JUDECATA IN PRIMA INSTANTA PRINCIPALELE CERERI = proced prealab reglem in art 108 alin 2 CPC - impreuna cu cererea de chemare

in judecata neindepl proced prealab poate fi invocata doar de catre parat, poate fi ridicata la I zi de infatis (cand intampinarea este obligatorie) pt dezbat succesorale – reclamantul tb sa depuna odata cu cerearea de chemare in judec o incheiere emisa de catre notarul public care sa cupr verificarile efect in evid succesorale prev in Cciv si de lg (poate fi invocata de catre parat sau din oficiu) Cererea = mijl gen prin care o pers solicita concursul instantelor judecat in ved ocrotirii dr si intereselor sale legitime Cererile pot fi : - introductive in instanta = care declanseaza procesul civ incidente = se fac in cursul proc

Orice cerere se face in scris si tb sa cupr : aratarea instantei numele/ domic partilor/ reprezentantilor obiectul semnatura

Cererea de chemare in judec sau pt exercit unei cai de atac va fi consid valab facuta, chiar daca poarta o denum gresita, calific sa corecta facandu-se dupa ce se va pune in discutia partilor. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA Cuprins : a) nume, domiciliul/ resedinta partilor (pt reclam care are domic in strainatate este obligat aratarea domic ales in Ro unde i se vor comunica actele de proced pv procesul). Daca domic se schimba in timpul procesului ac tb comunicat catre instanta si adversarului (sanct este neluarea in seama) N b) c) numele si calit celeui ce reprez partea in proces (mandatar/ avocat ) obiectul cererii si valoarea lui (pretentia concreta a reclamantului). N o Conditii ale obiectului:    Sa fie licit (legal) Sa fie posibil (ceva ce poate fi realizat) Sa fie det/ det-bil

Obiectul cererii poate fi unic, dar pot fi si mai multe capete de cerere atat princip cat si accesorii. Ac poate fi modificat sau completat pana la I zi de infatisare.

In cerere tb identific cu exactitate obiectul pt a cunoaste competenta instantelor, taxa de timbru, administarea probelor, etc. Instanta poate hot doar in limitele in care a fost investita de reclamant – asupra ob dedus judecatii. d) Aratarea motivelor de fapt si de drept. Motivele de fapt = relatarea pe care o face reclam. Motive de dr = se vor indica si cauza cerererii, temeiul juridic. Indicarea temeiului jurid nu este oblig sa se faca prin aratarea textelor de lege, ci doar indicarea principiului generator al dr subiectiv. e) Semnatura N

TIMBRAREA tb facuta dovada timbrarii / achitarii taxei de timbru timbraje: taxa jud de timbru si timbrul jud nici o cerere nu poate fi primita daca nu se face dovada achit taxei jud de timbru daca cererea are mai mukte capete – se va trimbra distinct pt fiec capat de cerere cererile reconv, interventiile, aderarile/ chem in garantie se timbreaza ca si cererea princip daca nu se achita taxa stabilita cererea va fi anulata ca netimbrata sau insuf timbrata timbrul jud nu se plaica in cazul in care nu se percepe taxa jud de timbru

INTRODUCREREA CERERII DE CHEMARE IN JUDEC SI CONSTIT DOSARULUI cererea si anexele se depun la instanta competenta in atatea copii cati parati sunt (cand exista un reprea al acestora se depune o sg copie) paratul care loc in strainatate – pt acest motiv se va stab primul termen a.i. ac sa se poata prezenta termenul este fixat a.i. de la primirea citatiei paratul sa aiba cel [utin 15 zile pt depunerea intampinarii (5 zile in cazuri urgente) EFECTELE CERERII DE CHEMARE IN JUDEC  investeste instanta cu solut litigiului (princip cf caruia instanta actionaeaza doar daca este sesizata). In cazul decesului reclam actiunea poate fi continuata: o o intotd de catre mostenitori – actiunea are ca ob dr patrim uneori de catre mostenitori – actiunea are ca ob dr nepatrim (tagada paternit, recun maternit/paternit, revocarea donatiei..)  fixeaza cadrul procesual si obiectul litigiului. Instanta nu poate largi cadrul proc din of prin introd altor pers. Este tinuta de ob pricinii neputand da altceva decat ceea ce s-a cerut  competenta terit alternativa = optiune pt una dintre instante. Reclamantul nu mai poate reveni asupra optiunii odata aleasa instanta  punerea in intarziere a paratului. Ac se concretiz: o datoreaza fructele in caz de admitere a actiunii

o o  admitere: o o o o INTAMPINAREA

suporta riscul pieirii bunului curg dobanzile

intrerupe cursul prescriptiei chiar daca este introd la o instanta necompet. Conditii pt organul sesizat sa aiba activit jurisidictionala cererea sa nu fie respinsa creerea sa nu fie anulata/perimata reclam sa nu fi renuntat la ea

= actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judec, urmarind sa se apere fata de pretentiile reclam Cuprinsul: nume, prenume, domiciliu exceptiile de procedura raspuns la capetele de fapt si de dr dovezile cu care se apara semnatura

- NU se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pt judecata. - se depune in atatea exemplare cati reclam sunt + o copie pt instanta - rasp paratului prin intampinare este obligatorie - sanctiune : decaderea din dr de a mai propune probe sau de a ridica exceptii - exceptie : actiunea de divort CEREREA RECONVENTIONALA prin ac paratul ridica pretentii asupra reclamantului este valab at cand: tinde la o compensare judiciara sau pune in discutie validitatea temeiului juridic al pretentiilor reclam formularea ac este facultativa cuprins - tb sa indepl cond cerute pt cererea de chemare in judecata se timbreaza se depune odata cu intampinarea / prima zi de infatisare instanta va rezolva admisibilit cererii printr-o hotarare

SEDINTA DE JUDECATA a2a etapa a procesului – etapa dezbaterilor

ACTIVITATEA PREMERGATOARE este desfasurata de catre grefierul de sedinta: o o o o o o preia dosarele de la arhiva intocmenste lisat cauzelor (se afiseaza cu 24 de h inainte de sedinta) completeaza condica de sedinta verifica daca au sosit dovezile de comunicare a citatiilor, alte acte de procedura informeaza presed completului despre deficiente preda dosarele completului

CONDUCEREA SI POLITIA SEDINTEI DE JUDECATA se face de catre un complet de judecata presed completului – deschide, suspenda si inchide sedinta de judecata sedintele sunt de regula publice

PRINCIPALELE MOMENTE IN DESFAS JUDECATII deschiderea dezbaterilor de face de catre presed completului la inceputul dezbaterilor partile pot solicita amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata cauzele neamanate se dezbat/ solutioneaza in ordinea de pe lista

Momente : a. apelul cauzei : o o o o se face de catre grefie (ac face un referat asupra cauzei – ob pricinii, stadiul procesului, modul de indepl...). presed verifica procedura de citare si achitarea taxei de timbru amanarea procesului se poate face pt motive temeinice suspendarea judecatii – la strigerea pricinii nu se prez nici una din partile legal citate si nici una nu a solicitat judecarea in lipsa b. dezbaterea cauzei o o o o instanta se pronunta mai intai asupra exceptiiilor de procedura daca impacarea partilor nu este posibila se trece la admiteterea si administr probelor primul cuvat il are reclam apoi paratul grefierul consemneaza sustinerile partilor in caietul de sedinta (ac se concretiz in incheierea de sedinta) c. inchiderea dezbaterilor – retragerea pt deliberare

PRIMA ZI DE INFATISARE termenul la care partile legal citate pot depune cz conditii : partile sa fie legal citate si sa poata pune cz nu intotdeauna I termen de judec este si I zi de infatisare. La I termen reclam poate sa isi completeze/modif cererea de chem in judec. Cazuri in care cererea NU se consid modifci – pt ac nu se acorda un nou termen: o o o o o o o o se indreapta erorile mat din cupr cererii reclam mareste/ mics catimea ob cererii cere val ob pierdut/pierit inloc cererea in constatare de dr cu o cerere in realizare de dr sau invers reclam propune probe paratul depune cerere reconv paratul propune probe in aparare paratul ridica exceptii

la acest termen reclam si paratul pot sav anumite acte de procedura

ACTIVITATEA ULTERIOARA SEDINTEI DE JUDECATA a. INCHEIEREA DE SEDINTA amanarea cauzei – grefierul de sedinta intocm in 24 de h o incheiere de sedinta (PV al celor petrecute in timpul sedintei) se incheie pt fiecare termen. Exceptie: sedinta in care au avut loc dezbaterile (ac consituie practicaua hot) incheierile care precedeaza hot : incheieri premergatoare (pot si atacate numai cu fondul.). ac se clasifica in o o incheieri preparatorii – instanta poate reveni asupra celor dispuse incheieri interlocutorii – instanta NU poate reveni asupra celor dispuse (sunt obligatorii)

EXCEPTIILE PROCESUALE = mijloace de aparare In sens larg = mijl folos de parat pt a obt respingerea cererii In sens restrans = acele mijl care ii permit paratului sa ridice obiectiuni indreptate impotriva fondului reclam. Partile pot formula exceptii de fond sau de forma. Exceptia = mijloc proced prin care partea intereaata/ procurorul/ instanta din of invoca in cadrul procesului civ, si fara a pune in disc fondul dr, neregaluralit procedurale. Clasificare : dupa obiect :

o o o o o o

exc de procedura = incalcarea reg procedurale pv compun instantei/ competenta/ procedura de jud exc de fond = pv lipsurile ref la dr la actiune (drept, capacitate, calitate, interes) exc dilatorii = amanarea judec/ declin compet/ refacerea unor acte exc peremptorii = respingerea/ anularea cererii/ stingerea procesului exc absolute = pv incalcarea unor norme imperative; pot fi invocate de oricare din parti/ procuror/ instanta din of: in orice stadiu al cauzei (fond, apel, recurs) exc relative = pv incalcarea unor norme dispozitive; pot fi invocate numai de partea interesara; pot fi invocate doar intr-un anumit termen

dupa efectul lor :

dupa caracter:

Procedura de solutionare a exceptiilor instanta este obligata sa se pronunte inainte de a intra in fondul dezbaterilor asupra exc de proced si de fond care fac de prisos cercet in fon a cauzei daca exc este intemeiata instanta o va admite pronuntand o o o incheiere – amanarea judec/ conexit/ incompatib o hotarare – pronunta declin compet/ respingerea/ anularea cererii

daca este respinsa – instanta pronunta o incheiere interlocutorie si va continua judecata

Caracteristicile exceptiilor pp existenta unui proces in curs mijloc de aparare mijloc prin care se invoca incalcari ale normelor de dr mat sau procesual admiterea ac constituie: o o un obstacol temporarar in solut cererii (exc dilatorie) un obstacol dirimant – stingerea procesului (exc peremptorie)

hot pronuntatta ca urmare a admit unei exc NU constit put de lucru judecat in ceea ce pv fondul dreptului PROBELE IN PROCESUL CIVIL

In sens larg = actiunea de stab a existentei sau inexistentei unui fapt In sens restrans = mijloc legal pt doved unui fapt/ a faptului probator Clasificare p judiciare, p extrajud dupa natura lor o p personale

o -

p materiale

p directe, p indirecte dupa caracterul lor : o o p primare, imediate, nemiglocite p secundare, mediate, mijlocite p care constau in perceperea personala a judecat p care constau in percep faptelor de alte pers

-

dupa modul de perceptie : o o

Reguli admisibilitatea probelor : o o o o o o o legala verosimila (credibila) pertinenta (sa aiba legat cu ob cauzei) concludenta (sa duca la rezolv cauzei) propunerea probelor se face de catre reclam prin cererea de chemare in judecata sau de catre parat prin intampinare probele se admit/resping prin incheiere motivata (inch preparatorie) toate probele se apreciaza liber de catre judecator

administrarea probelor:

a. proba prin inscrisuri Inscris = orice decl despre un act/ fapt facut prin scriere cu mana sau prin dactilografiere/ litografiere/ imprimare pe hartie sau alt material Admisibilitatea probei ac se anexeaza la cererea de chemare in judecata si la intampinare, cerere reconv, in copii certificate de parte (nr de exemplare – cate parti adverse sunt + 1 pt instanta) inscrisurile in lb straina se depun in traducere certificata partile tb sa aiba asupra lor originalele procedura de ctr a autenticit unui inscris sub semnat privata (cand ac este contestat- scrsul/ semnat)

Verificarea de scripte

Procedura falsului se folos in cazul inscrierilor autentice dupa inscrierea in fals, partea care se folosese de inscris poate sa declare ca: o il retrage din proces

o o -

poate refuza sa raspunda poate sa nu se prez la termenul pt care a fost citat

in ac caz inscrisul va fi inlaturat din proces partea care a defaimat inscrisul poate : o o o sa isi retraga declaratia sa nu se rpezinte la termenul urmator sa refuze sa raspunda

in ac caz inscrisul va fi consid recun de catre aceasta parte b. proba prin decl de martor Martorii = pers straine de proces care au receptat si memorizat fapte care sunt concludente in rezolvarea unui proces civ si care le relateaza instantei de jud pt aflarea adevarului Mijlocul de proba este marturi ac martori. Pers care pot fi ascultate ca martori: numai PF care cunosc fapte ce form ob judecatii. NU pot fi audiate ca martori: rudele/ afinii pana la gr III sotul/ fostul sot EXCEPTIE: o o cauze care pv starea civ a pers cauze de divort N IMP N. DISPOZ N DISPOZ

descendenii nu pot fi audiati interzisii judecat pers condamnate pt marturie mincinoasa N IMP cei tinuti de secretul profes (are legat cu fapte in exercit fctiei) cei tinuti de secretul de serviciu (fapte care au legat cu serv) cei care prin raspunsul lor s-ar expune la oped penala/ dispretului public propunerea probei cu martori se face prin cererea de chemare in jud/ intampinare/ cerere reconv/ I zi de infatis/ art. 138 CPC fiecare martor este audiat separat minorii sub 14 ani nu depun juramant, ac li se atrage atentia sa spuna adevarul cuprinsul depoz martorului – va cupr faptele pe care le cunoaste, aratand daca le-a perceput direct sau de la alte pers. Martorul depune oral (cele relatate de se consemn in scris de catre grefier, dupa dictarea presed completului). Depoz se semn de martor, grefier si presed pe fiec pag.

Scutiti de a depune marturie:

Administrarea probei :

-

Pt martorii muti/ surzi se va aduce un interpret sau li se vapune intreb in scris – rasp vor fi consemnate tot in scris Aprecierea marturiei se va face in fctie de intregul mat probator

c. proba prin interogatoriu prin intermed interogat se adm proba cu marturisirea partilor din proces. Marturisirea poate fi jud/ extrajud M extrajud = decl partilor facute intr- cerere adresata unui organ de stat, consemn intr-un PV, in fata proc, in cadrul altui proces... M jud = se face in cursul judec, in fata judecat prin intermd interogatorului (poate fi si spontana) Admisibilitatea marturisirii este interzisa in procesele de divort ??? este admisa numai in legat cu dr de care partea poate sa dispuna si poate avea ca ob numai fapte

Administrarea probei act personal – poate fi facuta numai de parte personal. Exceptie – partea care domic in strainatate, rasp la interogatoriu in scris, prin intermediul unui mandatar situatii : o o o partea se prezinta si recunoaste faptele partea se prezinta si da rasp negative la toate intreb - se vor admin si alte probe partea nu se prezinta sau se prezinta si nu vrea sa rasp la interogatoriu.

M simpla = cont recun fara rezerve M calificata = cont o recun dar ii adauga anumite elem concomitente, ajungandu-se la un rasp negativ M complexa = cont o recun dar ii adauga un alt fapt ulterior, care restrange/ anihileaza efectul marturisirii primului fapt d. Proba prin expertiza Expertiza judiciara = mijl de proba prin care se aduce la cunostiinta org jud opinia unor specialisti cu pv la acele imprej de fapt pt a caror lamurire sunt necesare cunostiinte eoseb. Expertiza este obilgatorie : exp psihiatrica (pt punerea sub interdicitie) exp medico- legala, pt stab varstei la inreg tardiva a nasterii exp in materie de gaj exp topografica, in cazul exproprierii, etc Numirea expertului se face prin incheiere in care se stab si obiectivele exp, onorariul, data depuneri lucrarii. Ac se face prin acordul partilor sau prin tragere la sorti.

Propunerea se poate face de parti/ instanta din of doar dupa punerea in disc partilot.

-

expertiii se pot recuza din aceleasi motive ca si judecat (ac se face in termen de 5 zile de la numire). Recuzarea de judeca in sedinta publica lucrarea expertului se concretizeaza intr-un rap de exp ce se depune la instanta cu cel putin 5 zile inainte de termenul stab instanta : o o o o nu este legata de cz expertizei este legata de constatarile de fapt ale expertilor este legata de aratarea cdercetarilor efectuate la fata locului este legata de sustinerile partilor in fata expertilor

e. proba prin cercetarea la fata locului proba judiciara directa se solicita de catre parti sau se poate dispune din oficiu de instanta se ordona prin incheiere la fata locului se va deplasa intreg completul sau numai unul dintre judecat, in prezenta partilor care vor fi citate f. Prezumtiile

Prezumtiile= ca mijl de proba sunt consecinte pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut catre un fapt necunoscut. P legale – sunt cuprinse in acte normative P judecatoresti – sunt rezultatul rationam judecat, care pe baza probelor existente la dosar face rationam logice pv faptele conexe care au generat dr/ oblig deduse judecatii. Prez legale expres si limitativ prevaz de lg scuteste de orice dovada pe acela in fav caruia este facuta o o prez relative = de regula pot fi combatute prin proba contrarie prez absolute = nu pot fi combatute prin nici un mijloc de proba  prez legale abs (iirefragabile) = coresp unui ionteres general si nu pot fi rasturnate prin nici un mijloc de proba  prez legale abs care coreps unui interes particular = pot fi rasturnate prin marturisire jud sau prin anumite mijl de proba sau numai de catre anumite pers Prez simple sunt rezult rationam judecat pt a fi folosite: o prezumtia sa fie temeinica

o

prez sa fie folosita numai in cazurile in care este admisibila si proba cu martori

g. asigurarea dovezilor reprez posibilit data pers care este intereaata in constatarea de urgenta a marturiei unei pers, parerii unui expert, starii unor bunuri mobile/imobile sau care doreste sa doband recun unui inscris, a unui fapt ori a unui dr care sunt in primejdie sa dispara sau sa fie greu de admin in viitor. In cerere tb sa se arate dovezile a caror adm se cere, starea de urgenta si acordul paratului se poate solicita pe cale princip (inainte de a o introduce) sau pe cale incidentala (in timpul judec) o o pe cale principala – compet revine judecatoriri in raza careia se afla martorul sau ob cercet pe cale incidentala este competenta instanta care judeca pricina Procedura de judecata

intampinarea nu este obligat cererea se judeca in camera deconsiliu

INCIDENTE PROCEDURALE IN CURSUL JUDECATII 1. SUSPENDAREA Def = oprirea cursului judec datorita unor imprej voite de parti, care nu mai staruie in solution cauzei sau sunt indep de vointa lor, cand sunt in imposibilit fz/juridica de a se prezenta. Clasificare : dupa nat imprej care a det susp: o susp voluntara = interv datorita manif de vointa a partilor, care poate fi expresa sau tacita (amnadoua parti o cer sau nici una din parti, legal ciate nu se prez la termenul de judec si nici una din ele nu a solicitat jud in lipsa). Judec se susp chiar daca cererea nu este timbrata. Judecata reincepe prin cererea de repunere pe rol facuta de una din parti, care va tb sa achite si jumatate din taza jud de timbru datorata pt proces, plus timbru jud. o Susp legala  Susp legala de drept = prev de lg • • • • moartea uneia din parti punerea sub interdicite a unei din parti moartea mandatarului incetarea fctie tutorelui/ curatorului

deschid proced reorganiz jud si a falim asupra reclam (in temeiul unei hot judecat)

Ac va opera doar daca cauzele au aparut inainte de inceperea dezbaterilor. Judecata va reincepe prin cererea de repunere pe rol facuta de catre mostenitori, tutore, curator, noul mandatar, judecat sindic.  Susp legala facultativa = ramane la aprecierea instantei si poate interveni in urmat cazuri art. 244 CPC In toate cazurile de susp instanta se pronunta printr- o incheiere care poate fi atacata separat numai cu recurs. Orice act de proced facut in ac per este lovit de nulut, invocarea ei putand fi facuta numai de partea in fav careia a operat suspendarea. 2. PERIMAREA orice cerere se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an. (art 248 CPC). Este o sanctiune ce intervine in cazul nerespect cerintei de a exista o continuitate in actele procedurale Incepe sa curga de la data indepl ultimului act de procedura facut in cauza intrerupt = prin indepl unui act de procedura facut in vederea continuarii judeac, de oricare din parti/ de instanta din of. Actul de intrerupere proftita tututror partilor din proces suspendat. Termene : o o o pana la incetarea cauzei care a dus la suspendare – susps legala facult timp de 3 luni de la data la care s-au petrecut faptele care au dus la susps – susps legala de drept cat timp partea este impiedicata sa staruie in judec din pricina unor imprej mai presus de vointa sa

Termenul de perimare poate fi:

Procedura de constatare a perimarii: opereaza de drept constatarea se face printr-o hot judecat care tb sa constate indepl cond cerute pt perimare si inexistenta vreunei cauze de intrerupere sau suspendare a termenului reglem de norme imperative – poate fi invocata oricand in cursul judec hot data asupra perimarii poate fi atacata numai cu crecusr in termen de 5 zile de la pronuntare

Efectele perimarii stinge procesul impreuna cu actele de procd, partile fiind repuse in situatia anterioara. Coparticipare procesuala – cererea de perimae facuta de catre una dintre parti profita si celorlalte intr-o noua cerere partile pot folosi probele administrate in dosarul perimat, in mas in care nu se consid necesara refacerea lor in apel se perima si posibilit introd unui nou apel – duce la definitivarea sentintei pe fond.

ACTELE PROCESUALE DE DISPOZITIE ALE PARTILOR princip disponibilit permite partilor sa faca acte de dispozitie – sa renunte la actiune, sa achieseze la pretentiile partii adverse sau sa tranzactioneze tb facute personal sau prin mandatar cu procura speciala

RENUNTAREA RECLAMANTULUI Reglemen de CPC sub 2 forme: • renuntarea la judecata = poatre avea loc pe tot parcursul procesului la fond, apel sau in recurs, fie verbal o o de apel. In cazul in care dr la actiune nu s-a prescris, reclam poate introd o noua actiune, fara ca prima renuntare sa aiba vreo consecinta juridica Cand exista copartici procesuala activa/ s-a formulat o cerere de interventie principala/ paratul a introd o cerere reconv renuntarea reclam se va constata prin incheiere dar nu va afecta cererile celorlalti participanti la proces • Renuntarea la dr subiectiv = poate avea loc oricand in cursul judecatii (fond, apel, recurs). Ac se poate face verbal in fata instantei sau prin inscris autentic. in orice stadiu s-ar face renuntarea, lg nu mai cere consimtamantul paratului renuntarea are loc dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, dar inate de intrarea la dezbateri – se poate face fara acordul paratului (paratul poate pretinde ch de judecata) renuntarea are loc dupa intrarea la dezbateri – se poate face doar cu acordul paratului Instanta ia act de renuntare printr-o incheiere prin care dispune inchiderea dosarului. Aceasta se face fara dr in sedinta fie prin cerere scrisa

ACHIESAREA Prezinta 2 forme: • • achiesarea paratului la pretentiile reclam = are loc prin recun pretentiilor reclam, fie spontan, fie prin achiesarea partii care a pierdut procesul = se realiz prin faptul ca ac renunta la atacarea hot cu apel sau intermed interogatoriului. Act unilat care isi prod efectele fara a fi necesara acceptarea reclam cu recurs sau la calea de atac deja declansata. Aceasta forma poate fi expresa sau tacita.

o o

Achiesarea tacita = rez din faptul ca partea care a pierdut procesul executa de buna voie hotararea Achiesarea expresa = are loc in sit in care partea care are dr sa atace hot declara, dupa pronunt hot sa renunta la calea de atac.

TRAZNZACTIA Def = contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste, prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi, sav ori promise de o parte, in scgimbul renuntarii de catre cealalta parte la dr care este litigios sau indoilenic. se poate incheia si in caile de atac si in faza execut silite hot se da fara dr de apel putand fi atacata numai cu recurs. Impotr hot de expedient se poate introd si actiune in anulare care rezulta din contract, actiune pauliana ori actiune in rezolutiune. HOTARAREA JUDECATOREASCA. DELIBERAREA SI PRONUNTAREA. 1. Deliberarea si pronuntarea judecat delib in secret asupra deciziei, in camera de consiliu. Daca ac nu se pot pronunta, pronuntarea de poate amana cel mult 7 zile daca completul este format din mai multi judecat, dupa delib, presed completului aduna parerile judecat. In cazul in care nu se intruneste majoritatea se va judeca din nou in complet de divergenta (se formeaza prin completarea completului initial cu presed/videpres instantei, presed de sectie/ judecat de serviciu la incid procedurale) solutia poate fi pronuntata cu unanimitate sau cu majoritate de voturi solutiile care le poate pronunta instanta sunt: o o o o o o admiterea admiterea in partea respingerea anularea perimarea inchiderea dosarului

rezult delib se consemneaza in minuta care va fi scrisa de un membru al completului pe cererea de chemare in judecata minuta se semneaza de toti membrii completului sub sanctiunea nulitatii dupa pronuntare nici un judecat nu poate reveni asupra hot

-

apelurile si recursurile declarta oral in sedinta se vor consemna intr-un PV, care se ca semna de presed completului si grefierul de sedinta

2. hotararea judecat = actul final al judecatii, act de dispozitie al instantei, are caracter jurisdictional Clasificare : dupa instanta care pronunta hot: o o o o o o o sentinte – hot date in prima instanta decizii – hot date in apel si recurs incheieri – toate celelalte hot pronuntate in cursul judecatii hot pr-zise – prin care se rezolva fondul cauzei si au actiune nelimitata in timp hot provizorii – care au caracter temporar si prin care se iau masuri vremelnice hot nedefinitive = hot de prima instanta care pot fi atacate cu apel hot definitive :     o hot date in prima instanta fara dr de apel hot date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel hot date in apel orice alte hot ce nu pot fi atacate cu apel

dupa durata actiunii lor

dupa cum exista sau nu posib atacarii cu apel/ recurs :

hot irevocabile :      hot date in prima instanta fara dr de apel nerecurate hot date in prima instanta neatacate cu pale hot date in prima instanta in apel nerecurate hot date in recurs orice alte hot ce nu mai pot fi atacate cu recurs

-

dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare o o hot executorii = pronuntate in actiuni in realiz dr, daca sunt defin sau se biucura de executie vremelnica hot neeexecutorii = pronuntate in actiuni in constatare hot integrale – rezolva in intregime procesul hot partiale - se pronunt la cererea reclam, daca paratul recun prur si simplu o parte din pretentii

-

dpdv al consimtamantului o o

-

dpdv al condamnarii

o o

hot cu o sg condamnare hot cu condamn alternativa

3. redactarea, semnarea si comunicarea hot hot tb redactatta in cel mult 30 de zile de la pronuntare (termen de recomandare) cuprins: o practicaua = intocmita de grefier     o o o o aratarea instantei care a pronuntat hot si numele judecat care au luat parte la judecata nuemele, resedinta sau domic partilor, calit in care s-au judecat ob cererii si sustinerile prescurtate ale partilor cu aratarea dovezilor aratarea cz procurorului

considerentele/ motivarea - motivele de fapt si de dr care au format convingerea instantei (opera judecatorului) dispozitivul = cupr solutia la care s-a oprit completul, consemnata in minut calea de atac si termenul in care se poate exercita menitiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, semnat judecta si grefierului

adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cupr hot tb semnate de judecta sub ped de nu fi luate in seama. hot se redacteaza in atatea exemplare cate parti sunt, plus 2 exempl originale.

4. termenul de gratie = reprez amanarea sau esalonarea platii, pe care judecat o acorda debit pt execut hot 5. chelt de judecata se compun din taxele de timbru si alte chelt facute de parti. Hot care obliga la chelt de judec poate fi pusa in execut in termen de 3 ani de la ramanerea defin Chelt de judec se pot solicita si pe calea unei cereri separate, ulterioare, cand nu au fost cerute in cursul procesului 6. efectele hot judecat    dezinvesteste instanta de solutionarea procesului constituie act autentic constituie act executoriu (se poate pune in execut in termen de 3 ani pt dr de creanat, 30 de ani – dr personale nepatrim)   au caracter declarativ, constantand dr preexistente se bucura de putere de lucru judecat (prezumtie legala absoluta irefragabila) = este lucru judec cand a2a cerere are:

i. acelasi obiect ii. intemeiata pe aceeasi cauza iii. este intre aceleasi parti (au aceeasi calitate) Exceptia poate fi ridicata de parti sau de instanta din oficiu. Caracterele puterii de lucru judecat: exclusivitatea – un nou proces nu mai este posibil incontestabilitatea – hot def nu mai poate fi pusa in discutie decat prin intermd cailor de atac executorialitatea – hot poate fi pusa in executare obligativitatea – partile tb sa se supuna efectelor lucrulyi judecat indreptarea

7. indreptarea, lamurirea si completarea hot  vizeaza greselile asupra numelui, calit si sustinerilor partii sau cele de socoteli precum si alte greseli materiale se pot indrepta din of sau la cererea partilor nu se timbreaza nu exista termen se da o incheiere lamurirea

 -

vizeaza cazurile in care este necesara interventia instantei ptr a aduce lamuriri cu pv la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului, cand ac cupr dispozitii potrivnice sau neclare, care pot da nastere la confuzii pe parcursul execut silite

-

cererea se poate formula de oricare din parti se citeaza si partile se da o incheiere nu exista termen completarea

 -

Procedura este aplicabila in cazurile: daca instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere princip/ accesoriu daca a omis sa se pronunte asupra unei cereri conexe sau incidentale a omis sa se prounute asupra dr banesti ale marti\orilor, expertilor, traducat, interpretilor, aparatorilor

Termenul de formulare este cel in care se poate declara apel/ recurs impotr acelei hot. Judecata se face de urgenta cu citarea partilor. Instanta se pronunbta printr-o hot separata, care se ataseaza la hot completata de la dosarul cauzei.

CAILE DE ATAC Caile de atac = mijloace procesuale prin care se poate solicita examin legalit si temeiniciei hot judecat si remediarea eventualelor erori savarsite. CLASIFICARE in fctie de cond de exercitare o o ordinare = pot fi promovate de catre parte fara limitarea motivelor de exercitare (apelul/ recursul) extraordinare = pot fi exercitate numai in cond si pt motivele expres si limitativ prev de lg (recursul, recursul in interesul lg, revizuirea, contestatia in anulare) in fctie de instanta competenta sa solution calea de atav o o cai de reformare = care se solution de catre instanta ierarhic sup celei care a pronuntat hot atacata (apelul, recusrul, RIL) cai de retractare = se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hot atacata (contestatia in anulare, revizuirea) in fctie de faptul daca prov sau nu o noua jdecata in fond o o devolutive = prov o noua judec in fond cu admin de probe boi (apelul) nedevolutive = se exercita un control asupra hot fara admin de probe noi (recursul, contestatia in anulare, revizuirea, RIL) in fctie de posibilit exercit directe a cai de atac o o o o cai de atac comune = pot fi exercit de catre parti direc (apel, recurs, contestatia in anulare, revizuirea) cai de atac speciale = pot fi exercit doar de catre un sub det in mod expres de lg (RIL) suspensive de executare = cele care dupa ce au fost exercitate suspenda de drept posibilit execut silite a hot atacate (apelul) nesuspensive ede executare = nu influenteaza inceperea execut silite in fctie de efectele pe care le produc

REGULI Principii : • • • • legalitatea cailor de atac = hot judecat este supusa cailor de atac prev de lg in vig la mom pronuntarii ierarhia cailor de atac = calea de atac extraord a recursului nu poate fi exercitata direct daca nu are Unicitatea dr de a xercita o cale de atac = o parte poate folosi o sg data o cale de atac. Pt caile de Neagravarea situatiei parti in propria sa cale de atac

deschisa calea de atac a apelului. retractare nu existra aceasta regula.

CONTROLUL Ctr judiciar = dr si obligatia instantelor judecat sup de a verifica in cond si cu proced stab de lg, legalit si temeinicia hot pronuntate de instantele judecat inferioare. Ctr judecatoresc = dr si oblig instantelor de a verifica in cazurile, cond si cu proced prev de lg, legalit si temeinicia unor acte, cu sau fara caracter jurisdictional, care emana de la organe din afara sist jud, si care pot fi organe cu activit jurisdiction sau organe fara activit jurisdiction. Apelul Comunicarea – este asimilata si : cand comunicarea a fost facuta odata cu somatia de executare depunerea cererii de apel inainte de comunicarea hot termenul de apel curge si impotriva partii care a cerut comuniv hot catre adversar, de la data la care a ceruto Pentru procuror termenul de apel curge de la comunicare daca a participat la judec cauzelor sau de la pronuntare daca nu a participat. Cazuri de intrerupere a termenului de apel: moartea partii care are interes sa faca apelul moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea

Apelul exercitat in termen suspenda executarea . Nerespectarea termenului de apel atrage sanctiunea decaderii. Depunerea cererii de apel se face sub sanct nulit la instanta a carei hot se ataca. Apelul incident = permite intimatului chiar dupa implinirea termenului de apel sa isi insuseasca apelul facut de partea potrivnica printr-o cerere proprie care tinde la schimnarea hot primei instante. Apelul provocat = apare in cazul coparticip procesuale precum si at cand la I instanta au intervenit terte pers in proces. Intimatul este in drept dupa implinirea termenului de apel sa declare apel impotriva altui intimat sa a unei pers care a figurat in I instamta si care nu este parte in apelul principal. Cererea se poate face doar pana la prima zi de infatisare.

Recurs Motive de recurs – art. 304 CPC In cazul admmiterii recursului hot recurata poate fi : modificata = se pronunta cand motivele sunt fondate pe art. 304 pct 6 -9 casarea = se pronunta cand motivele sunt fondate pe art. 304 pct 1 – 5 cu retinere = reprez regula pt recursurile judecate de CA si tribunale cu trimitere = nu se poate dispune decat o sg data in oricare din cazurile prev de lg (reprez regula pt ICCJ) CONTESTATIA IN ANULARE Cale de atac: extraordinara de retractare comuna nesuspensiva de execut

Casarea poate fi:

Ac cale de retractare poate fi folos doar impotriva hot irevocabile. Elemente : Partile = sunt cele care au participat la judecata in urma careia s-a pronuntat hot atacata sau succesorii lor in dr Obiectul = hot irevocabile Cauza = unul din morivele expres si limitativ prev de lg (art. 317, 318 CPC)

Categorii : • contestatia in anulare obisnuita/ de dr comun • cand procedura de ciatre a partii pt ziua in care s-a judecat cauza nu a fost legal indepl cand s-au incalacat dispozitiile de ordine publica pv la competenta (gen, mat si terit exclusiva)

Motive :

contestatia in anulare speciala

Are ca ob numai hot irevocab pronuntate in instanta de recurs si nu alte hot devenite irevocabile. Motive : cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale omisiunea instantei de recurs de a cerceta unul din motovele de modificare sau casare.

Procedura de judecata instanta competenta – instanta a carei hot se ataca cererea va tb sa cupr eleme cererii de chemare in judecata, se timbreaza

-

termenul de exercitare difera dupa cum se contesta hot pasibile de execut sau nu o o hot care pot fi puse in executare – termenul incepe sa curga de la data la care hot a devenit irevocab hot care nu se executa silit = termenul este de 15 zile si incepe sa curga de la data la care contestatorul a luat la cun de hot

Intimatul este oblig sa depuna intampinare cu 5 zile inainte de termenul de judecata. Solutii : in cazul nelegalei citari hot se anuleaza si cauza se rejudeca in cazul incalcarii compet de ordine publica hot de anuleaza si se declina solut cauzei in fav instantei competente in cazul greselii materiale se anuleaza hot si se rejudeca cauza in cazul omisiunii cercetarii unui motiv de apel se anuleaza total/ partial hot si se rejudeca numai pt acel motiv

REVIZUIREA Este o cale de atac: extraordinara de retractare comuna nesuspensiva de executare

Partile – cele care au luat parte la judecarea cauzei in apel/ recurs ori succesorii lor in dr Obiectul il poate constitui: hot defin (cele pronuntate in I instanta si care au devenit defin prin neexercit caii de atac a apelului sau hot ptonuntate de instanta de apel) hot pronuntate de instanta de recurs (cele pronuntate in rejudecarea cauzei dupa casarea cu retinere)

Fiind o cale extraordinara – poate fi introd numai pt motivele expresi si limitativ prev de lg. Motive de revizuire: - art. 322 CPC • • • daca dispozitivul hot cupr dispozitii potrivnice care nu se pot duce la indeplinire daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut/ s-a obiectul pricinii nu se afla in fiinta (pieirea bunului)

dat mai mult decat s-a cerut (extra petita, minus petita, plus petita )

judecator/ martor/ expert care a luat parte la judecata a fost condamnat defin pt o infr pv la pricina sau daca

hot s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanction discipl pt exercit fctiei cu rea credinta sau grava neglijenta in acea cauza • dupa darea hot s-au descop inscrisuri deoveditoare de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprej mai sus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modif hot unei instante pe care s-a intemeiat hot a carei reviz se cere • • • • statul/ alte PJ de dr public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost daca exista hot defin potrivnice, date de instante de acelasi gead sau de grade dif, in una si aceeasi pricina, partea a fost inpiedicata sa se infatiseze la jdecata si sa instiinteze despre ac, dintr-o inprej mai presus de daca CEDO a constat o incalcare a dr si libertatilor fundam datorata unei hot judecat, iar consecintele grave aparati deloc sau au foat aparati cu viclenie de cei inssarcinati sa ii apere intre aceleasi per, avand aceeasi calitate (tripla identitate) vointa sa ale ac incalcari continua sa se prod si nu pot fi remediate decat prin reviz hot pronuntate Procedura de judecata : instanta competenta sa judece cererea este cea care a pronuntat hot atacata. Exceptie: in cazul hot potrivnice – instamta compet este cea ierarhic superioara daca prin aceeasi cerere se invoca mai multe motive care atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea de competenta, cauza va fi disjunsa si trimisa instantei compet spre solution cererea de reviz tb sa indepl cerintele oricarei cereri de chemare in judecata termenele de introd a cererii de reviz- art. 324 CPC intampinarea este obligat si se depune cu 5 zile inainte de termenul de judecata primordial instanta va analiza admisibilitatea cererii. Daca cererea este admisibila instanta va putea schimba in tot sau in parte hot atacata impotriva hot pronuntate in revizuire se poate exercita numai calea de atac ce s-ar fi putut exercita si impotriva hot revizuite. Exceptie : contrarietatea de hot (atacata intod cu recurs) si cand instanta de revizuire este ICCJ (hot prounutata de ac este irevocabila).

ORDONANTA PRESEDENTIALA

-

pt a fi folos ac procedura partile tb sa indepl cond gen de exercitare a actiunii civile: o sa justifice interesul

o o o

sa aiba capacit procesuala sa aiba calitate procesuala urgenta = ac proced poate fi folos pt pastrareaunui dr care s-ar pagubi prin intarziere, pt prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara sau pentru inlaturarea piedicilor ivite in cursuk execut silite. Este necesar ca urgenta sa persiste pe tot parcursul procesului.

cond speciale de admisibilitate a ordobnantei :

o o -

Vremelnicia = prin ea nu se pot lua decat masuri vremelnice si nu defin, care sa rezolve in fond litigiul Neprejudecarea fondului = judecatorul tb sa cerceteze doar aparenta dr pretins de reclam, fara a avea posibilit sa intre in cercet fondului ac dr

instanta competenta – cea care ar fi competenta sa se pronunte si asupra fondului dr cuprinsul cerererii – tb sa cupr toate elem oricarei cereri de chemare in judecata particularitati de judecata: o o o o o judecata se face de urgenta si cu precadere la cerereea reclam judecata se poate face cu participarea partilor (termenul de citare poate fi si de 5 zile) nu este admisibila chemarea in garantie hot pronuntata este executorie pronuntarea poate fi amanata cel mult 24h, motivarea se face in termen de 48 de h de la pronuntare se poate exercita doar calea recursului termenul este de 5 zile si curge de la pronuntare (cu citarea partilor) sau de la comunicare (fra citarea partilor) o o recursul se va judeca si el cu urgenta citarea partilor este obligatorie

-

calea de atac : o o

-

hotararea nu are efectul puterii lucrului judecat – exista doar o puetere relativa fata de o alta ordonanta presed

PARTAJUL ac proced este aplcabila tutror impartelilor indif de izvorul propriet comune care poate fi indiviziunea, coproprietatea sau devalmasia instanta competenta – i

o o

competenta materiala - indif de val masei bunurilor ac vor fi judecate in prima instanta de judecatorie competenta teritoriala - urmeaza regulile de dr comun: instanta de la domic paratului daca sunt numai bunuri mobile, instanta de la locul sit imobilului (daca printre bunuri exista si imobile) sau instanta ultimului domic al defunctului (partaj succesoral)

-

participantii: coproprietarii/ covalmasii in caz de divort, dr la actiune al ac este personal. In cazul decesului unia dintre ac judecata nu mai poate continua intre sotul suprav si lati mostenitori orice partaj da nastere la o judecata dubla

Cuprinsul cererii de chemare in judecata: elemente generale elemente specifice: o o aratarea tutror pers intre care urmeaza sa se faca imparteala si titlul in baza caruia se solicita partajul obiectul cererii – tb sa se indice toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul in care ac se afla si pers care le detine sau le admin.    Evaluarea bunurilor este necesara pt stab cuantumului taxei de timbru Indicarea locului situarii bunurilor pt stab comepet terit exclusive a instantei Aratarea pers care detine/ admin bunurile este necesara pt a stab cine va fi obligat la predarea ac Cererea reconventionala paratul/ paratii pot cere completarea masei bunurilor prin formularea unei cereri reconv – ac va tb sa indepl toate cond prev pt cererea de chemare in judec ac are un caracter facultativ, de regula se va depune odata cu intampinarea. Daca partajul s-a cerut pe cale accesorie in cadrul proc de divort ac va putea fi depusa si la I zi de infatisare Particularitati de judecata staruinta pt incheierea unei tranzactii = obligativitatea instantei ca pe tot parcursul procesului sa staruie ca partile sa isi imparta bunurile prin buna invoiala interogatoriul din oficiu = judecatorul va tb sa ia decl partilor cu pv la fiecare dintre bunurile supuse impartelii, luand act de recun lor cu pv la existenta bunurilor, locul unde se afla si val ac inchieierea de admitere in principiu – are caracter interlocutoriu – obligat urmat elem: o bunurile supuse impartelii

o o o o o o o o -

calitatea partilor de copropriet cota parte ce se cuvine fiecaruia eventualele creante nascute din starea de propriet comuna datoriile transmise prin mostenire datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct sarcinile mostenirii situatia in care prin noua incheiere se pot intoduce noi bunuri la masa de impartit sa se poate recunoaste existenta si a altor copropriet situatia in care se poate scoate de la masa bunurilor de impartitun bun ce a fost cuprins acolo din eroare

daca partajul este succesoral in cupr incheieriivor fi stab:

exista 2 cazuri cand se poate da o noua incheire de admitere in principiu:

conditii pt pronuntarea unei incheieri noi: o o o intervalul de timp in care se poate pronunta incheierea – cupr intre data prounut incheierii de admitere in principiu si data pronunt hot asupra fondului cauzei constatarea existentei unor bunuri care se impune a fi supuse partajului sau a unor copropriet indreptatiti la partaj asupra ac bunuri/ asupra starii de copropriet sa nu fi avut loc dezbateri contradictorii cu ocazia pronuntarii incheierii de admit in principiu

Modalitati de partaj: • partajul in natura o o o tb sa constitie regula in orice proces de imparteala instanta tb sa stariue in realizarea unei imparteli de buna voie criterii stabilite pt formarea loturilor:     o • acordul partilor marimea cotei de propr/ cota de contrib a fiec sot domiciliul si ocupatia copartajantilor existenta unor imbunatatiri realiz de unul dintre ei, inainte introd actiunii de partaj, dar numai cu acordul celorlalti copropr inegalitatea loturilor - intregirea prin plata unei sulte

atribuirea bunului unui sg copartas o o pt a fi aplicabila e necesar ca partile sa fi dobandit doar un bun mobil/imobil care sa nu fie comod partajabil in natura sau ac atribuire nu este recomandata se poate face in 2 forme:

atribuirea provizorie = tb ca bunul sa nu poata fi partajat in natura sau o atare partajare sa duca la o scadere importanta a valorii ori partajarea ar duce la o alta destin econ. Poate fi facuta doar la cererea uneia din parti. Atribuirea directa = din motive temeinice

 • vanzarea bunului o o

poate sa apara numai in anumite situatii strict prev de lg, at cand atribuirea bunului nu este posibila situatii:   nici unul dintre copartasi nu cere atribuirea bunului desi bunul a fost atribuit provizoriu nu s-a depus in termenul stab suma cuvenita celuilalt copropr

o

modalitati de vanzare:  prin buna – invoiala – va fi dispusa prnr-o incheiere data de instanta. Ac va fi data doar daca partile vor fi de acord cu ac modalitate (termenul max de vanz este de 6 luni)  prin executorul judecat – cand d-a implinit termenul acordat de instanta partilor pt vanzarea prin buna- invoiala, iar ac vanz nu s-a realizat. Este posibil ca vanz la licitatie sa se faca si direct, fara a parcurge etapa vz ptin buna-invoiala, daca partile solicita ac lucru

Inchiderea dosarului - pt cazurile in care nici una din modalit de partaj nu se poate raliza. Partile vor putea introd o noua cerere de imparteala. Cai de ataca – sunt supuse cailor de atac – apel si recurs sau doar recurs, in fctie de val masei partajabile???

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful