bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

DREW LAUNAY a c\l\torit pentru prima dat\ în Spania în 1969, [i n-a în]eles nimic. Când a revenit în 1972, a în]eles [i mai pu]in. În 1975 s-a însurat cu o andaluz\ focoas\, n\r\va[\ [i extravagant\ ca un sombrero, [i s-a v\zut pus în fa]a unui fapt împlinit: s\ o în]eleag\ sau s\ moar\. N\scut în Londra din p\rin]i francezi, beneficiar al unei educa]ii engleze[ti des\vâr[ite în Fran]a, locuie[te în Spania [i vorbe[te fluent trei limbi. Este europeanul perfect: poate [ofa [i pe stânga, [i pe dreapta. A semnat piese de teatru, documentare BBC despre Spania [i mai bine de o duzin\ de romane scrise sub diverse pseudonime. S-a stabilit în Nerja, la est de Malaga, unde se bucur\ de sieste prelungite în pu]inele zile libere dintre festivalurile oficiale. S\rb\toarea lui favorit\ este pe 16 iunie, când statuia Fecioarei Maria este purtat\ pe mare cu un iaht pentru a binecuvânta pe[tii, iar o sardea uria[\ din papier maché este plimbat\ prin ora[ pe un dric, urmat\ de o fanfar\ care cânt\ mar[uri funebre [i de jelitoare îndoliate. La apusul soarelui, sardeaua de hârtie este ars\ pe plaj\, împreun\ cu sardele adev\rate consumate de mul]imea în extaz. Deocamdat\, nimeni n-a oferit vreo explica]ie pentru aceast\ ceremonie, dar este un pretext minunat pentru fiesta.

Traducere din limba englez\ MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României LAUNAY, DREW Ghidul xenofobului - Spaniolii / Drew Launay; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-2-4 I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.) 821.111-4=135.1

Drew Launay THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE SPANISH © Copyright Oval Projects, 1993, 1999 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Oana IONA{CU Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU Tiparul executat de Graficprint Industries
„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-2-4

„Andaluzi, aragonezi, basci, castilieni, galicieni… de[i se socotesc diferi]i unii fa]\ de al]ii, to]i se consider\ mult mai diferi]i fa]\ de extranjeros.“ Popula]ia Spaniei este de 45 de milioane de locuitori, comparativ cu 62 de milioane englezi, 59 de milioane italieni, 64 de milioane francezi, 82 de milioane germani [i 306 milioane americani.

C a r a c t er
Oricine ar `ncerca s\-i `n]eleag\ pe spanioli ar trebui s\ [tie `n primul rând c\ ei nu consider\ absolut nimic important… cu excep]ia distrac]iei totale. Dac\ ceva nu este distractiv, nu merit\ osteneala de a fi luat `n seam\. Capabil\ s\ g\seasc\ energie nelimitat\ pentru a satisface aceast\ c\utare a pl\cerilor, uria[a lor sete de amuzament face ca orice form\ nea[teptat\ de divertisment s\ treac\ `n capul listei de priorit\]i. Iar asta `nseamn\ c\ spaniolii `[i schimb\ `ntruna ideile. Planificarea nu joac\ absolut niciun rol `n via]a lor.
Ghidul xenofobu

lui. Spaniolii

15

Singurul lucru previzibil la spanioli este imprevizibilitatea lor. Când le vizita]i ]ara, nu pute]i ac]iona potrivit vechiului dicton „~n Spania, f\ a[a cum fac spaniolii“, deoarece nimeni nu [tie ce vor face ei `n clipa urm\toare. Individualismo – „individualismul“, care se afl\ la baza caracterului spaniolilor – duce la [ov\ial\ când vine vorba de sacrificarea unei p\r]i cât de mici din interesul propriu `n vederea binelui colectiv. De aceea spaniolii nu sufer\ niciodat\ de culpabilitate [i sunt indiferen]i la critici, de[i le vor atrage aten]ia altora, `n mod deschis [i f\r\ a se scuza, asupra defectelor pe care le au. Spaniolii nu sunt ambi]io[i, invidio[i sau u[or impresionabili [i probabil c\ vor ridica din umeri la orice `ntreb\ri personale, sugerând c\ r\spunsul nu este important, de exemplu: ~: Ce partid politic sus]ine]i? R: O ridicare din umeri. ~: De câte ori a]i fost c\s\torit?
16
DREW LAUNAY

R: O ridicare din umeri. ~: Dori]i o bere sau o cafea? R: O ridicare din umeri. Atitudinea aceasta poate deveni uneori iritant\, de pild\ când `ntreba]i un impiegat la ce or\ pleac\ primul tren spre Madrid. Desigur, timpul este `n mod fundamental irelevant pentru spanioli, `ntrucât sugereaz\ restric]ionarea libert\]ii, care, la rândul ei, sugereaz\ `n mod clar diminuarea distrac]iei. Cuvântul esen]ial pe care trebuie s\-l re]ine]i din vocabularul lor este mañana (`nso]it de obicei de o ridicare din umeri), care `nseamn\ „mâine“ sau „cândva `n cursul zilei de mâine“, sau „poimâine“, sau „r\spoimâine“ sau „s\pt\mâna viitoare“, „s\pt\mâna de dup\ s\pt\mâna viitoare“, „luna viitoare“, „poate luna viitoare“, „anul viitor“, „posibil anul viitor“, „mai bine s\ gândim `n termenii anului 2013“, „mai târziu“, „cândva“, „niciodat\“, „absolut niciodat\“.

C om p or t a m ent
Dup\ R\zboiul Civil, Biserica spaniol\ a formulat regulile comportamentului decent, care se cereau respectate cu stricte]e. Femeilor nu li se `ng\duia s\ umble pe strad\ cu rochii prea strâmte „`n locurile ce stârnesc patimile spurcate ale b\rba]ilor“, nicio femeie nu trebuia s\ fie v\zut\ mergând pe biciclet\ sau purtând pantaloni, iar dansurile „moderne“ erau strict interzise. Str\inii prost informa]i cred c\ astfel de atitudini continu\ s\ prevaleze. Nu este adev\rat! Actualmente femeile apar pe str\zi cu rochii atât de strâmte, `ncât patimile spurcate ale b\rba]ilor le ]â[nesc realmente prin ochi; mountain bike-urile unisex sunt c\l\rite cu s\lb\ticie de c\tre entuziaste; femeile nu numai c\ poart\
18
DREW LAUNAY

blugi, ci se asigur\ [i c\ pielea lor m\t\soas\ [i bronzat\ poate fi `ntrez\rit\ prin sfâ[ieturile premeditate de pe coapse, genunchi [i fese, iar dansurile moderne au fost `nlocuite cu rotirile `nsufle]ite din discoteci.

FAMILIE S-ar putea spune c\ familia guverneaz\ concep]ia spaniolilor despre via]\, `n tot cazul felul `n care se bucur\ de via]\. Rareori ei vor pune la cale ceva, dar când o vor face `i vor include pe membrii familiei `n planurile acelea, altminteri nu se vor sim]i ferici]i. Un vechi cântec popular spaniol subliniaz\ acest aspect:
„Frumoas\ nu e[ti, nici n-ai bani, `ns\ o iube[ti pe mama [i pentru asta eu te iubesc pe tine.“

Familia [i c\minul sunt mult mai importante decât câ[tigurile materiale, iar `ndep\rtarea de confort [i securitate este privit\ ca o indica]ie a
Ghidul xenofobu

lui. Spaniolii

19

e[ecului, nu ca o realizare. Ba chiar, mamele nu `n]eleg de ce fiii lor ar dori s\ plece din c\minul natal pentru orice alt scop decât cel de a-[i `ntemeia propriul c\min. Pân\ [i atunci este de a[teptat din partea so]iei, nu a so]ului, s\-[i p\r\seasc\ familia.

COPII Pentru spanioli, copiii, indiferent cui apar]in ei, ocup\ primul loc, iar interzicerea accesului lor `n baruri sau `n locurile destinate divertismentelor pentru adul]i, a[a cum se practic\ `n alte ]\ri, nu numai c\ este de neconceput, ci este privit\ ca o lips\ de civiliza]ie. Copiii nu trebuie doar v\zu]i, ci [i `ncuraja]i s\ fie auzi]i, cât mai sonor, `ntrucât ei constituie dovezile vie]ii [i continuit\]ii ce trebuie proclamate cu bucurie. Ei nu sunt niciodat\ trimi[i la culcare drept pedeaps\, ba chiar nu sunt niciodat\ trimi[i la culcare. Mul]i ]ânci vor fi v\zu]i jucându-se sub o mas\ de restaurant la ora dou\ noaptea, `n timp ce mândrii p\rin]i [i
20
DREW LAUNAY

prietenii lor le admir\ ochi[orii ca ni[te m\sline, zulufii cârlion]a]i sau croielile ultramoderne ale costuma[elor.

B|TRÂNI Felul `n care se comport\ cu b\trânii este la fel de exemplar. Este cu totul neobi[nuit ca spaniolii s\ nu aib\ grij\ de membrii cei mai vârstnici ai familiei lor. C\minele pentru b\trâni sunt pu]ine [i se adreseaz\ numai acelora cu adev\rat neferici]i, f\r\ un suflet bun care s\-i `ngrijeasc\. ~n majoritatea ora[elor [i satelor, bunicii [i bunicele, str\bunicii [i str\bunicele vor fi v\zu]i `n pragul u[ii sau pe balcon, `ntr-un balansoar, privind ferici]i spectacolul str\zii, continuând s\ apar]in\ comunit\]ii, indiferent dac\ patriarhal, matriarhal, sfor\ind sau b\lo[ind `n col]ul gurii.
Ghidul xenofobu

lui. Spaniolii

21

EXCENTRICI {I MINORIT|}I Spaniolii excentrici sunt destul de rari; `nc\ din zilele invaziei hipio]ilor americani, nimeni nu mai acord\ prea mare aten]ie unor comportamente ie[ite din comun. Excentricul admirat este poate acel señor de stil vechi, care-[i c\l\re[te bidiviul prin ora[ cu arogan]a celui care de]ine a[ezarea, fiindc\ probabil a[a [i stau lucrurile, sau mai pu]in `ndr\gitul [i prea spilcuitul tân\r care-[i las\ unghia de la degetul mic s\ creasc\ cu o jum\tate de centimetru mai lung\ decât celelalte pentru a atrage aten]ia c\ el nu-i un muncitor [i pentru a demonstra dispre]ul fa]\ de chulo („proxene]i“) [i gitano („]igani“). Spaniolii nu sunt rasi[ti. Ei pur [i simplu `i ur\sc pe ]igani cu pasiune [i, pe cât posibil, nu vor avea nimic de-a face cu ei. Cu excep]ia acestei lipse de amabilitate fa]\ de indivizii aceia chipe[i [i cu priviri `nfl\c\rate, spaniolii ignor\ `n general culoarea pielii sau credin]a altora, deoarece nu exist\ absolut niciun motiv pentru care a[a ceva i-ar preocupa.

M a ni er e
~n general, spaniolii tind s\ fie mai pu]in protocolari decât alte popoare `n privin]a manierelor. Ei sper\ c\ odraslele lor se vor comporta frumos `n public, dar nu-i vor mu[trului acas\ a[a cum fac francezii. Coatele proptite pe mas\ nu sunt `ncurajate, `ns\ nici nu vor atrage o admonestare. „Pardon“ [i „mul]umesc“ nu sunt termeni pe care s\-i auzi]i prea des. Scuzele nu sunt a[teptate pentru ofensele minore, tot a[a cum nici gratitudinea nu se revars\ asupra celor genero[i. Spaniolii consider\ c\ astfel de reac]ii sunt artificiale sau false. Dac\ sunt `ncânta]i, ei o arat\; `n mod similar, nu depun prea multe eforturi pentru a-[i camufla nemul]umirea.
Ghidul xenofobu

lui. Spaniolii

23