TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENTA

COORDONATOR: Conf. univ. dr. SOFIA BRATU e-mail: sofiabratu@yahoo.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18

A. DISCIPLINA: INTRODUCERE IN TEORIA COMUNICARII 1. Comunicarea instituţională. Studiu de caz. 2. Rolul televiziunii în comunicarea socială. Analiză comparativă. 3. Raportul dintre comunicarea nonverbală şi cultură. Studiu de caz. 4. Comunicarea prin intermediul discursului publicitar. Analiză de conţinut. 5. Comunicarea în campaniile electorale. Analiză comparativă. 6. Comunicarea nonverbală în televiziune. Analiză de conţinut 7. Comunicarea nonverbală pe scena publică. Studiu de caz. 8. Comunicarea interpersonală şi regulile conversaţiei. Studiu de caz. 9. Elemente nonverbale în discursul public. Studiu de caz. 10. Manipularea prin discursul public. Studiu de caz. 11. Identificarea elementelor propagandistice şi manipulatorii în comunicarea publică. Studiu de caz. 12. Efectele comunicării mediatice. Studiu de caz. 13. Funcţia de informare în comunicarea mediatică. Studiu de caz 14. Funcţia de divertisment în comunicarea mediatică. Studiu de caz 15. Funcţia de culturalizare în comunicarea mediatică. Studiu de caz

B. DISCIPLINA: PUBLICITATE SI TEHNICI DE MANIPULARE

COORDONATOR: Conf. univ. dr. SOFIA BRATU e-mail: sofiabratu@yahoo.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18
1. Construirea semnificaţiei în publicitate. Studiu de caz 2. Comunicarea şi argumentarea publicitară. Studiu de caz 3. Comunicarea nonverbală în reclame. Studiu de caz 4. Stereotipuri în publicitate. Studiu de caz 5. Analiza simbolurilor din imaginile publicitare. Studiu de caz 6. Analiza semiotică a reclamelor. Studiu de caz 7. Importanţa logo-ului în comunicarea publicitară. Studiu de caz 8. Imaginea femeii în publicitate. Studiu de caz 9. Actorii imaginilor publicitare. Studiu de caz 10. Mituri şi simboluri în reclamele pentru produsele de lux. Studiu de caz 11. De la simbolul în ştiinţele umane la simbolul în publicitate. Studiu de caz 12. Faţa nevăzută a publicităţii: informare sau manipulare ? Studiu de caz 13. Publicitatea o nouă formă de comunicare. Studiu de caz 14. Exploatarea mitului în creaţia publicitară. Studiu de caz 15. Discursul publicitar: elemente constitutive şi strategii. Studiu de caz 16. Comunicarea prin intermediul elementelor publicitare: marcă, slogan, logo. Studiu de caz 17. Brandingul de naţiune. Studiu de caz 18. De la imagine la cultul personalităţii. Studiu de caz 19. Gramatica imaginii publicitare: De la semnele lingvistice la semnele publicitare.

Studiu de caz 22. Campaniile de relaţii publice şi rezolvarea situaţiilor de criză.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18 1. Ludicul în publicitate. Analiza imaginii unei instituţii publice. Miza socială a publicităţii. Construirea realităţii prin intermediul publicităţii. Analiza campaniilor publicitare.20. Studiu de caz 8. Studiu de caz 4. DISCIPLINA: INTRODUCERE IN RELATII PUBLICE COORDONATOR: Conf. Studiu de caz 21. Tehnici de creare şi gestionare a imaginii publice. Campaniile publicitare o nouă formă de comunicare publică. Crearea şi promovarea imaginii unei instituţii/organizaţii. Studiu de caz 5. Activităţile de relaţii publice şi rolul lor în actuala societate. Studiu de caz 24. Studiu de caz 6. Studiu de caz 25. Studiu de caz 10. Studiu de caz 2. Studiu de caz C. Studiu de caz 3. Conferinţa de presă în cazul situaţiilor conflictuale. univ. Negocierea în relaţiile publice. SOFIA BRATU e-mail: sofiabratu@yahoo. dr. Studiu de caz 7. De la stereotipurile frumuseţii la frumuseţea din reclame. Studiu de caz . Memoria socială şi construirea imaginii unei instituţii. Etapele organizării unei campanii de relaţii publice: de la planificare la evaluare. Studiu de caz 9. Rolul branding-ul în crearea imaginii de ţară. Studiu de caz 23.

Presa românească din exil. Studiu de caz – o publicaţie la alegere 7. Revista Caete de dor. Studiu de caz – o publicaţie la alegere 9.condiţii de apariţie. Studiu de caz – o publicaţie la alegere 8. Presa românească din Italia. Presa românească din SUA. Studiu de caz -o publicaţie la alegere 3. Revista Agora. Revista Caete de dor. idei. Presa culturală din exil în raport cu politicul. Presa românească din Spania. Studiu de caz – o publicaţie la alegere 2. Studiu de caz – Articolele lui Dorin Tudoran – teme.condiţii de apariţie. Particularităţi tematice şi stilistice 17. Ziarul Lumea liberă din New York. Particularităţi tematice şi stilistice 16. Pamfletul în presa din exil. Studiu de caz – articole culturale 11. MIHAELA ALBU e-mail: malbu47@gmail. univ. rubrici constante: primul „val”. Particularităţi tematice şi stilistice. DISCIPLINA: PRESA ROMÂNEASCĂ DE PESTE HOTARE 1.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16 consultatii e-mail: LUNI orele 16-18 A. Presa românească din Franţa – primul val al exilului românesc.Articolele de fond 4. rubrici constante: al doilea „val”.TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ COORDONATOR: Prof. 14. Contribuţia lui Pamfil Şeicaru în presa românească din exil 19. Articole pe teme culturale. Contribuţia lui Virgil Ierunca în presa românească din Franţa 13. Contribuţia lui Mircea Eliade în presa românească din exil . Articole pe teme culturale. Particularităţi tematice şi stilistice 10. Ziarul Lumea liberă din New York. teme principale. Revista Agora.Articole pe teme culturale 6. Revista Ethos. teme principale. Particularităţi tematice şi stilistice 12. Studiu de caz . Particularităţi tematice şi stilistice 18. Ziarul Lumea liberă din New York: Studiu de caz . Presa românească din exil. Particularităţi tematice şi stilistice. Articole pe teme politice. 15. Studiu de caz -Articole pe teme politice 5. dr.

Presa literară şi presa ideologică în secolul al XIX-lea. Reportajul în presa românească interbelică. 7. Mihai Eminescu. Particularităţi tematice şi stilistice 2. Presa de atitudine. MIHAELA ALBU e-mail: malbu47@gmail.o publicaţie la alegere 5. 1. DISCIPLINA: MARI ÎNFRUNTĂRI IDEOLOGICE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ 1. Studiu de caz: Articole polemice pe teme culturale 7. Studiu de caz 5. Mihai Eminescu. Studiu de caz. Studiu de caz . Studiu de caz – revista Destin 9. „semne lingvistice specifice” în presa politică contemporană. Avangardismul. dr. dr. Studiu de caz . ziarist. E. Discursul „conflictual” 4. Stilul polemic în presa românească interbelică. 3. ziarist. Studiu de caz. univ. Polemica pe teme culturale cu revista Contemporanul. Studiu de caz: Articole polemice pe teme de educaţie .com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16 consultatii e-mail: LUNI orele 16-18 B. univ. Lovinescu şi “mutaţia valorilor”.o revistă la alegere 3. Sămănătorismul . Simbolismul.Confruntări ideologice 4. Mărci individualizatoare. Revista Sburătorul (1919). Studiu de caz . 8.o publicaţie la alegere 6. tradiţionalism 2. Particularităţi stilistice în publicaţii româneşti contemporane.COORDONATOR: Prof. Editorialul primului număr din publicaţiile româneşti din Europa. Interviul în presa culturală românească. 10. Publicaţii avangardiste. Studiu de caz. Particularităţi stilistice în publicaţiile literare interbelice. DISCIPLINA : STILISTICA PRESEI Jurnalismul de opinie. Revista Gândirea şi gândirismul. Jurnalismul cultural. MIHAELA ALBU e-mail: malbu47@gmail. Modernism vs. Paricularităţi stilistice. Junimea şi junimismul. Studiu de caz 6. Înfruntări ideologice în publicaţiile exilului românesc din Spania.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16 consultatii e-mail: LUNI orele 16-18 C. Discursul polemic. Studiu de caz. COORDONATOR: Prof.

Tradiţionalism.8. Modernism vs. Presa de atitudine în exil. Mihai Eminescu. Studiu de caz: Articole polemice pe teme politice 9. Lovinescu în modernizarea culturii noastre 10. ziarist. Rolul lui E. Confruntări ideologice cu presa comunistă din ţară .

Sorin BEJAN contact: bejan_sorin_press@yahoo. 5. Economic şi social în sprijinul publicului. 4. Cultura – loc şi rol în programele de televiziune. 23. Concurenţă şi preluare de formate TV .RTV 31. 18. Campania electorală 2008 – Alegeri prezidenţiale . dr. 20. Emisiunile de divertisment – Prima TV (studiu de caz). Montajul de televiziune – între realitate şi manipulare. univ. Funcţia de divertisment – între bun gust şi audienţă cu orice preţ. Biserica şi Televiziunea – între comuniune – comunicare – cuminecare (împărtăşire).com consultaţii: vineri ora 10. 10. Manipulare sau dezinformare în emisiunile informative. 12. Rolul imaginii în jurnalul de televiziune. . 3. 8. 11.între televiziune culturală şi/ sau generalistă. 25. Relaţia cuvânt – imagine – sunet în ştirile TV. Între social şi divertisment – „Dansez pentru tine” – PRO TV 15.Canal D şi Antena 1 29. Evoluţia emisiunii informative OBSERVATOR – Antena 1 16. 9. 2. Televiziunea „România de Mâine” . 27.strategii de comunicare. camera o12) 1.„Noră pentru mama” şi „Mireasă pentru fiul meu” . 28. Concurenţa în televiziune – aspecte privind grila de programe. 6. „Cronica cârcotaşilor” – de la fapte reale la ridicol. 22. Ştirile – pilon de telerecepţie în televiziune.studiu comparativ. 7. Reportajul de televiziune – evoluţie spre modernism . 14. Divertismentul folcloric la Televiziunea publică (TVR) – emisiunea „O dată în viaţă”. Rolul emisiunilor socialeşi efectele lor asupra publicului. 19. 24.TEME LUCRARE LICENŢĂ Disciplina – Introducere în Televiziune Coordonator ştiinţific: lect.00 (sediul din Berceni – TVRM – clădirea nouă.RTV – analiză 13. „Noră pentru mama” . Documentarul de televiziune – analiză Discovery Channel. Mesajul Bisericii transmis prin intermediul televiziunii – limbajul specific. Reportajul de televiziune . 21. Între reportaj şi anchetă în televiziune – „MegaStory” – Realitatea TV 32. Jurnalul monden – „PoveŞTIRI de noapte” – Acasa TV 17. 30. Machiajul de film şi televiziune – efecte asupra producţiei.între divertisment şi bârfă. Televziunea destinată învăţământului la distanţă – TVRM – analiză. Arta comunicării şi rolul prezentatorului de televiziune. Modul de abordare şi prezentare a ştirilor – Antena 3 şi Realitatea TV.00 – 13.„România de poveste” . 26. Emisiunile muzicale – între artă şi concurs – „X Factor” şi „Vocea României”. Talk-show-ul – „Ultima oră” .

Modificarea naturii conţinutului informaţional ca rezultat al dezvoltării tehnologiei noilor media 12. modalităţile şi semnificaţiile televiziunii 4. univ. Mesajele. Contribuţia televiziunii la dezvoltarea noii retorici a imaginilor 9. Participarea entităţilor media la conturarea unui microclimat simbolic prin posibilizarea interacţiunii imediate 3. Epistemologia ştirilor şi implicaţiile internetului pentru societatea informaţională 7.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM.com consultaţii la sediul facultatii: LUNI orele 12-14 consultaţii e-mail: MARŢI orele 14-16 1. dr. Efecte cognitive ale influenţei media persuasive 6. Rolul mass-media în dezvoltarea ritualurilor comunicaţionale 2. Adecvarea logicii noilor media la cea a societăţii postindustriale 11. DISCIPLINA: FILOSOFIA COMUNICĂRII COORDONATOR: Conf. Strategii de subminare a monopolului birocratic al cunoaşterii prin interactivitatea digitală a noilor media 8. Natura dinamică a conţinutului informaţional în mediul online . COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SUBIECTE LUCRĂRI DE LICENŢĂ A. Reţeaua ecranică – instrument de comunicare şi de informare 10. GEORGE LĂZĂROIU e-mail: phd_lazaroiu@yahoo. Abordări filosofice ale dezvoltării noilor media şi interpretări asupra transformării jurnalismului actual 5.

Figurațiile realității produse și difuzate prin televiziune 5. Cultura cosmopolită a reţelelor media şi explozia informaţională 4. univ. dr. Dezvoltarea de produse mediatice prin reţele sociale . DISCIPLINA: FILOSOFIA LIMBAJULUI MEDIATIC COORDONATOR: Conf. Constructele mediatice şi realitatea socială 7. Fluxul comunicaţional – factor important în reconstituirea şi interpretarea structurilor vieţii sociale 6. Componentele credibilităţii ştirilor în media tradiţionale şi în cel virtuale 2.13. Pluriformitatea mediatică şi suprainformatizarea B.com consultaţii la sediul facultatii: LUNI orele 12-14 consultaţii e-mail: MARŢI orele 14-16 1. Comunicarea de masă ca producător instituţionalizat şi difuzor generalizat de bunuri simbolice prin stocarea şi transmiterea de informaţii 14. Reţelele sociale şi perspectivele alternative ale jurnaliştilor participativi şi ale bloggerilor 9. Blogging-ul ca producător de cunoaştere şi formă participativă online 3. GEORGE LĂZĂROIU e-mail: phd_lazaroiu@yahoo. Fragmentarea interacţiunilor nonverbale în ecosistemul mediatic contemporan 8.

Spaţiile comunicaţionale create de media digitale 3. instrumentele sociale şi comunităţile de practică 8. Jurnalismul participativ – tendinţă ce influenţează ştirile din fluxul principal în ciclul naraţiunilor mediatice de ultimă oră 7. Filtrarea şi încorporarea conţinutului generat de utilizatori într-un cadru fixat de norme şi valori 5.C. univ.com consultaţii la sediul facultatii: LUNI orele 12-14 consultaţii e-mail: MARŢI orele 14-16 1. Observaţiile mediatizate în contextul formulării de judecăţi socializate 2. Noile tehnologii ca mediator al spaţiului colectiv fragmentat de distanţă 4. Limbajul şi stilistica în domeniul cercetării produselor mediatice . GEORGE LĂZĂROIU e-mail: phd_lazaroiu@yahoo. Infrastructura media globală şi impactul său asupra societăţilor şi culturilor 9. Dezvoltarea unei culturi sistematice şi necontenite a difuzării ştirilor 6. Organizaţiile în reţea. dr. Jurnalismul ca activitate socială: adevăr. DISCIPLINA: METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ÎN MASS-MEDIA/ŞTIINŢELE COMUNICĂRII COORDONATOR: Conf. obiectivitate şi credibilitate 10.

Cercetarea textului şi gramatica transformaţională 3. Sintactica şi semantica textuală din perspectiva pragmaticii textuale 12. Secvenţa textuală argumentativă 18. Semiotica textuală . Structura profundă a textului 9. Secvenţa textuală explicativă 19. Textualitatea şi pragmatica textuală 13. 7. Textul şi concepţia semiotică alui Pierce 14. Coreferinţa 8. Secvenţa textuală narativă 16. timpul şi aspectul verbelor. Semiotică şi retorică – figura retorică 5. proformele. Lingvistica textuală ca lingvistică a sensului.co. Secvenţa textuală descriptivă 17. Semiotică şi semnificaţie 3. Semiotică şi pragmatică – sensurile implicite 4. Lingvistica textuală şi lingvistica structurală. DR. paralelismul. expresiile jonctive. Caracteristicile semiotice ale textului 6 Noţiunea de coeziune a textului: repetiţia. 4. Paratextul INTRODUCERE ÎN SEMIOTICĂ 1. SILVIU ŞERBAN e-mail: silviuserban2000@yahoo. parafraza. Semiotică şi comunicare 2. Standarde de textualitate 11. Perspective teoretice asupra textului 5. recurenţa parţială. elipsa.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM. Rădăcinile retorice ale cercetării textului în context comunicativ 2.uk consultaţii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16 consultaţii e-mail: VINERI orele 14-16 TEORIA ŞI ANALIZA TEXTULUI 1. Secvenţa textuală dialogală 20. Elemete de semantică procedurală 10. 15. COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SUBIECTE LUCRĂRI DE LICENŢĂ COORDONATOR: LECTOR UNIV.

Comunicarea efectivă în cadrl campaniilor de relaţii publice 4. spaţiul şi clădirile. Structura discursului cinematografic: fotograma. Funcţia creativă a montajului: racordul. Funcţia creativă a montajului: timpul cinematografic. unghiurile de filmare. obiectele. LIMBAJUL CINEMATOGRAFIC 1. secvenţa. montajul şi genurile de filme 6. analiza publicurilor 2. tipuri de montaj. decorurile. metafora.6. Elementele sonore ale filmului: sunetul şi muzica. Expresivitatea aparatului de filmat: încadraturile. Modelul semiotic al comunicării 9. scena. Semiotici particulare : mitul şi arta. costumele. 5. Cercetarea formativă: analiza situaţiei. analiza organizaţiei. mişcările de aparat 3. Montajul – noţiuni generale: scurt istoric. Modele ale semnului 10. Stabilirea scopurilor şi obiectivelor şi formularea strategiilor de acţiune şi răspuns 3. 4. culoarea. Elementele nespecifice ale filmului: iluminatul. 8. Semiotica şi comunicarea vizuală 8. Aplicarea planului strategic 6. Specificul imaginii filmate 2. spaţiul şi profunzimea câmpului. elipsa. cadrul. Semiotica şi comunicarea nonverbală 7. Evaluarea campaniilor de relaţii publice   . simbolul 7.   CAMPANII DE RELAŢII PUBLICE  1. îmbrăcămintea şi mâncarea. Alegerea tacticilor de comunicare 5.

Titular disciplină 1 . se poate alege o altă temă decât propunerile existente în această listă. Impactul evoluţiei tehnologice asupra jurnalismului 9. Crearea unei comunităţi. Internetul – sursă de informare fără frontiere 16. tendinţe 2. Instrumente pentru cercetarea şi colectarea informaţiei 19. Reguli şi tendinţe de scriitură pe web 18. fidelizarea şi întreţinerea acesteia 7. Tehnici de lucru specifice jurnalismului online 28. Blogul – vocea autorităţii sau vocea pasiunii 20. Noile „autostrăzi” şi noile „vehicule” informaţionale 11. Jurnalismul online: particularităţi. Conţinutul jurnalistic în mediul online şi libertatea de exprimare 8. Universul uman. Gheorghe Cojocariu 1. COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea JURNALISM PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ DISCIPLINA: JURNALISM ONLINE ŞI NOI TEHNOLOGII COORDONATOR Lector univ. Site-ul. Reţeaua. utilizatorul şi voluntariatul jurnalistic 5. spaţiu informaţional şi de comunicare interumană 4. Identitatea online şi standardele jurnalistice 25. E-papers (publicaţiile electronice) – produsele societăţii informaţionale 13. Cine schimbă lumea comunicării: jurnalismul. Modalităţi de comunicaţie directă 6. Internetul. model de exprimare şi generare a comunicării 24. Jurnalist versus utilizator în comunicarea online 27. jurnalistul sau noile tehnologii? 30. drd. Criterii de eficienţă în jurnalismul online 26. Utilizarea reţelelor sociale de către jurnalişti 3. Particularităţi şi trăsături ale jurnalismului online 14. evoluţie. Norme şi reguli de exprimare pe Internet 22. Provocări şi consecinţe ale jurnalismului online 21. Jurnalismul online – provocări contemporane 17. Impactul social al jurnalismului online 23. Avantajele Internetului pentru difuzarea conţinuturilor mediatice 10. Portaluri şi noile servicii media oferite 15. Comunităţile virtuale şi „punerea în comun” a valorilor 29. Cyberspaţiul – noul continent al informaţiilor media 12. „satul global” şi „cometa media” NOTĂ: În funcţie de interesul manifestat de solicitant (student).UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM.

Lector univ. Gheorghe Cojocariu 2 . drd.

drd. Momente relevante în evoluţia „scrierii cu lumină” (autori. Abordarea personală şi standardele de lucru în fotojurnalism 3. Freelancer. primul fotoreporter de război 13. drd. Estetica imaginii în fotografia de presă 22. Carol Popp de Szathmari. Dimensiunea vizuală a fotojurnalismului 5. Camera (obscură) digitală 20. impact) 6.. emoţii. Tehnici de lucru specifice fotografiei de presă 28. Magia fotografiei 11. Comunicarea vizuală pentru fotografia de presă 21. Comunicarea prin intermediul fotografiei de presă 4. 17.. Fotojurnaliştii: martorii timpului 2. singurătatea fotoreporterului şi libertatea 15. invenţii. Avantajele şi dezavantajele fotografiei digitale 25. Unicitatea şi fotojurnalismul 26. Potenţialul imaginilor (senzaţii. răspunderea socială şi impactul psihologic 27. „Şcoli de imagine” – momente semnificative 16. „ochiul magic” şi universul uman NOTĂ: În funcţie de interesul manifestat de solicitant (student). Camera fotografică digitală şi redarea realităţii analogice umane 29. Momentul şi importanţa socială în fotografia de presă 9. situaţii) 12. Expunerea fotografică. Surprinderea realităţii prin fotografie sau ceea ce ochiul uman nu poate vedea 7. Crearea unei interacţiuni prin intermediul fotografiei 8. particularităţile şi specificul acestui gen de fotografie 10. Titular disciplină Lector univ. se poate alege o altă temă decât propunerile existente în această listă. Fotografii care au schimbat lumea 30. împătimit fotograf al perfecţiunii 14. combinaţia ideală pentru obţinerea fotografiei de presă 19. Gheorghe Cojocariu 1. Principiile imaginii digitale 24. rezonanţe. Fotografia de presă. Fotojurnalismul. COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea JURNALISM PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ DISCIPLINA: FOTOJURNALISM COORDONATOR Lector univ. Fotografia de presă. Coduri deontologice şi standarde de lucru în fotojurnalism 23. Brâncuşi. Obiectivele fotografice – „ochiul care decupează” 18. Gheorghe Cojocariu 1 .UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM. Aparatul de fotografiat – o uzină într-o cutie.

COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea JURNALISM PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ DISCIPLINA: EDITARE ÎN LIMBAJE SPECIALIZATE COORDONATOR Lector univ. mediu şi reţea de comunicare universală 25. Aplicaţii freeware pentru procesarea textelor în comunicarea mediatică 15. Comunicarea mediatică în perspectivă: tendinţe. impact social 8. Titular disciplină Lector univ. editori de conţinut mediatic 7. O nouă perspectivă: cum folosesc oamenii mass-media (cogniţia. aplicaţia de bază în comunicare 17.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM. Procesarea imaginilor video şi obţinerea de produse specifice comunicării mediatice 23. Designul şi programele de tehnoredactare computerizată 19. distracţia. Tehnoredactarea computerizată – pachete de programe utilizate 18. tendinţe 29. Gheorghe Cojocariu 1. Gheorghe Cojocariu 1 . Instrumente şi mediul comunicaţional: evoluţie. Utilizatorii „satului global”. Tehnici speciale utilizate în tehnoredactarea pentru comunicare mediatică 20. Tehnici speciale utilizate în procesarea textelor 16. Comunicarea mediată: provocări şi oportunităţi 30. Computerul şi implicaţiile sociale ale comunicării mediate 6. Tehnologia comunicaţională şi comunicarea interpersonală 5. Redacţia informatizată în era digitală 12. Universul media: o „planetă” la distanţă de un click pentru fiecare NOTĂ: În funcţie de interesul manifestat de solicitant (student). Standarde de editare în presa din România 13. Editorul de prezentări. Jurnalismul. drd. drd. informaţia mediatică şi societatea în tranziţie 11. Internetul – instrument. Particularităţi ale jurnalismului în era digitală 27. Editoare de texte folosite la obţinerea de produse mediatice 14. suportul comunicării moderne 24. Programe pentru prelucrarea imaginilor 21. Impactul tehnologic şi schimbarea culturală 3. Supraîncărcarea comunicaţonală în societatea informaţională 9. Prelucrarea imaginilor fotografice şi realizarea conţinuturilor mediatice în jurnalism 22. Perspective ale utilizătii comunicării mediate 28.) 4. Informatica şi implicaţiile acesteia în comunicarea mediatică 10. utilitatea etc. Comunicarea online. Media în era digitală 2. Clipul şi procesarea computerizată a informaţiilor 26. se poate alege o altă temă decât propunerile existente în această listă.

Comunicarea în viitor: impactul social 8. Procesarea video pentru obţinerea de produse specifice comunicării şi relaţiilor publice 23. Tehnoredactarea computerizată – pachete de programe utilizate 18. Gheorghe Cojocariu 1 . Prelucrarea imaginilor pentru conţinuturi mediatice în comunicare şi relaţii publice 22. utilitatea socială. Dinamica comunicării şi relaţiilor în era digitală NOTĂ: În funcţie de interesul manifestat de solicitant (student). retragerea) 4. distracţia. Comunicarea interpersonală asistată de tehnologie 5.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM. Informaţia mediatică din domeniul comunicării şi al relaţiilor publice 11. Spaţiul virutual şi viitorul comunităţilor online 28. Internetul – instrument şi reţea de comunicare universală 25. Editoare de texte utilizate pentru obţinerea de conţinuturi mediatice 14. suportul comunicării moderne 24. Gestionarea informaţiilor şi profilul personal al utilizatorilor 30. Standarde de editare în domeniile comunicării şi relaţiilor publice 13. Marketingul în spaţiul virtual 27. Departamentele de editare a conţinuturilor pentru comunicare şi relaţii publice 7. Comunicarea online. Tehnologie şi schimbare culturală 3. drd. Aplicaţii freeware pentru procesarea textelor în comunicare şi relaţii publice 15. Particularităţile comunicării şi promovării în reţea 29. Gheorghe Cojocariu 1. Designul şi programele de tehnoredactare computerizată 19. Supraîncărcarea în societatea informaţională 9. se poate alege o altă temă decât propunerile existente în această listă. Programe pentru prelucrarea imaginilor 21. drd. Cum folosesc oamenii mass-media (cogniţia. Tehnici speciale utilizate în procesarea textelor 16. Titular disciplină Lector univ. Organizarea industriei de relaţii publice şi noile tehnologii 6. Procesarea informatizată a conţinuturilor pentru comunicare şi relaţii publice 12. COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ DISCIPLINA: EDITARE ÎN LIMBAJE SPECIALIZATE COORDONATOR Lector univ. Editorul de prezentări în realizarea conţinuturilor pentru comunicare şi relaţii publice 17. Comerţul electronic: o nouă dimensiune a afacerilor 26. Informatica şi implicaţiile acesteia în comunicare şi relaţii publice 10. Computerul şi implicaţiile sociale ale comunicării şi relaţiilor publice 2. Tehnici utilizate în tehnoredactarea pentru comunicare şi relaţii publice 20.

Influenţa imaginilor asupra studierii consumului 24. Gheorghe Cojocariu 1. atitudine – înţelegerea comportametnului mediatic 15. perspective asupra motivaţiei 14. Preţul şi perceperea calităţii 9. Segmentarea pieţelor 28. Comportamentul complex de cumpărare 27. Influenţe direct observabile asupra comportamentului consumatorului 18. Titular disciplină Lector univ. drd. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 22. Mesajele şi comportamentul de cumpărare 25. percepţie. Comportamentul complex de cumpărare 7. drd. Noţiunea şi dimensiunile conceptuale ale comportamentului consumatorului de media 10. se poate alege o altă temă decât propunerile existente în această listă. Personalitate. Aspecte practice ale studierii comportamentului consumatorului de servicii mediatice 23. Gheorghe Cojocariu 1 . Tehnici de influenţare a comportamentului consumatorului 30. Metodologia studierii comportamentului consumatorului 21. Influenţe direct observabile asupra comportamentului consumatorului 4. Introducere în problematica motivelor 13. Teorii fundamentale şi modele referitoare la comportamentul consumatorului 11. Teoriile motivaţionale.UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM. Influenţarea automată şi neconştientă 26. Consumatorul şi procesul decizional de cumpărare a serviciilor din sfera media 19. Anatomia şi tipologia deciziilor de cumpărare 3. Proiectarea studierii comportamentului consumatorului de produse mediatice 20. COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ DISCIPLINA: COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI COORDONATOR Lector univ. Modelarea comportamentului consumatorului prin intermediul media 17. Procesul decizional de cumpărare 2. Influenţe de natură endogenă asupra comportamentului: comportamentul efectiv 5. Influenţă de natură exogenă asupra comportamentului 6. Efectul unei oferte în funcţie de contextul social NOTĂ: În funcţie de interesul manifestat de solicitant (student). Preţurile psihologice 8. Simţurile şi comportamentul consumatorului 29. Dimensiunile comportamentului consumatorului şi acţiunile de marketing 16. Anatomia şi tipologia procesului decizional de cumpărare a produselor mediatice 12.

Pragmatica dialectică şi soluţionarea conflictelor de opinii în concepţia Şcolii de la Amsterdam. Studiu de caz. .Problematica argumentaţiei la Platon şi Aristotel. .TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENTA COORDONATOR: Conf.Pragmatica integrată în cadrul şcolii franceze de analiză a discursului argumentativ. . univ. . Notă: Studenţii au libertatea de a propune şi alte teme. . . . Studiu de caz. modalitate şi probabilitate la Stephen E. .Modelul analitic şi substanţial al argumentaţiei în lucrarea lui Stephen E.Diagramele Beardsley – Thomas şi şcoala americană de analiză a discursului argumentativ. La nouvelle rhétorique”. Toulmin „The Uses of Argument”. însă în concordanţă cu spiritul disciplinei . .Dezbateri în format Karl Popper.Dezbaterea publică în format Lincoln – Douglas. .Michel Meyer şi argumentaţia ca problematologie. dr. pară şi 12-14/săpt. DISCIPLINA: DISCURS ŞI ARGUMENTARE .Analiza sofismelor în practica argumentativă. . . CAZACU e-mail: aurel_m_cazacu@yahoo.Patologia dezbaterilor publice. Studiu de caz. Toulmin. impară consultatii e-mail: JOI orele 14-16 A. .Câmp argumentativ. .com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16/săpt. AUREL M.Modalităţi de reprezentare a argumentelor.Rolul interogativităţii în cadrul discursului argumentative.Conceptul de „acord” în lucrarea lui Chaïm Perelman şi Lucie Olbrechts-Tyteca „Traité de l`argumentation. Studiu de caz.Concepţia despre orator şi auditoriu la Chaïm Perelman.

Discursuri deliberative şi epideictice la Demostene. .Originalitatea şi actualitatea retoricii lui Cicero.Retorică. . . . impară consultatii e-mail: JOI orele 14-16 . pară şi 12-14/săpt. . Studiu de caz. Studiu de caz. argumentare şi manipulare în comunicarea publică. Studiu de caz. . . Studiu de caz. . . CAZACU e-mail: aurel_m_cazacu@yahoo. . verosimilitate şi motivaţie în discursul politic. persuasiune şi manipulare în discursul jurnalistic.Genul epideictic (demonstrativ) şi specificitatea discursului official. Studiu de caz. Studiu de caz.Originalitatea „Retoricii” aristotelice. .Convingere. . .Adevăr. Studiu de caz.Canoanele retoricii clasice. dr.Genul deliberativ şi specificitatea discursului politic.B. interogaţie şi figuri retorice specifice discursului politic.Retorica argumentării publicitare.Retorica discursului persuasiv şi propaganda politică. .Analiza figurilor retorice la Aristotel. . DISCIPLINA: RETORICĂ ŞI COMUNICARE COORDONATOR: Conf. . AUREL M. .Mass-media moderne şi persuasiunea. Studiu de caz. .Analiza comparativă a stilului şi discursului retoric la Aristotel şi Cicero. Studiu de caz.Genurile retoricii în discursurile clasice şi contemporane.Figurile retorice la Pierre Fontanier şi mişcarea neoretorică contemporană.Oratori şi elocinţă românească. Studiu de caz.Strategii. univ.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 14-16/săpt. . .Analiza discursului politic la…(personalitate din trecut sau contemporaneitate / personalitate din ţară sau străinătate). Studiu de caz. Studiu de caz.Educabilitatea elocinţei la Quintilianus. Studiu de caz.

Notă: Studenţii au libertatea de a propune şi alte teme. însă în concordanţă cu spiritul disciplinei .

B.TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENTA A. DISCIPLINA: COMUNICARE SIMBOLICĂ COORDONATOR: Lector. 3. DISCIPLINA: TEHNICI DE COMUNICARE ȘI INFORMARE COORDONATOR: Lector.com . Relația dintre jurnaliști și specialiștii în relații publice: aspect deontologice 7. MARIA CERNAT e-mail: macernat@gmail. Raportul Sean McBride – studiu de caz 9. 10. Tehnicile de comunicare şi informare şi conflictele ideologice. MARIA CERNAT e-mail: macernat@gmail.com consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 12-14 consultatii e-mail: MIERCURI orele 14-16 1. Agenţii de presă comerciale şi agenţii de presă ca serviciu public: analiză comparativă. univ. Tehnicile de informare şi comunicare şi specificul comunicării mediate. Elaborarea planului de documentare şi pregătire a unui interviu din perspectivă PR 13. Relaţia jurnalistului cu sursele de informare: aspecte etice şi deontologice 5. Tehnicile de informare şi comunicare şi evoluţia spaţiului public democratic 6. Reglementări naţionale şi internaţionale ale folosirii tehnicilor de informare şi comunicare în acord cu principiile democratice. univ. 2. 4. Interviul de presă: analiza comparativă a documentării din perspectiva jurnalistului şi a specialistului PR 12. 11. Rolul documentării în practica jurnalistică – studiu de caz Der Spiegel 8. Evaluarea rolului televiziunii în conturarea dezbaterii politice. dr. dr. Analizarea unor materiale de presă şi identificarea elementelor propagandistice şi manipulatorii.

Alfabetul iconic: folosirea simbolurilor în comunicarea vizuală publicitară. . Analizarea unei fotografii publicitare din prespectiva simbolurilor utilizate pentru a vinde un produs. Publicitatea simbolică: comparaţie între clipuri publicitare simbolice şi clipuri publicitare centrate pe produs. publicitate 5. 7. Retorica gesturilor: rolul simbolurilor în comunicarea persuasivă 3. Istoria logo-ului şi rolul său din perspectiva comunicării simbolice. 8. Rolul simbolurilor în comunicare 2. 10. Analiza simbolurilor utilizate în comunicarea non .consultatii la sediul facultatii: MIERCURI orele 12-14 consultatii e-mail: MIERCURI orele 14-16 1. 9. 15. 12. Simbolurile în discursul publicitar. Modalităţile în care consumatorii procesează cognitiv informaţiile simbolice: eficienţa logo-ului. centrată pe produs. Marketing-ul fantasmelor sau folosirea tehnicilor psihanalitice pentru a vinde produse. Importanţa simbolurilor în crearea unei mărci de succes. 14. Semiotica brand-ului: studiu de caz Mark and Spencer. 17. 18. Studiu de caz: 13. Evoluţia rolului simbolurilor în publicitate: publicitatea simbolică vs.verbală dintr-un clip publicitar. 16. Ernest Dichter şi Institutul pentru cercetarea motivaţiilor. Studiu de caz: O analiză semiotică a simbolurilor prezente în fotografiile a doi politicieni celebri: George Bush şi Barack Obama. 4. Branding-ul şi rolul simbolurilor în construirea personalităţii mărcii. 11. 6. Consmumismul simbolic: de la consumul de produse la consumul de simboluri.

com consultatii la sediul facultatii: MARŢI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18 A. I. Teoria formelor fără fond. ziarist în timpul Războiului de Independenţă 8.) 1 . Mihai Eminescu. Trăsături generale ale eseisticii lui Mircea Eliade 16.TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ COORDONATOR: Prof.L. Ioan Slavici şi „lumea prin care a trecut” 10. Presa românească în timpul Primului război mondial (ziarul de front „România”) 13. Argeş. Cezar Bolliac şi stilul ştiinţific în presa românească 5. La cursul Istoria presei 1. Presa satirică în secolul al XIX-lea 7. Caricatura de presă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 12. Vlahuţă. Nicolae Georgescu e-mail: nae_georgescu@yahoo. dr. ziarist 11. Campania de presă din 1924-1925 pe tema ziaristicii eminesciene 15. Al. Ateneu. Reviste literare apărute după „dezgheţul” din 1968 (Ramuri. de la Dinicu Golescu la Cezar Bolliac 3. etc.Caragiale şi „monumentele clipei” 9. Monografia unei reviste: „Dacia literară” 2. Campania de presă din 1909-1911 pe tema ziaristicii eminesciene 14. Reportajul românesc. univ. o dezbatere de presă 6. Campaniile de presă ale lui Cezar Bolliac 4. Presa românească între 1944-1948:caracterizare generală 17.

dr. Receptarea ziaristicii eminesciene.com consultatii la sediul facultatii: MARŢI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18   1.  La cursul Mituri şi stereotipuri în cultura română  COORDONATOR: Prof. semnate „C.com consultatii la sediul facultatii: MARŢI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18 2 . Brâncuşi” B. univ. Monografia unui almanah din anii ’8o ai secolului trecut (Almanahul Luceafărul. Cronicile teatrale ale lui Eminescu. Almanahul pădurii. plimbarea sa prin Dobrogea şi funcţionarea ziarului „Timpul” fără el 6. univ. „Faptă culturală” şi stil în publicistica eminesciană a anilor 1881-1882 5. dr. IX-XIII) 2. La cursul Publicistica lui Eminescu COORDONATOR: Prof. Nicolae Georgescu e-mail: nae_georgescu@yahoo. Almanahul umorului românesc. Tema protocronismului dezbătută în presa românească 20. Românii din jurul României în publicistica lui Eminescu 4. Ordine şi cronologie în apariţia ediţiei academice din publicistica eminesciană (vol. O dezbatere de presă după anul 2000: paternitatea unor opere nou descoperite. Almanahul României literare : la alegere) 19. din Curierul de Iaşi 3. Nicolae Georgescu e-mail: nae_georgescu@yahoo. Un concediu al lui Eminescu. până în 1911 C.18.

Mitul Meşterului Manole în literatura română. la Lucian Blaga. Instituţii moderne româneşti: Academia Română (întemeiere. activitate)2. 2. Cezar Petrescu. eponimie.      1.com consultatii la sediul facultatii: MARŢI orele 12-14 consultatii e-mail: JOI orele 16-18   1. menire. paronomasie. Nicolae Georgescu e-mail: nae_georgescu@yahoo. Marin Preda 4. Călinescu. Mit. stereotip: exemplificări în cultura româneacă 2. şi implicarea lor în literatură. Imaginea României şi a românilor prin călători D. univ. fixate în proverbele românilor 5. în viziunea lui G. Stereotipuri etnice. Enciclopedia României – realizări şi deziderate 3 . Cele patru mituri fundamentale ale culturii române. Mircea Eliade. La cursul Cultură şi civilizaţie românească   COORDONATOR: Prof. 3. dr.

Analiză de caz Propaganda şi publicitatea politică. Cercetare bibliografică 3. univ. Analiza modalităților de comunicare în instituțiile politice 6. 14. 6. Cercetare bibliografică 2. 10. Analiza unei campanii electorale .com consultatii la sediul facultatii: JOI orele 14-16 consultatii e-mail: VINERI orele 16-18 B. Analiză de caz Internetul şi comunicarea politică. 8. PAMFIL NICHITELEA e-mail: pamfil_nichitelea@yahoo. 4. 5. 15. Cercetare aplicativă Practici de comunicare politică Studii de caz Comunicarea politică televizuală. 9. COMUNICAREA POLITICA 1. 11. 12. Analiză de caz Spațiul public și comunicarea politică Analiză de caz 4. 7. Analiză de caz a a tipurilor de comunicare politică 5. Metode şi tehnici în comunicarea politică. Analiză de caz Campania de comunicare. Politică.TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENTA COORDONATOR: Conf. 13. Analiză de caz Manipulare şi dezinformare în comunicarea politică Analiză de caz Comunicarea prezidentială. Analiză de caz Comunicarea guvernamentală. Perspective de abordare şi modele comuicaţionale politice. dr. democrație și mass-media.

Genuri speciale de agenţie. dr. Violenţa in presa scrisa. Agenţia de presă Mediafax 5. Relatarea evenimentelor in jurnalismul de agenţie. Analiză de caz comparativă . Analiză de caz 12.TEME PENTRU LUCRAREA DE LICENTA COORDONATOR: Conf. Analiză de caz 15. Ştirea de agenţie. univ. JURNALISMUL DE AGENŢIE 1. Analiză comparativă a agenţiilor de presă Rompres. 7. Mediafax şi Newsin 6. Cercetare bibliografică 2. Analiză comparativă a marilor agenţii de presă:Reuters şi Associated Press. Analiză de caz. specific şi rol. Analiză de caz 13. Studiu de caz 4. Analiză cantitativă 11. Analize de caz 10. Cercetare aplicativă 9.com consultatii la sediul facultatii: JOI orele 14-16 consultatii e-mail: VINERI orele 16-18 A. PAMFIL NICHITELEA e-mail: pamfil_nichitelea@yahoo. Zvonul şi mass-media. Rolul agențiilor de presă în modernizarea jurnalismului Cercetare bibliografică 3. Premise ale apariției agențiilor de presă. Analiză de caz 8. Tendințe actuale în organizarea agențiilor de presă. Jurnalismul de agenţie şi jurnalismul online. Ediţii şi emisiuni speciale. Culegerea şi selectarea informaţiilor în jurnalismul de agenţie. Analiză de caz 14. Ageţiile de monitorizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful