You are on page 1of 123

MANUAL

PENTRU

FORMARE

DE

FORMATORI

1

MOTTO
Fabula celor două broaşte

“Cineva în Franţa mi-a spus povestea celor două broaşte – o broască optimistă şi o broască pesimistă – fiecare a căzut într-un borcan cu smântână. Broasca pesimistă s-a gândit: “ Sunt terminată. Nu mai pot respira. Nu mai pot ieşi. Mă voi îneca.” Şi aşa a fost. Broasca optimistă nu ştia nici ea ce să facă, dar fiind optimistă, a avut speranţă, şi având speranţă a fost dinamică. Aşa că a început să se mişte în toate direcţiile. Dădea din picioare cu putere. Şi ce s-a întâmplat? Ei bine, smântâna s-a transformat în unt şi curând broasca optimistă stătea pe o bucată de unt în vârful borcanului, răsuflând liberă şi fiind foarte fericită. Toate aceste dovedesc că e mai bine să încerci să faci ceva decât să nu faci nimic.”
Andre Maurois

2

Autocunoastere

3

“Nu existenţa unei probleme constituie o problemă. 4 . Vă propunem să începem prin a vedea care ne este atitudinea în relaţia cu alţii. ci cum facem faţă acestei probleme constituie problema”.Autocunoaşterea Cunoaşterea de sine permite o mai bună conştientizare a calităţilor şi limitelor noastre. în special cu persoane dificile sau care ne creează probleme.

îi spuneţi persoanei: Nu fi ridicol 5 . Citiţi întrebările şi bifaţi răspunsul care vă vine imediat în minte.Chestionar Acesta nu este un test. Ce faceţi: θ 1. dar când se termină programul plecaţi făcându-vă că aţi uitat θ 3. Este un chestionar care vă poate furniza informaţii despre aptitudinile care le aveţi în relaţia cu ceilalţi. Vi se cere să lucraţi peste program a treia oară în săptămînă. Răspundeţi cît puteţi de repede. Ce faceţi: θ 1. Ce faceţi: θ 1. vă chemaţi vecinul θ 3. furios îi spuneţi prietenului cum v-aţi simţit uitat acolo θ 3. trântiţi uşa fără a spune nimic. spuneţi Da. urcaţi în maşină. Ce faceţi: θ 1. Sunt trei răspunsuri pentru fiecare set de întrebări. nu cel care vă gîndiţi că ar fi potrivit. Aţi ajuns cu taxiul şi trebuie să vă întâlniţi cu un prieten. Conduceţi maşina şi v-aţi oprit la semafor. vă simţiţi jenat θ 2. aprobaţi cu o mişcare a capului şi mergeţi mai departe θ 3. strigaţi: Opriţi-vă 4. în fiecare situaţie. ci ceea ce aţi face dvs. dar nu puteţi rămâne θ 2. Vedeţi câţiva puşti care umblă la maşina vecinului dvs. vă uitaţi să-i puteţi identifica θ 2. Aveţi o întâlnire într-o parte a oraşului care nu e sigură. vă claxonează. Aţi mai rămas de multe alte ori peste program. spuneţi că înţelegeţi problema. Luminile se schimbă. În această seară aveţi o întîlnire importantă. dar înainte de a putea să vă puneţi maşina în mişcare persoana din spatele dvs. Aţi aşteptat mai mult de o oră în stradă şi în final prietnul apare. înjuraţi. 1. calm îl întrebaţi de ce a întârziat θ 2. 3. ţipaţi 2.

Ce faceţi: θ 1. îi spuneţi să stingă ţigara că nu vă place fumatul θ 2. care se sperie uşor şi pare înfricoşat de dvs. îi întrerupeţi şi-i spuneţi colegului că nu e în măsură să-i vorbească subordonatului dvs. este ceartat de unul dintre colegii dvs. îi spuneţi persoanei ce lipsă de consideraţie are dacă fumează când i-aţi comunicat că nu vă place. neformal 6.5. Aveţi o întâlnire cu o familie prietenă. Aveţi un coleg care fumează la birou. când aceştia încep să se certe: θ 1. Ce faceţi: θ 1. astfel θ 3. îi lăsaţi să se descurce θ 2. 7. vă plângeţi altora θ 3.Aţi fost chemat la o întâlnire la o oră şi aţi fost lăsat să aşteptaţi timp de aproape o oră fără să vi se spună nimic. îi spuneţi: Nu fi ridicol. sunt şi eu corect θ 2. spuneţi: Nu e nici o problemă 6 . şi plecaţi θ 2. spune-ţi calm: Fii atent 9. închideţi ochii şi speraţi ce e bine θ 2. te străduieşti să porţi o discuţie amicală cu persoana pe un ton vesel. Ce faceţi: θ 1. Ce faceţi: θ 1. Persoana nu vă motivează întârzierea şi nu-şi cere scuze foarte evident. Unul dintre subordonaţii dvs. nu muşc. îi ignoraţi frica şi continuaţi cu munca într-o manieră calmă şi distantă θ 3. Aveţi un angajat tânăr în subordine sau o cunoştinţă. îi ignoraţi sau daţi muzica mai tare să-i acoperiţi 8. Confruntarea e cu ţipete. spuneţi: Termină. strigaţi: Opriţi-vă θ 3. dar subordonatul se pare că se poate descurca. Dacă eşti corect cu mine. Vedeţi pe cineva că vrea să facă ceva ce l-ar putea răni. Ce faceţi: θ 1. chiar dacă i-aţi comunicat că nu vă place fumatul. încercaţi să-i împăcaţi θ 2. le spuneţi să înceteze să se mai poarte ca nişte copii şi să strice seara altora θ 3. vă aşezaţi şi încercaţi să-i liniştiţi 10.

12. Ce faceţi: θ 1.θ 3. Punctaj Pentru a vă evalua chestionarul. îi spuneţi ce prost v-aţi simţit să fiţi lăsat să aşteptaţi făra să vi se spună de ce. În general comunicarea e foarte bună.Persoane arogante din companie necăjesc o persoană tăcută şi timidă din departamentul dvs. 7 . De exemplu.. răspunsul 3. Ce faceţi: θ 1. întrebarea 1 etc. dacă aţi ales pentru întrebarea 1. ai o discuţie între patru ochi cu persoana timidă θ 3. staţi cu cei doi şi discutaţi. transferaţi-vă întâi răspunsurile încercuind numerele care le-aţi ales ca răspuns pentru cele 12 întrebări. îi lăsaţi s-o rezolve singuri θ 3. Ea nu pare să se descurce şi începi să te îngrijorezi. le spui să se oprească θ 2. dar doi dintre ei au o neînţelegere.Conduceţi un grup de oameni care lucrează împreună de ceva timp. încercuiţi 3 în coloana B. insistaţi să înceteze şi să devină prieteni θ 2. nu iei nici o atitudine. 11.

. B. C în spaţiul 3 din triunghi.După ce aţi făcut asta dacă numărul care l-aţi ales e identic cu cel din colana X. B în spaţiul 2 din triunghi. încercuiţi şi această coloană.Puneţi totalul pentru A în spaţiul 1 din triunghi.Apoi totalizaţi coloana X. Asertiv Sentimente Calm Mulţumit Stare de confort Comportament Confident Sigur Rezolvare problemă Orientat către scopuri Scorul (1) asertiv___________ (2) agresiv___________ (3) pasiv_____________ 1 8 . adunaţi numărul de puncte în cele trei coloane:A. C. Întrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total A 2 1 2 1 2 1 1 3 3 3 3 2 B 3 2 3 3 1 3 2 2 2 1 1 1 C 1 3 1 2 3 2 3 1 1 2 2 3 X 2 2 3 1 3 1 3 2 1 3 2 1 x5 Scorul total Puneţi-l în Scara Puneţi in Triunghiul 1 Puneţi in Triunghiul 2 Puneţi in Triunghiul 3 de Eficacitate . După ce aţi transferat scorurile. multiplicând rezultatul cu 5 şi puneţi scorul total în scara de eficacitate.

renunţă Defensiv 2 Agresiv Sentimente Furie Iritat Exasperat Comportament Sarcastic Dominator Câştig-Pierdere Scara de eficacitate în relaţia cu alţii: 0 10 20 30 40 50 60 Gradul de eficacitate: 50-60 Excelent 40-49 Foarte bine 30-39 Bine 20-29 Moderat 10-19 Destul de slabă 0-10 Slabă 9 .3 Pasiv Sentimente Frică Trist Stare de disconfort Comportament Se retrage Nu spune nimic Nu face nimic Dă .

Rezolvarea Problemelor 10 .

încăperi. Primul pas în cadrul procesului este de a petrece ceva timp în a explora mediul în care problema este înconjurată.” Rudyard Kipling 11 . perioade. probleme. idei. resurse. poziţii Când: timp. Aceasta poate conduce la o soluţie superficială care poate lăsa neatinse aspectele ascunse şi cauzele problemei. locaţii.Analiza Problemei Cum ? Metoda cartonaşelor Generare idei Prioritizare idei Luare decizii Cum ? Brainstorming Brainwriting Cum ? Metoda multivoting Cum ? Metoda consensului Analiza problemei Cheia folosirii eficiente a creativităţii în rezolvarea problemelor este de a evita tentaţia soluţiei directe. intenţii Cum: ce a fost făcut până acum. obiective. implicaţii. Pentru aceasta trebuie generată o imagine a diferitelor speranţe. funcţii. date. constrângeri şi în general asupra tuturor factorilor înconjurători. sub-probleme. vise. instituţii. Puneţi întrebări de genul: Cine: toate părţile implicate. departamente Ce: lucruri implicate (materiale. oameni. obiecte) Unde: spaţii. termene. zone. programări De ce: motive. Îi cheamă Ce şi Cine şi Când Şi Cum şi Unde şi De ce. se face în prezent şi poate fi făcut în viitor - “Am acasă şase servitori cinstiţi (Ei m-au învăţat tot ce ştiu). obiective. într-o linie logică de la problemă la soluţia imediată.

Pe măsură ce participanţii vor identifica aspectele problemei le vor nota pe câte un cartonaş şi le vor lipi pe perete. Facilitatorul va comasa cu sprijinul participanţilor aspectele similare.METODA CARTONAŞELOR 1. Facilitatorul va enunţa problema şi va distribui cartonaşe fiecărui participant 2. Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart aspectele problemei ce se află sub control sau pot fi influenţate Control 12 . Facilitatorul va prezenta principiul zonelor de influenţă (control-influenta-preocupare) 5. 4. 3.

Paşii ce trebuie urmaţi în brainstorming sunt: 1. Evaluarea critică se amână după ce s-a terminat sesiunea de brainstorming 2. participanţii trebuie să se reţină de la evaluarea ideilor celorlalţi pînă când ideea a fost finalizată şi să asculte cu fair-play. Există multe tehnici diferite care pot ajuta la aceasta însă toate au în comun două lucruri:  perspectivă deschisă. Nici o evaluare a celuilalt sau celorlalţi colegi nu este permisă. Ideea că totuşi cantitatea aduce calitate este bazată pe faptul că primele idei care-ţi vin în minte sunt cele mai evidente. şi cele cu adevărat creative vin numai după ce am scăpat de sugestiile evidente. În sesiunea de brainstorming. 2. Participanţii trebuie să contribuie cu cât mai multe idei posibile 3. întârzierea luării deciziei îmbunătăţeşte calitatea aportului participanţilor.Generarea ideilor Reprezintă elementul central în rezolvarea creativă a problemelor. şi cantitatea ideilor aduce calitate. participanţii generează cât mai multe idei posibile (puteţi trece de 2-3 ori pe la fiecare participant) 13 . Brainstorming e guvernată de 2 principii cheie: 1. Conducătorul brainstorming-ului se bazează pe 4 reguli principale: 1. Ideile neobişnuite sunt încurajate. neîngrădită asupra problemei  mijloace de a distrage atenţia de la generarea directă a ideilor. Construirea ideilor pe cele ce au fost deja spuse sau combinarea ideilor este încurajată deoarece promovează integrarea şi “pieptănarea” ideilor. neţinând cont de cât de ireale ar părea 4. grupul numeşte o persoană care va lua notiţe şi scrie pe flipchart 2. Ideea este de a diminua teama de criticism şi refuz din partea celor care vor să argumenteze de ce o idee nouă “va costa prea mult” sau “ nu va merge niciodată”. pentru a forţa incubarea ideilor în subconştient METODA BRAINSTORMING Este o procedură utilă în generarea şi definitivarea ideilor.

Printr-un tur de masă. rugaţi fiecare participant să extragă din cutie o altă foaie la întâmplare şi să completeze sau alte trei noi idei sau extinderi ale ideilor existente în tabel. 14 .3. Distribuiţi fiecărui participant o foaie de hârtie cu un tabel format din şapte linii şi trei coloane. În acest timp. câte una într-o căsuţă. 3. Apoi. 5. ceilalţi membrii vor anula printr-un X pe foile lor ideile similare. combinându-le pe cele similare. METODA BRAINWRITING Această metodă ajută atunci cînd membrii echipei nu sunt confortabili cu viteza metodei BRAINSTORMING sau cînd problema poate da naştere unor conflicte. 6. cele finale asupra cărora s-a căzut de acord vor fi păstrate. 4. Într-un timp de zece minute. un număr de zece participanţi pot genera între 75 şi 100 de idei. Repetaţi procesul până sunt completate cât mai multe din căsuţele tabelelor. Rugaţi fiecare participant să completeze trei idei. 2. totalizând 21 de căsuţe. rugaţi fiecare membru să citească ce idei sunt notate pe foaia sa. pe măsură ce acestea sunt citite. şi să depună foaia într-o cutie colectoare. Facilitatorul va nota pe o foaie de flip-chart lista ideilor identificate. Paşii ce trebuie urmaţi în brainwriting sunt: 1. reformulându-le şi eliminându-le pe cele nepotrivite 4. odată ce aveţi un număr mare de idei începeţi să eliminaţi dintre ele: persoana numită va conduce ierarhizarea lor şi aranjarea ideilor.

FORMULAR BRAINWRITING 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 15 .

ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă. Se notează ideile generate pe o foaie de flip-chart. Paşii ce trebuie urmaţi în această metodă sunt: 1. Fiecare participant primeşte 3 buline adezive albastre pe care le plasează conform preferinţei. pe cât posibil. ideile rămase se comasează şi se reformulează rezultând o nouă listă mai scurtă. câte una pentru o idee. 16 . 3. dar nu mai mult de cinci idei. 5. 2. Metoda va continua până când va rezulta o listă de minim trei. pe cât posibil.Prioritizarea ideilor METODA MULTIVOTING Această metodă se foloseşte pentru a reduce numărul de idei care să fie luate în consideraţie. câte una pentru o idee. Fiecare participant primeşte 1 bulină adezivă verde pe care o plasează conform preferinţei. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi. 6. 4. Fiecare participant primeşte 5 buline adezive roşii pe care le plasează conform preferinţei. 7. Ideile care au primit cele mai multe voturi se încercuiesc şi.

ce. Aceştia ar prefera să practice regula majorităţii cu riscul neimplicării sau chiar sabotării deciziilor de către minoritate. Oricum. “Eu cred” Suficientă auto-disciplină pentru a rămâne focalizat asupra subiectului şi a procesului Exprimare clară. când. O echipă poate “simţi” când apare consensul. iar energia generată recompensează efortul de a-l obţine. unde Abilitatea de a reformula temeri şi probleme ca sugestii şi propuneri Abilitatea de a determina preferinţe personale şi de a le susţine în faţa echipei Abilitatea de a distinge faptele de opinii Abilitatea de a identifica şi defini sentimente Nivel scăzut de apărare atunci când ceilalţi îţi critică ideea 17 . onestă şi directă în termeni de cine. Cele mai multe persoane sunt îngrijorate de timpul şi energia necesară pentru găsirea de răspunsuri acceptabile de către toţi. Consensul se foloseşte:  când subiectul luat în discuţie este unul important iar unitatea câştigată recompensează timpul consumat  când obţinerea sinergiei între membri reprezintă o prioritate  când un anumit număr de alternative şi căi de acţiune trebuie să fie explorate şi luate în considerare  când este important să fie analizate un număr cât mai mare de faţete ale unei probleme  când soluţia unei probleme crează noi probleme  când procesul de a lua o decizie este la fel de important ca şi decizia însăşi  când amănarea cauzată de procesul pentru atingerea consensului previne ca echipa să ajungă prea repede la o concluzie asupra unei probleme  când decizia este finală Pentru a aplica această metodă sunt necesare atitudini şi comportamente cum ar fi:         Abilitatea de a vorbi la persoana I-a: “Eu prefer”. Eu am nevoie”.Luarea deciziilor METODA CONSENSULUI Cultura noastră nu este practicată în spiritul consensului. nu orice decizie luată în cadrul echipei necesită consensul. Atitudinea şi spiritul echipelor care practică consensul se remarcă substanţial faţă de cei care votează.

cât timp va dura şi ce se va face în caz că nu se va obţine consensul (de exemplu supunerea la vot sau amânarea deciziei). 8. Două persoane sunt în dezacord cu echipa. atunci facilitatorul verifică din nou consensul. Facilitatorul şi/sau observatorii procesului trebuie să protejeze dreptul participanţilor de a nu fi de acord. facilitatorul va întreba echipa asupra unor propuneri de concesii (de exemplu o perioadă de probă). Se discută tematica. 3. se prezintă date şi posibile soluţii. 6. 3. Asiguraţi-vă că au fost ascultate ideile. 2. abilitatea de a procesa punctele de vedera ale altora Angajamentul de a căuta cel mai bun răspuns Nivel scăzut de competitivitate Suficient auto-respect pentru a fi capabil să spui “NU” în faţa echipei Abilitatea de a căuta alternative care se susţin reciproc Ascultarea pentru a identifica şi sintetiza zonele de acord Răbdarea de a te abţine de la luarea unei decizii premature Dorinţa sau curiozitatea de a încerca luarea deciziei prin consens. Se fac sugestii şi modificări ale tematicii iniţiale. Diferenţe şi dezacorduri. 4. 2. Se exercită presiuni asupra unuia sau doi membri pentru a accepta.  Stabilirea unei perioade de probă a deciziei şi implemetării sale. Întrebaţi-i dacă sunt suficient de hotărâţi pentru a bloca consensul. Facilitatorul verifică atingerea consensului şi urmăreşte indicii nonverbale care sugerează faptul că unii membri nu sunt de acord. Întrebaţi-i dacă sunt de acord cu anumite concesii. Acestea pot fi:  a nu se solicita membrului echipei să lucreze în cadrul unor anumite activităţi  menţionarea punctului de vedere divergent în minuta întălnirii. 18 . sunt explorate şi încurajate. Echipa este divizată în mod egal.  Stipularea că decizia nu stabileşte un precedent şi în consecinţă nu poate fi utilizată ca bază pentru luarea altor decizii. facilitatorul solicită o variantă a ideii şi verifică din nou consensul. Pe baza discuţiilor o nouă idee este creată de echipă 7. Formaţi mici grupuri care să dezvolte propuneri acceptabile de către toţi membrii. În timpul folosirii acestei metode pot apare unele probleme specifice: 1. Paşii care trebuie făcuţi pentru obţinerea consensului sunt: 1. precum şi similarităţi.        Bunăvoinţa de a asculta. Dacă se constată că încă mai este un membru indecis. 5. se exprimă temeri şi probleme. O tematică sau o idee este supusă deciziei echipei. astfel întreg grupul va sprijini decizia luată. Dacă nu este consens. Dacă acel membru îşi exprimă sprijinul pentru o perioadă de probă (de exemplu 90 de zile). Echipa va decide dacă se va încerca obţinerea consensului. 10. Câteodată oamenii preferă să stea deoparte şi să nu blocheze consensul dacă sunt făcute anumite concesii. 9.

Sentimentul de a fi realizat ceva necesar pentru firmă. EFORT Claritatea obiectivelor PERFORMANŢĂ Beneficii suplimentare. Pierderea salariului REZULTATE EXTRINSECI Persoana ştie exact ceea ce i se cere Perspectiva şi cunoştinţele subordonaţilor diferă de cele ale şefilor Stabiliţi obiectivele împreună cu subordonanţii => obiective mai clare RECOMPENSE CONSIDERATE DREPT JUSTIFICATE SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ .RELAŢIA ÎNTRE FACTORII CARE AFECTEAZĂ MOTIVAŢIA Convingeţi-vă că persoana este capabilă de performanţa cerută. Statutul în afara firmei. Oboseala REZULTATE INTRINSECI Abilitate şi aptitudini Resurse Implică un element intermediar şi sunt mai puţin apropiate de performanţă decât cele intrinseci Plata. Diversitatea muncii. Statutul în cadrul firmei. Lauda. Penalizări sociale. Promovarea. Sentimentul realizării. Timpul liber. Sentimentul de a fi învăţat ceva. Sentimentul de a fi realizat ceva folositor. Alegeţi proceduri adecvate de selecţie Instruiţi corespunzător Rezultă direct din îndeplinirea activităţii: Unelte adecvate Materiale şi echipamente Informaţii relevante Timp Respectul de sine. Condiţii de muncă plăcute.

Formarea Echipei 20 .

Regulile joacă un rol important în succesul echipei astfel: ♦ Regulile sunt stabilite la începutul perioadei de dezvoltare a unei echipe şi. Multe echipe sunt la început un grup de străini care s-au reunit pentru a îndeplini o sarcină trasată de cineva. 21 . Înainte de rezolvarea acestor probleme echipa e mai puţin productivă şi creativă decât o singură persoană. Pe măsură ce membrii încep să se folosească de contribuţia celorlaţi şi să vorbească despre cum lucrează împreună. echipa îşi dezvoltă un spirit de colaborare. Pe lângă îndeplinirea sarcinii trasate.Ce este echipa? Echipa este un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un obiectiv comun. înţelegerea a ceea ce trebuie făcut şi semnificaţia sa variază şi nu există nici o înţelegere cu privire la modul în care va lucra acest grup pentru îndeplinirea sarcinii. odată stabilite. membrii echipei vor simţi că echipa este eficientă. Regulile în cadrul echipei Echipele au o singură trăsătură comună: nevoia de a avea reguli de autoguvernare. se dezvoltă o sinergie (efectul comun al tuturor membrilor este mai mare decît suma eforturilor tuturor membrilor luaţi separat). creativă. Când o echipă tipică îşi începe activitatea coeziunea dintre membrii săi este mică. este greu să fie modificate sau revizuite. Aceste probleme odată rezolvate.

♦ O echipă care doreşte să-şi creeze reguli. ceea ce nu face conducătorul poate fi la fel de important ca ceea ce face el.pentru a atinge scopurile unei organizaţii. cu atât se vor înţelege mai bine.un amectec sinergic de resurse umane . Sunt investiţi cu mai mult entuziasm bani. 22 . răbdare şi sprijin. nu are control asupra membrilor săi. efort şi. membrii care se conformează cel mai strict regulilor câştigă cel mai mare respect. ♦ Regulile ajută la egalizarea puterii tuturor membrilor.♦ Orice schimbare a regulilor unei echipe necesită mult timp şi poate cauza adesea supărarea membrilor echipei. ♦ Respectarea limitelor de comportare este mai strictă în cazul echipelor mici. Ele nu aduc beneficii companiei. Când formarea echipei este făcută prost. în afară de acela că aceasta poate folosi cuvântul “echipă” atunci când îşi descrie structura internă. este o echipă care doreşte să se auto-controleze şi să-şi asume responsabilitatea comportamentului ei. ♦ Când o echipă nu are reguli clare. Membrii echipei sunt mai frustraţi decât au fost înainte de a se crea echipa. ceea ce este mai important. Echipele de succes sunt văzute ca o strategie . ♦ Conducătorul echipei joacă un rol important în stabilirea rolurilor. sunt investiţi puţini bani şi efort în a-i asigura succesul. Astfel de echipe nu durează mai mult de şase luni. ♦ Cu cât membrii echipei lucrează mai mult împreună la stabilirea regulilor. Multe organizaţii formează echipe. ♦ Echipele îşi judecă de obicei membrii după modul de respectare a regulilor.

de încredere ♦ retrage-te psihilogic ♦ spune ce simţi / gândeşti ♦ reflectă plictiseala / nu acorda atenţie ♦ asumă-ţi riscuri ♦ fii îngust la minte ♦ foloseşte expresii cu “noi” ♦ foloseşte expresii cu “voi” ♦ spijină-i pe ceilalţi ♦ nu comunica. oferă-te voluntar ♦ atacă la persoană ♦ angajează-te într-o comunicare ♦ domină deschisă. onestă ♦ manipulează ♦ ascultă să înţelegi. onest. lasă-ţi mintea deschisă ♦ exprimă-ţi lipsa de sens. coopera sau ♦ angajează-te în a face lucrurile să participa meargă ♦ judecă-i pe ceilalţi ♦ foloseşte-ţi simţul umorului ♦ nu asculta (angajează-te în ♦ fixează obiective / planificare în conversaţii separate) timp realiste ♦ fă alte activităţi care distrag ♦ stabileşte roluri bine definite atenţia ♦ distribuie munca în mod egal 23 .Comportamentul în cadrul echipei Compartamentul eficienţa sa: în cadrul echipei joacă un rol important în Comportament Care ajută o echipă Care pune în pericol o echipă ♦ fii punctual / fii pregătit ♦ fii critic / negativist ♦ participă. nu membrii ♦ realizează ceea ce ai promis ♦ caută compasiunea celorlalţi ♦ fii atent. ♦ ia problemele în serios neajutorarea ♦ fii curtenitor. vorbeşte să fi ♦ sari de la un subiect la altul înţeles ♦ maschează afirmaţiile cu ♦ respectă agenda întrebări ♦ construieşte pe ideile altora ♦ interpretează selectiv ♦ fii optimist / gândeşte pozitiv ♦ fii de acord cu toate referitor la echipă ♦ evită prin sarcasm luarea deciziilor ♦ critică idei.

b) organizarea pentru acţiune ce include: alegerea unui conducător al echipei. stabilirea regulilor pentru luarea deciziei în echipă. organizarea pentru lucru. aranjarea spaţiului unde se va desfăşura prima şedinţă. Determinanţii eficienţei echipei Factori daţi Factori care intervin Grup Stil de conducere Productivitate Procese şi Scop / Sarcini Mediu procedee Motivaţie Satisfacţia membrilor Rezultate Evaluarea finală  Au fost scopurile clare şi potrivite? 24 . au fost îndeplinite sarcinile. c) stabilirea unui climat de lucru: familiarizarea membrilor unii cu alţii. familiarizarea cu sarcinile. cât de bine este organizată echipa. stabilirea resurselor necesare. stabilirea primei întîlniri între membrii echipei. Luaţi şi măsurile necesare în caz de totul nu e conform planificarii: subdivizaţi echipa de exemplu. autentificarea diferenţelor de opinie d) clarificarea sarcinilor atât ale echipei ca un întreg cât şi a fiecărui membru al echipei e) identificarea resurselor disponibile: se face un inventar asupra capacităţilor membrilor echipei. informaţii necesare. calificări. cum se lucrează împreună. echipamente. f) lucrul în echipă: pe măsură ce lucraţi cercetaţi cum merge treaba.Paşi în eficientizarea echipei a) pregătirea pentru lucrul în echipă: care conţine selectarea membrilor echipei. stabilirea programului de lucru al echipei.

     A existat încredere şi sinceritate? S-a realizat conducerea? Au fost membrii sensibli unii faţă de alţii? S-au realizat sarcinile echipei? S-a realizat obiectivul echipei? 25 .

Comportamentul uman si Motivatia 26 .

hrana (vânătoare şi pescuit). aparţine unei comunităţi de două persoane. de ploaie. în sfârşit. singur pe insula părăsită după un naufragiu. prin urmare. Satisfăcând aceste prime nevoi. Instinctul de conservare i-a permis să găsească mijloace de a se hrăni. În jurul casei îşi va organiza viaţa şi va „aduna” toate elementele necesare supravieţuirii şi apoi traiului: apa. de prădători şi în acest scop îşi va construi o casă. Singur pe insulă. Odată satisfăcute celelalte nevoi. respectat de cei apropriaţi. − Exerciţiu 27 . Va căuta să fie apreciat de Vineri. pierdut. întors acasă. Îl va găsi pe Vineri. motivaţiile lui Robinson nu sunt deloc aceleaşi cu cele pe care le are când se întoarce în ţară. Robinson începe să resimtă singurătatea şi va căuta. Robinson s-a trezit singur. este interesantă din acest punct de vedere. Să încercăm să înţelegem de ce Robinson nu s-a dat bătut şi cum a reuşit acest lucru. Şi. Povestea lui Robinson Crusoe. Va dobândi după aceea admiraţia salvatorilor săi cu privire la „munca” îndeplinită pe insulă şi tăria de caracter a acestui om care a putut supravieţui într-un mediu ostil. va încerca să se apere de frig. tovărăşia cuiva. fără nimic. siguranţa (un acoperiş pentru el şi pentru rezervele de furaje ale animalelor). Robinson nu mai este singur. el se va desăvârşi scriindu-şi memoriile. După naufragiu. ceea ce îi va influenţa comportamentul.Nimic mai ciudat decât oamenii Suntem diferiţi şi avem diverse resorturi de motivare pe care le mobilizăm pentru a ne satisface nevoile.

24. Să beneficiez de condiţii bune de lucru. ! Nr. Să mă bucur de o poziţie. de un statut în cadrul firmei. Să am sentimentul că fac un lucru important. Să fiu de acord cu obiectivele firmei. 18. Să beneficiez de pensie. Să pot comunica în mod adecvat cu alţii. 22. Să lucrez într-o întreprindere solidă. Să evoluez într-o firmă dinamică. Să muncesc într-o întreprindere în care fiecare are o funcţie bine definită. Să am un şef care să mă felicite pentru munca mea. 19. Să profit de avantaje în natură. 9. Să am un post bine definit. timp liber. 28. Să fac o muncă de calitate. 11. 12. Trebuie să alegeţi în mod obligatoiu între 6 şi 15 propuneri. Să fac carieră. Să respect programele. de avantaje sociale. Să mă înţeleg bine cu ceilalţi. 25.Test pentru descoperirea nevoilor Dispuneţi de 100 de puncte pe care le puteţi repatiza. aşa cum doriţi. 5. 7. între cele 35 de sugestii de nevoi propuse. 23. Să fac o muncă stimulantă. 6. 14. Să obţin respectul celorlalţi. 16. 8. 4. 17. Propuneri Puncte Să am un loc de muncă stabil. 15. 27. Să conduc o firmă renumită. Să asist la un număr maxim de întâlniri. călătorii. Să ştiu ce se petrece în cadrul firmei. Să obţin o promovare. 2. 21. 3. să-mi rezerv perioade de repaus. Să nu am probleme grele de rezolvat. 26. 13. Să primesc un salariu mare. 10. 20. Să fiu membru într-un colectiv de conducere. Să risc. 28 . 1. Să beneficiez de servicii: sport.

13. 6. 25. 33. 30. II. V. reputaţia. Total Să mă bucur de libertate în ceea ce fac. 22.29. 21. 16. 17. 8. 27. 11. Să muncesc sub strictă supraveghere. 31. 35 1. 15. III. SUGESTIEI 3. 24. Să am un loc de muncă aproapre de casă. Să-mi aleg perioadele de vacanţă. 34. 32 4. 34 2. IV. 20. conform potenţialului propriu Dezvoltare STIMĂ respectul de sine. 9. 5. condiţia socială Relaţii 29 . 30 PUNCTE ALOCATE TOTAL EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI UMAN PE BAZA NECESITĂŢILOR Abraham Maslow Clayton Alderfer AUTO-REALIZARE: necesitatea dezvoltării continue a personalităţii. 33. Să fiu sancţionat dacă e cazul. 28. 26. 32. 14. 29 12. NR. 7. 23. 10. 35. Să am un superior competent. Să dispun de ocazii pentru dezvoltarea proprie. 31. 100 puncte NEVOI I. 19. 18.

apă. adăpost Existenţă David McClelland  Unii sunt motivaţi de confruntarea cu diverse provocări. de a urca panta sau chiar de a o crea atunci când nu există. de exercitare a controlului. privaţiunilor NECESITĂŢI FIZIOLOGICE: hrană. de realizarea obiectivelor propuse.  A treia categorie este motivată de nevoia de putere. nevoie denumită afiliere. acceptarea. Aceştia simt chemarea de a depăşi obstacole. prietenia NECESITĂŢI DE SIGURANŢĂ: protecţia împotriva pericolelor. ameninţărilor.  Alţii sunt motivaţi de nevoia unor relaţii bune cu colegii de muncă.NECESITĂŢI SOCIALE: apartenenţa. Ei se simt frustraţi dacă altcineva are ultimul cuvânt în luarea deciziilor Feriţi-vă de false ipoteze: • Prima falsă ipoteză: lumea “reală” este singura care contează • A doua falsă ipoteză: toată lumea lucrează pentru aceleaşi scopuri • A treia falsă ipoteză: faptele vorbesc de la sine 30 . Pentru ei este mai important să aibă colegi cu care să se înţeleagă bine şi să se bucure de respectul lor.

Comunicare 31 .

Vorbitorul descrie ideea cu ajutorul sunetelor.Filtre în mintea ascultătorului care îl împiedică să recepţioneze ideea aşa cum a fost transmisă C. Creierul ascultătorului răspunde cu o idee bazată pe experienţa proprie Vorbitor Ascultător A.filtre în mintea vorbitorului care îl impiedică să se exprime în mod clar B. Ce este comunicarea? RECEPTOR EMIŢĂTOR CANAL DE COMUNICARE Mesaj Feedback Codifică şi ZGOMOT transmite Primeşte şi decodifică Bariere în comunicare     Vorbitorul are o idee bazată pe experienţa sa.Acest capitol oferă informaţii despre comunicare şi bariere în comunicare. despre ascultarea activă şi feedback. Sunetele activează nervul acustic din urechea ascultătorului.Bariere externe A B 32 .

Oferiţi reflecţii ale sentimentelor de bază .C Barierele sunt:  Fizice – deficienţe verbale. aşa că interpretez tot ce spune împotriva mea  frica: sunt aşa de preocupat de ce voi spune după aceea încât nici nu pot să aud ce spune Mihai  ameninţarea statutului: dacă ar tăcea odată aş putea spune ceva mult mai important  presupuneri subiective: arăţi exact ca unchiul meu pe care nu pot să-l sufăr. Ascultarea activă ABILITĂŢI DE ASCULTARE ACTIVĂ Stabiliţi un climat confortabil Subliniaţi atitudinea de ascultare cu ajutorul limbajului corporal Folosiţi corespunzător contactul vizual Parafrazaţi Oferiţi reflecţii ale mesajelor de bază . REACŢII LA ASCULTARE ACTIVĂ 33 . aşa că ori de câte ori vorbeşti îl aud pe el…  agendă ascunsă: îndată ce se termină şedinţa mă voi putea duce să joc baschet…“hai să discutăm acest subiect în şedinţa următoare”.  Lumi imaginare: toţi avem “lumi imaginare”…interpretarea noastră personală a lucrurilor şi ideilor. acustice. ora din zi.Rezumaţi mesajul..pe care le protejăm cu grijă. aşa că ascult ceea ce are de spus  implicare negativă: Mirela m-a bârfit acum 10 ani. gramatică. sintaxă.  Semantice – vocabular. temperatura..Puneţi întrebări clarificatoare . amplasament. durata întâlnirii etc. conotaţii emoţionale ale unor cuvinte  Determinate de factori interni:  implicare pozitivă: îmi place Ion. lumina.

pune în concluzii discuţie problema vorbitorului Arată că aţi înţeles PARAFRAZĂ Răspuns în ceea ce priveşte conţinutul şi atât ce a spus cât şi părerile vorbitorului. aşezarea cu faţa spre vorbitor Încurajarea vorbitorului să continue să vorbească. poziţii şi mişcări ale corpului) pentru a arăta atenţia îndreptată asupra vorbitorului Folosirea de cuvinte neutre care nu exprimă nici acordul nici dezacordul cu vorbitorul Repetarea afirmativă a întregii sau ultimei părţi a propoziţiei finale a vorbitorului Scop A manifesta interes faţă de vorbitor sau mesajul său Exemple Priviri. A: Eşti supărat de ceea ce s-a întâmplat în timpul şedinţei. fără a înterveni Dovada că REPETATIV ascultătorul e foarte atent. 34 . “Ce consecinţe crezi că ar putea avea?” “Cum reacţionează ceilalţi la această propunere?” GHID PENTRU FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR  Formulaţi întrebările clare şi concise Cu cât întrebarea e mai lungă cu atât este mai greu de urmărit.. înclinări ale capului cu sens afirmativ. La întrebările scurte se răspunde mult mai uşor decât la cele lungi.Tipuri ATENT Ideea de bază Folosirea de mesaje nonverbale (priviri.?” “Dacă înţeleg bine…nu?” V: Şedinţa asta a fost proastă. Ajută Unde? vorbitorul să Cum? cerceteze toate aspectele problemei respective NEUTRU “Înţeleg” “Aha” “Interesant” Orice citat “direct” din ceea ce a spus vorbitorul “Astea sunt ideile de bază pe care le-ai exprimat. ajută vorbitorul să nu-şi piardă şirul gândirii Strângerea ideilor Punct de control REZUMATIV şi/sau sentimentelor şi pentru discuţii reafirmarea lor drept viitoare. ce a simţit vorbitorul exprimat în cuvintele ascultate Pentru a obţine ÎNTREBĂRI Către cine? Ce? informaţii Când? suplimentare. expresia feţei.

Exemple de întrebări cu motivaţie personală: “Gigi. Întrebările închise permit numai răspunsuri prin da sau nu şi sunt “încărcate”. Lăsaţi o pauză după întrebare Este nevoie de timp pentru formularea răspunsurilor şi pentru a gândi puţin la ce se va răspunde. “de ce”. credinţe şi comportamente. Mariana?” Întrebări ultimatum: “Te potoleşti sau raportez şefului?” Adresarea unei întrebări stânjenitoare: “Punem pariu. “cum”. obiceiuri. de ce nu l-ai trecut pe Vasile pe listă?” sau “De ce mă dezaprobi. Exemple de întrebări cu conţinut moralizator sau care cer un standard absolut: 35 . Ascultătorii nu vor şti la care să răspundă mai întâi. în zone ca relaţiile interumane. Tonul şi inflexiunile vocii indică faptul că vorbitorul are deja un răspuns la întrebare când de fapt nu este aşa. atitudini. Sensul de ameninţare al unei întrebări poate fi redat prin tonul sau inflexiunile vocii sau prin alegerea cuvintelor.   Nu puneţi mai multe întrebări deodată Punând mai multe întrebări în acelaţi timp creaţi confuzii. ! Evitaţi întrebările care implică existenţa unei modalităţi total greşite sau a unei modalităţi perfecte de a crede sau a acţiona. Exemple de întrebări “dirijate” sau “încărcate”: “Suntem de acord cu asta. că nu ştii ce să răspunzi?”. valori. Interacţiunea umană este mult prea complexă pentru a ţine la “răspunsuri” obişnuite. Formulaţi mai curând întrebări deschise decât întrebări închise Întrebările deschise încurajează răspunsurile şi încep cu “ce”. “dirijate” sau “ameninţătoare”. Virgil. nu?” sau “Nu spunem acelaşi lucru?” sau “N-ar fi cea mai bună soluţie să face aşa?”.

de a se exprima. - ! Ascultaţi răspunsul verbal şi observaţi-l pe cel nonverbal în cazul fiecărei întrebări. priviţi persoana respectivă fără a-i pierde însă din vedere pe ceilalţi membrii ai grupului. De asemenea întărind răspunsurile fiecăruia încurajaţi participanţii să reacţioneze punând întrebări şi primind răspunsuri. Dându-şi seama de acest lucru. de mişcarea ochilor şi mimica. Fiţi conştient de sentimentele personale. cel care pune întrebări încearcă să confirme primirea răspunsurilor astfel încât să întreţină o atmosferă în care toţi să se simtă liberi să se exprime. Ascultaţi-vă pe dvs. Încercaţi să nu alteraţi răspunsul când îl reformulaţi pentru a-l confirma. nu?”. Trebuie simţit climatul de începere sau atmosfera din cadrul relaţiilor intrepersonale ca răspuns la întrebări. înşivă – cuvintele. de tensiunile şi postura corpului. Observaţi-vă atent. ! Felul în care cel care pune întrebarea confirmă primirea răspunsurilor poate avea un efect favorabil sau nefavorabil asupra dorinţei grupului de a participa. tonul.sau - “Care este singura cale justă de a ne comporta unii faţă de ceilalţi?” “Cum ar putea cineva inteligent crede aşa ceva?” sau “Cum se formează corect membrii personalului?” sau “Care este răspunsul la problemele noastre legate de angajaţi” sau “Ar trebui să fie mai atenţi.când puneţi întrebarea. Concentraţi-vă asupra a ceea ce exprimă verbal şi non-verbal cel care răspunde. Când se formulează un răspuns verbal asculaţi fără a-l întrerupe. 36 . inflexiunile vocii . Aceasta vă poate ajuta să evitaţi să vă lăsaţi furaţi de propriile gânduri în loc să fiţi atenţi la răspunsul dat la întrebarea dvs. Este importat ca înainte de a trece mai departe să reacţionaţi la ceea ce tocmai s-a spus.

Incepeţi cu ce e pozitiv Cînd oferiţi feedback ar putea ajuta dacă primitorul ar auzi mai întîi ceea ce v-a plăcut. ce aţi găsit că a fost făcut bine. TRANSMITEREA FEEDBACK-ULUI 1. feedback-ul ajută individul să afle dacă comportamentul său a avut afectul scontat. şi-n graba de a critica aspectele pozitive sunt omise. Feedback-ul este un mod de a ajuta pe cineva să se gândească să-şi schimbe comportamentul. înseamnă a furniza cuiva aspecte ale comportamentului său şi efectele acestuia asupra dvs. Dacă partea pozitivă e spusă la început. 2.Feedback CE ESTE FEEDBACK-UL? Feedback înseamnă a descrie altei persoane comportamentul acesteia şi ceea ce aţi simţit ca reacţie la acest comportament. focalizarea să fie pe greşeli mai degrabă decât pe puncte tari. Comentarii cum ar fi “ a fost foarte bine” sau “ a fost groaznic” sunt fără 37 . în dezvoltare deoarece nu furnizează detalii suficiente pentru a fi utile în procesul de învăţare. Fiţi specific Comentariile genarale nu sunt foarte utile când se referă la aptitudinile dvs. ce aţi apreciat. Ca într-un sistem de rachete dirijate. e mult mai uşor de primit partea negativă şi acţiona pe măsură. îl informează dacă “nu a pierdut ţinta” pe măsură ce încerca să-şi atingă obiectivele. Cultura noastră ne îndeamnă să subliniem partea negativă.

De exemplu: “Faptul că aţi continuat cu expunerea când Bil a intrat în sală. mi s-a părut lipsit de politeţe.” 6. Comentând simplu că a fost “bun sau rău” nu este informativ şi valoarea judecăţii va conduce la o atitudine defensivă. Este foarte greu să reacţionezi la comentarii şi informaţii generale. Cred că dacă v-aţi fi oprit pentru moment să-l salutaţi şi să faceţi prezentările i-ar fi fost mult mai uşor să se integreze în grup. Oferiţi alternative În situaţia în care oferiţi feedback negativ. Întoarceţi feedback-ul negativ în sugestii pozitive. 5. sugerând că aţi fi făcut altfel este mai util decât să criticaţi. Tot ce putem spune persoanei în cauză este propira noastră 38 . 4. Fiţi descriptiv nu evaluativ Descrieţi-vă reacţiile spunând persoanei ce aţi văzut sau auzit şi ce efect a avut asupra dvs. 7. Aveţi grijă de timp Feedback-ul e util când e dat cât mai repede după eveniment şi sentimentele sunt proaspete.ajutor în ceea ce priveşte învăţarea dacă nu este precizat ce a fost foarte bine sau groaznic. Verificaţi cu persoana că a înţeles. Apartenenţa feedback-ului Oferind o opinie univesală de tipul ca” tu eşti…” este o cursă în care poţi cădea când oferi feedback.Totuşi trebuie să vă asiguraţi că receptorul este pregătit pentru feedback atunci. 3. Verificaţi Nu asumaţi că feedback-ul este imediat înţeles şi că mesajul recepţionat a fost cel intenţionat.

lăsând persoana să pună întrebări.” poate ajuta să evitaţi impresia că judecaţi persoana în cauză. 8. Descriind comportamentul înainte de a vă spune opinia vă ajută să evitaţi subiectivitatea şi să puneţi observaţia într-un context.”. sau distrugerea relaţiei. Fiţi obiectiv Obiectivitatea e greu de atins când daţi sau primiţi feedback. 11.experienţă la un moment dat şi este important ca să ne asumăm responsabilitatea pentru feedback-ul care-l oferim. punând întrebări reflective va fi mult mai util decât făcând o afirmaţie despre persoană. 10. Lăsaţi-i persoanei posibilitatea de a alege Feedback-ul care presupune schimbare sau este impus poate genera rezistenţă. “Din punctul meu de vedere.. 39 . în loc să selectaţi cea mai potrivită şi utilă informaţie. Feedback-ul nu implică explicarea unei persoane cât de mult trebuie să ni se potrivească. Nu compleşiţi Furnizarea unei “cantităţi” de feedback e importantă. Întrebarea la început Ajutând persoana să gândească despre ce ea sau el vrea să fie. Începând cu “Eu. Când vi se cere să comentaţi sau să vă spuneţi opinia. 9.. există tentaţia să spuneţi tot ce vă trece prin minte şi să aglomeraţi persoana.

PRIMIREA FEEDBACK-ULUI Putem obţine maximum din feedback dacă urmăm câteva sfaturi: 1. Cereţi feedback Dacă nu primiţi feedback. dacă îl ignoraţi sau dacă îi folosiţi şi ce trebuie făcut. Verificaţi dacă aţi înţeles. deveniţi defensiv sau atacaţi. cereţi-l. 40 . Verificaţi cu alţii Bazându-vă numai pe o sursă de informare vă poate duce la o părere greşită că asta e părerea tuturor. putem spune că l-am pierdut. Utilizaţi feedback-ul Feedback-ul poate avea o contribuţie substanţială la autodezvoltare. irelevantă opinia altora. iar o tehnică ar fi să parafrazaţi sau să repetaţi ce vi s-a spus. puteţi face oamenii să evite să vă mai dea feedback. Ascultaţi Feedback-ul poate fi dificil de ascultat dar poate fi mai puţin dezavantajos decât să nu ştii ce gândesc şi simt alţii despre tine. Fiţi siguri că înţelegeţi Asiguraţi-vă că aţi înţeles ce vi s-a spus înainte de a răspunde. 5. 3. Dacă săriţi la concluzii. După ce aţi primit feedback-ul e important să-i evaluaţi valoarea. Dacă nu luăm nici o atitudine. Dacă verificaţi şi cu alţii pute şi constata că experienţa altora este diferită şi vă puteţi construi o părere mai echilibrată despre dvs. De asemnea nu uitaţi că aveţi dreptul la propria voastră părere şi puteţi ignora ca nesemnificantă. Oamenii au opinii despre tine la fel şi percepţii despre comportamentul tău şi poate fi de ajutor să ştiţi părerea lor. 2. consecinţa. 4. dacă îl folosiţi.

Este mai util să vă concentraţi asupra a ceea ce a făcut individul decât să-i traduceţi comportamentul într-o afirmaţie despre ceea ce este individul respectiv. Se axează pe ceea ce simte persoana care a recepţionat comportamentul şi care oferă feedback-ul. De exmplu.    41 . CRITERII PENTRU FOLOSIREA FEEDBACK-ULUI Emiterea şi recepţionarea feedback-ului sunt abilităţi ce pot fi dobândite.Nu uitaţi să mulţumiţi persoanei care v-a furnizat feedback-ul. dobândirea abilităţilor necesare feedback-ului este foarte importantă. este probabil mai util să afli că “mă enervează că vorbeşti aşa de des” decât să-ţi spună că eşti “dominator”. Poate aţi beneficiat de pe urma lui. Iată câteva criterii folositoare pentru feedback:  este mai curând descriptiv decât evaluativ. dar nu chiar distructive. rezultatele vor fi în cel mai bun caz nefolositoare. dar este mai util decât “Eşti bădăran”. Este îndreptat spre un comportament cu care receptorul poate să facă ceva. şi persoanei i-a fost foarte greu să-l dea iar utilizarea lui în orice organizaţie este valoroasă. Deci. Este mai curînd specific decât general. Frustrarea creşte cînd unei persoane i se recunoaşte un defect pe care nu-l controlează. Când feedback-ul nu este încercat la timpul potrivit şi în modul potrivit. “Ai întrerupt trei persoane într-o jumătate de oră” poate că nu este tocmai ceea ce şi-ar fi dorit să audă. “Mă simt frustrat când mă tot întrerupi” oferă individului informaţii clare despre efectul comportamentului său şi în acelaşi timp îi lasă liberatea de a decide ce să facă relativ la acest efect.

Când feedback-ul are loc într-un grup. Este mai curînd solicitat decât impus. Nu suntem convinşi că putem avea încredere în acea persoană sau că şi ceillaţi au observat 42 . depinzând de cât este dispus receptorul să-l primească. din ce motive îl respingem? Unul ar fi că este greu să ne recunoaştem propriile dificultăţi. de sprijinul pe care sunt gata ceilalţi să-l ofere etc. cînd el însuşi a formulat o întrebare la care pot răspunde cei care îl observă. Evitînd de ce-urile veţi evita să cădeţi în păcatul psihologului amator. Astfel. atît emiţătorul cât şi receptorul au ocazia să-i verifice acurateţea cu ajutorul celorlalţi. Este o modalitate pentru a asigura o comunicare clară. Dacă credeţi că trebuie să spuneţi ceva cuiva întrebaţi-vă mai întîi pe cine încercaţi să ajutaţi Feedabck-ul nu conţine întrebarea “de ce” ci se încadrează în limitele comportamentului cuiva şi a reacţiei altcuiva la acesta.      RESPINGEREA FEEDBACK-ULUI Dacă feedback-ul poate fi un mod de autorecunoaştere. O modalitate de a realiza acest lucru constă în a-l determina pe receptor să încerce să reformuleze feedback-ul sub forma unei întrebări pentru a verifica dacă versiunea acestuia corespunde cu ceea ce a vrut să spună emiţătorul. Feedback-ul este mai util când receptorul simte că are nevoie de el. receptorul va putea să ştie dacă aceasta este o reacţie personală sau o impresie generală a grupului. Este bine situat în timp. Este incă şi mai greu să le recunoaştem în faţa altuia. Feedback-ul nu trebuie să fie folosit pentru a te descărca pe cineva. Feedback-ul atinge maximum de eficienţă când se produce imediat după observarea unui comportament dat.

poate deveni unul din sensurile principale ale învăţării despre sine. Celor mai mulţi dintre noi ne place să dăm sfaturi. Poate că nu suntem bine sincronizaţi. Un feedback pozitiv în general este bine primit de receptor când este un feedback adevărat.Ne-ar putea fi teamă să aflăm ceea ce cred alţii despre noi. De obicei ne aşteptăm să auzim numai opinii negative tinzând să ne trecem cu vederea calităţile. Pe de altă parte nu este întotdeauna uşor să oferi celorlalţi feedback-uri constructive. Aceasta sugerează că suntem competenţi şi importanţi. rezistenţa receptorului va creşte. mai ales din partea emiţătorului comportamentul emiţătorului trebuie să fie de natura să-l ajute pe receptor să vorbească. Dacă persoana pe care încercăm să o ajutăm se apără am putea încerca să ne certăm sau să o forţăm să accepte. dar în orice caz cel mai bine ar fi să ne oprim până putem re-evalua situaţia. Feedback-ul ţine seamă atât de nevoile receptorului cât şi de cele ale emiţătorului. UN FEEDBACK ARE NEVOIE DE URMĂTOARELE     încredere reciprocă receptarea feedback-ului ca o experienţă comună ascultarea atentă. Dacă nu reacţionăm. temerii sau calităţii persoanei pe care încercăm să o ajutăm. 43 . Apărarea şi negarea din partea receptorului sunt indicaţii clare că metoda folosită nu este bună. în condiţiile descrise aici. Dacă feedback-ul are loc într-o situaţie de învăţare. Ne lăsăm destul de uşor ademeniţi de rolul de “sfătuitor” fără a mai verifica dacă este potrivit problemei sau abilităţii.

EXEMPLE DE FEEDBACK De ce daţi feedback? Scop: “a oferi celorlalţi un feedback eficient pentru a comunica exact ceea ce mă deranjează. a minimaliza apărarea. fără sentimente pentru iniţiatorul feedback-ului..“Este foarte nepoliticos să mă întrerupi mereu. Ţi-aş fi recunoscător dacă ai aştepta să termin ce am spus înainte de a vorbi”. a-i face pe ceilalţi să înţeleagă că comportamentul mă deranjează. acuzator. cum mă afectează. fără sugestii constructive). acuzatoare (Eşti leneş. 44 . când apare. nu persoana”..” (nespecific.) a lăsa toată responsabilitatea pe seama celuilalt (Mă enervezi când…) atribuirea de motive celuilalt.“Mă simt frustrat când mă întrerupi în şedinţe. ar răspunde cineva.) afirmaţii exagerate ( Tot timpul faci… Niciodată nu. ce aş dori în viitor. A face aceasta fără a leza cealaltă persoană. DA .  NU . Cred că ai ceva cu mine. ce doresc să facă ceilalţi. Strategii ineficiente: afirmaţii foarte generale. Nu pot lucra cu un tip aşa guraliv. Alte exemple: . Strategie: A identifica comportamentul respectiv. în ce mod mă afectează.

Prezentarea Acest capitol oferă informaţii despre pregătirea pentru prezentare şi livrarea unei prezentări. 45 . despre metode de învingere a anxietăţii şi modalităţi de abordare a diferitelor tipuri de participanţi. despre instruirea în echipă şi metode de evaluare a unei prezentări.

Prezentarea 46 .

ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace ineficace___________________________________foarte eficace - Acum faceţi pereche cu alt participant şi discutaţi autoevaluarea pe baza celor 5 caracteristici.Evaluarea deprinderilor  - 1.1 Un instructor eficace Scrieţi individual. în spaţiile de mai jos. 47 . autoevaluaţi-vă calităţile care le aveţi ca instructor. Apoi utilizând scara de mai jos. Consideraţi cum vă puteţi utiliza cât mai bine punctele tari şi cam ce acţiuni trebuie să întreprindeţi pentru a vă putea îmbunătăţi punctele slabe. cinci caracteristici care credeţi că sunt cele mai importante pentru un instructor eficace.

nu monotonă 54321 Scor total_______________________ 48 . uşor de citit şi au impact 54321 Numărul materialelor vizuale vor întări prezentarea.Mă asigur că beneficiile sugerate auditoriului sunt clare şi realizabile 5 4 3 2 1 12.Menţin în permanenţă un contact vizual cu auditoriul 54321 19. pentru a evita să citesc de pe 54321 manuscris 15.2.Comunic ideile cu entuziasm 54321 13.Repet înainte pentru a mă focaliza cât mai puţin pe notiţele şi mai 54321 mult pe audienţă 14. mesele şi verific echipamentele înaintea prezentării 54321 18.− 1.Pregătesc răspunsurile la întrebările ce le anticipez şi le repet 54321 17. şi nu 54321 pentru a mă timora 11. 7. Citiţi întrebările şi alegeţi răspunsul care vă reprezintă cel mai bine.Folosesc stresul ca un fluid pentru entuziasmul prezentării. Pentru a fi un prezentator cât mai eficient este util să vă evaluaţi calităţile prezente. Prezentarea mea e convingătoare şi argumentele susţin discursul 54321 meu 10. Următoarea evaluare vă ajuta să vă focalizaţi pe zonele unde trebuie să vă măriţi competenţa. 1. 6. şi nu vor 54321 distrage atenţia 9.Aranjez sala.2 . 5. 4.3.Notiţele conţin numai cuvinte cheie. nevoile şi constrângerile audienţei mele 54321 Îmi scriu ideile principale înainte de a construi prezentarea 54321 Fac o trecere în revistă a ideilor principale înainte şi după prezentare 5 4 3 2 1 Încep cu o introducere care să atragă atenţia 54321 Concluzia mea se referă la introducere 54321 Materialele vizuale sunt simple.Repet prezentarea stând în picioare şi utilizând şi materialele vizuale 5 4 3 2 1 16. 3. Urmează să vă concentraţi asupra punctelor la care aţi răspuns cu 1. 8. Îmi stabilesc nişte obiective înainte de a-mi planifica prezentarea 54321 Analizez valorile.Gesturile mele sunt normale şi neafectate de teamă-stres 54321 20.Vocea este puternică şi clară. 2.

aveţi potenţial să deveniţi un prezentator eficace. acest curs vă va ajuta semnificativ. trebuie să arătaţi o îmbunătăţire dramatică prin multă practică. acest curs vă va ajuta semnificativ. Dacă scorul a fost între 40-60. Dacă scorul a fost între 60-80. acest curs vă va ajuta semnificativ 49 . adunaţi-vă materiale şi învăţaţi şi practicaţi mult. Dacă scorul a fost între 30-40. Nu va fi uşor dar veţi putea progresa remarcabil.Dacă scorul a fost între 80-100. sunteţi un prezentator foarte bun care trebuie să-şi păstreze calităţile prin practică. dacă începeţi – încercaţi. Dacă scorul a fost sub 30.

apar schimbări psihologice care pot cauza simptome cum ar fi: nervi stomacali. transpiraţie. dar auditoriul îi va examina propunerea în detaliu şi este sigur că va primi nişte întrebări foarte dure. O prezentare ce trebuie ţinută. Când apare astfel de stres. sunteţi unul dintr-un milion. Cum spune cineva: “şmecheria este să pui fluturii din stomac să zboare toţi în aceeaşi direcţie”. Nu vă îngrijoraţi. Dacă nu vi se întâmplă aşa ceva. Dacă aceste probleme ale lui Leo vi se par familiare. despre proiectul pe care-l propune. El ştie subiectul. atunci următoarele sfaturi vă pot ajuta: 50 . Aproape oricine trece prin aşa ceva înainte de prezentare. respiraţie accelerată şi/sau creşterea bătăilor inimii. Şmecheria este să faci ca excesul de energie să lucreze pentru tine. chiar şi atunci când sarcina e foarte simplă cum ar fi: “spuneţi grupului ceva despre dvs”.Cum să vă învingeţi anxietatea Anxietatea este o stare naturală care apare de fiecare dată cînd suntem stresaţi. De câte ori se gândeşte la planificarea a ceea ce va avea de spus. Când înveţi să pui stresul să lucreze pentru tine. tremur al mâinilor şi picioarelor. În 2 săptămâni el trebuie sa facă o prezentare managerilor de la diverse divizii. va cauza în mod normal ceva stres. devine prea nervos pentru a se apuca de treabă. Dacă aveţi aceste simptome înainte sau în timpul prezentării. sunteţi normal. acesta poate fi fluidul pentru o prezentare mai dinamică şi mai entuziastă. Leo este un inginer la o firmă de electonice.

 Focalizaţi-vă pe relaxare În loc de a vă gândi la tensiune. “Sunt” şi când expiraţi “relaxat”. ca şi cum aţi avea auditoriul în faţa dvs şi să utilizaţi materialele vizuale.  Mişcaţi-vă Prezentatorii care stau într-un loc şi nu gesticulează. Faptul că aveţi gândurile organizate vă va da mai multă încredere. Dacă e posibil să aveţi pe cineva care să vă critice şi/sau să vă înregistreze. Acest exerciţiu trebuie făcut fără ca cineva să ştie că vă relaxaţi. spuneţi-vă când inspiraţi. dvs. s-ar putea să nu respiraţi destul de profund. În mod mental repetaţi acest scenariu cu toate detaliile situaţiei dvs. făcând cunoştinţă. să resiraţi. ascultaţi criticile şi faceţi schimbările necesare înainte de ultima repetiţie. Mişcaţi-vă. 51 . Pentru a elibera tensiunea. sunt tensionaţi. Exeersaţi câteva minute. să flexeze. Înainte de a începe prezentarea este bine să eliberaţi energia printr-un exerciţiu foarte simplu (de exemplu ridicaţi-vă şi coborâţi pe vârfuri de câteva ori). dar relaxat. Cel puţin două repetiţii sunt recomandate.  Vizualizaţi Imaginaţi-vă că mergeţi prin sală. Urmăriţi înregistrarea.TRUCURI PENTRU A VĂ REDUCE TEAMA  Organizaţi-vă Lipsa organizării este una dintre problemele principale ale anxietăţii.  Practicaţi Mulţi instructori repetă prezentarea în minte sau numai cu buzele. Primul lucru ce trebuie făcut este să vă ridicaţi. răspunzând la întrebări şi părăsind sala ştiind că aţi făcut o treabă excelentă. care vă va ajuta să vă focalizaţi energia în prezetare.  Eliberaţi tensiunea Tensiunea crescută şi neeliberată vă va face să vă tremure mîinile şi picioarele. trebuie să permiteţi muşchilor dvs. trebuie să practicaţi stând în picioare. în mod particular. În loc de aceste metode. să inspiraţi profund de câteva ori. focalizaţi-vă pe relaxare. ţinând prezentarea cu entuziasm. În timp ce respiraţi.  Respiraţi Când muşchii sunt încordaţi şi vă simţiţi nervos.

fie înainte-înapoi sau stânga-dreapta. O abordare în doi paşi 1) dezvoltarea obiectivelor şi 2) analiza auditoriului. Faceţi prezentarea personală şi personalizată. similară cu o discuţie om la om.  Menţineţi contactul vizual cu audienţa Încercaţi să faceţi prezentarea dvs. Partea cu Ce va avea răspuns când începeţi să vă organizaţi ideiile. Intraţi în legătură cu ei. Pasul 2 – Analiza auditoriului Puneţi-vă în locul celor ce-ţi vor fi auditoriu.La început trebuie să vă gândiţi de ce faceţi prezentarea unui anumite auditoriu. Trebuie să faceţi şi câţiva paşi. Uitaţi-vă în ochii oamenilor când vorbiţi.Mişcarea părţii superioare a corpului dvs. Planificarea prezentării Parte de planificare înseamnă să vă întrebaţi De ce. Răspunsul la întrebare vă va ajuta să vă planificaţi prezentarea. e imporatntă. sunt trei lucruri ce trebuie luate în considerare: a) care sunt valorile. vă va ajuta: Pasul 1 – Dezvoltarea obiectivelor Primul pas este să scrieţi o propoziţie cu obiectivele ce vi le propuneţi. Acest lucru vă va relaxa deoarece deveniţi mai puţin izolat şi învăţaţi să reacţionaţi la interesul-dezinteresul participanţilor. Când vă analizaţi auditoriul. nevoile şi constrângerile auditoriului? b) care este nivelul de cunoştinţe al auditoriului? c) ce va merge şi ce nu? (exemple. argumente cu care veţi obţine reacţia cea mai favorabilă etc) 52 . nu Ce. Atenţie însă să nu deveniţi ca un pendul care ajunge să-i obosească pe participanţi. De exemplu: “Obiectivul meu este să informez auditoriul asupra progresului cercetărilor mele” sau “Obiectivul meu este să conving echipa de conducere să-mi mărească bugetul departamentului cu 20%”.

Următoarele sugestii vă vor ajuta: Pasul 1 – Brainstorm ideile principale Lăsaţi ideile să curgă la acest pas pe flipchart. făceţi-le subpuncte ale unei idei principale. 53 . Dacă aveţi mai multe. de exemplu. începeţi să eliminaţi dintre ele.maxim 5 idei principale. Acesta este un numar tipic de idei principale pentru orice prezentare. Acestea pot consta din explicaţii. Strategia este să generaţi cât mai multe idei posibil. Încercaţi să ajungeţi la 2 .idei …. După ce aţi generat un mare număr de idei. De exemplu în cazul de mai sus (de ce departamentul are nevoie de un buget cu 20% mai mare). Prezentatorii de succes au învăţat să construiască de la centrul prezentării către exterior. Pasul 2 . Pasul 3 – Stabilirea beneficiilor În prezentare este necesar să spuneţi audienţei ce beneficii va avea dacă vor participa. date sau exemple pentru a susţine ideile principale. presupunem următoarele beneficii pentru auditoriu:  vor deveni mai competitivi  noul sistem ne va permite să îmbunătăţim actualele produse şi să dezvoltăm noi produse etc.Stabiliţi subpunctele Odată ce aţi stabilit ideile principale ale prezentării este timpul să dezvoltaţi idei de susţinere.Organizarea prezentării Este bine să începeţi să vă organizaţi conţinutul prezentării şi să vă gândiţi la introducere mai târziu. De exemplu: Trebuie să actualizăm reţeaua de computere Sistemul vechi e inadecvat Nu poate utiliza ultimele softuri E nevoie de mai multe programe pentru a dezvolta sistemul nostru de PC Va fi mai puţin dependent de exterior Ne va face să fim competitivi Idei principale Sub .

Sunt trei posibilităţi în acest sens:  Înainte de prezentare Principala problemă ar fi că participanţii vor fi curioşi să le studieze în timp ce vorbiţi. Acest lucru le va permite să nu ia notiţe.Dezvoltarea de handouts (materiale distribuite participanţilor) Acum vă puteţi decide ce materiale veţi adăuga la prezentarea voastră. În timpul prezentării Trebuie să aveţi grijă cu această posibilitate: materialele trebuie împărţite rapid şi să fie relevante la subiectul discutat. Când oamenii citesc. la început precizaţi-le subiectele principale. Cu alte cuvinte. astfel vor avea suficient timp să le studieze înainte. 54 . După ce aţi stabilit ce materiale veţi distribui trebuie să vă decideţi când le veţi distribui. Acest subiect va fi discutat în capitolul… Pasul 6 – Prevedeţi ideile principale/ Recapitulaţi ideile principale Există un principiu ce trebuie aplicat în orice instruire:  Spuneţi-le ce aveţi de gând să le spuneţi  Spuneţi-le  Spuneţi-le ce le-aţi spus. În plus le puteţi explica ce conţin. După prezentare În timpul prezentării trebuie să vă informaţi participanţii că vor primi materiale pentru subiectul respectiv. O soluţie ar fi să le daţi atunci când sosesc. ei nu ascultă. astfel le satisfaceţi curiozitatea. Altfel va fi o distragere de la prezentare şi nu un ajutor.   Pasul 5 – Pregătiţi materiale vizuale Trebuie să decideţi ce fel de materiale vizuale veşi folosi în prezentarea dvs. În continuare sunt trei motive principale pentru a utiliza handout-uri într-o prezentare:  să întărească informaţiile importante  să rezume subiectele principale pe care auditoriu să le urmărească  să furnizeze informaţii suplimentare pe care nu dorim să le includem în materialele vizuale. iar la final recapitulaţi care au fost subiectele discutate.Pasul 4 .

Pasul 7 – Pregătirea Introducerii Acum sunteţi gata să dezvoltaţi introducerea prezentării dvs. care va capta atenţia participanţilor. O glumă e o modalitate forte utilă în “spargerea gheţii”. care să o legaţi de subiectul ce urmează să-l prezentaţi. nu veţi avea o prezentare completă şi acest lucru va deveni evident pentru participanţii dvs. de la bun început  sa furnizaţi informaţii generale despre ce urmează să discutaţi  să vă prezentaţi şi să le explicaţi de ce sunteţi dvs. Fără ele. sau cu ele insuficient dezvoltate. Pasul 8 – Dezvoltarea concluziei O bună concluzie se referă întotdeauna la materialele din Introducere. DAR.  propoziţie care şochează. Introducerea şi Concluziile pun cap şi coadă prezentării dvs. de exemplu:  cu o anectodă. Trebuie să facă referire la subiectul discutat. trebuie să fie legată de subiectul în discuţie. calificat să le vorbiţi despre acest subiect. În concluzie trebuie să li se spună de asemenea ce acţiuni trebuie întreprinse. 55 .  glumă. gluma sau întrebarea care aţi folosit-o în introducere. O întrebare retorică este o întrebare cu un răspuns evident.  întrebare retorică. Această intoducere poate fi utilă pentru mai multe scopuri:  să captaţi atenţia participanţilor şi să-i faceţi atenţi la dvs. In acelaşi timp sunt şi alte modalităţi de a începe o prezentare. anecdota. cum şi când. nu uitaţi.

şi se vor plictisi. şi participanţii îşi pierd interesul. să fie prea încărcat. Mergând peste acest număr va face ca materialul dvs. NU folosiţi materiale vizuale ca să:  Impresionaţi participanţii  Evitaţi interacţiunea cu participanţii  Prezentaţi idei simple care se pot explica uşor verbal  Explicaţi mai mult de un subiect.Dezvoltarea şi utilizarea materialelor vizuale UTILIZAŢI materiale vizuale când aveţi nevoie să:  Focalizaţi atenţia participanţilor  Intărirea mesajului verbal (şi NU repetarea acestuia)  Stimularea interesului  Ilustrarea factorilor ce sunt greu de vizualizat. 56 .  Folosiţi maxim 30 de numere pe câte un matreial folosit. Cum să prezentăm cifrele ca informaţie în grafice şi tabele  Nu vă aglomeraţi tabelele/graficele cu prea multe date. INFORMAŢIILE CE TREBUIE PUSE PE MATERIALELE VIZUALE a. Dacă o faceţi participanţii îşi vor pierde interesul.

Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate Pret TVA Total 234 345 345 6789 23 456 289 399 1 23 234 2567 23 35 12 123 12 234 567 8900 345 3677 67543 23456 TOTAL 12345 123 234567 AŞA NU Vânzările lunare la produse alimentare Cantitate TOTAL Pret 12345 TVA 123 Total 234567 AŞA E MULT MAI BINE: PREZENTAŢI TOTALURILE 57 .

Trebuie să completaţi aceşti paşi înainte de a trece la brainstorming… EVITAŢI ACEST MOD! Organizarea prezentării 1. Cum să prezentăm cuvintele în materialele vizuale .Pentru materialele vizuale în care folosiţi cuvinte folosiţi maxim 36 cuvinte pe material vizual. . Cum să vă organizaţi prezentarea Este bine să începeţi prin stabilirea obiectivelor. De îndată ce aţi terminat acest lucru este nevoie să vă analizaţi auditoriul. Dezvoltarea Titlurilor pentru materialele vizuale Pot fi trei tipuri de titluri pe materialele dvs. c.Dacă aveţi nevoie de mai mult spaţiu utilizaţi mai multe linii.Încercaţi să scrieţi maxim 6 linii. 2. dar mai puţine cuvinte pe fiecare linie. “Trebuie să ne focalizăm efortul nostru în vânzări în USA” . . ca de exemplu: “Vânzările”  Titlu tematic – utilizat pentru a spune participanţilor ce fel de informaţii vor obţine din materialel prezentate. Alegeţi pe cel care vă reprezintă cel mai bine interesul:  Tilu subiect – utilizat atunci când nu trebuie să transmiteţi un anumit mesaj ci numai să furnizaţi anumite informaţii. de exemplu: “Vânzările în 1999 au fost cu peste 22% mai mari decât în 1998”  Titlu asertiv – când doriţi să vă prezentaţi opinia şi preciza ce concluzii trebuie participanţii să tragă din prezentarea dvs. 3. Stabiliţi obiectivele Analizaţi auditoriul Brainstorm ideile principale… AŞA DA! ! Prezentarea informaţiilor clar şi concis pe materiale va face ca participanţii/auditoriul să reţină mai uşor informaţiile. cu maxim 6 cuvinte pe fiecare linie.b.

Acest lucru poate fi făcut prin plasarea retroproiectorului sau flipchart-ului la 450 şi puţin într-o parte a sălii. Dacă aveţi ceva de scris pe flipchart sau retroproiector. Când utilizaţi materiale vizuale atenţia participanţilor este împărţită. acestea trebuie să adauge nu să distragă atenţia de la prezentarea dvs. Acest lucru se face de obicei prin închiderea materialelor vizuale:  închideţi retroproiectorul  întoarceţi foaia de flipchart  ştergeţi tabla de scris şi faceţi 2-3 paşi înspre auditoriu.  Unde şi cum să staţi O problemă majoră atunci când utilizaţi materiale vizuale este că foarte des vă ţineţi prelegerea uitându-vă la echipamente şi nu la auditoriu. ! Nu uitaţi: Nu începeţi să vorbiţi până nu aveţi contact vizual cu participanţii dvs.  Plasarea echipamentului în sală Când folosiţi retroproiector sau flipchart. Acest lucru poate fi foarte uşor corectat dacă prezentatorul işi aduce aminte să ţină umerii îndreptaţi către auditoriu şi nu către echipament. nu în centru. Pentru a-i câştiga înapoi trebuie să le redirecţionaţi atenţia.d Atragerea atenţiei participanţilor Învăţaţi să direcţionaţi atenţia participanţilor acolo unde doriţi. încetaţi să vorbiţi în timp ce scrieţi. . Este singurul mod prin care prezentatorul va putea ocupa poziţia centrală a sălii şi focaliza mai uşor atenţia auditoriului pe explicarea celor afişate.

conţin numai cuvinte cheie. Vedeţi să aibă un cordon suficient de lung pentru a vă putea deplasa prin cameră. Aveţi nevoie de foi noi pentru retroproiector?  Flipchartul.  Repetaţi răspunsuri la întrebări ce le anticipaţi să le aveţi.  Repetaţi în picioare prezentarea.  Mental treceţi prin prezentare pentru a vă revizui secvenţial fiecare idee. dar markerele sunt în bune condiţii?  Handouts – sunt ele accesibile. . luaţi-vă timp pentru planificare.  Revizuiţi video înregistrarea şi modificaţi unde se impune. Încercaţi să repetaţi într-o cameră similară cu cea în care veţi avea prezentarea. probabil că aveţi nevoie de un microfon. nu cuvânt cu cuvânt. becul să nu fie ars. scrise cu litere mari pe foi speciale.  Repetaţi procedura de mai sus până deveniţi familiar cu ordinea ideilor şi cu locul unde veţi utiliza materiale vizuale pentru a vă susţine prezentarea. Focalizaţi-vă maxim pe auditoriu şi minim pe notiţe. în ordine astfel încît să poată fi înmânate cu uşurinţă? Aţi aranjat cu cineva să vă ajute în distribuirea lor?  Pointere – aveţi nevoie de unul? Este el la îndemână pentru a-l utiliza când aveţi nevoie?  Microfon – Dacă trebuie să vorbiţi la mai mult de 50 persoane.  Faceţi întreaga prezentare din nou.  Faceţi 1 sau 2 prezentări în hainele cu care veţi fi îmbrăcat. verificarea echipamentelor şi aranjarea sălii. Verificaţi:  Retroproiectorul.aveţi foi suficiente. De asemenea vedeţi şi de suport pentru acesta pentru a vă putea folosi mâinile liber. idee cu idee.Pregătirea prezentării Cum să vă exersaţi prezentarea? Următorii paşi vă vor ajuta în pregătirea prezentării:  Asiguraţi-vă că notiţele dvs. Controlaţi mediul în care veţi face prezentarea Înainte de începerea prezentării. ştergeţi ecranul acestuia.  Faceţi o simulare de prezentare utilizând şi matreialele vizuale. Înregistraţi-vă dacă aveţi posibilitatea sau folosiţi un prieten pentru feedback.

Ideile principale şi ideile secundare (spuneţi-le) 4. E bine ca uşa să fie în spatele sălii. non verbale arată ce simţiţi. Introducere 2. Prevedeţi (spune-ţi ce aveţi de gînd să le spuneţi) 3. ! Trebuie să aveţi grijă nu numai de ceea ce spuneţi ci şi de cum spuneţi. Beneficii (într-o prezentare agresivă) 5. participanţilor.  Aranjarea sălii – Verificaţi numărul de scaune. cu auditoriul vor suferi. interacţiunea şi raportul dvs. niciodată lângă uşă. Lumina – Trebuie să aprindeţi lumina în cameră? Vedeţi dacă funcţionează toate becurile. fără contact bun vizual cu aprticipanţii este clar că va duce la o prezentare plictisitoare. Aranjaţi mesele conform scopului prezentării: în U. dacă doriţi ca şi ei să fie entuziaşti de prezentarea dvs. Învăţaţi să vă fiţi propiul dvs. Concluzii Următoarele sfaturi vă vor ajuta să aveţi o prezentare animată. Faceţi prezentarea în următoarea secvenţă: 1. Acţiunile dvs. Recapituare (spuneţi-le ce le-aţi spus) 6. mese separate. în V. intersată şi implicată: Poziţia . antrenor în timp ce sunteţi în faţa audienţei. Noi comunicăm prin mai mult decât nişte cuvinte. Stând nemişcat fără mişcări ale corpului şi vorbind cu o voce monotonă. astfel încât plecarea sau sosirea unor persoane să nu distragă atenţia. Livrarea prezentării Trebuie să comunicaţi entuziasmul dvs. Dacă aceste metode de comunicare nu există datorită anxietăţii.  Găsiţi locul potrivit şi pentru dvs. etc.. mese să fie conform cu numărul de participanţi.

Timpul pentru acest contact este de 1-3 secunde pe persoană. către. Încercaţi să-i focalizaţi pe o persoană. Utilizarea vocii Există trei probleme principale asociate cu vocea: monotonia. uitaţi-vă la persoane din diferite părţi ale sălii. Contactul vizual Contacul vizual deschide un canal de comunicare între oameni. totuşi dacă faceţi unul din următoarele gesturi. aproape şi implicat cu audienţa dvs. ca să fiţi mai aproape şi participanţii se vor simţi mai aproape de dvs. de la prezentare.Staţi drept dar relaxat. Asiguraţi-vă că vocea lucrează pentru dvs. Mişcarea Mişcaţi-vă spre auditoriu. Încercaţi să nu vă lăsaţi ochii pierduţi prin sală. vizual. dar destul de mult pentru a o implica în prezentare. dearece mai multe persoane vor intra în cercul dvs. fără bariere. dar nu prea mult pentru a face persoana respectivă să se simtă stânjenită. conectând prezentatorul cu auditoriul şi reducând senzaţia prezentatorului de izolare. Implică auditoriul în prezentare şi face prezentarea mai personală.. nu vă uitaţi la auditoriu ci vedeţi-l. sau volumul este prea mare sau prea mic. Când faceţi o prezentare. altfel veţi distrage atenţia. Căutaţi persoanele şi fiţi sigur că vă uitaţi la ele. Gesturile Utilizarea gesturilor naturale nu va distrage auditoriul dvs. Dacă grupul e prea mare pentru a vă uita la fiecare individ separat. Contactul cu auditoriul ajută şi prezentatorul să se relaxeze. Ajută la stabilirea şi contruirea raportului vostru cu particpanţii. Câteva sugestii vă vor ajuta! . nepotrivită ca viteză. Persoanele care sunt lângă cele la care vă uitaţi vor crede că vă uitaţi la ei. Staţi drept. îi va distrage:  dacă ţineţi mîinile în buzunare  dacă le ţineţi la spate  dacă ţineţi braţele strânse în faţă  dacă vă frecaţi mîinile cu nervozitate. vărfurile picioarelor îndreptate către auditoriu. Greutatea trebuie să fie distribuită pe ambele picioare.

Vorbitul prea rapid Rata medie de cuvinte/minut este de 125. Nu vă temeţi să faceţi pauze scurte în prezentare.  Probleme cu volumul vocii Acest lucru îl puteţi rezolva prin practică. Tehnici de a întreba şi răspunde la întrebări Sunt câteva tehnici ce ar fi bine să le urmaţi: Întrebaţi făcând un pas înainte şi ridicând mâna Anticipaţi întrebările şi exersaţi răspunsurile Priviţi-l pe cel care întreabă şi ascultaţi întrebarea cu atenţie Ţineţi mîinile într-o poziţie neutră când ascultaţi întrebarea Repetaţi întrebarea pentru a fi sigur că toţi au auzit-o sau pentru clarificări  Păstraţi acelaşi stil pe care l-aţi avut în timpul prezentării  Folosiţi contactul vizual care implică pe toţi în răspunsul dvs. Auditoriu va fi onest şi vă va răspunde. Atunci puteţi sări peste cuvinte. După ce terminaţi o propoziţie faceţi o scurtă pauză şi apoi continuaţi cu următoarele propoziţii. O voce prea slabă se poate îmbunătăţi printr-un exerciţiu simplu: exersaţi într-o sală cu doi prieteni unul stă în faţă. altul în spate şi vorbiţi. Exersaţi până cel din spate vă aude şi cel din faţă nu spune că vocea e prea tare. .      Există trei feluri de a răspunde la întrebări:  furnizaţi răspunsul dvs. Relaxaţi-vă. Învăţaţi să vă ascultaţi: aveţi grijă nu numai de ce spuneţi dar şi de cum spuneţi. Când sunteţi stresat această rată creşte.  redirecţionaţi întrebarea către persoană  amânaţi întrebarea. Totuşi ar fi bine să întrebaţi în timpul prezentării dacă vă aud şi cei din spatele sălii. Trebuie să vă stăpâniţi volumul.  Monotonia Aceasta este datorată stării de anxietate. auditoriul are nevoie de timp pentru a digera ce se spune.

agenda seminarului. alte materiale informative care consideraţi util a le distribui înainte de seminar). Atenţie la cantitatea de informaţii pe care o trimiteţi în avans! Observaţii Pregătirea sălii de seminar Activitatea Observaţii . ora.Faceţi următoarele Furnizaţi răspunsul dvs. Stabiliţi hotelul unde vor locui invitaţii şi faceti rezervările necesare Întocmiţi bugetul seminarului şi asiguraţi-vă că aveţi fondurile necesare Elaboraţi şi expediaţi invitaţiile pentru seminar (acestea trebuie să includă toate informaţiile privitoare la data.4. locul seminarului. ora şi agenda seminarului Stabiliţi locul seminarului şi folosiţi lista de la punctul 2. locul de cazare. Când  Sunteţi singura persoană care poate furniza răspunsul Redirecţionaţi întrebarea înapoi către  Există probabilitatea mare ca acea persoana respectivă sau altă persoană persoană să vină cu răspunsul corect Amânaţi întrebarea  Întrebarea este deasupra scopului grupului  Răspunsul nu poate fi dat în timpul alocat  Răspunsul va fi dat la alt subiect din cadrul seminarului Lista de verificare pentru pregătirea unui seminar Generale Activitatea      Stabiliţi data.

Contactaţi firma care se va ocupa de servirea cafelei şi a aperitivelor. Pentru pauza de masă serviţi bufet şi nu masă pentru a nu consuma prea mult timp. Întrebaţi unde se poate fuma în clădire. a flip-chartului (FC). Planificaţi aranjarea mobilei (forma U sau V oferă multe avantaje pentru participanţi şi conducătorul seminarului). Verificaţi unde se pot servi cafeaua şi aperitivele din pauze. Identificaţi şi verificaţi întrerupatoarele şi prizele. Verificaţi dacă puteţi afişa pe pereţi posterele seminarului (dacă puteţi folosi blu tack. Asiguraţi-vă că aveţi destulă. Atenţie că unele zugrăveli pot fi grav afectate de materialele folosite pentru prinderea afişelor.     Materiale Materialul Observaţii    Flip-chart Hârtie de flip-chart. Markere de scris pe coli de flip-chart. Aflaţi chiar numărul de telefon al persoanei responsabile. a mesei ajutătoare pentru conducătorul seminarului. Conveniţi asupra meniului şi a orelor de servire. Asiguraţi-vă că există spaţii adecvate pentru lucru pe echipe. Verificaţi-le dacă scriu. etc. să ajungeţi acolo sambăta dimineaţa şi să găsiţi cladirea închisă. Asiguraţi-vă că becurile din sală funcţionează şi dau destulă lumină.). ca deşi aţi convenit toate detaliile.     Rezervaţi sala şi inspectaţi-o înainte. a retroproiectorului. Pregătiţi postere indicatoare pentru accesul în sală. Asiguraţi-vă că veţi avea prelungitoare destul de lungi pentru a ajunge la prize. . Se poate întampla. Pe cele goale aruncaţi-le. Faceţi cunoştinţă cu persoana care se ocupă de amenajarea sălii respective. bandă adezivă. Încercaţi ca partea din faţă a sălii (acolo unde va fi FC şi/sau ecranul pentru retroproiector) să fie mai departe de uşa de acces în sală pentru ca cei care intră sau ies din sală să nu deranjeze.

Lista pe care se vor înscrie participanţii Ecusoane Materialele pe care le vor găsi participanţii pe mese: mape cu etichete şi materiale informative. pantofi comfortabili. Modul de abordare a participantilor . ecran. Aşezaţi-le pe o masă laterală Notiţele dumneavoastră. Transparente: pregătite înainte şi goale.          Retroproiector. creioane. bec de rezervă. agenda conducătorului de seminar. capsaţi-le. pixuri. Trusa conducatorului de seminar: perforator. capsator. blu tack. biscuiţi. prelungitor. Pe cele goale aruncaţi-le. tablete pentru dureri de cap. capse adecvate. cutter. agrafe. post-it Diverse alte materiale: pansamente (pentru eventuale mici tăieturi). pixuri. Markere de scris pe transparente. notesuri sau coli de scris Materialele care vor fi distribuite participanţilor în timpul seminarului. Verificaţi-le dacă scriu. elastice. bandă adezivă. Puneţi-le în ordine. gumă de mestecat sau orice altceva vă poate face să vă simţiti bine atunci când munciţi din greu). gustări personale (ciocolată.

sarcasm sau folosirea exagerată a glumelor limbaj al corpului care sugerează plictiseală sau sfidare Toate acestea sunt chiar subminatoare! O modalitate de a aborda acest comportament este acela de a preveni apariţia lui.  Împărţiţi responsabilităţile Când conveniţi asupra regulilor grupului. trebuie să cereţi participanţilor să fie răspunzători de propria lor participare şi acumulare de cunoştinţe.  Abordaţi-i cât mai devreme . Clarificând această relaţie la început vă ajută să preveniţi posibilitatea de a deveni persoana care este ţinta nemulţumirii. pe nedrept. Acest lucru se poate manifesta prin diverse modalităţi:     o atitudine dezinteresată şi retragerea completă de la a participa o provocare permanentă a facilitatorului sau a altor participanţi remarci maliţioase. Există câteva modalităţi de a o face:  Asiguraţi-vă că participarea este voluntară Cu alte cuvinte. asupra dumneavoastră instructorul.Abordarea comportamentului diversionist Câteodată grupul de participanţi include unul sau doi membrii care devin diversionişti. asiguraţi-vă atunci când organizaţi o instruire că fiecare participant vine din propria dorinţă. Dacă nu. resentimentul care ar trebui probabil direcţionat către şeful lor se îndreaptă. Cu alte cuvinte subliniaţi faptul că dumneavoastră nu sunteţi acolo să forţaţi sau să siliţi pe cineva să participe.

dacă tensiunea se amplifică. dându-le participanţilor cu puncte de vedere negative posibilitatea să-şi le exprime reprezintă un truc bun care îi face să simtă că şi-au jucat rolul şi apoi încep să participe mai mult. Trecând pe la fiecare participant. trebuie să abordaţi persoana respectivă şi comportamentul său în moduri mai directe:  Confruntaţi-i direct cu grupul Specificaţi-le că atitudinea lor este diversionistă. Poate ajuta să vă referiţi la regulile grupului spunând că toţi aţi convenit asupra acestora. iar sentimentele negative vor fi văzute în contextul unui grup în care majoritatea participanţilor este mulţumită de instruire. Încercaţi mai degrabă să specificaţi cuvintele pe care le-au folosit şi nu să emiteţi generalităţi. Este probabil ca majoritatea participanţilor va exprima sentimente pozitive ceea ce vă va asigura că lucrurile merg bine. în loc să lăsaţi să se instaleze tensiunea. Pauzele de cafea sunt un moment potrivit pentru astfel de contactare. veţi da posibilitatea tuturor să şi exprime sentimentele şi punctele de vedere. Totuşi.Vorbiţi cu ei individual în primul moment posibil. şi pentru ca dumneavoastră să continuaţi instruirea trebuie ca ei să-şi schimbe atitudinea. Uneori.  Verificaţi cum se simte grupul Acest lucru se poate face rugând participanţii să spună ceva despre felul în care se simt ca membrii ai grupului. Încercaţi să fiţi pozitiv faţa de orice contribuţie folositoare pe . Încurajaţi-i să-şi exprime sentimentele şi să vadă instruirea ca pe o oportunitate de a trece prin noi experienţe. din punctul dumneavoastră de vedere.

 Rugaţi persoana să părăsească instruirea Ideal. această abordare nu este recomandată în acest moment destul de târziu decât dacă sunteţi sigur că majoritatea covârşitoare vă va sprijini. în unele cazuri puteţi obţine un acord răsunător cu percepţia dumneavoastră despre comportamentul persoanei respective. deorece nu numai că va fi mai puţin dramatic dar va răni mai puţin persoana în cauză. Datorită riscului. specificaţi şi schimbările de comportament pe care le doriţi. chiar dacă întreg grupul l-a dezabrobat. Dacă este necesar. Încercaţi să respingeţi comportamentul şi persoana.veţi şti că nu aţi dat greş ca instructor din cauză că nu aţi putut păstra în grupul de participanţi pe toţi cei care intră pe uşă. acest lucru trebuie făcut faţă în faţă şi nu în faţa întregului grup. Fiţi foarte clar cu privire la motivele dumneavoastră. Acum luaţi o pauză de cafea! Cu siguranţă aveţi nevoie de aceasta atât dumneavoastră cât şi întregul grup! “A cere unei persoane să plece poate fi un moment întradevăr important al experienţei dumneavoastră de instructor . “Există două aspecte importante ale instruirii .care au avut-o şi insistent asupra a ceea ce doriţi dumneavoastră.primul este acela de vă păsa întradevăr de grup.” . Deşi. totuşi riscaţi ca în această situaţie deja tensionată să se dividă grupul în două tabere cu puncte de vedere diferite. al doilea este acela de a opri participanţii care îi deranjează pe ceilalţi” O posibilă abordare este aceea de a implica grupul.

Când două persoane încep să discute mai aprins (să se certe)
Dacă se întâmplă acest lucru, puteţi:  să le amintiţi celor două persoane că toţi aţi convenit asupra regulilor de a critica punctele de vedere şi nu să atacaţi persoana  să le cereţi ca dezbaterea să fie deschisă pentru a-i include şi pe ceilalţi participanţi  să întrebaţi dacă membrii grupului sunt perturbaţi de această controversă şi ar prefera ca ea să înceteze  să spuneţi că dumneavoastră sunteţi perturbat de controversă şi doriţi ca ea să înceteze  faceţi o pauză de două minute. În mod evident, trebuie să vedeţi dacă discuţia respectivă este întradevăr dăunătoare! Dacă nu este un atac la persoană şi dacă are legătură cu subiectul discutat, s-ar putea să vreţi să o lăsaţi să continue. Totuşi, trebuie să verificaţi efectul ei atât asupra dumneavoastră cât şi asupra întregului grup şi apoi să acţionaţi în concordanţă. În oricare dintre aceste cazuri v-aţi afla:

 nu vă angajaţi în dispute personale cu participanţii, încercaţi mai degrabă   
să faceţi o pauză, chiar dacă nu era planificată, şi judecaţi “la rece” nu faceţi pe expertul atotştiutor care îi priveşte de sus pe toţi şi dă directive nu vă lăsaţi depăşit de situaţie dacă faceţi echipă cu un alt instructor care se află în asemenea situaţii, nu interveniţi în discuţie (lăsaţi-l să-şi exercite autoritatea). Dacă vedeţi

că nu se descurcă, încercaţi să-i sugeraţi discret o pauză şi discutaţi împreună modalitatea cea mai bună de rezolvare.

Cum abordăm diferite tipuri de participanţi la seminarii
1. Certăreţul - nu vă implicaţi în dispute, dar limitaţi-i intervenţiile şi nu-l lăsaţi să monopolizeze discuţia. 6. Necooperantul-negativistul - folosiţi ambiţiile sale, recunoaşteţi şi utilizaţi cunoştiinţele şi experienţa lui în sens pozitiv. 2. Pozitivul - este de mare ajutor, lăsaţi-l să intervină şi folosiţi-l cât mai des. 7. Dezinteresatul-apaticul - solicitaţi intervenţia lui apelând la munca şi interesele personale. 3. “Ştie tot” - lăsaţi grupul să discute şi să aprecieze teoriile şi opiniile lui. 4. Vorbăreţul - limitaţi timpul de discuţie şi, când este cazul, întrerupeţi-l cu tact. 5. Ruşinosul - puneţi-i întrebări simple, stimulaţi-i încrederea în sine şi, atunci cînd este cazul, acordaţii credit. 8. Arogantul - nu-l criticaţi şi folosiţi tehnica replicilor de tipul “da, dar...” 9. Persistentul în întrebări - deoarece încearcă să-l surprindă pe picior greşit pe cel care conduce discuţia, reorientaţi întrebările lui spre întregul grup.

Instruirea in echipa .

fiecare instructor are momentul său de “respiro”. adăugând apoi mai multă energie cursului.  Posibilitatea de “a-şi veni în ajutor” unul altuia în momente dificile constituie un factor major în “liniştea mentală” a instructorului şi în desfăşurarea fără incidente a instruirii. Alte beneficii pentru instructori şi participanţi sunt listate mai jos.Beneficiile instruirii în echipă Există două motive principale şi evidente pentru a lucra în echipă cu un alt instructor: face viaţa mai uşoară şi mai plăcută atât pentru instructor cât şi pentru participant. Instructorii care călătoresc mult susţinând sesiuni de instruire consideră aceasta drept o muncă foarte solicitantă şi solitară.  Pentru Participanţi: .  Pentru Instructori:  Le permite să-şi testeze ideile reciproc şi să se redirecţioneze atât înaintea cât şi în timpul instruirii. Participanţii beneficiază de stilurile diferite ale celor doi instructori. ceea ce face cursul mai dinamic şi mai interesant.  Presiunea de a fi singurul responsabil pentru curs este înlăturată. Instruirea în echipă divide sarcina pregătirii şi a responsabilităţii pentru evenimentul respectiv şi îndulceşte singurătatea.

Tehnici de prezentare Iată câteva tehnici de prezentare/sfaturi folositoare pentru instruirea în echipă:  Planificarea. pregătirea şi instruirea trebuie coordonate foarte bine.  Experienţa culturală şi de instructor a “partenerilor”.  Instruirea în echipă creşte atenţia participanţilor deoarece aceştia trebuie să fie atenţi la doi instructori. Instructorii colaborează în toate fazele începând cu planificarea instruirii. acestea fac cursul foarte dinamic şi stimulativ. dar pentru a păstra contact vizual cu colegul său care prezintă. organizarea instruirii. care nu numai că include dar favorizează critica constructivă.  Instructorii prezintă pe rând conform planificării stabilite. împreună cu punctele de vedere proprii cresc diversitatea. În acest fel vor învăţa unul de la celălalt şi vor avea un “tovarăş” la nevoie.  Instructorii trebuie să aibă o relaţie deschisă şi participativă. varietatea şi bogăţia cursului. Beneficiază de o varietate de stiluri individuale de instruire şi prezentare.  Fiecare participant beneficiază de o mai mare atenţie. . Toate aceste beneficii sunt considerabile şi este bine ca instructorii să lucreze în echipă ori de câte ori este posibil pentru a-şi reduce propriul nivel de stres şi pentru a furniza servicii mai bune participanţilor. continuând cu elaborarea materialelor. precum şi stilul “compus” al echipei de instructori. precum şi la interacţiunea acestora.  Instructorul care nu prezintă stă jos în laterala sau în spatele sălii pentru a nu atrage atenţia participanţilor. instruirea propriu-zisă şi încheind cu evaluarea instruirii şi a modului de colaborare.

ci este vorba despre echipa lor care trebuie să apară cea mai potrivită pentru instruirea respectivă. Nu este vorba despre cine este mai bun şi mai deştept.  Instructorii se sprijină reciproc şi promovează o imagine bună echipei pe care o formează. . Instructorii stabilesc un cod de semnale non-verbale prin care îşi semnalizează dacă vor să intervină. În nici un caz nu se întrerup unul pe celălalt.

intereselor şi stilului cursantului. Punctajul este dat în funcţie de modul în care activitatea cursantului include aceste lucruri. precum şi tipurile de activitate pe care acesta trebuie să demonstreze că le stăpâneşte. instructorul doreşte ca cursantul să rezolve anumite puncte sau aspecte. Este mai rapidă şi mai subiectivă. Rubricile şi modalităţile de punctare trebuie puse la punct în funcţie de calitatea dorită a fi obţinută în sarcina dată. (2) Punctarea holistică ia în considerare întreaga activitate a cursantului. Sunt cîteva aspecte care trebuie luate în considerare de instructor când evaluează activitatea unui cursant. (1) În punctarea analitică. Trebuie să stabiliţi ce reprezintă o activitate excelentă şi câteva standarde locale care să vină în întâmpinarea necesităţilor.Evaluarea TIPURI DE EVALUARE În general. există două moduri de a puncta datele culese prin estimarea cursanţilor: (1) analitic şi (2) holistic. .

Demonstrează o înţelegere de bază a Are greşeli majore de raţionament. exemple şi modele de produse şi performanţe de calitate. acordaţi punctaj aspectelor produsului sau performanţei care sînt considerate notabile. Dă explicaţii clare. Ei trebuie să ştie care este nivelul cel mai înalt care se poate atinge şi care este activitatea care se poate ridica la cele mai înalte aşteptări. acurateţe. în cadrul instruirii. Raţionamentul structurat. Permite mai mult de o abordare sau soluţie.Atunci când stabiliţi standarde de aşteptare. nu numai cele evidente şi uşor de punctat sau observat. 3 Satisfăcător Are greşeli minore de raţionament. EVALUAREA HOLISTICA . Înainte de evaluare cursanţilor trebuie să li se ofere. determinaţi care este punctul în care produsul sau performanţa nu mai sunt suficient de bune. Foloseşte explicaţii potrivite. 4 Bine este consecvent şi Nivel 5 Foarte bine Îndeplineşte sarcinile cu acurateţe. În final. Vede o soluţie/abordare . Demonstrează înţelegerea conceptelor. Vede doar o singură De cele mai multe ori realizează sarcina cu soluţie sau abordare. bine Merge dincolo de cerinţele sarcinii. conceptelor.Exemplu Descriere Demonstrează înţelegerea conceptelor. Îndeplineşte toate cerinţele.

Nu încearcă să raţioneze. acolo unde acestea au fost necesare a permis implicarea cursanţilor 2 3 4 5 În legătură cu metodele. Nu are acurateţe în realizarea sarcinii. Nu vede soluţia sau Nu poate realiza sarcina cu acurateţe. abordarea. Nu poate da nici o explicaţie clară. conceptelor. toate cerinţele sarcinii. Nu înţelege conceptele. soluţiei / abordării dar nu o termină. Îndeplineşte aproape Îndeplineşte sarcina cu o acurateţe medie. Nu îndeplineşte nici cerinţele minime ale sarcinii. MODEL DE EVALUARE A INSTRUIRII Nivel de performanţă 1 Instruirea:        a permis flexibilitate a fost practică (poate fi aplicată în situaţii reale) a fost direcţionată către nivelul cursanţilor a oferit posibilitatea individualizării a alocat timp pentru fiecare activitate a inclus folosirea materialelor auxiliare audio sau vizuale. Satisface numai cerinţele minime ale sarcinii. tehnicile şi experienţa de învăţare    cursanţilor li s-a dat posibilitatea să aplice ce au învăţat au fost legate de resursele şi facilităţile disponibile în clasă şi la locul de muncă au fost relevante pentru necesităţile. 2 Slab 1 Foarte slab dar deviază de la ea. Începe prezentarea Oferă numai explicaţiile de bază. Demonstrează o înţelegere limitată a Raţionamentul este incorect. interesele şi abilităţile cursanţilor .Dă explicaţii minime.

echipamentul. materialele adiţionale.În legătură cu conţinutul  conţinutul a fost suficient de detaliat şi de clar  a cuprins informaţii necesare pentru realizarea obiectivelor instruirii  a fost relevant pentru situaţii concrete la locul de muncă În legătură cu resursele şi materialele  instrumentele. media etc. au fost relevante pentru situaţiile concrete la locul de muncă În legătură cu evaluarea  s-a bazat pe atribuţiile şi performanţa necesară în situaţiile de la locul de muncă  aşteptările evaluării au fost anunţate clar cursanţilor  aşteptările s-au referit direct la scopul instruirii .

. Mecanismul (gesturi. Forţa şi entuziasmul Impresia generală 1. postura etc. Contactul cu audienţa 2.) Puncte tari pe care să se poată construi: 2 3 4 5 II III IV V Unul sau mai multe domenii ce trebuie îmbunătăţite: EVALUAREA INSTRUIRII Vă rugăm să punctaţi aspectele de mai jos. Varietatea 3. Alegerea cuvintelor 2. Concizia prezentării Livrarea prezentării 1. etc) 1.FOAIE DE APRECIERE A PREZENTĂRII Acordaţi note de la 1 la 5 (1 cea mai mică) pentru urmatoarele: 1 I Prezentarea pe materialele ajutatoare (Flip chart. Structura propozitiei 3. Adăugaţi în spaţiul de mai jos comentariile dumneavoastră. Claritatea 2.

vă rugăm explicaţi. Calitatea generală a instructorilor INSTRUIREA 9. Cunoaşterea subiectelor prezentate 8. S-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele 11. Calitatea sălii de curs 2.FACILITAŢI Excelent 1. A avut instruirea durata potrivită? Dacă nu. Calitatea camerei de hotel 3. Calitatea prezentării 7. Calitatea pauzelor de cafea INSTRUCTORUL 5. Atitudinea apropiată a instructorilor 6. Calitatea meselor 4. Calitatea materialelor 12. Obiectivele au fost atinse 10. Slab 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 Da Nu 14. Ce fel de cursuri de instruire aţi vrea să urmaţi în viitor? Comentarii suplimentare: . Calitatea generală a instruirii 13.

Sfaturi pentru o buna Prezentare .

ai dreptate!” Fiţi pregătiţi • Cunoaşteţi materialul • Cunoaşteţi facilităţile unde urmează să prezentaţi • Testaţi. Este foarte bine! Dacă nu aţi fi.Cum îmi controlez emoţia? Sunteţi nervos înainte de sesiune.controlaţi şi administraţi energia ca s-o puteţi folosi în mod constructiv Cum? “Îţi înveţi fluturii să zboare în aceeaşi direcţie. Aşa că: . confidenţă şi curaj astfel încât să vă puteţi aminti mereu vorbele lui Henry Ford: “Orice ai crede că ştii sau nu ştii…. şi un prezentator strălucitor.reasiguraţi-vă că starea de nervozitate este….Normală! . Testaţi şi testaţi din nou echipamentele audio-video sau computerul • Cunoaşteţi-vă auditoriul: şi pregătiţi-vă şi prezentaţi-vă special pentru el . Totuşi trebuie să vă controlaţi nervii.” Daţi măcar impresia de Calm. sesiunii i-ar lipsi probabil profesionalismul.

Mergeţi în faţa sălii sau în direcţia opusă pentru a sublinia această schimbare de subiect. îndoi sau rămâne nemişcat dacă nu planificaţi şi vă urmaţi mişcările în mod natural • Schimbă direcţia corpului când schimbi subiectul în discuţie.(cum vor şti ei -. materialele interesante -. • Chiar dacă vă planificaţi sau nu. vă întăreşte vocea şi vă ajută să gândiţi mai bine • Respiraţi adânc şi încet – auzind cuvintele: Gândesc clar! • Expiraţi – Încet şi adânc – auzind cuvintele Mă simt calm! • Repetaţi aceşti ultimii doi paşi de cel puţin 5 ori înainte de sesiune Mişcaţi-vă – conform planului dvs.(este POSIBIL să atingeţi obiectivele în timpul de care dispuneţi?) . Emoţiile vă pot copleşi.(ambiguitatea îi zăpăceşte şi îi frustrează pe participanţi) M = Măsurabile .şi voi -. Se va roti.dar nu asta am venit să aud (sau să învăţ).Respiraţi – adânc şi liber • Respiratul adânc vă controlează nervii.că aţi atins obiectivele?) A = Posibil de Atins ." Asiguraţi-vă că participanţii nu pleacă de la sesiunea voastră spunând acestea! Comunicaţi obiectivele instruirii încă de la început şi apoi reamintiţi-le la sfârşitul prezentării. iar mişcându-vă va face ca acest lucru să nu se observe. Verificaţi ca obiectivele voastre să fie SMART S = Specifice . Sfaturi pentru o bună prezentare Care sunt obiectivele dumneavoastră? " Prezentatorul (instructorul) bun. corpul dvs. se va mişca oricum.

(ce poate fi realizat în TIMPUL sesiunii şi CE şi PÂNĂ CÂND aşteptaţi ca urmare a acesteia). probabil că veţi ajunge în altă parte. Apoi vine lovitura: Aveţi la dispoziţie numai 30 minute! Ce faceţi? (A) Vă decideţi să vorbiţi cu 300 cuvinte pe minut. unui anumit grup (care nu ştie nimic despre "XYZ"). Prioritizaţi-vă materialele Vi s-a întâmplat vreodată acest lucru? Sunteţi rugat să faceţi o prezentare pe tema "XYZ" (un subiect pe care îl ştiţi foarte bine şi despre care aţi putea vorbi ore întregi) la o anumită dată.R = Realiste . prezentatoare profesionistă a cestei teme? Răspunsul? (D) NICI UNUL DIN CELE DE MAI SUS Deveniţi NEMILOS cu conţinutul prezentării! E mai bine să spuneţi 5 lucruri bine decât 10 care ar lăsa auditoriul confuz şi nelămurit. precum şi nivelul de cunoştinţe al audienţei?) T = Ancorate în Timp . (B) îi covârşiţi cu materiale care să acopere tot ceea ce nu puteţi spune în timpul dat (şi pe care participanţii nu le vor citi NICIODATĂ). că pot fi utile pentru audiitoriu. (C) refuzaţi imediat oportunitatea de a informa şi inspira această audienţă şi de a vă promova drept o persoană calificată. având în vedere constrângerile datorate timpului pe care l-aţi avut pentru pregătire şi resursele. Dacă nu ştiţi unde mergeţi. • Focalizaţi-vă pe problemele ce TREBUIE ştiute (informaţiile necesare pentru dvs. la o anumită oră. şi pentru auditoriu care să vă ducă la atingerea obiectivelor stabilite) • Problemele care AR TREBUI ştiute (informaţii care ştiţi dvs. dacă aţi avea timp să le prezentaţi) pot fi furnizate sub formă de hand-outs (materiale scrise).(este PROBABIL să atingeţi obiectivele. inclusiv referinţe pentru informaţii în plus .

Începeţi în forţă Începeţi prezentarea astfel: 1.• În ceea ce priveşte cele ce AR PUTEA FI CUNOSCUTE …. aceasta ar putea conţine: Dacă nu le o întrebare provocatoare.ARUNCAŢI-LE! Este mai bine să nu aglomeraţi auditoriu cu informaţii dacă nu vă solicită ei expres acest lucru. Metoda Gândiţi creativ asupra metodei care o veţi utiliza pentru a intra în subiect. Corabia noastră ar veni mai repede dacă noi am înainta în întâmpinarea ei. Prima şi ultima impresie sunt cruciale – iar sfârşitul . curiozitatea sau nu le câştigaţi încrederea de la început. este mult mai greu s-o faceţi mai târziu. Terminaţi prezentarea cu mult entuziasm Sfârşitul prezentării trebuie să fie cel puţin la fel de atractiv ca începutul. Conţinutul prezentaţi-vă stabiliţi obiectivele prezentaţi agenda explicaţi modul de abordare stimulaţi atenţia auditoriului în subiectele ce urmează să le expuneţi stabiliţi raportul 2.. referitor la subiectul în discuţie o metaforă pentru mesajul general care vreţi să-l transmiteţi o problemă care ar putea fi rezolvată urmare a acestui seminar o anecdotă treziţi interesul.

metaforă sau anecdotă referitor la cele discutate . In mod non-verbal.rezumaţi punctele principale . Aveţi nevoie doar de destul entuziasm pentru a o recolta.mulţumiţi auditoriului pentru timpul acordat . interesată şi în relaţie cu dvs şi cu ceea ce spuneţi. ci indiferenţa acestora! . Nu diferenţa dintre oameni e problema.prezentării va rămîne cu siguranţă lucrul care şi-l vor reaminti cel mai repede.legaţi-vă de următoarea prezentare.lăsaţi-i cu o “chemare la acţiune” – plan de acţiune . auditoriu vă va transmite feed-back asupra modului cum merge sesiunea.finalizaţi cu o întrebare retorică. Totdeauna există o bună recoltă care să vă hrănească gândirea. Astfel e bine ca la sfârşitul prezentării să: . Şi numai focalizându-vă asupra auditoriului (şi nu asupra notiţelor) îi va face să reacţioneze la mesajul transmis de dvs. Încheind cu o întrebare fără răspuns vă lipseşte de posibilitatea de a-i lăsa cu un mesaj cheie. O privire scurtă de 2 secunde.amintiţi obiectivele şi confirmaţi realizarea lor . Sesiunile care se termină cu intrebări pot lăsa auditoriul confuz şi frustrat. Ce face auditoriul? Importanţa contactului vizual cu auditoriu este bine ştiut de toată lumea. va ajuta persoana în cauză să se simtă implicată.

idei. declaraţii şi răspunsuri care vor confirma că mesajul a fost înţeles sau nu! S-ar putea să nu ştiţi toate răspunsurile -. dacă le veţi da materialele (hand-out) în avans. Întrebări care încep cu: Cum? Ce? De ce? Când? Unde? Cine? invită la opinii. atunci daţi-le la început. probleme. Dar faceţi hand-out cît mai simple şi cu multe spaţii libere pentru adăugiri . O greşeală este dovada că cineva a încearcat măcar să realizeze ceva. Poate auditoriul înţelege ce spuneţi? Consideraţi următoarele: . Dar dacă doriţi un dialog.ar fi bine să le daţi materialele în tranşe. funcţie de subiectul în discuţie.dar probabil că nici nu vă vor fi puse toate întrebările.auditoriul va tinde să-şi distragă atenţia de la dvs.dacă credeţi totuşi că auditoriu trebuie să-şi ia notiţe în plus faţă de ce le daţi. Obţinerea participării.Utilizarea hand-out-urilor .gîndiţi-vă şi cum va fi utilizat materialul după sesiune: un scurt conţinut la început ar fi de ajutor .utilizaţi culori in hand-out-uri. şi le vor avea în faţă . implicării în discuţie Întrebările închise vor duce la…linişte! Bineînţeles că nu totdeauna se întâmplă aşa. . atunci cînd aceasta e discutat . întrebările deschise sunt mult mai eficiente în obţinerea acestui rezultat.daţi referinţe pentru materiale suplimentare.

adăugaţi încă 10-30% timp suplimentar (pentru întrebări.70% din ce am văzut şi am auzit reţinem. Auzul a contribuit numai cu 13% După 3 zile. ca să fiţi la nivelul lor..păstraţi contactul vizual cu ei ca şi cum i-aţi întreba Este mai bine să vă uitaţi încotro mergeţi. Următoarele sfaturi vă vor ajuta să rezolvaţi probleme timpului: . probleme logistice etc) .ridicaţi sprâncenele încet.75% din ce ştiu adulţii a fost obţinut din ceea ce au văzut. Cum vă administraţi timpul Auditoriul nu vă va mulţumi pentru faptul că aţi depăşit timpul sau nu aţi trecut prin toată agenda.numai 10% din ce am auzit mai reţinem . facilitatori. un gest de curiozitate privind la ce spun ei . comunicându-la astfel că sunteţi egali în discuţie .repetaţi înainte cu voce tare: lucrurile care sunt vorbite iau mai mult decât dacă le spuneţi în gând .utilizaţi gesturi cu palmele deschise ( e un gest de invitare) . trebuie să utilizaţi materiale vizuale! . decât să vă focalizaţi către unde aţi fost.dupa ce aţi repetat şi v-aţi cronometrat.înregistraţi timpul pe fiecare subiect .zâmbiţi şi creaţi o atitudine mai puţin formală .30% din ce am văzut mai reţinem . Ca instructori. .staţi jos.

scrieţi cît mai mare .. . pentru a putea adăuga idei cât mai uşor .cât mai scurte: 3-4 cuvinte pentru fiecare punct sunt foarte utile . subpunctele şi timpul in coloane diferite. trebuie să fiţi un bun gânditor în particular. sau un coleg care ţine timpul sau ceasul lîngă notiţele dvs. Spuneţi-le cît va dura fiecare secţiune. cauzând delăsare. anxietate.folosiţi un tabel: punctele cheie. . Dar şi acestea trebuie să fie astfel: . În schimb. b) modul cum vorbeşti. simboluri şi abrevieri cât mai mult . c) ce văd oamenii. non comunicare şi presiune.lăsaţi spaţii libere în jurul cuvintelor. Când îl veţi privi. invariabil nu a fost vorba despre conţinut.numerotaţi cardurile funcţie de secvenţa lor .nu purtaţi un ceas.la începutul prezentării faceţi cunoscut auditoriului agenda şi cînd vor fi întrebările şi comentariile. Comunicarea puternică şi eficientă este formată din: a) cuvintele care le foloseşti. A ţine cont de timp nu este nici pe departe la fel de important ca a face timpul să conteze. Diversitatea vocii e valoroasă Când oamenii au spus că au avut un prezentator plictisitor. aveţi ceasul fie pe perete.folosiţi culori diferite .folosiţi desene. Pentru a fi un bun vorbitor în public. Notiţele care vă ajută Folosiţi notiţe sub formă de carduri care vă vor conduce uşor prin toată prezentarea dvs. atenţia auditoriului va fi concentrată de acum încolo numai la timp. la spatele auditoriului.

Atunci cînd participanţii cred că ei deja ştiu tot. Pentru a fi înţelept trebuie să citiţi printre rânduri. Consideraţi variaţii la: ton. Flexibilitatea şi variaţia sunt puncte cheie în utilizarea vocii. există o lipsă de stimulente vizuale. Nu uitaţi:minţile oamenilor trebuie să fie deschise pentru a putea să le transmiteţi mesajul! Putem cere informaţii -. Ei pot să nu fie atenţi dintr-o varietate de motive: poate că informaţia e prea simplă sau compelxă. volum. Vor fi de acord că incă o vizionare sau citire le-a permis să observe informaţii adiţionale care nu le-au observat prima dată. consideră informaţia irelevantă. prezentatorul vorbeşte monoton. viteză. de obicei e bine să-i întrebaţi dacă au citit vreodată o carte sau văzut un film de două ori.dar cel mai adesea ne interesează doar ceea ce confirmă . Şi nu uitaţi valoarea pauzei – auditoriu vă va mulţumi pentru scurtele momente în care ei digeră şi se gândesc la ce aţi spus. Pentru a avea cunoştinţe trebuie să învăţaţi. Un alt motiv poate fi faptul că un participant consideră că nu-i spuneţi ceva nou.Cercetările au arătat că ultimele două elemente contribuie cu aproximativ 90% la modul în care e transmis mesajul. Atenţia participanţilor Deseori cea mai mare încercare într-o prezentare este să faci auditoriu să asculte (nu numai sa audă) ceea ce spui.

. Gesturile dvs. va fi în contradicţie cu ceea ce vorbiţi.opiniile noastre. Auditoriu se va întreba în final ce e mai adevărat: ceea ce aud sau ceea ce văd. stând blazat pe un scaun. Gesturile Câteva gesturi pot deruta asupra mesajului transmis. Aşa că asiguraţi-vă că gesturile dvs. cum ar fi: mîinile in buzunare. se potrivesc cuvintelor dvs. Persoana care crede că le ştie pe toate. . a încetat pur şi simplu să gândească. Veţi observa că puteţi transmite în final mult mai mult cu mult mai puţine cuvinte. Să spunem că vorbiţi despre ceva care este de o importanţă deosebită pentru participanţi.

Facilitarea .

facilitatorul trebuie să promoveze noi dezbateri Formarea echipei – să formeze o echipă coezivă. . • Referinţe Reguli – să menţină ordinea în discuţiile grupului. descurajând participanţii să vorbească toţi odată sau să domine discuţia Protejarea membrilor . astfel asigurând respectarea agendei. Rolul facilitatorului în cadrul grupului vine din trei direcţii principale: Conducere Focalizare – să furnizeze o focalizare a grupului când acesta îşi pierde ideea Stimulare – să încurajeze o dezbatere constructivă între membrii grupului Suport – să facă cunoscute ideile furnizate de membrii introvertiţi ai grupului şi să pemită exprimarea noilor idei Participare – când grupul interacţionează puţin sau într-o direcţie greşită.Rolul facilitatorului Rolul facilitatorului este de a face grupul să lucreze ca un tot unitar constructiv şi în coeziune.să se asigure că toţi participanţii la discuţii sunt trataţi în mod egal şi că nici unul nu este împiedicat să-şi spună ideile Tratarea problemelor – să controleze persoanele problemă din grup permiţând fiecăruia să se exprime liber Păstrarea programului – să urmărească programul întâlnirii. interactivă şi productivă.

• Neutru Pragmatism – să aibă o atitudine obiectivă văzând în fiecare discuţie meritul ei Încurajarea feedback-ului – să promoveze discuţia către toţi membrii grupului Facilitatorul – trebuie să fie o persoană neutră, având o viziune pragmatică asupra tuturor punctelor de vedere

Abilităţile şi Calităţile manageriale
Pentru a fi eficace în calitatea dvs. de facilitator, ar trebui să fiţi şi un manager eficace, ceea ce implică să aveţi nişte calităţi şi abilităţi care să vă permită să conduceţi întâlnirea cu uşurinţă. • Comunicarea Abilitatea de a vă exprima utilizând toate tehnicile verbale şi non verbale, dintre care ascultarea activă are un rol important

• Planificarea Aranjarea locului întâlnirii astfel încât toate barierele dintre facilitator şi participanţi să fie înlăturate • Conducerea Să modelaţi o echipă dintr-un grup de indivizi, prin motivarea şi împuternicirea fiecăruia. Delegarea sarcinilor este esenţială pentru un bun conducător, să ştiţi când să staţi în umbră şi să lăsaţi echipa să aibă iniţiativă şi când să iei tu iniţiativa.

• Consultarea Facilitatorul nu trebuie să stea în faţă şi să lectureze în mod formal. El trebuie să implice auditoriul şi să îl facă cunoscut ce urmează pe agendă. Pentru a implica audioriul, el trebuie să fie un catalizator pentru discuţie şi când e nevoie să reformuleze puntele discutate şi să ceară feed back de la auditoriu.

Abilităţile şi Calităţile Personale
• Flexibilitatea Abilitatea de a îndeplini diferite roluri în grup: conducător, susţinător, inchizitor, pentru a păstra procesul fluid şi a-i maximiza potenţialul • Confidenţa A induce încrederea în grup printr-o atitudine direcţionată pe scop şi a faptului că sunteţi în control, astfel încât să diminuaţi insecuritatea grupului • Autenticitatea Să fiţi consistent în abordarea sarcinii, să nu schimbaţi obiectivele, astfel încât să arătaţi nesiguranţă grupului • Răbdare, Perseverenţă Să apreciaţi munca grupului şi determinarea pe care acesta o are în a termina ce şi-a propus • Conducere (Prezenţa) Să aveţi respectul pentru grup care poate devini un înlocuitor de conducător dacă este nevoie • Integritate Să fiţi un exemplu pentru grup privind modul cum să lucreze împreună • Iniţiere Să fiţi în măsură a pune grupul la lucru sau atunci când este dezvoltată o problemă să găsiţi o alternativă pentru a-l menţine în lucru • Respect Să aveţi admiraţia grupului ca fiind o persoană pe a cărui judecată se pot baza • Percepţia Să aveţi capabilitatea de a recunoaşte problemele din grup, utilizându-le pe cele pozitive în avantajul grupului şi reţinându-le pe cele negative pentru a le putea diminua.

Sfaturi pentru Formatori
Alegerea locului pentru desfăşurarea seminarului Alegeţi un loc bun! Undeva departe de alte tentaţii sau posibilităţi de întreruperi bruşte! Asiguraţi-vă că aveţi echipamentul gata cu ceva timp înainte de a începe prezentarea. Flipchart-ul, markere, scotch toate la îndemână. Aerul condiţionat sau retroproiectorul: să ştiţi să le folosiţi. Ţineţi minte că facilitatorul trebuie să stapânească locul, şi să-l aranjeze aşa cum doreşte! Aranjarea locului

Nici un scaun în plus! Introducerea regulilor grupului Încrederea de a fi deschis şi onest poate fi întărită dacă sunt stabilite nişte reguli de la bun început. Aceste reguli trebuie stabilite împreună cu grupul. În acest fel vă veţi respecta participanţii şi vă veţi clădi credibilitate ca cineva pe care se poate conta. “ Am observat că suntem în mijlocul unui subiect intersant şi suntem pe cale să ajungem la o concluzie. Să agreăm că nimeni nu va fi criticat pentru ideile sale. totuşi cumulează multă putere în partea din faţă. la facilitator. Să folosim un ton de respect: cinismul nu are ce căuta în grup. iniţială: “Acesta este un subiect interesant. Câteva dintre regulile pe care invariabil grupul le alege includ: Numai o persoană vorbeşte odată. cereţi permisiune grupului de a continua peste program. E bun pentru training. O modalitate de a-i aduce pe participanţi la subiectele de pe agendă este să amintiţi participanţilor de întrebarea dvs. Ascultă pe cel ce vorbeşte cu atenţie şi fără a-l întrerupe fie direct sau implicit (dând din cap. deoarece lasă loc pentru flipchart. Cei mai mulţi traineri utilizează aranjamentul ‘potcoavă de cal’ pentru mese.Aici aveţi grijă de aranjarea scaunelor: scaunele aranjate ca la teatru duc la pasivitate şi arată că toată comunicarea va trece prin partea din faţă. Revizuiţi ce aţi discutat până acum . facilitatorul trebuie să se ridice. Această poziţie neagă egalitatea necesară pentru ca o conversaţie adevărată să aibă loc. Sau notaţi-vă subiectul şi propuneţi o altă întâlnire pe acest subiect. Auditoriul are mai mari şanse de a rămâne focalizat dacă nu se întreabă cât are de gând să dureze totul. Să nu deviem de la subiect. Timpul Stabiliţi timpul de la bun început şi asiguraţi-vă că toţi l-au agreat. Nici un atac personal. Pentru a fi un bun facilitator trebuie să fiţi o persoană de încredere şi credibilă. Ca facilitator aveţi responsabilitatea pentru crearea unui mediu sigur pentru ca participanţii să se poată exprima. După ce sunt văzute asiguraţi-vă că TOŢI sunt de acord cu ele. Menţineţi agenda De multe ori sunt deviaţii de la agendă. Cea mai eficientă conversaţie are loc într-un aranjament în cerc. Pentru a vedea. astfel încât ar fi OK dacă am mai continua încă 10 minute peste program? Are cineva o obiecţie? Mulţumesc. In acelaşi timp să amintim ce am dorit noi de fapt…” Mai există posibilitatea să întrebăm grupul dacă doreşte să discute subiectul acesta acum. unde stă facilitatorul. Astfel facilitatorul e mai mult un conducător de şedinţă decât un ghid pentru participanti. dacă vom mai avea timp. Să aveţi numai scaune suficiente pentru cei prezenţi. Dan. Afişaţi regulile undeva unde pot fi văzute. Dacă observaţi că veţi depăşi timpul preconizat. făcând alte semne).” Apoi orice s-ar întâmpla nu depăşiţi ce deja aţi extins. Întotdeauna cereţi permisiunea înainte de a schimba discuţia. Timpul preconizat nu va fi suficient. şi îl vom aborda mai târziu. Să fim punctuali. fără mese sau altceva în faţă. Acestea sunt regulile pe care voi le-aţi stabilit.

Conversaţia cu el s-ar termina într-un conflict aparent nerezolvat care v-ar deranja procesul de facilitare. Dacă această atitudine persistă e bine să refuzaţi să vă angajaţi în conversaţie cu persoana respectivă. aveţi responsabilitatea de a furniza mediul. Aceasta va implica un rol directiv din partea dvs. George Bernard Show a spus că: “ Un om n-o să vă spună niciodată nimic până nu-l contraziceţi”. Care credeţi că este cel mai important factor referitor la comunitatea dvs…?” Notaţi că e o idee bună să sfârşiţi cu o întrebare şi apoi să nu mai comentaţi nimic. Daţi auditoriului timp de gândire. Ca facilitator nu trebuie să vă temeţi de un potenţial conflict sau de un schimb de argumente cu unul dintre participanţi. Respectul şi arta pot fi o serie de calităţi ce trebuie să intre în rolul oricărui facilitator. Un grup care nu are nici o direcţie sau care nu ştie încotro va fi condus va avea nevoie de ajutor în stabilirea obiectivelor şi planificare activităţilor. este să păstraţi scopul iniţial al conversaţiei şi periodic să-l amintiţi. Dacă diferenţele privesc un anumit subiect ce se discută şi nu constau în personalităţile contestatarilor atunci rezultatul poate fi ceva benefic ce duce la noi informaţii şi cunoştinţe. Dacă dimpotrivă ei şi-au stabilit clar obiectivele atunci poate ar trebui să-i lăsaţi pe ei săşi stabilească singuri activităţile. Plăcerea conversaţiei Nerăbdarea de a exprima idei noi pe care nu am ştiut că le avem. Alegerea stilului Cât de flexibil sunteţi în schimbarea stilului de facilitare la un moment dat? Stilul pe care-l alegeţi se poate schimba de la un moment la altul într-o anumită conversaţie. Provocarea şi conflictul pot duce la dezvoltare. cât şi grupul. Dumneavoastră. Conflictul În timpul facilitării pot exista participanţi care vor avea vederi diferite asupra tuturor opiniilor dvs. contextul şi ghidarea necesară pentru ca aceasta să i se întâmple oricăriu participant. Apoi un posibil rezultat pentru participanţi ar fi contribuţia la satisfacţia lor reală şi continuă. o parte din munca dvs. . numai ghidându-l. Aceasta poate apărea la oricare din auditoriul dvs. “deci am discutat despre factorii care influenţează condiţiile de afaceri din comunitate.Reveniţi şi amintiţi ce s-a discutat până acum. ca facilitator. Urmărirea rezultatelor Ca facilitator. De asemenea încercaţi să faceţi un rezumat unde aţi ajuns atât dvs. delegând! Facilitatorul trebuie să aleagă la momentul potrivit între a prelua conducerea sau a sta în planul doi şi a lăsa grupul să facă singur ce are de făcut. Astfel ei îşi vor face curaj să-şi exprime părerile sau dezacordul şi poate vor muta procesul într-o direcţie complet nouă.

Regulă: Staţi departe de subiect dacă nu vă priveşte. .” Nu puteţi vorbi sau gândi pentru ceilalţi. Dacă vreţi să luaţi decizii şi vă întrebaţi cum ar reacţiona ceilalţi…întrebaţi-i. Trebuie să-i angajaţi pe toţi în discuţie. Astfel: Vorbiţi pentru dvs.Vorbiţi pentru dvs. Este ca atunci cînd luaţi modele de opinii pentru a obţine consensul. Nu e bine. Deciziile luate luând în considerare posibila reacţie a altor persoane nu pot fi considerate decizii! Răspunsul ar putea fi: “ Intrebaţi-i.

Cum abordam persoanele dificile .

atunci nu este bine. Totuşi. Dacă nu conştientizaţi propriile reacţii şi motivul lor. Ciudat. Dacă nu ştiţi ce anume de la o persoană dificilă vă face să luaţi decizii proaste. Dacă nu vă schimbaţi. când ar fi trebuit s-o faceţi? De câte ori aţi reacţionat faţă de o altă persoană cu enervare şi neconstructiv? Fiecare din noi s-a aflat într-una din aceste situaţii la un moment dat. evită să acţioneze.Motive pentru care alegeţi să fiţi victima persoanelor dificile De câte ori aţi ales să nu acţionaţi în relaţia cu o persoană dificilă. dacă repetaţi aceeaşi greşeală în mod constant şi sfârşiţi prin a deveni o victimă. Nu este nici o ruşine. sau acţionează greşit. primul pas în a învăţa cum să abordaţi o persoană dificilă este acela de a vă auto-examina. Nu pot să cred (Nu-mi vine să cred că se întâmplă acest lucru) Aţi fost vreodată în situaţia de a vă spune ”Nu-mi vine să cred că ea/el chiar a zis acesta”? Probabil că da. Există patru motive pentru care oamenii iau decizii proaste. este probabil să nu puteţi aborda bine persoanele dificile. Unul din motivele pentru care nu acţionăm în faţa unei persoane dificile este acela că nu ne aşteptăm ca el/ea să fie . veţi fi o victimă constantă. este probabil să nu vă puteţi schimba.

dar uneori şi după aceea nu credem că s-a întâmplat cu adevărat. Nu pretindeţi că nu se întâmplă.dificil(ă). Rămânem fără cuvinte. Recunoaşteţi că a aborda o persoană dificilă într-un mod constructiv nu înseamnă să vă certaţi. fie o considerăm drept o întâmplare singulară. aproape necrezând ce ni se întâmplă. neplăcut. Sau poate ştiţi că acea persoană se ceartă pentru orice şi aţi obosit de asta… Nu sugerăm că trebuie să săriţi la orice lucru mărunt. s-ar putea să sfârşiţi prin a vă crea singur(ă) probleme. sau comportarea cuiva este pur şi simplu scandaloasă. dificil. Şi apoi cearta poate începe. Dorinţa de a evita confruntarea Chiar dacă recunoaşteţi că cineva este nesuferit. Câteodată este adevărat. Încercaţi să nu lăsaţi spaima de confruntare să influenţeze negativ stăpânirea situaţiilor dificile. Credeţi! Chiar şi cei mai buni oameni fac lucruri neplăcute. Totuşi. Majoritatea oamenilor normali nu trec prin viaţă aşteptându-se la necazuri de la alţii. mai bine v-aţi pune un semn pe spate cu “Loveşte-mă”. ca un animal prins în lumina farurilor. Sunt cazuri în care dacă faceţi mult caz de ceva care. este neînsemnat. privit în ansamblu. avem tendinţa să îngheţăm. Când necazul apare pe neaşteptate. Nu numai că ne blocăm în acel moment. dacă ignoraţi şi ignoraţi. . dăunătoare. Dacă faceţi aceasta s-ar putea să înrăutăţiţi situaţia. s-ar putea să ezitaţi să acţionaţi deoarece credeţi că dacă spuneţi ceva aţi înrăutăţi situaţia. Fie negăm.

Putem însă să învăţăm să ne controlăm şi chiar să reacţionăm mai puţin agresiv când ne aflăm în situaţii dificile. pulsul ridicat. Din păcate. Sunteţi cei care trebuie să asiguraţi condiţii bune celor de care vă pasă. Luptă sau fugi Fenomenul “luptă sau fugi” este biologic. există o mare şansă ca “vicitima/victimele” să vă acuze pe dumneavoastră. iar acest lucru afectează modul în care interacţionăm cu ei. Când crezi că eşti ameninţat.Nimeni nu vrea să fie omul cel rău Un alt motiv ar fi acela că oamenii se feresc să facă pe “durii”. Dacă lăsaţi pe cineva să facă viaţa amară celorlaţi. . chiar dacă sunteţi implicat indirect. Sunt şi acele modificări chimice care cauzează transpiraţia. chiar tremuratul în timpul sau după perceperea pericolului. fie să se lupte. cauzează şi răspunsuri verbale distugătoare. corpul reacţionează hormonal şi funcţional pentru a se pregăti fie să fugă. aceste modificări chimice. Treceţi peste aceasta. Nu oamenii sunt dificili ci comportamentul lor este dificil Este o tendinţă umană de a eticheta oamenii ca fiind dificili sau uşor de înţeles cu ei.

Creierul este o superbă maşină de simplificat şi etichetat. Deşi creierul nostru tinde să eticheteze oamenii drept dificili. El clasifică. pentru că vă puteţi pregăti.se va întâmpla exact ce ai prevăzut.Tindem să caracterizăm oamenii şi să-i clasificăm sau să-i punem pe diferite categorii. Pe de o parte este bine. reacţionăm diferit decât dacă am avea aşteptări pozitive. aşteptările sau etichetarea preconcepute pot face “să nu scapi de ceea ce îţi este frică” -. Dacă etichetaţi o persoană drept dificilă. deoarece atunci când ne aşteptăm la ceva rău din partea cuiva. etichetează şi organizează informaţia pentru a ne face viaţa mai uşoară. este foarte probabil să înrăutăţiţi situaţia deorece vă aşteptaţi să se întâmple lucruri rele. iar aceştia reacţionează la comportarea noastră în moduri care deobicei confirmă aşteptările noastre -. Pe de altă parte este rău.“efectul pygmalion”. Trebuie două persoane pentru o ceartă . vă aşteptaţi ca acea persoană să se comporte rău. De fapt. Aşteptările noastre afectează modul în care ne comportăm şi interacţionăm cu ceilalţi. acesta nu este cel mai bun lucru de a gândi despre situaţiile dificile. Este foarte probabil să: • • • • interpretăm mai repede acţiunile lor drept negative reacţionăm emoţional mai puternic îi tratăm mai brusc aşteptăm mai puţin de la ei Cu alte cuvinte.

Trebuie două persoane pentru a face un copil. Ei dau vina pe cealaltă persoană pentru întreaga problemă. va avea controlul situaţiei şi va putea să abordeze mai bine situaţiile dificile. primul lucru pe care îl fac oamenii este acela de a găsi pe cineva pe care să se dea vina. Dacă cel care este destinatarul comportamentului dificil nu cedează primului impuls de a da vina numai pe celelălalt. Când dăm vina pe cineva avem tendinţa de a ne înfuria şi de a acţiona furios. Trebuie două persoane pentru a) o ceartă şi b) pentru a înrăutăţi o situaţie dificilă. Pentru că trăim într-o cultură a acuzaţiilor / în care se dă vină pe alţii. Motivul este foarte simplu. Spunem lucruri pe care le regretăm. Nu presupuneţi niciodată că cealaltă persoană este singura cauză a problemei sau situaţiei dificile. Un pas important în a ne îmbunătăţi modul de abordare al oamenilor sau situaţiilor dificile este acela de a nu încerca să dăm vina pe cineva.Se spune că trebuie două persoane pentru un tango. un “acarul Păun”. nu îşi dau seama că trebuie două persoane pentru a transforma o situaţie dificilă într-o problemă majoră. . Din păcate. Când se întâmplă ceva neplăcut. De ce? Simplu. În acest caz nu mai suntem constructivi. acest mod de abordare nu este bun în rezolvarea problemelor sau în abordarea oamenilor dificili. Oamenii implicaţi într-un conflict tind să facă o simplă greşeală. îşi păstrează calmul şi rămâne constructiv. Ne pierdem controlul.

ambele persoane influenţează comportarea celuilalt. Nu contează a cui este vina dacă te preocupă să îndrepţi lucrurile. În aceste situaţii este esenţial să te focalizezi pe modul în care TU poţi îmbunătăţii lucrurile. În aproape toate situaţiile conflictuale. Dacă te focalizezi pe a da vina pe celălalt nu faci decât să te “înfurii”.În orice relaţie. ambele persoane au contribuit într-un fel sau altul la a se ajunge în acea situaţie. . Ce urmăresc oamenii dificili Luaţi în considerare şi faptul că oamenii care sunt etichetaţi drept dificili ar putea să nu ştie cum să se comporte altfel sau cum să abordeze o anumită situaţie care le cauzează discomfort.

Acordaţi atenţie recompensei sau sprijinului pe care o persoană le poate primi pentru comportare dificilă. care pot fi recompensele lor? Unii oameni vor răspunde pozitiv la lucrurile care le dau sentimentul că sunt influenţi. Un alt mod de a privi lucrurile este acela că de multe ori oamenii consideraţi dificili acţionează ca atare pentru că doresc să fie băgaţi în seamă sau să obţină o recompensă. Asiguraţi-vă că prin reacţia voastră nu recompensaţi tocmai comportamentul pe care doriţi să-l opriţi sau să-l schimbaţi. Oamenii consideră drept recompensă lucruri ciudate. Puteţi încerca să daţi unei persoane dificile mai multe responsabilităţi sau să le solicitaţi contribuţia mai des pentru a vedea dacă obţineţi un efect pozitiv. . să vedem ce “recompense psihologice” pot fi obţinute în schimbul unor compartamente dificile. Având în vedere că roata care scârţâie este unsă mai des.Este uşor să considerăm greşit o lipsă a abilităţilor sociale sau de comunicare ca pe ceva care vrea intenţionat să ne facă rău. Dacă oamenii sunt dificili deoarece doresc să fie recompensaţi pentru aceasta. de exemplu orice atenţie primită (chiar şi negativă) sau primirea unor sarcini mai uşoare datorită performanţelor mai slabe. Acordaţi atenţie faptului că anumiţi oameni nu ştiu pur şi simplu cum să acţioneze mai adecvat.

Pentru mulţi sentimentul de neajutorare asociat cu lucrurile în afara controlului propriu sunt înspăimântătoare.prezente şi viitoare -. Aceşti oameni se cred legende. să fie cei care fac lucrurile să se întâmple sunt greu de abordat. Trebuie să decideţi dacă tratând pe cineva ca pe”un star” îl/o va face să fie mai puţin dificil(ă) sau mult mai dificil(ă). Ei îi influenţează pe cei din jurul lor. Este ca în cazul părinţilor şi copiilor. Acest lucru permite unei persoane dificile să manipuleze. actorul principal. omul minune. să controleze şi să influenţeze.sunt total în afara controlului lor. Oamenii reacţionează la persoanele dificile. Această atitudine este chiar enervantă.Sentimentul de a fi influent / a controla Probabil mulţi. se cred speciali şi mai buni decât alţii. Odată ce copiii ştiu ce vor părinţii ca ei să nu facă. Sentimentul de a fi în centrul atenţiei Mulţi oameni doresc să se simtă în centrul atenţiei. Este greu de ştiut dinainte. Mulţi oameni dificili obţin ca rezultat al comportamentului lor controlul asupra situaţiei sau a reacţiei celorlalţi. cel/cea care le ştie pe toate şi are întotdeauna dreptate. ei au informaţia exactă asupra modului în care pot atrage atenţia părinţilor. . Ei devin staruri de câte ori se comportă ca nişte staruri. dacă nu toţi oamenii doresc să simtă că-şi controlează viaţa şi ceea se întâmplă în jurul lor. chiar dacă reacţiile sunt negative. “Starurile” care doresc să hotărească totul. Foarte puţini oameni se simt în siguranţă la ideea că vieţile şi bunăstarea lor -.

Aceste persoane simt o puternică. ci faptului că sunt mai degrabă disperate. aproape obligatorie.Nu însemn mult dar am multe de dovedit În acest caz comportamentul dificil provine din nevoia de a demonstra ceva celorlalţi dar propriei persoane. nevoie de a-şi demontra lor înşişi şi altora că sunt persoane valoroase. Pe măsură ce oamenii de ştiinţă vor ajunge să cunoască mai bine creierul uman. Îmi doresc să am o reacţie din partea ta Vă vine să credeţi sau nu. Deci comportarea lor nu se datorează faptului că sunt persoane rele sau neplăcute. precum lauda. Este important ca acestor persoane să nu le daţi ceea ce doresc. precum cea de a se ţipa la ele. Cauze biologice Unele persoane dificile acţionează ca atare datorită unor cauze biologice proprii. vom afla probabil că din ce în ce mai multe dintre comportamentele dificile pot fi explicate de anumiţi factori biologici. . unele persoane par să fie mânate doar de dorinţa de a provoca reacţia celorlalţi. Ele par să obţină satisfacţii psihologice din oricare situaţie. Este aproape ca şi cum aceste persoane nu cred că trăiesc sau respiră decât dacă pot cauza o reacţie a celor din jur. Ce este ciudat la acest persoane este faptul că ele nu par a le păsa dacă generează o reacţie pozitivă. adică reacţii emoţionale. sau o reacţie negativă.

Cu cât persoana este mai supărată. pasivi sau agresivi . Adevărul este că unii oameni (şi nu ştim câţi) nu se pot abţine. cu atât este mai important să le dăm de înţeles că le recunoştem supărarea prin folosirea unor afirmaţii empatice şi prin a-i asculta înainte de a trece la problema în sine. Dacă sunteţi atenţi la aceste semne. puteţi preîntâmpina atacul.Menţionăm acest lucru pentru a vă face să înţelegeţi că un comportament dificil s-ar putea să nu fie sub controlul conştient al persoanei respective. Fiţi asertivi. Începeţi să-i dezamorsaţi mai devreme Persoanele supărate şi frustrate îşi arată dispoziţia înainte de a deschide gura sau de a-şi începe atacul ostil. nu manipulativi. Rezolvarea problemei împreună cu persoane supărate duce adesea la pierdere de timp dacă aceste persoane nu sunt gata să participe calm. Cum dezamorsăm persoanele ostile Iată câteva principii pe care ar trebui să le urmaţi când aveţi de a face cu persoane ostile / furioase: Abordează-i mai întâi sentimentele În cazul unei persoane supărate trebuie să abordăm problema şi sentimentele pentru a începe să interacţionăm constructiv.

Aveţi dreptul să luaţi atitudine în situaţiile în care cineva depăşeşte limita prin comentariile sau acţiunile sale. De fapt, dacă nu vă spuneţi cuvântul în aceste situaţii, cei care vă "terorizează" vă vor percepe ca pe o victimă potrivită pentru comportamentul lor greşit. Când faceţi o afirmaţie asertivă, nu insistaţi pe modul cum comunică persoana respectivă mai mult decât este necesar. Faceţi afirmaţia şi apoi refocalizaţi conversaţia pe subiectul discutat. Transmiteţi mesajul: "Asta nu-ţi va merge cu mine" Persoanele agresive, abuzive şi manipulative caută victime pe care le pot controla / conduce, folosind o varietate de comportamente care provoacă confruntarea. Când vă aflaţi în faţa unei asemenea persoane, trebuie să le transmiteţi un mesaj important: "Ceea ce faci nu va merge la mine… Nu voi fi terorizat, atras într-o argumentare stupidă nu voi fi insultat sau nu îţi voi da satisfacţia de a reacţiona la abuzul tău". Pe scurt, nu va "ţine" la mine. Imediat ce persoanele agresive îşi vor da seama că nu vor putea să vă controleze / conducă (să vă enerveze), există posibilitatea să se îndrepte către altcineva care este o victimă mai bună. Nu muşcaţi momeala verbală Termenul de momeală verbală se referă la comportamentele provocatoare de confruntare care au un singur scop; acela de a vă conduce şi manipula către a răspunde emoţional. Când muşcaţi momeala, cedaţi controlul asupra conversaţiei. Mai rău chiar, îl cedaţi unei persoane care numai la binele dumneavoastră nu se gândeşte.

Daţi drumul la momeală. În cele mai multe cazuri momeala este foarte puţin sau deloc legată de ceea ce se discută, fiind de fapt un supterfugiu de controlare a conversaţiei. Astfel, este bine să fie ignorată. O tactică este aceea de a admite realitatea sentimentelor celeilalte persoane, apoi să vă refocalizaţi sau să mutaţi discuţia către subiectul dezbătut.

Atitudini care vă ajută într-un conflict
Conflictul poate fi pozitiv sau negativ, constructiv sau distructiv, în funcţie de ce faci tu din el. El este o parte inevitabilă a vieţii şi relaţiilor interumane. Când îl tratezi cum se cuvine, el are rezultate creative şi ajută ca o relaţie să devină mai puternică. Cea mai bună atitudine într-un conflict este de a vedea în cealaltă persoană ca pe un "partener" şi nu ca pe un "adversar". Numai astfel se poate obţine un rezultat pozitiv şi constructiv dintr-un conflict, chiar dacă procesul poate fi tensionat. Aveţi în vedere următoarea listă de sugestii atunci când vă confruntaţi cu o potenţială situaţie conflictuală:  Stabiliţi problema: aflaţi de ce "vă certaţi"  Nu vă abateţi de la subiect: nu introduceţi subiecte adiacente şi nu atrageţi lucruri din trecut  Puneţi-vă în locul celuilalt: încercaţi să înţelegeţi punctul lui de vedere, chiar dacă nu sunteţi de acord cu el.  Nu răniţi deliberat cealaltă persoană.  Având în vedere poziţia fiecăruia, încercaţi să obţineţi un rezultat care vă satisface pe amândoi.

Cum ne influenteaza viata opinia despre noi insine .

Iată câteva dintre acestea. Ce este imaginea despre sine? Există multe teme cheie care se referă la imaginea despre noi înşine. Fie că feedback-ul este pozitiv. acesta este modul în care tindeţi să vă vedeţi pe voi înşivă. Cum vă puteţi îmbunătăţii opinia despre sine?    Deveniţi conştienţi de propria fiinţă Stabiliţi o atitudine pozitivă faţă de sine şi ceilalţi Recunoaşteţi-vă toate sentimentele . cei ce vă înconjoară. Cum v-aţi descrie altcuiva? Imaginea despre sine este creată de partenerii de viaţă. Opinia despre sine: aceasta este o evaluare individuală a persoanei proprii -o auto-evaluare. proporţional cu îmbunătăţirea imaginii despre noi înşine.Se pare că majoritatea celor care au probleme cu Anxietatea şi Panica au de fapt probleme legate de imaginea despre sine şi respectul faţă de propria fiinţă / auto-respectul. felul de persoană care credeţi că sunteţi. Imaginea despre sine: Aceasta este imaginea pe care o aveţi despre voi înşivă. A învăţa să ne acceptăm pe noi înşine este cheia abordării Panicii. părinţi. Auto-respectul: Acesta este ceea ce simţiţi despre propria persoană. Puteţi avea o imagine despre sine puternic pozitivă sau un auto-respect scăzut. Panica poate scădea considerabil. fie că este negativ.

Pe măsură ce opinia despre voi înşivă se îmbunătăţeşte. aceste persoane ar putea să aibă nevoie de ceva timp pentru a se obişnui cu "noua" persoană care ai devenit.    Focalizaţi-vă pe voi inşivă Străduiţi-vă să credeţi că voi şi ceilalţi sunteţi demni de a fi acceptaţi şi de a fi iubiţi Dezvoltaţi credinţa că voi şi ceilalţi meritaţi respectul / sunteţi demni de respect Ţineţi-vă la distanţă de acele persoane care sunt foarte critice faţă de persoana voastră Înconjuraţi-vă de persoane care vă sprijină   Amintiţi-vă că persoanele care se află în jurul vostru se aşteaptă ca voi să vă comportaţi într-un anume fel. .

Ceea ce aud şi văd. stăpânesc. îmi permite să dobândesc cunoştinţe şi aptitudini. îmi amintesc puţin. uit.Crezul Instruirii Active Ceea ce aud. Ceea ce aud. discut şi fac. Ceea ce aud. văd. Adaptare după Confucius . văd şi pun întrebări sau discut cu cineva. încep să înţeleg. Ceea ce predau altora (îi instruiesc pe alţii).

Integra. Oferiti propriul exemplu in mod pozitiv. Exemple: “Cand a trebuit sa faceti anumite observatii unui angajat si ati incercat sa gasiti cuvintele potrivite … . Faceti ca vocea si limbajul corpului sa comunice sentimentul de incredere ca toata lumea este interesata in a practica aptitudinile dobandite si gata de actiune. Stabili. domeniul jocului de rol. Crea. si sa creati un mediu sigur pentru ei. deci s-ar putea sa fie necesar sa va incurajati cursantii. Explicati clar cum va asteptati sa se deruleze aceasta activitate si ca va asteptati ca toata lumea sa participe. -un mediu care sa fie permisibil greselilor! Stabilirea cadrului de exersare a noilor aptitudini: • Incepeti cu intrebari generale care subliniaza necesitatea de exersare continua si de a crea noi aptitudini in aprope orice situatie dificila care implica anumite eforturi. indicatorii si asteptarile referitoare la rezultate. Exersarea aptitudinilor este secretul crearii de aptitudini. Totusi. atunci exsita o mare posibilitate sa nu incerce sa le aplice nici cand se intorc la locul de munca. cum ar fi: Dezvolta. Explicati timpul alocat.Anexa 1 Permiteti-le cursantilor exerseze aptitudinile dobandite Exersarea este foarte importanta pentru succesul invatarii: daca persoanele nu incearca sa puna in practica noile notiuni si aptitudini dobandite in timpul cursului unde este un mediu sigur si structurat. multe persoane se tem ca vor fi caraghiosi daca utilizeaza noile aptitudini dobandite in fata altora. Faceti-i sa inteleaga ca aceasta este intradevar o oportunitate. Uiilizati verbe care creaza o anticipare intr-un mod pozitiv a ceea ce se va intampla si demonstreaza rezultate. Daca o sa pareti dornic in a experimenta atunci si cursantii o sa aiba acelasi comportament. Obtine.Evita . Creste. Spori.” Explicati necesitatea unei exersari si a unei pregatirii pentru asemenea situatii si beneficiile unei planificarii anterioare. Cu incredere. • • • • • • . Mari. Descrieti si scrieti toate instructiunile pentru ca participantii sa poata apela la ele atunci cand este necesar.” “De cate ori a trebuit sa-i spuneti sefului dvs niste vesti proaste … . abordati un domeniu pe care putini cursanti indraznesc sa-l abordeze. Gestiona.

Previzionati si “faceti o publicitate pozitiva” rezultatelor practicarii aptitudinilor dobandite. memento-uri. alte materiale conexe. Spuneti-le sa nu se intrerupa din exercitile practice atunci cand treceti pe langa ei (cursantii au tendinta sa inceteze orice activitate in momentul in care lectorul se apropie). spuneti-i grupului la ce sa se astepte.• Dati exemple de dovezi si rezultate. Fiti foarte clari asupra a ceea ce se pot astepta si cand. oferindu-le niste previzionari . Explicati propriile dvs rezultate pozitive practicand aptitudinile dobandite. Facilitarea exersarii aptitudinilor: • Fiti disponibil. • • • • . Oferiti-le timpul necesar sa exerseze individual si sa discute rezultatele. Monitorizarea timpului este de un mare ajutor pentru a-i putea directiona in cadrul diferitelor etape.pentru a-i ajuta sa se simta mult mai degajati si increzatori. Mai repetati odata instructiunile sau cereti-le sa va explice intregul proces pentru a vedea daca au inteles. sau „ciorne”.” Incurajati participantii sa foloseasca de toate instrumentele de care au nevoienotite. spuneti ceva de genul “veti considera la inceput ca acest lucru pare putin artificial si este. daca stiu acest lucru dinainte vor fi mult mai deschisi in momemtul cand va veti plimba printre ei. Dar veti descoperi faptul ca prin simularea situatiilor din viata obisnuita veti fi mult mai degajati utilizand noi cuvinte si abordari asa incat veti incerca sa le utilizati si cand va intoarceti la locul de munca. spuneti-le cursantilor ca veti circula prin sala de curs si ii veti observa. Invocati teorii pedagogice si orice alte formule si exemple necesare pentru a va expune acest punct de vedere.

timpul este limitat sau exista alte constrangeri de natura logistica care fac ca o pauza de relaxare fizica sa fie un incovenient. Gruparile rapide de persoane sunt un energetic foarte bun: daca va aflati intr-un moment in care pot exista discutii pe baza materialului prezentat. Chiar si un minut de relaxare a activitatii poate reface nivelul de energie a intregului grup. Acordati-le periodic pauze de relaxare. in grupul dvs). Intrebari ipotetice ar fi utile: “ati putea sa va ganditi la …” sau “acum. Invatati cateva miscari yoga de relaxare care se pot face fie stand in picioare fie din pozitia asezat (daca exista cineva le puteti folosi dupa primul exercitiu daca cineva este foarte obosit sau in incapacitate de mai continua. puteti sa ii sfatuiti pe cursanti sa se ridice in picioare si sa se implice intr-o discutie cu 1-2 persoane de langa ei. impartiti cursantii in grupuri de discutie. • Utilizati intrebari pentru a mentine interesul si atentia. Fiti foarte clari mentionand ca doriti ca toata lumea sa se ridice si ramana in aceasta pozitie in timpul discutiei respective si intariti ceea ati spus prin limbajul nonverbal (aratati prin gesturi ca doriti si va asteptati sa se ridice in picioare). dar aveti la dispozitie multe modalitati de prevenire sau/si eliminare a starii de oboseala fizica. Dupa aceastea puteti include afirmatii subtile despre cum un cursant ar putea beneficia de o anumita idee. Adesea este cel mai bine daca continuati sa-i observati si ramaneti in cadrul grupurilor. • • • • . Pentru a va asigura ca toata lumea se misca. Spuneti-le cursantilor sa se ridice si sa-si creeze un spatiu in care pot sa-si miste liber mainile si invitati-i sa participe la acest exercitiu. atribuiti-le fiecaruia cate un numar sau desemnati-i pe fiecare in cate un grup. Persoanele tind sa aiba o atitudine negativa cand sunt obositi si probabil ca astfel vor aprecia modul dvs de abordare. daca va intrebati de ce …” deoarece solicita implicare emotionala.Anexa 2 Strategii de implicare a cursantilor la curs pentru eliminarea starii de Oboseala Fizica Chiar si cei mai entuziasti cursanti obosesc. Daca grupul este mare. Aceasta ar mentine concentrata atentia participantilor asupra relevantei afirmatiilor dvs si asupra legaturii pe care o au acestea fata ei. Oferiti-le instructiuni clare despre ceea ce doriti sa discute in grupurile lor.

schimbarea scaunelor. Daca observati posibile semne de oboseala. “Aveti un nivel de energie scazut?” “Doriti sa faceti cateva exercitii fizice pentru a va inviora?” “Puteti sa mai fiti atenti la acest lucru pentru inca 15 minute?” Aceasta va va ajuta sa faceti o verificare pentru grupul dvs si sa vedeti daca ceea ce dvs considerati ca este oboseala este intr-adevar asa sau daca se intampla altceva. le puteti solicita cursantilor sa formeze o pereche cu persoana care se gaseste cel mai aproape de ei si sa discute opinia lor despre ceea ce tocmai ati mentionat.• • • • Daca nu este momentul potrivit pentru discutii. Le puteti solicita cursantilor sa discute cu cineva de langa ei in grupuri de cate doi.) Daca folositi aceasta tehnica. (Acest exercitiu este perfect pentru mometul in care predati managementul schimbarii. Veti vedea ca aceasta pauza de 5 minute este intradevar eficienta mai ales intr-o zi lunga de curs. fata de pauza obisnuita de 10-15 minute. daca timpul este limitat sau daca realizarea unui exercitiu fizic ar fi un inconvenient.) ( Bineinteles ca nu veti folosi aceasta metoda daca spatiul limitat si este vizibil un inconvenient pentru participanti. Aceasta poate creste nivelul de energie al grupului si poate detemina si cateva intrebari si raspunsuri. puteti sa-i intrebati direct pe cursanti cum se simt. . insa cursantii au stat in acelasi loc pentru mai mult decat o ora si le simtiti oboseala puteti initia o actiune de „schimbare a scaunelor” si pur si simplu solicitati fiecarei persoane sa-si schimbe scaunul. Daca trebuie sa mai predati inainte de a initia o discutie de grup. nu o folositi mai mult de 2 ori in aceasi zi. bineinteles. Mentine un nivel inalt de energie si nu se deviaza de la fluxul programului de curs. sau deja ati folosit o pauza de relaxare fizica. O alta strategie de combatere a oboselii este de a le acorda cursantilor o pauza de cinci minute la fiecare ora. Aceasta este in plus.