Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.

-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

1



FONDAT de MARINELA PREOTEASA, 1994 serie nou, online, martie-aprilie 2013 (9-10)















:
.
.
Sumar( p1); Caseta redacional (p2);
Constantin Mîndru (p2); Concurs de poezie (...) (p3); Salina
artificial din Slatina (p4); Concursul naional de dramaurgie
Galai (p6); Concursul naional de poezie ... (p6); Despre
ANCRIS ...(p7); Olga Popescu, pictur din tema Csue (p7);
Despre Editura CuArt (p7); Expoziie naionala-concurs de Sf.
Pati 5-7 mai 2013 ...(p8); Concursul naional de dramaturgie-
Galai 2013 (p9); Concursul naional de literatur „Geo Bogza”
ed. III-a (p10); Marinela Preoteasa:umor amar, poezie (p11);
Luminia Suse, poezie (p12); Al. Florin ene:Poezia ca viziune n
geometria metaforei, recenzie la vol. de poezie PARALELISM
VIZIONAR, autor Marinela Preoteasa (p13); Valeriu Armeanu,
poezie (p14); Io Pavel- Dincolo de aparene- o via pe malul
cellalt (p15); Radu Viorel ispas, poezie (p16); Elena Adriana
Rducan: Cronic la Antologia a aptea paradoxist, autor
Florentin Smarandache (p17); Nicolae Blaa: Despre povestea
din spatele povetii, proz scurt (p18); Mariana Zavati Gardner:
De vânzare, proz scurt (p20); Traian Vasilcu, poezie (p21);
Titina Nica ene, poezie (p22); Elena Buu, poezie (p23); Opria
Defta: Asul, teatru (p24); Petera PIATRA ALTARULUI, Bihor
(p25); Viorel Roman, Istorie contemporan (p26); Pentru
sntatea dumneavoastr (p26); Prjitur din hric (p27).








































.+ .+ .+ .+ »«::. »«::. »«::. »«::.
+-./ +-./ +-./ +-./
D-»-«:«. ~ D-»-«:«. ~ D-»-«:«. ~ D-»-«:«. ~:.@:--.- :.@:--.- :.@:--.- :.@:--.- .-.. .-.. .-.. .-..Þ-. Þ-. Þ-. Þ-..«.-:. .ÇI. .«.-:. .ÇI. .«.-:. .ÇI. .«.-:. .ÇI.
°«s. °«s. °«s. °«s..:-- --:.,. @:--.-+ m.:--. .:-- --:.,. @:--.-+ m.:--. .:-- --:.,. @:--.-+ m.:--. .:-- --:.,. @:--.-+ m.:--. . .. .
@:--.-:.- @:--.-:.- @:--.-:.- @:--.-:.-. .. .Ç»+-+-«+-/. Ç»+-+-«+-/. Ç»+-+-«+-/. Ç»+-+-«+-/.
:«:«--- --:+s--+:--.:-- -- :«:«--- --:+s--+:--.:-- -- :«:«--- --:+s--+:--.:-- -- :«:«--- --:+s--+:--.:-- --:-. -« -«». «. ,:-+-.. :-. -« -«». «. ,:-+-.. :-. -« -«». «. ,:-+-.. :-. -« -«». «. ,:-+-..
e-..:.-.:-- :. -.:.:--.:-- -- e-..:.-.:-- :. -.:.:--.:-- -- e-..:.-.:-- :. -.:.:--.:-- -- e-..:.-.:-- :. -.:.:--.:-- --:-. :-. :-. :-.
7«:«--- -.:-- -« ---»+::.-+ «. Ç,. @:--... 7«:«--- -.:-- -« ---»+::.-+ «. Ç,. @:--... 7«:«--- -.:-- -« ---»+::.-+ «. Ç,. @:--... 7«:«--- -.:-- -« ---»+::.-+ «. Ç,. @:--...
+: +: +: +::«-. «. - :.--.- :«-. «. - :.--.- :«-. «. - :.--.- :«-. «. - :.--.- :. -+:« :. -+:« :. -+:« :. -+:« «-+-. «. «-+-. «. «-+-. «. «-+-. «.
I.«+- I.«+- I.«+- I.«+-.+ .+ .+ .+. .. .














Miercuri, 8 mai 2013, orele 15,

La Casa de Culturá Traian
Demetrescu, Craiova, 8tr. Traian
Demetrescu, nr.31, C.P. 200395,
]ude¢ul Dol]
Liga 8criitorilor Romàni ,
Filiala Craiova, Dol]
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

2
Fondat de Marinela Preoteasa, 1994
Scurt Circuit Oltean, serie nou,
revist – magazin,lunar, online

Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR
Membri de onoare:
Scriitorul Al.Florin ene, Preedinte L.S.R.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, scriitor
Prof. univ. dr. George Sorescu, scriitor

Redactor-ef:
Marinela Preoteasa(Foto 1 )
Redactori responsabili:
tefania Marineanu: turism (foto 2)
Mitroi Florica (snt.)Delia - Mihaela Vasile : arte
(foto3)
Redactor DIASPORA:
Florentin Smarandache(foto 4), SUA, membru
USR, SSO, LSR, deintor al medaliei de aur pentru
tiin, Pècs, 12 iunie 2010, premiul Traian Vuia pe
2009, decernat de Academia Român, în 15.12.2011

Responsabilitatea juridic privind
coninutul materialelor publicate în revista
Scurt Circuit Oltean aparine strict autorilor,
ageniilor de pres sau personalitilor citate,
în conformitate cu Art. 206 Cod Penal
Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR
IMPORTANT
* Materialele propuse se primesc i prin email:
* Revista ofer spaiu publicitar i pentru :
„foto aniversare” cu 2 lei/ cmp.
SC Cuart Impex SRL ; CUI RO5410508
Banca Comercial Român SA Slatina Olt
Cont Nou: ’ 2511.A01.0.4273433.0200.ROL.1
Cod IBAN Nou: RO12RNCB0200042734330001;
TREZORERIE Slatina Olt
Cod IBAN RO53TREZ5065069XXX000763
- Detalii prin email:
ScurtCircuitOltean@mail.com sau
scurtcircuitoltean@gmail.com ;
preoteasa_marinela@yahoo.com
Adresa redaciei:
Str. Mânstirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13,
Slatina, Judeul Olt, cod potal 230041,
Tel. fix 349-883431; mobil 0721-204698
http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean
revistele se pot lectura la:
http://www.scribd.com/cuart_SCO
ISSN 2248-0617 ; ISSN-L = 2248-0617
DTP: Marinela Preoteasa




















De Pati face o-ncercare –
Domnului îi este miel,
ine post în Postul Mare…
( Poate-aa ajunge-n el ! )


Preul de Pati te jupoaie,
Srcie-i eti fidel –
Guvernanii-o fac de oaie,
Noi n-o facem nici de miel !







“Venii de luai lumin !”
( La noi face apel ),
Dar popa n-are vin
C vin de la RENEL.



Economia ne moare,
Osul la treab n-am pus,
Dar avem o consolare
C a înviat Iisus !

Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

3

”Peregrinri” - ediia a II-a 2013
organizat de Centrul de Excelenta in
Promovarea creativitatii Romanesti -Dublin
Postat de Doria iu Ploeteanu în Aprilie 7, 2013
Membrii juriului: Virginia Paraschiv;Emil Brumaru;
Felix Nicolau; Radu Vancu; Adrian Suciu; Adrian
Munteanu; Attila F. Balázs (Slovacia); Dorina iu
(Irlanda)
Perioada desfurrii: 15 aprilie – 31 mai 2013 –
trimitere texte; 01 – 15 iunie – jurizare; 01 – 15 iunie –
votarea publicului pe site-ul Centrului de excelen în
promovarea creativitii româneti –
Dublin,http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePromov
areaCulturiiDUB... , unde se vor gsi toate poeziile
participante la concurs.
17 iunie – anunarea câtigtorilor.
Regulament: Se trimite o singur poezie în word, caracter
de 12, la un rând, Times New Roman, cu diacritice, care s nu
depeasc dou pagini, pe adresa de e-mail
: centruldepromovaredublin@gmail.com
Nu exist regula primei audiii. Fr discriminare de
ras, naie, sex, vârst, orientare politic, religioas etc.
Nu se iau în considerare poeziile trimise dup data de 31
mai 2013, orele 24 ale Irlandei. Nu se acord diplom de
participare. Nu se acord meniuni, ci numai premiile I,
II i III. Sistem de votare juriu:
Faza I: 01 – 10 iunie 2013
Fiecare dintre cei apte membri ai juriului evalueaz 10
poezii, acordându-le, în ordinea preferinelor, punctaj de
la 10 la 1, fr a repeta o not. Se calculeaz punctajul
obinut, iar primele 10 poezii care obin cel mai mare
punctaj intr în evaluarea final.
Faza II: 11 – 15 iunie 2013 Fiecare membru al juriului
evalueaz trei poezii, dintre cele 10 intrate în final, cu 5
puncte pentru locul I, 3 puncte pentru locul II i 1 punct
pentru locul III, dup care organizatorul va calcula
punctajul, stabilindu-se astfel premianii concursului.
Votul juriului este confidenial (nu se face public).
Sistem de votare pentru public: 01 – 15 iunie 2013
Se voteaz pe site-ul Centrului de excelen în
promovarea creativitii româneti –
Dublin,http://hopernicus.falezedepiatra.net/CentruldePro
movareaCulturiiDUB..., unde vor fi postate toate
poeziile concursului, la rubrica pentru comentarii.
Locul I – poezia X – 5 puncte
Locul II – poezia Y – 3 puncte
Locul III – poezia Z – 1 punct
Alt mod de votare nu va fi luat în considerare. V rugm
s nu facei comentarii la poezii pe durata
perioadei de vot. Dup calcularea punctajului se vor
stabili câtigtorii celor trei locuri în accepiunea
publicului amator de poezie.Din respect pentru ceilali
creatori, considerm c autorii participani nu îi pot
vota propriile poezii.

Pentru câtigtorii desemnai de juriu:
Câtigtorii vor primi diplome tiprite, vor fi publicai
în numrul 2 al revistei Itaca (aprilie – mai – iunie 2013)
i vor primi câte un exemplar din revista respectiv. Vor
primi câte o moned de 1 penny din anul 1913, un
volum cu autograf din partea unui membru al juriului, o
pictur semnat de Dorina iu, cri din colecia Cititor
de Proz, promovare pe site-urile proprii i ale
partenerilor notri. Pentru câtigtorii
premiilor de popularitate: Premianii vor primi
diplome tiprite, publicare în revista Itaca numrul 2 (aprilie
– mai - iunie 2013), vor primi câte un exemplar din revist,
cri din colecia Cititor de Proz i promovare pe site-urile
proprii i ale partenerilor notri..
Cenaclul Satiricon al Epigramitilor din Cluj anun
desfurarea celei de a XXIV-a ediii a Festivalului naional
„Eterna epigram”( 28 – 29 iunie 2013).
Pentru concursul din acest an se vor trimite:
I. La tema Secera i barosul, 3 epigrame
II. Fr tem impus, 3 epigrame
Sunt invitai s participe toi epigramitii din ar i din
strintate.Rugm preedinii de cenacluri s transmit
colegilor aceast invitaie la concurs.Creaiile, inedite, vor fi
semnate cu moto i însoite de un plic mai mic cu acelai
moto, coninînd datele expeditorului: numele, prenumele,
adresa, nr.telefon, cod potal, seria i nr.buletinului sau a
crii de identitate, precum i CNP (necesare la
cazare).Materialele, dactilografiate sau listate la imprimant,
cu diacritice, vor fi trimise în 3 exemplare, pe o singur
pagin , pân în 10 iunie 2013 (data potei).Expedierea se
va face numai la adresa: MARIAN POPESCU, Piaa
Mihai Viteazul nr.6, ap.9, Cluj-Napoca, cod 400036,
cu meniunea „Pentru concursul de epigrame”.
Epigramitii clujeni nu particip la concurs. Invitaii i
premianii vor fi anunai personal. Invitaia nu este
transmisibil. Organizatorii asigur cazarea i masa, iar
costul transportului va fi suportat de ctre fiecare
participant. Menionm c acest proiect este realizat cu
sprijinul Primriei Cluj-Napoca, al Consiliului
Judeean Cluj, precum i al Casei Municipale de
Cultur Cluj-Napoca.
Pentru informaii suplimentare v putei adresa la
telefoanele:
Eugen Albu : 0264-420091 sau 0743297834
Marian Popescu: 0264-530264 sau 0768761732
Petru-Ioan Gârda: 0364-884584 sau 0745067897
PREEDINTE, Eugen Albu (by jonescus (rev. Recenzii))
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

4
°-:.--.« -« °-:.--.« -« °-:.--.« -« °-:.--.« -« e+:---«: e+:---«: e+:---«: e+:---«:
Ç+:.-.. +-: Ç+:.-.. +-: Ç+:.-.. +-: Ç+:.-.. +-:.,.-.+:. «.- .,.-.+:. «.- .,.-.+:. «.- .,.-.+:. «.-
Ç:+:.-+. ¡ 0:: Ç:+:.-+. ¡ 0:: Ç:+:.-+. ¡ 0:: Ç:+:.-+. ¡ 0::

Marinela Preoteasa: Domnule Chioiu, SALINA
Slatina, singura salin artificial din jude, este o
dovad a interesului civic de care dai dovad. S
spunem de când funcioneaz SALINA i cum ai decis
s v ocupai de înfiinarea acesteia.
Ciprian Chioiu: SALINA Slatina funcioneaz
începând cu data de 15 octombrie 2011, când a fost
terminat implementarea proiectului finanat din
fonduri europene „ Centrul de întreinere i relaxare –
SALINA Artificial – Slatina, Olt”. Ideea proiectului a
izvorât din dorina de a crea un spaiu de agrement
unde clienii pot descoperi efectele salinoterapiei,
metod de tratare i prevenire a afeciunilor
respiratorii, metod foarte veche, de secole.
M.P: Ce boli pot fi tratate aici?Care sunt interdiciile?
C.C: Efectele salinoterapiei vizeaz afeciunile
sistemului respirator, previn rcelile i gripele.
Salinoterapia este indicat celor cu probleme
respiratorii de sezon sau cronice, astmului bronic,
tuturor formelor astmatiforme. Salinoterapia este
indicat i pentru fumtori sau persoane care lucreaz
în medii nocive, amelioreaz sforitul i chiar i stresul,
amelioreaz anumite dermatoze. Adresabilitatea salinei
este pentru toi oamenii, excepie fcând bolile grave de
plmâni, afeciunile glandei tiroide, hipertensiunea
grad. III i sarcina avansat.
M.P: Primria Municipiului Slatina, de comun acord cu
firma dumneavoastr, a oferit cetenilor un cadou care
e foarte apreciat: „Sntate pentru vârsta a III-a”, mai
precis este un program dedicat pensionarilor, i s-a
desfurat în lunile februarie-martie 2013. Prin acest
program li s-a permis pensionarilor sltineni s fac
gratuit terapie la SALINA. Este ideea dumneavoastr
pentru acest perogram? Sau vi s-a cerut de ctre
Primria Slatina? Cum „s-a nscut” acest program?
Salon primire pacieni
C.C: Înc de la deschiderea salinei, persoanele vizate
au fost cele în vârst i copiii, cele mai expuse la
alergiile i bolile de sezon, astfel încât, la începutul
acestui an am demarat cele dou proiecte: „Sntatea
vârstei a III-a” i „Prevenirea afeciunilor de sezon
pentru copii”, în parteneriat non profit cu Direcia de
Protecie i Asisten Social, din cadrul Primriei
Slatina,Olt.
Ideea îmi aparine având prinii la vârsta a III-a,
precum i un copil colar i sunt bucuros c am adus un
mic aport la sntatea acestor categorii de oameni,
efortul financiar nefiind de neglijat, dar rezultatele
obinute prin aeste campanii au meritat efortul.
M.P: Mi s-a prut tot atât de interesant i benefic, faptul
c prinii i bunicii pot fi însoii de copii, nepoi, iar
acetia beneficiaz gratuit de binefacerile în sntate
ale SALINEI. Acest program este permanent?
C.C: La sfâritul acestor campanii vom evalua impactul
asupra populaiei i vom analiza posibilitatea relurii
unor astfel de programe, strâns legat de acest respect,
fiind activitatea în viitoar a salinei. Dac oamenii vor
înelege rolul salinei în prevenirea unei afeciuni i vor
solicita serviciile oferite de firma noastr, vom continua
astfel de programe, nu neaprat în aceast form, în
acest moment analizând alte forme atractive pentru
clieni (bonusuri la abonamente, servicii suplimentare la
abonarea pentru serviciile de baz, etc.)
MP: În afar de inhalarea vaporilor de sare, care sunt
alte tratamente ce se pot efectua aici?Ce proceduri se
pot face la SALINA Slatina?
C.C: Centrul de întreinere i relaxare: SALINA
Artificial, ofer, pe lâng salinoterapie urmtoarele
terapii neconvenionale: Cromoterapia, Meloterapia,
precum i masaj realizat cu ajutorul: fotoliilor
profesionale, a ctii de masaj a scalpului precum i a
ochelarilor pentru masajull ochilor.
M.P: Care este durata unui program de tratament?
Dup cât timp se poate repeta?
C.C: Pentru a fi instalate efectele salinoterapiei, mai
ales pentru creterea imunitii, sunt necesare minim 4
cure pe an cu durata de minim 10 zile/cur.
Recomandarea noastr este ca, funcie de rezultatele
primei cure, fiecare client s-i fac un program
propriu, pauza între cure fiind de minim 3 sptmâni
pân la maxim 3 luni.
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

5
M.P: Ce proiecte avei pentru viitor pentru cetenii
Slatinei?Pentru elevi ai pregtit ceva?
C.C: Aa cum am spus i mai devreme, analizm diferite
variante de atragere a clienilor prin oferirea de
bonusuri, edine gratuite, proceduri suplimentare
incluse în abonamentele de baz i continum eforturile
pentru încheierea de parteneriate cu diverse uniti din
Slatina, pentru sntatea angajailor. Un astfel de
contract a fost în vigoare în cursul anului 2012 cu
ALRO SA, parteneriat prin care, angajaii societii au
avut gratuitate la abonamentele la SALIN, parteneriat
ce sperm s-l continum i în acest an. Referitor la
colari i precolari, am aminti c în aceast perioad
se desfoar programul „Prevenirea afeciunilor de
sezon pentru copii”, în parteneriat non profit cu
Direcia de Protecie i Asisten Social din cadrul
Primriei Slatina.
M.P: V mulumesc în numele cititorilor revistei Scurt
Circuit Oltean.
C.C: V mulumesc i eu i v atept la SALINA Slatina.
Marinela Preoteasa


SALINA Slatina, Olt, Str. Mihai Eminescu, nr 46,
tel fix.0249411516, m. Cosmote 0769712618,0768799227
www.salinaslatina.ro



>Eliminarea focarelor de infecie ale tractului
respirator.
>Ameliorarea afeciunilor respiratorii i ORL.
>Prevenirea rcelii i gripei.
>Creterea imunitii.
>Diminuarea reaciilor alergice de sezon.
>Regenerarea pielii i reducerea ridurilor.
>Eliminarea sforitului.Reducerea stresului i a
oboselii.



Preuri la SALINOTERAPIE








>Tuberculoza pulmonar, micoze pulmonare.
>Cancer bronho-pulmonar.
>Boli contagioase.
>HTA (hipertensiune arterial) gradul III.
>Hipertiroidism, boala Basedow.
>Sarcin avansat.
Sala cu fotolii profesionale( pentru masaj)
Virgil CIUC prezint :
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

6

CONCURSUL NAIONAL DE
DRAMATURGIE – GALAI
2013
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” , în calitate de organizator,
lanseaz cea de-a treia ediie a Concursului Naional de
Dramaturgie – Comedie, în cadrul Festivalului International
de Comedie ediia XXV.
CND - Comedie se adreseaz dramaturgilor de limb român,
debutani sau consacrai,
din România sau diaspora. Concursul are ca obiectiv central
selectarea i promovarea unor texte (comedii) inedite (care nu
au mai fost montate sub nicio form artistic ori publicate).
Piesele vor fi trimise într-un plic cu specificarea:
„Pentru Concursul Naional de Dramaturgie – Comedie"
pe adresa:
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galai
str. Domneasc nr.59, cod 800008.
Plicul expediat va conine urmtoarele:
¬ un CD cu textul intrat în concurs;
¬ textul printat;
¬ un al doilea plic, mai mic, in care va fi scris titlul piesei.
Acest al doilea plic - sigilat – va conine coordonatele
autorilor i va fi deschis de juriu doar dup desemnarea
textelor câtigtoare.
În vederea selecionrii, textele vor fi tehnoredactate
în format electronic, cu diacritice, font Arial, marimea 12,
page setup: 2 cm pe cele doua laturi. Textele intrate în
concurs nu vor fi returnate autorilor. Textele care nu vor avea
coordonatele autorilor specificate în plic sigilat nu vor intra în
concurs. Juriul va desemna trei texte finaliste. Toate cele trei
texte vor fi publicate într-un volum redactat si editat de Axis
Libri – Biblioteca „V.A.Urechea” Galai.
Textul câtigtor va fi montat la Teatrul Dramatic
„Fani Tardini” în decurs de un an de la
momentul desemnrii. Textele sunt ateptate la secretariatul
Teatrului Dramatic „Fani Tardini” pân cel târziu în data de 1
septembrie 2013 , data potei.
Virgil CIUC, martie 2013 (Rev. Expresia)

Postat de Cristian Melesteu în Aprilie 21, 2013 la
12:28pm - Vezi blog
Ministerul Tineretului i Sportului
prin Casa Studenilor Piteti i
Editura Tracus Arte invit tinerii
creatori cu vârste între 14-35 ani s
participe la Concursul Naional de
Poezie „Juventus”.
Juriul va fi prezidat de criticul Nicolae Oprea,
preedintele USR Piteti, alturi de acesta fcând parte
scriitorul Dumitru Augustin Doman-directorul revistei
“Arge”, scriitorul Cristian Meleteu, reprezentând
Ministerul Tineretului i Sportului, Ion Cristescu-
directorul editurii Tracus Arte i Cosmin Pera, director
editorial Tracus Arte.
Concurenii vor trimite într-un plic mare, închis, pe
adresa organizatorului, câte 5 poezii, fiecare poezie fiind
dactilografiat pe câte o singur pagin i semnat cu un
pseudonim (moto). Pseudonimul (moto-ul), numele real
al autorului, adresa i telefonul se vor scrie pe o pagin,
într-un plic mic, închis, plasat în interiorul plicului mare.
Manuscrisele nu se înapoiaz.
Plicurile concurenilor se primesc pân la data de 27
mai 2013, ora 13.00, la sediul Casei de Cultur a
Studenilor Piteti, str. Panselelor nr 2, Piteti, jude
Arge. Câtigtorii vor fi invitai la “Colocviul
Naional Literar Studenesc”- manifestare ce se va
desfura în luna iunie într-o localitate montan
argeean, ocazie cu care vor fi înmânate i premiile
(Premiul I – 500 ron, Premiul II – 300 ron, Premiul III –
200 ron, plus dou meniuni a câte 100 de ron), toate
cheltuielile privind cazarea i masa fiind asigurate de
organizatori.
Poeziile câtigtorilor vor fi publicate în revista Arge,
iar cele mai bune creaii ale tuturor participanilor se vor
regsi într-un volum colectiv ce va aprea în anul 2013
sub egida editurii Tracus Arte.
O a doua seciune a concursului se adreseaz
tinerilor care au un volum de poezie, între 40 i 80 de
pagini. Premiul la aceast seciune const în publicarea
volumului de Debut la editura Tracus Arte. Datele de
coresponden rmân aceleai ca mai sus.
Surs:http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971
741%3ABlogPost%3A1829550&xgs=1&xg_source=msg_share_po
st
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

7



C O M E R C I A L I Z E A Z :
TIPURI DE COMENZI pentru
TELEVIZOARE, VIDEO, DVD i AER
CONDIIONAT
Relaii i comenzi la telefoanele:
Tel/fax: +40 349 401 112 (ac.);
+40 349 802 474 (firm), Str. Primverii, nr 17;
Mobil: +40 751 010105








Municipiul 8latina, Olt





Telecomand video Telecomand Dolce





Telecomand pentru Telecomand Digi TV
aer condiionat



Pictur de Olga Popescu, Rm. Vâlcea




















Telefoane:
fixe 0249-418864 & 0349-883431
mobile 0721-204698 & 0742-053492
scurtcircuitoltean¶gmail.com &
preoteasa_marinela¶yahoo.com







Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

8
Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul
Universitatii ”Al. I. Cuza” din Iasi si Asociatia
Cultural – Stiintifica “Vasile Pogor” Iasi va invita sa
participati la:



Toate lucrarile vor fi incluse intr-un sistem de
premiere Pe
domenii de activitate si categorii de varsta.Se vor
acorda trofee, premii I, II, III i meniuni.
VOR FI ACORDATE PREMII SPECIALE I
MARELE TROFEU AL EXPOZIIEI.
MATERIALELE VOR FI TRIMISE PANA LA DATA DE
3.05.2013 LA E-MAIL:
asociatia.vasilepogor@gmail.com Detalii
privind desfasurarea activitatii le gasiti pe
INVITATIA atasata si FISA DE INSCRIERE.
Optional, puteti semna si parteneriatul la aceasta
activitate. Cu
multa stima, Comitetul de organizare
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX
DE LA UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA”
DIN IAI I
ASOCIAIA CULTURAL – TIINIFIC
“VASILE POGOR” IAI,
Organizeaz în perioada de
5 - 7 Mai 2013
la Biserica « CUVIOASA PARASCHEVA » din Iai
i la Cminul de Btrâni din Iai
REGULAMENTUL CONCURSULUI :
Se acord Marele Trofeu al expozi_iei, trofee de
excelen_, premii I, II, III i men_iuni. Ve_i primi
diplomele în noul format conform cu cerin_ele M. E.
N. (men_ionarea prof. coord. + altele)
1. La expozi_ia-concurs pot participa: precolari, elevi,
studen_i i cadre didactice cu: felicitri, ou
încondeiate, colaje i desene tematice, obiecte
decorative, poezii, muzic, teatru, film, ppt-uri, eseuri
etc. care s simbolizeze anotimpul de primvar i
srbtoarea religioas Sfintele Pati, aspecte i
momente ale Învierii Domnului etc. Se pot folosi orice
tip de materiale i orice tehnic de lucru.
Lucrrile vor fi trimise împreun cu fia de înscriere
scris cu majuscule i diacritice pe e-mail:
asocia_ia.vasilepogor@gmail.com în format
electronic (lucrrile vor fi fotografiate i vor fi
salvate cu numele autorului(lor). Materialele
audio/video vor fi trimise electronic NUMAI prin
www.transfer.ro.
Nu primim CD/DVD (care nu se deschid). Fiele
scrise la calculator ne ajut s realizm mai repede
tabelul de premiere i diplomele participan_ilor.
Op_ional: pute_i trimite materialele în format fizic
prin colet potal înso_ite de fia de înscriere printat.
Op_ional: trimite_i parteneriatul semnat, în 2
exemplare, un exemplar va fi tampilat i returnat
împreun cu diplomele.
Acolo unde lucrrile au fost realizate cu sume
importante de bani sau dori_i s rmân la clas v
rugm s le trimite_i fotografiate, nu le putem
returna deoarece felicitrile, colajele etc. vor fi
druite bunicilor de la
Cminul de Btrâni “Sfânta Prascheva” din Iai.
2. Se particip grupat câte 5: orice precolar sau
elev împreun cu al_i 4 copii pot participa sub
coordonarea unui cadru didactic. Cadrul didatic are
participare gratuit.
Calitatea coordonrii stabilete premiul pentru
coordonator !
Un cadru didactic poate coordona minim 5
participani i maxim nelimitat. (Pentru coordonarea
a minim 9 elevi se acord certificat de voluntariat. Sau
pentru participarea împreun cu al_i 3 prof.
coordonatori).
3. Lucrrile (nereturnabile): trebuie s con_in
numele autorului.
Intr în concurs lucrrile individuale, dar i cele
colective.
4. Fiecare participant va fi premiat pentru lucrarea sa:
va primi diploma
de premiere personalizat + DVD-ul cu ISBN cu filmul
activit_ii + calendar pe anul 2013 + altele.
Fiind o competi_ie de lucrri, se va acorda Marele
Trofeu al expozi_iei i trofee de excelen_, premii I,
II, III i men_iuni pe categorii de vârst.
Ve_i primi materialele prin colet potal pân la 30
mai 2013.
5. Fiecare participant (precolar, elev, student etc.)
va achita taxa de participare de 12 lei.
(Pentru reducerea de tax trimite_i tichetele bonus).
Cadrele didactice coordonatoare, al_i coordonatori,
au participarea gratuit. Vor primi gratuit diploma de
premiere – coordonare + adeverin_ +DVD +
calendar.
Taxa se achit prin mandat potal de ctre cadrul
didactic coordonator.
Exemplu: 5 participan_i x 12 lei = 60 lei ctre:
Asocia_ia “Vasile Pogor” – Bivol Teodor preedinte
Str. P-_a. Voievozilor, nr. 5, bl. A 10, et. 7, ap. 28,
loc. Iai, jud. Iai, cod. 700575
Pentru orice situa_ie trimite_i e-mail de contact la:
asocia_ia.vasilepogor@gmail.com
Studiai PEROIECTUL DE PARTENERIAT, Fia
de participare se procur de la noi prin email sau
dela asociaia organizatoare.
.
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

9






PR0|E6T 0E PARTENER|AT

|nche|at |ntre:
1. A806|A||A 6ULTURAL-$T||N||F|6A ,VA8|LE
P0C0R" |A$|, str. P-a Vo|evoz||or, nr. 5, b|. A10, ap. 28,
|oc. |aç|, jud. |aç|, organ|zator a| expoz|[|e| |nterna[|ona|e-
concurs, reprezenta de prof. TE000R ß|V0L |n ca||tate de
Preçed|nte ç| ............................, str.
..................., nr. ..., jud.
......................, reprezentat pr|n prof.
......................... |n ca||tate de
0|rector ç| prof.
.......................................................................... |n
ca||tate de coordonator act|v|ta[| d|n pro|ect.
2. 860PUL PARTENER|ATULU|: Rea||zarea
EXP0Z|||E| NA||0NALE-60N6UR8 ,8F|NTELE PA$T|
2013" d|n 5 - 7 HA| 2013 |n partener|at cu Facu|tatea de
Teo|og|e 0rtodoxa de |a Un|vers|tatea ,A|. |. 6uza" d|n
|aç|, Asoc|a[|a 6u|tura| - $t||n[|f|ca ,Vas||e Pogor" |aç| ç|
|nst|tu[|||e partenere reprezentate pr|n cadre|e d|dact|ce
coordonatoare, |n benef|c|u| cadre|or d|dact|ce d|n
|nva[amàntu| preun|vers|tar, a| studen[||or, e|ev||or ç|
preçco|ar||or, promovarea |mag|n|| poz|t|ve ç| a serv|c|||or
educa[|ona|e a |nst|tu[|||or partenere.
3. 0ß|E6T|VE:
1. Va|or|f|carea cunoçt|n[e|or part|c|pan[||or |a
expoz|[|a-concurs, s|ntet|zarea ç| promovarea ce|or ma|
|mportante |nforma[|| generate de |ucrar||e prezentate.
2. Educarea e|ev||or ç| studen[||or pentru |n[e|egerea,
aprec|erea ç| promovarea va|or||or re||g|oase a|e
poporu|u| romàn, a|e arte|or de or|ce fe|, educarea
gustu|u| estet|c, aud|o-v|deo. Promovarea performan[e|or
cu|tura|-art|st|co-re||g|oase a|e cop|||or ç| studen[||or.
3. |mbunata[|rea capac|ta[|| de comun|care,
soc|a||zare ç| a |n[e|eger|| arte|or |n cond|[|| ob|çnu|te de
expunere a |ucar||or, expoz|[||, prezentar| de portofo|||
art|st|ce, f||me, muz|ca etc.

ô. 0ßL|CA|||LE PAR||L0R:
a. A806|A||A 6ULTURAL-$T||N||F|6A « VA8|LE
P0C0R » |A$|:
- asoc|a[|a va d|spune organ|zarea act|v|ta[||
expoz|[|e|-concurs |n |oca[|a stab|||ta |n |nv|ta[|e ç| va avea
|n vedere respectarea programu|u| anun[at, va crea
cond|[|| tehn|ce de prezentare a |ucrar||or, |n ca||tate de
organ|zator;
- asoc|a[|a va fac|||ta prezentarea serv|c|||or |nst|tu[|e|
partenere;
- va em|te ç| va d|str|bu| d|p|ome|e pentru e|ev||
prem|an[| ç| cadre|e d|dact|ce coordonatoare;
- va returna semnate ç| çtamp||ate pro|ecte|e de
partener|at.
b. PARTENERUL se ob||ga sa respecte
urmatoare|e cond|[||:
- sa med|at|zeze concursu| |n scoa|a | pa|at | c|ub;
- sa coordoneze ç| sa organ|zeze |ucrar||e e|ev||or
part|c|pan[| |a concurs;
- sa respecte Regu|amentu| de desfaçurare a|
concursu|u|.
Prezentu| pro|ect cadru a fost |nche|at astaz|
_______________ 2013 |n 2 exemp|are cu putere de
or|g|na| pentru f|ecare parte ç| |ntra |n v|goare |a data
semnar|| |u|.

A806|A||A 6ULTURAL-$T||N||F|6A
,VA8|LE P0C0R" |AI
Preçed|nte, Prof. ß|V0L TE000R
0|rector,


Virgil CIUC prezint :




Teatrul Dramatic „Fani Tardini” , în calitate de
organizator, lanseaz cea de-a treia ediie a Concursului
Naional de Dramaturgie – Comedie, în cadrul
Festivalului International de Comedie ediia XXV.
CND - Comedie se adreseaz dramaturgilor de limb
român, debutani sau consacrai,
Asoc|a[|a 6u|tura|-$t||n[|f|ca "Vas||e Pogor"
8tr. P-ta Vo|evoz||or, Nr. 5, ß|. A10, Ap. 28
Loc. |aç|, Jud. |aç|. 6|F: 2ô491211
Te|: 0332 437 107 | 0742 51ô ô09
E-ma||: asoc|at|a.vas||epogor§gma||.com
NR. ...................... d|n......................
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

10
din România sau diaspora. Concursul are ca obiectiv
central selectarea i promovarea unor texte (comedii)
inedite (care nu au mai fost montate sub nicio form
artistic ori publicate). Piesele vor fi trimise într-un plic
cu specificarea:

„Pentru Concursul Naional de Dramaturgie –
Comedie"
pe adresa:
Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galai
str. Domneasc nr.59, cod 800008.

Plicul expediat va conine urmtoarele:
¬ un CD cu textul intrat în concurs;
¬ textul printat;
¬ un al doilea plic, mai mic, in care va fi scris titlul
piesei. Acest al doilea plic - sigilat – va conine
coordonatele autorilor i va fi deschis de juriu doar dup
desemnarea textelor câtigtoare.

În vederea selecionrii, textele vor fi tehnoredactate în
format electronic, cu diacritice, font Arial, marimea 12,
page setup: 2 cm pe cele doua laturi. Textele intrate în
concurs nu vor fi returnate autorilor. Textele care nu vor
avea coordonatele autorilor specificate în plic sigilat nu
vor intra în concurs. Juriul va desemna trei texte
finaliste. Toate cele trei texte vor fi publicate într-un
volum redactat si editat de Axis Libri – Biblioteca
„V.A.Urechea” Galai.

Textul câtigtor va fi montat la Teatrul Dramatic „Fani
Tardini” în decurs de un an de la
momentul desemnrii. Textele sunt ateptate la
secretariatul Teatrului Dramatic „Fani Tardini” pân cel
târziu în data de 1 septembrie 2013 , data potei.
Virgil CIUC, martie 2013


Posted on 21 aprilie 2013 by jonescus
Casa Municipal de Cultur «Geo Bogza»
Câmpina organizeaz Concursul Naional de
Literatur «Geo Bogza», ediia a III-a. Pot participa
scriitori nedebutai în volum, indiferent de vârst i
fr restricii de apartenen la uniuni de creaie sau
alte organizaii.
Regulament: Se accept grupaje de minim 5 i maxim
10 poezii, editate la un rând, cu Arial 14, obligatoriu cu
diacritice (textele fr diacritice sunt eliminate din
concurs), în 3 exemplare imprimate pe hârtie A4, trimise
în plic A4 închis, pe adresa Casa Municipal de Cultur
„Geo Bogza”, Str. Griviei, nr. 95, 105600 Câmpina,
jud. Prahova cu meniunea „Pentru Concursul Naional
de Poezie «Geo Bogza»” pân la 15 mai 2013. În loc de
semntur, va aprea un moto ales de autor. În plicul cel
mare, va fi introdus un plic mic închis (având acelai
moto), care va conine un curriculum vitae al autorului:
numele i prenumele; locul i data naterii; studii;
activitate literar; adresa complet; numrul de telefon
i, eventual, adresa de e-mail; motoul de pe plicul mic i
de pe filele grupajului de poezii;
Lucrrile nu se returneaz, ele urmând a intra în
patrimoniul Concursului. Laureaii vor fi anunai pân
cel târziu la 30 mai 2013, pentru a fi prezeni la
festivitatea de premiere, care va avea loc la Casa
Municipal de Cultur „Geo Bogza” Câmpina.
Juriul concursului va fi alctuit din scriitori,
membri ai Uniunii Scriitorilor din România.
Se vor acorda urmtoarele premii: Marele premiu
(600 lei) i Trofeul «Geo Bogza», Premiul I (500 lei),
Premiul II (400 lei), Premiul III (300 lei), Premiul
special «Iulia Hadeu», Premiul special «Al. Tudor
Miu», Premiul Bibliotecii Municipale «C. I. Istrati»
(fiecare în valoare de 200 lei), premii ale unor reviste
literare i ale altor publicaii.
Juriul îi rezerv dreptul de a propune
redistribuirea anumitor premii i acordarea altor premii
speciale. Lucrrile premiate vor fi publicate în «Revista
Nou» i într-o culegere cu prilejulla ediia viitoare a
Concursului. http://www.scribd.com/cuart_SCO
Câmpina, România – Vedere general
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

11


A»-- +»+- ... A»-- +»+- ... A»-- +»+- ... A»-- +»+- ...
Unui fost parlamentar

Îi spune aa de trist povestea
ca i cum femeile ar fi murit,
de la putere a aflat el vestea,
c-n Congo l-au trimis la gângurit.
ç:«»+ + e-.-: --« ç:«»+ + e-.-: --« ç:«»+ + e-.-: --« ç:«»+ + e-.-: --«
Gluma pare c-a prins rod,
nici un pic dureri de cord...
fr de pmânt i ap,
doar cu filele din map.

m«:+ m«:+ m«:+ m«:+.. .- I+. .. .- I+. .. .- I+. .. .- I+.
De când l-a lsat nevasta,
i-a pierdut i lookul, rasa,
tot c l-a lovit npasta,
s-a mutat i-n Rai cu casa.
_-:.«.+- _-:.«.+- _-:.«.+- _-:.«.+-
Guvernul face fee fee
Lsând euro s dezghee,

Pe leu l-a potcovit cu boal,

iar pe ran ... cu burta goal.
.+«+ -« e .+«+ -« e .+«+ -« e .+«+ -« e-+:. -+:. -+:. -+:.

"Toate-s vechi i nou îs toate!"
Se d iar iama-n lada cu pcate.
Vezi, cioara de pe gard nu zboar!
i sacii vor veni cam goi la moar.
¡--«: :.«:«. ¡--«: :.«:«. ¡--«: :.«:«. ¡--«: :.«:«.

Leul este acuma prins în corzi
În ringul "amazonic",
Euro este „pasat” pe la comozi,
Ca un artist homeric.
Ç ÇÇ Ç- -- -+ .»s + .»s + .»s + .»s:+: ..«:/ :+: ..«:/ :+: ..«:/ :+: ..«:/

Leul s-a îmbtat asear,
i-n Guvern, bând ap chioar
Iar din dragoste de ar,
Pleac în jungl de la var!
.«e. .«e. .«e. .«e.

Faa monedei este tot alb,
Ca’într-un an bisect cu mult zpad;
lupii o muc pe toate muchiile

... au greit (ano)timpul
în care s-i fac de cap!
°- -+-+-:.- °- -+-+-:.- °- -+-+-:.- °- -+-+-:.- «. -«-+-: «. -«-+-: «. -«-+-: «. -«-+-:
¡m«í:i ¡m«í:i ¡m«í:i ¡m«í:i.». í,-+i-.« .». í,-+i-.« .». í,-+i-.« .». í,-+i-.«, ,, ,

E carantin, n-am ce-i face!
Cuvintele nu dau nici pace,
Se poart movul în an de criz,
Cuvinte mov ateapt-n priz!
5:.-:--+: 5:.-:--+: 5:.-:--+: 5:.-:--+:
Dac negru este frate
doar culoare de deces,
portocala de pe spate
e lanterna de succes?! ...
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

12











Voi aluneca pe urme de nisip ca vântul
adulmecându-i mirosul pielii rspândit
între hainele noastre precum parfumul
florilor de câmp cosite odat cu grâul.
i voi gusta din fructul blestemat al iubirii
mucându-i buzele ca din gutui coapte
mirosind a toamn iubit tandru-ntre vii
i a parfum de-ocean rvit peste noapte.
Strângându-te la piept, voi retri fantasma
i sfiinenia împlinit a îmbririi târzii
sclava mirrii c are aceeai mireasm,
iterând înc o dat, esena iubirii dintâi.
Din Anotimpul licuricilor, 2001

pmânt acoperit cu ploi de ciree
rscoapte în livada din inim
în tine apun
constelaii de vise fr noroc
i germineaz semine de comete
din oseminte pgâne
botezate cretinete
cu ap i foc
cum ai putea înelege
aceste urme de trecere
cu neroditoare minte de ape
i neroditor pântec de piatr
(Din Duminica inimii, 2006)


Când nu existam
umbre întâmpltoare
ne visau certitudini
pe baricade de nisip
la margini de oceane
probabile.
Când credeam c nu existm
ne inventam
din amintiri rebele
sau din priviri seductoare
în oglinzi excentrice.
Când speram s existm,
oaptele neîntâmplate
sucombau în anonimat
atârnând de lobii urechilor.
Dar, în sfârit, existm.
Umbrele ni se ating
i se alint pe furi
la margini de clipe
interzise.
( Din Sacrificiul mirrii, 2002)


Umbrele mele rebele din spatele uii
tiau totul despre cine a fi putut fi,
îl vor îmbria cu frenezie când vine
îl vor atepta cu nostalgie de pleac.
În semispaiul de dincolo de u
fr s priveasc-nainte revine
fr s priveasc-napoi va pleca
cu trecutul în cârje i viitorul în ochi.
Umbrele-mi întâmpin un orb resemnat
i tot ele-l urmeaz cu lumina din mine.
Eu rmân zidit în u iubind ale lui treceri
i cheile semispaiilor, în buzunare de umbre.
( Din Sacrificiul mirrii, 2002)
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

13




Al. Florin ene:Poezia ca
viziune in geometria metaforei
PARALELISM VIZIONAR, volum de
poezie, autor Marinela Preoteasa,




poezie
omagial:







Recenta carte de poezie semnat de Marinela
Preoteasa, intitulat simptomatic „Paralelism vizionar”,
aprut la Editura CuArt, 2012, cu o prefa de Florentin
Smarandache, plonjeaz înc din titlu în compararea a
dou fenomene pentru a stabili în versuri asemnrile i
deosebirile dintre dou euri. Un fel de concomiten
pentru profeia care se las stpânit de vis, sau de
idealuri nelegate de realitatea imediat. Cartea, având un
subtitlu frisonat de o ironie fin (Cuvintele-s false
cochete-n baston), exalt în viziuni convulsive împletite
cu strile diverse ale închipuirii, pentru ca în final s
creeze un scenariu liric original: „Ai pingelit drumul
spre soare/ cu pai vânztori de întuneric,/ clepsidrele
rsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri” (Farmec
viu).
Jocul dintre sacru i profan din poemele Marinelei
Preoteasa d un aer de coeren ontologic, în care
luciditatea i revelaia se amestec în chip miraculos:
„Ne rzvrtim în clipa disperrii,/ în lumea asta ce a
mers i n-a mers?/ un zid de oase e vam înserrii/ în
doi, tangou în pas de univers?” (Un vis trector).
Întrebrile devin rspunsuri, nu rmân retorice, ele
vibreaz pregnant în imagini.
Poeta izbutete, nu o dat, reprezentri memorabile
ale fondului ancestral i metafizic: „Serile îi poart pe
umerii goi,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi”
(O punte invizibil).
Al. Florin ene

Marinela Preoteasa,
alte apariii în volum:

-Reliefuri ‘88, grupajul de proz scurt:
CHEMAREA, semnat Marinela Iacob, Ed.
Scrisul românesc, Craiova, 1989 (debut
editorial, prin concurs cu motto);
- Iarba iubirii, poezie, Ed.Anotimp, 1994
- Extraveral pentru iubire, poezie ( român-
englez-francez-latin ), Ed. CuArt, 2005;
- Clarviziuni astrale, poezie, vol. I, Ed. CuArt,
2005;
- În exerciiul funciunii (Haz de necaz),
semiepigrame, în colaborare cu Florentin
Smarandache, Ed. CuArt, 2008;
- Românul care l-a contrayis pe Einstein
(eseuri), Ed. CuArt, 2012
-Ultimul zbor, poezie omagial Nichita
Snescu, Ed.CuArt, 2013.

Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )

14
















M întrebi
de toate peregrinrile mele,
dac am fost la poluri,
dac am vzut snii cu câini
i dac nu cumva
am dat peste sinoadele ierbii
acolo unde astrul
ce se ivi pe pielea brun a nopii
tia s îngâne apele mrii.
M întrebi
de toate peregrinrile mele,
unde m-a prins iarna
i unde am spart pieptul calului,
ca s m adpostesc acolo de frig;
m întrebi de tot ce-a fost
i n-a fost
i te uii la mine
ca la o primejdie
pe care o treci cu mâinile goale.



i trupul femeii rmase în iarb
i lumin mult vreme acolo,
ca o albie de râu;
o, de-ar seca oasele mele,
luntrul meu
de s-ar preface-n caval
ca s zac în el
toate suspinele mrii.
i ieri i-am cutat chipul pe strzi,
printre molii i igrasii,
pe docuri,
printre maimue i foi de papirus
i chiar la estuarul unei vagi somnolene,
unde cohorte de fluturi
scoteau la licitaie furtuni de nisip,
dar trupul femeii rmase în iarb
i lumin mult vreme acolo,
ca o albie de râu.


Paii ti nu mai sânt pe coline
cum îi vzusem i ieri,
îi cheam
creuzetele marilor strzi,
plângând, poate,
îmi lipisem fluturi de boruri,
cci iarna fu mai blând
în tot ce urzi.
Dac nu suspine,
ce-au curs pe clane
i pe uile tale?
Dac nu lacrimi,
aburii cror colinde
au îngheat prin alcoave
i pe ferestrele tale?
i înc mai in în palme
larma acelor copii
ce se jucau cu vântul în rad,
iar eu credeam c sânt îngeri
lâng meterezele flcrii
ce pâlpâie noaptea prin candeli.
Ai s vii spre sear,
ca o ploaie din vechi epidemii,
pe aorta blestemelor arse
i-ai s-mi povesteti
cum umbl sitarii vara
pe grinduri,
când li se coace soarele-n gu.
Dar acolo e o rspântie,
unde braele tale
fac din dragoste un regat,
acolo e o rspântie, cum spuneam,
ce împarte viaa între pcat
i pai de egumen,
unde vântul se oprete pe cruci
i amiaza plesnete,
ca un cap de scrumbie pe plit.



Iat cuvântul care te iart,
i-am spus,
el este viermele
ce iese din fruct
i moare rstignit, ca Iisus.
Iat cuvântul care te minte,
i-am spus,
el este viermele
ce zace pe limb
i moare de limb rpus.
Iat cuvântul care te plânge,
i-am spus,
el este viermele
ce doarme în flaut
i flautul e numai din plâns.
Iat cuvântul care te pierde,
i-am spus,
el este viermele
ce coboar din candeli
i se las biciuit, ca un sfânt.
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
15

O viaá pe malul celálalt
rudan - Thu, 10/27/2011 - 23:35










De curând a ieit de sub tipar excepional
carte de memorii, scris de inegalabilul narator al
vremurilor din urm, Ion Pavel. Autorul, ofier
superior de informaii, provine din cele mai înalte
paliere profesionale ale serviciilor secrete, în care
a deinut numeroase funcii de comand. Spun
numeroase, pentru c Ion Pavel cu greu se
acomoda i niciodat întru totul în postur de ofier
executant al unor ordine, ce nu erau în deplin
potrivire cu propriile sale convingeri.
Mrturisesc, vzând cartea (sugestiv)
intitulat DINCOLO DE APARENE. O VIA PE
MALUL CELLALT, nu m ateptam la prea
multe destinuri din labirintul obscurizat al
serviciilor noastre de informaii din perioada
ceauist. Autorii unor atari memorii urmeaz, de
regul, litera codului profesional ce impune
„condamnarea” la tcere. Ion Pavel e îns
excepia de la regul. A fost i a rmas un rebel,
credincios judecilor sale.
În lucrarea sa recent aprut în Editura
PARADIGME, sub egida INSTITUTULUI
NAIONAL PENTRU STUDIUL
TOTALITARISMULUI, Ion Pavel ine cumpn
dreapt între regulamente militare i informarea
sincer a cititorilor si despre dedesubturile
alambicate ale unei epoci nu demult apus. i la
acest capitol, rebelul Ion Pavel nu iart.
Asemntor unui artist plastic de mare clas,
autorul creioneaz din tue ferme portrete precise
i totodat nemuritoare ale fostelor personaliti
statale comuniste, pe care le-a cunoscut pe
parcursul tumultuoasei sale cariere de ofier de
informaii. Iat, de pild, câteva dintre portretizrile
fcute de naratorul Ion Pavel, dup cum cu
modestie el însui se autointituleaz.
Despre cuplul Nicolae i Elena Ceauescu:
„Ea, ciuperca otrvit, saprofit, el, planta
devorat de aciunea ei saprogen. În simbioz
trind, i-a gsit i noaptea de Crciun a anului
1989, când gloanele trase la comanda unor mini
tulburate de graba legitimrii lor ca urmai de
drept ai puterii deja picate, i-au trimis în venicia
istoriei.” Cu privire la femeia Elena Ceauescu:
„Dac la datul meu brbtesc a fi plecat în lume
s-mi caut perechea i a fi întâlnit numai femei ca
Elena Ceauescu, a fi rmas pentru totdeauna
inocent i becher.” În legtur cu generalul Mihai
Pacepa, Ion Pavel consemneaz: „Era obsedat de
dorina ca el s fie perceput ca fiind EL, nu pur i
simplu lociitorul efului D.I.E. Mihai Pacepa i
Nicolae Ceauescu se asemnau teribil în dorina
lor bolnvicioas de a primi adulare.” Referior la
generalul Iulian Vlad: „Se mic cu pai egali,
cumpnii ca ritm i siguran. Chip blând, dar
sobru, dominat de priviri sclipitoare, gata, parc,
s vlureasc apele nepregtite s-i oglindeasc
imaginea. (...) Nu se plânge, nu cere de la nimeni
nimic, nici mcar repararea deplin a nedreptilor
ce i s-au fcut de ctre puterea instalat în
decembrie 1989.”
Prin aria evenimentelor confideniale i prin
galeria de portrete cu miestrie zugrvite de Ion
Pavel, se perind o pleiad de personaje - fiecare
cu virtuile i tarele sale.
Lectura crii e captivant. Din momentul în
care începi s o rsfoieti, cu greu te mai despari
de ea. Am lsat la urm un pasaj tulburtor, ce
reflect cu prisosin profesiunea de credin a
patriotului militar, Ion Pavel.
„Toate pot s atepte: i florile primvara, i
strugurii toamna, i râurile ploile, i mrile fluviile,
i dimineile soarele, i nopile stelele i luna, i
mamele copiii s le treac pragul, i copiii
mângâiatul pe cretet al prinilor. Toate pot s
atepte – ara nu! Pentru c ea înseamn toate
laolalt i toate deodat.”share
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
16








„Se vehiculeaz
în zilele noastre
diverse variante
despre venirea lui
Isus Cristos pe
pmânt, dar mai ales despre ADEVRATA MENIRE
A SA ÎN LUME..
Aspectul cel mai important,
care ne poate interesa cu
adevrat, este desigur unul
singur, mai exact dac Isus
Cristos a venit doar pentru
schimbarea n bine a
credinei evreieti sau pentru
celelalte popoare . (...)” [2.
Isus i iubirea din Viziune
asupra iluziei i realitii, de
Radu Viorel Ispas, 2012]

29. Ilie Nstase
Doar Wimbledonul/Nu l-a
cucerit/Tenismenul care/O lume-ntreag a vrjit./Când
mingea zbura / Din racheta sa/Deseori punct fix / Cu
siguran atingea/În materie de tenis/Ilie Nstase/Era
totul. / Evoluiile lui de vis
/Au înfrumuseat enorm/
jocul./Cluburi de fani are i
acum / Cu numele su prin
lume ./ În tenis a fost/ Pentru
români deschiztor de drum /
i rii i-a adus / Un bun
renume .
(Versuri pentru mari
înaintai, 2012, pag.40,
autor: Radu Viorel Ispas)
Din poezia lui Radu
Viorel Ispas, s-ar putea
lectura cu plcere:




Dac am vedea
Iubirea pogorând
Blânda porunc am respecta-o,
Dar alergm, mereu alergm
Fr s simim bucuria.

Uitm c alergarea
Spre asfinit ne duce

i cursa ne face maini.

Fericirea adevrat
În sufletele semenilor
Ni se arat
Doar acolo e bine
S-o aflm
aici i nu altundeva.



Cu petalele albe ca zpada
Primii ghiocei vestesc preludiul
prefacerii vremii

Orizontul prinde hotrât lumina:
Astrul zilei devine mai generos
Decât în zilele ce l-au îndeprtat.

Coroane i salbe de muguri înverzii
Explodeaz tcut de jur împrejur
i und verde dau trezirii la via
Mai hotrât, în prag de aprilie.
Liliacii i salcâmii au înflorit

Natura toat s-a desvârit:
Renate în primvar.



La fel ca toate româncele
Oltencele
Sunt femei frumoase.
Ele fac atât de bine
S tresar
i inimile barbatilor impietriti.

Ptruns de-o tainic chemare
M-apropii uneori de sufletul lor,

Atunci descopr fascinat
În ochi superbi
Cum Dunrea i Oltul se reflect.


Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
17



























Elena Adriana Ráducan

Seventh International Anthology on
Paradoxism, aprut în 2012, editor Florentin
Smarandache, poate fi considerat un triumf al
paradoxismului, locul metaforelor fiind luat de antiteze
i oximoroni. Cartea cuprinde ase capitole, titlurile
fiind sugestive. În cele 222 de pagini, dedicate
paradoxismului, cititorul râde sau mediteaz, cugetul
su stând mereu sub semnul unei anume filozofii.
Capitol I „DESPRE PARADOXISM” aduce în
atenia cititorului un fermector i expresiv fragment de
dialog între Florentin Smarandache i Tudor Proiu,
privind „Filozofia modern i paradoxismul”,
„Neutrosofia ca reflectare a realitii
neconvenionale”. Plcerea de a descoperi frumuseea
dialogului revine lectorului, dator s descopere sensuri
noi i simultan paradoxul. Tot în primul capitol aflm o
interesant cronic a celei de-a asea ediii a Antologiei
paradoxiste, semnat de Marinela Preoteasa, de unde
reinem urmtoarea idee:
”Sixth Internaional Antology on paradoxism”
este o culegere uor de citit, care aduce logica rbdrii
i rstlmcirii zicalelor, paradoxurilor vechi i noi, în
limba român i alte limbi, ca pe un instrument de
supravieuire în faa cinismului de criz i a dorinei de
putere a omului de rând, colit sau necolit”…
În articolul semnat de Eugen Evu „Despre
paradoxism i neutrosopfie”, cuprins, de asemenea, în
primul capitol, autorul face o adevrat apologie a
sinelui: „Sinele este considerat de gnostici i de
cretinism a fi Hristosul, adic al doilea om Adamic,
primordial, omul unificat prin cunoatere – revelatorie.
„Paradoxul este o caracteristic a scrierilor gnostice”,
scrie marele filosof elveian Carl Gustav Jung –
„Imaginea omului i imaginea lui Dumnezeu”.
O not pitoreasc a celui dintâi capitol este dat
de autoarea Doina Drgu, care prin articolul „Plecarea
în literatur” urmrete s aduc în faa cititorului
numele scriitorului Janet Nic i noua sa apariie
editorial „Balad cu miorie” (Ed. Alma, Craiova,
2010)
Impresionant i de tot frumos este finalul
poemului, când eroul îi linitete „mioriele”: „i, de-o
fi i-o fi s fie/ s ajung nemuritor,/ v promit cu
bucurie/ voi veni la voi s... mor!”
Al II-lea capitol „PARADOXISMUL PE
MAPAMOND” cuprinde nume de scriitori de
pretutindeni: Pablo Neruda-Chile, B. Hutchenreurther-
Germania, Morel Abramovici-Israel, B. Venkateswara
Rao – India;
George Anca, Marian Apostol, Adrian Botez, Gheorghe
Burduel, Eugen Evu, Sergiu Gbureac, Dumitru
Hurub, Liviu-Florin Jianu, Ion Marinescu-Puiu,
Mircea Monu, Doru Mooc, Janet Nic, Gheorghe
Niculescu, Octavian Paler, Tudor Proiu, Ion Ptracu,
Marinela Preoteasa, Andrei Radu, Puiu Rducan,
Adriana Stoenescu, Ion Urda – ROMÂNIA i nu, în
ultimul rând:Tom Deiker, Greg Hall, W. Meyer, Kyle
Reveral, Mary Ellen Walsh, Eric Pierzchala, Florentin
Smarandache, Peter Specker – Twixt - SUA
Dintre articolele publicate în acest capitol, m-
am oprit la memorabilele cugetri ale lui Octavian Paler
din „Paradoxul vremurilor noastre”
„Paradoxul vremurilor noastre în istorie este c avem
cldiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrzi mai
largi, dar mini mai înguste. Cheltuim mai mult, dar
avem mai puin; cumprm mai mult, dar ne bucurm
mai puin. Avem case mai mari, dar familii mai mici,
avem mai multe accesorii, dar mai puin timp; avem
mai multe funcii, dar mai puin minte, mai multe
cunotine, dar mai puin judecat; mai muli experi
i totui mai multe probleme, mai mult
medicin dar mai puin sntate”
Fireasca exprimare paradoxist a lui Octavian
Paler, destul de cunoscut cititorilor, ne-ar sugera c
nduful trece, dar povestea lung abia a început. O
radical înfrângere a spiritului nu reuete s ne izoleze
estetic, o supl relativitate, aparent i totui profund,
rotete concentric omenirea.
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
18
Retras într-o solitudine a cuvintelor, filozoful
Paler poetizeaz i depoetizeaz cuvintele, menite a
sugera firescul i nefirescul lucrurilor, srcia i
opulena, cauza i efectul, entuziasmul i plictiseala
unei lumi anoste, în care fastul, gustul barbar
recidiveaz, instalându-se cu dimensiuni proprii.
Urmtorul capitol „Ziceri paradoxiste”
demonstraz filozofia paradoxului, în varii situaii.
Replicile cu tâlc ale matematicianului Grigore Moisil
uimesc prin franchee i spontaneitate, iar restul
zicerilor paradoxiste regsite în capitolul al III-lea
vizeaz sinceritatea i minciuna, modestia i arogana,
politeea i vulgaritatea, inocena i culpabilitatea etc.
Oamenii cu bani sunt de dou feluri: aprai de poliie
ori cutai de poliie. Srcia nu se vindec. A dovedit-
o medicina fr plat. Nu poi îngenunchea un popor
deprins s se târâie.
Capitolul al IV-lea „Folclor
paradoxist”demonstreaz înc o dat, dac mai era
cazul, c folclorul vechi sau nou elibereaz
pmânteanul de constrângeri verbale, care recurge la
exprimarea liber, inverseaz roluri i statornicete idei
cu rezonane de sens, la nivelul categoriilor formale ale
limbajului.
Acest filon masiv al creaiei spirituale de
pretutindeni este conturat în capitolul amintit, atât
verbal, cât i grafic, cu scopul vdit de a atrage atenia
asupra imperfeciunilor lumeti de tot felul, smulgând
zâmbete de circumstan.

Compunere liber despre FEMEIE a elevului Gigel
din clasa a VII-a
Femeia este o fiin, pe care Dumnezeu a lsat-o pe
pmânt dup chipul i asemnarea lui, dei toi o
prefer dup chipul i asemnarea lui Pamela
Anderson. De fapt i femeia este tot un fel de
Dumnezeu, cci pe pmânt e atotputernic. Nimic nu se
face fr ea: nici politic (vezi madam Thatcher), nici
vâlv (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde (vezi
madam Rotschild), nici copii (vezi mama)
„Paradoxurile vieii”, adic, al V-lea capitol începe cu
un motto sugestiv:
„Paradoxurile de azi sunt prejudecile de mâine”...
Marcel Proust
Contrastele scot în eviden inadvertenele, de un cert
interes social:
Carnea de pui este mai ieftin decât ciupercile; Nucile
noastre mai scumpe decât nuca de cocos; Laptele
simplu mai scump decât laptele btut; Portocalele mai
ieftine decât merele; Crile sunt mai ieftine decât
revistele; Biscuiii fr ciocolat sunt mai scumpi
decât ciocolata.
În sfârit, ultimul capitol „Imagini paradoxiste”
pune în lumin situaii paradoxale, care uimesc prin
ineditul lor. Florentin Smarandache recurge la ipostaze
complexe ale acestui gen literar, delectând lectorul cu
entuziasmul candid al paradoxismului.















Frailor,
Nu tiu cum Dumnezeu se face (dei tot l cu
coarne, din noi, ne d arama pe fa), c celor crora le-
am acordat credit (de a fi oameni în lume i în sufletul
meu, c banii se regsesc doar la nivelul lansrilor de
carte, mai nou, un fel de pomeni la care au participat i
telectualii. Expresia ,,astzi pe cine mai bem, pe cine
mai mâncm?’’ are deja i substan, dar, contextual, i
conotaiile de rigoare) s-au dovedit a fi (evident, ei
înii dup ce a czut spoiala i a ieit la suprafa ce
iese de obicei când se d la o parte râna), cei care m-
au înjurat (i înc o mai fac), m-au contestat, m-au pus
la zid, doar, doar, se vor conserva cumva fosile înfipte
în timp. Dar dac timp pentru ei nu e? Nu e i basta!
Abia atunci beleaua dracului! Mai ales c nu au luat în
calcul chestiunea i nu s-au lsat a fi mcar moroi spre
întoarcerea întru ltrat la stele, din noroi.
Lsând gluma la o parte, reamintesc: un neam,
adic un popor care nu îi conserv valorile (dar valori
s fie i nu un fel de (oca)-ocale ocazionale de înelat
prostimea. Doar tii povestea cu ocaua?!) i nu
promoveaz, în permanen, altele, este sortit pieirii.
Asta e! Mai avem o experien în istorie! Dac cei din
Dacia ar fi pus la timp civilizaia (cu valorile ei), celor
ce aveau s plece, nu ne-ar fi lipsit cei o mie de ani din
istorie. Nu ne-ar fi lipsit i nici nu am fi fost vânturai
prin Evul Mediu (al altora, c noi, de unde?), ca apoi s
rsar pe acest pmânt tot felul de mangafale (Conu
Iancu a tiut cel mai bine!). Ce s mai zic? Liber la
înjurturi, liber i la osanale! Numai c i eu am tras cu
ochiul prin învlmala lumii i, aflai, c am învat
câte ceva. Din acest motiv, v asigur, nu mai e mult
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
19
pân ce îmi voi pune singur ,,coroana’’ (fie ea i de
spini) pe cap i v voi spune: ,,de astzi sunt împratul
vostru, împratul lumii!’’ Pi, nu, ca Napoleon! (fr a
avea în gând un nou experiment al morii! Sunt destui
cei care o prepar în laboratoare. S aib parte de
preparat!)
Revenind la oile noastre, adic, la cuvinte, c
doar asta mi-e turma ce zi de zi, o pstoresc, a mai
aminti doar propoziia 7 (ultima) din Tractatus logico-
philosophicus al lui Ludwig Josef Johann Wittgenstein
: ,,Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie s se tac’’
i eu zic la fel, ca de altfel, i tot românul, ce are un
gram de minte, c restul (adic ia cu gramul lips la
cântrire), înjur. Înjurai, b nene, pân v-o ajunge
gura la urechi sau chiar dincolo de ele! Trebuie s trii
i voi din ceva! ,,Astzi pe cine mai bem, pe cine mai
mâncm?’’ – lozinca voastr de când v-ai pus mo i
umbai moai prin lume! Mare atenie c ea, lumea, are
înc miros, simte repede izul ce mâine va pui a hoit.
În consecin, tot ca românul neao, ,,nu
cunoatei, nu v bgai!’’ Nu de alta, dar în afar de
Cel de Sus sau a unui ,,Principiu’’ (ca s-l amintesc i
pe Thales din Milet), nimeni nu poate fi bun la toate.
Cu alte cuvinte, dac trimitem la scriitur, în spatele
oricrei poveti poate sta o alta, adic o alt poveste,
mai poveste decât aceea scoas la vedere. E simplu s
sari cu cleana, numai c una e s vorbeti, s spui ceva
semenilor, celor din jur, i alta e s dai cu nuca în
perete. Una e s croetezi i tu un rând, în rând cu
estura lumii, i alta e s bai câmpii cu tot felul de
,,foaie verde, uite, scâr!’’ poezele pentru orbi, surzi i
slui (la minte vreau s spun). ...Sau cu ,,o fi i o pi’’,
ca în romanul cu planul lui Scripcea (Scripcea? Unul
care a tot încurcat cu bazaconiile lui, lumea, dac nu-l
tiai!). Sau cu... Ba nu, c în ,,Povestea povetilor’’,
Creang a zis, totui, ceva!.
i pentru c tot am amintit de poveste, reiau ce am
scris, cu ani în urm, revoltat de o spus a lui Friedrich
Wilhelm Nietzsche.
,,Un secol de semn i semnificaie este îndeajuns!
Suficient nou i suficient siei. Timp de peste o sut de
ani, am tot cutat i aici, în simbol, adevrul. Nu l-am
gsit! Sau nu am gsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s-ar
zice, nu am câtigat mare lucru! Dar de pierdut? În
primul rând, povestea! Iar mreia omului st tocmai în
puterea de a povesti i a se lsa povestit. De-aceea, m-
am gândit s o lum de la capt cu una adevrat, cu i
despre oameni.’’ Oameni adevrai! C, de curve
(omenirii), cucuvele, joiine, urinele (heluuuu!), ârdei,
sfârlogei (de care n-am uitat i la care mai adaug),
ltrtorii la stele, e plin lumea. E! Din pcate! Iar dac
în ea nu ar fi, mcar ici, colo, presrat i frumosul,
atunci vai de mama noastr! Imaginai-v, ce-ar fi s
fie, dac urâtul i-ar întâlni doar urâtul? Beleaua, doar
beleaua! Cucuvelele (lea de pe centurile lumii), doar
cucuvelele? Ne-am scuipa unii pe alii ca chiorii i am
ine-o tot într-un drâmat. Dar ce s tot drâmi, cât
vreme, deocamdat, avem la îndemân doar pmântul?!
Apropo, de chestiunea cu drâmatul: nu ar mai fi mult
de drâmat pe-aci, pe la noi! Cam de prin `49 pân prin
`65, am tot fcut zob (tot ce fcuser alii înaintea
noastr). O vreme, pân spre `89, am ridicat (a construi
e cu totul altceva!). De-atunci, din`89, de dup
balamucul public, iar demolarea! Se mai drâm în
draci i astzi, cât vreme banii din drâmat curg gârl!
B, proti ai fi dac mai rmâne ceva în picioare! Jos i
cu semenii, c mânânc prea mult i produc mai puin
decât roboii! Jos! Jos cu tot! C abia acum, ,,Omul
nou’’, din doctrina comunist, e pe drum, e pe vine! A
zis despre sta, despre ,,Omul nou’’ i Nietzsche? Nu!
Filosoful a vorbit despre ,,omul cu voin de putere’’,
împrumutând, cu siguran, ,,voina’’ de la confratele
su, Arthur Schopenhauer, voin care ar fi însemnat
pentru el, pentru Schopenhauer, lucrul în sine. Expresia,
de fapt, conceptul, a fost lansat de ctre Kant. Ca s
vedei i voi cum e cu urma lsat de gruntele de
minte, în istorie, i de ce ia de la coala de la Palo
Alto, din America, au zis: ,,totul e comunicare’’. O fi!
Numai s ne spun i nou cum e cu înjurtura
cosmetizat la nivel de ghiulea nuclear când ne apuc,
pe noi, cei din alt parte a globului, logoreea. Uite,
tocmai am primit vestea conform creia Coreea de Nord
i-a plasat armata în stare de lupt i a cerut unitilor
speciale ,,strategice" s se pregteasc pentru eventuale
lovituri împotriva Statelor Unite, Insulelor Guam i
Hawaii, în Pacific. Voi credei în aiureala asta? Eu, nu!
Dar curând o s-i vedem pe amrâii ia pisai ca erpii
din deertul kuweitian acum câiva ani i dai apoi
hran-ajutor, spre democratizare. Ce i-e i cu politica
lumii?! Mai ieri, alalteri, capitalitii condamnau
naionalizrile (ce-i drept, comunitii din rsrit le-au
aplicat la sânge! Au luat tot ce putea lua, chiar i vreo
ase, apte piei de pe bietul om, c trebuiau date cotele,
despgubiri de rzboi), astzi e invers, vesticii le pun în
practic i le consider soluii salvatoare pentru
omenire! S-a schimbat totui denumirea! Mai nou, la
vremurile de acum, se cheam impozitare.
Domnilor, am mai spus-o: grija fa de om, lucru
dracu! De casa popii, nu mai pomenesc! Nu m mai
bag, or ti ei ce fac! Problema îns, ine de un rspuns
la fiecare din întrebrile: ,,când eti pop i când eti
ho?’’, întrebri raportate la aceeai unitate de timp, ce
nu sunt nici pe departe pseudoprobleme rezultate din
lipsa unei sintaxe logice i coerente la nivelul
limbajului. Când aflai rspunsurile, s-mi zicei si mie,
nu m lsai în bezn!
Pân atunci, m întorc la povestea cu oameni
adrevrai i frumosul presrat te miri unde, încât dac
îi iese înainte, în cale, îi sare inima din piept.
Imaginai-v c ai fi cumva pe acoperiul lumii,
aci, la noi. Repet, aici, la noi, la români, nu de alta, dar
aci e!
(http://www.youtube.com/watch?v=BUpWDo_Fafc)
...i v-ai prinde cu Olgua Berbec în ritmul cântecului!
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
20
,,Hai, mi nan!/ bat-te norocul!/Vezi c începe jocul/
i noi stm pe loc!/Ca i alt dat,/joac lumea
toat/hai, nan, odat!/Numai eu nu joc/ (...) Vino nan
lâng mine/S cântm danul sltat/Vino nan lâng
mine/ Cum te-am învat/ Mândru eti, bat-te vina/Dar
nu tii danul deloc/Nu tiu ce m fac cu tine?/Drag îmi
e s joc! (...) Hai, mi nan!/ C sunt uuric/Nu îi fie
fric/M poi învârti/C ieri în poian/Ai vzut, mi
nan?/Parc a fi o pan/Când sunt la iubit/ Vino, nan,
lâng mine/S cântm danul sltat/Vino, nan, lâng
mine/ Cum te-am învat...’’ nu ai simi cum ne in în
poal munii? Nu ai simi, în vocea Olguei c
Dumnezeu ne-a pus pmântul la picioare doar pentru a
fi i noi oameni? Nu ai simi în tririle ei c viaa ne-a
fost dat pentru a ne veseli cu toii, întru Dumnezeu?
Nu ai înelege c singura noastr menire în lume se
rezum la iubire de semeni? Asta, dac suntem i noi
semeni! Nu ai înelege c?...Nu?! Pi, atunci, mai
ascultai-o înc o dat pe Olgua Berbec! Ascultai-o i
ascultai-i povestea din frumoasa melodie ,,dan’’!
Povestea din spatele acestei poveti o s ne-o spun ea
alt dat... Cu siguran, doar e o dulcic!
























Paranoic, aa te percepe toat lumea, drag!
Trebuie s te calmezi. Nimeni nu te persecut. Privete
situaia real. Revin-o la realitate i toate cele
acumulate se vor rezolva. Dormitoarele din casa ta au
atâta mobil i tablouri în ulei c dau un aer de
claustrofobie i asta nu se face pentru o casa
decomandat gata de vânzare. Timpul este de esen în
acest caz! Dar va fi dificil! Trebuie fcute multe
modificri, fr discuie!
Atmosfera din casa lor, ca s-o spun fr ocoliuri,
este ciudat, tensionat, pentru c dânsa a insistat s
cumpere douzeci de metrii de Parramatta. Între dânsa
i partenerul ei, care este parautist de profesie, s-au
ivit mici neînelegeri atunci când au cumprat aceast
estur uoar din lân i bumbac pentru a recapitona
canapelele i fotoliile din camera de zi. Dânsul a
insistat pe benzi paralele egale, dânsa pe o testur
neted. I-am spus direct, fr menajamente, c trebuie
s se re-angajeze cu viaa real.
Mai întâi, dintre toate, trebuie s renune la soba cu
parafin pentru c afum casa întreag i face
redundant înclzirea central. Mai ales c, proiecteaz
familia noastr - care este de ani de zile un model de
excelen în comunitate - într-o lumin proast, mai
ales pentru posibilii cumprtori de locuine.
Dânsa trebuie sâ îneleg c vânzarea unei case
necesit manevre delicate i specialiti cu înalt
calificare, în special atunci când expui casa la parad.
Ceea ce a devenit clar când agentul imobiliar a venit s
le viziteze casa i s o preuiasc. Uimit, acesta a artat
cu degetul numrul de cuti care adpostesc un numar
mare de papagali multi-colorai. Agentul imobiliar a
prsit casa imediat în timp ce dânsa a fcut o criz de
isterie. Ei bine, am avertizat-o c trebuie s revin la
realitate, pentru c, a vinde o cas plin de animale
slbatice necesit cel mai înalt nivel de plnuire i
ordine. Dânsa a invocat o mulime de scuze i chiar i
acum - dup doi ani buni de efort din partea tuturor
rudelor, a prietenilor i a numeroi ageni imobiliari,
care au mers la medici cu stres dup ce au fost în
contact cu dânsa - casa rmâne tot de vânzare!
M întreb cine este de vin?
Dânsa mai insist s pstreze câte un paravan pictat
cu papagali în fiecare camer! Cum c-i amintete de
cltoriile din tineree. Cine este de vin c bunica ei
patern a lsat atâta bnet, pe care tatl dânsei, într-o
faz romantic, i-a cheltuit în cltorie dup cltorie,
dup cltoria! Iar dieta dânsei, din legume fierte la
abur care-i ureaz „bun venit” de îndat ce se se
deschide ua de la intrarea in casa, este fr doar i
poate menit s inspire pe orice cumprtor serios s
fug cât îl in picioarele.
I-am atras atenia i c parapetul, pe care partenerul
dânsei l-a construit din crmizi reciclate în partea din
fa a casei, va trebui demolat: e la mintea cocoului c
locuinele moderne nu au nevoie de ziduri de aprare
precum castelele medievale!
Ei bine, cum poi s o faci s îneleag realitatea?
Nu-s sigur c dânsa i parautistul au ajuns la o
concluzie satisfctoare, dar de un lucru sunt sigur c
va fi extrem de greu s vând casa din motiv c dânsa
este cunoscut tuturor agenilor imobiliari din jude
drept un client paranoic.
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
21


(variant)
Dacii nu se dau pe bonuri, dacii notri nu se vînd,
Nu-i mai prognozai în roluri astzi, mîine i oricînd.
Dacii nu se dau valut, nici pe lei nu se mai dau,
Sunt o stirpe absolut, cum cîndva, demult erau.
Dacii nu-mblînzesc orae, ei numai în sate mor, Cu
trecut bolnav în oase, înc mai au viitor. Dacii
merg spre niciodat, dacii plîng în nicieri, S mai
nasc înc-odat ara lor din zi de ieri.
Dacii notri-i sorb tria de din cronici i mereu
Dau în leagn România ca pe-un unic Dumnezeu.
Înzadar voii a-i smulge, înzadar mitraliai,
Dacii nu pot fi nicicum din ara lor concediai.
Dacii nu se dau pe pîine, nici pe vin cu prea mult rost,
Dar sunt înc convertibili, precum pururea au fost,
Niciodat-n tron suspuii i nicicînd fiind barbari,
Dacii notri sunt martirii libertii noastre mari.
Dacii nu se dau credite, pentru ei nici bnci n-avem,
Dacii notri n-au probleme, tiu, la sigur, c suntem.
Dacii sunt doar dacii notri i numai astfel vor fi,
Visul lor i-acum rmâne visul nostru-n orice zi.
O, doar ei ni-s grea valut, i-s valuta cea mai grea,
Neam din loc s nu-i strmute pe sub nici o alt stea.
De la daci s-nvei trirea, de la daci s-nvei s mori.
Vai de ara ce nu-i are dacii ei nemuritori!

S-a destabilizat natura
i face mofturi ne-ncetat,
În oameni înflorete ura
i doar murim cu-adevrat.
Zadarnic rostuim cuvinte,
Care ne-njur, rînd pe rînd,
Vai, chiar sinceritatea minte
i s fim oameni n-avem cînd.
În orice om triete-o brut,
Care se scald în plictis,
Orice iubire-i pe valut
i-orice surîs e interzis.
S plîngem astzi se mai poate,
S plîngem pîn vor urca
Spre ceruri Pruturile toate
i Romania va-nvia.
Cînd m va vizita pustia,
Am s observ, btrîn cocor,
C n-am vecie s-i spun: Zare,
N-am vreo tcere s-i spun : Nor.
Dac-a fi Dumnezeu , din lacrimi
Mi te-a crea din nou s vii
Prin crîngul vieii mele-apuse,
Ducînd în palme ciocîrlii.
Maic-a tristeilor din mine,
Se las-n lucruri tot mai frig.
S tac nu mai gsesc cuvinte
i n-am tceri s te mai strig.

Mihai Viteazul n-o s-i vînd ara,
El are-o ar i o cinste doar,
Iisus a pus în el potir cu har
i-l cheam-n cer s-i dea îmbriarea.
Mihai Viteazul n-are cînd muri,
Zidit în noi, trimite, s-l rzbune,
Statornicia propriului nume,
Care minciunii nu s-o ploconi.
Mihai Viteazul strig-n ochii mei,
Îi este strîmt, va evada din mine
S-i caute otenii sub coline,
Cerul va fi esut cu nouri grei.
Jertfit de fraii si, c-aa ni-i firea,
Ieind din umbra propriului mit,
El îi ateapt-n ceruri mîntuirea
i în românii care n-au murit!

Foaie verde, noroc n-are
Soarta mea ce-n van o port .
ara noastr-i de vînzare,
ara noastr-i de export .
S-ar da primului ce are
Bani în pung, vajnic lord,
Ca o ar de vînzare,
Ca o ar de export .
Ce n-a da s fiu cel care
Cumpra-o-a de tot ?
S nu fie de vînzare,
S nu fie de export !
Ca s spunei fiecare
Fiecrui lord netot:
" N-avem ar de vînzare,
N-avem ar de export ! "
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
22

















S te bucuri c nu a plouat
i a fost o zi mai luminoas,
cocoul în ograd a cântat
amintind întoarcerea acas.

S te bucuri c ai cules un mr
Rumenit, cu miezul plin de soare,
i copilul mic, abia mergând,
i-a intins, cu mâna lui, o floare.

S te bucuri c a înflorit cireul
lâng o tuf mov de liliac,
c în lanul aurit de soare
stau aprinse lmpile de mac

C pdurea-n toamn a ruginit
poleind crrile cu lun,
cineva i-a spus, abia optit,
seara la culcare, noapte bun!

Fericirea nu e peste mri,
nici de sus s n-o atepi mereu,
ea e aici, în lucrurile simple
care zilnic sunt în jurul tu



De-atâta timp plâng slciile-n ape
Cu fruntea lor srut val de val
i plânsul lor se simte mai aproape
Când rtcim privirea ctre mal.

i-atâta trecem de nepstori
Pe lâng fruntea lor rsfrânt ca-n fereastr
Fr s tim, c deseori,
În plânsul lor st bucuria noastr.



Nu-mi pas dac cerul e albastru
Nu-mi pas dac freamt pdurea
Eu m gândesc cum pot s fac
S plec în lume, undeva, aiurea...

i dac plec nici nu gsesc ce caut
Simind c iar m plictisesc
i altceva nu am în minte
Decât acas s sosesc...

De vin acas vreau s plec
i uite aa , sunt o sucit,
C nici eu nu m îneleg
Fiind o mare zpcit...



Cerul e spuzit de stele
Eu atept s fie lun
Cci în gândurile mele
E furtun...

Când pe cer o s apar
Luna, lung am s-o privesc,
Gânduri negre s dispar
S m linitesc...

Doamne, f ca toi cei ri,
În suflet s se s se priveasc,
S descopere în ei, partea
Cea Dumnezeiasc...



Este dis-de- diminea
cerul cu lumina-i clar
m face s m gândesc,
în ianuar, la primvar.

In pdure, printre frunze,
au rsrit ghiocei
ce m lumineaz-n suflet
c tare mi-e drag de ei.

Când cireii îi vor deschide
florile în primvar
eu m rog la Tine, Doamne,
ca nimeni s nu mai moar!

(Un strop de venicie,Poezii, Semntorul –
Editura online“DORNATISMANA”, februa

Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
23




În nor de foc si dans de iele,
Sub luna cald a nopii mele,
Din guri negre de pmânt,
Doar greierii îmi cânta jalea,
Rupând tcerea când si când.
Afara-i noapte, e târziu
Îmi pare totul un pustiu.
Feerica lumina a lunii,
Vegheaz somnul cald al lumii.
Stelele din cer m ard,
Împrtie lumini în oapt,
Pe-un cer întunecat de soart.
Eu totui, în tceri de moarte,
M plimb în tainica mea noapte
i atept cu uurare mâine,
Ca pe-un suav miros de pâine,
(vol. ISPITA – 2005)

De team c am s te pierd,
am scris tot ce am tiut despre tine.
Am scris poezii multe i un roman,
am scris numai de bine,
sperând c într-o zi, vei deveni
eroul meu din carte i citind despre tine,
vei rmâne mereu cu mine.
Când te-am rugat s m iubeti,
mi-ai spus c nu mai poi iubi,
c eti „btrân i dedicat unei iubiri apuse”.
i-am acuzat oglinda de infidelitate
i m-am întrebat:
oare, m-am înlat prea mult,
încolcindu-i trupul,
cu întrebri prea multe?
Am pus atunci mâna pe cuit
i am tiat cartea în dou.
Literele plângeau i zburau asupra mea,
iar eu m-am prbuit sub povara lor.
Apoi, m-am ridicat,
m-am scuturat de ruinea
lsat de ele asupra mea
i am ateptat s renati,
aa, cum doream eu s fii,
dar n-ai renscut, pentru c
ai rmas agat între
indecizie, neputin i dorin.
Te-am rescris exact aa cum erai
i am btut la ua ta,
pentru a m înva i pe mine,
cum s triesc fr iubire, ca tine.
(vol. ULTIMUL DANS- 2009)
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
24



de Opria Defta

Personaje:El i Cellalt
Decor:
O camer cu mobilier simplu, pe perete o icoan cu
chipul Maicii Domnului. Pe mas un pachet cu cri de
joc. Ua rmâne permanent deschis, se aud deseori pai
urcând o scar din lemn care scârâie asurzitor.
El, nelinitit, se aeaz i se ridic în mod repetat
de pe scaun.
El: eu… cel care am pariat toat viaa pe mine i
totdeauna am pierdut…(tare) sunt aici, … sunt, sunt,
sunt…(privete împrejur uor speriat) Mai pariaz cineva pe
mine, mai arunc cineva cu sperane peste ziua mea? (Pauz)
Care zi? (Uor nervos, ironic) Care, care… ziua în care…
(Uor încurcat) Linitete-te! De ce trebuie s te tot ridici de
pe scaun? (Se aeaz pe scaun) Exact, sunt un fel de linitit
ca atunci când m mic de acolo-acolo. Aici, aezat, îmi
place s gândesc la … melci. S închid ochii i s vd … un
melc aplecat peste mine, spunânren, era taurul ceresc, care
purta pe coarnele lui visul toreadoruluidu-mi cât de mult
iubete el... startul. A intrat i în a. Mai tie cineva cum s-a
întâmplat? (Pauz)
S înceap ploaia, am strigat. Cred c eram singurul
spectator. Mai pariaz cineva…? (Se ridic de pe scaun)
Trebuie s m ridic s m conving c exist un semn, c sunt
auzit sau vzut (Se apropie de fereastr i privete afar,
bucuros) Un câine, câine, câine…. Cuu, cuu, cuu! S-a
duuus…. Ce mult a da s fiu mucat de un câine, s simt c
m observ o fiin vie (Se aud pai pe scri, scârâie
puternic) În zadar, doar scrile se înghesuie în mine…,
srmanele, nu pot s se apere de apsarea pailor. i eu, eu…
(Continu s priveasc pe fereastr) Între timp e noapte i
nu am nicio vin c norii apas cerul ca aburul unui sicriu.
Nicio vin… Pân mâine diminea doar întunericul o s-mi
bat în geam, amintindu-mi de toate pariurile pierdute. Iar
mâine, mâine.. f Doamne, ca urmtorul rsrit de soare s
nu-l mai socotesc o eroare a ta! Ce-mi veni s-l aduc pe
Dumnezeu n universul confidenelor mele nebuloase? Nu
sunt un iniiat al reuitei, iar ideile mele privitoare la succes
sunt confuze, asta e. Îmi trebuie un sistem de orientare spre
reuit; o schem, un cifru…, tiu eu! Poate fi de o simplitate
absolut, dar pentru mine totul este atât de imprevizibil….
Deseori, nu reuesc s potrivesc gândul cu realitatea,
alternativ se îndeprteaz unul de cellalt. (Râde scurt) Cred
c o fac intenionat sau… acord prea mult atenie fanteziilor
mele. Nu tiu s ajung la un pact cu viaa i momentan am o
dispoziie înfiortor de proast. M suspectez a fi oleac
icnit. Totui… în curtea de-alturi, cineva taie lemne.
Lemne? Nici atât. Nu se aude nimic. Poate… dorinele
înelate, bocnesc la fel când sunt lovite cu toporul. Totul e
s asculi. N-am tiat niciodat lemne. Ce rece este
pmântul! Nu-mi mai amintesc nimic din primvara trecut;
este atât de departe de bocnitul acesta de topor încât
(Privind spre icoana din perete) i Maica Domnului râde de
mine. Nuuu, este doar bucuroas pentru fiul ei. i eu a
putea fi bucuros… mai pariez o dat pe mine… pe asul meu.
(Ia de pe mas crile de joc) Mai pariaz cineva pe mine…
pe asul meu? Pariai pe mine! Asul va fi al meu. (Plimb
crile de joc dintr-o mân în cealalt, începe s joace
singur) Pune crile jos… trage una… aa… înc, înc… e
bine… bine. Înc una… nu mai e mult. Simt c m apropii
de as. E mai puin decât distana dintre bocnitul dintre
bocnitul de topor i râsul Maicii Domnului… aici este…
(Trage asul, bucuros) este, este, este… (Îi tremur mâinile,
uor speriat) Mâinile, mâinile, mâinile… Nuuu, Doamne,
nuuu… Degetele mele nu-l pot atinge (Reuete s prind
asul între degete) Gata, l-am prins.. Doamne, Tu mi l-ai
pstrat pân acum (Scap asul pe mas) când… Nu se poate.
Acum… chiar nu se poate…(Încercri repetate de a-l ridica
de pe mas, reuete s-l ia) Nu m lsa, nu-l mai pot ine
(Scap din nou cartea pe mas) Doamne, fii binevenit în
universul fatalitii mele i ine Tu asul meu, al meu. S nu-i
tremure mâna. S mi-l scapi, Doamne! (Râde scurt) Era s
uit, ie nu-i tremur mâna (Ton crescând)Dar s mi-l dai…
Auzi, Doamne, s nu uii de mine! S nu uii… eu am
jucat… i am crezut … Ai spus ceva? (Pauz mare, ascult)
Da, da… Tu mi-ai spus tot ce era de spus. Dar… nu se poate
aduga nimic? Un as… Un singur as, Doamne (Ascult
atent, ton moderat) Ce simplu i coerent eti! Eu sunt mai
complicat (Pauz) Oricât mi-ai spune Tu c nu exist as, eu
îl voi vrea. Pariaz pe mine… Pariaz… (Îi alunec mâinile
i bustul pe mas, moare)


Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
25
Frumusei ale României, de mii de ani,
foarte puin cunoscute de românii zilelor noastre, din
Petera PIATRA ALTARULUI, BIHOR.
Pestera Piatra Altarului, Bihor, piesa „Floarea soarelui”
Lumânrile sacre din Petera „Piatra Altarului”,Bihor
„Hornul/Calea Ursitoarelor”, Petera„Piatra Altarului”Bihor

Fotografii cu aceasta minune a naturii au fost expuse insa
la sediul Organizatiilor Natiunilor Unite de la New - York .
De asemenea, imagini din Piatra Altarului au fost cuprinse
intr-unul din celebrele documentare ale lui Jaques Yves
Costeau. Situata intr-un cadru greu accesibil, dominat de
Platoul Padisului si de impresionantele fenomene carstice
dintre Cetatile Ponorului si Cetatile Radesii, Piatra
Altarului a fost descoperita din intamplare, in 1984, de un
clujean, Daniel Carlugea (student la Mecanic, avea 23
ani, Clubul de Speologie Politehnica, într-o tabar de 1
Mai, la Ponor) .



















Altarul, din Petera”Piatra Altarului”, Bihor



















Poarta „Pierei Atarului”, peter, Bihor

„Casa de nateri”din petera „Piatra Altarului”, Bihor

Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
26

De Viorel Roman

Chestiunea Germana (1400-) si Chestiunea Orientala
(1774-1923) sunt vechi, de aceea e firesc ca lumea in criza se
intreba: Se germanizeaza Europa sau se europeizeaza
Germana? Apartin greco-ortodocsii de Europa sau de
Eurasia?
In Europa / UE piata neagra e de 50% din activitatea
economica/ PIB, la greco-ortodocsi, 25% la catolici si 10%
la protestanti. Aceste decalajele de coruptie si moneda unica
agraveaza criza, in care fiecare trage spuza pe turta lui.
Se redeschide Chestiunea Germana, se urmareste din nou
distrugerea Europei Centrale, ? Razboaiele, de treizeci de
ani, 1618-1648, cele napoleoniene, 1799-1815, cele
mondiale, 1914-1945, au reusit mereu distrugerea
Germaniei.
Integrarea RFG in UE a inpiedicat reaparita Reich-ului.
Cand, cu sprijinul Rusiei, Germania s-a refacut brusc, Anglia
si Franta au fost inpotriva. Numai dizolvarea armatei
germane in NATO si diluarea DM in a potolit spiritele.
Slabiciunea PIIGS au inpins insa Germania, cu un export de
1.000 de miliarde de /an, in fata. Se va degrada Germania,
va disciplina ea Europa? Fara Rusia, Anglia, SUA nu pot
prinde in cleste, pe doua fronturi, Germania, ca 1914-1945.
Germania incotro? La Atena se arde drapelul german si
portretul d-nei Merkel e inpodobit cu sfastica nazista. Londra
nu renunta la industria ei financiara non-UE. Italia si Spania
sunt depasite de competitivitatea si fiscalitatea germana.
Romanii stau cu un picior in Europa si cu celalalt in
Eurasia. Si cum Moscova intarzie refacerea unitatii crestine,
moldovenii sunt din ce in ce mai mult asiatici si nici
Bucuresti-ul n-are nici un proiect national sau european
credibil.
Integrarea romanilor in UE / NATO n-a rupt lanturile
grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si
constantinopolitane care blocheaza emanciparea lor.
Formularea e din perioada interbelica, cand ardelenii sperau
ca moldo-valahii se vor coace. Dar Stalin lichideaza Unirea
si ii integreaza pe toti intr-o satrapie euroasiatica, a caror
urmari sunt si astazi evidente. Multi si-o doresc din nou!
Moldo-valahii au fapta unirii,1859,1918, dar ideea e a
Scolii Ardelene. De aceea incercarea Partidei ortodoxe,
FRN, PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, PNL, USL, de a-si
insusi si ideea nationala e contraproductiva, iar folosirea in
dialogul cu vestul a curentelor culturale, a masoneriei, a
dinastiei etc.este neconvingatoare, nu pot inlocuii
imperativul: Toate drumurile duc la Roma!
Soarta romanilor depinde de meandrele Chestiunii
Germane si Orientale, cu teluri diferite. De aceea criza
nationala se poate depasi numai prin dialogului inceput la
Bucuresti de Fericitul papa Ioan Paul II si refacerea unitatii
cu Roma.

www.viorel-roman.ro , Bucuresti, 29 aprilie 2013


Hriçca este adesea confundatá cu cerealele.
De fapt este un nume generic dat unor plante ierboase,
în mare majoritate anuale, care aparin familiei
Polygonaceae, familie din care fac parte macrisul,
rubarba (reventul), stevia creata.
Hrica a
fost "domesticit" i cultivat pentru prima oar, se
pare, in Asia de sud-est, acum cca 8000 de ani.
Crete pe terenuri puin fertile, chiar acide, dar care
trebuiesc bine drenate. De asemenea, nu ii priesc zonele
cu temperaturi ridicate.
Compozi¢ie: 70-80% din masa fructelor de hric
este reprezentat de amidon, în care 25% este amiloz
i 75% amilopectin. Proteinele se afl într-un raport de
18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt
peste 90%), printre care se numr gluteina i
globulin, i se evidentiaz concentraia deosebit de
aminoacizi eseniali precum arginina, lyzina, threonina,
triptofanul, cysteina. Coninutul în minerale este de
asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Compuii
aromatici (cei care au la baz un nucleu benzenic) i
care într-adevar dau "aroma", parfumul caracteristic
pentru hric sunt în principal reprezentai de
salicilaldehida (2-hidroxibenzenaldehida.
Un rol deosebit îl au compuii cu valoare antioxidant
cum este rutinul i taninurile. Hrica a constituit mult
timp sursa principal de extragere a rutinului din care se
obine rutozidul. Un alt compus important este
fagopyrina, subtstan toxic ce provoac la unele
persoane fenomenul de fotosensibilizare.
Hriçca - aliment important
Hrnitoare, aromat, gustoas. Se consum plantele
verzi, plantulele (de 5-7 zile), i fructele, care sunt tari,
asemanatoare cu seminele de floarea soarelui, dar mult
mai mici în dimensiuni, denumite tiinific achene. Dei
nu este o cereal, hrica întrunete calitile finei de
grâu integral. Este de fapt superioar grâului din multe
puncte de vedere: conine mult mai puine glucide, nu
conine gluten, conine cantiti mari de lisin
(aminoacid esenial), fier, seleniu i mai mult calciu,
cantiti impresionante de antioxidanti i se prezint ca
Scurt Circuit Oltean, nr. 2-3/2013 - pag.-revist, online, martie-aprilie, 2013( 9-10 )
27
o alternativ la grâu pentru cei care au intoleran la
cereale.
Cum se consumá? Seminele de hric sunt
aromate i uor dulcegi. Ele pot fi consumate crude,
fierte sau prjite, simple sau în amestec cu alte
alimente, sau ca fain, de asemenea în numeroase
combinaii. Sunt celebri taieeii japonezi soba, care
constituie alturi de orez un aliment de baz în
arhipelagul nipon. Japonezii consum cu mare plcere
i planta verde, în special în primele stadii de
dezvoltare. De asemenea, Korea este un mare
consummator de hric, din fin fiind obinute
nenumrate tipuri de tieei, supe i jeleuri. In Rusia i
Polonia hrica este inclus de asemenea în numeroase
reete.
Din fina de hrisc se poate face pâine, se fac prjituri
i biscuii.
Mierea obinut din florile de hric este brun i
extrem de parfumat.
Inc un "medicament" oferit de mama
natur: hrica Datorit lipsei de gluten, am
mai spus, poate fi consumat de cei cu
intoleran la acest compus, sau cei cu boala
celiac (enteropatia glutenic)
S-a constat în urma unor studii ca hrica are
un rol important în meninerea nivelului
sczut de glucoz, ceea ce ar reprezenta nu
numai o alternativ alimentar dar i un
supliment "medical" pentru diabetici.
Terciul de hric cu lapte are rol în
combaterea diabetului dar are rol în creterea
secreiei unui neuromediator - dopamina - cu
rol în combaterea depresiei. Tot pentru
diabetici, un amestec de hric cu iaurt (lsat
peste noapte pentru fermentat) este extrem de
eficace.
Prezena unui tip de inositol (implicat in
mecanismele secundare de reglare a sintezei
de insulin) face ca hrica s fie studiat cu
mult interes nu numai în cazul persoanelor cu
diabet insulinodependent dar i a femeilor
care manifest Sindromul Ovarelor
Polichistice.
Contraindica¢ii çi precau¢ii in consum:
Sunt doua probleme legate de consumul de
hric. Prima problem este fagopyrismul, o
afeciune care const în fotosensibilizarea
acut a pielii, datorat consumului de planta
verde în cantiti mai mari, sau a sucului
extras din planta verde. Boala este datorat
compusului denumit fagopyrina, persoanele
cu pielea mai alb având în mod evident cel
mai mult de suferit. Apar pete roii, care pot
dura câteva zile, iar senzaiile de arsur,
durere, sunt persistente. Pielea devine
dureroas la atingere. Simptomele pot s
dispar în cateva zile.
A doua problem este cauzat de alergiile la
hric. Ea insi este un alergen fatal, în
special pentru populaiile asiatice, cu
predominan în Japonia i Koreea,
provocând oc anafilactic.
Hrica este o plant cu multiple utilizri, iar
viitorul va dezvlui noi valene.
Pentru pescari, se folosete la pescuitul de
crap, singur, sau în amestec cu porumb sau
in, cu rezultate deosebite.
Datorit compoziiei sale hrica este inclus în
alctuirea unor meniuri variate, în dietele multor boli,
iar recent a fost inclus în curele de slbire. Este
recomandat pentru cei care sufer de afeciuni cardio-
vasculare în general i atreoscleroz si hipertensiune
arterial în special, celor cu edeme de diferite naturi,
persoanelor cu diabet zaharat i fragilitate vascular,
combate hemoragiile.
Dup Dr. Cristina Radulian
Sursa:http://www.doctor.info.ro/hrisca,_aliment_si_me
dicament.html

Prajitura cu mure si crema de lamaie
Ingrediente pentru cca.18
bucati:
Blat: 6 oua; 5 linguri rom; 180
g. Zahar; 280 g. faina ; 20 g. de
cacao; 2 pliculete de zahar
vanilat; 2 lingurite praf de copt
Umplutura:
10 g. Gelatina; 500 g. Mure; 750 g. branza de vaci; 5
linguri miere; 2 pliculete de zahar vanilat; sucul si
coaja de la 2 lamai ; 400 ml. Frisca ; 1 plic Tort Gelee ;
250 ml. suc de viine.
Mod de preparare
: Se tapeteaza cu hartie o tava. Cuptorul se incinge la
190 grade C. Se bat ouale cu rom, zahar, zahar vanilat 8
minute:. Se cerne deasupra faina amestecata cu praful
de copt si cacaoa: Aluatul se aseaza in tava si se coace
17-20 minute.
Se rastoarna si se desprinde hârtia. Se las s se
rceasc, dup care se taie în formele dorite.
Poft bun!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful