You are on page 1of 14

2.

4 DISTRIBUTIA

Distributia laptelui este asigurata de: -angrosisti -detailisti -procesatori -cooperative de marketing -exportatori Canalele de distribuţie prin care laptele şi produsele lactate ajung la consumator sunt vânzările directe, pe piaţa ţărănească, şi reţeaua magazinelor cu amănuntul şi en-gros. Aceasta presupune colectarea laptelui de la producători prin punctele şi centrele de colectare şi apoi procesarea industrială în unităţi specializate.

Distribuţia pe regiuni a cumpărătorilor de lapte aflaţi în evidenţa APIA în anul de cotă (2008/2009) Regiune Regiunea NV Regiunea Centru Regiunea NE Regiunea Vest Regiunea Sud Vest Regiunea Sud Regiunea Sud Est TOTAL Sursa: Baza de date APIA, 2010. Serviciul Regional Cota de Lapte Cluj Braşov Iaşi Timişoara Craiova Ilfov Constanţa Nr.cumpărători 72 121 91 15 11 49 91 450 din care, asociaţii ale fermierilor 3 asociaţii ale fermierilor,1 grup de producători 31 asociaţii ale fermierilor 2 asociaţii ale fermierilor

65 10 2 4 8 Constanţa 91 21. IS.TM.total de Nr. CV. MH.599 75. GL.26 64. BV. CS) Regiunea Sud Vest (VL.66 23.Distribuţia pe regiuni a procesatorilor şi a producătorilor ce livrează lapte pentru procesare Regiunea Serviciul Regional Cota de Lapte Nr. IL. SJ.88 16.HR. HD. PH. BC. BH) Regiunea Centru (MS. CT) Total Cluj Braşov 6 16 Iaşi Timişoara Craiova Ilfov 91 15 11 49 113.737 4 450 308. BR. .48 Nr. total cumpărători producători activi în ce au livrat anul de cotă lapte în anul 2008/2009 de cotă 2007/2008 şi 2008/2009 72 121 59.062 50 Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor de la APIA. SV.procesat ori din primii 50 care activează în regiune Regiunea NV (SM. GR. TL.251 5.113 25. MM. TR. SB.946 Procentul din totalul fermieri lor care au livrat lapte procesatoril or aflaţi în primii 50 (%) 37.063 41. DJ. BZ. CJ. GJ) Regiunea Sud (AG. BN. OT. NT.352 7. CL. IF) Regiunea Sud Est (VN. AB) Regiunea NE (BT.21 37.738 7. DB. VS) Regiunea Vest (AR.

Gorj. d. procesatori ce achizitioneaza de la aceste centre Total 232 2384 NV 68 731 C 60 797 NE 33 524 V 9 95 SV 10 21 S 28 66 SE 24 150 Sursa: date ANSVSA.. Vaslui. Situaţiile privind proprietatea asupra acestor reţele de centre sunt diferite: 1 în judeţele: Satu Mare. Prahova. Cluj (239). Mureş (252). prin reţeaua de centre de colectare autorizate sau în curs de autorizare cumpără câte un singur procesator. 2010. Caraş Severin. 65 5 54 5 0 0 0 1 15 4 8 2 0 0 0 1 Asociaţiile de fermieri sunt de obicei constituite la nivelul uneia sau mai multor localitati rurale aflate într-un judeţ sau în 2 judeţe învecinate. Buzău. centrele de colectare sunt în totalitate sau peste 90% în proprietatea procesatorilor. Arad. iar restul de 50% din centre sunt în proprietatea altor 2 procesatori. Iaşi. Mureş. Nr. Analizând datele. Călăraşi. Giurgiu. Sălaj. Dolj. Timiş. el fiind şi proprietarul acestor centre. Centre de Asociatii colectare ale independente fermierilor ce au calitatea de cumparator in 2007/2008 si 2008/2009 313 36 4 3 127 31 128 2 37 0 2 0 15 0 0 0 Centre de colectare ale asociatilor de fermieri Nr. Suceava. Majoritatea sunt afiliate la cele 4 mari organizaţii de fermieri ce funcţionează la nivel naţional. Covasna. Dolj. Harghita (283). procesatori ce colecteaza prin centre de colectare Nr. Gorj. Vâlcea.c. Comparând numărul de centre de colectare existente într-un judeţ.Distribuţia pe regiuni a asociaţiilor de fermieri ce au calitatea de cumpărător de lapte şi a centrelor de colectare ce aparţin acestora. Buzău. Brăila. cel mai mare număr de centre de colectare se află in Botoşani (364). 4 în judeţele Iaşi. este un singur procesator care preia laptele de la toate cele 32 de centre autorizate iar reţeaua de centre în curs de autorizare este 50% în proprietatea societăţii. 2 în judeţul Bihor. Giurgiu. Maramureş. Bihor. total centre de colectare. 3 în judeţul Suceava. observăm că cel mai mare număr de centre de colectare a laptelui se află în regiunile NV şi Centru. . toate cele 122 de centre de colectare sunt în proprietatea a 3 procesatori care colectează lapte din judeţ. Bistriţa Năsăud.

164 267.678 465 324. tone) AUSTRIA REPUBLICA CEHA FRANTA GERMANIA UNGARIA ITALIA POLONIA REPUBLICA SLOVACA SPANIA BULGARIA Lapte si smantana sub 3 % grasime in alte ambalaje (vrac.96 0.525 2009 5.179 461.554 2008 6.845 77.068 141.73 113.098 1.186 0 0 170.890.641 0 1081.09 0.454 0 0 0 0 26.578.346.86 0 0 3.309 8166.001 0 175.369 1.882. tone) AUSTRIA UNGARIA ITALIA REPUBLICA SLOVACA FRANTA POLONIA GERMANIA REPUBLICA CEHA GRECIA Lapte si smantana cu peste 3 % grasime in alte ambalaje (vrac.620 1.038 0.831.764 0 117.692 0 0.701 1.525 0.477 3074.Importurile din spaţiul intracomunitar de lapte şi smântână cu diferite caracteristici calitative Lapte si smantana sub 1 % grasime in alte ambalaje (vrac.931 3.954 33.745 0 305.792 87.440 0.274 11.585 1.942.773 31.96 0 0 0 0 0 0 7.774 2. tone) AUSTRIA REPUBLICA CEHA GERMANIA UNGARIA POLONIA PORTUGALIA REPUBLICA SLOVACA ITALIA BULGARIA GRECIA OLANDA 2007 975.561 29.923.967 593.186 6.836 0 330.31 21295.096 5.141.128 1.2 1272.484 0 2494.765 0 26865.667.363.060 144.612 10.375 304.036.931.198 307.632 0.026 0 0 .865.336 0.235.670 28.544.606 2395.925 0 3.528 50.1 0 0 800.376 2.806 7263.983 7825.220.277 1.750 12.518 3.75 0.539.524 0.831 0.104.

Analizând datele din tabel.5 ori în anul 2009 faţă de anul 2007.6 milioane de lei. Danone A ramas liderul pietei de lactate din Romania.97 318. dupa ce in anul 2009 avea 709 salariati. In acelasi timp si-a majorat si profitul net pana la 30.26 milioane de lei. lei) 434. lei) 27. cei cinci producatori . In 2009.26 255. In aceasta perioada. lei) 476.23 6. martie 2010.5 LISTA MARILOR COMPANII Top producatori lactate: Compania Cifra de afaceri 2010 (mil. observăm că achiziţiile din spaţiul intracomunitar de lapte cu conţinut de grăsime peste 3% au crescut de 4 ori în anul 2008 faţă de anul 2007 şi de 6.6 225.76 106 Profit / Pierdere 2010 (mil.07 Cifra de afaceri 2009 (mil. de la 27. in locul FrieslandCampina. Albalact. Hochland si Covalact au avut afaceri totale de 1. pana la 1. compania Albalact a urcat o pozitie si a ajuns pe locul doi. . in crestere fata de anul anterior.5 ori mai mari decât cele din 2007.06 Principalii 5 jucatori de pe piata lactatelor din Romania au inregistrat o usoara crestere a valorii cumulate a cifrei de afaceri pe anul 2010.24 milioane de lei.58 -7.7 COVALACT 78. inregistrand in 2010 o cifra de afaceri de 476.Sursa: INS. Pentru laptele cu conţinut de grăsime mai mic de 1%. FrieslandCampina.6 17.26 0.85 Profit / Pierdere 2009 (mil.Danone.2 milioane de lei. 2. conform datelor oficiale publicate pe Ministerul Finantelor Publice (MFP).3 204.23 miliarde de lei. Numarul angajatilor Danone era la finele anului trecut de 730.62 N/A Angajati 2010 730 593 683 360 403 Angajati 2009 709 559 700 353 N/A DANONE ALBALACT FRIESLAND CAMPINA HOCHLAND 192.2 261.24 2. cantităţile importate în anul 2009 sunt de 5. cand a fost de 434.29 miliarde de lei.94 -2.87 10. lei) 30.

masini de ambalat. de la 225.000 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 80 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele patru brand-uri ale sale – Fulga. Danone fabrica circa 95% din produsele comercializate in Romania in fabrica sa din Bucuresti. adaptate unor cerinte speciale. branzica de vaci cu fructe. Germania. ca si in efectuarea de studii privind efectele consumului unor alimente cu rol nutritional specific. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea: Danone Romania este un partener activ in programe de cercetare privind nutritia unor categorii speciale de populatie.26 milioane de lei. unitati de procesare pentru productia iaurtului. pe care a achizitionat-o in 2008.58 milioane de lei. Cea mai mare pondere o reprezinta iaurturile: simple. Spania. Totusi. compania a solicitat atestarea de catre Autoritatea Nationala pentru Cercetarea Stiintifica si a inregistrat dosarul cu documentele specifice. tarile din zona Adriaticii. Producatorul de lactate si-a majorat anul trecut numarul angajatilor la 593. de la 559. Zuzu. antioxidanti). atat pentru procesare cat si pentru ambalare: pesteurizator de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea microorganismelor). Bulgaria. Polonia. profitul net al societatii a coborat de la 2. instalatii de ultrapasteurizare. separator ermetic si standardizator automat de lapte. vitamine. Societatea Rarul are. Compania are o traditie de peste 38 de ani in industria lactatelor. exporta produse in Bulgaria. de asemenea. cum sunt copiii sau virstnicii. laptele proaspat. iar astazi produce lactate de cea mai buna calitate intr-una din cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din Europa Centrala si de Est – fabrica Oiejdea din judetul Alba. o traditie indelungata in productia de branza si cascaval. la 0. smantana. Celelalte produse sunt importate din Franta.Danone Romania are astazi in portofoliu peste 60 de referinte de produse. prin includerea unor substante cu rol functional (probiotice. conform metodologiei oficiale. In acelasi timp. administrata de Bursa de Valori Bucuresti. Alaturi de acestea. dupa ce afacerile au crescut anul trecut pana la 261. De Albalact si Raraul. tancuri de stocare. fibre. Compania a acumulat experienta in dezvoltarea de produse noi. Compania are peste 6.97 milioane de lei in 2009. Compania mai produce o gama variata de branzeturi in fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc. Ungaria. cu fructe. Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga. Zuzu.6 milioane de lei. in colaborare cu echipe medicale specializate. De Albalact si Raraul. Fabrica Raraul din . Albalact A urcat pe locul doi. Republica Moldova. minerale. In acest sens. diferitele deserturi asigura varietatea ofertei si adaptarea la nevoile si gusturile consumatorilor romani. Fabrica Albalact de la Oiejdea – cea mai mare investitie greenfield din tara – este dotata cu echipamente Tetra Pak de ultima generatie. traditionale sau probiotice.

dupa ce in 2009 a realizat un castig net de 17. de la 318. cele doua companii.000 de angajati. Napolact si Napoca. compania a renuntat la 17 angajati.000 de litri de lapte zilnic.Campulung Moldovenesc a fost de asemenea modernizata si retehnologizata in ultimii doi ani. In acelasi timp. pana pe pozitia a treia in 2010. Oke.1 miliarde euro.000 fermieri care vor furniza 8. Noua companie va avea un numar de 22. In 2007. reducandu-si usor cifra de afaceri anul trecut pana la 192. pana la 10. In urma fuziunii. Brânza topită este fabricată pentru piaţa românească la Sighişoara de la sfârşitul anului 1998. .3 miliarde litri de lapte. Hochland România este lider de piaţă în domeniul brânzei topite a cremei de brânză şi a caşcavalului . incepand din 1 ianuarie 2009. precum şi brânzeturile crude necesare procesării ulterioare în fabrica de la Sighişoara. la aproximativ 80 km nord-est de Sighişoara. Hochland S-a mentinut pe locul patru. dupa ce in 2009 erau 353 angajati. profitul net al companiei a urcat cu 65%. Intregul proces a respectat toate regulile impuse de Uniunea Europeana in domeniul concurentei. dar si brandurile de origine romaneasca. Aici sunt fabricate specialităţi specifice românesti cum ar fi caşcavalul.3 milioane de lei. pana la 255. compania a afisat anul trecut o pierdere de 7. În 1999 Hochland a preluat o a doua fabrică la Sovata. FrieslandCampina A coborat un loc. In ambele unitati. De asemenea. Cele doua companii au impreuna un numar de 17.07 milioane de lei. compania proceseaza peste 300. Friesland Foods si Campina au avut o cifra de afaceri de 9. de la 700 in anul anterior. la o distanţă considerabilă faţă de competitori. pozitionand astfel noua companie pe locul trei in topul producatorilor de lactate la nivel mondial. numarul total al angajatilor ajungand la 360 la finele anului.87 milioane de lei. cu investitii care au depasit 2 milioane de euro. Dots si Completa. Societatea a angajat 7 persoane anul trecut.7 milioane de lei. Fuziunea companiilor olandeze Friesland Foods si Campina a fost aprobata si finalizata la sfarsitul anului 2008.62 milioane de lei. In Romania marcile comercializate de FrieslandCampina sunt Milli. 100 unitati de productie si va opera in 24 de tari. in conditiile in care si-a diminuat afacerile cu aproape 20%. In 2010.23 milioane de lei. numarul total al acestora ajungand la 683.76 milioane de euro. de la 204.94 milioane de lei. de la 6. a luat fiinta in mod oficial compania FrieslandCampina.

5 miliarde de litri de lapte de vacă. cand afacerile au fost de circa 106 milioane de lei.6 INDICI DE PERFORMANTA În România. se înregistrează cel mai scăzut consum de lactate proaspete din Uniunea Europeană. Covalact avea 403 angajati. Tnuva.Covalact Se situeaza pe pozitia a cincea. piaţa lactatelor este considerată ca având potenţial de creştere deoarece.02 miliarde litri sunt procesaţi în sistemul industrializat. Aceasta a inregistrat in 2010 o cifra de afaceri de 78. pana la o valoare de 3. Brailact. un român consumă în medie 6 kilograme de iaurt anual. În România se produc anual peste 5. Conform statisticilor. conform estimarilor Muller Dairy Romania.48 miliarde de lei. şi 6.85 milioane de lei. urmand a fi investite alte 4 milioane euro in urmatorii ani pentru cresterea capacitatii de productie si lansarea unor noi produse.600 tone pe luna cuprinzand aproximativ 80 varietati de produse. mai mica fata de anul anterior. Valoarea pieţei lactatelor în România a ajuns în 2008 la 1. Olympus Dairy Industry. dintre care doar aproximativ 1. Lactalis. Pe piata locala mai activeaza jucatori precum Muller. dupa o investitie de 1. . Produsele lansate in ultimii trei ani detin 60% din cifra de afaceri a Covalact.06 milioane de lei. filiala locala a producatorului german de lactate cu acelasi nume. Grupul are 55 angajati in cele doua fabrici si produce peste 1. in Sfantu GHeorghe si in Miercurea Ciuc.1 miliarde de euro. după ce în primul trimestru al anului s-a înregistrat o scădere de 20% a volumelor de vânzări. piata lactatelor din Romania s-a diminuat cu 8 % fata de anul precedent. Compania a afisat anul trecut o pierdere de 2. Ritmul de creştere al pieţei pentru 2009 a fost estimat la 5%. Dar Lactate si altii. de 5 ori mai puţin decât media europeană. Covalact este detinuta de Sigma Bleyzer si administreaza doua fabrici in Romania. 2. în prezent.1 milioane Euro.6 litri de lapte pe lună. Firma Romaneasca de produse lactate Covalact a deschis un nou centru logistic la Sfantu Gheorghe. la jumătate faţă de media înregistrată pe continent. Noul depozit are capacitatea de 700 tone de produse si v-a deservii ca si centru de logistica al grupului. La finele anului. In 2010.

Evoluţia anuală a numărului de vaci de lapte şi bivoliţe în România Anul Vaci de lapte număr pondere de capete în total 2005 1.824.006 53.44% 2006 1.334 91. reprezenta.97% Sursa: INS.434 3.69% 2000 51.537 4.75% 10.56% 31.607 58.902 93.383 Cantitate produsa in cota de VD (kg) Numarul de producatori ce au produs lapte in cota de L 199.11% 2002 55.ro/shop/).336 50.875 89.03% 5.173 5.307 90.917 Producţia de lapte de oaie şi capră pondere în total 6.630 48. Bivoliţe număr pondere de capete în total 25.05 2 954.375 5.578.71% 9.818 55.048 54. TEMPO-Online (https://statistici.insse.279.233.89% 2008 59.69% 2005 60.87% 2004 59.89% 6.616.169 50.241 98.132 1.549.03% fizic pondere în (mii hl) total 1998 54.31% 6.612 1.146 51.315 3. doar 10.736 54.036 94.940 Cantitate produsa in cota de L (kg) 2. TEMPO-Online (https://statistici.85% 25.09 5 1.300 6.199 93.06% 2007 1.ro/shop/).93% 2003 57.11% 10.249 93. chiar dacă a crescut considerabil în perioada 1998-2007.043 .29% 2006 64.564 49.15% 2008 1.444 92.617.133 3.910 1.68% 1999 52.07% 6.43% Sursa: INS.insse.280 6. Comparând producţia de lapte de vacă şi de lapte de bivoliţă.089 89.800 93.32% 6. ponderea celui de-al doilea tip de lapte este redusă şi pentru motivul că efectivele de bivoliţe înregistrate în ţara noastră sunt foarte mici comparativ cu efectivele de vaci de lapte.Evoluţia producţiei anuale de lapte din România Anul Producţia totală de lapte31 fizic (mii hl) Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă32 fizic (mii hl) 3.97% 2001 53. la nivelul anului 2007. Datele INS.136 98.346 3.13% 7.323 Total cantitate produsa (kg) Numarul de producatori ce au produs lapte in cota de VD 433.619.94% 30.25% 2007 61.404 98. prezentate în tabelul anterior.112 3.909 98.614 55.57% Numărul de producători din sistemul de cotă şi cantităţile de lapte produse de aceştia Numarul total de producatori ce au produs lapte in cota 2007/2008 633.11% din producţia totală de lapte din România. arată că producţia naţională de lapte de oaie şi capră.275.518 93.31% 8.558 1.

Crescătorii de taurine acuză comportamentul neprietenesc al companiilor străine care domină piaţa produselor lactate. Tabelul care prezintă piaţa produselor lactate din pieţe şi târguri nu reprezintă adevărata piaţă a laptelui din România.84 0. Având ca bază această diferenţiere calitativă. Preturile produselor lactate in piete si targuri: Piaţa laptelui în România este evaluată la peste un miliard de euro. întrucât furnizorii care conlucrează cu unităţile de procesare încasează cel mult 1-1. ceea ce îi obligă la importuri de lapte.La rândul lor.039.043. 5 prezenţa mai multor procesatori pe piaţa locală (concurenţa) 6 7 Preţul (lei/l) oferit de procesatori pentru laptele preluat în anul de cotă 2008/2009 Lapte colectat prin centre de colectare proprii Continut Pret Continut Pret grasime(%) lei/L grasime(%) lei/L Vara 3. Cei care o susţin sunt micii fermieri şi o parte a crescătorilor individuali.7 PRETURI SI VALORI ADAUGATE 179. -sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat. care reprezintă 25% din cantitatea totală procesată.9 .379 Factori ce influenţează formarea preţului Preţul de achiziţie a laptelui crud sau „preţul la poarta fermei” este diferit pentru laptele conform faţă de cel neconform.68 324. în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală şi pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat procesării.89 3.82 Sursa: prelucrări răspunsuri chestionare anchetă statistică. inclusiv faptul că aceştia promovează o politică anticoncurenţială. 3 contractul.262. B) Factori ce influenţează în mod indirect formarea preţului: 1 relaţia dintre producător şi procesator. -preţul laptelui achiziţionat din spaţiul intracomunitar şi utilizat în fabricaţie de către procesatorul care este în acelaşi timp şi importator şi cumpărător de lapte de pe piaţa internă. pentru atingerea standardelor de calitate din UE. care deţin o cotă de piaţă de aproape 65%. reprezentanţii Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui invocă calitatea necorespunzătoare a materiei prime.5-0.083 996.43 0.77 0.602.77 Iarna 3.30 1 2 2.57 0.89 3. Există şi cazuri când laptele este declasat la preţuri de 0. Lapte colectat direct de la fermieri Lapte colectat prin centre de colectare independente Continut Pret grasime(%) lei/L 3. preţul laptelui poate diferi de la o regiune la alta a ţării şi poate fi influenţat de mai mulţi factori: A) Factori ce influenţează în mod direct formarea preţului: -anotimpul când se efectuează tranzacţia. funcţie de care poate fi posibilă negociera preţului sau a clauzelor tranzacţiei 2 negocierea.27 0.340.77 1.2 lei pe litrul de lapte.2008/2009 503.22 3.7 lei/litrul.504 1. 4 piaţa neagră.587 2.

Botoşani 8.5 – 6. Argeş 4. Timiş Preţurile produselor lactate în pieţe şi târguri Brânzeturi proaspete Smântână Telemea 10 – 15 9 – 12 10 – 15 12 – 13 10 – 12 13 – 15 10 – 15 10 – 18 12 – 20 12 – 15 10 – 12 12 – 14 8 – 10 9 – 10 12 – 15 14 – 15 8–9 11 – 12 7. Neamţ 31. Galaţi 20.5 – 22 10 – 15 9 – 10 11 – 14 9 – 10 10 – 12 12 – 18 12 – 14 8 – 12 15 – 18 6.5 – 7.5 – 9 10. Covasna 17.5 – 9 12 – 13 9.5 9 – 20 9. Prahova 33. Bihor 6. Maramureş 28.Nr. Harghita 23.5 8. Judeţul 1.5 – 12 5. Dâmboviţa 18.5 11 – 12 8 – 10 8 – 10 12 – 13 14 – 16 12 – 13 13 – 14 7–9 7–9 10 – 12 8 – 10 9 – 12 10 – 12 11 – 12 15 – 20 . Braşov 10.8 12 – 16 15 – 20 12 – 18 8 – 15 8 – 13 11 – 18 10 – 15 13 – 15 10 – 15 10 – 12 7. Cluj 15. Dolj 19. 14.5 – 18 7–9 9 – 10 12 – 15 10 – 16 10 – 12 10 – 18 10 – 11 7. Giurgiu 21. Teleorman 38.5 – 8 7–8 7 – 15 15 – 16 8 – 10 15 – 17 8 – 10 6. Iaşi 26. Bacău 5. crt.5 – 17 10 – 16 6. Suceava 37.5 – 9.5 8 – 8.8 – 10 13 – 17 9 – 11 8 – 9. Hunedoara 24. Buzău 12. Sălaj 34. Constanţa 16. Ialomiţa 25.5 – 8 12 – 14 10 – 12 10 – 13 17 – 20 6–7 7–8 10 – 12 10 – 16 9 – 10 9 – 11 10 – 14 7 – 10 9 – 18 7 – 12 9 – 10 11 – 13 9 – 10 11 – 15 12 – 14 12 – 14 9 – 18 8 – 8. Olt 32.5 – 14 9 – 11 10 – 13 9 – 11 8. Alba 2. Bistriţa N.5 – 18 10 9. Sibiu 36. Caraş S. Ilfov 27. Satu Mare 35. Mehedinţi 29. 7. Arad 3.5 7. Mureş 30. Gorj 22. Brăila 9. Călăraşi 13. Bucureşti 11.

astfel încât 10 agenţi economici (dintr-un total de 481). la nivelul anului 2008. Aspectul specific sectorului producţiei şi industrializării laptelui în România este fragmentarea puternică existentă la nivelul producătorilor (România deţine cel mai mare număr de exploataţii de vaci de lapte din Europa). aceştia fiind practic nevoiţi să accepte preţul oferit de procesatori. Sistemul de cote de producţie alocă fiecărei ţări membre a UE o cantitate maximă de lapte posibil de produs într-un an de cotă. Vaslui 42. concentrează 56% din cifra de afaceri a sectorului. Vrancea 9 – 12 12 – 16 12 – 15 14 – 17 11-13 10 – 12 10 – 12 8–9 8-17 15 – 18 16 – 17 11 – 12 2. -sistemul cotelor de producţie. Două aspecte suplimentare concură la accentuarea acestei asimetrii în puterea de negociere: -laptele crud este un produs perisabil. Cele trei segmente reprezintă structura pe verticală a industriei produselor lactate. precum şi ponderea foarte mare a exploataţiilor de familie (cca. care limitează numărul de potenţiali cumparători la acei agenţi (procesatori. iar această cantitate este repartizată parţilor interesate la nivelul fiecărei ţari de către autoritatea locală. fenomenul de fragmentare a sectorului de producţie conduce la o scădere a puterii de negociere a fermierilor. procesatori de lapte si distribuitori de produse lactate. cu posibilitaţi limitate de stocare.39. În mod evident. nu se poate realiza un management eficient al exploataţiilor iar producţia de lapte colectată pentru procesare are un puternic caracter sezonier. Vâlcea 41. producţia de lapte realizată la nivel naţional este în proporţie de 40% destinată autoconsumului. achizitori independenţi etc. Laptele de vacă constituie peste 90% din producţia totală de lapte din România. obligatoriu de aplicat odată cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeană (UE). . Segmentul procesatorilor este mult mai concentrat. De asemenea. 90% din numărul total de exploataţii sunt de 1-2 vaci). Sistemul de cote Sistemul de cote de producţie este un instrument specific industriei laptelui. În România. Tulcea 40. cu valori mai ridicate în timpul verii şi cu aproximativ 30% mai scăzute în anotimpul rece. autoritatea cu rol de distribuire şi supraveghere a cotei naţionale de lapte este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Din acest motiv. datorită ponderiii foarte mari a exploataţiilor de familie. la nivelul anului 2008.8 CONCLUZII Aspecte legate de structura pieţei şi de concurenţa în sectorul industrializării laptelui de vacă (segmentul producător-procesator) Sectorul industrializării laptelui de vacă e organizat în România pe trei segmente distincte: fermieri (producători).) care pot fi aprobaţi de autoritatea competentă în condiţiile în care deţin capacitatea informaţională compatibilă cu sistemul de administrare a cotei de lapte şi se angajează să transmită declaraţiile solicitate de aceasta. 36% destinată vânzării directe şi doar 22% din producţie ajunge la procesare. Mecanismul cotei de lapte a fost instituit în Europa în 1984 având ca scop evitarea unei crize de supraproducţie la nivel european.

iar la rândul său. se creează premizele unei regionalizări induse de legislaţie dar nu se pot exclude şi posibile practici anticoncurenţiale. În Romania este dificil să se realizeze această structură. 2. cu diferenţa majoră că în alte ţari membre ale UE producătorii de lapte sunt şi acţionari la societăţile comerciale de tip procesator. Mecanismul de certificare a laptelui are un rol important în formarea preţului deoarece sunt diferenţe semnificative de preţ între laptele conform şi laptele neconform. Chiar dacă la nivel regional nu există suprapuneri regionale semnificative ale acestor reţele. din punctul de vedere al utilizatorului din aval. Deoarece există doar câte un singur laborator de certificare aparţinând Direcţiei Judeţene Sanitar Veterinare şi de Siguranţa Alimentului (DJSVSA) din fiecare judeţ. Atât laptele conform cât şi laptele neconform se folosesc în procesul de producţie. cumpărătorul trebuie să fie înregistrat în sistemul de cotă de lapte. se observă că marii procesatori sunt localizaţi mai ales în zonele cu potenţial ridicat de producţie de lapte. realizate în fabrici autorizate. Din analiza distribuţiei reţelelor de centre de colectare a laptelui. Această situaţie poate conduce la o poziţie de avantaj a procesatorului faţă de fermier. Laptele neconform este cel care nu se încadrează în parametrii ceruţi de regulament iar produsele obţinute din procesarea acestuia pot fi vândute exclusiv pe piaţa naţională. cu mici excepţii. în caz contrar. iar produsele din lapte neconform se pot vinde numai pe piaţa locală. De aceea. Sistemul de certificare a calităţii laptelui Laptele crud se clasifică ca fiind conform doar dacă se încadrează în parametrii microbiologici prevăzuţi în Regulamentul (CE) nr. Pentru a evita aceasă situaţie. cota li se va diminua corespunzător în anul următor. multe certificări au loc in laboratoarele din proprietatea procesatorilor (care au şi rol de cumparatori).Modalitatea de aplicare aleasă de APIA pentru România conduce la o puternică fragmentare regională a pieţei laptelui. Cele doua tipuri de lapte se pot procesa separat sau fără separare. cu diferenţa majoră că produsele din lapte conform. cât şi pe piaţa comună. În consecinţă. Intervenţia statului Până la 31 decembrie 2009 statul a acordat o subvenţie (0. este important de reţinut că există un grad limitat de substituibilitate între cele două produse. producătorii de lapte care deţin o cotă individuală de producţie trebuie să utilizeze cel puţin 85% din aceasta în anul de cotă curent. deoarece procesatorii sunt societăţi comerciale cu capital privat şi cu acţionar unic sau majoritar. În anul 2010 s-a acordat un sprijin financiar direct. Două aspecte conduc la aceasta: 1. la nivel judeţean. fermierilor care au . fermierii acceptă să îşi vândă laptele chiar dacă preţul oferit de procesatori nu este cel aşteptat. Deschiderea unui punct de colectare autorizat necesită un anumit efort financiar şi logistic. Problema asimetriei în puterea de negociere dintre fermieri şi procesatori se regăseşte într-o oarecare masură şi la nivel european. pot fi vândute atât pe piaţa locală. există cel puţin 2 procesatori care colectează laptele prin centre autorizate sau în curs de autorizare.. producătorii nu pot vinde laptele unui procesator decât dacă deţin cotă de livrări .853/2004 al Parlamentului European. Produsele lactate obţinute prin procesarea unui astfel de lapte sunt eligibile pentru piaţa comună.3 lei) pe litrul de lapte conform livrat la procesare. caz în care produsele rezultate se pot vinde numai pe piaţa internă. Acest aranjament industrial are ca scop creşterea puterii de negociere a fermierilor prin suprapunerea de interese cu cele ale procesatorilor.

Laptele din import Mulţi dintre marii procesatori de lapte sunt şi importatori de lapte.94 euro/100 kg ( mai scump în Cehia). adică în cadrul firmelor procesatoare. O situaţie în care s-ar putea întâmpla o ajustare a preţului în sensul micşorării lui este aceea în care fermierul foloseşte sprijinul primit pentru mărirea producţiei de lapte. fapt ce afectează formarea preţului pe piaţa locală. 2) producătorii români de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere. în funcţie de cantitatea livrată în perioada menţionată. -în anul 2009 această diferenţă a variat de la -0. mult mai ieftin decât cel livrat în aceleaşi condiţii de Ungaria. Polonia. iar acest excedent nu îşi găseşte cerere pe piaţă. -în anul 2008.livrat lapte pentru procesare în anul de cotă 2008/2009. .41 euro/100 kg. Slovacia. În funcţie de condiţiile de pe pieţele internaţionale. deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei din aval. -preţul laptelui din import (la poarta fabricii) este mai mare decât preţul de producţie local (fapt ce justifică ponderea mică a importului faţă de producţia locală). Din analiza datelor şi informaţiilor utilizate în studiu a rezultat că: -laptele din import este substituibil cu cel de pe piaţa internă. preţul laptelui de import poate concura preţul de producţie local. În concluzie.66 şi 10 euro/100 kg. diferenţele variind între 6. Această formă de sprijin nu e susceptibilă să influenţeze în mod direct formarea preţului. reglementari legate în mare masură de politicile UE în domeniu. preţul mediu anual pentru laptele livrat la poarta fermei a fost în România de 22. 3) prevederile legii concurenţei se aplică integral pe piaţa laptelui în România (nu există excepţii legale pentru sectorul agricol sau agro-alimentar). Cehia. caz în care fermierul ar fi nevoit să micşoreze preţul. 1) funcţionarea piaţei laptelui din România pe segmentului producător-procesator pe este constrânsă de reglementările legale în materie.22 euro/100 kg (mai ieftin în Slovacia) la +1.