DUREREA

Durerea reprezintă o experienţă senzorială şi emoţională neplăcută asociată unor leziuni tisulare actuale sau potenţiale. Ea este cel mai obişnuit (frecvent) simptom ce determină pacientul să se adreseze medicului, fiind universal percepută ca un semnal al bolii.

Indiferent de localizare, la orice durere se descriu următoarele caractere: ● calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură); ● localizare; ● iradiere; ● intensitate – severitate; ● durată; ● debut; ● factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare; ● fenomene asociate. Durerea toracică Durerea toracică este un simptom tipic pentru afecţiunile pulmonare dar poate apare şi în alte boli care interesează cutia toracică, coloana vertebrală şi abdomenul, având o mare variabilitate în ceea ce priveşte localizarea, debutul, caracterul, circumstanţele de apariţie, cauzele. Junghiul toracic Apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale, durere de intensitate mare, vie, comparată cu “lovitura de pumnal”, exagerată de tuse, strănut, palparea regiunii dureroase, însoţită de dispnee, îmbrăcând diverse aspecte în funcţie de cauza care îl provoacă.

umărului stâng şi gâtului. ale coloanei vertebrale şi glandei mamare. Tromboembolismul pulmonar – apare brusc. fiind amplificată de mişcări. localizată retrosternal şi se întâlneşte în traheobronşitele acute. dispnee intensă cu polipnee. ● supuraţiile pulmonare gangrenoase – dureri foarte intense şi persistente. cianoză. inspir profund şi mai ales de palparea punctelor de pe traiectul nervului – punctele Valleix (parasternal. edem local.Pneumonia francă lobară – junghi violent. ● pleureziile mediastinale – durere retrosternală. Durerea traheobronşică – are caracter de arsură. nevralgii intercostale. Dispare când apare lichidul pleural: ● pleurezia interlobară – durerea este “în eşarfă” pe traiectul scizural. Durerea osoasă Sindromul Tietze – inflamaţia cartilajelor coastelor I. după efort fizic sau tuse. III şi IV la extremitatea sternală care determină durere aproape permanentă amplificată de palpare. în centură. Celulita – proces inflamator al ţesutului celular subcutanat. Nevralgia intercostală – apare prin iritarea unui nerv intercostal şi este o durere vie sau cu caracter de arsură. ● sindrom Pancoast-Tobias (neoplasm apical) – junghi localizat la vârful plămânului. afecţiuni musculare. ● pleureziile purulente – junghiul este violent şi persistent. Pleureziile serofibrinoase. Pneumotorax spontan. brutală. .are caracter difuz. însoţit de tuse seacă şi respiraţie superficială. paravertebral). nepermiţând decubitul pe partea bolnavă. Apare de-a lungul unui traiect nervos şi este amplificată de tuse. însoţit de hiperestezie cutanată. Mialgia – durere surdă musculară. imobilizând toracele. imobilizând bolnavul şi se însoţeşte de dispnee marcată. Durerea porneşte de la nivelul coloanei şi iradiză simetric. axilar median. Pleurodinia – durere vie. febră. abdomenului superior. Dispare în 2-3 zile. Durerea toracică în afecţiunile peretelui toracic Apare în afecţiuni ale pielii şi ţesutului celular subcutanat.apare brutal. Poate fi însoţită de febră. palpare sau mişcări. II. manifestat prin eritem. durere. submamelonar. Se însoţeşte de spute hemoptoice. exagerată de tuse. şi o durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului. însoţit de tuse seacă. Durerea diafragmatică – apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei diafragmatice şi determină o durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului. instalat după frison şi febră. ce preced deschiderea procesului supurativ în bronhie. instalate brusc. mişcări bruşte. în centură de-a lungul ultimelor spaţii intercostale. de intensitate mare. Durere de tip nervos radicular – apare în afecţiuni ale colonaei vertebrale ce determină compresiuni le rădăcinilor nervoase la nivel vertebral.

flancul drept şi stâng şi mezogastrul şi fosa iliacă dreaptă şi stângă şi hipogastrul. spasmului piloric. de evacuare incompletă a stomacului. însoţită de pirozis. Topografia abdominală  In vederea localizării durerii şi efectuării corelaţiei cu organele abdominale se poate face o împărţire topografică orientativă. ● colica abdominală – este proprie organelor cavitare. arsură. durerea însoţită de febră şi scaune diareice în enterocolitele acute . lichide acide şi condimente în ulcerul gastroduodenal – condiţii de reducere a durerii sau dispariţie – durerea din ulcerul duodenal cedează la alimentaţie sau medicamente alcalinizante. fără sediu fix. rezultă nouă zone: superior. stânga. care uneşte spinele iliace anterosuperioare. recurentă sau intermitentă – localizarea durerii la debut şi schimbarea topografiei în timp. atroce ca o lovitură de cuţit din volvulus sau perforaţii. în colica biliară: greţuri. balonări. severă. vărsături bilioase.brusc sau insidios. ● crampa abdominală – asemănătoare crampei musculare. grăsimi şi alcool în pancreatita acută. La descrierea durerii se iau în considerare următorii parametri: – modul de debut . . dreapta. ● senzaţia de arsură – este vie. la antispastice şi antalgice – simptome de însoţire ale durerii – pot ajuta în precizarea cauzei durerii. de exemplu: durerea din colica biliară localizată în hipocondrul drept iradiază la baza hemitoracelui drept şi umărul drept.  Impărţirea abdomenului în patru zone se face ducând două linii care trec prin ombilic. dreapta şi două inferioare. două superioare. una verticală care uneşte xifoidul cu simfiza pubiană şi una orizontală. hipersecreţiei acide. maioneză în colica biliară. cu caracter de torsiune. spasm. adesea intermitentă cu variaţii ondulatorii ale intensităţii. din colica biliară. – durata durerii . fiind iniţial localizată cu un punct de intensitate maximă. jenă – iradierea are importanţă semiologică putând indica organul cauzator. fiind datorată cel mai frecvent creşterii tensiunii intragastrice. Modul în care durerea este percepută de bolnav: ● senzaţia de greutate – reprezintă senzaţia de plenitudine gastrică. constricţie.persistentă. ● durerea acută – comparată cu o lovitură de cuţit. cu caracter paroxistic. stânga. durerea din pancreatita acută este localizată în epigastru şi periombilical şi iradiază în bară spre hipocondrul drept şi stâng – cauze de apariţie sau intensificare a durerii – consum de grăsimi.  Pentru o localizare şi mai precisă se poate împărţi abdomenul în nouă zone topografice ducând două linii verticale. care trec prin mijlocul claviculelor şi două linii orizontale. una care trece sub rebordul costal şi alta. salivaţie abundentă. hipocondrul drept şi stâng şi epigastrul.Durerea abdominală Durerea de origine viscerală are o proiecţie la suprafaţa abdomenului legată de sediul anatomic al organului respectiv. Rezultă patru zone. fiind urmată de difuziunea senzaţiei dureroase. Ca urmare. deşi depinde de gradul de percepţie al fiecărui individ poate fi durere colicativă insuportabilă. febră sau icter în litiaza biliară . cu debut brusc. durată scurtă. junghi.intensitatea durerii. dacă este superficială sau profundă – caracterul durerii – colicativ.

 hipocondrul stâng: stomac. colecist. apendiculare. splină. ruptură de chist ovarian drept. jejun  mezogastru (periombilical): epiplon. ileită regională. piloric. ileon. . . sarcină ectopică ruptă.  punctul epigastric. aorta abdominală  flancul stâng: colon descendent. . duoden. ileon.cauze extraabdominale: pneumonie bazală stângă.apendicită acută la debut.  durere în zona fosei iliace stângi: .Corelaţii anatomice prin plasarea organelor în cele nouă regiuni:  hipocondrul drept: lob drept hepatic. colecistic. .anevrism aortic. situat la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a liniei xifoombilicale. salpingită stângă. coada pancreasului. litiază renoureterală dreaptă. sarcină ectopică ruptă.  Aprecierea durerii provocate – se face prin intermediul examinării punctelor dureroase abdominale sau prin intermediul unor manevre de provocare a durerii.cauze abdominale: hernie strangulată. litiază renoureterală stângă. ureter stâng. . cordon spermatic stâng(B) Cauze ale durerii:  durere în zona hipocondrului drept: – cauze abdominale: ulcer duodenal. sensibil în afecţiuni ale cardiei.ulcer gastric. duoden.  Punctele dureroase abdominale sunt: solar.  durere în zona hipocondrului stâng: . colică renală stângă. duoden. ovar drept. jejun.  durere în zona epigastrică şi mezogastrică: . ovar stâng (F). renoureterale şi sunt uneori semnificative în afectarea organelor respective. perforaţie de cec. perforaţie de colon. ileită regională. pancreatită cronică. unghiul colic drept. ruptură sau torsiune de chist ovarian stâng. colită spastică. esofagului inferior. anevrism aortic. rinichiul drept  epigastru: pilor. situat imediat sub apendicele xifoid. epigastric.alte cauze: anexită stângă.  durere în zona fosei iliace drepte: .gastrite acute şi cronice. . litiază biliară. – cauze extraabdominale – pneumonie bazală dreaptă. perisplenită. prostată (B)  fosa iliacă stângă: colonul sigmoid. cordon spermatic drept. porţiunea terminală a ileonului. mezenter.pancreatită acută şi cronică. .alte cauze: salpingite. uter (F). glanda suprarenală stângă  flancul drept: colon ascendent. neoplasm de colon.  punctul subxifoidian. jejun. rinichi stâng  fosa iliacă dreaptă: apendice şi cec.tromboză mezenterică. sensibil în afecţiunile stomacului. colită ulceroasă. colică renală dreaptă. rinichi drept.cauze abdominale: apendicită. . perforaţie de colon. diverticuloză. unghiul colic stâng. la femei. la bărbaţi  hipogastru: ileon. colecistită. . fornixului gastric. anexită dreaptă. vezică urinară. lob hepatic stâng. rinichi stâng. hepatite acute. duoden. pancreas. glanda suprarenală dreaptă. ureter drept.cauze abdominale: ruptură splenică.

umăr drept (colică biliară. în momentul ridicării se produce o durere vie determinată de iritaţia peritoneală. Semiologia durerii abdominale acute Debut – brusc. punctul Moriss. localizat în treimea superioară pe linia care uneşte ombilicul cu spina antero-superioară dreaptă. situat deasupra şi medial de punctul duodenal şi etse dureros în ulcerul piloric. situate la intersecţia liniei ombilicale cu marginea drepţilor abdominali. ajunge rapid la paroxism. umăr drept (UD perforat) .  Manevra Murphy – constă în plasarea mâinii examinatorului în zona colecistocoledociană sub rebordul costal pe linia medioclaviculară. pe linia medio-claviculară. Prin unirea celor trei puncte rezultă un triunghi.debutul pancreatitei acute . sensibil în boli gastrice dar şi în toate afecţiunile pelvine.strangularea unui organ abdominal .  punctul colecistic. renală) perioade de linişte alternând cu dureri colicative. Cauze: .  punctele mezenterice sau paraombilicale.  punctul piloric. la locul de intersecţie cu rebordul costal drept sau la intersecţia coastei a 10-a cu marginea dreptului abdominal. cu paroxisme (colică biliară.  Manevra Rowsing – comprimă colonul descendent şi transvers în sens antiperistaltic obţinând o durere vie la distensia cecului şi apendicelui – semn de apendicită acută.  Manevra ileopsoasului .infarct mesenteric. după care este ridicată brusc (cu prevenirea pacientului în prealabil). dureros în caz de afecţiuni apendiculare dar şi în afecţiuni anexiale (flirtul apendiculo-ovarian). pleurei diafragmatice. fiind centrul nervos cel mai important din abdomen.  punctul duodenal – situat pe linia paramediană dreaptă.perforarea unui organ abdominal . xifo-ombilicală. pe lina mediană. localizat în treimea inferioară a acestei linii şi punctul Lanz. Caracterele durerii: durere lancinantă + hiperestezie abdominală + contractură (UG/UD perforat) durere intensă în fosa iliacă dreaptă/epigastru (apendicită acută) fond dureros continuu. neoplasmul de pilor. în momentul ridicării piciorului apare o durere vie la nivelul zonei apendiculare. colecistită acută) hipocondru şi lomba stânga (pancreatita acută) coloana dorsală (T6-T10).ruptura unui abces visceral . Iradierea durerii abdominale: spate. în treimea externă a liniei care uneşte cele două spine antero-superioare. fiind dureros în ulcerul duodenal. aproximativ la intersecţia marginii dreptului abdominal cu orizontala care trece prin ombilic. afecţiuni ale mezenterului.  Manevra Blumberg – mâna examinatorului efectuează o presiune din ce în ce mai puternică în profunzime. în momentul împingerii colecistului în mâna examinatorului se provoacă o durere vie. cu intensitate crescândă (ocluzie) durere pulsatilă (anevrism de aortă abdominală perforat).constă în plasarea mâinii examinatorului în fosa iliacă dreaptă (zona cecoapendiculară) pacientul fiind invitat să ridice membrul inferior drept întins la 90º faţă de planul trunchiului. punctul solar este situat în treimea inferioară. invitând bolnavul să inspire adânc. sub punctul colecisitc.  punctele apendiculare sunt în număr de trei: punctul Mc Burney. triunghiul lui Iacobovici. hipertrofia de pilor la copil. sensibil în afecţiunile hepatobiliare. sensibile în enterocolopatii. unghiului hepatic al colonului. pielocaliceal renal drept.

cu greaţă (gastrite antropilorice şi bulbite asociate ulcerului)  intensitatea durerii . ● tipuri de disfagie asociata (incompletă. Durerea abdominală cronică  Dureri difuze  Dureri localizate  Principalele tipuri de durere 1. vărsături . dimensiuni. uter) dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renală). retrosternal. distensie. durerea ulceroasă – durere cu caracter de crampă. torsiune.subcostal şi paravertebral stâng (UG) . pirozisul – durere cu caracter de arsură în regiunea epigastrică superioară şi retrosternal 3.precordial (ulcerul micii curburi. mijlocie – de parcurs. epigastric superior.hipocondrul drept . joasă) 2. penetraţia în peretele digestiv. pierderea ritmicităţii.şi clinostatismul trepidaţii (diverticuloze colice.pierdere ponderală .vertebrele T6-T10 . Simptome şi semne associate: vărsături. tranzit încetinit (ocluzia intestinală) febra (peritonită. completă. paradoxală) ● topografie (înaltă. Factori care influenţează durerea: efortul modificarea poziţiei corpului (iritaţia peritoneală) orto. infecţii biliare) scaune sangvinolente (tromboza mezenterică. litiază).regiunea sacrată (dureri de la rect.hipocondrul stâng .în hipocondrul drept (UD) . cu durere continuă = complicaţie (penetraţie în organele invecinate)  periodicitatea – marea periodicitate (legata de anotimp)  factori de calmare a durerii  simptome de insoţire a durerii: . pancreatita hemoragică) facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acută) creşterea rapidă a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului +durere (volvulus intestinal) dispariţia matităţii hepatice + durere abdominală (perforarea unui organ cavitar).retrosternal . interesarea peritoneului  sediul durerii .depinde de sediul leziunii. din treimea superioară)  ritmicitatea – mica ritmicitate (variaţia cu orarul meselor).paraombilical  iradiere .modificarea apetitului .epigastric . localizată la baza gâtului.greaţa. apăsare (hipertonia musculaturii gastrice şi spasm piloric) sau cu caracter de arsură. reacţia inflamatorie periulceroasă. odinofagia – dificultate la deglutiţie însoţită de spasm esofagian.

pirozis. dispnee.anxietate . colecistita acută. frisoane .tulburări de ritm . eructaţii  complicaţii: . lancinanta .penetraţia în organe învecinate. umăr drept  tablou clinic: .peritonite primitive. tahicardie (D.urini hipercrome . 4. 5. colica salpingoovariană • sediu şi iradiere: fosa iliacă → iradiere în reg. diskinezie bilioveziculară. sarcină tubară ruptă 9. dureri colicative din suferinţe intestinale (colici intestinale) • caracter: crampe periombilicale. contractură musculară reflexă. senzaţie de torsiune.respiraţie superficială . salpingoovarită.meteorism .perforaţia . arsură.. crurală • cauze: salpingită. compresiune • sediu şi iradiere: epigastric/paraombilical → iradiere “în bară”(tipic). vărsături.perforarea unui organ cu conţinut septic . cu paroxisme (apăsare. colica biliară  debut: în prima jumătate a nopţii  circumstanţe de apariţie: prânzuri copioase.nespecifică 7. stres psihic  caracter: permanent.manevra Murphy+  semne şi simptome de însoţire: .febră. violentă.flexie anterioară a trunchiului .subicter scleral . căldură • fenomene de însoţire: greaţă.hemoragie digestivă .propagarea de la un organ infectat . sfâşiere)  sediu şi iradiere: hipocondrul drept → la baza hemitoracelui drept. alcool. vărsături.crize anginoase  cauze: litiaza veziculară/coledociană. colica apendiculară • caracter: durere brusc instalată în fosa iliacă dreaptă. în semicentură la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipică • fenomene de însoţire: vărsături incoercibile (alimentare →bilioase→poracee→zaţ de cafea).stenoză pilorică/mediogastrică . durerea pancreatică • caracter: continuă. peritonite chimice • caracter: durere vie. calmate de apăsare. efort. emisie de gaze. interscapulovertebral drept. ocluzia intestinală. la intervale scurte. febră 8.greaţă. enterocolopatia cr. durerea peritoneală (acută/cronică) Durerea peritoneală acută • etiologie: . strivire. fecale lichide/semisolide • cauze: toxiinfecţii alimentare. vărsături . iradiată epigastric • fenomene de însoţire: hiperestezie cutanată. hTA.infecţia primară a peritoneului .constipaţie .D cu IMA!) 6. greaţă.

stres. ↓ ponderală. în afara defecaţiei. iradiere dorsală .vărsături. boli prostatice şi de uretră posterioară 14. emoţii.fese. fără realizarea acesteia/eliminare de mucus • cauze: rectita. mezenterice 12. ce apare brusc la efort. puls filiform Durerea peritoneală cronică • caracter: intensitate redusă. vărsături. rectosigmoidita.hiperestezie cutanată . strănut. bolnavul o descrie variat ca pe o gheară. transpiraţii profuze. rădăcina coapsei • cauze: neoplasm rectal. condiţii meteo. mezenterice. vărsături caracteristice 11. cu iradiere în umărul şi/sau pe faţa cubitală a mâinii stângi. stenoze ale art. mese copioase şi dispare la fel de brusc la repaus şi coronarodilatatoare.DD: pancreatita acută  procese cronice: . tenesmele rectale – senzaţie de tensiune şi constricţie în regiunea anală. mai rar. caracter periodic • sediu şi iradiere: sediul obstrucţiei → difuzează în tot abdomenul • fenomene de însoţire: meteorism. paraombilicală . TA crescută • semne de intoxicaţie cu Pb: plumbemie ↑ (>30mg‰). plumburie↑ (>100mg‰).caracter de crampă. semne clinice ca în ocluzie + contractură abdominală difuză. fisura anală 15. pe o zonă întinsă.• tablou clinic: . Angina pectorală – tip de durere cardiacă de cauză ischemică. durerea din ocluzia intestinală • caracter: intensă. melenă. pe care bolnavul o arată cu toată palma. cianoza extremităţilor. după mese .constipaţie cronică.manevra Bloomberg .pneumonii de lob inferior . foarte intensă. durerea abdominală prin suferinţe extradigestive . ca o simplă înţepătură ● condiţii de apariţie – în timpul/după efort fizic. meteorism. . progresivă. tromboflebita hemoroidală.apărare/contractură musculară .Zona zoster (la debut) .patologie vertebrala. rectalgia (proctalgia) • caracter: accese de arsura. melenă/hemoragii oculte  cauze: tromboembolii ale v. suprimarea tranzitului. cu necesitatea imperioasă de defecaţie. arsură sau apăsare apărută retrosternal profund sau. dispnee. debut la efort. caracter de arsură • cauze: periviscerită (după intervenţii chirurgicale) 10. colica saturnină • caracter: dureri intense periombilicale. iradiată în coccis.facies şi atitudine caracteristice .intensitate mai mică. fisuri anale.durere brutală. semne de iritaţie peritoneală . emoţii.IMA . granulaţii toxice în eritrocite 13. Un sindrom clinic caracterizat prin durere retrosternală şi/sau precordială. inspir profund • fenomene de însoţire: sughiţ. postprandial. durerea din afecţiunile vaselor mezenterice (origine vasculară)  procese acute: .exacerbare la tuse. având o durată de 1-2-15 minute. consecutiv unor dureri de altă localizare. ● localizare – retrosternal/ precordial.

necesitând uneori morfină pentru a o calma ● cedează lent şi nu este influenţată de medicaţia coronarodilatatoare ● cel mai frecvent este localizată retrosternal.Durerea din infarctul miocardic – un tip de durere ischemică asemănătoare cu cea din angor. spre abdomen ● înspăimântă bolnavul. sughiţ. şi. trnaspiraţii abundente. imobilizându-l sau agitându-l ● se însoţeşte de reacţii vegetative – vărsături. meteorism. . mai rar atipic (epigastru) cu iradiere cel mai frecvent în umăr şi braţul stâng. mai rar. dar: ● nu este condiţionată de efort putând apărea şi în repaus ● durează mai mult de 15 minute (ore-zile) ● este mai intensă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful