INCERTITUDINEA DE MĂSURARE, BUGETUL DE INCERTITUDINE.

NOŢIUNI TEORETICE ŞI APLICAŢII PRACTICE PENTRU ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE ÎN DOZĂRILE CANTITATIVE
GEORGETA SORESCU MARCEL VÂNAN Formatori acreditaţi de MSP

CE ÎNSEAMNĂ INCERTITUDINE DE MĂSURARE?

1. = parametru, asociat rezultatului unei măsurări, care caracterizează dispersia valorilor ce, în mod rezonabil, pot fi atribuite măsurandului; 2. = limitele intervalului de valori care, cu o anumită probabilitate include valoarea adevarată a masurandului; 3. = partea rezultatului de după corecţie;
(ref. ISO 13005)

CORECłIE
VALOARE ADAUGATĂ ALGEBRIC REZULTATULUI BRUT AL UNEI MĂSURĂRI PENTRU COMPENSAREA ERORII SISTEMATICE

caracteristicile de performanţă ale metodelor şi să identifice corect toţi factorii de incertitudine. .CE ÎNSEAMNĂ INCERTITUDINE DE MĂSURARE? Pentru laboratorul medical este foarte important să-şi cunoască foarte bine metodele analitice / de testare.

Putem lucra în laborator fără referinŃe? .

REFERINłE STANDARDE . Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă. . . .SR EN ISO 15189:2007 Laboratoare medicale. .SR EN ISO 17025:2007 Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări.SR EN ISO 13005: 2003 Ghid pentru exprimarea incertitudinii de măsurare.GHID EA – 4/16 EA guidelines on the expression of uncertainty in quantitative testing.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE .

INCERTITUDINEA DE MĂSURARE Laboratoarele care solicită acreditarea sau reacreditarea conform cerinţelor standardelor de referinţă: SR EN ISO 17025:2007 sau SR EN ISO 15189:2007 trebuie să satisfacă urmatoarele cerinţe: .

4.6 Estimarea incertitudinii de măsurare “Un laborator de etalonări sau un laborator de încercări care efectuează propriile etalonări trebuie să aibă şi să aplice o procedură de estimare a incertitudinii de măsurare pentru toate etalonările şi tipurile de etalonări”.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE SR EN ISO 17025:2007 5. .

. cel puţin.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE - “În anumite cazuri. laboratorul trebuie. al incertitudinii de măsurare. să încerce să identifice toate componentele de incertitudine şi să facă o estimare rezonabilă”. metrologic şi statistic valid. natura metodelor de încercare poate să nu permită un calcul riguros. În aceste cazuri.

. experienţa anterioară şi datele de validare”. de exemplu.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE - “O estimare rezonabilă trebuie să se bazeze pe cunoaşterea modului de efectuare a metodei şi a domeniului de măsurare şi să utilizeze.

folosind metode de analiză adecvate”. .INCERTITUDINEA DE MĂSURARE - “Atunci când se estimează incertitudinea de măsurare trebuie luate în considerare toate componentele de incertitudine care au importanţă în situaţia dată.

laboratorul trebuie să determine incertitudinea rezultatelor.2 “Atunci când este posibil şi relevant. Trebuie luate în calcul elementele importante ale incertitudinii”.6.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE SR EN ISO 15189:2007 5. .

. incertitudinea şi eroarea (necunoscută) sunt noţiuni diferite. incertitudinea apare ca o exprimare cantitativă a gradului de necunoaştere în procesul măsurării. Incertitudinea nu este eroare.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE Incertitudinea de măsurare este inerentă oricărui proces de măsurare afectat de eroare. Rezultatul unei măsurări este complet numai când este însoţit de specificarea cantitativă a incertidudinii sale.

. robusteţea şi selectivitatea.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE Incertitudinea de măsurare este o măsură foarte importantă a calităţii rezultatelor sau a metodelor de analiză. repetabilitatea. Suplimentar măsurărilor sunt reproductibilitatea.

asociat rezultatului unei măsurări. Acest parametru poate fi o abatere standard sau pe de altă parte un interval în care este indicat un domeniu sigur de încredere. incertitudinea de măsurare este un parametru.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE În acord cu "Vocabularul Internaţional de Termeni Fundamentali şi Generali din Metrologie“(VIM). care caracterizează dispersia valorilor şi care în mod rezonabil este atribuit măsurandului. .

. . .recoltarea probelor. .etaloanele.prepararea probelor.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE Sursele care contribuie la formarea acestor incertitudini pot include: .selectarea parţilor de probă (eşantioane).

condiţiile de mediu. condiţiile de recoltare şi schimbarea operatorului. cantităţile iniţiale.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE - materialele de referinţă. echipamentul folosit. .

SURSE ALE INCERTITUDINII DE MĂSURARE Echipamentul Procedura Obiectul măsurat Specificaţia Procesul de măsurare REZULTAT raportat valoare + incertitudine + unitate măsură Racordarea la etaloane Condiţii de mediu Operator .

.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE – CONCEPTE DE BAZĂ Măsurarea Scopul unei măsurări este de a determina valoarea măsurandului. Ca urmare. o măsurare trebuie să înceapă prin definirea corespunzătoare a măsurandului. adică valoarea mărimii particulare de măsurat. a metodei de măsurare şi a procedurii de măsurare.

astfel încât valoarea să fie unică pentru toate scopurile practice asociate cu măsurarea. Măsurandul trebuie definit suficient de complet în raport cu exactitatea de măsurare necesară. specificaţia sau definiţia măsurandului este impusă de exactitatea de măsurare necesară.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE – CONCEPTE DE BAZĂ În aplicaţii practice. .

. se presupune.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE – CONCEPTE DE BAZĂ În multe cazuri. rezultatul unei măsurări este determinat pe baza unui şir de observaţii obţinute în condiţii de repetabilitate. Variaţiile dintre observaţiile repetate apar. datorită faptului că mărimile de influenţă care pot afecta rezultatul măsurării nu sunt menţinute perfect constante.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Măsurare = ansamblu de operaţii având ca scop determinarea unei valori a unei mărimi. .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Principiu de măsurare = baza ştiinţifică a unei măsurări. .

descrise în mod generic.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Metoda de măsurare = succesiune logică a operaţiilor. utilizată în efectuarea măsurărilor. .

descrise în mod concret.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Procedura de măsurare = ansamblu de operaţii. utilizate în efectuarea unor măsurări anumite. în conformitate cu o metodă dată .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Măsurand = mărime particulară supusă măsurării .

incertitudinea de tip A. de reproductibilitate).DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Incertitudine standard = incertitudine a rezultatului unei măsurări exprimată printr-o abatere standard (ex. .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Incertitudine standard compusă = incertitudine standard a rezultatului unei măsurări. ponderate în conformitate cu variaţia rezultatului măsurării în funcţie de variaţia mărimilor respective . atunci când acel rezultat este obţinut pe baza valorilor unor mărimi diferite. egală cu rădăcina pătrată pozitivă a unei sume de termeni. termenii respectivi fiind varianţele sau covarianţele acelor mărimi.

Incertitudine standard compusă formulă Se calculeaza incertitudinea compusa: 2 UC = U2 + U A B Daca sunt mai multe surse de incertitudine de tip B. se calculează după formula: U C = U 2 A + U 2 B1 + U 2 B 2 .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Incertitudine extinsă = mărime care defineşte un interval în jurul rezultatului unei măsurări. pot fi atribuite măsurandului. în mod rezonabil. . interval în care este de aşteptat să fie cuprinsă o fracţiune ridicată a distribuţiei valorilor ce.

Incertitudine extinsă Ue = k * Uc k – factor de extindere .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Factor de extindere = factor numeric folosit ca înmulţitor al incertitudinii standard compuse pentru obţinerea incertitudinii extinse (k) .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Evaluare de tip A (a incertitudinii) – incertitudine de tip A = metodă de evaluare a incertitudinii prin analiză statistică a unei serii de observaţii (reproductibilitate) .

.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Evaluare de tip B (a incertitudinii) – incertitudine de tip B = metodă de evaluare a incertitudinii prin alte metode decât analiza statistică a unei serii de observaţii.

gradul de concordanţă între rezultatul unei măsurări şi valoarea de referinţă accepată .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Exactitate de măsurare . .gradul de apropiere între rezultate analitice independente. obtinute în condiţii specificate.

grad de concordanţă între rezultatele independente ale unei analize obţinute în condiţii prevăzute .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Fidelitate .

internaţionale. de laborator) . în cadrul probelor de control (naţionale.apropierea între valoarea măsurată (media) şi valoarea “adevarată” sau cea mai bună estimare a sa pentru analitul de interes.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Acurateţe .

în jurul mediei sau valorii ţintă - .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Precizie calitatea acordului între rezultatele dintr-o serie de măsuratori realizată pe eşantioane multiple. provenite din aceeaşi probă de analizat.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Precizia se poate demonstra pe trei niveluri : repetabilitatea – precizia intra serie precizia intermediară – precizia interserii reproductibilitatea – precizia interlaboratoare .

în cadrul unui interval dat. de a permite obţinerea unor rezultate direct proporţionale cu concentraţia analitului din proba de analizat .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Liniaritate – abilitatea.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Selectivitate – capacitatea de a efectua măsurarea analitului de interes în condiţiile unor interferenţe ale matricei .

Aceasta limită se poate considera LD = 0 + 3SD al probei pentru care concentraţia este egală cu limita minimă de cuantificare. dar care nu poate fi măsurată ca o valoare exactă. .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Limita de detecţie – parametru care se referă la cantitatea cea mai scazută de analit care poate fi detectată prin metoda respectivă.

de exemplu .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Pentru determinările calitative limita minimă de detecţie . care este indicată în prospectul kitului de reactiv . . Limita de detecţie este considerată ca fiind acel nivel de concentraţie sub care detectarea este nesigură. este . valoarea „cutoff” . LD.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Senzitivitate – abilitatea de a detecta cele mai mici diferenţe de concentraţie .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Specificitate – abilitatea de a determina analitul de interes în prezenţa componenţilor în care se găsesc în proba de analizat .

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE
Eroare de măsurare a unei mărimi –
diferenţa dintre valoarea convenţional adevarată a mărimii şi valoarea de referinţă de precizie superioară primei valori.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE

Bias, împraştiere – măsura a cât de
strânsă este valoarea medie a unei serii de măsuratori identice vis- a- vis de valoarea “reală” ( diferenţa dintre valoarea mediei unui şir de măsuratori şi valoarea convenţional adevărată a măsurandului )„.

DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea
INCERTITUDINII DE MĂSURARE

Eroare de măsurare – diferenţa Eroare aleatorie – diferenţa

între rezultatul unei măsurări şi o valoare adevărată a măsurandului; între rezultatul unei măsurări şi media aritmetică a rezultatelor unui număr infinit de măsurări ale aceluiaşi măsurand, efectuate în condiţii de repetabilitate;

.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Eroare a rezultatelor unui număr infinit de măsurări ale aceluiaşi măsurand. efectuate în condiţii de repetabilitate şi o valoare adevarată a măsurandului. deplasare) – diferenţa dintre media aritmetică sistematica ( bias = .componentă a erorii de măsurare care rămâne constantă atât ca valoare absolută cât şi ca semn atunci când se măsoară în condiţii de repetabilitate sau care variază într-un mod previzibil când condiţiile se modifică.

pentru a compensa o eroare sistematică – Factor de corecţie – factor numeric cu care . pentru compensarea erorii sistematice se înmulţeşte rezultatul brut al unei măsurări.DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Corecţie valoare adaugată algebric rezultatului brut al unei măsurări.

este o măsură a exactităţii. DS) – măsură a dispersiei unei valori a măsurării în jurul mediei valorilor măsurării.S. .DefiniŃii – noŃiuni teoretice utile în estimarea INCERTITUDINII DE MĂSURARE Abaterea standard (abatere medie patratica.

se stabileste formula de calcul pentru rezultat .se stabileşte ce se măsoară.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE În estimarea incertitudinii de măsurare trebuie parcurse următoarele etape: 1. se face o descriere completă a metodei .se stabilesc etapele /paşii cheie ai metodei . Stabilirea măsurandului şi a metodei de măsurare .

se face printr-o analiză atentă a fiecărei etape şi activităţi implicate în încercare/analiză. Identificarea surselor de incertitudine ( buget de incertitudine ) . . necesită o bună cunoaştere a echipamentului de măsurare. .incertitudinea unui rezultat este o combinaţie a unui număr de componente ale incertitudinii.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE 2.identificarea şi listarea tuturor factorilor care contribuie la incertitudinea totală.această etapă este cea mai importantă. a procedurii de încercare. a influenţei condiţiilor de mediu. .

Surse posibile de incertitudine a măsurarii în efectuarea încercarilor/analizelor: definirea neclară a condiţiilor de încercare/analiză ( temperatura.umiditate. scală.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE 3.instrumente de măsură necorespunzatoare ca precizie.. punct zero . rezoluţie..) realizarea imperfecta a procedurii de încercare/analiză abateri în citirea instrumentelor de către operatori .

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE . aparatură volumetrică şi gravimetrică .modificări ale performanţelor mijloacelor de măsurare.efecte de matrice .valori inexacte atribuite etaloanelor de măsurare sau materialelor de referinţă .rezoluţia aparaturii .reactivi. survenite după etalonare .

referitoare la incertitudine. manuale.date provenind din literatură..ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE Cuantificarea componentelor incertitudinii Componentele incertitudinii se cuantifică prin mijloace cum ar fi : . . din date de măsurare anterioare. .calculul abaterii standard la un set de încercari/analize repetate. . etc.analiza informaţiilor relevante asupra posibilelor variaţii. ghiduri.

.rezultate ale diagramelor de încercari. .ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE . . de comparaţie interlaboratoare.starea şi capabilitatea echipamentelor şi etaloanelor utilizate.cunoaşterea performanţelor personalului implicat.

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE Relatii matematice folosite pentru estimarea incertitudinii de masurare pentru un esantion de control intern de calitate: . S. n S = √ Σ (x i .Abaterea standard( abatere medie patratică.Abatere standard relativă. = S/m (2) 1.m)² / n -1 (1) i=1 2. . măsură a dispersiei unei valori a măsurării în jurul mediei valorilor măsurării. raportul dintre deviaţia standard şi media aritmetică a valorilor determinate. DS). S rel. .

exprimat procentual: CV = DS.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE 3. Sm = S/√ n (4) .Coeficient de variaţie. . raportul dintre abaterea standard şi media aritmetică a determinărilor.Abaterea standard a mediei .100 / m (3) 4. .

. datele din compărari interlaboratoare. datele acumulate în procesul de validare a metodei.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE Pentru estimarea IM se folosesc: datele din controlul intern al calităţii.

sau interlaboratoare. . Astfel distingem 4 metode de estimare a incertitudinii: metoda analitică = este utilizată pentru estimarea valorii incertitudinii de măsurare. iar aceste modalităţi se sprijină pe abordări intra.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE ESTIMAREA INCERTITUDINII PENTRU TESTELE CANTITATIVE Calea de abordare pentru evaluarea incertitudinii rezultă din modalitatea în care se colectează datele şi se prelucrează pentru obţinerea valorii incertitudinii. un model matematic pentru procesul de măsurare.

) . reproductibilitate internă. limite etc. liniaritate. exactitate.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE caracteristicile metodei = utilizează datele din baza de date obţinute în urma procesului de validare a metodei referitoare la parametrii caracteristici ai metodei (repetabilitate.

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE performanţele metodei = pentru determinarea incertitudinii de măsurare se utilizează o abordare colectivă între laboratoare. Aceasta implică participarea mai multor laboratoare. . Incertitudinea estimată este comună pentru toate laboratoarele participante. fiecare utilizând aceeaşi metodă analitică.

Determinarea “valorii ţintă” este responsabilitatea organizatorului structurii comparării interlaboratoare (materiale de referinţă.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE compararea interlaboratoare = utilizează pentru estimarea valorii incertitudinii de măsurare dispersia / varianţa rezultatelor individuale ale laboratorului în raport cu o valoare ţintă. .). în funcţie de rezultatele compărării interlaboratoare (valoarea consensuală a tuturor laboratoarelor) sau a laboratoarelor care utilizează metode trasabile la Sistemul Internaţional. metode de referinţă etc.

componenta sistematică – incertitudinea de tip B. . se estimează luând în calcul: .ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE EVALUAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE DIN CARACTERISTICILE METODEI Incertitudinea de măsurare din caracteristicilor metodei se determină.componenta aleatorie – incertitudinea de tip A şi .

Ca măsură pentru precizie se consideră abaterea standard experimentală. relaţia (1). . şi coeficientul de variaţie. adică precizia procesului de măsurare. Relaţia ( 3 ).ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE A.Componenta aleatorie – Incertitudinea de tip A. Componenta aleatorie a erorii εa reflectă distribuţia măsurarilor în jurul valorii medii – m.

INCERTITUDINEA DE TIP A .

B1.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE B. Incertitudine de etalonare. Dacă există certificat de etalonare pentru analizor se consideră incertitudinea de etalonare specificată Uet. în general exprimată ca o incertitudine extinsă cu nivel de încredere 95% (k=2). Această incertitudine. Componenta sistematica . deci se obţine abaterea standard (incertitudinea standard) de etalonare prin divizarea la coeficientul de extindere k uet = Uet / k (6) .Incertitudinea de tip B. Eroarea sistematica se reflecta in mai multe componente de incertitudine.

. în funcție de procedura și condițiile interne de lucru.Incertitudinea de tip B. B2........ . ...... control extern.. Incertitudinea asociată altor factori care pot afecta masurarea Această incertitudine poate fi cea a calibratorului sau orice altă informație de care laboratorul dispune ca referință (calibrator.ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE B. Eroarea sistematica se reflecta in mai multe componente de incertitudine. material de referință....etc)..... Componenta sistematica . ..

.

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE

Incertitudinea extinsă U, pentru nivelul de încredere 95 % (k=2) este U = 2 * uC ,

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE
iar rezultatul R se exprimă : R = x ± U [unitati] (pentru k = 2) ( 12 )

ÎNREGISTRĂRI
Lista materialelor de referinţă. Dosar cu rezultatele controalelor interne şi calibrarilor echipamentelor. Caiet pentru prepararea materialelor de referinţă şi control Lista cu valorile incertitudinii de măsurare. Fişa pentru estimarea incertitudinii de măsurare. Fişa de repetabilitate. Raport cu factorul Z / scorul Z, bias pentru rezultatele obţinute la controlul extern al calităţii. Planul de control intern al calităţii. Dosar cu grafice control intern al calităţii pe compartimente. Dosar cu rezultatele controlului extern al calităţii. Caiet utilizare tulpini referinţă. Control intern al calităţii pentru mediile cultura

precizia.se evidentiază după ce au fost calculate toate incertitudinile componentelor luate în calcul în estimarea incertitudinii compuse. în principal: . exactitatea.INCERTITUDINEA DE MĂSURARE BUGETUL DE INCERTITUDINE . materialul de referinţă şi etalonarea. .

BUGETUL DE INCERTITUDINE Analiza incertitudinii unei măsurări — numit buget de incertitudine al măsurării — trebuie să includă o lista a tuturor surselor de incertitudine împreună cu incertitudinile de măsurare standard asociate şi metodele pentru evaluarea acestora. . Pentru măsurări repetate. numărul n de observaţii trebuie de asemenea să fie specificat.

mijloacele de măsurare folosite. selecţia porţiilor de probe. mărimile de intrare. calibratorii.6. prepararea probelor. starea probelor şi schimbarea operatorului”.BUGETUL DE INCERTITUDINE ISO 15189.2: “Sursele care contribuie la incertitudine pot include prelevarea probelor. . condiţiile de mediu. 5. materialele de referinţă.

De Ref Sursa incertitudine Etalonare exactitatea alti factori temp. Sensibilitate 1 1 1 1 1 u(xi) 0.023 0.25 0.50 % 47.72 1. Reproductibilitate simbol ur uet uD uf uA uc U xi 0.90 % 12.10% 11.88 % Incertitudinea standard compusa Incertitudinea extinsa .5 0.26 Coef.38 0.25 0.44 % 27.NIVEL NORMAL Nr.62 % 0.5 0.38 0. Crt. 1 2 3 4 5 Echipame nt Mat.amb.023 0.27 0.BUGET DE INCERTITUDINE .

.

25 0. Crt. simbol ur uet uD uf uP uc U xi 8 1.3 0. Sensibilitate 1 1 1 1 1 u(xi) 0.046 0. De Ref Sursa incertitudine Etalonare exactitatea alti factori temp.27 10.amb.57% 0.NIVEL PATOLOGIC Nr.023 0.7 % 59.25 6.05% 38.69 % 1.BUGET DE INCERTITUDINE .38 0. 1 2 3 4 5 Echipame nt Mat.68 % Reproductibilitate Incertitudinea standard compusa Incertitudinea extinsa .44 Coef.35 20.01% 0.5 0.

69% 38. 57% 0. 05% 59. 01% 0.CONTRIBUTIA LA INCERTITUDINE 1. 68% 1 2 3 4 5 .

CONCLUZII INCERTITUDINEA DE MĂSURARE: 1. este componentă importantă al raportului de validare . cu o anumită probabilitate include valoarea adevarată a măsurandului. limitele intervalului de valori care. 2.

2 Atunci când este posibil şi relevant. laboratorul trebuie să determine incertitudinea rezultatelor. Trebuie luate în calcul elementele importante ale incertitudinii.CONCLUZII SR EN ISO 15189:2007 5. .6.

Pentru determinările calitative se recomandă a se cunoşte şi monitoriza foarte bine sursele de incertitudine .CONCLUZII Estimarea numerică a incertitudinii de măsurare se poate face dozărilor cantitative – analizelor medicale în care se determină o valoare numerică pentru un măsurand.

.CONCLUZII Se efectuează măsurătorile Incertitudinea de măsurare va fi calculată astfel : a) Se determina incertitudinea de tip A Incertitudinea de tip A este dată de abaterea standard obţinută în urma a 10-20 măsurări realizate pe materialul de control intern al calităţii.

INCERTITUDINEA DE TIP A .

.

pentru nivelul de încredere 95 % (k=2) este U = 2 * uC . .CONCLUZII Incertitudinea extinsă U.

CONCLUZII iar rezultatul R se exprimă : R = x ± U [unitati] (pentru k = 2) .

Cerinte particulare pentru calitate si competenta. EA-4/16 EA guidelines on the expression of uncertainty in quantitative testing(GUM) SR ENV 13005 Ghid pentru exprimarea incertitudinii de masurare . SR EN ISO 15189:2007 Laboratoare medicale.CALCULAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE BIBLIOGRAFIE SR EN ISO 17025:2005 Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari.

Centre hospitalier. Metz. France – Verifying the reportable range of an anlitical method in clinical chemistry.. .Cod DG-03-4 National Pathology Accreditation Advisory Council – Requirements for Estimation of Measurement Uncertainty (2007 Edition) – Australia Philippe M.Service de biochimie.CALCULAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE RENAR Ghid pentru exprimarea incertitudinii de masurare.

2006 .CALCULAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE Eurachem/Citac Guide CG4 Quantifying Uncertainty in Analytical Measurement.Guide De Evaluation des Incertitudes de Mesures des Analises de Biologie Medicale – Nov.Second Edition 2001 Cofrac.

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful