Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Filiere agroalimentare

Bucureşti, 2011

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Filiera cărnii de porc

2

Bucureşti, 2011
Cuprins Introducere ........................................................................................................................ Capitolul I – Etapele filierei ............................................................................................. 1.1 Etapa de pre-producţie ................................................................................... 1.1.1. Importanţa ramurii ........................................................................ 1.1.2. Plitici de susţinere ......................................................................... 1.1.3. Instituţii importante ...................................................................... 1.1.4. Mediul înconjurător ...................................................................... 1.1.5. Materialul biologic ........................................................................ 1.2. Etapa de producţie ......................................................................................... 1.2.1. Sisteme de crestere a animalelor …………………………………. 1.2.2. Alimentatia animalelor …………………………………………... 1.2.3. Reproductia si ameliorare ………………………………………... 1.2.4. Costuri de productie ……………………………………………… 1.2.5. Sacrificarea animalelor …………………………………………... 1.2.6. 1.3. Etapa de prelucrare 1.3.1. Transport, sortare, conditionare, depozitare si tratamente primare. 1.3.2. Prelucrarea si ce produse rezulta ………………………………… 1.3.3. Agentii economici si capacitatea de productie …………………… 1.4. Etapa de distribuţie 1.4.1. Comertul intern .............................................................................. 1.4.2. Consumul de carne de porc ............................................................ 1.4.3. Preturile ......................................................................................... 1.4.4. Comertul exterior........................................................................... 1.4.5. Costuri ............................................................................................ Capitolul II – Analiza SWOT ........................................................................................... Concluzii ........................................................................................................................... Bibliografie ....................................................................................................................... Anexe 4 5 7 7 14 21 22 23

3

Introducere În ţara noastră creşterea suinelor este o tradiţie. Pe piaţă este o cerere din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi implicit de carne de porc. Creşterea suinelor este o afacere rentabilă în momentul în care este făcută corespunzător. resturi din industria alimentară). datorită preocupărilor oamenilor de a cunoaşte ce se întâmplă cu produsele obţinute de fermieri şi cum ajung la consumator. se obţin şi alte produse care sunt foarte valoroase cum ar fii grăsimea. cu excepţia ţărilor Grecia. păr. – la carnea de porc. diversificând în acelaşi timp rasele de porci. creşterea porcinelor este o activitate tradiţională care contribuie la dezvoltarea întregului sector agricol. părul. valoarea energetică a cărnii este foarte ridicată. În ultimii ani. românii fiind mari consumatori de carne de porc. 1400 Kcal.suinele au o precocitate ridicată. atât economice cât şi sociale: . . consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai slabă (fără grăsime). ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje (cereale. porcul se situează pe locul 2 după taurine. Pe lângă carnea de porc. diferenţele făcându-se doar în sistemul de exploatare. această specie prezintă foarte multe avantaje. .din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare. Din această cauză porcii pot fii crescuţi în toate zonele ţării. porcul furnizează 47-48% din totalul producţiei de carne. 114-115 zile. ce transformări suferă produsele. implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze şi tehnologia de creştere. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea. Din punct de vedere social. rădăcinoase. valoarea sa energetică este superioară celorlalte specii: 2700 Kcal.Nu trebuie uitat faptul că 4 . . între 72-82%. au un randament la sacrificare ridicat. – la carnea de taurine. Olanda care au înregistrat o uşoară creştere în anul 2010 faţă de anul 2007. atât la producţia de carne cât şi la reproducţie. consumul de carne de porc ocupă un loc important în alimentaţia populaţiei. . Datorită însuşirilor ei. toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică. rasele de porcii au trebuit sa fie perfecţionate.suinele fiind o specie omnivoră. oase. Pe plan mondial. . 1050 Kcal. Pentru a satisface cererea consumatorilor. 1600 Kcal.suinele valorifică hrana mai economic decât alte specii. Ca importanţă zootehnică.această specie se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu acestea nefiind pretenţioase nici la hrană nici la climă. leguminoase. – la carnea de pasăre. gunoiul de grajd. chiar şi mai mult la rasele specializate). . Lituania. Din aceasta cauză a trebuit să se realizeze o creştere a efectivelor de animale. cine sunt intermediarii şi ce rol au. – la carnea de ovine. gunoi etc. cât şi subprodusele.suinele au o fecunditate ridicată. iar produsele secundare sunt piei. Studierea filierelor agroalimentare prezintă un interes deosebit. Italia.gestaţia are o durată foarte mică. piele. . copite.prolificitatea este deosebită la această specie (8-12 produşi. bostănoase. deşi numărul de suine a scăzut în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.Prin conţinutul său superior de proteine şi grăsimi.

Filiere agroalimentare. Începând cu anul 1984. 39 Malassis. dar se aplică şi reglementări naţionale şi locale specifice. Competitivitatea pe filiera produselor agroalimentare. noţiunea de filieră agroalimentară se regăseşte în toate documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie . 18 2 5 . Obiectivele principale ale filierei sunt:3 – asigurarea securităţii alimentelor. L. – creşterea valorii adăugate. cine sunt intermediarii şi ce rol au. în strânsă legătură cu schimbările care au loc în cerinţele consumatorilor şi evoluţiile pieţei.agricultura este o ramură vitală pentru dezvoltarea economică. – creşterea productivităţii muncii. În statele membre ale Uniunii Europene. Ghersi. pg.FAO. ce transformări suferă produsele. Malassis defineşte filiera ca fiind itinerariul parcurs de un produs (sau un grup de produse) în interiorul sistemului agroalimentar. Paris 3 Adrian Turek (2009). Collectif. Aceste preocupări se referă la competiţie. pg. Editura Ase. Bucureşti. de evoluţia acesteia depinzând dezvoltarea industriei şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei. – creşterea profitului şi a rentabilităţii. 1 Manole Victor. şi mecanismele de ajustare a fluxurilor factorilor şi produselor de-a lungul filierei şi în stadiul final. datorită preocupărilor oamenilor de a cunoaşte ce se întâmplă cu produsele obţinute de fermieri şi cum ajung la consumator. organizarea filierelor pe produs sau grupe de produse respectă reglementările comunitare privind Organizările Comune de Piaţă. performanţă şi utilizarea cât mai eficientă a resurselor.Etapele filierei Sectorul agroalimentar al unei ţări se formează în procesul de organizare a filierelor de produs. Capitolul I . Editura Ars Academica. Boboc Dan (2005).1 Studierea filierelor agroalimentare prezintă un interes deosebit. – utilizarea raţională a resurselor agricole. În anul 1986. – reducerea costurilor pe unitatea de produs şi a altor costuri la nivel de fermă. (1992). Bucureşti. repartiţie şi finanţare) care concură la formarea şi la transferul produselor până în stadiul final de utilizare.2 Filiera se defineşte în raport cu piaţa de consum şi cu ansamblul canalelor de distribuţie şi aprovizionare utilizate de toţi producătorii care intervin pe piaţă. Initiation a l'economie agro-alimentaire. Haitier. G. Ea presupune ansamblul agenţilor (întreprinderi şi administraţii) şi operaţiilor (producţie.

care grupează exploataţiile şi fermele familiale şi subsistemul modern. – promovarea realizărilor ştiinţei şi tehnologiilor moderne.34) 6 . Etapele filierei cărnii de porc Filiera cărnii ilustrată în fig. care grupează fermele comerciale şi întreprinderile industriale de prelucrare a produselor agricole. 2. Marketingul producţiei agroalimentare. 2 abordează diferit cele două subsisteme ale sistemului agroalimentar: subsistemul tradiţional sau artizanal.– creşterea calităţii producţiei şi a produselor. Schema filierei cărnii de porc (sursa: Marian Constantin. 1. pg. Editura Agrotehnica. Sistem tradiţional Producători Sistem modern Producători Grup de producători Vânzători Colectori Comisionari Abatoare Cooperative Abatoare industriale Detailişti Angrosişti Mari suprafeţe de vânzători şi colectivităţi Consumatori Fig. cooperativele şi formele moderne de distribuţie a produselor. Etapele unei filiere sunt: Preproducţie Producţie Prelucrare Distribuţie Fig. mici consumatoare de energie şi curate în vederea asigurării sănătăţii oamenilor şi animalelor şi a protecţiei mediului.

posibilităţii de conservare sub diferite forme şi pe timp îndelungat etc. Între ramurile zootehnice.rodulpamantului. 51 7 . Etapa de pre-producţie 1. Bazna). Duroc. Creşterea porcinelor în fermele mici. cum ar fi: piei. iar din acestea. pentru industria alimentară prelucrătoare şi pentru participarea la schimburile comerciale interne şi externe.1. constituie ramura vitală pentru dezvoltarea economică. mult solicitată şi apreciată de consumatori. Aceasta a fost şi rămâne principala sursă de alimente pentru o populaţie în continuă creştere. pg.1. www. gunoi etc.ro Nicolae Zeneci (2011). Din rasele importante fac parte Marele Alb. care se poate exprima şi prin participarea acesteia la realizarea Produsului Intern Brut şi de asemenea de evoluţia acesteia depinde însăşi dezvoltarea industriei şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei.4 Din punct de vedere social. Nu trebuie subapreciată nici valoarea bălegarului de porc ca îngrăşământ organic şi mai ales faptul că cca.1. 10% din cheltuielile făcute cu hrănirea porcilor se recuperează prin valoarea bălegarului produs. Editura Cartea de buzunar.1. creşterea porcinelor ocupă locul al doilea după specia bovine. Importanţa ramurii Agricultura. Din domesticirea mistreţului au rezultat rasele de porci primitive (Mangalita. oase. uşurinţei cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare. prin încrucişări nedirijate cu unele rase importante sau format rasele Negru de Shei şi Alb de Banat. Importanţa creşterii suinelor. Porcul este un mamifer ce face parte din familia Suinelor. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea. Hampshire. suculenţei şi frăgezimii. creşterea porcinelor este o activitate tradiţională care contribuie la dezvoltarea întregului sector agricol. mai ales în condiţiile “exploziei demografice” din ţările sărace. astăzi pe cale de dispariţie. De la porcine se mai obţine şi grăsimea animală. precum şi o serie de produse secundare. datorită valorii ei hrănitoare. Landrace. Yorkshire.5 4 5 Bogdan Câmpeanu (2011). Rasele actuale de porci provin din mistreţul asiatic şi din mistreţul european. Creşterea animalelor este o activitate de primă însemnătate în asigurarea produselor agroalimentare necesare pentru hrana populaţiei. Stocli. păr. copite.

92 g Grăsimi saturate 5. Carnea conţine o cantitate mică de glucide. – la carnea de pasăre. cu valoare biologică redusă.1. creatină. conţinând toţi aminoacizii esenţiali într-o proporţie optimă. Viscerele (ficatul. complexul B./kg) este superioară celorlalte specii: 2700 Kcal.32 g 6 Idem. creatinină). dintre care singura digerabilă de către om (după o fierbere prelungită) este colagenul. toate acestea se găsesc în cantităţi foarte mari în ficat. clor. – la carnea de porc. Celelalte substanţe minerale (calciu. În afară de proteinele de clasa întâi. sunt o sursă importantă de acid linoleic conjugat.200 g Proteine 27. – la carnea de taurine. ca şi vitamina K. Colagenul se găseşte în cantitate mare în carnea animalelor tinere. Dintre vitaminele liposolubile întâlnim vitamina A şi vitamina D.1. în came mai avem şi proteine specifice ţesuturilor conjunctive. plămâni şi rinichi. Aceasta este o proteină de clasa a treia. substanţe minerale (fosfor şi fier).230 g Grăsimi monosaturate 6. – la carnea de ovine. valoarea sa energetică (exprimată în Kcal.013 kJ (242 kcal) Grăsimi 13. Glucidele constituie componenta minoră a cărnii deoarece proporţia iniţiala a lor (în momentul tăierii animalului) este în mod obişnuit sub 1%. 1400 Kcal.6 Carnea de porc în stare naturală este săracă în clorură de sodiu şi are un conţinut bogat de proteine ( 20%).Prin conţinutul său superior de proteine şi grăsimi. 21 8 . îndeosebi cea a animalelor tinere. Tabel nr. Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate au o valoare biologică ridicată.5 g/100 g carne). O carne foarte grasă va avea mai puţine proteine decât o carne extrem de slabă. pg. magneziu) se găsesc în carne în cantităţi mici. precum şi a unor afecţiuni cardiace datorită proprietăţilor sale antioxidante. 1600 Kcal. 1050 Kcal. Lipidele din carnea de porc (reprezentând în medie circa 7. – la un ou de 50 grame etc. sodiu.190 g Grăsimi polisaturate 1. 750 Kcal. inima) conţin cantităţi sporite de fier. Carnea este bogată în vitamine hidrosolubile. este bogată în substanţe extractive (purine. care în lumina celor mai recente studii poate furniza protecţie împotriva unor forme de cancer. în ele se găsesc cupru şi cobalt.1: Valori nutritive la 100 grame de carne de porc Valori nutritive 100 de grame Energie 1. sulf. rinichii.

care să producă pentru piaţă.Acid aspartic 2. Creşterea porcilor prezintă foarte multe avantaje.70 μg (29%) Vitamina C 0.512 g Acidul glutamic 4. dintre care enumerăm:7 • prolificitate şi precocitate ridicată (anual de la o scroafă se pot obţine peste 20 purcei. zonă agricolă şi caracterul individual sau asociativ al unităţii private.39 mg (24%) Sursa:http://www. atât economice cât şi sociale.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficiisi-riscuri_5854 Pentru performanţă şi competitivitate.ro 9 . iar după circa 9 luni scrofiţele se pot folosi la reproducţie). Extinderea şi consolidarea proprietăţii private în ferme familiale şi în întreprinderi asociative care vor concentra suprafeţe şi mijloace tehnico-materiale importante. randament la sacrificare ridicat (70-75 %). în agricultura românească este nevoie de exploataţii agricole adecvate. Dezvoltarea sectorului zootehnic. fără de care nu poate să realiza o exploatare eficientă a fermei pe care o deţine.464 mg (36%) Vitamina B12 0. economice. gestaţia are o durată foarte mică.6 mg (1%) Calciu 19 mg (2%) Fier 0. Importanţa creşterii suinelor. www. adaptabilitate ridicată la condiţiile de mediu şi la condiţiil creşterii intensive. cu dimensiuni economice. 114-115 zile.87 g Vitamina A 2 μg (0%) Vitamina B6 0. • • • 7 productivitatea pe animal matcă superioară. capitalul existent. iar fermierul să aibă cunoştinţe profesionale şi acces permanent la toate categoriile de informaţii: tehnice. de management şi marketing.215 g Apă 57. Bogdan Câmpeanu (2011).87 mg (7%) Magneziu 28 mg (8%) Fosfor 246 mg (35%) Potasiu 423 mg (9%) Sodiu 62 mg (3%) Zinc 2. va impulsiona adoptarea şi organizarea ştiinţifică a unor sisteme şi tehnologii de creştere a animalelor în funcţie de structura de producţie.rodulpamantului. modernizarea şi organizarea ştiinţifică a producţiei animale începe cu organizarea sistemelor de creştere în noile structuri de proprietate.

1. asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă (carnea).264 Caprine mii cap 852 898 917 1. leguminoase. în anul 2010 a avut loc o scădere bruscă a numărului de efective. în ultimii 4 ani.141 mii capete).M.565 6. determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele (în medie 7580%). creşterea a avut loc gradat până în anul 2009 valoarea maximă fiind atinsă tot în acest an( 9.174 5.• suinele fiind o specie omnivoră. cum ar fi efectivele de animale.008 Total mii cap 104. pe categorii de animale. producţia de produse de origine animală.141 8.206 103.512 2.843 87. La ovine. ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje (cereale. asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală. este o activitate tradiţională.641 84. Tabelul nr. carnea de capră fiind cunoscută pentru valorile sale scăzute de 10 . Evoluţiile ovinelor şi a caprinelor. • • • • din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare.793 5. comerţul sau populaţia ocupată în agricultură.943 Sursa: Baza de date TEMPO. Creşterea numărului efectivelor de capre poate fi datorată şi interesului consumatorilor pentru produsele ecologice şi dietetice. resturi din industria alimentară). toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică. în România Specificaţie U.2: Evoluţia efectivelor de animale.781 2. Pe lângă acestea trebuie evidenţiat şi consumul de furaje concentrate care este • • foarte mare. rădăcinoase.683 2.881 9.79% faţa de anul 2007.1.578 8.240 Păsări mii cap 85. fiind singura specie din cele analizate care a înregistrat creşteri importante. 2007 2008 2009 2010 Bovine mii cap 2.373 83.417 103. bostănoase.423 Ovine mii cap 8.008 Porcine mii cap 6. cu o scădere de 27. cât şi subprodusele.009 102. au înregistrat creşteri ale numărului efectivelor de animale. Situaţia actuală a sectorului zootehnic din România este influenţată de anumiţi factori. sursă pentru schimburile comerciale.3 mii capete mai puţin ca în anul 2009. Din păcate. ânregistrându-se valori cu 877. Institutul Naţional de Statistică Cel mai mare declin a fost înregistrat la specia bovine. În sectorul caprinelor nu au fost înregistrate scăderi ale numărului de efective. produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.

în perioada 2007-2010.174 5. brânzeturile şi laptele fiind mult mai dietetice decât produsele de la alte specii.565 6.29% din totalul de animale din România. 2007 2008 2009 2010 Efective totale de mii 6.000 0.793 5. Datele statistice confirmă aceste lucru.3: Evoluţia efectivelor de porci în România Specificaţie u.1.000 2. Tabel nr. astfel că deşi importurile au scăzut cu 476. Tabel nr. Efectivul de suine reprezintă 6.M 7Δ% 2007 2008 2009 2010 Producţia mii totală de carne 94.23 642 605 585 303 tone în viu Sursa: Calculaţii proprii pe baza datelor statistice 2009/200 8Δ% 96. a determinat această situaţie negativă în comerţul cu produse de origine animală.000 6.m.79 11 .423 porcine capete Producţia totală de mii tone 642 605 585 303 carne în viu Greutatea medie kg/cap 113 114 113 105 Sursa: Baza de date TEMPO. Problema constă în faptul că exportul de produse animaliere a scăzut extrem de mult drept urmare a creşterii importurilor.000 Efective totale de porcine 2007 2008 2009 2010 Una din problemele majore cu care se confruntă în momentul de faţă sectorul zootehnic din România o constituie scăderea efectivelor de animale din ultimii ani.1.1. Această situaţie este determinată şi de comerţul cu produse de origine animală.1. există un deficit comercial care nu a putut fi ameliorat.000 3.000 1.acizi graşi şi colesterol.3 mil euro în anul 2010 faţă de anul 2009 iar exporturile au crescut cu 61 mil euro. Institutul Naţional de Statistică 7. Liberalizarea preţurilor odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007. În tabelul următor este prezentată evoluţia efectivelor de porci.70 2010/2009 Δ% 51.000 5.4: Dinamica producţiei de carne de porc în România Anii 2008/200 Specificaţie U.000 4.

81%. pământ şi muncă h) accesul dificil la credite în vederea obţinerii de finanţări din fonduri europene pentru înfiinţarea de ferme zootehnice. Aceeaşi scădere o înregistreză şi greutatea medie. În tabelul de mai jos sunt prezentate situaţiile efectivelor de suine din ţările U.08%. iar principalele cauze ale reducerii efectivelor de animale sunt: a) sacrificările masive de animale b) reţinerea unui număr redus de tineret femel pentru lucrările tehnice de selecţie şi reproducţie c) comerţul sălbatic cu animale obţinute din hibridări cu rase de carne e) vârsta înaintată a crescătorilor de animale din zona rurală f) lipsa încrederii în forţele proprii şi a responsabilităţii pentru iniţiativă privată g) disjuncţia între animal. Aceste evoluţii influenţează şi mai mult situaţia nefavorabilă a sectorului zootehnic din România. • randament scăzut la sacrificare. 12 . de aproximativ 7. lucru care se poate observa şi din graficul de mai sus. faţă de anul 2007. Astfel.50% în anul 2010 faţă de 2007.E. În ceea ce priveşte producţia totală de carne în viu se observă o scădere de 8. • furajării necorespunzătoare a animalelor.Comparativ cu anul 2007. • rezultate financiare scăzute. Motivaţia scăderilor producţiei sau a creşterilor lente este în corelaţie directă cu scăderea efectivelor de animale dar şi cu o serie de factori obiectivi datoraţi în principal: • greutăţii mici de sacrificare. de la 113 kg/cap în anul 2007 la 105 kg/cap în anul 2010. efectivele de animale au înregistrat pierderi mai mari sau mai mici. au fost înregistrate scăderi de 5.87% în anul 2009 şi o scădere mult mai mare în anul 2010. • preţ de cost mare pe kg de carne. de 52.96% în anul 2008 şi de 17.

200 6.087 Spania 26.901 Estonia 374 364 363 371 Irlanda 1. Italia (9.621 14.206 mii capete).965 152.565 6. Pe plan mondial.871 3383 3.242 14.176 mii capete). Politici de susţinere 13 . situează ţara noastră pe locul 9.615 1.144 Slovenia 542 432 425 395 Slovacia 951 748 740 687 Finlanda 1.061 26.2.385 EU (27) 159.207 6.1.137 3.702 1.810 14. 1. Spania (25.134 Polonia 17.604 1.604 26.206 Austria 3.574 1.038 1.291 mii capete. Media EU(27) a fost la nivelul anului 2010 de 6.704 Franta 14.775 mii capete).247 3.423 Belgia 6.061 1. cu excepţia ţărilor Grecia.286 3.063 mii capete).289 25.5: Efective de suine în Uniunea Europeană -mii capete- Anul 2007 2008 2009 2010 România 6.174 5. astfel România a avut o scădere de 13.1.321 Cipru 467 464 463 463 Letonia 414 383 376 389 Lituania 923 897 928 929 Luxemburg 86 77 88 89 Ungaria 3.79% faţă de aceasta.399 1.342 25.064 3.113 26. La nivelul anului 2007.157 9.873 12.793 5.ec. Franţa (14.273 9.339 Suedia 1.601 4.176 Cehia 2. Danemarca (12.550 4.353 1. consumul de carne de porc ocupă un loc important în alimentaţia populaţiei. http://epp.661 2.602 1.063 Italia 9.339 2.373 2.108 12.321 mii capete) şi Belgia (6. Olanda (12.252 9.426 1.671 4.735 12.168 Malta 76 65 65 69 Olanda 11.969 14.988 151.293 mii capete).Tabel nr.324 2. Polonia (14.135 1. deşi numărul de suine a scăzut în majoritatea ţărilor Uniunii Europene.501 Grecia 1.293 Germania 27.195 12.718 26.874 Danemarca 13.europa.252 14.901 mii capete).170 12.552 14.1.775 Portugalia 2.520 Marea Britanie 4. Italia.073 1.eu Efectivele de porcine la sfârşitul anului 20010.727 1.710 11.704 mii capete).eurostat.910 150.227 6.984 Sursa: Eurostat.913 1. Lituania. deţineau efective mai mari se porci următoarele ţări: Germania (26. Olanda care au înregistrat o uşoară creştere în anul 2010 faţă de anul 2007.

· sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine. pe baza unor contracte ferme încheiate între producătorii agricoli şi procesator.Programul pentru susţinerea producţiei cărnii de porc cuprinde: 8 · ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţiri calitative a carcasei de porc. • pentru următoarea perioadă se urmăreşte acordarea de la bugetul de stat. . · trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială. · stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală.ro 14 . www. · îmbunătăţirea structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice. 8 Sprijin financiar în domeniul zootehniei (2011).în anul 2002 pentru porcii livraţi la abatoare autorizate în greutate de 95 .stimularea activităţii de creştere a efectivelor de animale şi anume pentru scrofiţe de reproducţie la prima fătare diferenţiat în funcţie de valoarea biologică şi tipul biotehnologiei de reproducţie folosit (montă naturală sau însămânţare artificială). a unui sprijin financiar.folosirea integrală a capacităţilor de producţie existente şi în acest sens punerea în funcţiune a construcţiilor zootehnice dezafectate.madr.carne . . sub formă de subvenţii pe produs pentru: .110 kg. prin asigurarea cadrului legal pentru vânzarea acestora în condiţii avantajoase. Sprijinul producătorilor se concretizează prin: • alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru activităţi de întreţinere. conservare şi perpetuare a patrimoniului genetic al animalelor (Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului 33/2000).

1. lei pentru 151 mii tone carne) 10.000 lei/Kg(36 -subvenţii pe produs mld lei pentru 9 mii tone carne) 7.1 2005 2006 2007 .1.000 lei/Kg(640 (subventii pe produs) mld lei pentru 160 mii tone carne) · HG nr 1556/2002 5.6: Politica de susţinere a producţiei de carne de porc pentru anii 2001-2007 2001 2002 2003 2004 · HG nr.000 lei/kg(854 mld lei pentru 122 -subvenţii pentru mii tone) reproducţie 252.24 mld lei (patrimoniu genetic) · HG nr 54/2002 4.0 -subvenţii pentru mld. 585/2001 28.211 mld.Table nr.2 (patrimoniu genetic) mld lei · HG nr.lei) · HG nr. 756/2002 0.2 mld.000 lei/cap (patrimoniu genetic) (46 mil. lei pentru scrofiţe de reproducţie ¨ HG nr 416/2003 400.000 lei/Kg (1.1593/2003 8.000 lei/Kg -subvenţii pe produs (1. lei pentru 0.

HG nr.1853/2005 -subvenţii pe produs -cumpărare purcei din unităţi specializate ¨ HG nr 1608/2006 16 .0 mii scrofiţe de reproducţie 700.347.reproducţie ¨ HG nr 157/2004 (patrimoniu genetic) .270.7 mii tone carne) 77 mld.lei) 100-120 lei/carcasă clasificată (148.lei pentru scrofiţe la prima fătare 1. pentru 86.lei) 12.1 mil.64/2005 -subvenţii pe produs -subvenţii pentru reproducţie mii tone carne ecologică) 93.1 mld.1 mii capete) 500 lei/cap ¨ HG nr 445/2005 (patrimoniu genetic) · HG nr.10 mil.000 lei/cap (64 mil.3 mii capete) 50 lei/cap (0.000 lei/kg (1036. lei pentru 1.lei pentru 59.5 mld.000 lei/cap (108 mil. pentru 2.

madr.lei) ¨ HG nr 853/2007 (patrimoniu genetic) Sursa: Legislaţie naţională.7 mii scrofiţe la prima fătare) 800 lei/cap (100 mii lei) 500 lei/cap (38. lei pentru 1.5 mii.lei) 100-120 lei/carcasă clasificată (154.5 mii.400 mii capete) 150 lei/cap (4.ro 17 .(patrimoniu genetic) · OUG nr.123/2006 (ajutor de stat) pentru: -carcase .clasificate-scrofite de reproducţie la prima fătare -testul naţional de disecţie (26.000 mii. www.000 mii lei pentru 26.

. 2.Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de animale la normele şi standardele Uniunii Europene. .A.Constantinescu” (A.Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de animale în direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne. . dr. www. . Obiective: . creşterea efectivelor de animale. G. . îmbunătăţirea calităţii materialului genetic.Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de producţie al animalului.Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală şi montană. . .Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la producţia comercială.Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne. 9 Legislaţie zootehnie (2011).R.Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export. Principalele obiective şi măsuri adoptate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cuprind: 9 1. . precum şi dezvoltarea unor direcţii de creştere a animalelor spre producţiile cu impact pentru consumul intern şi extern şi pentru îmbunătăţirea calităţii acestora.Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii. Măsuri: .madr.Strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic în România are ca obiectiv prioritar. în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai produselor realizate. cu personalitate juridică.ro .Z.Creşterea greutăţii de tăiere va determina randament ridicat de carne în carcasă.Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă oportunităţi în creşterea taurinelor.) este o instituţie publică. . K. .Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii efectivului de tineret destinat îngrăşării şi sacrificării la greutăţi optime. în vederea reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite.N. Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.Susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii.

) Agenţia este autoritatea naţională competentă în domeniul zootehnic privind ameliorarea.G. Pentru anii 2010-2011 se vor acorda subvenţii pentru bunăstarea porcilor de maxim 500 euro. conservarea şi managementul resurselor genetice şi are următoarele atribuţii principale. b) asigură implementarea legislaţiei comunitare în legislaţia naţională pentru domeniul de activitate al Agenţiei. conform HG 839/2010.7: Subvenţii în sectorul zootehnic în perioada 2007-2009 Anii 2007 2008 2009 Subvenţii porcine 192026 242173 295376 Sursa: Sprijin financiar în domeniul zootehnic. lei- 2010 - În domeniul producţiei de carne de porc subvenţiile acordate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au crescut pe parcursul anilor 2007-2009 cu 103.finanţată integral de la bugetul de stat.82%. reproducţia. respectiv 53. 10 Legislaţie naţională (2011).305 mld.1.eu 19 .madr. nr. www.D. conservare şi managementul resurselor genetice la animale. 834/2010 şi funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M. reproducţie. reorganizată în baza H.R.ro Specificaţie 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2007 2008 2009 s ubventii porcine -mld. www.anarz. a) coordonează la nivel naţional activitatea de ameliorare.1.A. c) coordonează într-un sistem unitar programele naţionale de ameliorare genetică a efectivelor de animale. lei.10 Tabel nr.

ro 20 . în prima lună după la greutatea de abatorizare. −După primirea avizului favorabil care deţin.1. • suma maximă pe rase de porci nu poate depăşi 500 euro/UVM. semestrul în care s-au făcut livrările către individual sau în forme abator pentru porcii graşi şi/sau vânzarea asociative. HG −Înregistrarea în Registrul agricol/ persoane fizice autorizate. Actul Modul de accesare normativ • Producătorii agricoli.Table nr. deţinând un constituite potrivit cod de exploataţie. Beneficiarii Sursa: Legislaţie naţională. Ordonanţei de urgenţă a −Depunerea unei cereri iniţiale anuale Guvernului nr. de la o încasare a ajutorului de stat la centrele greutate vie de 30 kg până judeţene APIA. şi/sau persoane juridice. privind desfăşurarea în termen de 30 de zile de la data emiterii activităţilor economice. la centrele judeţene APIA pe raza căreia • Grupuri de producători îşi desfăşoară activitatea de creştere a recunoscute sau organizaţii porcilor. 839/2010 Registrul naţional al exploataţiilor al întreprinderi individuale şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi întreprinderi familiale pentru Siguranţa Alimentelor. după caz. 44/2008 înainte de începerea desfăşurării activităţii. obţinerii producţiei agricole. în scopul scrofiţelor/ scroafelor.8: Politica de susţinere a producţiei de carne de porc pentru anul 2010 Forma de Sursa de sprijin finanţare Subvenţie Buget pentru Naţional bunăstare la porc Plăţi unitare • 7 măsuri care asigură bunăstarea porcilor şi care pot fi accesate separat sau în combinaţii. −Plata se face în tranşe lunare egale în semestrul următor depunerii cererii pentru încasarea ajutorului de stat. www.madr. cresc sau completează şi depun semestrial cererea de exploatează porcine. deciziei Comisiei Europene de autorizare. de producători recunoscute.1.

Producătorii agricoli. cercetătorii Animale de Comercianţii de resurse Agenţia Naţională reproducere.9: Agenţii economici care acţionează pe filiera cărnii de porc Etapa filierei Planificarea producţiei Operaţiuni specifice Elaborarea politicilor. Crescătorilor de tineret Gospodării individuale. 21 . Direcţia pentru Agricolă Agricultură şi Dezvoltare Rurală. ferme Porcine destinat familiale. transport. valorificare. strategiei. sacrificare. depozite tranşată.1. abatorizare. producătorii agricoli. carne Fabrici de preparate. asociaţii agricole valorificării Animale vii. creştere. Tabel nr. Agenţia Naţională Pădurilor şi Dezvoltării de Consultanţă Rurale.1. implementarea lor Asociaţii profesionale şi interprofesionale Ministerul Agriculturii. instituţii Zootehnică. Asociaţia produse din procesatorii Prelucrătorilor carne şi carne Români din tranşată Industria Cărnii Carcasă. procesare. calitate Recepţie. de Însămânţări adulte asociaţii de creşterea Artificiale animalelor Animale Abatoare şi agenţi economici. Producătorii agricoli. amplasate în zonele de refrigerată şi producţie congelată Carcasă. Produsul Agenţii economici Creşterea animalelor Reproducţie. Puncte animale financiare. materiale.1. carne Unităţi comerciale de tranşată şi desfacere cu amănuntul. care îndeplinesc funcţiuni specifice.producătorii agricoli. control. Asociaţia adulte şi intermediari. cooperativele de Reproducţia tinere. ferme industriale. livrare Depozitare Distribuţia Promovare. persoane fizice. recepţie Obţinerea cărnii. ambalare Depozitare. familiile Patronatul Român animale acestora al cărnii de porc sacrificate. Instituţii importante Pe filiera cărnii de porc intervin numeroşi agenţi economici. îngrăşare Preluarea animalelor Colectare. aprovizionare. carcase Carcasă. abatorizare Procesare Recepţie.1.3. de Ameliorare şi animale procesatorii.

cu alte cuvinte acestea să poată fi uşor transformate de către stomacul porcului în substanţe ce pot fi asimilate în organism si apoi să fie transformate în carne. procesatorii. aceştia sunt: • factorii exogeni se referă la: cantitatea. Furajele care intră zilnic în hrana porcilor trebuie să fie uşor digestibile. sexul. capacitatea de alăptare. condiţiile de îngrijire. îngrăşarea la vârstă mijlocie începe la 6 luni iar la cea adultă după 12 luni sau după ce animalul a fost scos de la reproducţie.Consum depozitare. Mediul înconjurător Există o serie de factori care influenţează creşterea porcilor. carne consum tranşată. Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor 1. Precocitatea este exprimată prin vârsta scroafei la prima fătare şi este dependentă de substratul ereditar şi influenţată de condiţiile de mediu. calitatea şi modul de administrare a hranei. Îngrăşarea porcilor este mai rentabilă la vârstă tânără. numărul şi greutatea purceilor înţărcaţi. obţinuţi la o fătare. restaurante. detailişti. Asociaţia Promovare Educaţionala a Cărnii Asociaţia Consumatorilor din România. unităţi turistice). cooperativele de marketing.1. randamentul la sacrificare şi calitatea carcasei. modul de efectuare a transportului. sănătatea şi rezistenţa organismului. exportatorii Menaje colective (cantine. Prolificitatea este exprimată prin numărul de purcei vii şi morţi. produse din carne angrosişti. • factorii endogeni sunt: rasa.4. de condiţiile de creştere şi adăpostire. precocitatea şi valorificare furajelor. spitale. produse din vânzare cu carne amănuntul Achiziţionare. prolificitatea.menajele. Numărul purceilor obţinuţi la o fătare este influenţat de condiţiile de furajare a scroafelor gestante. din care cauză la alegerea scroafelor pentru reproducţie se reţin exemplarele la care prolificitatea ridicată este determinată genetic. nivelul de ameliorare al animalelor. Carcasă. În funcţie de precocitate suinele 22 . tehnologia de creştere şi îngrăşare.

alei de circulaţie. În tabelul de mai jos am prezentat precocitatea. zonă de defecare şi urină ( are un grătar cu diametrul 10). boxele au spaţiul împărţit în zonă de odihnă (aşternut de paie). prolificitatea şi randamentul la principalele rase de suine Rasă 11 Precocitate Prolificitate Randament Revista Rodul Pământului (2009). dată la montă la vârsta şi greutatea corporală optime. Dintre componentele microclimatului. purceii cântărind la naştere 1. Temperatura şi umiditatea pot fi menţinute în limite normale prin construirea unor adăposturi din materiale izolante.2-1. respectiv la vârsta de circa 8 luni. zonă de hrănire şi adăpare. Creşterea porcinelor. întreţinută şi hrănită corespunzător. cu trei subtipuri (foarte precoce.5. Tabel nr. Temperatura optimă de confort este de 18-23 oC. Reguli de amplasare a adăposturilor de porci: • interiorul adăpostului se compune din boxe. deoarece animalele consumă suplimentar din energia furajelor sau din energia proprie atunci când este prea frig sau prea cald. Şi în ceea ce priveşte precocitatea se remarcă aceleaşi două rease împreună cu rasa Bazna. poate produce purcei până la vârsta de 6 . iar randamentul la tăiere pentru acestea este de 80-85%. umiditatea de 60 – 80 % şi viteza maximă a aerului de 0.1.20 m/sec. Rasele care deţin recordul la prolificitate (10-12 purcei) sunt Marele Alb şi Landrace.3 kg.100 kg.se împart în 2 tipuri: tipul precoce.10: Precocitatea.7 ani. cele din rasele mai tardive. canale pentru colectarea dejecţiilor. O scroafă sănătoasa.1. prolificitatea şi randamentul la principalele rase de suine din România. temperatura este aceea care influenţează • cel mai mult producţia. Astfel pentru calităţile sale Marele Alb va rămâne o rasă de viitor pentru ţara noastră.74 23 .11 1. precoce şi semiprecoce) şi tipul tardiv. cele din rasele perfecţionate şi la vârsta de circa 9 . prevăzute cu tavane. prin aplicarea unor sisteme de aerisire dirijată şi prin utilizarea aşternutului din paie. timp în care fată de circa 8 . Materialul biologic Scrofiţele trebuie introduse prima dată la montă după ce ating greutatea corporală de 95 .10 luni.10 ori.15-0.1. Nr.

la 6 luni 70 kg. la 6 luni 45kg. la 1 an Stodi 80-100kg purceii ating la naştere 900-1000g.110 kg purceii ating la naştere în medie scroafele dau 10-12 purcei 1. la 2 luni 20kg. la scroafele dau 10 purcei 6 luni 50kg. la 2 scroafele dau 4-6 purcei luni 12kg.2kg.60kg.74 1.2kg. femela fată 7-9 purcei la 2 ani atinge greutatea de 150-180 Strei Bazna kg purceii cântăresc la naştere 1kg. la 4 chiar 30 purcei la o fătare luni 45kg.2. iar la 12 Mangalita luni 140-150kg purceii ating la naştere 1kg. la 1an 80-100kg Sursa: Revista Rodul Pământului (2009). la întărcare 15kg. Nr.1 Sisteme de creștere a suinelor 24 . scroafele dau 8-10 purcei 70-75% 80-85% 70% 80% 80-85% la 6luni 50.2. Etapa de producţie 1. iar la 2 ani 150kg puceii cântăresc la naştere 1-1. Creşterea porcinelor. la 6 luni 65-70kg. la 7 luni 90kg. la vârsta Landrace reproducţiei de 10 luni.300kg.Marele Alb purceii cântăresc în medie la Scroafele dau 10-12 purcei sau 80-85% naştere 1.

nu în halele industriale. nu sunt prea complicate. se pune fireasca întrebare. procesele de creștere și îngrășare necesită un ansamblu de construcții și utilaje care să permită mecanizarea. Așadar. în urmă cu mai bine de trei decenii prof. Mircea Dinu. adăparea.În complexele industriale de creștere a suinelor în circuit închis și flux continuu. Potrivit acestuia. • creșterea indicelui de utilizare a scroafelor și a boxei de fătare. implicit.7 la 2. a numărului de scurtarea cu 50-60% a timpului de lactație față de sistemul tradițional și la purcei. căldură. susține profesorul Ion Dinu. dr. Indicii tehnico-economici de producție din complexele industriale sunt mai mari decât cei din sistemul extensiv. nu prea scumpe.). pregătirea și servirea hranei. tot mai mulți români preferând să cumpere produse obținute în ferme familiale. Adăposturile pentru porcine. dar ele trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să asigure confortul animalelor (spațiu. cât de actuală mai este tehnologia de creștere a porcilor în sisteme intensive? În conditiile în care se pune tot mai mare preț pe calitatea produselor.4 fătări. pentru a se asigura scurgerea rapidă a 25 . sporirea numărului de fătări anuale ale scroafelor și. ventilație). evacuarea dejecțiilor și până la asigurarea automată a condițiilor de microclimat (temperatură. în care se aplică sistemul intensiv. Creșterea suinelor în aceste condiții contribuie la: • • reducerea efectivului animalelor de reproducție și folosirea intensă a acestora. să aibă un aspect civilizat și o amplasare corespunzătoare în cadrul gospodăriei. astfel încât mirosurile neplăcute să nu deranjeze. începând de la transportul. în sensul că ciclul de reproducție a scroafelor se reduce de la 215 zile la 150 de zile. umiditate. Terenul respectiv trebuie să aibă o pantă ușoară. curățenie. acestea trebuie să asigure succesiunea și ritmicitatea lucrărilor tehnologice. un bun gospodar amplaseaza adăpostul pentru porci într-un colț ceva mai îndepărtat de casa de locuit. Indicele de utilizare a scroafei crește de la 1. să fie construite din materiale specifice zonei. de regulă. aer curat etc. De asemenea. să fie u șor de curățat și de întreținut. automatizarea și electrificarea tuturor lucrărilor zootehnice. scria. indicator ce asigură eficiența fermei zootehnice. pe revenirea la sisteme “normale”. Durata îngrășării scade de la 280 de zile la 180 de zile.

mecanizarea fermei. Scroafa face o singură dată pe an purcei.etc. evacuarea dejecțiilor.Procentul de carne în carcasă este sub 50% iar stratul de grasime depăseste 30 mm. Sistemul extensiv de creștere Sistemul extensiv se practică în gospodăria familială în care se cresc 1-5 capete porcine. producând 8-10 purcei la fătare. numărul de animale. iar adăposturile nu se amplasează în apropierea fântânilor. asigurarea energiei. Mai rar intalnim 3 fătări la doi ani. apei. La alegerea celui mai profitabil sistem de creștere și îngrășare a porcilor. orz.În ultima vreme au crescut cererile crescătorilor pentru însămânțarea artificială a scroafelor. pentru a se evita pericolul infiltrarii urinei în apa potabilă. Dacă nu sunt condiții corespunzătoare pentru amplasarea unui adapost. ovăz. Porcinele sunt crescute în adăposturi simple. forța de muncă. cu matcă luată în control sau cu matcă necunoscută. lucernă masă verde. 26 . bostănoase. din care sunt reținuți 1-5 grăsuni iar restul sunt vându ți în oborul de animale. Animalele de prașilă sunt procurate din târguri sau de la fermele din apropiere. cartofi. asistenței sanitar veterinare. rădăcinoase. canalizare. Sporul mediu de creștere este de 330-380 g și cu un consum de 5-7 UN/kg de spor. semiintensiv sau intensiv. În funcție de criteriile de mai sus se poate opta pentru sistemul de creștere extensiv. drumului de acces. de înălțare a terenului. porumb. atunci va trebui să efectuăm unele amenajări suplimentare.apei provenite din ploi sau din topirea zăpezilor. Monta scroafelor se face cu vieri de la fermele din apropiere sau de la depozitul comunal. mai ales pentru acoperirea necesarului pentru sărbătorile de iarnă. Achiziționarea de veri nu este economică pentru acest sistem de creștere. fermierul trebuie să aibe în vedere o serie de criterii economice și tehnice precum: resursele finaciare. producția de carne avînd un pronunțat caracter sezonier. pentru consum propriu ți numai o cantitate redusă de carne se valorifică pe piața organizată. În acest sistem creșterea performanțelor zootehnice nu sunt deosebite. la care se adaugă tărâțe. fără dotare tehnică deosebită și cu practicarea furajării în mare măsură din resturi menajere. etc. resursele furajere.

bostănoase.5 . specialități și preparate de carne.500 g și cu un consum de 4. Hampshire.Furajarea poate fi uscată. 27 . Pentru însămânțarea scroafelor se va apela la centrele și punctele comunale de însâmânțări. Petrain. Scroafele în aceste condiții. cartofi. etc.Calitatea carcasei este superioară față de cea provenită de la porcii realizați în sistemul extensiv. pot realiza 1. Sistemul semiintensiv de creștere Sistemul semiintensiv.1600 kg carne).8-2 fătări anual cu o producție de 16-18 purcei fătați anual. definește exploatația familială cu un efectiv de 10-25 capete scroafe și/sau 100-500 capete porci la îngrășat în care activitatea este asigurată de membrii familiei. Producția obținută se va comercializa sub formă de carne. Sporul mediu de creștere este de 480 . Dintre aceștia 14-16 porci grași sunt livrați anual/cap de scroafă (1400 .5 UN/kg de spor. Dacă ferma are un punct propriu de însămânțări artificiale este necesar ca fermierul sau un membru a familiei să fie instruit la un centru de profil. În acest sistem de creștere se obțin performanțe de producție economice superioare sistemului extensiv.). iar furajarea se face cu adausuri de furaje suculente vara (lucernă) și iarna cu rădăcinoase. Porcii grași sunt sacrificați la 200-220 de zile când ajung la 105 kg. adăpare și asigurarea condițiilor de microclimat. lichidă sau mixtă.întrucât animalele sunt sacrificate la 120-180 kg. ferme de elita și ferme de înmulțire) din rasele și hibrizi (scrofițe F1 provenite din Marele Alb x Landrace) capabile să realizeze performanțe de producție și economice superioare. Sistemul este semintensiv pentru că verigile tehnologice nu sunt strict delimitate. Acceptarea acestui sistem de creștere a porcilor necesită adăposturi modernizate și o dotare corespunzătoare cu echipamente de furajare. Animalele de prașilă sunt procurate din unități aflate în control (ferme de selecție. grăsuni și chiar material de prașile dacă exploatația este luată în control. Vierii trebuie să provină din fermele de selecție și testare sau din fermele de elită specializate pentru carne (Duroc.

dezinfecției și văruirii compartimentelor care urmează să fie populate. Efectivele de reproducție provin din fermele de selecție și testare. ferme de înmulțire pentru producerea scrofițelor F1 (Marele Alb x Landrace). Calitatea materialului de prațile. Unele unități au fost prevăzute cu abatoare și fabrică de preparate chiar cu magazine pentru desfacerea producției. după depopulare. sector de tineret și sector de îngrășare. cuprinde: asociații sau cooperative de terenuri arabile.În sistemul de creștere în ferme specializate. fermele de producere a purceilor înțărcați. adăpost pentru vieri. maternitate. Linia sintetică 345 Peris. etc. rețeaua de 28 . sector de gestație. abator. În sistemul de creștere cu circuit închis întâlnim următorul flux de producție: reproducție. ferme de creștere a tineretului. fermele de elită sau din fermele proprii de creștere în rasa curată.Sistemul intensiv de creștere Sistemul intensiv este specific complexelor industriale de creștere și îngrășare a porcilor cu efective mari. Majoritatea unităților au FNC-uri. creștere tineret și îngrășare porci. a curățirii. Totodată exploatațiile au achiziționat vieri terminali din rasele specializate pentru carne (Duroc.totul gol".) în scopul realizării hibrizilor trirasiali și tetrarasiali pentru sacrificare. Maternitățile și adăposturile pentru tineret sunt încălzite iarna și chiar la sfarșitul toamnei sau începutul primăverii. După felul circuitului de producție cunoaștem sistemul de creștere cu circuit închis. Sistemul Holding integrat pe verticală. sistemul de creștere în ferme specializate și sistemul de creștere Holding. maternități. spălării. iar cele care nu sunt prevăzute cu astfel de dotări livrează porcii grași la unitățile de abatorizare. adăpost pentru scroafe în pregătire pentru montă. sectoare stric delimitate. dotarea tehnică. în vederea executării. Toate adăposturile sunt astfel compartimentate pentru a asigurarea principiului "totul plin . ferme de îngrășare. Hampshire. hrănirea porcilor cu rețete de nutrețuri combinate fundamentate științific și aplicarea unei tehnologii de vârf au făcut ca aceste unități să înregistreze rezultate de producție și economice favorabile. FNC-ul. care produc sursele necesare de furaje. unele ferme produc grăsuni și alte ferme fac numai îngrășarea acestora.

supermarket. porumb. făină de lucernă. calitatea furajul fiind influenţată de calitatea componentelor sale. Raţia poate fi completată cu ouă proaspete sau melanj de ouă. 8000-9400 kcal.5-3.2 Alimentația animalelor Alimentaţia vierilor de reproducţie În ceea ce priveşte alimentaţia la această categorie trebuie avut în vedere să se menţină un echilibru între condiţia de reproducător şi producţia caracteristică.2. Se recomandă ca reţeta pentru această categorie să conţină până la 50 % un amestec de ovăz şi orz. 2-3 % făinuri animale. creşterea nivelului fosforului şi vitamina E. Desigur că aceste cifre sunt orientative. circa 720 g proteină digestibilă.N. restul fiind completat cu şroturi (în special de leguminoase). transport. deoarece alimentaţia neraţională sau insuficientă poate provoca tulburări de comportament sexual şi modificări ale calităţii spermei. Dacă se utilizează nutreţuri combinate. iar la vierii adulţi trebuie să se asigure un material seminal de bună calitate. raţia trebuie să asigure: 5.4 U. reprezentată de cantitatea şi calitatea materialului seminal. Astfel pentru un vier cu masa corporală de 180-220 kg şi în perioadă intensă de utilizare. asamblarea lor făcându-se la nivelul serviciilor de aprovizionare. ţinând cont de regimul de folosire la montă şi greutate corporală. Este extrem de important ca la vieri să se acorde o atenţie deosebită furajării. desfacere și operațiuni financiare. La vierii tineri cerinţele sunt atât pentru definitivarea creşterii cât şi pentru producţia spermatică. tărâţe. morcovi (în perioada de iarnă) sau lucernă pălită (în perioada de vară).(unități nutriționale). Dintre vitamine un rol important îl au vitamina A şi E iar dintre microelemente. se recomandă un consum zilnic de 2. evitându-se variaţiile de greutate ale masei corporale şi în special îngrăşarea peste măsură. seleniu. ce se traduc prin indici de 29 . 1. Administrarea ovăzului în hrana vierilor îmbunătăţeşte valoarea biologică prin raporturile între aminoacizii esenţiali. În Holding fiecare subunitate este proprietate privată.5 kg nutreţ combinat.

Ţinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomandă o furajare “ad-libitum” (la discreţie). este necesar să se suplimenteze din nou raţia la nivelul normal. atât în ceea ce priveşte refacerea organismelor epuizate în perioada de lactaţie cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. La scroafele în aşteptare trebuie să se facă o hrănire stimulativă. începând cu ziua a 3-a după înţărcare scroafele trebuie să primească cca. care perturbă grav fluxul tehnologic şi determină pagube economice însemnate.fertilitate reduşi. necesar metabolismului crescut precum şi în procesul de producere a laptelui. Furajarea necorespunzătoare în perioada de gestaţie se traduce prin obţinerea unor loturi de fătare mai mici. care depăşeşte uneori 6-7 kg de nutreţ combinat pe zi (până la 20000 kcal energie metabolizabilă pe zi). În momentul înţărcării se recomandă dietă absolută (inclusiv hidrică). asigurând circa 6600 kcal energie metabolizabilă zilnic. Astfel. Tot la discreţie trebuie asigurat şi consumul zilnic de apă. În ultima perioadă de gestaţie (ultimele trei săptămâni) când fetuşii au o creştere mai rapidă în greutate. minim 24 de ore. 30 . pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia mamitelor12. 3-3.5 kg de nutreţ combinat din reţeta 0–5 . purcei subponderali sau neviabili. după care ţinând cont de componenta de asimilaţie a metabolismului scroafei gestante. Alimentaţia purceilor sugari 12 Boală infecțioasă care constă în inflamarea ugerului la animalele în lactație (DEX). se recomandă reducerea raţiei (2 kg nutreţ combinat) pentru următoarele două luni.5 % proteină brută. cu un nivel de 14. În primele 30 de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogeneză şi dezvoltare embrionară. Alimentaţia scroafelor de reproducţie Aceasta reprezintă o problemă complexă deoarece într-o perioadă de timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziologice în care metabolismul său este modificat profund.

În prima săptămână de viaţă purcelul trebuie să primească o cantitate suficientă de colostru13. Nu trebuie să se exagereze însă în această privinţă. În general. Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat în special la hrănirea cu lapte. 13 Lapte matern secretat timp de cateva zile de la nașterea puiului. precum şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare cu un furaj de foarte bună calitate. Prin administrarea colostrului. purcelul valorifică foarte bine hrana şi are un ritm de creştere accelerat. a tineretului de 2–4 luni. În prezent vârsta înţărcării purceilor s-a redus foarte mult. care formează prima hrană a sugarului. înţărcarea purceilor se face la vârsta de 3-4 săptămâni (acolo unde se asigură nutreţul combinat prestarter) sau la 5-6 săptămâni. toate nutreţurile combinate şi înlocuitorii de lapte destinaţi purceilor în prima perioadă de viaţă se bazează pe lapte praf. Purcelul este sensibil la gustul. pot fi diminuate consecinţele nedorite ale crizei de înţărcare. adică prin creşterea palatabilităţii să se forţeze purcelul să ingere cantităţi prea mari de hrană pe care nu la poate digera normal. că purcelul este foarte sensibil la stres. se face şi un transfer de gammaglobuline purtătoare de anticorpi. Pentru a pune în concordanţă cantitatea de hrană ingerată cu posibilităţile de valorificare. completat în măsură mai mare sau mai mică cu alte furaje.În prima parte a vieţii. precum şi la afecţiuni gastro – intestinale. Particularitatea principală a hrănirii purceilor este aceea că furajele se administrează în prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de laptele matern.Printr-o bună organizare a înţărcării. În unităţile moderne de tip industrial. 31 . la frig şi umiditate. Trebuie avut în vedere. sporindu-şi masa corporală de la naştere de circa 5 ori până la vârsta de o lună şi de 10–12 ori până la vârsta de două luni. pe lângă substanţele nutritive absolut indispensabile şi uşor accesibile. mirosul şi culoarea furajelor. trebuie ca prin încorporarea unor aditivi furajeri să se stimuleze ingerarea de hrană. Vârsta la care se face înţărcarea purceilor este de foarte mare importanţă pentru orientarea hrănirii acestora. prin care se realizează o adevărată “vaccinare” a purcelului. ceea ce ar conduce la unele tulburări gastrice. prin asigurarea unor condiţii optime de microclimat şi cazare. în acelaşi timp. Alimentaţia tineretului Purceii înţărcaţi formează o grupă aparte. purcelul consumă din furajele obişnuite mai puţin decât poate valorifica.

cu un consum minim de furaje. să conţină cel mult 6-7 % celuloză. Prevenirea acestei afecţiuni se poate face prin obişnuirea cât mai timpurie a purcelului sugar cu cantităţi mici de furaj combinat şi supravegherea alimentaţiei purceilor după înţărcare. etc.. indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru îngrăşare. necesarul de unităţi nutritive. trebuie supravegheat consumul zilnic. în primele 5 zile de la trecerea în creşă se foloseşte aceeaşi reţetă de furaj combinat ca în maternitate (reţeta 0–1).Hrănirea tineretului înţărcat de la 2–4 luni trebuie să urmărească realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii. ţinându-se însă cont de consumul zilnic. În practică tineretul porcin se furajează la discreţie. astfel încât să nu staţioneze furajul în hrănitori mai mult de două zile. nervoase. pentru a nu se altera. Ca urmare a nedigerării complete şi a neutilizării totale a substanţelor nutritive apar reacţii de tip alergic cu edeme. Raţia porcinelor puse la îngrăşat trebuie să aibă un grad înalt de digestibilitate. 32 . în special la rasele performante cu viteză foarte mare de creştere. Pentru hrănirea purceilor. administrat la început în exclusivitate (1-2 zile). care în funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii. deoarece există pericolul apariţiei unei toxiemii denumită “boala edemelor” tocmai la purceii foarte bine dezvoltaţi şi care ingeră o cantitate mare de furaje fără însă a avea tractul digestiv şi echipamentul enzimatic complet pregătit. pentru a preveni rahitismul care apare frecvent. Alimentaţia porcilor la îngrăşat Deşi din punct de vedere tehnologic activitatea în îngrăşătorie este mai puţin pretenţioasă decât în celelalte sectoare. În ceea ce priveşte furajarea purceilor după înţărcare. Întrucât în această perioadă creşterea scheletului este intensă se va acorda o atenţie deosebită asigurării necesarului de vitamine şi săruri minerale. este necesară aplicarea cu atenţie a tehnologiilor de furajare în vederea realizării unui maximum de spor în greutate. apoi înlocuindu-se câte 25 % în fiecare zi cu furaj pentru tineret (reţeta 0–2). putând merge până la moarte. Cantitatea şi calitatea hranei influenţează atât evoluţia procesului îngrăşării cât şi calitatea produselor obţinute.

3 Costuri de producție (reproducție și ameliorare) Sporul mediu zilnic in greutate reprezinta indicatorul de eficienta economica in cresterea si ingrasarea porcilor.2. 10 kg mazare. 100 de kg de furaj combinat va fi format din 95. furajele se vor asocia în aşa fel încât să prezinte un gust plăcut. Pentru a se asigura intarcarea timpurie si trecerea pe reteta STARTER.7 kg carbonat de calciu.B. din ziua a 10 de la fatare. până la atingerea unei mase corporale de 60 kg şi în continuare 13. 20 kg grau.3 kg de inobilatori sunt urmatorii: 0.7 % P. 15 kg orz.5 kg premixuri vitamino-minerale. purceilor li se administreaza. Ea începe când purceii au 25-40 kg greutate vie şi ţine până ajung la 100-110 kg. Pentru a asigura consumul raţiei în totalitate. animalele sa ajunga la 110 kg. Pentru porcul de carne cerinţele sunt să asigure o carcasă cu peste 56 % ţesut muscular şi un strat de grăsime sub 15 mm precum şi calităţi gustative deosebite ale cărnii. cu un nutreţ care să asigure 15.4 kg lizina. Furajarea porcilor destinaţi pentru carne se face. incepand din ziua a saptea dupa intarcare. 0. care se 33 . Compozitia celor 95.de proteină digestibilă şi de aminoacizi indispensabili.1 kg.2 kg fosfat de calciu. 0.7 kg concentrate si 4. 0. In acelasi timp consumul mediu zilnic de furaj combinat.3 kg inobilatori. Îngrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1 kg spor în greutate. un furaj numit PRESTARTER. Cu alte cuvinte eficienta economica depinde in cea mai mare masura de modul de furajare a animalelor. Purceii pot consuma aceasta reteta unica. 5 kg srot de floarea soarelui.7 % P. numita STARTER. Cei 4. 1.4 kg sare.B.1 kg metionina. 1.7 kg porumb. S-a dovedit ca sporul mediu zilnic de 750 grame va face ca. până la 100 kg.7 kg furaje concetrate este urmatoarea: 33. in 165 de zile. pentru a obtine un kg de spor in greutate va fi de 3. 12 kg srot de soia. 1. Pentru asta.

00 1.2 lei kg.ro-cercetare Tabel 1. Un purcel consuma 2. consumul de energie pe animal sau pe loc.madr.5 kg de PRESTARTER pana in ziua a saptea de la intarcare. costul pe animal şi pe unitatea de produs.7 0.2 Specificare Cheltuiei cu furaje Material biologic Energie si combustibil Medicamente s material sanitar Alte materiale Cota de aprovizionare Cheltuieli lei/cap 305 130 7.1 Specificare Porumb orz Srot de soia zoofort Total furaj Consum specific kg Consum kg/cap 450 370 130 50 1000 Pret unitar lei/kg 0.2.0 3. Deviz tehnologic –carne porc Productia media 700g/zi Tabel 1.76 0.053 lei/tona furaj/kg spor(3.5 201. pe animal şi pe unitatea de produs.2.procura din comertul de specialitate si costa 2.90 13 34 . profitul pe animal.1) Sursa:www.55 3.5 175 985. cheltuielile cu furajele pe zi. consumul ore-om pe unitatea de produs.72 1.50 Valoare furaj 342 266. Indicatorii cei mai utilizaţi în aprecierea eficienţei economice a tehnologiilor de creştere a animalelor sunt: producţia medie pe animal furajat.

2.009 0.8 5.7 1.05 1.67 3.10 35 .3 TOTAL CHELTUIELI 512.10 0. forta de 10 467. VALOAREA PRODUCTIEI A1 din care productia principala B(+) SUBVENTII C()PRODUSUL BRUT D(-) CHELTUIELI TOTALE D1 din care pentru productia principala I.12 5.7 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.017 0.44 0.cota de aprovizonare 7.0 Sursa: www.90 13 10 44.13 1.12 4.2 Dobanzi la credit 25 Amortisment 1.Asigurare TOTAL VARIABILE Cheltuieli cu CHE.6 10 munca Gheltuieli generale 8.madr.asigurari II.6 305 130 7 1.3 10 Lei/kg RON 5.medicamente si material sanitar 5. cheltuieli cu furaje 2.3 Indicatori Productie medie 700g/zi Lei/cap A.material biologic 3.1 TOTAL CHE.alte materiale+apa 6.007 0.1 6.energie electrica+combustibil 4. FIXE 44.7 5.ro-cercetare Bugetul produsului carne porc Tabel 1.3 0.CHELTUIELI FIXE -cheltuieli cu forta de munca RON 570 570 110 680 512 512 467.

1) Sursa:www.08 0.madr.50 Valoare furaj 304 252 186 158 810 2.70 Sursa: www.01 0.76 0.3 32.madr.()VENIT IMPOZABIL (-) impozite si taxe F.()VENIT NET +subventii G.4 Specificare Porumb orz Srot de doia zoofort Total furaj Consum specific kg furaj/kg Consum kg/cap 400 350 120 45 1000 Pret unitar lei/kg 0.-cheltuieli generale -dobanzi la credite -amortisment E.3 32.5 Specificare Cheltuieli lei/cap 36 .ro-cercetare Tabel 1.ro-cercetare Deviz tehnologic –carne porc Productia media 800g/zi Tabel 1.RATA VENIT NET + subventii% COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL 8.68 11.8 512 570 0.25 0.27 lei/tona spor(3.2.12 5.55 3. RATA VENIT IMPOZABIL % H.58 1.2 25 1.8 5.1 58 168 11.2.72 1.

CHELTUIELI VARIABILE 1.9 Amortisment 1.8 1.madr.00 11.1 TOTAL CHE. VALOAREA PRODUCTIEI A1 din care productia principala B(+) SUBVENTII C()PRODUSUL BRUT D(-) CHELTUIELI TOTALE D1 din care pentru productia principala I.Cheltuiei cu furaje Material biologic Energie si combustibil Medicamente s material sanitar Alte materiale Cota de aprovizionare Asigurare TOTAL CHE.00 12.67 2.7 5. VARIABILE Cheltuieli cu forta de 227 130 62 1.36 4. FIXE 47 TOTAL CHELTUIELI 436 Sursa: www.8 4.2.6 Indicatori Productie medie 800g/zi Lei/cap A.27 1.1 6.material biologic RON 570 570 110 680 436 436 389 227 130 Lei/kg RON 5.30 37 .7 1. cheltuieli cu furaje 2.00 389 13 munca Gheltuieli generale 9 Dobanzi la credit 23.36 4.ro-cercetare Bugetul produsului carne porc Tabel 1.

7 55.130 0.()VENIT IMPOZABIL (-) impozite si taxe F. pentru facilitarea tăierii. 38 .110 0.70 In ceea ce priveste cantitatea de furaje administrate. 1.asigurari II. ceea ce inseamna ca acesta este furajul principal.062 0. .tăierea se face cu utilajul electric.239 0. .energie electrica+combustibil 4.RATA VENIT NET + subventii% COST DE PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL Sursa: www.Urmează analizarea diferitelor faze ale sacrificării: .470 0.7 55.ro-cercetare 6.4 Sacrificarea animalelor Programarea sacrificărilor de suine prevede lucrul în zilele în care nu se sacrifică bovine și nu mai mult de 5 zile pe lună pentru a putea depozita în condi ții de refrigerare a carcaselor obținute. Cele mai mari cheltuieli se inregistreaza cu furajele dar o pendere importanta o au si cheltuielile cu materialul biologic.9 436 570 0.018 0.1 134 244 30.9 4.spălarea cu apă rece a suinei. cea mai mare se inregistreaza in cazl porumbului.8 1 12 11 47 13 9 23.cota de aprovizonare 7.poziționarea animalului în compartimentul de sacrificare.120 0. 450kg/cap.se recurge la asomare prin stimuli electrici.alte materiale+apa 6.()VENIT NET +subventii G.madr.44 30.090 0. .010 0.2 1.34 2.9 1.3. RATA VENIT IMPOZABIL % H.medicamente si material sanitar 5.36 5.2.01 1.CHELTUIELI FIXE -cheltuieli cu forta de munca -cheltuieli generale -dobanzi la credite -amortisment E.

depilarea se face prin pârlire cu flacăra (cu butelia de gaz). ermetice spre unitatea de eliminare specială. .prelevarea probelor pentru examenul . până în momentul consemnării către beneficiar.pierderea sângelui în punctul fix după înjunghiere deasupra unui vas special pentru strângerea sângelui (pierderea sângelui durează 2-5 minute) sau fosa de colectare (vezi descrierea pentru desângerarea bovinei). . dacă rezultatul examenului sanitar-veterinar declară carnea suspectă. Sacrificările ocazionale sau de necesitate vor fi introduse în unitate numai 39 . În funcție de rezultatul la examenul sanitar-veterinr carcasele și produsele de măcelărie pot să urmeze traseul: 1. dar caracterul redus al centrului impune ca nefiind economică o asemenea instalație).. dacă rezultatul examenului antemortem declară carnea și organele în bună stare pentru consumul uman. . . aceasta este depozitată în camera specială redată acestui scop și rezultatele de laborator vor stabili destinația exactă a cărnii. 2. .urcarea pe linia aeriană destinată transportului carcaselor de suine se face cu ajutorului unei macarale. această toaletare după depilare se face pregătind eviscerarea). ca urmare se face raderea mecanică..toaletarea înainte de depilare constă în spălarea cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui și a murdăriei care s-au adunat în urma tăierii. acestea sunt puse la conservare prin răcire (carcasele în frigiderul pentru suine la 2-4°C iar organele și capul în spațiile special destinate lor). urmată de spălarea carcaselor-(spațiul proiectat permite instalarea unei căzi de încălzire sau a unui sistem de pârlire . . .examenul sanitar-veterinar al organelor și carcaselor.eviscerarea se face înainte de tăierea cu fierăstraul electric și comportă eviscerarea masei gastrointestinale și se duc direct în sala de intestine și organe interne care vin expuse pe cârlige pentru a fi examinate din punct de vedere sanitar-veterinar. .spălarea carcaselor.trichinela” (este interzisă segmentarea carcaselor până când sosesc rezultatele de la probele prelevate).divizarea carcaselor simetrice cu ajutorul fierăstrăului electic. îndepărtarea capului și dacă este necesar a articulației cu unghii. în cazul în care aceasta primește avizul defavorabil va fi evacuată din unitate în containere speciale.

a cărnii și produselor prelucrate pot fi încadrate în următoarele piețe specifice: . fapt pentrru care această devine astfel obiectivul principal urmărit de unitățile zootehnice. potrivit cerințelor pieței. se apreciază în funcție de preferințele cumpărătorului.Din punct de vedere igienico-sanitar.contagioase. . pentru protecția mediului și a produselor din carne. societățile agricole. .La recepția animalelor se are în vedere calitatea animalului și în mod special starea de sănătate. condiționare.Crescătorii de animale sunt micii agricultori. abatorizare. asociațiile zootehnice. .Transportul animalelor de la locul de recepție la abator interesează atât din punct de vedere igienico.3.1. deșeuri de abator. iar din punct de vedere economic.piață producătorilor de animale pentru selecție și reproductive.Produsele rezultate la abator se clasifica în: produse principale. Valorificarea producției de carne.Transport. cât și economic. .Calitatea animalelor este determinată. în traseul normal de măcelare și conservare sau va fi ținută în spațiul special unde în baza rezultatului examenului sanitar va fi dată consumului sau va fi confiscată în containere ermetice. în toate etapele acesteia: agricultura (creșterea animalelor). 1.piață liberă a producătorilor agricolispecializatiin creșterea animalelor. sortare. cât și o scădere a calității cărnii produsă de fenomenul de a ‘’stres”asupra animalului. de industriile din amonte (care asigură o parte din inputurile necesare) și de industriile din aval (care prelucrează materiile prime). . industrializează și comercializează producția animală. achiziții și transport. Diversitatea sortimentala a cărnii și condițiile de transformare în alimente permite producerea unei game foarte lărgi de preparate.piață întreprinderilor integrate care preiau animale vii. depozitare Creșterea animalelor este strâns legată de producția vegetală. în primul rând. Formele de valorificare a animalelor. Calitatea unui animal pentru carne respectiv a carcasei pe care o furnizează.3. Abatoarele și secțiile de preluare a cărnii sunt unități de industrie alimentară care necesită condiții speciale de amplasare și igienizare.Preluarea sau achiziția animalelor se va face la domiciliul crescătorului de animale sau în târgurile de animale. este asigurată prin fluxul diferitelor sisteme specific ale filierei fiecărui produs sau grupe de produse.după ce s-au terminat cele normale și carnea razultată va fi trimisă în funcție de natura ei . transportul trebuie să evite boli infecto.Abatorizarea se realizează în unități specializate care constituie prima etapă a procesării. 40 . se urmărește limitarea la minimum a pierderilor în greutate. Etapa de prelucrare 1. de gradul de dezvoltare a cărnii și țesutului gras în raport cu rasă. comercializarea. atestata de documente oficiale vizate. Filiera cărnii de porc are numeroase caracteristici. prepararea produselor din carne. vârstă și sexul. .sanitar. subproduse de abator. fermele specializate ale societăților comerciale.

Valorificarea porcinelor pentru are la existent unor specializate producția de . care însoțesc animalele pe timpul transportului. Animalele sacrificate la de semiadulte au însu șiri calitative superioare. greutatea carcasei porțiunilor de . asigurând pe piață o cotă a specie de 50-55%. €Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea animalelor. finețea. Animalele semiadulte sunt crescute. €Transportul produselor din se face cu mijloace rutiere: semiremorci izoterme. poate fi prin aprecierea următoarelor: conforma ția. conformație ). . €Respectarea cu rigurozitate prevederilor standardelor vigoare cu privire la încadrarea animalelor pe calități ( greutate . promptitudinea calitatea transportului de produse preparate din . Calitatea animalelor pentru după . pentru fiecare specie 10 . Calitatea se stabilește după . greutatea de sacrificare este 110-120% kg: €valorificarea porcinelor îngrășate pentru bacon vizează porcii de 6-7 luni. .Recepționarea trebuie se facă anumite conditi: €Respectarea intervalului de timp de la hrănire adaptare. autocamioanele ce îndeplinesc condițiile igienico. în majoritatea cazurilor. în sistem extensiv sau îngrășate într-o scurtă perioadă de timp. angajarea personalului de specialitate. după criterii de . Aceste caracteristici ale calită ții unei carcase depind de factorii invariabili variabili. €valorificarea porcinelor rezultate din îngrășare de grăsime (130-140 kg).Pregătirea producției unitățile de industrializare presupune existent unor mijloace adecvate cum ar fi concentrarea combinarea producției. caracteristicile țesutului muscular adipos care formează definesc calitatea acesteia. refrigerente frigorifice.aprovizionare. € Reducerea costurilor de producție.Carnea obținută prezintă însușiri superioare. € Alegerea traseelor folosirea mijloacelor de transport adecvate pentru specificul procesului de desfacere. Animalele adulte își încheie ciclul primitiv și sunt destinate valorificării pentru carne. punctele de livrare cele de primire.Pentru acest motiv se au vedere următoarele: €Stabilirea legăturilor dintre verigile sistemului de cre ștere animalelor. €valorificarea porcinelor pentru grăsime se la porcii adulți sacrificați la 150-180 kg.sanitare specific fiecari produs. dar datorită vârstei înaintate furnizează o carne de calitate inferioară și participă pe piață la fondul de carne al fiecărei specii cu 30-35%.Organizarea transporturilor la produsele se urmărește operativitatea. La creșterea îngrășarea sistem intensiv. €Întocmirea documentelor de evident. acest scop trebuie se asigure: € Nivelurile de producție care tehnicii noi. respective aprecierea calită ții carcaselor. care au fost supuși unui anumit regim de hrănire au o greutate de 85-95 kg. randamentul la . . €Funcționarea aparatelor destinate cântăririi. culoarea consistent .Structură ofertei de carne este asigurată de la următoarele categorii de animale: adulte. € Crearea de condiții pentru organizarea producției muncii.15$. semiadulte și tineret. starea de îngrășare. 41 . Aprecierea clasarea carcaselor după calitate include noțiunea de a greutate vie de randament”. pe raportului dintre elemente esențiale: conformația carcasei.

spată (spată cu os semidegresata. 42 .pulpă (pulpă cu os si sorici tip Parma. pulpă per Cotto. Tranșarea. CONSERVAREA CĂRNII PRIN FRIG. degresată). c. € Asigurarea fluxului în distribuția produselor din carne si preparate din carne. se poate face și așezarea și fasonarea bucăților care se preambalează A®n folii de polietilenă A®n por țiuni de 0. Tranșarea cărnii de porc pentru alimentație publică și vA¢nzare cu amănuntul se poate execută A®n abator sau A®n măcelarii. spata. piept de porc fără fleică degresat si dezosat. Porțiunile anatomice obținute la tranșare sunt: gușa. DEZOSAREA SI ALESUL CĂRNII DE PORC a. . Aceste piese se dezosează iar carnea se alege si se sortează funcție de destinație. rasol din fată. . slănină.ceafă (ceafă dezosată. spată fără os degresata). pulpă cu os degresata. TRANȘAREA. Utilizarea frigului pentru conservarea cărnii implică două procedee: refrigerarea și congelarea. spată cu os degresată. Tranșarea in piese anatomice pentru export . . dezosarea si alesul cărnii de porc pentru industrie Carnea de porc poate fi folosită la fabricarea preparatelor din carne comune. De remarcat că prin frig nu se pot controla reacțiile chimice care au loc că urmare a atacului oxigenului (deoarece autooxidarea implică un lanț de reacții a căror energie de activare este mică. .oprirea celor mai multe dintre reacțiile biochimice care au loc în carnea postsacrificare. garf.încetinirea dezvoltării microflorei provenită din contaminări interne și externe.diminuarea unor procese fizice. ele fiind mai puțin sensibile la acțiunea frigului).piept (piept de porc cu fleică degresat si dezosat. rasol din spate. mușchiuleț. . Congelarea cărnii până la temperatură de -25 și -18oC produce: . piept. cotlet dezosat si degresat.reducerea vitezei reacțiilor hidrolitice și oxidative catalizate de enzime. pulpă fără os degresata. pulpă cu os si sorici tip Biselado.pulpă cu os semidegresata tip Lyon.mușchiuleț. piept de porc cu șorici fără os).cotlet de porc cu os tip Karbonaden. . la fabricarea salamurilor crude (tip Sibiu) si la fabricarea semiconservelor si conservelor din carne. . Refrigerarea cărnii până la temperatură de 0 4oC produce: . pulpă cu slănină si sorici dezosata. . pulpă.5-1 kg (care se refrigerează sau congelează).jumătățile se tranșează in următoarele porțiuni: . b.blocarea multiplicării microorganismelor și distrugerea unor germeni sensibili (criosterilizare). .Principalele obiective pe care le au depozitele destinate păstrării produselor din se refera la: € Necesitatea corelării cerințelor de producție prin preluarea animalelor într-o de .

Materiile prime sunt recepționate în stare congelatä și refrigerate iar recepția acestora se face formalä. . .cärnurile pot proveni din surse diferite. asigurând astfel gustul și aroma. cantitativä și calitativä. 1-3 săptămâni.sä nu continä corpuri sträine (resturi de a șchii de lemn. sticlă). carnea se acoperă cu un strat de mâzgă si își schimbă consistența. Din motivele enunțate se impun urmätoarele: . Depozitarea se face minim 2-3 zile tinând cont că perioada de rigiditate la 0°C durează între 3 și 5g. țeste de prospețime) . . -spațiile de recepție și depozitare sä fie foarte bine igienizate. corespunzätor unui debit al ventilatoarelor de 5-10 ori volumul camerei pe orä. Un grad de contaminare inițial ridicat poate favoriza dezvoltarea microorganismelor aerobe. prin acest proces carnea devenind mai fragedă. cu consistenţă mai fină. distruse de rozätoare) . .sä fie marcate cu marcä de sänätate .sä aibä ambalajele integre ( sä nu fie rupte. iar circula ția moderatä a aerului. favorizat de umiditatea relativ ridicată a aerului.sä corespundä specifica țiilor tehnice transmise (proprietäţi organoleptice.carnea sä aibä temperatură de maximum + 4A°C A®n centrul termic.manipulärile cärnii pot contribui la creșterea încärcäturii microbiologice. . Recepționarea și depozitarea materiilor prime reprezintä primul punct de control deoarece: . iar manipulä ƒrile reduse la minim. Menținerea cărnii în stare refrigerată timp de 8-14 zile se justifică prin necesitatea maturării. dotate cu instala ții frigorifice care permit menținerea unei temperaturi constante și pot fi reglate în funcție de cantitatea introdusă. 43 . În acest caz. Depozitarea produselor se realizează în spa ții frigorifice. la temperaturi în jur de 0°C și umidităti relative în jur de 95°C.Condiționarea și depozitarea Carcasele și semicarcasele de carne refrigerată se depozitează o durată relativ scurtă. Capacitatea de depozitare la abatoare trebuie sä corespundä producției pe 2-3 zile.Condițiile obligatorii pe care trebuie sä le îndeplineascä la recep ția materiilor prime sunt stabilite și sunt aplicate conform enumerärii de mai jos: .temperatură de depozitare (ta er ) sä fie ~ 1A°C.sä fie etichetate și cu elemente de trasabilitate. Pentru durate mari de depozitare carcasele se stropesc în prealabil cu solu ții slabe și se protejeazä cu tifon steril. . echipate cu baterii de perete și eventual räcitoare de tavan. cu o circulație slabä a aerului. Depozitarea se face în camere frigorifice izolate termic.sä fie însotitä de documente corespunzätoare.sä fie transportatä în condiții igienice (optic curăț mijlocul auto care efectueazä transportul) . suculentă. temperatură maxim ( -180C).umezeală relativä a aerului din depozit sä fie corelatä cu temperatură acestuia. . .sä corespundä stärii termice (congelate. preväzute cu linii aeriene de suspendare. deci pot avea calitäti diferite. stäri termice diferite și încärcätura microbiologicä diferitä. . plombe metalice. culoarea și mirosul.

Se utilizeazä pentru tranșare.Microorganismele saprofite se găsesc frecvent pe suprafaţa cărnii şi provin din 44 . cea profundă. este mai puţin probabilă. Produsele pot fi transferate: vrac. părţile terminale ale căilor uro-genitale. în timpul lucrului. Livrarea din depozitele de produs finit se efectuează conform principiului: primul intrat. iar secția este dotatä cu sterilizatoare pentru cuțite (temperatură apei A®n sterilizator trebuie să fie >820 C). Operațiile efectuate sunt supravegheate de Inspectorul de sigurantä alimentarä și Șeful Fabricii de preparate din carne. mucoasa tractusului digestiv. la pauză de masä operatorii igienizeazä benzile de lucru și A®ntorc blaturile.tranşare. toate produsele sunt cântărite în prezenţa gestionarului de produs finit nominalizat. temperatură cärnii dezosate trebuie să fie maxim (+60C). de trei ori /zi şi efectuează controlul cărnii tranşate. Timpul maxim de staţionare în depozitele de produs finit pentru produsele din carne. Carnea in stare proaspata reprezinta un mediu perfect de dezvoltare pentru microorganisme astfel este necesara respectarea conditiilor de igiena in abatoarele unde se realizeaza sacrificarea atat in cazul angajatilor cat si in cazul utilajelor folosite. etc. Personalul operativ este instruit și respectä regulile de bunä practică și igienä specifice transärii. Transportul se realizează pe cărucioare (pentru vracuri) sau în lăzi (pentru piesele ce urmează a fi vacuumate). Produsele finite sunt transferate din depozitele de răcire în depozitele de staţionare ale fabricii. dezosare și alegere a cärnii sunt efectuate de personalul operativ al Secției tranșare. dezosärii și alegerii cärnii. a căilor respiratorii şi cea conjunctivală.Operațiile de tranșare. aprovizionare cu ambalaje. minim douä cuțite / muncitor. sacrificându-se doar animalele în stare de sănătate deplină. fiecare punct de lucru ava¢nd desemnat unul sau mai mul ți muncitori (conform pozitionärii la bandă de tranșare). prin examen vizual (1% din cantitatea totală de carne tranşată). pentru efectuarea acestei operaţiuni. vrac este de maxim 5 zile. Temperatura spaţiilor de depozitare produse finite trebuie sa fie de maxim +60C. vacuumate: bucăţi întregi sau porţionate. Microorganismele din carne se pot grupa în două categorii: saprofite şi patogene. la pauză de masä se sterilizeazä cuțitele. Temperatura în spaţiul de depozitare este monitorizata de inspectorul de sigurantă alimentară şi valorile măsurate se înregistrează în fişa monitorizare depozitare produs finit. Tratamente primare Carnea de porc este supusa tratamentelor primare pentru a impiedica aparitia si dezvoltarea microorganismelor care deterioreaza carnea si pun in pericol sanatatea celor ce o consuma. de către personalul operativ desemnat. Microorganismele de pe aceste suprafeţe realizează contaminarea superficială in vivo. Obligatoriu. Animalele vii prezintă ca suprafeţe de contaminare bacteriană din mediu: suprafaţa pielii şi producţiile ei. Obligatoriu. Este interzisă efectuarea altei operaţii (evacuare deşeuri. primul ieşit.) în timpul efectuării transferului produselor din carne. timpul de staționare în sală de tranșare a cärnii dezosate: maxim 45 minute. Datele obţinute le înregistrează în fisa de monitorizare decongelare . întâlnită în anumite stări fiziologice şi patologice. Temperatură A®n sală de tran șare trebuie să fie maxim (+100C ). Sterilizarea cuțitelor trebuie sä se facä din jumätate A®n jumätate de oră sau ori de ca¢te ori este necesar. Inspectorul de sigurantä alimentarä mäsoarä și înregistreazä temperatura salii de tranşare şi a cărnii tranşate. Înainte de transfer.

prin procesele biochimice pe care le suferă. deoarece carnea şi grăsimea sunt rele conducătoare de căldură. Pentru răcire. fiind mai lentă la semicarcasele grase. se produce o uşoară peptonizare a proteinelor sub acţiunea enzimelor 45 . durata este mai scurtă. ci se menţine în sala de tăiere până la instalarea rigidităţii musculare. Măsurarea temperaturii se face cu termometre cui la osul principal al regiunilor bogat musculare.Caracasele şi a semicarcaselesunt introduse pe linii aeriene într-o cameră bine ventilată. unde se supun răcirii lente sau celei rapide. În abatoarele mici. masele musculare devin mai suple. carcasele şi semicarcasele se spaţiază la 30-35cm. Zvântarea cărnii este unul din procedeele care asigura impiedicarea dezvoltarii florei bacteriene prin îndepărtarea umidităţii de la suprafaţa cărnii şi crearea unei pelicule deshidratate. de la suprafaţă spre profunzimea carcasei. Maturarea cărnii este un proces care consta in modificari de ordin fizic. unde nu există posibilitatea de zvântare sau refrigerare. care este mai bogat în apă şi cu reacţie neutră. pentru a facilita circulaţia aerului. la început se înmulţesc în ţesutul conjunctiv. carcasele şi semicarcasele se introduc în tunele de refrigerare. iar umiditatea relativă de 90-95%. Pentru realizarea acestei temperaturi sunt necesare 36 de ore la semicarcasele de taurine. Astfel se previne dezvoltarea microorganismelor. Umiditatea relativă scade progresiv. 30 de ore la semicarcasele cu slănină de la suine şi 24 de ore pentru cele degresate. Din punct de vedere fizic. Bacillus. producând hidroliza proteinelor.. Sunt întâlnite frecvent bacteriile din genul Salmonella. de la 95% până la 85%. Cele aerobe se găsesc pe suprafaţa cărnii. suculentă şi capătă aromă caracteristică. ulterior pătrund în profunzime şi atacă fibra musculară. conţinut intestinal şi apă. Daca procesul dureaza prea mult..aer. In aceste condiţii zvântarea durează câteva ore. umiditatea trebuie să scadă treptat. temperatura în tunelele de refrigerare trebuie să fie de 0-4°C. până când. proces care se poate întâlni în răcirea lentă. Proteus. In răcirea lentă. ajungând la sfârşitul procesului la valori de 85. Micrococcus. În răcirea rapidă. histologic şi organoleptic. folosindu-se temperaturi negative (3. timp în care suferă şi o răcire. Bacteriile patogene pot transmite boli sau pot provoca toxiinfecţii alimentare. carnea se depreciaza. carnea intră în faza bacteriostatică. sol.faza de rigiditate musculară. în urma cărora carnea devine fragedă. pentru a se obţine o temperatură la os de °C. cu posibilităţi de răcire intensivă. Pe parcursul refrigerării. Mycobacterium. Streptococcus.În abatoarele moderne. iar ca mucegaiuri: Mucor si Rhizopus.90%.Bacteriile saprofite sunt aerobe şi anaerobe. carnea caldă nu se transportă imediat. Această peliculă are scopul de a împiedica dezvoltarea activă a florei bacteriene. biochimic. Prin acest sistem se previne încingerea cărnii. Principalii germeni întâlniţi sunt: Pseudomonas. Escherichia. Răcirea cărnii este procedeul prin care se urmareste scăderea temperaturii cărnii până la limita minimă de dezvoltare a bacteriilor mezofile.-5°C) şi ventilaţie puternică. care sunt cele mai periculoase. zvântarea se realizează concomitent cu răcirea cărnii. cu temperatură cuprinsă între 8°C şi 10°C şi cu umiditatea relativă de 70-75%. În tunelele de refrigerare. Răcirea se instalează treptat. Din punct de vedere biochimic.

45). se înmoaie. care reţine pierderea unor factori nutritivi. Sub acţiunea catepsinelor. aldehide).Carnea de porc conţine circa 20% protein. rinichii. Carnea bine maturată are o culoare roşie-brună la suprafaţă şi roşu mai deschis la interior. creatina. În concluzie. sunt puşi în libertate compuşi azotaţi solubili. complexul B. Aceste enzime sunt mai active la pH 5-5. îndeosebi cea a animalelor tinere.desfacerea actomiozinei în actină şi miozină . clor. sodiu.Carnea pusă la fiert în apa fierbinte formează la exterior o crusta de proteine coagulate. ficina.2. în maturare. amilaze fungice) şi animale (tripsina. însa ea se digeră uşor.proteolitice din grupa catepsinelor. aminoacizi. sulf. -liza proteinelor sarcoplasmatice. condiţiile igienico-sanitare de pe fluxul tehnologic.Ionii de clor. papaina).Prelucrare si ce produse rezulta Carnea are compoziţia corespunzătoare vârstei şi stării de nutriţie a animalului. sulf provoacă acţiune acidă în organism.modificarea echilibrului ionic din jurul fibrei musculare. este cea mai bogata în grăsimi (30%) si conţine o cantitate mica de glucide. în ele se găsesc cupru si cobalt.Viscerele (ficatul. Miofibrilele se dezorganizează.Carnea pusă la fiert în apa rece. devin granulare. starea fiziologică. sub acţiunea catepsinei. Celelalte substanţe minerale (calciu. datorită acumulării substanţelor volatile (esteri. mai sunt bogate în vitamine liposolubile (A.2. Viscerele pe lângă aceste vitamine. Maturarea poate fi accelerată prin utilizarea unor enzime proteolitice vegetale (bromelina. este bogată în substanţe extractive (purine. creatinina). friptă sau tocată. substanţe minerale (fosfor si fier).creşterea capacităţii de hidratare. rhozime. substanţe minerale. modificările care se produc sunt: . D). în procesul de maturare a cărnii.5 corespunde unei bune aromatizări şi într-un timp optim.Aceste modificări sunt caracteristice şi pentru carnea friptă. Creşte astfel capacitatea de hidratare şi suculenta cămii. vitamine. Modificările histologice afectează fibrele musculare şi pe cele conjunctive. se produce permeabilizarea sarcolemei. aminoacizi şi grupări aminate. al cărei nivel de 8-8. săruri minerale şi o parte din proteine). Pentru ameliorarea aromei şi gustului cărnii maturate.Carnea este bogată în vitamine hidrosolubile. pierde o parte din substanţele hidrosolubile (substanţele extractive. . hidrolaze. Aroma. hipoxantină. inima) conţin cantităţi sporite de fier. Maturarea este însoţită şi de modificări ale culorii cărnii. la temperaturi ridicate şi la un conţinut minim de ATP (33. fosfor. de mare importanţă este hipoxantină.Ea poate fi consumată fiartă. starea de întreţinere şi de sănătate a animalelor sacrificate.Carnea. care depind de formarea oximioglobinei şi metmioglobinei.3. vârstă. carnea devenind mai fragedă. 1. este intensificată. vitamine hidrosolubile. Pentru obţinerea unei culori agreate de cumpărător. Desfăşurarea procesului de maturare a cărnii depinde de o serie de factori: specie. bacteriene sau micotice (proteaze. Valoarea nutritivă a cărnii este mare dat fiind conţinutul ei înalt de proteine. Fibrele de colagen se hidratează. este necesară prezenţa oximioglobinei şi stabilitatea acesteia. magneziu) constituie în carne cantităţi mici. vikaza). 46 .

Valoarea biologică este condiţionată în special de conţinutul de aminoacizi esenţiali. excretorii si metabolice. Limba se digeră uşor şi conţine 13% proteine. Carnea. rinichii.ţesut conjunctiv şi substanţe extractive.carne tranşată. PP). produse de sezon. întrucât exercită un efect negativ asupra organelor digestive. bine hrănite se digeră mai bine decât cea a animalelor bătrâne şi slabe. afumaturi.În carnea şi în produsele de carne. fiind contraindicate în guta.Carnea fiartă sau tocată se digeră mai uşor decât cea prăjită tăiată în bucăţi. pasta de mici. partea de animal tăiată şi curăţată. fără condimente.3%.organe. fiartă sau friptă. putresceina. procură şi acizii graşi esenţiali : linoleic. pe când cea prăjită se digeră greu din cauza îmbibării ei cu grăsimi. dat fiind faptul ca el stimulează secreţia gastrică. inima. în inimă proteinele constituie 15% şi lipidele . conţine o cantitate mare de colesterina (200-300 mg% fată de 60-70 mg% în carnea animalelor si păsărilor) precum si 18% proteine si 3% lipide. linolenic.carne tocată. carne tocata. pasta mici. crenwursti de calitate superioară şi se exclud salamurile afumate si semiafumate. arahidonic.Carnea fiartă se digeră uşor. hidrogen sulfurat.Prin conţinutul său în substanţe extractive. specialitati. salamuri si carnati. sferturi refrigerată sau congelată. Toate viscerele sunt bogate în purine. B1. produse fierte. În alimentaţia dietetică se folosesc salamuri fierte. 16% lipide.Carnea tocată. carnea favorizează secreţia masivă a sucurilor gastrice stimulând digestia. produse gratar: mici la caserola (refrigerati sau congelati ). existente sau formate in procesul de păstrare şi prelucrare termică. 47 . prin proteinele sale reprezintă o sursă importantă de substanţe azotoase cu o valoare biologică deosebită. vitamine (îndeosebi A. peroxidaza şi germeni. carnati si carnaciori gratar. Carnea care rezultă din abator se poate comercializa astfel:carcase. de asemenea se digeră uşor.În alimentaţie se folosesc şi limba.Grăsimea din carne.Ficatul se limitează în alimentaţia zilnică a persoanelor cu secreţie gastrică sporită. Alte produse ce rezulta din carnea de porc pot fi: • • • • • • • • carne macra. carne tocata. într-o cantitate mai mică .cadaverina. Digestia cărnii depinde de varietatea ei. paste tartinabile.Carnea animalelor tinere.El este un concentrat de microelemente hematoproteice. semicarcase. modul de prelucrare culinară. pe lângă aportul energetic. de vârsta şi starea de nutriţie a animalului. Din viscerele animalelor tăiate un anumit interes prezintă ficatul. B12. în conservele de carne alterate se dezvoltă substanţe cu un pronunţat caracter toxic cum ar fi: amoniac.

3. a continuat restructurarea sectorului de crestere a porcinelor. Agentii economici si capacitatea de productie Sectorul zootehnic constituie una din cele mai dificile probleme ale agriculturii noastre actuale. care au aderat la UE in intervalul mai 2004.ianuarie 2007.Ca o consecinta a crizei financiare in anul 2009.1.Aceasta redresare se bazeaza pe presupunerea ca oferta de purcei este insuficienta pentru a satisface atat cererea interna cat si pe cea externa de carne de porc. exprimat ca productie de purcei sa atinga minimul in anul 2010.Aceasta restructurare a implicat incetarea activitatii in cele mai ineficiente ferme de pe intreg cuprinsul UE dar si incetarea agriculturii de subzistenta din principalele 12 noi state membre ale UE .Este de asteptat ca ciclul in cazul porcinelor.3. Statistici regionale Regiuni de dezvoltare Carne porcine (mii tone –viu) Nord-Est : Direcţia Regională de Statistică Neamţ Sud-Est : Direcţia Regională de Statistică Brăila Sud-Muntenia : Direcţia Regională de Statistică Călăraşi Sud-Vest Oltenia : Direcţia Regională de Statistică Dolj Vest : Direcţia Regională de Statistică Timiş 71046 Nord-Vest : Direcţia Regională de Statistică Cluj Centru : Direcţia Regională de Statistică Alba 16253 Bucureşti-Ilfov : Direcţia Regională de Statistică Bucureşti 48 .

1.4.

Etapa de distribuţie

Distribuția este următoarea fază a filierei cărnii de porc în care se desfășoară operațiile de condiționare, depozitare, transport și comercializare a cărnii și preparatelor din carne de porc. Produsele aferente acestei faze a filierei sunt: carnea (carcasă) proaspătă, refrigerată sau congelată, preparatele din carne și organele comestibile. Agenții economici implicați pe filiera sunt procesatorii, depozitele din zonele de producție sau de consum, angrosiști și detailiști. Organismele profesionale și socioprofesionale și instituțiile abilitate sunt Asociația Romană a Cărnii, Agenția Națională Sanitar-Veterinară, Direcții sanitar-veterinare centrale și teritoriale, Direcția Agricolă Județeană, Agenția Națională de Consultanță Agricolă etc.

1.4.1 Comerțul intern
Valorificarea producției animale, potrivit cerințelor pieții, este asigurată prin diferite sisteme specifice fiecărui produs sau grupe de produse. Există multe puncte comune ale piețelor diferitelor specii animaliere, însă piață cărnii de porc reprezintă cel mai semnificativ segment al producției de carne, amplificată fiind de tradiția în consumul și creșterea acestei specii. Astfel, producția cărnii de porc reprezintă cel mai important tip de carne existențe în cadrul piețelor din România., adică peste 50% din totalul producției de carne. În mod tradițional, România a fost un exportator net de carne de porc, dar începând din anul 1998 a intrat într-un deficit comercial, determinat de un declin însemnat al efectivelor de porcine.Printre cauzele care au determiat această scădere se regăsesc: concurența neloială determinată de importurile masive de porci vii și carne de porc subvenționată lipsa surselor de finanțare pentru continuarea procesului de producție, determinată de conjunctură de piață nefavorabilă lipsa cerealelor pentru furajare și a nutrețurilor proteice din producția internă. În functie de directia de valorificare a porcinelor dupa sacrificare, aproape în toate tarile cu efective mari de porcine si cu zootehnie avansata, s-au conturat doua directii principale de exploatare, si anume: una pentru productia de carne si alta pentru productia de carne si grasime. Din acest punct de vedere este cunoscuta si îngrasarea pentru grasime. Asemenea preocupare nu mai este frecventa deoarece grasimea si în special cea de origine animala nu mai este solicitata în prezent de consumatori.

49

- Valorificarea porcinelor pentru carne are la baza existenta unor rase specializate în productia de carne, conform cererii consumatorilor. La cresterea în sistem intensive greutatea economica de valorificare este de 110-120 kg. Abatorizarea porcinelor si procesarea carnii de porc a reprezentat cca 25% din valoarea adaugata bruta în industria alimentara din România. - Valorificarea porcinelor îngrasate pentru bacon se refera la carnea valorificata de la porcii tineri, în vârsta de 6-7 luni, care au fost supusi unui anumit regim de hranire pân a la greutatea de 85-95 kg. -Valorificarea porcinelor pentru îngrasare mixta de carne si grasime , se refera la acea forma de crestere la care prin sacrificare se obtine o carne care se preteaza foarte bine pentru consumul în stare proaspata sau în industria alimentara. Greutatea la care ajung animalele este de 130-140 kg. - Valorificarea porcinelor pentru grasime se refera la îngrasarea porcilor adulti sacrificati, mentinu ti în îngrasatorii pâna la greutati de 150-180 kg. Fig 1: Diagrama comertului intern pe filiera carnii de bovine

50

Sursa:“Marketingul productiei agroalimentare” autor Prof.UnIV.Dr. Marian Constantin, ed Agrotehnica, Bucuresti

Oferta cărnii de porc
Oferta în cadrul pieţei de carne este asigurată de la următoarele categorii de animale: adulte, semiadulte şi de tineret. a) Animalele adulte, cota cu care această categorie participă pe piaţă la fondul de carne al fiecărei specii reprezintă 30-35%. b) Animalele semiadulte , cota de carne a speciei respective de cca. 50-55%. c) Animalele tinere (tineret), cota cu care această categorie participă pe piaţa producţiei de carne a speciilor de bază producătoare carne este de 10-15%. Carnea se prelucrează ca atare, se asociază cu alte materii, mai ales pentru a câştiga valori senzoriale noi, şi se foloseşte ca adaos la fabricarea unui număr foarte mare de produse cum sunt: carne proaspătă, refrigerată şi congelată, care este apoi pregătită în alte produse: semiconserve din carne; conserve de carne (marinate şi sterilizate); preparate culinare de tip catering (ca de exemplu carne friptă şi prăjită); salamuri şi rulade; untură şi seu; produse de triperie (produse şi subproduse comercializate în măcelărie) şi altele. Din productia comercializata de carne se estimeaza ca cca.83% este comercializată, iar din aceasta 37% ete destinata procesării. Tabelul nr 1.4.1: Productia de carne de porc 2000-2010 la nivelul Uniunii Europene (1000tone) Production of meat: pigs (1 000 t ) geo\time 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 EU (27 21670. 21645. 2257 countries) : : : : 5 1 21948 22819 4 21279 22011 1055. 1043. 1031.9 1012.9 1006. 1063. Belgium 2 1071.7 5 1029 9 3 2 3 1056 1082 1123.8 61.78 70.6 76.30 38.28 Bulgaria : 50.211 4 4 78.32 74.532 75.01 3 47.34 7 37.346 Czech 456.0 467.6 425.50 358.5 360.3 284.5 Republic 8 459.9 2 464 2 380.29 1 2 336.5 7 275.91 1624. 1759. 1792.8 1748. 1802. 1583. Denmark 5 1714.4 4 1762 1809.5 3 6 2 1707 2 1666.3 3981. 4110. 4307.9 4499.9 4662. 4985. 5241. Germany 9 4074.3 1 4239 5 9 2 4 5114 4 5443.2

51

3 7 2912. 6 2004.7 1012.3 2 264.Ireland Greece Spain France Italy Hungary Austria Poland Portugal Romania 230.3 121.621 172. 5 : 502 : 327.9 8 202.8 136.5 996. 2 1603. 4 2318 1488.44 6 3168.2 6600.3 4 1514.18 7 213. Tabelul nr 1.9 2 2090.3 136. 1 2350.24 229.15 542.3 33.3 1632.2 5 214.6 783.3 943 932. 2 6775.675 203.2 234. România se situează pe locul 20 cu 0.1 239.08 37.08 466 31.6 4 327.87 1 5 8 United 923.0 7 24.13 1 705. balanța modificându-se din anul 2009.8 9 486. 4 388.4 2 222. 4 1535.4 5 696.0 795.4 4 530.6 3 468.6 1 3439.7 4 453.7 2315.6 6 260.6% din total.7 2 533. 6 364. România are una din cele mai slabe produc ții.1 38.11 5 205.8 287. 9 : 511.72 3368.1 270.9 1888 381.902 203.4 9 : 328. 2 1588.4 4 1608. 6 3190 2333 1589 510.00 37.11 276.13 1741.2 6366.787 3 6 34.67 1 3076.0 7 491.2 24.4 141.8 Finland 3 175.7 729. Raportându-ne la UE.8 664 52 .63 2992.2 130.3 831.07 263.4. 8 1556.7 416.6 : 488.9 2010. 9 2094 327. 294.47 După cum se observă din tabel.9 6176.58 6 209 122.eu 195.03 Kingdom 6 781. 8 204. 3 505.49 : 315.4 788.61 275.5 1032. când producția aproape s-a înjumătățit față de 2008. 2 2262.5 119 3484 2277 1606 460.41 217.ec.7 888.9 283.89 2 509.5 5 205.0 4 218.5 3 1589.6 6227.europa.4 525.3 6207.48 774.7 139.7 5 720.1 2 2310. 3 499.8 1 3235.41 6 1925.41 7 5 6 Sursa: Eurostat http://epp.1 3 505.62 6 208.54 1 515.4 1 3070.54 9 193 198.6 503 460 476 533 512.1 33.53 2 1923.1 31.5 8 3290.2 1509.6 6200.8 7 738.2 6318.3 455.8 739.3 183.2: Numarul de porcine la nivelul UE intre 2000 si 2010 (1000 de unitati) Number of pigs EU (27 countries) 2000 Belgium Bulgaria Czech 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 15815 16042 15855 15910 16192 15996 15298 15191 : 3 6 158970 9 8 9 5 8 1 150984 7266. 4 338.eurostat.5 8 117.4 8 315.7 6253 6303.2 714.4 384.13 113. 1 489.2 8 2071.49 Sweden 8 275. 2 373. 4 2281.1 264. 720. 8 133. la producția de porcine.0 4 2274.2 Slovenia 9 35.14 2 205.

7 1073. 3 344.7 389.2 4822 80.2 2719 12604 26989 351.2 1435 1896.1 452.7 620.5 18711 2344.9 383.8 1394.8 1796.9 11140 3125.8 1127.6 575.9 18439.5 4787.1 87 3987 73.7 1754.5 534 1488.9 11514 3440.7 77.8 395.eurostat.6 4834 : 12822 3347.5 1399.6 599.3 17621 2373.1 4059 76.5 4671 2135 12195 26719 364.7 2249.1 444. Deși România are una din cele mai slabe produc ții privind carnea de porc.6 1731 993 24097.9 1426.2 1061 76.4 923.9 1510.9 1443 1149.5 5082 78.7 1061 26290 14810 9252.9 4913 73.9 4797 4446. 9 3441 12975 25958 345 1777.1 463.4 4726.6 4550 1913.8 1727. România se află pe locul 6 la numărul de porci cu o pondere de 4% din UE.5 4731 2661.6 3247 65.2 2741.3 1553.9 1520.5 435.7 1500.8 5058 5145 6494.6 82.1 77.4 1087 25704 14063 9321.8 1422. 5 3254.8 6564.3 77.8 393. Situartia se datorează raselor de calitate și echipamentelor performanțe utilizate de UE.2 1982 2004 1920.7 432 748.7 1500.2 86.7 897.1 1501. 8 2389 2343.3 12206 3134.9 542.5 928.5 1038 26061 14969 9273 467.2 740.1 463.4 75.1 6603.4 3168 69.9 11710 3286.6 1670.2 14242 2339.3 11154 3304.1 4842.7 11220 3139.9 5793.2 1731.9 12108 3137 14253 2324.3 1615.1 414.4 464.1 4385 16992 17494 18997 17396 2337.5 11735 3064.3 13613 26821 341.9 1353.3 376.4 5948.ec.3 1339. 53 . 4 1517.8 861 23858 15275 8766.6 416.9 1073 25343 14552 9157.9 1027 23518 15378 9166 490.4 3429 12879 26252 340.8 453.3 994 24895 15150 8971.8 76.eu Conform cu datele din tabelul de mai sus. 2 2915 13407 26335 353.4 415.1 24889 15123 9200 429.7 12873 26841 365. ea se află în topul producției de porcine-capete.3 451 428.8 470. 5 1453.8 952. 5 15265 9157 488. 5 413.2 14776 2144.8 4423 1846 12293 26901 371.7 929.3 1440 1797.1 3853 73 11000 3169.3 1455.7 6173.1 1104.8 1435.5 6814.7 3309 12969 26495.8 13170 27113 374.3 26219 15009 9281. 2 5687 5330. 1 1920.6 951.4 89.5 867.2 88.4 1057.7 1010. 5 936 22149 15168 8645.8 3383 65.9 655.4 Sursa: Eurostat http://epp.Republic Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Cyprus Latvia Lithuania Luxembourg Hungary Malta Austria Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden United Kingdom Iceland Norway 3594 12642 25767 300.1 2347.1 10765.7 427.europa.4 1661.9 1114.4 18813 2295.5 1702.2 1620 1033.4 3871 76.7 603.6 687.7 5358.8 547.4 1108.

modificări ale formelor de consum pentru carnea de bovine. Tabel nr 1. anul 2010capete- 54 .3 Obtinerea si valorificarea productiei de porcine pe judete. influenţa preţului asupra cărnii. Datorită însuşirilor calitative superioare pe care le prezintă. carnea de porcine corespunde integral cerinţelor actuale ale consumatorilor. Factorii care influenţează specificitatea cererii în cadrul pieţei la carnea de porc pot fi consideraţi următorii: factori sociologici şi demografici(cu referire la structura de vârstă şi ocupaţia consumatorilor).Oferta în valorificarea porcinelor pentru carne in Romania.4. fiind solicitată în tot cursul anului. segmentarea pieţei ( proces materializat mai ales prin semnele de calitate). factorii psihologici ( privind recomandările nutriţionale ).

madr. Cantitatile de carne comercializate sunt inca mici in comparatie cu productia totala 55 . fapt datorat unor existenței ferme performanțe. Efectiv în cadrul pieţei nivelul cererii globale de carne este determinată de următorii factori: procentul creşterii anuale a populaţiei şi modificările structurale pe categorii de vârstă. Giurgiu. reacţia consumatorilor la variaţia preţului (sensibilitatea cererii la modificarea preţului). Volumul şi structura cererii de carne Cererea consumatorilor pentru produsul carne este considerat un rezultat al combinaţiei diferiţilor factori de ordin economic (legaţi de veniturile consumatorilor şi nivelul preţurilor). Călărași și Timiș sunt cele mai productive . tehnic şi alţi factori socio-culturali (în special credinţele religioase şi de alimentaţie dietetică).Sursa: http://www. de ordin politic. precum şi influenţa pe care o exercită oferta asupra cererii de carne. sau Aldis. reacţia consumatorilor la variaţia venitului propriu (elasticitatevenit). precum Marex.ro Din producția pe județe se observă că județe ca Brăila.

În perspectivă.5% pentru cumpărarea preparatelor din carne.2. care include RomA ¢nia. gospodăriile de pensionari cheltuiesc doar 15. se prevede ca oferta producţiei de carne obţinută de la animalele semiadulte să înregistreze o descreştere în favoarea celor furnizate de tineret. Consumul de carne de porc din RomA¢nia reprezintă 25% din consumul total de carne. gospodăriile de șomeri cheltuiesc 14. Carnea de porc a devenit în ultimul timp unul dintre alimentele cele mai iubite și consummate. mult redus fatÄ de cel din Uniunea EuropenÄ. pia ța produselor procesate din carne de porc s-a ridicat la 600 milioane euro. Iar în anul 2005. foste state comuniste. conform cerinţelor consumatorilor şi perfecţionării tehnologiilor de creştere a animalelor. gospodăriile de agricultori cheltuiesc doar 8. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a ajuns în 2010 la 43.6% pentru cumpărarea preparatelor din carne. unde media este de 40% din consumul total. gospodăriile de patroni cheltuiesc 19. consumul de carne a suferit un declin. în special datorită creșterii populației și a veniturilor acesteia.4. fiind dominat de un numar mare de piete de desfacere a produselor alimentare si de supermarketuri la scara mica. 1.1 kilograme pe cap de locuitor (fÄrÄ autoconsum). nivelul este de 33. consumul de carne a crescut pe toate segmentele. Croația. Consumul de carne de porc În ultimul deceniu.8% pentru cumpărarea preparatelor din carne. potrivit datelor Ministerului Agriculturii. 18% pentru cumpărarea cărnii proaspete și 8. Cheltuielile care se fac pentru cumpărarea cărnii și a preparatelor din carne se realizează astfel: gospodăriile de salariați cheltuiesc. Bosnia și Iugoslavia. in timp ce pentru un grup de cinci tÄri.3 % pentru cumpărarea preparatelor din carne. Tabel nr 1.de carne.Factorii care influenţează oferta sunt legaţi de numărul de animale şi sistemele de producţie practicate (specializate sau mixte). fatÄ de 18.1 kilograme in Rusia. Comertul la nivelul Romaniei este inca nedezvoltat.7% pentru cumpărarea cărnii proaspete și 9.4. Bulgaria. la nivel mondial.6% pentru cumpărarea cărnii proaspete și 8.1% pentru cumpărarea preparatelor din carne.2% pentru cumpărarea cărnii proaspete și 7. în medie. În cazul României.2 kilograme pe an in UE 25.4 Date privind consumul de carne de porc la nielul anilor 2001-2011 (kg/om) 56 . cu referire la perioada tranziției datorită restricționărilor generate de nielurile încă ridicate ale prețurilor .

980 0.35 8 4 2 : : : : : : : : : 48.99 0 9 2 39 38 : 35 38 35 27 31 : 37.060 51.947 42.56 44.418 53.46 39.129 56.000 0.175 57.163 32.57 21.384 25.920 74.72 1 : : : : : 33.955 39 38.823 : 43.000 0 0 0.457 0.604 36.000 : : 2003 : 64.00 58.000 0 0 0 0 200 8 200 9 : : 14.000 0.000 57.434 0.90 33.162 : 26.865 42.000 0.975 : 31.73 7 34.07 33.74 3 : 24 : 35.845 26.000 : : 13.453 31.05 53.000 0.000 0.81 8 1 5 34 33 : 33.583 0.086 42.54 0 1 8 20 : : 0.030 54.411 40 39.13 72.GEO/TIME Cyprus Spain Denmark Austria Germany Belgium Hungary Portugal Netherlands Luxembourg Ireland Italy France Finland Romania Greece United Kingdom European Union (27 countries) Czech Republic Slovenia Bulgaria Estonia Latvia Lithuania 2001 : 64.55 22.349 26.25 40.99 2 6 7 44 44 : 42.12 74.62 3 5 0 47 48 : 42 41 41 : : : 40.035 47.577 26.42 7 8 5.736 54.59 1 0 3 54 54 : 45.024 44.128 : : 0.862 : 27.60 2 42 44 : : : : : : : : : 57 .42 34.570 42.000 0.183 25.000 0.973 : 42.12 2 1 9 34 33 : 28.000 15.74 28.14 45.538 43.049 : : : 15.59 38.754 51.01 57.838 : 43.413 36.000 : 34.368 36.000 0.348 31.886 38.13 1 4 79 76 80 : 57.242 44.128 33.998 50.969 16.34 34.496 42 40.379 54.504 35.073 38.98 1 0 40 37 38 : 34.945 58.000 0.000 0.000 0.441 44.523 58.000 43 : : 20.662 63.11 6 2 6 56 57 : 54.470 38.19 46.600 : 2002 : 66.803 28.41 52.416 25.77 46.508 39.933 60.305 57.94 9 0.000 : 2004 73.89 3 41 41 41 40 : 43.65 2 : : : : 0.93 55.000 : 2005 2006 2007 2010 75.000 0.799 15.

această are un consum apropiat de 0. iar în 2009 (ultimul an cu date disponibile) România se situează pe locul 15. subvențiile. ceea ce înseamnă că evoluția consumului în România a rămas relativ constantă.eurostat.4.eu 31 : : : Din datele din tabel se poate observă că România se situează pe locul 16 la consumul de carne de porc în 2001.Malta Poland : : 30. contractile economice. mecanismele de reglare sunt: prețurile.681 36. 1.34 8 : : : 33. adică mai puțin de jumate de kg consumat pe cap de om.3 Prețurile cărnii de porc Pe filiera cărnii de porc.europa.093 : : : : : : : 35.140 : Sursa: Eurostat http://epp.162 36. integrarea diferitelor activități ale filierei în cadrul unei singure unități.ec. Raportându-ne la media UE.975 : 48. cooperarea între agricultori. Tabel nr 1.5 Prețul la producător a cărnii de porc -euro/t- 58 .418 : 32.59 1 : : : 33 : : : : : Slovakia : : : : Sweden 34.4.

4 1.349. depășită fiind de țări precum Estonia.059. 19.8 1.8 1.0 1.4 2.060.878.028.9 1.9 2.484.115.563.0 831.623.735.126.251.447.8 929.5 1.3 2.030.222.215.081.558.9 1.1 2.5 1.5 905.4 2.037.0 1.058.0 734.9 1.735.313.315. situată pe locul 7.118.4 1.8 883.6 1.7 1.271.9 1.073.4 1.0 1.7 1.2 1.8 700.0 942.335.9 848.309.7 1.8 885.330.255.3 1.574.9 1.1 1.4 1.0 1.1 1.3 1.780.694.1 1.039.7 1.7 1.5 1.9 1.9 1.3 1.4 2.9 942.3 958.0 1.175. are unul din cele mai mari prețuri la producător.340.2 1. situânduse pe locul 6.960.649.5 2.6 16.493.0 1.893.3 : : 30.1 1.108.206.4 1.733.0 2.4 1.2 907.450.3 925.101.1 1.0 1.262.9 996.8 2.6 1.380.057.4 949.9 1.044.421.2 1.0 903.7 1.2 1.603.eu/nui/show.2 998.8 1.4 1.215.466.138.530. 4 1.075.171.4 1.138. 5 931.137.197.5 927.6 2.1 19.0 963.0 2.162.4.152.3 1.364.6 1. Norvegia sau Bulgaria.163.4 944.478.4 1.198.5 Sursa: http://appsso. Tabel nr 1.169.602.269.092.1 1.037.0 912.335.031.3 1.865. 5 4 1.1 15.8 986.2 1.955.316.589.1 2.281.0 734.875.8 1.4 950.3 1.165.3 1.6 2.069.1 1.064.0 1.4 1.0 1.0 16.971.5 1.7 1.1 1.011.286.7 1.9 1.3 15.019. 0 0 1.413.6 1.368.9 1.3 : 1.1 1. În anul 2009 România are un pret de 1.637. 0 963.9 1.383.210.0 1.220.018.8 1.do Din datele analizate se observă că România în anul 2001.167.561.3 1.5 1. 6 942.0 990.070.4 1.1 1.207.546.0 898.0 960.7 1.183.058.0 950.9 1.425.2 2.241.7 935.4 1.225.369.9 1.038.524.GEO/TIME Belgium Bulgaria Czech Republic Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Latvia Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden United Kingdom Norway Switzerland 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1.3 1.2 1.254.ec.3 959.5 2.6 1.2 1.2 1.2 711.101.119.016.7 977.2 1.7 1.5 1.0 1.086.337.7 1.102.8 1.0 2.182.040.2 1.4 2.501.299.1 1.324.4 959.055.353.452.447.6 1.5 2.9 944. 35.383.008.1 1.178.074.7 32.167.5 2.244.208.2 1.9 960.049.812.165.131.922.6 Prețul de vânzare a carcaselor de carne de porc -euro/100kg- 59 .0 1.8 979.389.2 1.248.4 1.299.9 1.9 1.6 1.5 2.159.290.217.4 1.077.261.071.8 1.6 1.8 15.309.840.3 1.1 1.268.3 1.415.239.0 1.6 1.136.0 1.3 2.287.077.091.270.9 969.229.4 980.2 1.1 1.381.1 734.445. 5 861.5 1.199.3 1.5 976.465.0 1.2 1.5 1.230.5 1.6 2.9 euro /t .072.535.192.9 950.3 949. 1 894.8 1.633.7 982.0 1.0 1.6 1.138.020. Malta.0 1.253.112.2 1.071.9 1.1 1.722.166.240.057.483.0 1.4 2.173.447.eurostat.6 1.3 : : : : : : : : 1.118.540.6 1.423.1 2.1 1.060.0 1.0 1.4 1.3 1.565.8 1.052.2 1.0 17.897.9 1.5 839.393.0 860.286.026.europa.081.303.375.102.4 1.794.7 1.182.2 1.0 1.3 1.8 1. 7 1.8 1.8 1.6 984.6 2.

5 2 167.8 114.0 141.0 114.0 0 131.3 110.0 0 : 163.4 7 : : : : : : 156.0 0 178.62 77.5 147.8 5 155.4 8 95.5 193.0 0 : : 220.0 6 1 1 2 7 : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : 151.0 142.0 0 : : 184.6 3 Luxembourg Hungary : Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden United Kingdom : : : : : Sursa: http://appsso.europa.eurostat.0 0 0 0 0 0 : : : : : : : : : : 157.3 5 : 144.54 102.5 123.6 82.9 2 161.6 : : 1 2 9 : : : : : 153.3 156.0 148.6 3 : 142.ec.6 125.88 : : 137.24 70.00 : : : : 173.0 131.9 107.7 168.94 132.4 9 166.0 0 0 0 0 0 : : : : : 190.00 : : 178.1 147.00 : : : : : : : : 183.64 : : Conform datelor disponibile România are unul din cele mai mari prețuri de vânzare 166.0 133.1 8 122.2 1 : : : : 183.0 131.0 132.2 151.4 4 110.0 0 : 160.2 2 144.0 1 : 106.90 : : 155.0 0 147.3 197.7 157.9 4 : 118.4 6 4 6 7 9 149.6 124.2 6 : 151.4 131.0 1 152.2 4 : 160.0 156.2 140.90 159.4 141.5 4 125.6 133.eu/nui/show.7 6 100.7 106.1 6 : 151.4 3 0 8 3 0 : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : 130. situația nerealistă din cauza datelor lipsă.0 155.2 6 : 2008 : : 136.9 129.9 178.2 139.4 158.90 euro/100kg. iar cel mai mic pre ț de vânzare se înregistrează în Danemarca cu 105.0 9 : : : : : 181.77 : : : : : : : : : : 148.0 5 160.0 0 : : 162.94 euro/100kg.6 125.6 0 105.5 4 0 2 1 8 : 2007 101.3 0 145.do 2002 2003 2004 2005 2006 124.70 1 5 112.6 122.1 3 : : : : : 162.1 1 0 6 6 7 : : : : : 117.6 137.2 5 147.3 1 : : : : 195.5 3 : 2009 : : 2010 : : 126.7 157.2 1 : : : : : 140.4 6 0 3 7 2 : : : : : 137.6 188.41 9 9 9 123.0 145.6 : 4 6 0 7 144.8 4 192.7 0 203.8 155.GEO/TIME Belgium Bulgaria Czech Republic Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Cyprus Latvia Lithuania 2001 159.0 7 143. 60 .0 140.

Taxa vamală la importurile de carne din țările CEFTA este de 20%.4. cu excepția Poloniei.insse. Tabel nr. Patronatul Român al Cărnii de Porc și Asociația Romană a Cărnii oferă posibilitatea mentinereii prețurilor la carnea de porc proaspătă. sprijinirea perfecționării raselor locale.95 51. 1. 1.Actualele regelmentari privind taxele vamale la carnea de porc prevăd un nivel maxim de 45 %.53 45. Pădurilor și Dezvoltării Rurale.74 carne de porc Sursa: Date prelucrate din Anuarul Statistic al Romaniei din 2009 http://www. Pentru porcii vii.30 -2.60 Alimente şi 124 183 266 338 animale vii 563 659 17. În ultimii doi ani a func ționat mecanismul de reducere temporară a taxelor vamale la 20%.05 89. că urmare a subvențiilor ridicate la export ale acestei țări.21 117. pentru care a fost fixată o taxa de salvgardare de 45%.85 511 571 740 11.ro 61 . taxa vamală este de 10% pentru animalele care au o greutate de pînă la 50 kg și 15% în cazul depășirii acesteia.34 9 3 4 9 din care: Animale vii 153 181 177 18. cu efecte favorabile asupra “impingerii” producției de carne de porc pe canalele filierei. așa cum s-a prevăzut în protocolul încheiat între Ministerul Agriculturii. creșterea calității animalelor și a indicilor de calitate la carnea de porc. Taxele vamale Măsurile convenite de România pentru reglarea pieței cărnii de porc și menținerea prețului actual de consum.4 Comerțul exterior Fluxurile de export/import la animale vii și carne în România au tendin ța unei creșterii calitative în sensuri care se diferențiază prin nivelul fiecărei etape a filierei. prin această măsură urmărindu-se stimularea produc ției interne și menținerea prețurilor în ajunul sărbătorilor de Crăciun.03 Carne şi preparate din 37 54 82 45.Politică de susținere a producătorilor de carne de porc are că obiective: descurajarea autoconsumului și încurajarea utilizării abatoarelor autorizate pentru sacrificare și a producției comerciale. în februarie 2004.4.7 Exporturile și importurile în perioadă 2006-2008 -mil euroExport FOB 2006 200 7 200 %20078 2006 % 20072008 Import CIF 200 6 200 7 200 %20078 2006 % 20072008 27.21 37 47 102 27.02 29.

situația este aproape similară. datorită valorii ei hrănitoare. exportul de animale a scăzut cu 2. cât și producția de carne de porc au crescut. În cazul importurilor. când importul de animale vii a crescut cu 117% și produsele din carne de porc. este o societate cu capital 100% romanesc. Societatea a fost înfiintată in anul 1991 în baza legii 31/1990 republicată.în timp ce exporturile de carne de porc au crescut cu aproape 52% la produc ția totală de alimente și animale. posibilităţii de conservare sub diferite forme şi pe timp îndelungat etc.În ceea ce privește exporturile. inclusiv carnea de porc.Între ramurile zootehnice.C. creşterea porcinelor ocupă locul al doilea după specia bovine.4. Produsul principal care se obţine de la porcine este carnea. 1. cu o vechime de 19 ani pe piata agricola. Toate acestea în contextul în care. Situația remarcantă este în cazul anilor 2007 și 2008. iar consumul s-a diminuat. avand ca principal obiect de activitate-cresterea animalelor. România a avut un trend crescător atât în ceea ce privește importul de animale vii. uşurinţei cu care se prepară într-un bogat sortiment de preparate culinare.21% în ultimii doi ani. din analiza datelor se observă că România a avut un trend crescător. Prezentarea societatii S. deoarece diferen ța dintre export și import din 2006 este cu 44% mai mare decât cea din 2008. au crscut cu 30%. la nivelul anilor 2008-2009 atât producția de porcine.Cu toate acestea. lucru asemănător și în cazul cărnii și a produselor din carne de porc.mult solicitată şi apreciată de consumatori. am ales ca studiu de caz societatea Sc Abo Mix Sa. România exportând cu 75 mil euro mai mult decât valoarea totală a importurilor.1 Costuri post recoltare Pentru a exemplifica structura costurilor post recoltare in cazul carnii de porc. de 17% din 2006 față de 2007 și o dublare a exporturilor din 2007 față de 2008. iar în 2007 de 517mil euro. diferența în 2008 dintre importuri și exporturi fiind de 658mil euro . Însă se obseră un trend descrescător.A. suculenţei şi frăgezimii. Singura situație în care exportul depășește importul este în cazul animalelor vii. Comparând importurile cu exporturile se obseră că în to ți cei 3 ani analizați importurile au fost mai mari decât exporturile în ceea ce privește totalitatea alimentelor și a animalelor vii. completată cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului României nr. cât și importul de carne și preparate din carne de porc. 32/1994. ABO MIX S. Descrierea domeniului de activitate-cresterea porcinelor . 62 .

c.15 10.4.3 În ceea ce privește evoluția efectivelor de animale între anii 2008-2010 se poate observă o scădere a efectivelor în anul 2009.5kg/kg spor.2 10690 20. cap cap cap cap cap cap cap cap.05).5 și creșterea prolificității.8.2 473 5 468 43153 4416.7 104.6 40315 4200. pentru creșterea eficienței este necesară menținerea unei rate de mortalitate la 15. datorat atât creșterii prolificității (10.4 10305 18. Și în ceea ce privește numărul livrărilor putem observă o creștere în anul 2010.85 430 12 418 36420 3796.7 21.2 tone. Anul 2010 a fost cel mai profitabil pentru companie în ceea ce privește sectorul de creștere a porcinelor.7 21. care a scăzut în anul 2010 față de anul 2009. cap. cap.: -vierusi reproductie -scrofite reproductie Livrari porcine total Greutatea medie de vanzare U.65 20 9461 19. cap.M.1.5 22.8 2010 30969 20 2410 1387 4866 10372 11914 7922 5319 57080 51651 67. 63 .Tabelul nr. În ceea ce prive ște consumul de furaje pe fermă. nr.4 10.3 102.: -vieri -scroafe -vierusi -scrofite asteptare -purcei sugari -tineret crescatorie -porci la ingrasat Insamantari artificiale Fatari scroafe Purcei obtinuti Purcei intarcati Fecunditate Prolificitate Purcei obtinuti/scroafa/an Purcei intarcati/scroafa/an Mortalitati total Mortalitati/purcei obtinuti Productia totala obtinuta Cumparari porcine total d. Situația efectivelor de animale și a principalilor indicatori tehnicoeconomici Specificare Efective totale d.05 49601 5074.4 47452 4830.7) cât și scăderii mortalității (18. totuși mai mică decât în anul 2009.2 Anii 2009 26897 24 2250 1163 3382 10295 9783 8184 4557 48722 45045 55.7 10. Performanța anului 2010 poate fi datorată și consumului de furaje.6 101. % purcel/fatare cap cap cap % cap tone cap cap cap cap tone kg 2008 31387 26 2345 3 1403 5016 11096 11498 7326 4938 51832 47287 67. Totuși. acesta s-a men ținut în jurul valorilor de 3.1-3.6 310 10 300 43181 4397. iar în anul 2010 s-a ob ținut producția cea mai mare de 5074.c.1 20. Raportându-ne la produc ția totală obținută putem observă că această a crescut de la an la an.73 23.

124 2010 5. valoarea ce mai mică fiind înregistrată în anul 2009.19 0.7 4.9 Structura costului mediu de producţie pe kg greutate vie Elemente de cheltuieli Furaje Comune şi generale Cheltuieli cu personalul Energie Materiale Medicamente Amortizarea Alte cheltuieli Ponderea 59.67 7 În ceea ce privește structura costului mediu de producție putem observa că ponderea cea mai mare în total costuri o înregistrează furajele.42 2. Dinamica costurilor unitare aferente producției de carne -lei/kgCost pe greutate vie 2008 5. pentru a face faţă problemelor deja existente.4.57 0.958 2009 5. Dinamica și structura costului de producție Tabelul nr.Greutatea medie de vânzare a scăzut în anul 2010 față de anul 2008. În ultimii ani 64 . 1. 5. Capitolul II – Analiza SWOT Prin analiza SWOT putem defini cerinţele şi direcţiile de dezvoltare viitoare a sectorului carne de porcine. cu valori de aprox 60% din total.8 24.124 lei/kg Tabelul nr. dar a crescut față de 2009 fiind de 102.65 0.3 kg.872 Specificare Porcine la ingrăşat Costul unitar al porcinelor s-a menținut la o valoare aproximativ constantă.

forma integrată a procesatorilor cu producătorii. Analiza filierei sectorului carne în România . 15 65 . . sunt legate în principal de neajunsurile tehnico-economice: • • 14 sunt reprezentate printr-o reţea de magazine mici în sectorul de pre-producţie. asigură plata imediată şi sigură.consum crescut de carne de porc. Editura Ars Academica. -pieţele de desfacere cu amănuntul care asigură un bun acces consumatorilor.14 Punctele tari sunt determinate de factori interni care favorizează competitivitate în cadrul filierei cărnii de porcine în România: • pentru etapa de pre-producţie.volumul extins al pieţei interne. în sectorul de producţie. • • pentru etapa de procesare. în special în anii de criză. . Turek Rahoveanu (2009).subvenţiile acordate fermierilor.desfacerea cu amănuntul în supermarketurile mari se desfăşoara într-un mediu igienic de o calitate ridicată. Expansiunea potenţială a afacerilor în acest domeniu dar şi în general este limitată de ratele mari ale dobânzilor.politica fiscală în continuă schimbare. -disponibilitatea materialului genetic de înaltă calitate pentru producătorii de scară mare -producători integrali de scară mare.specializarea producţiei. ceea ce duce la o putere de cumpărare scăzută. pentru etapa de comercializare. realizată de ţărani. pg. -segmentul de piaţă este în creştere.producţia de carne din ţara noastră se confruntă cu un trend negativ generat de mediul macroeconomic din România. Punctele slabe. -marile unităţi de producţie/ procesare a cărnii care furnizează cea mai mare cantitate din oferta de piaţă. Bucureşti. • pentru etapa de producţie.eficienţa tehnică scăzută. Veniturile consumatorilor sunt relativ mici. -piaţa stradală.

impuse sunt inca foarte dificile.nivelul calitativ scăzut al materialului genetic produs în ţară pentru micii producători.lipsa unor pieţe alternative -lipsa investiţiilor în menţinerea şi modernizarea infrastructurii. -creşterea performanţei tehnice prin instruire. • în comercializare -desfacerea în supermarketuri pentru care termenii şi condiţiile -pieţele stradale în cadrul cărora cantitatea şi calitatea produselor de la gospodăriile producătoarea este incertă.cu referire specială asupra pieţelor. . . . Toate aceste puncte slabe au generat diminuări ale nivelului de competitivitate care pot fi grupate în următoarele categorii: venituri obţinute. -îmbunătăţirea durabilităţii prin îmbunătăţirea materialului genetic disponibil. 66 . • în sectorul de procesare. imposibilitatea capitalizării resurselor necesare pentru a mobiliza suficient fondurile proprii. Astfel se pot enumera: -dezvoltarea pieţelor de desfacere cu amănuntul. cu alte cuvinte lipsa capitalului. -dezvoltarea pieţei produselor refrigerate. Oportunităţile sunt determinate în cea mai mare parte a cazurilor de evoluţia factorilor externi unităţilor de producţie/ procesare a cărnii de porcine.preţul materialului genetic provenit din import -lipsa capitalului de investiţii în infrastructura necesară producţiei.nivelul redus al instruirii lucrătorilor în agricultură. -dobânzile ridicate pentru credite.-calitatea slabă a furajelor. care influenţează favorabil prin cadrul general pozitiv. -dezvoltarea pieţei pentru produsele alternative din carne.

conform etapelor filierei prin care sunt delimitate punctele forte şi slabe. imposibilitatea obţinerii de credite la niveluri acceptabile de dobânzi bancare. ceea ce generează facilitate de afaceri. ritmul inflaţiei. consumul rândul unei părţi semnificative de populaţie puternică c) Concurenţa europeană de d) Lipsa informaţiilor accesibile privind industriei. reglementarea carne. procesarea cărnii şi distribuţia cărnii iar considerate ameninţări în aceste etape sunt: dezvoltarea pieţelor de desfacere cu amănuntul care duce la o scădere a preţului. În tabelul următor este exemplificată problema competitivităţii în cadrul filierei cărnii de porc din România. condiţiile climatului politic. în special cea de structura 67 . Tabel nr. continuarea crizei economice din ţara noastră. comportamentul şi randamentul sau pentru o intervenţie bine organizată în monitorizarea. bio-securitatea compromisă în rândul efectivelor gospodăriilor care ameninţă efectivele naţionale. introducerea standardelor uniunii care au necesitat investiţii majore.-prezenţa paginilor web şi conectarea la internet.2: Filiera sectorului carne de porcine din România-analiza punctelor forte şi a punctelor slabe Nivelul Puncte forte Puncte slabe Piaţa/macroa) Piaţă mare cu a) Nivel scăzut al veniturilor populaţiei mediu aproximativ 22 milioane b) Lipsa aşteptarilor legate de produs în de consumatori b) Tradiţie pentru porcine. posibilităţi de creştere a taxelor pe care le percepe statul pentru activităţile de comercializare a produselor din carne. dar şi o creştere a posibilităţilor de acces la aceste produse. volum încă mare al importurilor la preţuri reduse. care pot asigura cunoaşterea produselor din zonă. Ca principale etape în cadrul filierei sunt creşterea porcinelor pentru carne.

d) Nivelul ridicat al autoconsumului şi extinderea sistemelor tradiţionale. a forţei de c) Slaba conectare a gospodăriilor ţărăneţti neînsemnate de produse pe canalele filierei. b) Adaosul comercial ridicat. cu inputuri b) Randamentele reduse în unele exploataţii scăzute b) excesivă muncă scăzute 68 . f) Lipsa preocupării pentru calitatea şi sănatatea animalelor g) Nivelul scăzut al randamentului tehnic h) Costuri mari ale creditelor comerciale i) Lipsa informaţiilor privind piaţa j) Lipsa orientării spre piaţă k) Foarte puţini producători mici şi mijlocii care au o orientare comercială l) Producătorii au o poziţie foarte slabă în cadrul pieţei Distribuitorii cu ridicata a)Oferă acces la pieţele îndepărtate procesatorii dimensiuni mijlocii mici pentru de şi m) Lipsa capitalului a) Sectorul distribuţie cu ridicata este foarte fragmentat ceea ce duce la costuri ridicate ale producţiei. e) Furaje la un nivel calitativ inferior.şi dezvoltarea sectorului Fermele familiale a) Producţia e) Nivelul ridicat al inflaţiei auto. uneori mai mare decât al crescătorilor de porcine având costuri la piaţă determină existenţa unor cantităţi suficientă.a) Numărul mic de animale. puţin performante de creştere a animalelor. care produc Disponibilitatea pentru autoconsum. agricole de mici dimensiuni.

69 .Micile magazine a) Asigură o largă a) Facilităţi limitate pentru menţinerea a calităţii produselor proaspete disponibilitate produselor din carne de b) Orice economii de scară sunt dificil de Supermarketur desfacere ridicata porc realizat a)Un sortiment bun de a) În special se bazează pe produse creşte importate pentru toate categoriile b) Numărul scăzut de personal cu o pregătire adecvată.lipsa capitalului.nivelul redus al instruirii închis sau specializate precum şi .înfiinţarea de exploataţii noi. ferme specializate credite . b) standarde bune ale serviciilor c) niveluri mai ridicate de eficienţă decât în cazul altor distribuitori cu amănuntul din domeniul achiziţionării de produse.dobânzile ridicate pentru negociate. i şi pieţe de produse cu disponibilitatea produselor. Concluzii Tabel nr. .realizarea cotelor de producţie efective de suine şi de . a vânzării şi a altor funcţii d) creşte disponibilitatea produselor pentru unele mici magazine. .neacordarea subvenţiilor lucrătorilor în agricultură durabile şi competitive cu circuit retehnologizarea celor existente.3: Soluţii pentru îmbunătăţirea filierei cărnii de porc din România Concluzii Cauze Soluţii Numărul scăzut de .

crizei ridicat.preţul materialului genetic .- volum încă mare al - creşterea performanţelor de importurilor la preţuri reduse. Boboc Dan (2005). . Nivelul calitativ scăzut al . . Bucureşti Malassis. din carne. . crearea condiţiilor capitalului pentru în . de producţie.reducerea birocraţiei.ritmul inflaţiei. Editura Ars Academica.accesarea. Competitivitatea pe filiera produselor agroalimentare. Analiza filierei sectorului carne în România .imposibilitatea obţinerii de atragerea de dobânzi bancare. Haitier. Ghersi. continuarea economice din ţara noastră. . producţie la toate speciile de .condiţiile climatului politic. Editura Ars Academica. Editura Ase. G. Bibliografie • • • • Manole Victor. Bucureşti 70 . într-un grad mai a fondurilor nerambursabile oferite de UE. cu referire speciala la taxelor pe care le percepe adoptarea statul pentru activităţile de performante comercializare a produselor exploatare.îmbunătăţirea calităţii genetice a materialului genetic provenit din import efectivelor de animale prin produs în ţară pentru extinderea tehnologiilor moderne micii producători.extinderea şi generalizarea însămânţărilor artificiale. străin de tehnologiilor creştere şi credite la niveluri acceptabile domeniul creşterii animalelor. . . Collectif. L. (1992).posibilităţi de creştere a animale.încurajarea fermierilor prin acordarea de subvenţii mai ridicate. Bucureşti Turek Rahoveanu (2009). Filiere agroalimentare. Paris Adrian Turek (2009). Initiation a l'economie agro-alimentaire.

Ed.eurostat. http://epp.europa. Editura Cartea de buzunar Baza de date TEMPO.sfatulmedicului. Creşterea porcinelor. Nr. Ed.madr.Ion Dona. Importanţa creşterii suinelor. www. www. 2005 2.Letitia Zahiu.• Bogdan Câmpeanu (2011).ro Legislaţie naţională (2011).madr.eu http://www.ro Revista Rodul Pământului (2009).Bucuresti. www.74 Nicolae Zeneci (2011). Politici si piete agricole.Bucuresti.ro Sprijin financiar în domeniul zootehniei (2011). www.ro Gazeta de agricultură.rodulpamantului.Reforma Europeana.gazetadeagricultură.anarz. www.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-de-porc-beneficii-siriscuri_5854 • • • • • • • • • • • • • • • • • Legislaţie zootehnie (2011).eu Pentru note subsol: 1.Ceres. Creşterea porcinelor în fermele mici. 2000 si Integrare 71 . Economie rurala. Economica.ec. Institutul Naţional de Statistică Eurostat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful