You are on page 1of 78

MANAGEMENTUL MEDIULUI

ANUL II INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

CUPRINS CAP.1MANAGEMENTUL MEDIULUI: OBIECT DE STUDIU 1.1 Managementul mediului: definiţie, trăsături 1.2.Standardele managementului de mediu şi sistemele de management de mediu 1.3 Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit (EMAS)

Capitolul

1

MANAGEMENTUL MEDIULUI: OBIECT DE STUDIU
1.1 MANAGEMENTUL MEDIULUI: DEFINIŢIE, TRĂSĂTURI. Managementul mediului reprezintă metoda prin care se organizează activităţile umane care afectează mediul, în vederea maximizării bunăstării sociale şi pentru a preveni şi micşora posibilele efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare . Problemele mediului nu pot fi privite în izolare, ci trebuie abordate împreună cu cele de dezvoltare, luând în considerare importanţa esenţială a menţinerii unui echilibru adecvat între dezvoltarea economică, creşterea demografică, utilizarea raţională a resurselor naturale, protecţia şi conservarea mediului. Societatea a identificat motive valide pentru a răspunde la întrebarea “de ce trebuie protejat mediul”. Conceptul de dezvoltare durabilă poate răspunde la întrebarea “ce trebuie făcut pentru a proteja mediul”. Managementul de mediu constă într-un set de instrumente practice, care încearcă să ofere un răspuns la întrebarea “cum se va realiza acest obiectiv?”. Resursele naturale reprezintă acele elemente regenerabile ale ecosferei, cum sunt apa şi biomasa terestră şi acvatică. Resursele neregenerabile sunt trenurile în general, mineralele, metalele şi combustibilii fosili. Elemente semiregenerabile sunt calitatea solurilor şi capacitatea asimilativă a mediului. sărăciei, participarea publică, crearea de locuri de muncă, etc) pot fi urmărite prin intermediul unor planuri de acţiune sau strategii adecvate în domeniul mediului. Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit . O utilizare mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel de pe urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o "afacere buna". Managementul programului de mediu intr-o fabrica a devenit un proces in crestere si o destinare provocata datorata modificării legislatiei de protectia mediului si a reglementarilor si maturizarea asteptarilor publice privind protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului este o intelegere a legilor si reglementarilor care se aplica in intreprinderile industriale. O data ce un program

Mai mult decat atat. Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse. ei ar trebui sa suporte inregistrarea pastrarii mediului bun si curat. ele efectuează un numar crescut de "remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia performanta ecologica.Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco. performanta de mediu a intreprinderilor industriale in intreaga lume va fi comparata cu utilizarea sus numitului grup al standardelor si abilitatea companiilor de a satisfaceaceste standarde poate afecta acceptabilitateaproduselor lor pe piata marketului Cu trecerea anilor. care sunt organizate intr-un mod sistematic. mai bine.de conformare a fost stabilit in intreprindere. pentru a satisface cererile viitorului. Actiuni in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate social dar iresponsabile din punct de vedere mediu – rezultand in adversitatea consumatorului ori actiuni NGO. boicoturi si proteste publice. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil. De aceea. simpla conformare cu legea nu este destul si multe companii au optat pentru strategii “dincolo de conformare”. produselor si serviciilor lor asupra mediului. desemnarea responsabilitatilor. Totusi.totusi. pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate – rezultand consecinte nefolositoare. Astfel. companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii grozave pe care ei trebuie sa le faca pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Legile si reglementarile au crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si “culturi de conformare” pentru a satisface consistent “litera legii”. Aparitia programelor internationale cum ar fi EMAS si ISO 14001 au transformat managementul mediului de la o cerinta locala la una globala. dar va intruni si in viitor cerintele legale. procedurilor si proceselor. in mod egal daca grija fata de taxe este exercitata. pagube si descoperiri de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija – rezultind procese si raspunderi punitive. aceste remedieri si auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte in incidentele de mediu. si o evaluare continua a practicilor. EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Actiuni in conformitate cu legea. Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor. devine parte integranta a sistemului managerial al . Companiile cu gandire inaintata inteleg. ca actiuni dincolo de conformitate sunt necesare daca piederi neanticipate au fost evitate. In viitor. totusi circumstantele s-au schimbat.

Totusi.2. 2. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului Mediului viabil. procedurilor si proceselor. si o evaluare continua a practicilor. EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste.Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. 4. EMS Principii si Elemente . desemnarea responsabilitatilor. De aceea. devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. Astfel. produselor si serviciilor lor asupra mediului. obiectivele si programele sunt auditate periodic si revizuite daca este necesar. Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati. care sunt organizate intr-un mod sistematic. Programul auditului de mediu este implementat. Proceduri de operare au fost stabilite. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco. 3. ele efectuează un numar crescut de "remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia performanta ecologica.Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura ca: 1. 1. dar va intruni si in viitor cerintele legale.STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE MEDIU ŞI SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor. Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse. Documentarea managementului de mediu este stabilita.unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. 5. 6. Cerintele pentru politica de mediu a companiei. Politica de mediu a companiei. programul si sistemul de management sunt monitorizate. aceste remedieri si auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste.

3. EMS este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001 Modelul EMS (Figura 1) urmeaza vederea generală a unei organizatii care subscrie urmatoarelor principii: 1. Implementarea unui EMS. 2.Imbunatatirea Continua Revederea Managementului Politica ecologica Actiuni de verificare si corectare Planificare Implementare si operare Figura 1. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite pentru ai mentine efectivitatea si continua ameliorare. Revedere. O organizatie trebuie sa masoare. cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS. 6. Implementarea. . O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau fata de EMS. sa monitorizeze si sa evalueze performanta ecologica. 5. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de mediu. Angajament si Politica. Masuri si Evaluare. Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului. Avand acestea in vedere. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice. 4. Planificare. obiectivelor si tintelor.

pe care le poate controla si cele asupra carora poate avea influenta.. prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta. existente. produselor sau serviciilor. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale. 3. Revederea trebuie sa acopere patru zone . produselor sau serviciilor sa determine impacte ecologice semnificative. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea.Implementarea unui EMS este un proces complex. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative. marimea si impactele ecologice ale activitatilor sale. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei. contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa: 1. inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Cerinte legislative si reglementari. care se extinde dincolo de aceste indrumari generale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu. O organizatie fara EMS existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. 5. 2. In plus. ca include un angajament pentru continua imbunatatire. . 4. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare. 2. produselor sau serviciilor. Poltica de Mediu. pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului. este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.cheie: 1. Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. topmanagementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura. 4. Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS. 3. Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite. ISO 14001 de exemplu. existente sau planificate. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare. Politica ecologica formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele.

Acestea tebuie sa fie identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor. 4. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi asigurata. inclusiv cu angajamentul de prevenire a polutarii. sa se asigure ca resursele sunt . 3. chiar daca nu are un sistem de management ecologic (EMS). Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei. de vreme ce in situatii diverse autoritatile competente pot sa accepte neconformarea cu legislatia. O companie trebuie sa se conformeze tuturor cerintelor legale relevante. poate realiza un avantaj competitiv semnificativ. Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor interesate increderea ca: 1. Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate. Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelor stabilite. optiunile tehnologice.O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale daca se conformeaza tuturor legilor si reglementarilor relevante pentru companie. programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic se aplica unor asemenea proiecte. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate. valoarea pe care o are pentru organizatie un bun managementde mediu. 2. 2. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui EMS. O organizatie al carei management cuprinde un EMS are o baza de echilibrare si integrare a intereselor economice si de mediu. produse sau servicii. in special actionarilor. operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. o companie poate sa nu se conformeze unor asemenea reglementari. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme cu politica de mediu. O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si a mediului de potentialele impacte ale activitatilor. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a lega obiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire. Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. cerintele financiare. Aceste programe includ: 1. o orgnizatie trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel. aspectele ecologice semnificative. produselor sau serviciilor sale si va ajuta la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. tintelor si politicii sunt realizate. Pe de alta parte. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor. O organizatie care a implementat un EMS. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele.

Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor. SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala. 4. 13. organizatiilor nonguvernamentale. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital. 2. prescriptiv. 7. Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu. In prezent. pare sa fie cel mai universal acceptat si recunoscut standard. audit. 11. Aceste autoritati au planuit dezvoltarea sistemelor de reglementare “ durabile”.guvern. Cele mai notabile dintre acestea sunt: Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit (EMAS). Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt: 1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil. care incurajeaza judecati de mediu mai flexibile si sisteme – bazate pe decizia – luata. dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat . Demonstrarea grijii necesare. Imbunatatirea controlului costurilor. Imbunatatirea relatiilor industrie . Initiativa Raportarii Globale. 3. incluzand un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu. 10. pretentioasele autoritati de reglementare au recunoscut ca sistemul de reglementare detaliat. In mod curent sub dezvoltarea si avangarda CERES. si CERES’ Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES). Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare. Standardele ISO14000. 8. 12. este un standard pe Raspundere Sociala. 6. de “comanda si control” poate sa se obtina pe calea unei adevarate si exemplare performantede mediu. standardul directiilor aparute si al practicii definind raspunderea sociala si conducerea constituita. Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare. Marirea imaginii si a sectorului de piata. auditori si altii si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice. produse si cerintele pentru produse.disponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu. SA 8000.mai ales in Uniunea Europeana . Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare. 5.drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare. 9. este un effort de colaborare . Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati.

. Totusi. tinzand spre dezvoltarea si stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentrudezvoltarea durabila. bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice. COMISIA EUROPEANĂ ECO-MANAGEMENT ŞI SCHEMA DE AUDIT (EMAS) Ce este EMAS? Obiectivul global a Comunitatii Europene. 1. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15 State Membre UE si la trei State membre ale ariei economice UE. Islanda. bazata pe principii diferite de actiune. Reglementarea intra in forta in Iulie 1993. asa cun a fost definit de tratatul de la Maastricht este in particular “de a promova o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata a activitatilor economice. Acum in Europa sunt preparate .international. Al 5-lea Plan de actiune pentru mediu al Comunitatii recunoaste acestea si indica clar ca responsabilitatea de mediu ar trebui impartita intre autoritati. industrie. La nivelul Comisiei Europene aceasta “noua apropiere” este probabil cea mai evidenta in Eco – Management si Schema de Audit care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. spre a explora intregul sir al optiunilor pentru apropierea prescriptiva traditionala spre reglare si reglementare. care este integrat acum in obiectivele Uniunii Europene. Aceasta reglementare stabileste o scema voluntara de management de mediu. cheama pentru utilizarea unui sir deschis al instrumentelor pentru politica de mediu. programelor si sistemelor manageriale de catre companii.” In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in acest camp. Obiectivul dezvoltarii durabile. Este nevoie de o noua apropiere. calitatea mediului este totusi deteriorata in Comunitate si in lumea larga. 3. consumatori si oameni in general. 2. adica Norvegia. a unei vieti vii si de calitate.în legătură cu platformele lor industriale. durabila. sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg Schema nu inlocuieste legislatia Comunitatii sau nationale de mediu sau standardele tehnice nu face aceasta. Obiectivele EMAS Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei mediului in activitatile industriale prin: 1.3. la fel de doritoare. Evaluarea obiectiva. schema s-a deschis pentru participarea companiilor numai din Aprilie 1995. inedparteaza responsabilitatea companiei de a executa toate obligatiile sale legale numai sub actiunea legislatiei si standardelor. O noua gandire este dezvoltata in interiorul ciclurilor de reglementari. si Lichtenstein. in orice caz.

EMAS permite prin gradul de flexibilitate. Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare. se seteaza obiectivele de mediu si se revizuieste programul de mediu pentru a obtine setarea obiectivelor. ei valideaza si zona poate fi inregistrata. Pe de alta parte. cum ar fi serviciile publice. O a treia parte calificata controleaza sistemul si declaratia spre a vedea daca ei indeplinesc cerintele EMAS. sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza. In EMAS pot sa participe zonele industriale. o companie trebuie sa adopte o politica de mediu. EMAS este o schema voluntara de management de mediu. Pe de o parte. taria si slabiciunile reglementarii. Pentru a participa in EMAS. zona primeste declaratia de participare. In zona. bazat pe descoperirile auditului. care este esential dacael este sa fie aplicat eficient in diferite contexte legale si culturale. o companie trebuie sa adopte o politica de mediu. o revizie de mediu initiala este suportata. bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene.Cum se participa in EMAS? Pentru a participa in EMAS. un program de mediu si un sistem de menegement de mediu este stabilit pentru zona. Daca este asa. sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei. sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza. In completarea reviziei initiale de mediu este produs un audit urmator sau un ciclu de auditari publice ale declaratiei de mediu. trebuie sa fie condus in interiorul unui ciclu de audit nu mai lung de trei ani si. . sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei Forte si slabiciuni EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS) standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor fara sa fie pre prescriptiv. Cum se face adaptarea EMAS? Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. In lumina acestei revizii si a politicii. care poate fi utilizata pentru promovarea participarii lor in schema. sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei. De asemenea. acoperind toate activitatile din zona implicate. Tinta lor spre a incuraja firmele industriale sa – si ia responsabilitatea pentru cerintele lor de mediu si spre descresterea impactul advers mediului intr-o maniera de auto reglementare si voluntara. ducand toate spre un camp de joc denivelat si spre potentiale bariere in comert. aceasta deschidere este calea pentru diferente de inerpretare si discrepante in aplicare. sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei. Aici este legatura ambelor. Auditul de mediu al zonei. Cand acesta a fost sa fie inregistrat.

Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat. in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo. Acest proces armonizeaza in masura necesara. EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS. pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu între actionarii lor si public. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar. . In mod traditional. Cum sa finantezi participarea la EMAS In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar platformelor individuale pentru a participa la Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS). in conformitate cu prevederile şi hotararile Uniuniii Europene. in special pentru dezvoltarea mijloacelor de sprijinire a participarii SME in schema EMAS. este dat sprijin finaicar unor actiuni mai largi. 5. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema după maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari necesare. de autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS. activitatile din Statele Membre. 4. Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica. Comisia incurajeza Statele Membre sa ofere mecanisme de sprijin pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa implementeze EMAS. care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre. a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS. Intarirea rolului declaratiei de mediu. 1. 6. De asemenea. 2. Cu toate aceste. impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilro inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS. 3.mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. in acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca de asemenea . Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard si management de mediu logic si bine structurat.

El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului. Companiile care au un EMS aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp. 5. Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in interiorul oricarui sistem de management de mediu. natura activitatilor ei si conditiile in care ea opereaza. pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei. Obiectivul 2. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele: 1. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa.1. Cerinte Generale. Planificare 8. . 3. Politica Mediului 7. Actiuni de Verificare si Corectare 10. Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001. Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor nationale.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti. urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Cerintele Sistemului de Management de Mediu. Să implementeze. Implementare si Operare 9. Revederea Managementului. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 6.întreţină si imbunatateasca un EMS. in mod uzual trei ani. Definitii 4. Referintele Normative 3. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa : 1. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. 5. STANDARDUL INTERNATIONAL ISO 14001 ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. care trimit un grup de auditori la fabricile companiei spre a determina daca EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. 4. 2.4.

Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza. Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu. 5. 4.Proceduri de Audit . In mod curent.Ghid privind principiile. Aceste standarde sunt dezvoltate printrun proces care cuprinde urmatoarele faze: Faza 1: Selectarea elementelor de lucru.Partea 1. Urmeaza aprobarea tarilor membre ISO. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu. restul fiind linii directoare de sustinere. sistemele şi tehnicile de aplicare. conform planului actual. Faza 3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. 3. Perioada de vot este de sase luni. cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt: 1. .Specificaţii şi Ghid de Utilizare. Comitetele Nationale pot sa propuna noi elemente de lucru Faza 2: Prepararea planului de lucru. Seria ISO 14000 grupul de lucru format din personalitati ale Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207) pregateste standardele internationale de management al mediului si are comitetelor nationale. Faza 5: Confirmarea finala. Standardul va fi publicat mai tarziu ca standard national. “La zi “ este urmatorul vot de afirmare. el devine planul Comitetului. Comitetele nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Proiectul Comitetului aprobat este semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International (DIS). ISO14001 este singurul standard certificabil. franceza si rusa. Daca este aprobat. Votul este luat asupra Proiectului de lucru. Faza 6: Publicarea standardului ISO.Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu. indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei companii. franceza si rusa. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si astfel titulari la vot. ISO a dezvoltat o serie de standarde si liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000 de standarde. documentul este denumit Proiectul Final al Standardului International (FDIS).ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu . Proiectul de lucru este preparat de grupurile de lucru ale subcomitetelor. Standardul aprobat estae publicat la Geneva in limbile oficiale: Engleza. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu.Auditul Sistemelor de Management de Mediu. cuprinde 23 de standarde individuale. Faza 4: Ratificarea de catre toti membrii ISO.Principii Generale. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu. 2.

si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO. ele au centre de interes diferite.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. care era aplicabila numai pentru anumite zone industriale. pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 a fost introdus in 1996 si a avut un scop mai larg de aplicare decat EMAS. De asemenea multe companii vor considera certificatul ISO 14001ca fiind calea de a demonstra publicului ca ei sunt constituiti in buni cetateni. Puternice forte ale pietii au impins companiile spre obtinerea certificarii ISO14001 si aceasta orientare va continua probabil in viitor. Comisia a tinut cont de ISO 14001 in cateva decizii cum ar fi cea din aprilie 1997 cand ISO 14001 a fost recunoscut ca o piatra de incercare pentru EMAAS fara o copie a efortului care este cerut. admis pentru adoptarea altor standarde din aria EMS. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management.5. 2.De ce se implementeaza ISO 14001? Avantajul major al ISO 14001 este ca asigura o metoda larg acceptata a proiectarii si implementarii unui Sistem de Management de Mediu. DIFERENŢE INTRE EMAS SI STANDARDUL INTERNATIONAL ISO 14001 EMAS a fost introdus in 1993 si. Standardul ISO 14001 specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului. informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate. cu EMAS se merge mai departe peste cerintele lui ISO 14001 in ariile imbunatatirii performantei de mediu. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. 1. . ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala. Ar trebui accentuat ca ISO 14001 si EMAS nu sunt in competitie. Managerii de mediu vor avea asadar sa inteleaga ISO14001 si cerintelor lui in ordinea de a se pregati ei insisi pentru chemarile managementului de mediu al noului secol. In schema EMAS. clauza pentru conformarea legala si raportarea performantei de mediu. Conformarea cu ISO 14001 sau un standard similar de sistem de management al mediului va fi probabil ceruta celor mai multe companii din interior in urmatorii zece ani. in articolul 12. Apropierea de baza si structura ISO 14001 se aseamana cu reglementarea EMAS dar ele difera in urmatoarele zone: 1.

O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de a satisface cerintele EMAS. in vreme ce ISO 14001 nu o face. Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme. ISO 14001 nu face sa stipuleze extensia spre care performanta aratata trebuie sa fie imbunatatita. Aceasta aparenta slabiciune poate ajuta tarile dezvoltate spre a initia un proces pentru continua dezvoltare a performantei de mediu in sectorul industrial. Contractori. 8 9 Audituri: ISO 14001 cere auditari. deoarece singura cerinta este pentru politica ei de mediu este de a se obliga la scopul conformarii in viitor. 6 Neverosimil la EMAS. programul. EMAS include o declaratie de mediu publica. care cere numai ca procedurile cerute sa fi fost comumicate acestora. Pasul aditional spre EMAS – in jurul si peste ISO14001 – este angajamentul public de mediu. 10 Obligatii si cerinte: salariatii implicati. companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu. daca ela pot sa satisfaca cerintele lor. ci numai un angajament spre a adera la legile relevante. furnizori: nivelul controlului acestui corp este cerut in EMAS el nu este prevazut in ISO14001. sistemul de management de mediu si detalii ale peformantei zonei sa fie puse la dispozitia publicului ca parte a declaratiei de mediu. Aceasta declaratie publica. O organizatie are libertatea si flexibilitatea de a defini granitele ei si trebuie sa aleaga intre implementarea ISO 14001 sau EMAS cu respectarea intregii organizatii.” Noi subliniem ca o organizatie poate fi certificata cu ISO 14001 in mod egal daca ea nu a avut o conformare completa cu reglementarile. EMAS si ISO14001 ASIGURA CAI DIFERITE PENTRU O COMPANIE INDUSTRIALA SPRE INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU. In sistemul ISO 14001. desi frecventa nu este specificata nici nu este ceruta o metodologie de audit In asa multe detalii ca in EMAS. mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. ori spre unitatile specifice sau . EMAS specifica: companiile trebuie sa incerce sa “reduca impacturile de mediu spre nivelulrile care sa nu depaseasca pe acelea care corespund cu aplicarea viabil economica a celei mai bine alese tehnologii. Aplicarea in intreaga lume poate elimina barierele comerciale si ajuta la introducerea standardului de management de mediu in mod egal spre acele organizatii care nu indeplinesc cerintele legislatiei nationale de mediu.3. 5. numai amplasamentele industriale se pot inscrie in sectiunea EMAS. EMAS cere orevizie initiala-ISO nu o face. ISO 14001 nu cere o inregistrare a efectelor de mediu sau de legislatie. ISO cere numai ca ppolitica sa fie facuta publica. 4. 7 Folos public: EMAS cere ca politica. dezvolta continuu performanta de mediu si conformarea cu legislatia este o parte inegrala a EMAS. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor.

implementate si mentiunute conform EMS folosit.activitatile organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale operatiunilor organizatiei. acolo unde este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare. Resursele includ resursele umane si cele financiare. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele si tintele organizatei. incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor obiective. si pentru raportarea performantelor EMS catre top management. politicile si procedurile dezvoltate de alte parti ale organizatiei pot fi utilizate pentru indeplinirea cerintelor lor. 1. asigurind ca ele sunt aplicabile la operarea ansamblului specific sau activitatii care va fi subiect pentru aceasta. companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu. Managementul va furniza resursele esentiale pentru implementarea si controlul EMS. marketing si dispunere. responsabilitatile si autoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. ca baza pentru imbunatatirea EMS. EMAS si ISO 14001 asigura cai diferite pentru o companie industriala pentru a introduce un sistem de management al mediului. Competenta si constientizarea pregatirii. Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe. incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) de management specifice. care. productie. tehnologice si specializate. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate include. daca ele pot sa satisfaca cerintele lor. Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe care o companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un anumit loc. Aceasta declaratie publica. Pasul aditional spre EMAS – in jurul si peste ISO14001 – este angajamentul public de mediu. va avea roluri. mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001. in afara de alte responsabilitati. Daca ISO 14001 sau EMAS sunt implementate pentru un ansamblu specific de operare sau activitate. Structura si responsabilitate. este un element cheie pentru indeplinirea cu succes a Standardelor de Managementde Mediu. design. Un program trebuie sa defineasca. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de a satisface cerintele EMAS. sa documenteze si sa comunice rolurile. responsabilitati si o autoriate bine definita pentru a asigura ca cerintele EMS sunt stabilite.6 PROGRAMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU. Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme. Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fie competent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau .

Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din: 1. Pentru a mentine continua imbunatatire. 6. 8. 12. 2. inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns. Informatii de productie. Revederile managmentului. el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate. Informatii despre aspectele de mediu semnificative. managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze EMS la . 5. Inregistrarea trainingului. 10. Inregistrarea plangerilor. Este esential pentru angajatii de la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de: 1. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile de urgenta. 11. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari. tuturor partilor interesate. Impactul ecologic semnificativ. Pentru ca un raport sa fie eficient. 9. documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe. organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina procedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru primirea. Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza ale sistemului de management si interactiunea lor. potrivire si eficacitate a EMS si. o organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de control a tuturor documentelor cerute de EMS. 3. actual sau potential al activitatilror lor si beneficiile ecologice ale performantei personale imbunatatite. Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii. Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul de realizare al acestuia. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile de operare specificate. a performantei sale. 4. Documentarea EMS. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele EMS. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte cerinte. Revederea Managementului. prin aceasta. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu cerintele EMS. 2. Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza activitatile comune. 3. Informatii despre proces. Rezultatele auditului. 7. 4. Inregistrari de incidente. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai important al performantelor de mediu ale companiei. Inregistrari de inspectare. Comunicare.pe baza experientei. intretinere si calibrare.

in lumina rezultatelor sistemelor audit de managementde mediu. Procesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate pentru a permite managemntului sa continue aceasta evaluare. Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din audituri. Revederea strategiei. obiectivelor. schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. (c) continua conveninenta a EMS in legatura cu conditiile si informatiile schimbatoare. concluzile si recomandarile trebuie sa fie documentate pentru actiunea necesara. Sfera revederii trebuie sa fie extinsa. .intervale definite. Observatiile. sau altor elemente ale EMS. cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie revazute deodata si procesul revederii se poate intinde pe o perioada de timp. si (d) relevante printre partile interesate. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi de schimbare a strategiei. Aceasta revedere va fi documentata. (b) extinderea la care au fost atinse obiectivele si tintele. obiectivelor si procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit.

inundaţii şi ca urmare cu posibilităţi mai reduse pentru producţia de alimente. practici şi stiluri de viaţă. care protejează locuitorii şi ecosistemele globului împotriva radiaţiilor solare ultraviolete. schimbările prin care trece mediul nu sunt generate numai de evenimente naturale. Principala caracteristică a acestei mişcări pentru protecţia mediului a fost că a generat o nouă perspectivă pentru evoluţia atitudinilor şi a cunoştinţelor în acest domeniu. localizate în principal în ţările dezvoltate. cât şi în ţările în curs de dezvoltare. • Problemele mediului din anii ’80 au devenit importante în principal datorită implicaţiilor lor economice şi sociale. Astfel: • Multe dintre efectele generate de activităţile umane asupra mediului au o extindere globală şi regională. Exemplul cel mai elocvent este cel al emisiilor de gaze cu efect de seră. Efectele poluării mediului. ci şi de manifestarea practică a unor modele de dezvoltare. .1. au condus la apariţia unei ample “mişcări pentru protecţia mediului” atât în ţările dezvoltate. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Mediul este parte integrantă esenţială a oricărui proces de dezvoltare şi cuprinde legăturile şi interdependenţele existente între oameni şi resursele naturale. manifestate prin apariţia unor serioase probleme de sănătate şi prin perturbarea echilibrului ecologic. Un exemplu marcant îl constituie producţia şi consumul de clorofluorcarburi. Această reacţie a inclus participarea activă a sectorul public şi a celui privat. anumite zone ale globului pot ajunge să se confrunte cu: reducerea posibilităţilor de alimentare cu apă. având drept consecinţă epuizarea stratului de ozon. marcat de Conferinţa de la Rio şi Johannesborg. creşterea eroziunii solurilor. În cadrul unui proces evolutiv la scară mondială. Prin creşterea temperaturilor. recunoscute la nivel internaţional prin Conferinţa de la Stockholm. care influenţează calitatea vieţii. Ca urmare.Capitolul 2 MECANISME ŞI INSTRUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI 2. Aceste emisii generează schimbările climatice. La rândul lor. ale căror manifestări au o posibilă influenţă dăunătoare asupra ecosistemelor şi sistemelor antropice planetare. s-au recunoscut o serie de aspecte esenţiale pentru structurarea şi orientarea instrumentelor de management de mediu. necesitând soluţii şi măsuri la toate nivelurile. orice modificare a mediului fizic. Reciproc. iar altele sunt limitate la zone geografice specifice. are consecinţe socioeconomice importante.

Analog. • considerarea şi menţionarea explicită a priorităţilor. în anumite ţări există temerea că măsurile pentru controlul poluării constituie un lux costisitor. tulburări sociale şi programe costisitoare de reabilitare a mediului.aceste efecte pot avea ca rezultate: apariţia şi extinderea foametei. care utilizează o largă combinaţie de măsuri coercitive şi stimulative. dezbaterile internaţionale pe probleme de mediu au condus la stabilirea unui acord general asupra următoarelor elemente majore: • mediul reprezintă o preocupare comună a ţărilor industrializate şi a celor în curs de dezvoltare. regional sau local. această abordare conduce la beneficii în scădere pe unitatea de cheltuieli iar în multe din ţările în curs de dezvoltare nu există condiţiile minim necesare pentru implementarea măsurilor de control al poluării. • Cercetările au produs noi dovezi ale severităţii crizei cu care se confruntă mediul. . în conformitate cu abordarea bazată pe dezvoltarea durabilă. orientarea actuală s-a schimbat către managementul mediului. în special de implicarea organizaţiilor neguvernamentale. pentru a realiza îmbunătăţiri durabile. De asemenea. Politicile de mediu reunesc ţelurile şi principiile comune de acţiune în domeniul mediului. • problemele ţărilor bogate şi ale celor în curs de dezvoltare sunt diferite. De asemenea. în special în ţările în curs de dezvoltare. ale unei comunităţi sau organizaţii la nivel internaţional. care să sprijine iniţiativele locale pentru protejarea mediului. Politica de mediu furnizează cadrul conceptual pentru managementul mediului. care urmăresc un angajament asumat pentru protejarea. care să sprijine ţările în curs de dezvoltare. în cooperarea pe probleme tehnice şi în aplicarea funcţională a unor mecanisme de finanţare. Aceasta presupune: • definirea politicilor de mediu în termenii obiectivelor urmărite. în ţările dezvoltate. • răspunsul la problemele globale ale mediului poate fi găsit numai pe calea cooperării internaţionale şi prin integrarea dezvoltării economico-sociale cu protecţia mediului. Ca urmare. cheia succesului măsurilor la nivel local. depinde de participarea mai largă a cetăţenilor. Evoluţia măsurilor pentru protecţia mediului din ultimii 40 de ani s-a bazat pe filozofia controlului poluării. Totuşi. A fost creată o largă gamă de tehnologii de control al poluării şi în prezent este tehnic posibil să se reducă în mare măsură sau să se elimine în integralitate evacuările de poluanţi importanţi. Spre exemplu. . care va devia resursele de la o utilizare mai productivă. conservarea şi ameliorarea continuă a mediului şi conformarea comunităţii sau organizaţiei cu cerinţele reglementărilor relevante privind mediul. eliminarea unor habitate naturale cum sunt zonele umede şi defrişările pădurilor tropicale conduc la accentuarea într-un ritm fără precedent a dispariţiei speciilor de faună şi floră şi la eliminarea receptorilor de carbon. • Cheia reuşitei măsurilor internaţionale pentru protecţia mediului constă într-o participare mai largă a comunităţii mondiale.

asupra factorilor care sunt luaţi în considerare şi a felului în care sunt evaluate alternativele politice. fie datorită deficienţelor de instrumentare a acestora şi a lipsei suportului instituţional. Înţelegerea legăturilor dintre problemele mediului reprezintă elementul esenţial pentru formularea unei politici durabile. fie datorită adoptării unor acte legislative prea ambiţioase sau nerealiste. O altă deficenţă majoră constă în discrepanţa dintre volumul mare de reglementări adoptate într-un ritm rapid şi numărul mic de măsuri concrete de management de mediu şi de impunere a acestor reglementări. • promovarea unor mai bune performanţe şi metode manageriale în locul simplelor măsuri de control al emisiilor. multe politici elaborate pentru creşterea producţiei conduc la o utilizare ineficientă a resurselor. • stimulente economice. atât asupra mediului cât şi asupra dezvoltării economice. sisteme de autorizare. nu a fost posibilă şi implementarea lor. . Sub presiunea economică. care includ legi. Din păcate. Elaborarea unei politici nu se poate face în absenţa considerării unor valori . sisteme de înregistrare şi certificare. anumite legi din domeniul mediului au eşuat pentru că erau improprii realităţilor economice ale ţării sau regiunii sau pentru că nu au luat în considerare capacităţile instituţionale ale societăţii care urma să le implementeze . • adoptarea unor strategii eficiente sub aspectul costurilor în locul adoptării unor măsuri specifice de control al poluării. care caută să corecteze deficienţele specifice ale sistemului de piaţă.• descentralizarea mai pronunţată. etc. Persoanele individuale implicate în formularea politicii din domeniul mediului trebuie să asigure ca valorile personale să nu interfereze cu obiectivele naţionale. în special în ceea ce priveşte implementarea politicilor. care nu poate fi obţinut decât în condiţiile existenţei şi a sprijinului oferit de instituţii adecvate. Legile din domeniul mediului au fost adoptate rapid în multe ţări. de multe ori. Elementul instituţional presupune: • existenţa unor persoane capabile să conceapă politici şi regulamente de mediu şi a unor specialişti pe probleme tehnice care să contribuie la reducerea efectelor dăunătoare generate asupra mediului şi să monitorizeze performanţa în raport cu mediul. cu efecte negative pe termen lung. Cea mai uzuală clasificare a instrumentelor pentru managementul mediului este cea care le împarte în: • măsuri de comandă şi control. Mai mult. Sistemul de valori care stă la baza deciziilor are o mare influenţă asupra felului în care sunt luate deciziile. Calitatea şi funcţionalitatea reglementărilor legale şi a stimulentelor economice este o condiţie necesară dar nu şi suficientă a succesului unui program de management de mediu. prin care se reglementează şi se impun activităţi care protejează mediul. ceea ce a condus la dificultăţi majore de aplicare.

Rezultatele verificărilor trebuie folosite pentru a aplica măsuri corective. trebuie să dispună de o politică şi un cadru legislativ şi de mecanisme şi proceduri care să le permită impunerea standardelor aplicabile. un stat trebuie să dispună de o autoritate la nivel naţional cu atribuţia de a elaborara politica de mediu. conform normativelor. evaluări şi cerecetări în teren. stimulentele economice pot fi structurate pentru a avea ca rezultat o mai mare reducere a poluării decât în cazul măsurilor tradiţionale de comandă şi control. Aceste autorităţi trebuie să urmărească efectele poluării asupra aerului. Funcţionalitatea standardelor şi a procedurilor de aplicare şi impunere trebuie urmărită verificată şi raportată. Pentru a putea acţiona. dacă este cazul. permit realizarea unui control mai bun al poluării generate de o multitudine de surse mici şi dispersate de poluare. În acest scop. ridicat la rang de principiu fundamental în majoritatea legilor naţionale din domeniul mediului şi chiar în constituţie. apelor şi solurilor şi asupra populaţiei şi să fie abilitate să ia deciziile necesare pentru reducerea poluării şi protejarea mediului. • de multe ori permit realizarea controlului poluării la costuri mai reduse decât în cazul aplicării măsurilor tradiţionale de comandă şi control. a infrastructurii adecvate şi existenţa resurselor economice pentru a efectua monitorizări. alimentând în acest fel motivaţia poluatorilor de a-şi modifica comportamentul. • existenţa unor laboratoare performante. managementul de mediu devine o activitate ciclică. solicită integrarea consideraţiilor privind mediul în toate domeniile activităţilor economice şi sociale. existenţa echipamentelor. care să fie sprijinită de autorităţi locale cu atribuţia de a pune în aplicare politica de mediu.• existenţa autorităţilor de mediu la nivel naţional. concepute pentru a motiva poluatorii să reducă riscurile pe care le ridică activităţile. Stimulentele economice prezintă câteva avantaje foarte utile pentru managementul mediului: • în anumite circumstanţe. • pot potenţa îmbunătăţirea şi inovarea tehnologiei. . procesele sau produsele lor asupra sănătăţii şi mediului. care să furnizeze rezultate de încredere. Conceptul de dezvolatre durabilă a statelor. Stimulentele economice reprezintă instrumente bazate pe mijloace financiare. • spre deosebire de măsurile tradiţionale de comandă şi control. regional şi local în cadrul structurilor guvernamentale. la fel ca şi dezvoltarea. care au puterea conferită prin lege de a impune reglementările din domeniul mediului şi de a lua decizii la diferite niveluri. Aceste stimulente oferă recompense de natură monetară şi de altă natură pentru măsurile de reducere a poluării. În acest fel.

stabilesc standardele cărora trebuie să li se conformeze activităţile economice. Legislaţia din domeniul mediului este întocmită de multe ori structurat şi cuprinde legi cardru care impun principii şi reguli pentru întocmirea procedurilor şi standardelor care să contribuie la îndeplinirea respectivelor principii. pentru a asigura uniformitatea aplicării la nivelul întregii ţări. control şi mecanisme pentru implementare sau aplicare. • un cadru legislativ. să conteste impunerea abuzivă a unor obligaţii. pentru a furniza informaţii necesare modificării politicii (dacă este cazul) şi pentru a evidenţia pe bază de documente gradul real de conformare şi a stabili necesităţile de îmbunătăţire a conformării. .2. adică totalitatea următoarelor instrumente de comandă şi control: • documente de politică în domeniul mediului . întocmite de guvern sau de agenţii/instituţii guvernamentale. • laboratoare acreditate. • permisele sau autorizaţiile de funcţionare. dar în situaţii mai complexe sau în cazurile unor proiecte strategice pot constitui responsabilităţi regionale sau naţionale. să informeze cetăţenii cu privire la obiectivele urmărite şi termenele preconizate. a standardelor pentru aer şi apă recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau în baza directivelor executive ale Convenţiilor ONU. • standardele încorporate în legi sunt stabilite în baza unor practici anterioare. activităţile de management de mediu necesită îndrumare.2. • un sistem de inspecţie. Sistemele de inspecţie sunt de obicei administrate la nivel naţional. care să furnizeze cadrul necesar pentru acţiuni sau măsuri ulterioare. prin procedeele judiciare sau administrative care se aplică sau din contră. . care să stabilească responsabilităţile şi obligaţiile structurilor administrative.să raporteze cu privire la procesele de autorizare. economice şi ale cetăţenilor pentru protecţia mediului.să urmărească situaţiile de încălcare.să monitorizeze activităţile de autorizare şi aplicare a acestora. Acreditarea laboratoarelor este necesară pentru a asigura furnizarea unor rezultate şi informaţii de încredere care să le permită inspectorilor şi a altor persoane abilitate cu aplicarea prevederilor legale: . . în cadrul căruia inspectori abilitaţi verifică şi impun condiţiile prevăzute în autorizaţiile de funcţionare. Băncii Mondiale şi ale acquisului Uniunii Europene. a îndrumărilor ştiinţifice şi din ce în ce mai mult în baza unor criterii recomandate la nivel internaţional de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. dar sunt în general implementate la nivel regional sau local. TIPURI DE MECANISME PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI Pentru a avea funcţionalitate. Ele constituie de obicei responsabilităţi locale. care să testeze eşantioanele prelevate în activităţile de verificare a condiţiilor de conformare cu condiţiile de autorizare.

cum sunt instrumentele economice. De asemenea. guvernele pot adopta şi alte măsuri complementare.În vederea îmbunătăţirii rezultatelor urmărite prin aplicarea instrumentelor de comandă şi control. agenţii economici caută să-şi elaboreze şi să-şi întocmească propriile strategii şi proceduri. Mai nou. ca măsuri complementare pentru îndeplinirea cerinţelor impuse prin sistemul de reglementări. . participarea publică este foarte importantă pentru facilitarea acceptării măsurilor impuse.

funcţionează pe baza a două tipuri de relaţii: relaţii de piaţă şi relaţii în afara pieţei. MEDIUL EXTERN AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE Ca sistem socio-economic complex. exploataţia agricolă este o componentă a sistemelor mari pe care le reprezintă economia şi societatea. consumatorii. oferind posibilitatea ca expoataţia agricolă să-şi manifeste dinamismul.1. tip de proprietate. analizate şi valorificate de manageriii acestor exploataţii. etc. precum şi influenţa ei asupra mediului prin produse şi servicii. Mediul ambiant al exploataţiei agricole poate fi definit prin mulţimea elementelor sale componente numite factori de mediu. exploataţia agricolă este organic adaptivă. fie ca primejdii care tebuie evitate sau oportunităţi care trebuie sesizate’’. grupările sociale. Mediul este definit de Kotter P. Aceste relaţii sunt de natură materială. în măsură să-i afecteze maniera de dezvoltare” (1. 6). forma de organizare. se realizează prin multiple legături cu mediul înconjurător.Capitolul 3 RELAŢIILE EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE CU FACTORII DE MEDIU 3. care trebuie cunoscute. Alţi autori afirmă că mediul ’’cuprinde toate elementele exterioare susceptibile a afecta activitatea exploataţiei. deoarece toate transformările care au loc în structura şi funcţionarea ei sunt un rezultat al transformărilor produse în mediu. indiferent de mărime. . în mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Unităţile agricole. fie ca restricţii. etc. putere inovaţională.. bănească sau informaţională. care influenţează în special comportamentul şi performanţelor sale. Relaţiile de piaţă sunt cele cu clienţii. iar cele din afara pieţei cu puterea publică. mutaţiile socio-economice pe care le produce în zona de activitate. Integrarea exploataţiei agricole în cadrul acestor sisteme.şi Dubois ca „ansamblul factorilor şi forţelor externe exploataţiei. firmele concurente. 2. organizaţiile financiare. Fiind un sistem deschis. Evoluţia exploataţiilor agricole este determinată de amplificarerea interdependenţelor cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi de mutaţiile intervenite în mediul ambiant.

acţionari. capacitate de soluţionare şi negociere a diverselor probleme şi a elementelor imprevizibile care pot apărea. structurile care au apărut în agricultură după anul 1990 au dus nu numai la modificarea conţinutului juridic al proprietăţii din agricultură ci şi la creşterea influenţei acestor structuri asupra mediului. marketing. capitaluri. În analiza mediului exploataţiilor agricole deosebim 3 tipuri de mediu:  mediu stabil. Legăturile exploataţiei agricole cu mediul pot fi evidenţiate prin diferite modalităţi şi anume:  tratarea exploataţiei agricole ca un sistem integrat în mediu prin intrările (de materii. furnizori.Factorii interni şi externi care influenţează exploataţiile agricole trebuie cunoscuţi de manageri şi specialişti în vederea obţinerii unui nivel de eficienţă cât mai ridicat. seminţe. forţă de muncă) etc. forţă de muncă. şi prin ieşirile din sistem (produse agroalimentare.  considerând exploataţia agricolă ca fiind supusă unor cerinţe faţă de clienţi.  mediu turbulent care impune conducerii exploataţiei agricole să adopte structuri suple. ştiinţifică. demografică. organizatorică. etc. dovedind că mediul are o determinare spaţială ca dimensiune şi localizare şi una temporală. servicii. În agricultură. salariaţi. de cercetaredezvoltare. politică. obţinere resurselor. sistematică şi dinamică a elementelor componente ale mediului înconjurător.  considerarea exploataţiei agricole ca desfăşurându-şi activitatea în cadrul unui ansamblu de oportunităţi şi restricţii socio-politice faţă de care trebuie să se adapteze permanent. Caracteristica principală a mediului extern în condiţiile actuale este dinamismul care se concretizează în creşterea frecvenţei modificărilor ce se produc în cadrul lui. economică. adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor. Mediul extern sau ambiant cuprinde toate elementele exogene exploataţiei agricole de natură tehnică... care influenţează stabilirea obiectivelor. organisme locale şi guvermanentale. materiale fitosanitare. Mediul extern al exploataţiei agricole este deosebit de complex şi care cuprinde un ansamblu de elemente care se manifestă pe diferite planuri acţionând şi influenţând exploataţia agricolă. materiale. Aceste aspecte reflectă necesitatea abordării complexe . ecologică. Acest dinamism se manifestă diferit de la o zonă agricolă la alta. în care exploataţia agricolă se orientează asupra specializării salariaţilor. psihologică. etc. Astfel.  mediu schimbător care permite orientarea preocupărilor asupra activităţilor. aceste forţe ale mediului pot afecta nu numai succesul anterior al exploataţiei agricole şi a altor forme asociative de exploatarea a terenurilor agricole. informaţii). ci însăşi activitatea agricolă la . definirea atribuţiilor şi a autorităţii. sociologică. combustibil. energie.

modificările produse în structura şi funcţionarea sa sunt rezultatul transformărilor care au loc în mediul înconjurător. iar la rândul ei influenţează acest mediu prin tehnologiile aplicate şi prin potenţialul său inovaţional. furnizori. beneficiari. Factori socioFactori socioculturali culturali Factori de politică agricolă Factori economici Factori economici Factori Factori naturali naturali EXPLOATAŢIA EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ AGRICOLĂ Factori de Factori de management management Factori Factori demografici demografici Factori Factori tehnologici tehnologici Factori juridici Fig 3.1 Factorii de influenţă ai mediului ambiant asupra exploataţiei agricole Unele elemente au acţiune directă asupra exploataţiei agricole.nivel de ramură. În condiţiile autonomiei unităţilor şi organizaţiior din agricultură. iar altele au acţiune indirectă. Ca urmare. Exploataţia agricolă este supusă influenţei numeroşilor factori (fig.1). 3. ceea ce constituie o condiţie esenţială a variabilităţii acesteia.1. sunt variabile cheie în domeniul investiţiilor agricole. cum ar fi mediul general al exploataţiei agricole. ceea ce impune necesitatea punctelor de contact dintre compartimentele şi salariaţii exploataţiilor agricole şi agenţii economici care formează mediul ambiant.3. exploataţia agricolă trebuie să se adapteze la cerinţele impuse de clienţi. şi nivelul mediu al venitului producătorilor agricoli. organisme guvernamentale şi salariaţi. În acelaşi timp. a liberei iniţiative şi a nivelului lor de înzestrare şi posibilităţi economico-financiare. acţionari. flexibilă. Având calitatea de sistem parţial deschis. alături de care acţionează politicile agricole şi de dezvoltare rurală. . aceste forţe economice îşi pun amprenta asupra bunului lor mers şi dezvoltării. nivelul ridicat al dobânzilor pentru creditul agricol. exploataţia agricolă este adaptabilă. a căror cunoaştere facilitează înţelegerea mecanismului de funcţionare a sistemului în ansamblul său.1. Starea generală a economiei naţionale. dinamică. Mediul direct Factorii mediului ambiant exercită o gamă variată de influenţe asupra exploataţiei agricole prin intermediul unui complex de factori. cum ar fi mediul direct sau mediul de lucru.

. politica externă. Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice şi sociale. politica învăţământului. În condiţiile actuale.2. băncile).1. cu energie. mediul tehnologic. Elementele tipice mediului direct includ clienţii. în timp ce altele acţionează indirect. clima. Instituţiile guvernamentale acţionează. ceea ce determină creşterea responsabilităţilor managerilor. vegetaţia şi fauna. politica ştiinţei. apă pentru irigaţii sau alţi factori de producţie. ca populaţia. în a converti impactul ecologic din negativ în pozitiv. direct sau indirect asupra exploataţiei agricole. sindicate etc. mediul social şi mediul politic. furnizorii şi concurenţii. La acestea se mai adaugă şi alte elemente specifice cum ar fi: instituţii guvernamentale. Mediul natural influenţează activitatea unităţilor agricole în ceea ce priveşte asigurarea cu materii prime. investiţia de capital. Elementele cu acţiune directă asupra exploataţiei agricole formează mediul de lucru. piaţa forţei de muncă etc. ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale şi integrate într-un sistem impreună cu alte subsisteme. carburanţi. mediul economic. producţia de alimente. calitatea vieţii. a tuturor celor care lucrează în agricultură. solul. În acelaşi timp însă exploataţiile agricole sunt agenţi poluanţi pentru mediu. manifestându-şi influenţa prin intermediul primelor. iar evoluţia acestor nevoi trebuie urmărită în mod continuu. cu influenţe în ceea ce priveşte deciziile de realizare a obiectivelor şi resursele necesare acestora. regăsindu-se în practica economică. Pentru a supravietui. sursele de fonduri (instituţiile financiare. socială. când criza de materii prime şi resurse energetice îmbracă noi dimensiuni. sursele de energie. Clienţii sunt cei care beneficiază de produsele sau serviciile exploataţiei agricole. de asemenea. Mediul general Componentele principale ale mediului general în care operează o exploataţie agricolă sunt: mediul natural. A doua componentă importantă a mediului direct al exploataţiei agricole sunt concurenţii. poluarea. Furnizorii includ sursele de materii prime şi materiale. Mediul natural este influenţat de factorii naturali (ecologici) din care fac parte. interdependenţele dintre factorii ecologici şi unităţile agricole se multiplică şi se diversifică reclamând un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor de către managementul exploataţiei agricole.Unele componente ale mediului extern au efecte directe asupra exploataţiei agricole. orice exploataţie agricolă trebuie să caute să satisfacă în permanenţă nevoile clienţilor. Cunoaşterea acestora şi impactul lor asupra pieţei este vitală pentru exploataţia agricolă. iar cele cu acţiune indirectă formează mediul general al exploataţiei agricole. toate fiind privite în evoluţia lor pe termen lung şi în intercondiţionarea lor reciprocă. printre altele. resursele naturale: apa. 3.

O rată scăzută a dobânzii poate determina creşterea cererii de produse etc. în măsura în care unităţile sunt beneficiarele anumitor sisteme de salarizare trebuie să se încadreze în nişte limite cantitative controlate de instituţiile bancare şi să respecte anumite . Factorii economici sunt factori care influenţează într-un grad ridicat orientarea activităţii şi nivelul de eficienţă economică ale acesteia. în asigurarea unor condiţii favorabile dezvoltării economice. finalizându-se.I. sistemele de salarizare.ce determină mediul economic în care se desfăşoară activitatea exploataţiilor agricole– influenţează decisiv atât constituirea. contribuind decisiv la satisfacerea trebuinţelor oamenilor.În păstrarea echilibrului ecologic. practic. etc. rata dobânzilor. Factorii economici . rata inflaţiei. Ei cuprind în general pârghiile economice prin care statul intervine în economia de piaţă şi au în vedere: nivelul preţurilor de achiziţie a mijloacelor tehnice. îndeosebi. managementul acestora au un rol important. Mediul macroeconomic are un puternic impact asupra managementului exploataţiei agricole cât şi al exploataţiei agricole în ansamblul ei. este necesar a se ţine cont de particularităţile ei. Exploataţia agricolă trebuie să producă şi să ofere pieţei ceea ce se cere.I.B. exploataţiile agricole şi. taxele şi tarifele. Pe această bază. acţiunea legii cererii şi ofertei. impactul direct al costurilor produselor agricole asupra nivelului de trai. Dar.. Între nivelul. o rată mare de creştere a P. producţie şi vânzare. ale societăţii. nivelul concurenţei etc. sistemul de impozite şi nivelul acestora. sistemele de creditare şi nivelul dobânzilor practicate.. Mediul economic priveşte economia în ansamblul ei şi poate fi caracterizat printr-o serie de indicatori cum ar fi: rata de creştere a P. care furnizează informaţii relevante referitoare la nivelul şi structura cererii. în derularea unui asemenea demers este necesară implicarea şi a celorlalte categorii de factori ai mediului ambiant.B. Astfel. ratele de schimb a monedelor etc. prin aceasta la diminuarea concurenţei. conducerea exploataţiei agricole fundamentează deciziile de aprovizionare. duce la expansiunea consumului şi. Punctul de plecare în abordarea unor asemenea stadii specifice vieţii exploataţiilor agricole îl reprezintă studiul pieţei. alături de alte elemente ale strategiilor şi politicilor generale ce-i sunt specifice. a diverselor materiale. se manifestă ca un important factor economic. cointeresarea materială "văzută" fie şi numai prin salarizare şi profit. principala modalitate prin care se verifică concordanţa dintre nivelul şi structura producţiei şi cele ale cererii sociale. mai ales de influenţa condiţiilor de climă asupra rezultatelor. formele şi modalităţile de utilizare ale acestor pârghii economico-financiare în agricultură. Practic. Această nouă optică are la bază faptul că piaţa rămâne principala legătură dintre producţie şi consum. sezonalitatea efectuării cheltuielilor şi sezonalitatea obţinerii veniturilor. a produselor. mai ales atunci când acestea sunt achiziţionate cu fonduri de împrumut. a legii valorii. cât şi funcţionarea şi dezvoltarea acestora.

tratată sistemic. implicât.fac parte. impozitele. Din categoria factorilor de management care presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenţează direct sau indirect exploataţia agricolă . Rolul managerilor este acela de a le valorifica impactul la decizii şi acţiuni pertinente. motor al expansiunii economice. un exportator eficient. în sfârşit. o regiune. Pe fondul descentralizării manageriale şi al privatizării asistăm la liberalizarea utilizării acestor pârghii şi la transformarea lor în veritabile instrumente manageriale cu impact pozitiv asupra eficacităţii de ansamblu a zonelor. Utilizarea lor poartă amprenta actului de proprietate şi. la stat s. un oraş consideră că exploataţiile agricolele trebuie să asigure locuri de muncă stabile pentru concetăţeni şi să protejeze mediul ambiant. generatoare de eficienţă. fiecare din aceştia fiind nemijlocit interesaţi. Alături de cointeresare sau chiar în contextul acesteia o poziţie la fel de importantă o deţin preţurile şi tarifele. conducătorii (managerii) văd în unitatea la care sunt angajaţi şi un teren de realizare a personalităţii lor.a. creditele.şi înregistrează progrese semnificative în etapa actuală. la salariaţii unei exploataţii agricole. întreg procesul de management şi fiecare funcţie în parte .m. a tipului de agent economic . pe baza acestora. influenţând nemijlocât derularea eficientă a activităţilor exploataţiilor agricole. în amplificarea cotei părţi din profit. a căror satisfacere este dependentă de mărimea profitului brut înregistrat într-un interval de timp. de exprimare profesională concretă. care să fie ameliorate continuu pentru a corespunde nevoilor lor tot mai exigente. ci şi asupra managementului său. ţinând cont de specificitatea manifestării lor în exploataţiile agricole. Alături de factorii economici. metodelor şi tehnicilor manageriale. Practic. clienţii unei exploataţii agricole asteaptă de la ea produse de calitate.modalităţi de repartizare a beneficiului. sistemul de organizare a economiei naţionale. calitatea studiilor. statul vede în fiecare exploataţie agricolă o sursă de noi locuri de muncă. calităţile de coordonare. o sursă importantă şi continuă de venituri. influenţele multiple ale acestei categorii de factori de mediu se manifestă nu numai asupra componentelor procesuale structurale ale exploataţiei agricole. de tranziţie spre economia de piaţă. în afară de salarii şi onorarii. şi.de la previziune stabilirea strategiilor şi politicilor microeconomice) la control-evaluare – sunt "afectate" de "intervenţia" acestor factori extrem de dinamici şi de mare complexitate. mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte exploataţia agricolă respectivă. printre alţii: mecanismul de planificare macroeconomică.d. factorii de management exogeni exploataţiei agricole au o influenţă considerabilă asupra acesteia. taxele şi dobânzile. mecanismele motivaţionale.. fiecare din acestea. În acest din urmă caz intervin interese dintre cele mai diferite. ne referim la acţionari. la manageri. Aşa cum s-a mai precizat. . salariaţii exploataţiei agricole consideră că exploataţiile agricole trebuie să le asigure salarii bune şi posibilităţi de perfecţionare a calificării. Acţionarul consideră că scopul unei exploataţii agricole este acela de a produce profit cât mai mare din care se poate încasa dividende corespunzătoare.

Schimbările tehnologice mult mai frecvente în ultimele două decenii. seminţelor. în principal. pot modifica în mod semnificativ cererea sau serviciile unei unităţi de producţie sau al unei ramuri. factorii din mediul tehnologic îşi pun amprenta. din producţia internă sau procurate din import.Mediul tehnologic cuprinde cunoştinţele. pe gradul de înzestrare tehnică şi pe ritmul modernizării produselor şi tehnologiilor.). pot face produsele sau serviciile acestora demodate sau prea scumpe. pesticidelor. Sunt necesare o serie de măsuri privind îmbunătăţirea acestor factori. uzura fizică şi morală ridicată a mijloacelor fixe din unele exploataţii agricole. Situaţia actuală caracterizată printr-o dotare scăzută a exploataţiilor private mici.  alegerea unor forme de organizare privind efectuarea lucrărilor agricole şi sanitar veterinare. Acţiunea acestor factori de mediu este deosebită deoarece influenţează gradul de înzestrare tehnică a exploataţiilor agricole sau ritmul de modernizare a tehnologiilor. furajelor. capitalizarea redusă. experienţa şi creativitatea tehnică. rase de animale. etc. maşinilor. etc. precum şi grupurile de oameni asociate cu acestea. . de la o mai bună utilizare a materiilor prime până la conservarea energiei. Acţiunea acestor factori trebuie corelată cu cea a factorilor economici. sistemul de organizare a economiei. De asemenea sunt prezente multe unităţi de producţie şi cercetare care oferă exploataţilor agricole tehnologii de cultivare a plantelor şi de creştere şi exploatare a animalelor. produselor de uz veterinar. cum ar fi:  accelerarea privatizării.  sisteme de creditare şi impozitare avantajoase. Toate acestea vor permite creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor agricole obţinute. substanţe fitosanitare.  introducerea unor acte normative prin care se impune aplicarea unor tehnologii standard.  tehnologii moderne. Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic şi tehnologic. instalaţiilor . în special cu pârghiile economico-financiare şi de management. sistemul de planificare. astfel.  îmbunătăţirea informatizării legată de avantajele aplicării elementelor de progres (soiuri. Dezvoltările tehnologice ale concurenţilor unei exploataţii agricole. asigurându-se. Dezvoltarea tehnologică poate reduce costurile pe toate treptele procesului de producţie. Factorii tehnologici sunt legaţi de volumul şi calitatea utilajelor. o potenţare a competitivităţii exploataţiei agricole respective. au influenţat negativ eficienţa activităţii din agricultură. necesare pentru desfăşurarea proceselor de producţie şi care sunt oferite de agenţii economici care distribiue aceste produse.

a săptămânii de muncă. Aşa de exemplu. durata zilei de lucru. Se observă un fenomen de feminizare a forţei de muncă din agricultură precum şi o pondere însemnată a persoanelor în vârstă care lucrează în agricultură.Mediul social include factori care se referă la cultura generală.36/ 1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere din agricultură. valori. achiziţiile etc. Acţiunea mediului juridic în domeniul agricol este determinat de aplicarea numeroaselor acte normative şi legi cum ar fi: Legea nr 15 din 1990. În domeniul reglementării. precum şi la formarea unei mentalităţi specifice economiei de piaţă. atitudini şi caracteristici demografice ale clienţilor şi angajaţilor unei exploataţii agricole. stabilirea preţurilor produselor. condiţiile locului de muncă. Alte schimbări sociale au în vedere modul în care se raportează fiecare persoană la munca sa. Legea 66/ 1993 privind contractul de management. Putem aminti şi restricţiile cu privire la poluarea mediului ambiant şi la creşterea costurilor de prevenire a poluării. compensaţiile. practicile de publicitate. În noile condiţii generate de integrarea agriculturii în noile structuri europene mediul social are o influenţă directă sau indirectă asupra exploataţiei agricole şi contribuie la îmbunătăţirea structurii socio-profesionale a salariaţilor. Forţele sociale dinamice pot influenţa în mod semnificativ cererea pentru anumite produse şi pot astfel modifica deciziile strategice la nivel de exploataţie agricolă. Asupra unităţilor de producţie. Legea 18 din anul 1991. majoritatea exploataţiilor agricole sunt influenţate de un număr tot mai mare de legi care influenţează modul în care se operează în următoarele domenii: recrutarea. Legea nr. Legea privatizării societăţilor comerciale nr 58/1991. numită şi Legea fondului funciar prin care s-a retrocedat terenul agricol proprietarilor conform Registrului agricol din anul 1948. Legea 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură. efectele componentelor sociale ale mediului se manifestă prin angajaţi. clienţi şi grupuri sociale care pot inspira diferite reglementări administrative. O schimbare socială deosebită se înregistrează în agricultura românească prin schimbările profunde în ceea ce priveşte structurile de producţie şi structura forţei de muncă atât în gospodăriile agricole cât şi în alte forme de asoiere agricolă. Mediul instituţional şi juridic se referă la reglementările juridice cu influenţă directă sau indirectă asupra exploataţiei agricole sau a modului său de conducere. De asemenea. schimbări semnificative sunt în structura forţei de muncă mai ales prin creşterea numărului de persoane în vârstă şi a gradului de feminizare. Legea nr. Legea 34/1994 . 31/ 1990 cu privire la societăţile comerciale. privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. sunt multe reglementări administrative cu privire la securitatea produselor care sunt impuse de organizaţiile de protecţie ale consumatorilor. angajarea şi concedierea personalului.

108/ 2001 privind exploataţiile agricole. fiind considerată în ultimul timp o importantă funcţiune a exploataţiei. protecţia mediului este privită prin prisma utilizării pământului. înlăturarea efectelor negative ale poluării solului. comercializarea şi folosirea seminţelor. în multe exploataţii agricole. Unele reglementări pot controla accesul la sursele de aprovizionare (prin tarife vamale de exemplu) iar altele pot limita accesul la pieţele de desfacere.privind impozitul pe venitul agricol. a influenţei factorilor climatici asupra producţiei agricole. etc. folosirea deşeurilor produse de animale. Legea 1/2000. Ordonanţa de urgenţă nr. materialului săditor. Măsurile de protecţie a mediului. Legea nr 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare. Legea nr 75/ 1995. Prin aceasta. Din acest motiv. Legea 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administraţie terenuri proprietate publică şi privată a statului. doar de supraveghere a mediului înconjurător.2 MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE Protecţia mediului devine într-o măsură din ce în ce mai mare o activitate care prezíntă importanţă în managementul exploataţiilor agricole. influenţează în mare parte rezultatele economico-financiare ale unei exploataţii agricole. şi o şansă reală pentru utilizarea activă în marketingul exploataţiei agricole. scăderea riscurilor. Legea nr 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. respectarea normelor privind utilizarea produselor fito-farmaceutice şi poluarea solului. abilitatea cu care sunt înfăptuite. influenţa lor asupra calităţii produselor agricole obţinute. prin costurile mai reduse pe care le generează. privind producerea. prin măsuri integrate de protecţie a mediului. Legea nr 16/1994 privind arendarea terenurilor agricole. În acest sens. reprezintă un important mijloc de concurenţă între exploataţiile agricole. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. ci este practicată în mod activ. ci este privit tot mai mult ca un factor de reducere a costurilor de producţie. Legea investiţiilor de capital străin. 3. . mediul înconjurător nu reprezintă doar un factor de cost. controlul calităţii. Legea 11/ 1994 privind activitatea de standardizare în România. principala direcţie de dezvoltare a acestei funcţii. Legea 72/2002 privind desfăşurarea activităţii zootehnice în România. activitatea de protecţie a mediului înconjurător. apelor şi alimentelor. În cadrul exploataţiilor agricole. nu este una pasivă. Legea protecţiei mediului nr 137/1995.

3. care reprezintă de altfel o parte componentă a sistemului global reprezentat de mediul înconjurător. funcţiunea de mediu înconjurător poate fi descrisă astfel: o mediul înconjurător pune la dispoziţia exploataţiei resurse sub formă de energie şi materie. aer.2. în funcţie de natura factorilor care influenţează activitatea unei exploataţii agricole. În literatura de specialitate. Noţiunea de “mediu înconjurător” se extinde şi în conexiune cu sistemul de informaţii ale mediului. înconjurată de input-uri şi de output-uri. Informaţii relevante despre mediu Pornind de la terminologia mediului înconjurător. este folosit ca mediu de preluare pentru emisii şi reziduuri care rezultă din producţie şi din consum.2. noţiunea de ´´mediu înconjurător´´ este considerată similară cu întreg mediu al unei exploataţii agricole. Pornind de la o reprezentare simplificată a mediului înconjurător. mediul înconjurător solicită fiecare exploataţie agricolă în parte. Pornind de la aceasta definiţie. care acţionează asupra derulării procesului de producţie într-o exploataţie agricolă. Numeroşi autori (3. pentru realizarea de bunuri.  componente economice.2. şi de la impacturile procesului de producţie al exploataţiei asupra mediului. 5). mediul înconjurător poate fi definit ca “ totalitatea tuturor factorilor: apa. zgomote. ca mărime a fluxurilor de intrare şi de ieşire . poate fi împărţit în mai multe subsisteme.3. trepidaţii. În cadrul managementului. exploataţiile agricole pot fi privite ca şi o “cutie neagră” (Black – box ). mediul înconjurator este privit numai în dimensiunea sa de mediu natural. şi alţi determinanţi de suprafaţă sau de mediu.  componente sociale etc. trebuie să cuantificăm toate informaţiile care ne ajută să determinăm raporturile mediu –exploataţie agricolă. După acest criteriu.  componente politice. pământ. o o Datorită acestor caracteristici.1 Noţiuni de bază Noţiunea de mediu. sistemul mediului înconjurător poate fi împărţit în cazul unei exploataţii agricole în mai multe componente şi anume:  componente tehnico-naturale. consideră că mediul înconjurător. reprezintă cadrul în care se desfăşoară întreaga activitate economică. Conform acestei definiţii. . respectiv asupra cărora acţionează şi exploataţia agricolă la rândul ei”.

ci trebuie luată în considerare şi o anumită marjă de eroare . Exemple ale unor asemenea proprietăţi sunt: capacitatea unei anumite substanţe de a se degrada sub acţiunea factorilor de mediu (bio-degradabilitatea) sinergismele care pot apare. La aceasta trebuie avute în vedere şi fenomenele în câmpul de acţiune exploataţie–mediu pentru a se putea evalua acceptarea de către mediu a existenţei exploataţiei în sensul unui mod de privire unitar. pot apare două probleme. Asemenea informaţii despre mediu prezintă o dinamică puternică.Trebuie să cunoaştem mai întâi care sunt fluxurile de materie şi energie între exploataţie şi mediu.  procesul de transport de la şi către exploataţia agricolă. datorită multitudinii fluxurilor de materie şi energie care intră şi ies din exploataţia agricolă. exploataţia poate fi privită nu numai ca o parte componentă a ciclului economic. La o analiză realizată din punct de vedere al aspectului mediului şi evoluţia acţiunii procesului de producţie asupra acestuia. Prima problemă se referă la faptul că trebuie clar precizate limitele sistemului. şi prezintă de asemenea procese reversibile. domeniile relevante şi cele nerelevante. Dificultăţi în evaluarea unor date despre mediu apar şi datorită faptului că. este necesară cunoaşterea impactului ecologic pe care îl are o substanţă sau un grup de substanţe asupra mediului înconjurător. Pornind de la prezentarea exploataţiei agricole ca şi un subsistem al mediului înconjurător. În cadrul unei analize precise. care nu pot fi definite pe deplin în comparaţie cu sistemele antropogene.) asupra mediului. Pentru această situaţie. îngrăşăminte etc. Efectele sinergice şi timpul de reacţie destul de diferit de la o substanţă la alta pot să ducă la o evaluare inexactă. După unii autori (1). .3 Sistemul exploataţie-mediu Exploataţia agricolă reprezintă o parte componentă a sistemului global mediu înconjurător. putem prezenta câteva exemple şi anume :  modul de acţiune al diferitelor substanţe (insecto-fungicide. În consecinţă. Pe de altă parte. se pot preciza în mod sumar numeroasele interacţiuni între exploataţie şi mediu. cu multiple legături între subsisteme.2. informaţiile despre mediu nu se pot cuantifica cu exactitate. pentru a putea evalua impactul asupra mediului în unităţi de mărime tehnică sau fizică. 3. natura este un sistem deschis. cu care are multiple interacţiuni. de exemplu în cazul procesului de producţie este mult mai evidentă conexiunea puternică a exploataţiei agricole cu mediul. o informaţie pe deplin valabilă se formeaza mai întâi prin combinarea unor proprietăţi fizice cu proprietăţile de acţiune în mediu. etc. numeroasele conexiuni care există în mediul înconjurător nu sunt pe deplin cunoscute . ele trebuie să fie colectate în mod continuu şi actualizate. De asemenea. Cu ajutorul acestei reprezentări. dar şi ca o parte componentă a ciclului natural.

 evaluarea alternativelor. cât şi în afara acesteia. Pentru aceasta sunt programe care prevăd măsuri pentru menţinerea purităţii apei. aerului. modul de reacţiune al mediului la utilizarea şi evacuarea produselor realizate . înainte de a fi introduse sursele de date şi instrumentele de prelucrare a lor. se vor avea în vedere şi alte procese de evaluare. să furnizeze şi rezultate care să fie utilizate şi de către alte compartimente. şi realizarea comunicării în interiorul şi exteriorul exploataţiei agricole. liste ale băncilor de date referitoare la substanţele periculoase. economicitate. care sunt stipulate prin lege sau care sunt orientate pe eficienţa economică a exploataţiei agricole. un sistem informaţional trebuie să se caracterizeze prin practicabilitate. .  pentru a se putea efectua comparaţii. atât în exploataţie. date referitoare la gestiunea economică şi ale sistemului mediului înconjurător al exploataţiei agricole. Sistemele informaţionale ale mediului exploataţiei agricole trebuie să respecte anumite cerinţe şi anume:  din punct de vedere al conţinutului să cuprindă complet şi diferenţiat toţi factorii de influenţă ai mediului.  elaborarea variantelor decizionale.  din punct de vedere al instrumentarului folosit. planuri pentru susţinerea cheltuielilor referitoare la protecţia mediului. precum şi acorduri de detailare şi alegerea unor indicatori adecvaţi. Funcţia principală a unui sistem informaţional al mediului şi exploataţiei agricole este colectarea şi evaluarea de date necesare procesului de luare a decizie. randamentul diferitelor materiale. aplicabilitate şi integralitate. Etapele procesului de decizie care se referă la măsurile pentru protecţia mediului înconjurător sunt următoarele:  declararea scopului. La colectarea de date se va stabili problematica de studiat.2.4 Sisteme informaţionale ale mediului în exploataţie Scopul sistemelor informaţionale este ca toate domeniile funcţionale ale exploataţiei agricole (producţia.  analiza alternativelor de lucru. Principalele puncte de plecare în culegerea de informaţii ecologice bazate pe activitatea exploataţiei agricole se referă la acele instrumente informaţionale avute la îndemână. cât şi contribuţia fiecărui rezultat la problemele legate de protecţia mediului înconjurător.  punerea la dispoziţie a informaţiilor orientate după scop. etc) să fie puse la dispoziţia utilizatorilor. iar în cazul ideal. 3.

 Audit-ul mediului.  bilanţul social. pentru fiecare funcţie de producţie sau chiar la nivel de exploataţie agricolă. Dintre aceste aplicaţii putem enumera:  Liste de verificare a mediului. Termenul de mediu înconjurător. Acestea se prezintă ca nişte liste de verificare simple sau matrici de verificare sistematică. dar într-un mod de sistematizare mai aprofundat. . Alegerea aplicaţiilor sistemului informaţional al mediului se va face pe baza gradului de cunoaştere a fiecăruia. aceste liste se caracterizează printr-o mare flexibilitate. are o structură general valabilă. etc. între exploataţie şi mediul înconjurător. La prezentarea fiecărui concept în parte. pe lângă funcţia de bază şi comunicarea axată pe mediu. cuprinse în analiză în plan monetar sau social se referă la:  calculul rentabilităţii.  Bilanţul materialelor şi energiei. Mai mult. Listele de verificare a mediului sunt foarte diferite şi nu sunt încă pe deplin delimitate.Un sistem informaţional al exploataţiei agricole şi mediului. fiind alcătuite după dorinţă. trebuie să realizeze.  Analiza liniară a produsului. şi cum se va realiza colectarea de date. Aceştia pot fi: clienţii exploataţiei. investitori. În ceea ce priveşte limitele sistemului mediu înconjurător . conceptul pune la dispoziţie indicaţii asupra organizării sistemului. va trebui descrisă şi verificată fiecare metodă de evaluare în parte.  Controlul ecologic.  Contabilitatea ecologică şi modul de calcul. Această problemă se concretizeaza prin punerea la dispoziţia celor interesţi a datelor din afara exploataţiei. autorităţi. şi va urmări un singur scop.  calculul costului măsurilor de protecţie a mediului. asiguratori. O listă de verificare a mediului sau o matrice de sistematizare. care stă la baza alcătuirii acestor liste de verificare va fi cuprins în totalitatea lui. furnizori. care se folosesc pentru evaluarea unui număr de factori nefavorabili sau folositori pentru exploataţia agricolă.exploataţie. Principalele funcţii ale sistemului informaţional.  analiza cost –beneficiu. relevante pentru mediu.  Bilanţul ecologic. şi în ce măsură. va trebui clarificat ce termen al mediului înconjurător stă la baza conceptului.

valoarea eco-toxicologică). care se poate realiza în mod diferit. În aceasta etapă. matricea realizată ne dă informaţii relevante privind impactul unui produs asupra mediului înconjurător. precum şi a proprietăţilor lor ecologice (de exemplu. trebuie incluse toate sursele disponibile. Analiza liniară a produsului reprezintă un sistem informaţional al mediului înconjurător al exploataţiei. Analiza liniară a produsului cuprinde şi o etapă de evaluare. Ultima etapă este elaborarea rezultatelor şi întocmirea listei de verificare a mediului. În plan orizontal vor fi trecute repercusiunile sau impactul fiecărei etape de viaţă a produsului asupra naturii. a doua etapă este etapa de evaluare. într-un mod diferenţiat cu ajutorul simbolurilor. Pentru structurarea datelor sau sistematizarea lor. se pot realiza planificări şi programe care se vor referi la protecţia mediului înconjurător. Prin cunoaşterea fluxurilor de materiale şi energie. în mod similar analizelor tehnico – economice. pentru fiecare factor în parte (sistemul Scoring). care să dea informaţii despre avantajele sau dezavantajele produsului respective şi impactul acestuia asupra mediului înconjurător. . atât cele din interiorul exploataţiei. în funcţie de procedura folosită. Ca metodă de lucru ajutătoare s-a propus de către diferiţi autori. care urmăreşte întreg ciclul de viaţă al unui produs. societăţii sau economiei. În plan vertical. vor fi sistematizate informaţiile despre întreg ciclul de viaţă al produsului. dar nu conţine o metodică de evaluare standard. cât şi din exterior. După etapa de colectare. se realizează diferite comparaţii. Pornind de la definiţia termenului de “mediu înconjurător” al exploataţiei. trebuie cuprinse întro matrice specială acţiunile fiecărei etape de viaţă a unui produs asupra mediului înconjurător. cu ajutorul unui sistem de acordare a punctelor. Bilanţul de materiale şi energie se realizează în cadrul fiecărui proces de producţie. natural. Metodologia de prelucrare a informaţiilor constă în aceea că informaţiile relevante despre ciclul de viaţă al unui produs vor fi sistematizate într-un cadru bi-dimensional.Prima etapă care se parcurge în alcătuirea unei liste de verificare a mediului sau a matricilor de sistematizare. prelucrarea nunai a unui profil de produs. este colectarea datelor. social şi economic. Sub această formă. În cadrul acestei etape. de la obţinerea materiei prime şi până la desfacerea produsului pe piaţă. de la obţinerea materiei prime şi până la valorificarea acestuia pe piaţă. pot fi edificatoare datele diferitelor dimensiuni şi calităţi ale produsului.

tabele input-output. cu multiple conexiuni şi legături (input-uri şi output-uri) pot fi prezentate produse. se bazează pe metodologia de prelucrare a bilanţurilor de materiale şi energetice. se urmăreşte reducerea complexităţii impactului activităţii de producţie asupra mediului înconjurător. Diferenţele constau în cadrul de studiere în parte (orientate după produs. se prezintă indicaţii asupra delimitării sistemului. încercând să se prezinte impactul omului asupra naturii. Ca metodologie de lucru. evaluarea bilanţului. În cadrul acestei aplicaţii. vor fi analizate separat informaţiile tehnice referitoare la activitatea exploataţiei şi informaţiile referitoare la mediul înconjurător (informaţii ecologice). Şi în acest caz.Pornind de la prelucrarea unor asemenea elemente de proces. Cele mai multe aplicaţii publicate până în prezent. sub formă de bilanţuri ecologice. bilanţul de acţiune. . se pot utiliza o serie de instrumente de lucru cum ar fi: o o o diagrame de lucru. pot fi prezentate valori ale bilanţurilor energetice şi materiale după dorinţă. procese de producţie sau exploataţii în ansamblul lor prin agregarea datelor. deoarece aceasta nu este fixată metodologic. confruntări de bilanţuri etc. proces sau după întreaga exploataţie) şi după prelucrarea fluxurilor de materie şi energie. în structură să complexă şi sub toate nuanţele. au la bază un termen natural al mediului înconjurător. Se încearcă prin urmare. Foarte multe din aplicaţiile de bilanţ publicate până în prezent. În principiu. În cazul confruntării de bilanţuri. pentru fiecare flux de energie în parte. Evaluarea bilanţurilor. făcută de către Oficiul pentru Mediul Înconjurător. se poate realiza o analiză operativă bidimensională. După o propunere de standardizare a bilanţurilor. analizarea procesului de producţie. bilanţul ecologic este alcătuit din următoarele părţi componente: o o o o scopul bilanţului cu precizarea limitelor sistemului. se va face ca urmare. În faza de prelucrare a datelor. se va lua ca bază un factor al mediului înconjurător bine delimitat şi se va reprezenta impactul asupra acestuia şi asupra mediului economic sau social. Principala problemă care se pune în cadrul unui bilanţ ecologic constă în prelucrarea datelor referitoare la delimitarea sistemului. diferenţiat şi unitar. bilanţul pe obiecte. din punct de vedere calitativ. Prin adiţionarea valorilor de bilanţ parţiale.

fixarea cadrului de funcţionare a contabilităţii ecologice şi de control a acesteia. precum şi organizarea unor grupe de lucru în care să se organizeze discutii sub conducerea unui responsabil cu mediul înconjurător desemnat la nivel de exploataţie agricolă. din care. 2 conturi de transformare şi un cont analitic pentru cele două grupe. iar în plan orizontal se trec repercusiunile fiecărei faze de producţie asupra mediului ecologic. iar prelucrarea propriu –zisă constă în trecerea tuturor informaţiilor într-un sistem de conturi analitice similar cu cel din contabilitatea economico-financiară. pe lângă nivelul financiar. cu măsurile stabilite prin planurile de protecţie a mediului. 2 conturi de mediu înconjurător. Valorile limită sunt calculate într-o unitate de măsură identică şi mijlocesc relaţiile diferitelor valori delimitate pentru fiecare valoare limită normată propusă. cu o evaluare finală. Controlul ecologic Controlul ecologic reprezintă o activitate a managementului exploataţiei prin care se realizează comparaţii între impactul activităţii de producţie asupra mediului înconjurător. În cadrul contabilităţii ecologice. În general. verbală. Metodologia de evaluare se realizează după conceptul de “relaţii calitative”. în mod unitar. fiind o aplicaţie orientată pe valori limitate. Culegerea de date trebuie să se facă cu o corectitudine şi exactitate foarte mare. acestea se vor colecta de către colaboratorii conducătorilor de produs. În cadrul organizării contabilităţii ecologice în exploataţiile agricole. informaţiile referitoare la materie şi energie sunt reprezentate cantitativ şi sunt agregate la un număr de mărime generală. are loc o limitare la o evaluare calitativă. Similar contabilităţii financiare. este bine să se realizeze un regulament cu privire la accesul la date. De asemenea. Din punct de vedere organizatoric.Pe plan vertical vor fi luate în considerare delimitarea pe fiecare fază de producţie. termenul de “Mediu înconjurător”este delimitat la dimensiuni naturale. în care se vor centraliza toate datele referitoare la mediul înconjurător. Contabilitatea ecologică încearcă realizarea – bazată în mod metodic pe modalităţi de calcul uzuale – unui bilanţ de fluxuri de materie şi energie referitoare la exploataţie. Considerentul de bază este aici că valorile limitate. se deosebesc 5 clase de conturi. Probleme deosebite apar atunci când se încearcă cuprinderea într-un bilanţ ecologic şi a informaţiilor cu caracter material. culegerea de date trebuie să fie complete şi de aceea. . se va organiza un punct central pentru protecţia mediului în exploataţie. Etapele procesului de control ecologic sunt următoarele: o stabilirea modului de calcul şi de control ecologic. În ceea ce piveşte metodologia de evaluare se pot stabili diferite mărimi de exprimare. se recomandă ca întreg personalul exploataţiei să fie informat asupra modului de procedura a bilanţului ecologic. prezintă între ele o relaţie care corespunde gradului de dăunare a fiecărei substanţe. În general. De aceea.

informarea şi motivarea colaboratorilor.E. Prin luările de poziţie ale unor organisme internaţionale şi prin includerea mass-mediei.Z. Controlul ecologic trebuie să servească la evaluarea impactului exploataţiei asupra mediului înconjurător.C / X. se recomandă următoarele măsuri organizatorice: o crearea unui post care să reprezinte controlul mediului înconjurător. cu ajutorul mecanismului de concurenţă a economiei de piaţă. În cadrul analizei a punctelor slabe.”. aşa-numita “Reglementare a Audit-ului ecologic al C. etc. Această reglementare deschide o nouă perspectivă pentru a îmbunătăţi raporturile existente între exploataţie şi mediul înconjurător. cu ajutorul căreia s-au pus bazele unei “dezvoltări durabile”.E. alegerea metodelor de evaluare.Y. Prin controlul ecologic se urmăreşte scăderea riscului de exploataţie şi mărirea şanselor de exploataţie prin economisirea resurselor. Cu această analiză a punctelor slabe se poate cunoaşte cu precizie situaţia ecologică la un moment dat. bilanţul ecologic sau de la analiza liniară a produsului. rezultatele bilanţului ecologic pot fi comprimate şi pot fi indicate primele potenţiale de optimizare. cu care se încearcă transmiterea responsabilităţii şi a controlului propriu a întregii economii. creşterea cotei de piaţă. descrierea tuturor posturilor şi precizarea sarcinilor persoanelor care acţioneaza activ în procesul de protecţie a mediului. Metodologia de prelucrare a fiecărei informaţii şi determinarea punctelor slabe în cadrul limitelor sistemului este specifică pentru fiecare element în parte şi poate fi prezentată sub forma unei analize A. disponibilitatea directă a conducerii exploataţiei în problemele de protecţie a mediului înconjurător. în direcţia dezvoltării şi protecţiei mediului înconjurător. stabilirea măsurilor de corecţie în vederea protecţiei mediului înconjurător. de aceea. Structura unui sistem de control ecologic trebuie să integreze toate aspectele într-un ansamblu unitar şi. prin compararea datelor rezultate de la contabilitatea ecologică. Audit-ul mediului şi măsurile de protecţie a mediului înconjurător transformă instrumentele interne ale politicii exploataţiei în instrumente ale politicii mediului înconjurător.B. post care să fie direct subordonat conducerii exploataţiei. este valabilă în toate ţările membre ale C. se fac publice mecanismele pentru protecţia mediului înconjurător. o o o Audit-ul mediului înconjurător. Încă din anul 1995.o o o alegerea instrumentelor de prelucrare a datelor. Reglementarea mai sus menţionată fixează următoarele proceduri: .

o fixarea politicii şi programelor de protecţie ale mediului înconjurător. La o parte din aplicaţiile prezentate se încearcă cuprinderea pe cât posibil unitară a influenţei mediului înconjurător. la analiza liniară a produsului sau la listele de verificare a mediului se pot face referiri cuprinzătoare la culegerea de date relevante despre mediul înconjurător. bilanţul ecologic) şi aplicaţii care interpretează datele studiate (de exemplu. trebuie planificată. Pentru comparaţiile în interiorul exploataţiei sau între exploataţii şi alte elemente din exteriorul exploataţiei sau prin compararea produselor sau proceselor de producţie. iar pe de altă parte. bilanţul ecologic încearcă foarte diferenţiat descifrarea şi prezentarea. analiza liniară a produsului sau Audit-ul mediului). Metodele de evaluare ecologică a mediului înconjurător trebuie să combine cele două situaţii. este necesară o evaluare ecologică a datelor colectate. conducerii exploataţiei agricole îi pot fi furnizate informaţii care îi pot servi în procesul de luare a deciziei. Dintre toate metodele. în cadrul controlului ecologic. Ca urmare. De exemplu. în dinamica ei de dezvoltare. . Pe de o parte. culegerea de date. rezultă faptul că Audit-ul mediului înconjurător porneşte de la o noţiune a mediului înconjurător relativ cuprinzătoare iar. într-un cadru de referinţă restrâns. Evaluarea comparativă a metodelor selectate . pe de altă parte. sunt metode sau aplicaţii care pun la dispoziţie o serie de măsuri globale asupra mediului înconjurător (de exemplu. determină o problematică complexă a evaluării ecologice. la intervale de timp bine precizate. îi sunt furnizate informaţii calitative despre mediul înconjurător. o o o o o Daca se realizează acest mod de procedură. procesele sau funcţiile exploataţiei agricole. Multitudinea metodelor de evaluare. asigură indicaţii şi împuterniciri pentru persoanele care se ocupă de programele de protecţie a mediului înconjurător. Marea majoritate a conceptelor enumerate se bazează pe analiza fluxului de materie şi energie. impacturile asupra mediului înconjurător. evaluarea. limitarea sistemului şi derularea procesului de Audit al mediului sunt clar definite. procedurile şi funcţiunile care prezintă importanţă pentru protecţia mediului înconjurător. care iau naştere prin activitatea exploataţiei trebuie înregistrate şi evaluate. în toate documentaţiile care se întocmesc cu referire la mediul înconjurător trebuie să fie prezentată situaţia mediului înconjurător. pentru a putea da rezultate complete şi cuprinzătoare. dar numai prin combinarea (agregarea) cu alte date. verificarea sistemului mediu înconjurător – exploataţie de producţie. având în vedere producţia. a fluxului de materie şi energie. trebuie cuprinse toate activităţile. realizată şi controlată în cadrul managementului exploataţiei agricole.

1 PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI ECOLOGIC. 4. . 4. si exemple de procese de planificare strategica. sunt pana la urma masurate si comparate cu Standardele de Management de Mediu stabilite. Aceasta consta dintr-un set de mijloace.a justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu. acestea fiind utilizate pentru creearea de programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelor specifice companiei sau sa "adapteze" programele existente. in acelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea aruncarii" intr-un EMS. prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii proiectului. am vazut ca un Sistem de Management Ecologic (EMS) este un plan detaliat care ghideaza managementul unei companii prin toate fazele necesare asigurarii ca.un model pas cu pas pentru industrie. pas cu pas si managementul sau. Standardele de Management de Mediu. In Capitolul 1.1. Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente.1 Plan de Reducere a deseurilor . cum ar fi EMAS si ISO 14001. EMS va contine in final o descriere a Programului de Management de Mediu. chiar daca nu sunt mentionate explicit in sistem. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare sistematica. O asemenea apropiere se poate de asemenea dovedi folositoare unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu.a procesului de planificare strategica. ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie . atunci cand va fi aplicat va da intr-adevar rezultatele dorite.CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL ECOLOGIC. informatii despre cum sa crestem calitatea managementului si designul proiectului.si pot sa nu se adreseze problemelor imediate ale companiei .proceduri. programul de management ecologic al companiei. Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program de management ecologic.este o practica comuna. adoptarea unei apropieri sistematice a managementului de mediu. sunt intotdeauan indirect prezente deoarece rezultatele tuturor actiunilor dictate direct sau indirect de EMS. a calitatii designului proiectului si a managementului. sau doar doreste sa instituie un program anual de raportare pe temea mediului. training si expertiza.

si apoi infrumusetat pe masura ce programul este incunant de succes. Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor si a sistemelor de dispunere. 3.atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare. Este important sa desemnam diferite roluri diferitilor membrii. Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente de dispunere a deseurilor. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor. Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea echipei la 10-12 oameni. ETAPA 2 ANALIZA PRODUCERII DESEURILOR SI SISTEMELOR DE DISPUNERE. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor . De accea este esential sa: 1. E-mail sau clasica. si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determina cantitatile. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt colectate materialele. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu materialele colectate curent. inclusiv numarul de cladiri. 5. Ea va fi bazata pe un tel initial realist cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice . Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi. Daca exista. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic.Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Daca exista mai multe echipe pe un amplasament larg. Designul si implementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatoarele etape: ETAPA 1 ORGANIZAREA ECHIPEI MANAGERIALE. numarul de angajati. in concordanta cu interesele si abilitatile lor. oamenii entuziasti trebuie sa fie intotdeauna inclusi. ETAPA 3 SISTEME OPERATIONALE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii deseurilor si a programului de reciclare top-managementului companiei. caracteristicile si compozitia deseurilor. In sfarsit. este esentiala. Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unui program eficace de reducere a deseurilor. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului. etc. trebuie elaborata o decaratie .atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor. 5. 3. unul dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin cladire (cladiri).In acest context. . 1. 2. Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului.misiune proiect. 4. Comunicarea fie prin telefon. 4. char daca echipele mari pot deveni greu operationale. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul. 2.

Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux al deseurilor. existente. programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatire adusa materialelor promotionale . Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila. 5. sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor.analizarea spatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materiale promotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile. Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul de activitate. . poate fi adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare. 2. Tototusi. analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pe locatia. Evaluarea calitatii materialelor colectate. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. estetica si claritatea mesajului. 4. unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere a deseurilor. 2. Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa majoritatii. In timpul plimbarii. 3. O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare: 1.si care sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba. In general.poate mari participarea angajatilor.chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica . nu exista nici un program promotional. ETAPA 4 PROMOVAREA SI EDUCATIA. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor. ETAPA 5 STUDIUL COMPOZITIEI DESEURILOR. 6. Cantarirea separata a fiecarei categorii. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate. Starea lazilor de reciclare si depozitare. daca nu exista un program de reducere in functiune. Materialele pomotionale si educative. In multe intreprinderi. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba. descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de reducere a deseurilor. dfaca exista vreo forma de program de reducere a deseurilor. Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit "studiul compozitiei deseurilor". Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba. el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program. 4. si de obicei implica urmatoarele: 1. 3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere. formarea obiceiurilor de management al desurilor la toti angajatii.

ETAPA 6 REZULTATELE COMPOZITIEI DESEURILOR. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri. Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. este posibil sa estimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare. 4. ETAPA 7 IDENTIFICAREA PROGRAMELOR ALTERNATIVE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR. prin: 1. Daca reducerea sursei si .a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. 2. fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de refolosire in intreprindere. Pentru proiectarea unui program eficace. Cu alte cuvinte. Refolosirea Inca odata. este necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi aceasta ?" 2. in preajma vacantelor). 1 Reducerea Sursei. marimea containerelor si frecventa colectarii. 3.. Estimarea ratei anuale de generare. Deseori. (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte. Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire. si sa se aprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor. dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. dar putem estima volumul sau. ETAPA 8 IMPACTUL REDUCERII SURSEI SI OPORTUNITATILE REFOLOSIRII. Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor . De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii. Nu numai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei. Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei. Identificarea oportunitatilor de reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei. nu putem estima greutatea materialului. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma eforturilor lor. folosind numarul si nivelul de umplere a containerelor colectate.inclusiv a materialelor refolosite si reciclate generate de intreprindere. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva. este esential ca toate reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare.

Disponibilitatea unor procesoare de materiale va influenta de asemenea potentialului reciclarii.folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil. . programele comerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei.folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa. aluminiul sau cositorul. pot fi deseori folosite fara a compromite performanta.este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata. . Caracterisiticile deseurilor generate de diferite activitati variaza foarte mult. . In general. sau chiar inofensive.substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil. trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor care contin chimicale toxice confomr legii.folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta. fie datorita faptului ca au o valoare mai mare. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare. Materialele mai putin poluante.cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia. Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul.sunt deseori primele care sunt reciclate.in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil. Infrastructura si pietele pentru materialele post-consum se dezvolta rapid. Apoi. . Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele: La nivelul individului: . . La nivelul companiei: . Mai intai. . cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate. folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din plastic.comandarea. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale. polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil. cartonul ondulat. trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai putin toxice. ETAPA 9 OPORTUNITATILE DE SUBSTITUIRE A MATERIALELOR. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes. ETAPA 10 IDENTIFICAREA MATERIALELOR RAMASE. cifrele economice ale programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate.initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat. fie deoarece sunt usor de separat din fluxul deseurilor. hartia alba si cutiile de aluminiu. sticla. detin o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Cand incepeti un program cea mai pormitatoare si eficace abordare privind costurile. care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice.

) Pentru fiecare tip de material selectat. . ETAPA 14 STUDIUL DE FEZABILITATE. Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce. Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor. Implementarea unui program de reciclare poate impune alocarea de spatiu aditional. Materialele acceptate. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor reciclabile. Considerentele majore in evaluarea lor sunt: 1. Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite. dar si in metoda de deservire a deseurilor. Colectarea. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate. Diferentele de pret. in mod potential. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte de investitie. De aceea. adaugarea de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate.ETAPA 11 SISTEME DE COLECTARE NECESARE. implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente si servicii. 3. Echipamentul furnizat. asa ca merita sa evaluam. va trebui sa fie determinat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre colectari. ETAPA 13 EVALUAREA VANZATORILOR / RECICLATORI. trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerul de depozitare. ETAPA 12 NECESITATILE DEPOZITARII. necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie cantarite cu atentie.. tipul programului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. 5. programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. poate fi identificat cel mai practic program de implementare. Ca si alte decizii de afaceri.daca spatiul intr-o anumita intreprindere este restrans. 2. un lucru important . modificarea cladirilor (de exemplu. ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si finantare. refolosi si recicla materiale. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare. depozitarea. angajatii sorteaza materialele in recipiente separate. sau amesteca fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii programului. Programele de colectare. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii. consolidarea. 4.

Acesta include ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire. echipament de manevrare a materialelor si un compactator / presa de balotat. colectarea materialelor reciclabile. In aceasta faza.De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. 6. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Proiectarea programului si ratei de colectare. 3. 2. plastic). ETAPA 15 PROIECTAREA PROGRAMULUI. carucioare elevatoare. 4. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie. Urmatorii pasi pot fi ajutatori: 1. refolosirea si alternativele de reciclare. . Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare. Achizitionarea spatiului de depozitare. metal. pentru materialele identificate pentru reciclare. prese de balotat si masini de sfaramat. lazi sau butoaie pe rotile. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai scazut. documentand speicificul programului in termen de materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare. ca si costurile si beneficiile. 4. prin reducerea sursei. Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se focalizeze pe: 1. Daca contractul curent specifica o rata fixa si un program fix. poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate. cum ar fi containere de depozitare. Mutarea si consolidarea materialelor colectate poate necesita folosirea echipamentului greu. Selectarea si procurarea containerelor. 7. bazat pe conditiile curente ale pietei. impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate. Aceasta trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul angajatilor. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor economii. 5. este de preferat sa verificam daca renegocierea este posibila. 2. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de gunoi din localitate si costurile viitoarelor dispuneri. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari. lemn. mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatere estimata. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu. sticla. securitate si acces facil la rampele de incarcare. 3.

Distribuirea materialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei date. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate. descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare si argumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data oamenilor din echipa. 6. Trebuie sa fie proiectate logouri.Trebuie prezentata. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor. globale si colective si . Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselor naturale. astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programului. Pentru angajati pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul. ETAPA 16 PROMOVAREA PROGRAMULUI. ETAPA 17 PROIECTAREA SI PROCURAREA MATERIALELOR PROMOTIONALE SI EDUCATIVE. Depinzand de marimea programului si de materialele care vor fi reciclate. Materialele trebuie sa fie comandate inainte. reducerea sursei si oportunitatile de refolosire. o scurta prezentare a felului in care functioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii. programul de reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi. Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului. colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau necesitati. impartatirea informatiilor. Imputernicirea. sa se adreseze beneficiilor personale. Este o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. 7. motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode. Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la program. ETAPA 17 SEDINTELE DE PREGATIRE SI EDUCARE. Cunostintele si entuziasmul lor. De exemplu. postere si colante ale programului. slogane. vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii lor. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale. Daca angajatii nu participa sau nu stiu ce materiale sa recicleze.5. este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere sa fie acoperita. De exemplu. Fiecare membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal.

10. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata. managementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului. ratele de participare si tipurile de materiale colectate. 4. este important pentru continuarea cu succes a programului.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti participantii. Sunt multe locuri in care se pot aduce imbunatatiri. 4. Pentru a face aceasta. Pentru a realiza o imbunatatire continua. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati. Serviciile in custodie au planul amplasamentului. inclusiv structura pretului si programul de colectare. 9. Emblemele si colantele sunt pe containere. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate. Contractul cu vanzatorul este stabilit. sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. 8. Personalul din custodie este pregatit in reciclare. sa inteleaga valoarea programului. este necesar sa: 1. 3. 2. 5. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele. inclusiv calitatea /puritatea materialului. ETAPA 19 IMBUNATATIRE CONTINUA Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat. 2. Containerele sunt amplasate confom planului. si sa fie constienti de orice implicatii de cost. Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Se dezvolte un plan de publicitate a programului. De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatii. De asemenea. 6.sa furnizeze detalii ale programului. echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentru o recunoastere publica aditionala. resurse si spatiu ale programului. Sa se tina sedinte regulate ale echipei. timp. 7. Sa se publice rezultatele. dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Se poate dovedi extrem de utila . Cand programul este lansat. 3. echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti factori. Sa se dezvolte procedurile de audit. 5. ETAPA 18 LANSAREA PROGRAMULUI ASIGURAREA CA SISTEMELE SI PROCEDURILE SUNT EFECTIVE. urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite: 1. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei.

2 IMBUNATATIREA PERFORMANTEI ECOLOGICE In noul mileniu. cu categorii care sunt usor de masurat. chiar si in organizatiile mari. Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor. Datorita numeroaselor moduri in care afacerile afecteaza mediul (cumpararea. Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri de baza. cum ar fi: 1. implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici . ETAPA 20 RECOMPENSA SI RECUNOASTERE. Intreprinderi fara deseuri. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie.descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca. Fiecare oportunitate de crestere a profiturilor trebuie examinata . Dupa cum s-a aratat deja in acest capitol. Afacerile devin din ce in ce mai competitive si este o adevarata provocare sa te mentii la suprafata. 4. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu. 2. totul pentru investitii relativ mici de timp si energie. un exemplu important al acestor eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de Cumparare . manufactarea. citirea periodicelor relevante. o lipsa de cerere va scadea valoarea materialelor reciclabile. Nu se stie ca din Implementare rezulta economii crescute pentru corporatii. Multi au descoperit ca aceste masuri sunt foarte profitabile.Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o cerere pentru produsele fabricate din materiale reciclabile. Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte marfuri. Cel mai bun program de formare a echipei / training. deoarece reduc costurile operationale si evita amenzile de suprafolosire.de la introducerea eficientelor operationale la reducerea cheltuielilor de capital pe scara mare sau alegerea unor solutii simple in schimbul unora complexe. multinationale. Aceasta implica o varietate de masuri de la reducerea deseurilor solide generale. Implementarea unui program de reducere a deseurilor este un pas important spre imbunatatirea performanteide mediu. . consumul de resurse) reducerea deseurilor este doar una din masurile cu mare potential ecologic. mediile colective sunt schimbatoare. se recomanda ca angajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor. acest tip de programe mareste eficienta economica fara sa afecteze calitatea produselor. Echipa cu cea mai continua imbunatatire. Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturile programului de reciclare. 3. pana la reducerea consumului de energie si apa.

pana la cele de materiale de constructie. 10. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat posibil. si revizuirea generala a sistemelor de incalzire si aer conditionat. 6. . Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai putina presiune pe pietele de reciclare din partea ofertei. 3. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce pierderea caldurii. de conservare a energiei includ folosirea iluminarii fluorescente. Instalarea de becuri cu un consum scazut de energie. Cumparand produse reciclate se economisesc resurse cum ar fi lemnul. 4. Cu un continut minim sau fara substante toxice si minima poluare in procesul manufacturii. utilizarea si ambalarea lor (echipament de copiere si printare pe ambele parti. Produsele facute din materiale reciclate se intind de la toate tipurile de produse din hartie. 3. 11. Doua masuri importante pot corecta balanta oferta / cerere: 1. iarna. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile reincarcabile).Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina prea costisitoare pentru a fi considerata o optiune de afaceri viabila. Reducerea energiei generatoarelor si altor echipamente cand nu sunt folosite. Anumite tehnici. 2. Cea mai buna cale de inchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam strategiile de cumparare si indicatiile care specifica produse cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva pentru mediu. 2. vehicule mai economicoase cu combustibilul. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens. 5. Trebuie preferate produsele: 1. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a minimaliza pierderea de caldura. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer conditionat pentru a asigura o functionare eficienta. Alte masuri de conservare a energiei: 1. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun exercitiu!). instalarea de detectoare de miscare pentru controlul iluminarii. 8. Conservarea energiei. 7. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de hartie colorata si carton ondulat in loc de plastic). Folosirea transportului public sau a unei biciclete cand este posibil. 2. 9. Renuntarea la orice bec care nu este necesar. Care consuma mai putine resurse in manufacturarea. fibrele si combustibilii fosili si se reduce poluarea generata in produsul manufacturii. 5. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil. cumparari en-gros care necesita mai putin ambalaj). Inchiderea schemei prin cumpararea produselor facute din materiale reciclate pentru a asigura o cerere de produse reciclate. 4.

Etichetarea ecologica. apa si sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi folosite pentru aceleasi aplicatii. Scandinavia si Noua Zeelanda au programe de etichetare similare. conform legii. in absenta standardelor de etichetare ecologica. calitatea ecologica poate fi proiectata in produse la conceptie. Japonia. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (anterior Crucea Verde) si etichete Foca Verde. Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale unei anumite intreprinderi. multi furnizori pretind ca produsele lor sunt inofensive pentru mediu sau "verzi" Totusi. Comunitatea Europeana a finalizat o eco-eticheta care promoveaza "produsele verzi". Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la evitarea folosirii acestor chimicale. Aceasta foloseste un proces de manufactura mai curat. Canada. si sunt refolosibile. un strat care protejeaza planeta prin filtrarea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. prin examinarea impactului sau ecologic din materialele brute si productia de utilizat si depozitarea finala. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon din atmosfera. ele includ continut reciclat. este deseori dificil sa se determine care produse sunt intr-adevar astfel. Proiectarea produselor pentru performanta ecologica. Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata. De exemplu. In plus. recuperarea componentelor si reciclare. sunt reciclate in mod responsabil. in timp ce creste eficienta pe piata in prezent. Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si alte substante care ataca stratul de ozon. Trebuie sa fie in cautare de sisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite.Reducerea deseurilor periculoase. minimalizeaza impactul produsului asupra mediului si se poate dovedi economicos prin remanufacturare. este sa minimalizeze folosirea prin conservare si sa se asigure ca CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer conditionat din masini) sau de la locul de munca. refrigerare si sisteme de aer conditionat. ca si de inlocuitori de CFCs. Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului. poate fi apreciat conform analizelor produsilor ciclul de viata. producerea ambalajelor. Aceste etichete ecologice se conformeaza cerintelor specifice de continut . sunt usor de confectionat din materialele reciclabile. Ambalarea. Aceste substante sunt folosite de obicei in manufacturare. Prin focalizarea eforturilor initiativele rezultate vor pregati o companie pentru necesitatile viitorului. Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema in toata industria pentru care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se cauta activ inlocuitori. produse din polistiren expandat care sunt si reciclate si fara CFC sunt disponibile acum. Cel mai bun lucru pe care-l poate face acum orice businessman sau consumator. Analiza Ciclului Vietii. Modelate dupa programul german Ingerul Albastru. produsele alese vor fi produse cu ideea reducerii impactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului. Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra mediului. Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare ecologica decat ambalajul. Amabalajele inofensive pentru mediu sunt disponbile astazi.

reciclat si reciclabilitate. . De asemenea ele minimalizeaza timpul consumatorilor individuali pentru identificarea produselor care sunt intr-adevar ecologice.

Impactul asupra mediului ambiant dat de mediulde afaceri prin activitatile de cumparare si consum de resurse materiale pentru productia de bunuri diverse. si ca in cazul altor lucruri folositoare. si apoi. In noul mileniu. deoarece acestea trebuie executate din materiale reciclabile.astfel. Afacerile devin mult mai competitive si necesitatile pentru afaceri raman in circulatie. pentru a fi foarte profitabile.Capitolul . pentru ca Sistemul de Management de Mediu sa fie un succes.5 IMBUNATATIREA PERFORMANTEI DE MEDIU 5. este scumpa si . practicile de management existente trebuie revizuite. imbunatatirea procedurilor operationale si organizatorice. Implementarea acestor practici este relativ usoara si la indemana managerilor. Pot fi dezvoltate multe afaceri pentru identificarea practicii de implementare a procesului. are de stabilit tintele (scopurile) pe care sa le atinga pentru a reduce aceste valori ale impactului asupra mediului. conduce la implicarea acestuia in imbunatatirea performantelor de mediu. aceste masuri trebuie sa reduca costurile operationale si sa evite uzura totala. Pentru dezvoltarea unui sistem EMS . Aceasta implica o varietate de clasificari a managementului „surgerilor” (emisiilor). De aceea. si trebuie sa planifice modul in care se pot realiza aceste scopuri. conservarea apei si energiei. sa evalueze regulat performantele lor si sa le imbunatateasca. 5. o lipsa de cerinta va scadea valoarea materialelor reciclabile. iar costul este de obicei.1.de la eficienta operationala ( de valoare mica) pana la reducerea costurilor de capital pe scara larga. Aceste practici sunt relative la un numar de masuri de comportare pentru prevenirea pierderilor de resurse materiale. care de asemenea. mediul comun se schimba. ca sa dea posibilitatea organizatiilor sa masoare performantelor lor de mediu. Toate oportunitatile pentru obtinerea de profituri ridicate trebuie sa fie examinate. pentru reducerea pierderilor (emisiilor) solide. generate de reducerea consumului de energie si apa. Aceasta va recompensa practica reciclarii. organizatia (firma) are de evaluat impactul asupra mediului. au fost prevazute de la solutii simple pana la solutii mult mai complexe. scazut. acesta trebuie sa fie o cerinta pentru fabricatia produselor. diminuarea cantitatii de deseuri.INTRODUCERE IN POLITICA DE MEDIU: CUMPARARE PRIETENOASA Pentru ca procesul de reciclare a materialelor sa reuseasca.2. Materialele reciclabile sunt folositoare. In acest moment.REVIZUIREA PRACTICILOR DE MANAGEMENT Am vazut ca Sistemul de Managemental Mediului (EMS) este structurat asemanator cu Planul si implementarea masurilor de protectie a mediului. nstalatiile pentru pierderi libere sunt instalatii care au reusit recuperarea pana la 90% din pierderile lor de baza. de luare a masurilor pentru indeplinirea planului de dezvoltare durabila.

3. proiectarea de produse refolosibile(se considera apusul ideii de unica folosinta) – un exemplu: baterii reincarcabile. produse cu efectuarea mult mai usoara a reciclarii ( un exemplu este hartia alba in loc de hartie colorata sau panouri de tabla ondulata in loc de baloturi din plastic). oriunde este posibil. la materialele de constructie. Produsele fabricate din gama materialelor reciclabile. produse cu un continut de reciclare in proportie inaltasi cu deseuri post –consumator cat mai mici posibile. 2. Inchiderea buclei de cumparare a produselor fabricate din materiale reciclate de la postconsumator. Practicarea aprovizionarii de pe piata reciclarii a surselor de reducere a emisiilor la joasa presiune. Produsele care vor fi preferate pe piata sunt: 1. produse cu un continut cat mai mic de substante toxice sau fara substante toxice si cu un proces de fabricatie cu o poluare minima. 2. in fabricarea produselor trebuie instituita regula consumurilor reduse atat in executie cat si pentru impachetare. folosirea modurilor stand-by la toate echipamentele. 5. Alte masuri de conservare a energiei includ: 1. 5. . includ folosirea luminatului fluorescent compact.ambalare ( exemplu: copierea paginilor pe ambele fete. Cumpararea produselor reciclate salveaza.CONSERVAREA ENERGIEI Cateva dintre tehnicile de succes de conservare a energiei . si. pentru a asigura cerinta fabricarii de produse din materiale reciclate. de asemenea.3.considerata ca o optiune viabila pentru afaceri. resursele materiale naturale. paduri sau combustibil fosil. si dotarea echipamentului tehnic cu aceste posibilitati. dar si producerea acestora in maniera prietenoasa pentru mediul ambiant. pot fi de la toate tipurile de produse din hartie. fabricarea si prelucrarea resurselor materiale naturale. Cel mai bun drum de inchidere a buclei de reciclare este sa dezvolte politicile de cumparare si liniile directoare pentru produsele specifice din materiale recilabile. inchiderea luminii oriunde sunt camere neocupate. iar in cazul achizitionarior sa fie preferate cele engros ca cerinta pentru reducerea impachetarilor). sunt posibile doua masuri importante: 1. instalatie de control al iluminarii cu detectori in miscare. mobila veche si chiar stofa. 2. 4. la fel este redusa si poluarea generata de extragerea. scaderea puterii la oprirea activitatii si a altor echipamente cand nu sunt folosite. promovarea generala a sistemelor de aer conditionat si de incalzire. Pentru a putea corecta dezechilibrul oferta-cerere. de exemplu. 3.

O alta cale poate fi cautarea si gasirea unor solutii de imbunatatire a sistemelor de reciclare si a tehnologiilor. folosire transportului public. 8. la locul de munca. revederea tuturor cerintelor de iluminare si reamplasarea tuturor lampilor care sunt necesare. sapunul si apa sau alte substante de curatat apoase pot fi utilizate in unele aplicattii. 5. Cea mai buna metoda atat a consumatorilor cat si a producatorilor este reducerea la maximum a folosirii alimentelor prin conservare si asigura astfel reducerea folosirii CFCs in sisteme ( ca vehicul pentru aer conditionat) sau.4. atat in industria de frig cat si in cea a sistemelor de aer conditionat. in ultima perioada se contureaza o accentuare particulara pentru managementul si eliminarea compusilor si emisiilor de clorofluorocarbon (CFCs) si a altor substante care afecteaza stratul de ozon. 11. Aceste substante sunt folosite de toti producatorii in fabricarea.REDUCEREA DESEURILOR PERICULOASE In timp ce managementul adecvat pentru deseuri periculoase este scopul pe care trebuie sa-l realizam. 5. a stratului care protejeaza planeta si filtreaza razele ultraviolete daunatoarea ale soarelui. reglarea sistemului de aer conditionat si caldura pentru a asigura eficienta acestuia. 10. etansarea oricarei crapaturi sau gauri. inlocuirea folosirii lifturilor cu folosirea scarilor ( de asemenea este bun ca exercitiu fizic). cu inlocuitori pentru CFCs. 6. instalarea usilor rotative in zonele cu trafic intens.4. folosirea in comun a masinilor ( pentru economisirea de combustibil) sau mersul pe biciclete. . care pot ajuta la evitarea folosirii acestor substante chimice. inchiderea obloanelor ( ferestre de umbra) noaptea. in concordanta cu legea. desemnarea de responsabili cu reciclarea materialelor. pentru minimizarea pierderii de caldura. oriunde este posibil. instalarea lampilor cu consum de energie scazut. De exemplu. In acest moment sunt multe alternative disponibile . refrigerarea lor si in sistemele de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon superior din atmosfera. 9. Folosirea universala a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema mare a industriei pentru care se cauta solutii in acest moment. Se cauta substrituenti mai putin nocivi. 7. impachetarea produselor. pentru minimizarea pierderilor de caldura iarna.

Procesul LCA consta in 4 elemente: 1. LCA se apropie de a avea un avantaj major sustinut in Comunitatea Europeana. asupra umanitatii. Chiar daca este mai putin apropiat.PROIECTAREA PRODUSELOR PENTRU ATINGEREA PERFORMANTELOR DE MEDIU Protectia mediului se extinde peste granitele fizice ale partilor particulare. de exemplu camtitatea de chimicale impuse de procesele performante. ANALIZA CICLULUI DE VIATA Scaderea impactului unei productii particulare asupra mediului. calitatea mediului poate fi proiectata in produs de la conceptie. evaluarea LCA a acestei linii de productie poate fi recunoscuta inainte ca produsul sa intre pe piata europeana. poate fi evaluata prin apropierea de procedurile analizei ciclului de viata (LCA). Definirea obiectivelor si a sferei acestora Aceasta arie include si definirea scopurilor de studiat si calitatea procedurilor de siguranta ce trebuie urmate. In plus.Analize inventar Sunt identificate.5. a intregului ciclu de viata a produsului cu identificarea posibilitatilor de diminuare a impactului asupra mediului. cu influenta asupra intregii durate de vaita a produsului. parti pentru refolosire si reciclare. 4. acum este data mai multa consideratie schimburilor in natura (comertul in compensatie). care sa poata fi introduse inca din proiectarea productiei. Prin concentrarea eforturilor spre exterior. 3.Imbunatatirea evaluarilor Evaluarea calitatativa a impacturilor sa determine daca imbunatatirile pot fi facute la procesul de productie sau la procesul de management peste durata de viata a produsului sau procesului. . Se evalueaza impactul asupra mediului ambiant. unitati de masura ale performantelor sunt identificate.5. Daca o companie exporta in Europa. Aceasta foloseste procesul de fabricatie mai curat. impactul a fost luat in serios.Evaluarea impactului Impacturile sunt analizate sistematic. minimalizeza impactul produsului asupra mediului si poate prevedea „salvarea” prin refabricare. prin examinarea impactului asupra mediului plecand de la resursele materiale la procesul de productie de folosire a lor si la eliminarea finala. ecosistemelor sau resurselor naturale. 2. in timp ce in prezent trebuie sa creasca vandabilitatea. reinoirea resurselor si evaluarii globale. Proiectand produse in conditiile protectiei mediului (DFE) este necesara examinarea productiei. Prin adoptarea abordarii ciclului de viata. cerinte energetice sau cerinte de resurse de materiale. rezulta producerea unor initiative de administrare a companieie care sa se intalneasca cu necesitatile impuse de existenta viitorului. analizele tehnice ale datelor disponibile care cuantifica emisiile.

Modelate pe programul german Ingerul Albastru (cu scopul ca etichetarea produselor sa ajute consumatorii sa identifice impacturile asupra mediului asociate cu productia lor folosita si depozitarea). In abordarea unor standarde de etichetare pentru mediu. Canada. procesul LCA este inca in dezvoltare. Comunitatea Europeana a finantat o ecoetichetare care sa promoveze ”produsele verzi”.AMBALAREA ŞI ETICHETAREA Probabil nimic nu este mai matur pentru inovatia de mediu ca ambalarea. 5. Japonia. produsele de polistiren expandat sunt acum disponibile. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (formele „Green Cross”. Ambalarea prietenoasa pentru mediu este disponibila astazi ca sa includa deseurile postconsumator. ele sunt in ambele moduri: reciclabile si fara CFC.6.Incrucisare Verde) si etichetele Green Seal – Sigiliu Verde. Acest domeniu este de importanta urgenta pentru managerii de mediu si inca un alt exemplu al cresterii suprapunerii dintre scopurile productiei de piata si de mediu. este facuat cu materiale reciclabile usor si care sunt reutilizabile. alegerea produselor poate fi efectuata cu apropierea protectiei de baza – de reducere a impactului lor asupra mediului la toate etapele ciclului de viata al produsului. Scandinavia si Noua Zeelanda au programe similare de etichetare a produselor ecologice. oricum. cum ar fi continut reciclat si reciclabilitate. este adesea dificil sa determini care produse sunt intradevar nepoluante. . Aceste etichete de mediu suplimenteaza in mod obiectiv specificele etichete de reclama. Ele de asemenea minimizeaza volumul de cautare ceruta consumatorilor individuali spre a identifica produsele care sunt cu adevarat de protectie a mediului. Cu un curent entuziast pentru protectia mediului. sunt multe cerinte de aprovizionare ca produsele lor sa fie prietenoase pentru mediu sau „verzi”.Peste tot. In plus.

a. creste durata de viata a produsuilui si reduce utilizarea energiei si a materialelor de ambalaj. fie reduce deseurile la sursa-tinte spre managementul deseurilor prin minimalizarea volumului si/sau toxicitatea. Reciclarea este colectarea. In comert. dezvoltarile tehnologice si de proiectare constructiva. dezvolta reducerea procedurilor de birou. pentru colectare si utilizare. 6. separarea.1 REDUCEREA DESEURILOR LA SURSA SI REUTILIZAREA DESEURILOR Reducerea la sursa –orice technica. in prevenirea deseurilor.CAPITOLUL 6 DOMENIILE MANAGEMENTULUI DE MEDIU 6. proces sau activitate care fie elimina/continuu. Reciclarea mecanica . Reducerea maxima a deseurilor este de cel mai mare interes pentru instalatiile industriale. hartia si plasticul. Reducerea volumului ratei materialelor cerute pentru fabricarea produsului.Reciclarea si asanarea Asanarea este definita ca procesul inlaturarii materialelor de la fluxul deseurilor si prepararea lor pentru reciclare. cu accentuarea inlocuirii. curatarea si reprocesarea acestui material asanat spre a obtine conversia acestuia spre un nou material destinat pietii.1. Succesul deplin al reducerii deseurilor incepe oblgatia spre politici de reducere si tinte. pot reduce rata materiala a deseurilor. Deserile din material plastic sunt clasificate in doua mari categorii: Deseul din plastic post-industrial: material care rezulta prin variate proceduri in ansamblurile industriale si este fie un amestec de materiale fie este separat. reparabile sau reutilizabile. Deseul din plastic post-consumator: produsele care au fost separate si retinute din restul deseurilor solide. exista trei metode utilizate obisnuit pentru reciclarea plasticului: (a) reciclare mecanica. Reciclarea plasticului. sticla. utilizarea hartiei si altor consumabile prin: Reducerea volumului ambalajului care este utilizat pentru diferite produse. in sensul conservarii resurselor si energiei si de protejare a sanatatii publice si a calitatii mediului ambiant. Utilizarea produselor care sunt mai durabile. Reutilizarea materialului/produsului de mai multe ori. (b) reciclarea materii prima si(c) reciclarea chimica. In intreprinderile de productie.1. In mod curent. Materialele comune reciclabile includ aluminiul.

d. reciclarea plasticelor va avea aproape intotdeauna anumite dezavantaje in comparatie cu nereciclarea plasticelor. polimerii pot fi depolarizati termal direct inapoi spre monomeri intr-o inalta rata de producere. Din nefericire. In asemenea cazuri . Spuma la scaunele masinilor). Nailonul utilizat in tesaturi) si poliuretanul(ex.egal cu un singur polimer cuprins in interior care are diferente in greutatea moleculara Amestecarea la un loc a pigmentilor sau colorantilor de diferite culori. segregarea/sortarea si recoltarea in statii centrale. (b) valoarea economica a recuperarii. Incinerarea deseurilor consta in arderea masei deseurilor intr-o singura camera. 6. INCINERAREA.Reciclarea mecanica este procedura unde tot deseul din plasticare a fost recuperat si separat din gramada de deseuri solide. similare sau diferite fata de produsul initial. c. Acesti hidrocarboni intermediari nu sunt altfel decat chimicalele care intra in vcomponenta uleiului de motor sau benzina. Reciclarea chimica Termenul reciclare chimica este cel mai adesea aplicat pentru depolimerizarea unor polimeri de condensare sau aditie inapoi la monomeri(blocurile de baza construite din care se fac materialele plastice). obtinand ardere completa. . Termenul reciclare materie prima cuprinde reciclarea chimica. poliamidele8ex. impartite in doua categorii generale: (a) identificarea. Consideratiuni asupra reciclarii plasticului. Un incinerator modern poate sa arda 10-15 tone de deseuri pe ora. Exemple sunt polistirenul spre stiren si polimetil metacrilatul spre metil metracrilat. Incinerarea poate minimaliza volumul deseurilor cu peste 90%. este supus unei proceduri de recuperare si dupa aceea este utilizat din nou in producerea de produse noi. b. rezonabila.intr-o varietate de mici hidrocarboni intermediari. Controlul calitatii. deoarece: Plasticele reciclabile pot fi contaminate de non-plastice. Exista diverse probleme tehnice si economice in reciclarea plasticelor.2. dar este adesea aplicata pentru depolimerizarea poliolefinelor si poliolefine de substitutie – mari molecule compuse primar din elementele carbon si hidrogen la fel ca polietilena.plasticele schimba putin sau mult propietatile fata de fabricatia si utilizarea initiala. Reciclarea materie prima. Exemple de aceste tipuri de plastice sunt poliesterii. adica diferiti polimeri constituind produsul original.

de asemenea spre 400 alti compusi organici. b. 10% din volumul total din cenusa de fund este zburatoare. metale. Gratarul agita si transporta deseurile peste camera de ardere. in special al acelora continand astfel de precursori. sulfuri si azot) prin mijloacele de productie si reproiectarea impachetarii. ar fi de dorit sa o primeasca.a. pe la sfarsitul gratarului in rezervorul cu apa de racire. O macara de suprafata extrage orice elemente de dimensiuni mari si asigura o distributie egala a materialului combustibil si a umiditatii. sau utilizarea a putini precursori sau netoxici ( cum ar fi substitutii netoxici pentru metale la fel ca pigmentii si stabilizatorii in plastice) ar avea cel mai mare efect pentru reducerea precursorilor toxici ai fluxului deseurilor..Controlul combustiei. Este de asteptat ca cele mai multe metale in fluxul deseurilor sa contina elemente metalice lafel cu containerele.Procesul.. cercetatorii au dus la bun sfarsit cercetarea. c. Asemenea instalatii utilizeata magneti pentru inlaturarea otelului din cenusa de fund. Masurile pentru prevenirea poluarii includ reutilizarea produselor si impachetarea acestui continut precursor sau catalizarea traseului toxicelor pentru productie. Cenusa de fund este descarcata impreuna cu materialul non-combustibil. Mai intai.. Folosirea plasticului si hartiei este printre cele mai trainice cresteri la moda in producerea nondurabilelor si ambalaj. Aerul pentru combustie este introdus pe dedesubtul gratarului si prin injectoare montate in cuptor deasupra deasupra gratarului. inainte ca aceasta sa mearga spre suprafata de umplere. Macaraua alimenteaza deseurile intr-un buncar unde el este presat pe un gratar. toate cele 210 tipuri cunoscute de dioxine si furani. Dezvoltarea produselor si ambalajelor care nu pretind niciun metal si alti precursori poluanti. furani si metale grele.Produse secundare. Dar volumul reducerii la sursa al ambalajelor si nondurabilelor in fluxul deseurilor va rezulta de asemenea in reducerea unor precursori poluanti. Scaderea volumului elementelor toxice in fluxul deseurilor sau scaderea elementelor care se transforma in interior. . sau producerea catalizei poluantilor care ingrijoreaza la incinerare. Cenusa de fund este apoi dispusa in suprafata de umplere. clorine. Primul pas in controlul emisiilor este spre minimalizarea generarii lor in incinerator. controlul emisiilor si prevenirea poluarii. metalul greu si clorina continute in plastice si hartie sunt un component semnificativ al reducerii la sursa. Un incinerator poate in mod tipic sa emita 27 diferite metale grele in aer. si reciclarea produselor si impachetarea in general. daca cenusa de fund poate fi reciclata in industria de constructii. Dioxinele sunt formate cand gazele de ardere sunt racite in zona 250-4000C. sunt elementele ale reducerii la sursa care uneori nu primeste atentia ceruta. Totusi. deseurile sosesc la groapa de strangere.Cenusa de fund si cenusa zburatoare sunt principalele subproduse ale incinerarii. Cenusa zburatoare contine chimicale inalt toxice incluzand dioxine. reducerea precursorilor poluanti in fluxul deseurilor ( de exemplu. De curand. care produce o ardere eficienta.

ENERGIE DIN DEŞEURI-ALTERNATIVE a) Tehnologia de ardere in pat fluidizat Cu tehnologia pat fluidizat. Problemele cu incinerarea. Cu toate ca ultimele incineratoare indeplinesc Directivele EU asupra emisiilor in aer. Aplicatiile CHP cresc eficienta intregului proces cu intre 20% si 60%. deseul maruntit este alimentat pe un pat din particule de nisip care se misca constant datorita injectarii aerului printe acestea. Incineratoarele au o concentrare foarte mare de capital investit care cere un flux stabil al deseurilor pentru ardere. la functionari indelungate emisiile incinerarii vor avea un impact negativ asupra naturii salbatice si pot cauza cancerul de plamani si boli cardiopulmonare asupra oamenilor. 6. Daca exista oportunitatea. Apa fierbinte si aburul sunt generate in boiler si gazele arse se racesc.Incineratoarele moderne intrebuinteaza echipamente de control al poluarii care constau din: scrubere(pentru indepartarea gazului acid).Astfel de scheme incalzesc cladirile locale prin conducerea apei calzi printre ele. Una dintre cele mai importante aspecte ale incinerarii astazi este lungimea contractelor care s-au semnat intre instalatiile de incinerare si autoritatile locale. Aceasta metoda este implementata in Sheffield. este discutat de unii experti ca. Cu toate ca incinerarea cu recuperarea energiei este in cele din urma arderea vechiturilor neutilizabile pentru producerea energiei ea da o mica sau neintensiva descrestere a volumului deseurilor produse. Miscarea patului asigura o buna amestecare a . in opozitie cu strategii ale managementului deseurilor.3.in cele mai multe cazuri 20-30 ani. f. Recuperarea energiei si generarea combinata a caldurii si puterii electrice Recuperarea energiei este indeplinita cand caldura continuta in gazele de ardere este transferata apei in tuburile boiler ale boilerului de perete. Acest echi pament de retinere captureaza cenusa zburatoare generata in procesul de ardere. Aburul este apoi utilizat pentru rotire aunei turbine pentru a genera electricitate. Pentru a fi asigurati asupra viabilitatii companiilor este nevoie de contrcte pe termen lung. UK. cu autoritatilew locale. e. Aceasta blocheaza autoritatile in asiguarrea de nivele inalte ale deseurilor pentru decenii si astfel descurajeaza reducerea deseurilor. precipitatoare electrostatice(pentru indepartarea prafului) si filtre cu saci (pentru indepartarea particulelor fine inaintea exaustarii in atmosfera via gramezi. apa calda sau aburul folosit pentru rotirea turbinei pot fi utilizate in aplicatii combinate caldura si putere(CHP). O alta preocupare pentru incinerare este efectele pe termen lung de sanatate pe care volume foarte mici de poluanti pot sa le aiba asupra corpului uman.

Fermentarea este mai usor de controlat decat in gramezile libere. d) Gazul de depozit Gazul de depozit este o alta varianta a conversiei deseurilor in energie. Dezavantajele tehnologiei de ardere in strat fluidizat ar fi mentionarea inalta energie consumate pentru fluidizare. Tehnologia. depozite carbunoase si cenusa. Procesul este similar pentru prabusirea anaerobica a deseurilor organice in spatiul de depozitare dar sub conditii controlate. Marchetul pentru acesti combustibili este bine stabilit si ar fi capabil sa compenseze costurile de preprocesare. Acesta este primit prin pomparea gazului la distanta. Gazul produs este un amestec de aproximativ 60% metan si 40% dioxid de carbon. Faptul ca procesul este aplicat sub conditii controlate descreste posibilitatea contaminarii. Biogazul produs poate fi in intregime recuperat si prabusirea biologica se petrece mai repede decat are loc in gramezi.ratia variaza cu stocul de alimentare si tehnica adoptata. b) Gazeificarea si piroliza Principala functiune a gazeificarii este de a converti volumul carbonului continut in material care este gasit in deseu in gaze prin incalzirea acestuia in prezenta oxigenului. iar 70 de viitoare instalatii sunt planificate sau in curs de constructie. nisipul si aerul facand arderea mult mai eficienta termic si produce o mai mica poluare decat la incinerare.deseurilor. Produsele de la acest proces formeaza gaze slab spre mediu combustibile si sunt dependente in final de tipul reactorului precum si de deseuri. Mari depozite de deseuri pot utiliza biogazul ( gazul de depozit) pentru producerea energiei electrice. care este mai mult a incineratoarelor conventionale care sunt predominante pe piata. dar mai multe sisteme produc gaze potrivite arderii in cuptoare sau boilere. de asemenea o inalta incarcare cu cenusa zburatoare a boilerului. Instalatiile acestea s-ar vedea luand din piata neprelucratelor. e) Combustibilul derivat din refuz(Refuse Derivated Fuel-RDF) . In jur de 60 de uzine de digestie anaerobica in toata lumea trateaza deseurile menajere.si este numit biogaz. de aceea deseurile sunt preparate prin selectare pentru indepartarea metalului si sticlei si prin sfaramarea deseului ramas pentru cresterea suprafetei laterale. Forta tehnicilor pirolizei si gazeificarii este legata cu producerea de emisii atmosferice slabe si de produse apte pentru vanzare. Din proces se afla de asemenea generate gudroane. pat fluidizat nu va tolera multe materiale noncombustibile. Digestia anaerobica este utilizata pentru tratamentul deseurilor cum ar fi namolurile apelor menajere. c) Digestia anaerobica Digestia anaerobica este prabusirea bacteriala a materialului organic in absenta oxigenului. slamuri si alte deseuri organice umede. la statie unde acesta este curatat pentru indepartarea impuritatilor si gazul metan este utilizat pentru actionarea unei turbine pentru generarea electricitatii.

Gazul derivat din refuz este adessea utilizat pentru inlociurea combustibilului traditional in procese industriale sau centrale electrice. b) Tipuri de proiecte de depozite de teren Depozitul de teren poate fi clasificat prin tipul de strategie manageriala utilizata: Containerizare totala: Toata miscarea apei prin depozitul de teren este prevenita. Suprafata ar trebui selectata spre minimalizarea posibilitatii ca deseurile sa scape spre apele freatice de dedesubtul depozitului. Exista doua tipuri principale ale RDF: c-RDF sau RDF-inferior si dRDF. 6. liniarizat. Exista doua criterii pe care geologul le-ar intalni. Deseurile si abilitatea sper poluare sunt indepartate pentru multi ani. Containerizarea totala impune responsabilitate pe termen lung pentru monitorizare si supervizare. spre a preveni scurgerea deseurilor si secundar geologia trebuie sa fie cat mai simpla posibil. Aceasta strategie este in mod comun utilizata la deseurile nucleare si periculoase si eset aplicata in cateva tari pentru MSW. cu operare stricta si operare de management reglementata si gramezile de gunoi nereglementare.4 DEPOZITELE DE TEREN Depozitul de teren este depozitarea deseurilor in sau deasupra terenului. pelete densificate sau brichete. Un avantaj al acestei scheme este ca ei pot sa recicleze hartia si plasticele cand pretul (reciclatului) este inalt si le reproceseaza si le vind cand pretul este scazut. a) Conditii geologice si hidrologice Conditiile geologice si hidrobiologice sunt uneori cei mai importanti factori in stabilirea oportunitatii conditiile de mediu ale ariei pentru un depozit de teren. Intai rocile trbuie sa fie cat mai tari si mai impermeabile posibil. Un depozit de teren de nadejde.acesta poate fi de asemenea inteles – ca aria de depozitare a deseurilor ea insasi. Procesarea RDF favorizeaza uninalt nivel al reciclarii si poate fi utilizata in conjunctie cu metodele discutate anterior cum ar fi arderea in strat fluidizat. astfel ca sa poti sa prevezi usor unde va merge deseul daca scapa. digestia anaerobica si scheme de ingrasaminte. intr-adevar operativ este o depresiune proiectata ingrijit in pamant( sau construita pe oridicatura a pamantului). Nu terbuie sa se faca distinctie intre inaltul proiect. astfel ca depozitul sa fie asa de sigur cum este posibil. Recuperare deseului organic este preferata asfel deoarece acesta are un inalt continut de umezeala. care este proiectata sa contina deseuri si produsele lor de descompunere pana ce ei devin adecvati de stabili si prezinta riscuri nesemnificative de vatamare a sanatatii sau a mediului. . istorice/ilegale. Acesta este produs prin indepartarea mecanica a materialelor noncombustibile cum sunt metalele si sticla si apoi procesand deseul ramas in RDF inferior sau densificat. In acest caz cunoscand unde se va duce deseul instalam pereti si capturam deseurile prin pompare.

Australia. Daca captisala de fund esueaza. Acesta este cel mai intinsa strategie de management MSW in tarile dezvoltate. c) Descarcarea contaminantului verificat In acest sens. Suvoi sustinut de bioreactori(UK. Acolo infiltrarile pot fi mai departe atenuate printr-un sir de procese chimice. Compactarea este adesea finalizata utilizand mici compactoare tractate in tarile dezvoltate. daca nu mai frecvent. Telurile copertarii zilnice sunt de a controla suflul materialelor deseuri. si prin colectarea. fizice si microbiene. unei forme a gramezii de gunoi in multe localitati rurale in particular in tarile sarace(cu toate ca aceasta este de asemenea aplicata la deseul inert in multe tari industrializate). deseurile sunt copertate in forma de strat al solului. din lipsa. din materiale. pentru a preveni sobolanii pasarile si alti vectori ai maladiilor de intrare sau existand in depozi. nu este utilizat niciun control pentru infiltrarea apei sau scaparii neetanse. Pe cand santurile scurgerilor pentru colectarea si indepartarea scaparilor sunt numai cateodata prevazute.ingropat (uscat) (USA) –proiectat ingrijit astfel ca apa sa nu vina niciodata in el. atunci deseurile migreaza direct in . Cand depozitul este complet.Containerizare si colectarea scurgerilor: Scurgerile apei din depozitul de teren este controlata( dar nu eliminata) utilizand o captusala cu slba permeabilitate dedesubtul deseurilor. pentru a controla intrarea apei in interiorul depozituluipe durata operarii si pentru a reduce probabilitatea incendiilor. un covor final este plasat peste intreaga suprefata. sporind incet miscarea infiltrarilor prin captusala si in mediul pamantului local.USA). La sfarsitul fiecarei zile.optimizeaza biodegradarea via recircularii scurgerilor si apei. Diferite sub-tipuri de containerizare a depozitelor de deseuri: Co-dispunerea depozitului(UK). Aceasta consta uzual din multiple straturi de sol si/sau materiale geomembrana. adesea ne referim ca la „dispersia-si-atenuarea”depozitului de deseuri. e) Proiectarea depozitului de teren Depozitul de teren consta din suprafete sau celule ale deseurilor. Aceasta se petrece. infiltrarile sunt primele care isi permit sa apara in interiorul corpului deseurilor. Depozit Tip.Aceasta consta in limitarea si controlul dispunerii unor anumite deseuri speciale in depozite de tip containerizare(neangropat). captusala de baza va fi naturala si adesea in parte. care este el insusi compactat. indepartarea si tratamentul exterior al scurgerilor. raspandite si compactate in interiorul unor arii distincte. sau o combinatie intre cele doua. in timp ce mari compactoare specializate sunt utilizate in mod comun in alte tari. d) Descarcarea nerestrictiva a contaminantului Aici. f) Captuselile de fund Captuselile de fund pot fi una sau mai multe straturi de argila sau o membrana sintetica flexibila.

debitului de apa. Infiltrarile pompate sunt tratate in instalatii de tratarea apelor reziduale. Fundul depozitului este inclinat. Procesul de biodegradare implica transformarea moleculelor polimerice complexe in metan. ( Contaminarea apei de adancime. Mai multe reactii complexe pot avea loc intre componentii extrem de eterogeni ai depozitului de teren. dioxid de carbon si hidrogen. fluidele pot sa se inalte.interiorul mediului.s-1/m2] k – conductivitatea hidraulica ]m. Presiunea rezultata a lichidului devine principala forta conducand deseul in afara fundului depozitului cand captusala fundului cade. Exista patru tipuri de sisteme de captusire (a)unul singur. Dezvoltarea microorganismelor in conducte. (b)compozit. care se prelinge prin neetansari. agenti oxidanti sau coroziune) si pot apoi sa fie strivite prin tonele gunoiului ingramadite pe ele. chimice si fizice ale naturii. l) Sistemele de colectare ale infiltrarilor Infiltrarile. cu ajutorul produsilor intermediari.10-9] h – dimensiunea frontala a infiltratiei [m] d – grosimea captuselii [m ] g) Biodegradarea – sanitar al depozitului de teren Igiena depozitului reclama izolarea deseurilor fata de mediul ambiant pana ce ele devin neprimejdioase pentru procesele biologice. solventi. exista o crestere a preocuparii asupra contaminarii prin infiltrare din depozitele de teren). in apele de adancime sau in sol. Compozitia depinde de caracteristicile deseului. Sistemele de colectare a infiltrarilor pot sa se infunde si sa cada in mai putin de o decada datorita:    Acumularii aluviunilor si noroiului. Daca conductele de colectare se infunda si infiltrarile raman in depozitul de teren. Fractiunea organica este subiectul degradarii chimice si microbiene. (c) dublu. . proiectul de operare al depozitului si vechimea. Permeabilitatea sistemului de captusire este bazata pe legea lui Darcy: q = K(h+d)/d q – rata de infiltrare [m3. Daca conductele devin slabite (se subtiaza) prin atacurile chimice (acizi. Reactii chimice conducand la precipitarea mineralelor in conducte. apa de adancime este sursa majora de apa potabila. k) Infiltrarea din depozit Infiltrarea din depozit este apa care colecteaza contaminantii. Infiltrarea poate sa provoace intrarea substantelor periculoase in apa de suprafata. se preling in josul depozitului si sunt colectate printr-un sistem de conducte.s-1. (d)multiplu. Tevile trec in lungul fundului captuteaza apa contaminata si alte fluide (infiltrari) acumulate.

Uzual suprafata de transport merge pana la punctul de dispunere intr-un parau sau rau. Alte materiale utilizate ce includ argila vitrificata. Constau din tevi/tunele de mari diametre. Canalizarea apei pluviale: Construite cu portiuni de beton armat/tevi de metal ondulate.      Canalizari sanitare: Transporta apele reziduale domestice spre o instalatie de tratament a apelor menajere.6. otel sau fonta flexibila. Aceasta include substante cum ar fi deseul uman. . sapun si chimicale. magazine. statii de pompare si canalele de transmitere care constituie canalizarea de la punctele lor de origine pana la punctul tratarii si dispunerii. care provoaca probleme in poluarea apei. Contin un amestec al apelor menajere si ape uzate pluviale. c) Sisteme separate Transporta orice apa reziduala domestica sau ape pluviale uzate. produse de la utilizarea tevariilor si masinilor in case. Mici bazine de pastrare pot fi construite pentru inmagazinarea apei pluviale si astfel reducand magnitudinea varfului de debit. secundarele si pe cele de interceptie (construite ca sectiuni prefabricate ale unei tubulaturi din beton armat). Nu necesita o proiectare indelungata si nici olunga perioada de construire ca parte noua a unei instalatii de canalizare. b) Sisteme combinate    Comune in ordinea ariilor urbane. colectand volume mari de apa pluviala(perioadele umede) Dirijeaza revarsarile continand ape domestice menajere netratae. uleiuri. a) Sistemele de colectare ale apei reziduale ]Sistemul de colectare a pei reziduale este o retea de conducte. Apa reziduala este de asemenea produsa prin fluxuri de apa poluata din ariile urbane si rurale. Includ accesoriile (canale micute in retea – nu mai mici de 200mm in diametru).5 Apele reziduale Apele reziduale sunt ape uzate. Accesorii de transport a apelor menajere prin gravitatie in interiorul a mai largi canale secundare sau sisteme colectoare. plastic (usor si lesne de instalat). fragmente de mancare. asbociment. birouri si industrie.

Retelele care blocheaza depozitul plutitor sunt bare metalice inguste care formeaza lungi spatii apropiate. fie de tip sonda uscata. carpe si in mod egal animale moarte. Daca instalatia este construita la nivelul solului. adesea alaturi de un riu in care apa tratata poate fi descarcata. consumul de apa si extensia activitatii comerciale sau industriale in comunitate. apa uzata va fi pompata deasupra spre bazinele de aerare. Tip sonda umeda (doua camere separate). Cantitatile scurse depind de densitatea populatiei.. f) Tratamentul si dispunerea apelor reziduale Exista trei nivele al tratamentului apelor reziduale. e) Debitul de curgere Exista o larga variatie a debitului de curgere a apalor menajere pe parcursul zilei.Sistemul de canale trebuie sa se acomodeze cu aceasta variatie.. debitele in canalele domestice sunt inalte in orele diminetii si serii. fie sonda umeda. Debitul mediu in canale este uzual injurul celui al apei utilizate in comunitate. Pompe speciale de noroi sunt disponibile pentru manevrarea apelor menajere brute. rocilor. depinzand de cat de curata a fost apa inainte ca aceasta sa fie dispusa: Tratament primar Tratament secundar Tratament tertiar Procesul de tratare primar Tratamenrul primar inlatura in jur de 60% din totalul solidelor in suspensie si in jur de 35% din oxigenul bacterian cerut de fermentatie (bacterial oxygen demand-BOD). Toate statiile de pompare ape menajere.Selectarea: Apa reziduala intrand in instalatia de tratare include elemente ca cele asemenea lemnului. In instalatiile moderne retelele sunt curatate . Ele sunt instalate in structuri denumite statii de ridicare (pompare). In multe orase.d) Pompe Sistemele apelor reziduale se bazeaza pe forta gravitatiei pentru a transporta apele menajere de la sistemele de colectare a apelor uzate spre instalatiile de tratare. impuritatile nu sunt inlaturate. Asa cum rezulta. Ele sunt slabe pe durata mijlocului noptii. instalatiile pentru tratamentul apelor uzate sunt amplasate pe terenuri slabe. Stadiile implicate sunt: 1. In canalizarea secundara. Exista doua tipuri de baza de statie de pompare: Tip sonda uscata ( o camera/rezervor de primire si manevrarea apei menajere). pe termen scurt varful de debit poate fi la o prima aproximatie de patru ori mai mare decat debitul mediu. vor include cel putin doa pompe.

Noroiul este colectat in depozit. Aceasta conduce la eliminarea din apa a unor gaze cu gust si miros rau. Nivelul minim al tratamentului secundar este uzual cerut in tarile cele mai dezvoltate. Un dispopzitiv special se poate utiliza pentru a macina si sfarama depozitul care trece prin retele. solidele se scufunda treptat spre fund. 1. Procesul de activare a namolului. In timp ce apa menajera curge prin ele incet. bacteriile se aduna si se inmultesc pe stratul de pietris. unde acesta este pompat afara pentru tratare. Clorul este in special eliminat. 2. dar cateodata aceasta trebuie sa fie neutralizata adaugand alte chimicale. totusi mai recent se afla realizari din blocuri din plastic. care poate puna problema preimejduirii sanatatii. astfel micsorand continutul BOD al apei menajere (uzate). Solidele sedimentate (cunoscute ca depuneri naturale sau noroi primar) sunt mutate in lungul fundului de screpere mecanice. unde clorul chimic este adaugat bacteriilor ucigatoare. In timp ce apa uzata se prelinge in jos. 3. Procesul de filtrare prin infiltrare Filtrul de infiltrare este un simplu rezervor umplut cu un mare pat circular facut din pietris. apa si energie oentru propria dezvoltare si reproducere. in timp ce bacteriile sunt distruse.Sedimentarea: Solidele in suspensie care trec prin retele si camerele de pietris sunt inlaturate din apa menajera in rezervoare de sedimentare (curatirea primara). Tratarea este insotita uzual de procese biologice in care microbii consuma impuritatile organice ca hrana. Aceste rezervoare asigura in jur de doua ore timp de retinere pentru ca sedimentarea gravimetrica sa aiba loc. . tocmai de aceea este dat in bazine. Continuitatea curgerii apei menajere peste acestea permite progresul microbilor in absorbtia organicelor dizolvate. Procesul de oxidare in bazin. 4. Exista trei metode de baza de tratamente biologice: Procesul de filtrare prin infiltrate. solidele in suspensie si BOD. apa reziduala curge in rezervorul de punere in contact cu clorul. de unde aceasta este colectata pentru viitorul tratament. Apa menajera stabilita este pulverizata de la distribuitoare rotative si se infiltraza in jos prin patul de pietris.Bacterii ucigatoare: In final. Tratamentul secundar Tratamentul secundar inlatura mai mult de 85% din ambele.Aerarea: Unul din primii pasi pe care instalatia de tratare a apei poate sa-l faca este corecta scuturare puternica a apei menalere si expunerea ei la aer.mecanic. convertindu-le in dioxid de carbon.

2. Procesul de activare a namolului Astazi procesul de acitvare a namolului este foarte comun in tratamentul apelor uzate. Aceasta metoda este mult mai eficienta decat un filtru de infiltrare si mai putin supus efectelor de temperatura. O instalatie de activare a namolului contine uzual trei unitati: bazinul de pretratare, bazinul de aerare si clarifierea secundara. In camerade pretratare, nisipul si particulele grele sedimenteaza si materiile putitoare sunt retinute printr-o teava scufundata. In sectiunea de aerare, apa uzata reactioneaza prin microbii si aerul care este insuflat in ea (adesea ocazional spre atingerea saturatiei), formand o suspensie activa, viguroasa a solidelor biologice (in special bacteriile) numita namol activat. In timpt ce balonasele (de aer) merg spre suprafata, aerul difuzat asigura oxigen si o rapida actiune de amestecare. In jur de sase ore, timp de stationare, sunt prevazute in rezervorul de aerare. Acesta da microbilor destul timp spre a absorbi organicele dizolvate din apa menajera reducand BOD, Mixtura curge atunci din rezervorul de aerare in interiorul clarificatorului secundar, unde namolul activat sedimenteaza prin gravitatie. 3. Bazinul de oxidare Bazinele de oxidare sunt o tehnologie eficienta, cu cost scazut si simpla, pentru reducerea BOD din apauzata inainte ca aceasta sa fie descarcata intr-un ecosistem acvatic. In bazinele de oxidare – aerare naturala, are loc producerea de alge ale oxigenului langa suprafata bazinului, in zona „cautata” limitata prin adancimea de usoara penetrare in bazin.O mica cantitate de oxigen de asemenea intra in bazin prin difuziunea in suprafata. Daca adancimea bazinului este mai mare decat zona”cautata”si curentul nu poate sa mixeze suprafata apropiata cu apa oxigenata pe intreaga adancime a bazinului, sau daca continutul in oxigen produs sau transferat spre apa de adancime este mai mic decat este necesar pentru respiratia bacteriilor de acolo, atunci se dezvolta o zona anaerobica la fundul bazinului. Vat de departe se extinde zona anaerobica catre suprafata bazinului depinde de raportu oxigenului existent si oxigenul cerut. Oxigenul cerut in bazin depinde de incarcarea cu deseu biodegradabil a bazinului. Exista trei tipuri ale oxidarii bazinului (a) Bazine deplin aerob, superficial, (b) bazine anaerobice, (c) Bazine facultative. 2.Indepartarea ingrasamintelor de plante Cand tratamentul standard cere indepartarea ingrasamintelor de plante din apa menajera,

aceasta este adesea data ca un pas tertiar. Fosforul in apele uzate este adesea prezent in forma

compusilor organici si fosfatii pot fi usor indepartati prin precipitare chimica. Acest proces, totusi , creste volumul si masa namolului. O metoda numita nitrificare-denitrificare poate fi utilizata pentru indepartarea nitratilor. Aceasta este un proces bologic in doi pasi. Nitrificarea este procesul in care amoniacul este oxidat la forma nitrit si apoi la nitrat. Denitrificarea este procesul unde nitratul este redus la nitrogen inabsenta oxigenului dizolvat (deci in conditii anoxice).

g) Reutilizarea/reciclarea apei uzate Apa uzata poate fi o resursa valoroasa in localitati sau orase unde populatia este in crestere si sursele de aprovizionare sunt limitate. Apa uzata poate fi colectata si reutilizata in casele rezidentiale, birouri, fabrici si gospodarii deoarece aceasta poate fi tratata pentru standardele cerute in agricultura, industrie si in mod egal pentru baut. Apa uzta poate fi redirectionata in prealabil spre tratare, cum ar fi apa de dus este direct reutilizata pentru suvoiul din toalete sau dupa tratament, cum ar fi cand efluentul de apa menajera este utilizat pentru irigarea terenurilor de golf si livezilor. h) Tratamentul si dispunerea namolului Reziduul care se acumuleaza in instalatiile pentru tratamentul apei menajere este numit namol. Namolul apei menajere este compus din ambele materiale anorganice si organice, concentrtii mari din unele ingrasaminte de plante, mult mai mici concentratii de numeroase elemente de traseu si chimicale organice si unii agenti patogeni. Compozitia namolurilor apei menajere variaza considerabil depinzand de compozitia apei uzate si procesele de tratament utilizate. Din caza acestui continut de patogeni si instabilitatii lor, naturii instabile, namolul apei menajere este un pericol potential pentru sanatate si mediul ambiant. In consecinta, este evident ca tratamentul si dispunerea namolului apei menajere sunt factori majori in proiectarea si operarea tuturor instalatiilor de control a poluarii apei. Mai multe procese de tratare sunt acum uzuale, spre a stabiliza namolul apei menajere, a descreste continutul sau patogen si a creste continutul sau in solide. i) Ingrosarea

Ingrosarea este usual primul pas in tratamentul namolului din cauza ca este impracticabila manuirea acestui namol subtire, noroi al solidelor suspendate in apa. Exista doua metode ale ingrosarii (o alternativa pentru aceste doua metode este flotatia in aer a dizolvatului): 1. Ingrosarea gravimetrica: Acest proces implica concentrarea namolului subtire spre un namol mai dens inrezervoare speciale circulare proiectate special in acest scop. Utilizarea lor este in mod larg limitata spre namolul fluid in exces de la procesele de activare a namolului si in mari instalatii de acest tip unde namolul este trimis direct spre digerare in loc de rezervoarele primare. Aceasta poate de asemenea sa fie utilizata pentru concentrarea namolului spre rezervoarele primare sau la mixtura primara si excesul namolului activat inaintea ratei inalte a digestiei. 2. Ingrosarea prin flotatie: Instalatiile de ingrosare prin flotatie au ajuns la un spor de popularitate la instalatiile de tratarea namolurilor apelor menajere, in special pentru manevrarea namolurilor deseurilor activate. Privitor la namolul activat ele au avantajul fata de rezervoarele de ingrosare oferind inalte concentrari ale solidelor si cost initial mai mic pentru echipament.

j) Digestia Digestia namolului este un proces biologic in care solidele organice sunt descompuse in substante stabile. Digestia reduce masa totala a solidelor, distruge patogenii si usureaza eliminare aapei sau uscarea namolului.

6.6. Dispunerea deseurilor radioactive

Majoritateadeseurilor radioactive apar de la generarea electricitatii in centrale electrice nucleare. Volume mici sunt produse in industrie, medicina si cercetare, si din programele militare. Cele mai multe radionuclide din activitatea umana sunt produse prin fisiune (spargere) a uraniului in

”radionuclide naturale”. Nu sunt activi virtual. 4. Contin nuclide care decad intr-o perioada de timp relativ scurta (perioada de injumatatire de ordinul zecilor de ani sau mai putin) Includ deseurile de laborator. spital. Manevrarea cere haine de protectie.Deseurile pot fi categorisite prin continutul lor radioactiv astfel: (a) Deseuri de nivel foarte slab (Very Low Level Waste-VLLW). industriale. a) Deseurile de nivel foarte slab Contin un volum foarte slab de radioactivitate. (c) Deseuri de nivel intermediar (Intermediate Level Waste-ILW).1. Contin nuclide care decad intr-o perioada relativ scurta de timp (perioada de injumatatire de ordinul zecilor de ani sau mai putin) Includ deseurile de laborator. tesute din fibra de sticla pentru ariile active. soluri contaminate si materiale de constructie. industriale.6.reactoare nucleare. Dispunere non-radioactiva. b) Deseurile de nivel slab(LLW) Contin un volum foarte slab al radioactivitatii. Dezvolterea metodelor pentru managementul pe termen lung al deseurilor radioactive este o necesitate in toate tarile care au avut progarme nucleare (Tabelul 1). soluri contaminate si materiale de constructie. Deseuri de nivel slab (Low Level Waste-LLW). (d) Deseuri de nivel inalt (High Level Waste-HLW). viata scurta. . LF/Incineratoare sunt licentiate pentru deseurile bioreactive. spital. Majorare a volumului.

Imbogatirea si producerea combustibilului – volum inalt/radioactivitate scazuta. Termen lung de stocaj (50 – 300ani) si racire radioactiva si termala. Materiale in direct contact cu reactorul nuclear – nu cu combustibilul.6. 10% radioactivitate. Absenta materiilor organice. d) Deseurile de nivel inalt Acestea sunt asa de radioactive incat caldura produsa prin decaderea radioactivitatii este semnificativa. Volum scazut.namol. >88. Produse in instalatii energetice 20% „ viata scurta”. De asemenea contin produse de fisiune si niste reziduuri de actinide. Este produsa cand combustibilul nuclear consumat este reprocesat.6% volum curent de deseu in stoc. materiale schimbatoare de ioni. U minereu/macinat – separat din lantul deseurilor radioactive –volum inalt/radioactivitate scazuta. Acestea genereaza un semnificativ volum de caldura. Scuturi si cerinte speciale pentru manevrare. Volum mediu – Mterii ILW in contact cu reactorul. deseu tratat. Contine nivele inalte a ambelor deseuri cu viata scurta si lunga.c) Deseurile de nivel intermediar (ILW) Reprezinta un mult mai mic volum al deseurilor decat LLW. Deseurile generate in timpul ciclului combustibilului nuclear. solventi. etc. 4. .80% amestecata. activitate specifica inalta. Operarea reactorului si reprocesarea: • • Vlum inalt –materiale in structura LLW.2.

Uraniu macinat Refinisare si conversie – Concentratele de uraniu sunt rafinate. Manevrarea deseurilor radioactive si reprocesarea Combustibil consumat → deseuri.4. deseuri lichide si solide care se reproceseaza. Operarea reactorului 235 U (fisionabil)→ produsi de fisiune /produsi de activare ai neutronilor/energie.• Volum scazut – combustibil consumat HLW. Imbogatire si conversie spre oxid – Doua metode de imbogatire: • • Difuziunea gazoasa Centrifugare Fabricarea combustibilului – combustibilul este presat in cilindrii mici care sunt ingraditi in zirconiu Tuburi din aliaj magnox sau otel inoxidabil. 4.6. • • Combustibil uzat de inalt nivel cu viata lunga. Producerea combustibilului Minereu Uraniu.3. 4. „Conditionarea” deseurilor sau pretratament .3. Operarea reactorului genereaza: 4. Deseuri de operare de nivel scazut si mediu cu viata scurta spre medie.6. Este nevoie de timp pentru racirea radiactiva si termala.6.