25/4/2013 Puterea executiva Precizari terminologice : In principiu, prin puterea executiva se intelege acea facilitate a statului de a pune in executare

vointa exprimata prin lege de catre Parlament ca organ reprezentativ suprem al poporului. Pe de alta parte, prin puterea executiva sub aspect institutional se intelege sistemul de autoritati chemate sa indeplineasca functiile specifice aplicarii legilor. De regula, prin puterea executiva adeseori se intelege guvernarea insa puterea executiva inseamna nu numai guvernul ci si acolo unde institutia prevede institutia sefului de stat. STRUCTURA EXECUTIVULUI In structura executivului se regasesc urmatoarele entitati : 1. Seful de stat 2. Guvernul 3. Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice 4. Organele locale ale administratiei publice Seful de stat in raport cu puterea executiva are pozitionari diferite de la stat la stat in functie de forma de guvernamant astfel exista constitutii in care seful de stat este si sef al guvernului. De asemenea exista constitutii in care se prevede ca seful de stat este desemnat in urma alegerii prin vot popular, caz in care are atributii executive semnificative sau dimpotriva exista constitutii in cadrul carora reglementarile privind seful de stat il plaseaza sub autoritatea puterii legislative GUVERNUL Este consacrat in constitutie sub diferite denumiri : Guvern, cabinet de ministrii, consiliu de ministrii, denumiri ce depind de sistemul constitutional. Guvvernul are 2 componente : seful guvernului si ministrii + secretarii de stat. Conform Constitutiei romaniei guvernul este alcatuit din prim ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica. Seful guvernului denumit prim ministru, presedinte al consiliului de ministrii etc este si seful puterii executive acolo unde seful de stat nu este el insusi si sef al guvernului. Seful guvernului este cel care intocmeste si prezinta lista guvernului si formuleaza, prezinta, sustine in parlament programul de guvernare. De regula seful guvernului conduce executivul fiind responsabil de activitatea fiecarui minister. In sistemul legislativ romanesc, miistrii sunt subordonati primului ministru nu presedibtelui romaniei. Ministerele precum si celelalte organe centrale ale administratiei publice sunt entitati executive cu rolul de a pune iexecutare legile in domeniile lor de activitate. Organele locale ale administratiei publice sunt de 2 feluri : organe locale cu rol de servicii publice deconcentrate care se subordoneaza ierarhic ministerelor si sunt coordonate de prefect in calitatea sa de reprezentant al guvernului in teritoriu. La nivel local, exista autoritatile publice locale sau organe de putere (consiliul judetean, consiliul local) care au si ele organe executive proprii care le sunt subordonate exclusiv. Raporturile dintre puterea legislativa si executiva Rolul legislativului in formarea executivului. Autoritatea puterii legislative se exercita in raport cu puterea executiva diferit de la sistem constitutional la altul si in functie de forma de guvernamant. Desemnarea sefului executivului atunci cand acesta este seful de stat. Regula este ca parlamentul ar trebui sa aiba rolul esential. Aceasta este si tendinta dar acest rol depinde de forma de guvernamant sau de tipul de republica. In ceea ce priveste forma de guvernamant, in cazul monarhiei desemnarea sefului de stat care este anramonarhul se face de regula pe cale naturala (ereditara) context in care parlamentul are competente foarte limitate In republicile prezidentiale, seful de stat este desemnat de regula prin vot popular context in care de asemenea parlamentul are mai degraba un rol protocolar.

In republicile de tip semiprezidential lucrurile sunt mai nuantate in unele state in care functia de sef al statului si sef al guvernului sunt indeplinite de aceeasi persoana, respectiv seful de stat, numirea ministrilor revine sefului de stat fara interventia parlamentului. in regimurile monarhice parlamentare si prezidentiale, desemnarea sefului guvernului este reglementata diferit dar se pot distinge 4 modalitati : 1. Alegerea sefului guvernului de catre parlament prin vot dat cu majoritate absoluta. Seful guvernului astfel desemnat alcatuieste lista cu membrii guvernului lista care este de asemenea votata cu majoritate absoluta. Procedeul s-a practicat timp de aproape 50 de ani in statele din estul europei conduse de regimuri comuniste. 2. Seful guvernului este desemnat prin constitutie in persoana sefului partidului care a castigat alegerile parlamentare seful statului neavand alta posibilitate decat sa ia act si sa ratifice vointa populara. Membrii cabinetului sunt numiti de Parlament la propunerea sefului guvernului astfel investit. Avand in vedere majoritatea parlamentara, seful guvernului are capacitatea de a dispune intrucat se bazeaza pe majoritatea politica. Din aceasta perspectiva rolul parlamentului in desemnarea cabinetului este restransa. 3. Seful statului desemneaza un membru al parlamentului sa faca consultari in cazul parlamentului in vederea desemnarii unui prim ministru. Acest lucru este determinat de faptul ca prin traditie politica istorica si a fara,itarii politice interne este greu de obtinut o majoritatenparlamentara lejera si in acest context desemnarea primului ministru, alcatuirea guvernului si a programului de g uvernare se realizeaza prin negocieri intre grupurile politice. Parlamentarul desemnat sa organizeze aceste negocieri dpa ce a ajuns la un punct de vedere, consens majoritar in cadrul parlamentului in legatura cu desemnarea unui candidat pentru functia demprim ministru propune acea candidatura sefului statului iar seful statului prin decret il desemneaza prin ministru. Primul ministru astfel desemnat prezinta parlamentului spre aprobare o lista a guvernului si programul sau de guvernare. Observam in aceasta procedura constitutionala ca parlamentul are o mare capacitate decizionala in desemnarea primului ministru, a ministrilor si a programului de guvernare. A 4-a categ Este caracteristica sistemelor constitutionale de regula monarhice in care seful statului are atributii extinse astfel in emiratele arabe dar si in state precum monaco desemnarea sefului guvernului se face de catre seful de stat dupa consultarea adunarii nationale a presedintelui acestei adunari a fostului presedinte al adunarii care este de regula liderul opozitiei precum si a unui numar de personalitati eminente ale tarii. In urma acestor consultari, desemneaza un prim ministru care nu mai este supus nici unei alte aprobari. De asemenea tot seful statului desemneaza si ministrii in urma consultarii aceluiasi grup de personalitati ca si in cazul desemnarii primului ministru. In romania conform art 103 presedintel desemneaza un candidat pentru functia de prim ministru in urma consultarii PARTIDULUI care are majoritatea absoluta in parlament ori daca nu exista aceasta majoritate a partidelor reprezentate in parlament. Raporturile constitutionale dintre legislativ si executiv Ambele puteri au un rol hotarator in activitatea de guvernare.sigur ca participarea fiecareia dintre acestemputeri este nuantata avand in vedere functiile specifice. Se afirma tot mai frecvent ca organele executive sunt cele mai abilitate sa elaboreze politicile economice si sociale si sa le puna in aplicare pentru ca au capacitatea institutionala de a lua decizii! De a realiza programe, de a angaja negocieri, de a sanctiona lucruri pe care nu le poate face o adunare parlamentara. Totusi, avand in vedere ca parlamentul este organul reprezentativ sprem, acesta are posibilitatea si oligatia de a interveni in activitatea executivului pe mai multe cai : 1. Pe cale normativa - parlamentul este cel care legifereaza iar puterea executiva trebuie sa execute legile emise de parlament 2. Parlamentul aproba programul executivului, aprobarea reprezentand si un vot de incredere dat executivului. In cazul in care guvernul se abate de la programul de guvernare aprobat de parlament, parlamentul prin motiune de cenzura poate decide retragerea guvernului si pe cale de consecinta primul ministru este demis iar in urma demiterii acestuia toti membrii guvernului sunt si ei demisi. 3. Parlamentul aproba delegarea legislativa. In anumite situatii si conditii, guvernul poate fi abilitatsa emita norme juridice in domenii rezervate legii, dar numai daca parlamentul da o asemenea delegare, context in care stabileste domeniile si durata delegarii. 4. Parlamentul controleaza activitatea guvernului. Din ele expuse rezulta ca rolul dominant sau predominant in exercitarea puterii statalemrevine parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului, puterea executiva fiind cea care are rolul executional de infaptuirea deciziilor luate de parlament prin lege.

Interventia executivului in activitatea legislativa Aceasta interventie este posibila in baza principiului separatiei, echilibrului si conlucrarii intr puterile statului. Cea mai cunoscuta forma de interventie este initiativa legislativa a guvernului. Conform constitutiei, guvernul are abilitarea de a face propuneri legislative sub forma proiectelor de lege, intrucat in avtivitatea de guvernare trebuie sa elaboreze politici in domeniul social, politic, cltural, politici vare trebuie reglementate pin lege. Statistic, cam 90% dintre propunerile de legi sunt proiecte ale guvernului. O alta modalitate o reprezinta legiferarea prin delegare acolo unde seful statului indeplineste si functia de sef al executivului dar si cu prerogativa de a promulga legea in calitatea sa de sef al statului, acesta poate cere prin intoarcerea la promulgare o singura data reexaminarea legii pentru conditii de oportunitate care pe fond reprezinta o acordare a vointei executivului fata de reglementarea in domeniul respectiv. Compatibilitatea functiei de parlamentari cu functia de membru al executivului. Reglementarile constitutionale sunt diverse, sunt 3 solutii : 1. Incompatibilitatea absoluta - functia de parlamentar fiind incompatibila cu cea de membru al executivului. Acest principiu se regaseste in Frana sau in SUA. Se pleaca de la ratiunea ca puterile statului trebuie sa fie separate si ca un demnitar nu poate in principiu sa si legifereze si sa si execute. 2. Orice ministru trebuie sa fie si parlamentar, altfel spus membrii guvernului sunt desemnati din randul membrilor parlamentului.min unele state cu sistemul legislativ inspirat din cercul italiei, japoniei, australiei, etc, ministrii desemnati dobandesc si statutul d parlamentar pe timpul exercitarii mandatului 3. Se regaseste in tarile in care ministrii nu sunt obligati sa fie parlamentari dar nici nu le este interzis acest lucru.

------------------18/4/2013 Actele parlamentului - legea ca act juridic al parlamentului. Parlamentul este conform constitutiei organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiutioare. Este autoritatea publica care exercita puterea legislativa fiind unica autoritate in domeniu. Legea insa are mai multe acceptiuni sub aspect conceptual : in sens larg, prin LEGE se intelege orice act juridic emis de o autoritate publica prin care se reglementeaza relatii sociale intr-un anumit domeniu. Astfel in sens larg au semnificatia de lege nu numai actele emise de parlament ci si hotararile de guvern, ordinele ministrilor cu caracter normativ sau ordinele emise de alte autoritati publice centrale sau locale. In sens restrans prin LEGE intelegem actul normativ emis de catre parlamentul Romaniei. Putem defini legea ca fiind actul juridic al parlamentului elaborat in conformitate cu constitutia potrivit unei proceduri prestabilite, prevazuta si ea intr-o lege sau in constitutie, act ce reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai importante. Din aceasta definitie rezulta urmatoarele trasaturi : - legea nu poate fi emisa decat de catre Parlament in calitatea acestuia de organ suprem al puterii de stat. In adoptarea legii Parlamentul este suveran si nu se supune nici unei alte ingerine. Nici macar autoritatea Prezidentiala nu poate infrange vointa normativa de reglementare a parlamentului. - legea se adopta printr-o procedura legala preexistenta prevazuta in constitutie si in legea privind elaborarea actelor normative. 24/2000. Continutul material al legii este in principiu reglementat prin constitutie si el vizeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai importante. O parte din aceste relatii sociale sunt reglementate de art 73 alin 3 din Constitutie si vizeaza domeniul de reglementare prin legea organica. In ceea ce priveste legile ordinare nu exista un domeniu reglementat care sa vizeze ce relatii sociale sunt anume reglementate prin lege fiind un drept al parlamentului de a-si stabili ce anume sa reglementeze. Clasificarea legilor dupa continut :

1. Legile constitutionale care vizeaza sub aspectul continutului revizuirea constitutiei. Procedural aceste legi se adopta prin votul a 2/3 din numarul membrilor fiecarei camere si se definitiveaza in urma aprobarii ei prin referendum popular national. 2. Legile organice : care vizeaza domenii considerate foarte importante pentru organizarea social politica si economica a tarii si care sunt delimitate expres in art 73 alin 3 din Constitutie. Procedural aceste legi se adopta cu jumatate plus 1 din numarul membrilor fiecarei camere. 3. Legile ordinare : reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si mai importante pr societate. 4. Legile speciale : sunt legi fara continut. Sunt acele legi de delegare a competentei legislative in favoarea guvernului respectiv legile de abilitare a guvernului de a emite ordonane pe timpul vacantei parlamentare PROCEDURA DE ELABORARE A LEGII Aceasta procedura inseamna o anumita etapizare. Sunt activitati anterioare adoptarii legii, activitati concomitente adoptarii, procesul de dezbatere si votare si mai exista o perioada ulterioara adoptarii legii. 1. Initierea legii 2. Transmiterea si inregistrarea la camera 3. Includerea pe ordinea de zi 4. Dezbaterea in plen 5. Votarea Initiativa legislativa - apartine guvernului, deputatilor si senatorilor. Art 74 alin 1 initiativa legislativa este in esenta un proiect de lege prin care se reglementeaza relatii sociale dintre cele mai generale si mai importante. Prin aceasta initiativa se poate viza o lege noua sau modificarea unei legi deja in vigoare. Cand initiativa legislativa vine de la guvern aceasta se numeste PROIECT DE LEGE iar cand vine de la senatori si deputati se numeste PROPUNERE LEGISLATIVA. Orice initiativa legislativa trebuie sa fie insotita de expunerea de motive a legii iar daca implica cheltuieli bugetare sau diminuarea unor surse de venit extra bugetare, initiatorul trebuie sa prevada sursa de acoperire financiara.

------------------11/04/2013 Structura bicamerala a parlamentului se regaseste insa si in state unitare precum Romania sau Ungaria. Structura bicamerala a parlamentului inclusiv in unele state unitare este o consecinta a unei dezvoltari istorice a puterii de stat. Astfel aceasta structura este o faza tranzitorieintre regimurile vechi aristocratice si regimurile democratice moderne. Camera superioara era alcatuita din reprezentanti ai paturilor sociale favorizate sau din reprezentanti ai unor institutii cu influenta in viata politico sociala a tarii pe cand camera "joasa" era alcatuita din reprezentanti alesi prin vot cvasiuniversal. Parlamentul bicameral in statele unitare a avut rolul de a echilibra politic paturile sociale existente la un momentdat. Bicameralismul a avut un rol in dezvoltarea exercitiului democratic. Rolul bicameralismului este acela de a se asigura o temperare a exceselor clasei politice majoritare intr-una din camere. Inlatura despotismul parlamentar Asigura o mai buna chinzuinta in alcatuirea legii. Exista posibilitatea remedierii unor minusuri scapate de prima camera votanta la camera decizionala. Viciile bicameralismului. 1. Incetineala legislativa cu posibilitatea astfel creata ca puterea executiva sa intervina 2. Se poate crea conflict constitutional intre cele 2 camere intrucat la un momentdat nu se poate stabili cu certitudine caracterul legii si prin urmare procedura constitutionala parlamentara Este parlament bicameral statuat ca atare prin cultura

Organizarea interna a parlamentului Exista organizare strict politica si organizare politico-administrativa. Organizarea politica se refera la structurile interne constituite pe criteriul apartenentei la un anumit partid. Forma de organizare a parlamentului in structuri politice o reprezinta grupurile politice parlamentare. Acestea sunt alcatuite, constituite, din deputati respectiv senatori in functie de apartenenta lor la un anumit partid. Constituirea grupurilor politice parlamentare nu este obligatorie, este o facilitate, o optiune. In practica, din 1991, in toate legislaturile au existat grupuri parlamentare. Scopul constituirii lor vizeaza coerenta si unitatea de actiune politica conforma cu optiunea politica a partidului in domeniile care sunt supuse deliberarii. Conform regulamentului fiecarei camere care reglementeaza organizarea acestor grupuri politice pentru a se putea constitui un nun politic parlamentar este nevoie de minimum 10 membrii deputati sau senatori. Beneficiul organizarii politice in grupuri politice il reprezinta faptul ca actioneaza coordonat si unitar in adoptarea deciziilor puse in fata parlamentului si prin aceasta contribuie la luatea deciziilor de interes national conform mandatului primit de la cetaeni. Dpdv politico asministrativ participa la organizarea interna politico administrativa a parlamentului unde are puterea de decizie in functie de marimea grupului, astfel grupulmpolitic parlamentar poate contribui la : Propun candidatii pentru alegerea presedintelui camerei, a vicepresedintilor pentru functia de presedinte al camerei, de vicepresedinte, secretar, etc Prin liderii de grup isi dau acordul in desemnarea membrilor comisiilor de specialitate. De asemenea prin lideri pot cere modificarea ordinii de zi, verificarea existentei cvorumului de sedinta, pot cere incheierea dezbaterii unei probleme de pe ordinea de zi etc. Majoritate politica parlamentara si opozitia parlamentara. Prin majoritate politica parlamentara intelegem partidul sau alianta politica ce intruneste majoritatea politica a parlamentarilor rezultata in urma scrutinului. Aceasta majoritate politica parlamentara are dreptul constitutional sa desemneze pe primul ministru si sa contribuie la sustinerea programului de guvernare prezentat de primul ministru in numele guvernului. Majoritatea politica parlamentara este cea care asigura posibilitatea adoptarii prin vot a actelor normative si pe cale de consecinta poarta raspunderea politica pentru intreaga activitate legislativa precum si pentru activitatea de guvernare pe care o sustine. In plan organizatoric parlamentar are rolul decisiv in constituirea structurilor politico-administrative precum si a organelor de conducere a camerelor si a structurilor din cadrul acestora. OPOZITIA POLITICA PARLAMENTARA - Reprezinta o parte a membrilor parlamentului alesi prin scrutin electoral sub sigla partidelor politice, partide care insa nu au intrunit majoritatea optiunilor electoratului. Desi nu are rolul determinant in luarea deciziilor politice totusi opozitia parlamentara poate avea un rol important in temperarea "dictaturii majoritatii" respectiv a exceselor de putere la care ar putea fi predispusa majoritatea parlamentara. Ca structura parlamentara, opozitia ocupa uneori un loc oficial in cadrul institutiilor politice. In unele state seful opozitiei avand o veritabila functie politica fiind consultat inclusiv la elaborarea programului de guvernare. Majoritatea parlamentara poate fi constituita din membrii unui singur partid sau al unei singure aliante Conform constitutiei Romaniei, in fiecare camera este constituit un birou permanent al camerei. Aceste birouri permanente sunt reglementate de const. Biroul permanent al camerei este alcatuit din presedintele camerei, 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Presedintii camerelor se aleg pemintreaga perioada ampegislaturii, pe 4 ani, pe cand ceilalti membrii, respectiv vicepresedintii, chestorii si secretarii se aleg la inceputul fiecarei sesiuni pe durata sesiunii respective. Comisiile parlamentare

Sunt structuri interne de lucru cu rol deosebit in pregatirea lucrarilor precum si in exercitarea nfunctiilor parlamentului. Clasificarea comisiilor : Dupa durata lor sunt comisii parlamentare permanente si comisii parlamentare temporare sau ad-hoc dupa criteriul competentei

Sunt comisii comune pentru ambele camere si comisii proprii specifice fiecarei camere Dupa criteriul competentei Conisii de mediere, comisii de ancheta, comisii speciale care sunt si cu caracter temporar. Comisiile permanente sunt specializate pe domenii de interes decizional in planul activitatii politice, sociale, economice in care trebuie sa delibereze parlamentul. Rolul acestor comisii permanente este acela de a analiza sub toate aspectele un anumit domeniu de activitate si de a propune plenului adoptarea unei decizii.

------------------4/04/2013 Parlamentul reprezinta o institutie publica si juridica formata din una sau doua corpuri (adunari sau camere), fiecare alcatuita dintr-un numar de reprezentanti ai poporului, reprezentanti mandatati sa exercite in numele electoratului puterea politica. Conform Constitutiei Romaniei, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Din perspectiva ca este organul reprezentativ suprem si cea mai inalta autoritate statala, parlamentul exercita anumite atributii. In primul rand, exercita atributii de conducere deliberative pentru ca reprezinta vointa poporului si este abilitat sa exercite cele mai importante drepturi ale acestuia. Care se exercita prin indeplinirea functiei legislative si deliberative Parlamentul are aceasta functie deliberativa in sensul ca delibereaza in legatura cu numirile unor inalti functionari publici. Parlamentul numeste presedintele curtii de conturi, avocatul poporului, primul ministru. In unele constitutii parlamentul este cel care numeste presedintele (italia) Parlamentul are atributii constituante, indeplineste atributii jurisdictionale. Primul ministru poate fi demis de catre Parlament prin aprobarea motiunii de cenzura si odata cu demiterea primului ministru, sunt demisi toti ministrii. CLASIFICAREA FUNCTIILOR 1. Legislativa parlamentul adopta 3 tipuri de legi : legi constitutionale, de revizuire a constitutiei, legi organice care vizeaza domeniile cele mai importante ale activitatii statale, pentru a fi adoptate trenuiesc sa fie votate de majoritatea absoluta 2. Stabilirea directiilor principale ale activitatii statale Este consecinta Faptului ca parlamentul primeste de la popor imputernicirea de conducere statala. Drept consecinta, parlamentul decide aprobarea sau nu a bugetului propus de executiv aproba sau nu programul de guvernare al tarii. Poate declara sau nu mobilizarea generala sau partiala. Stabileste organizarea si functionarea organelor de stat si in general legifereaza in toate domeniile rezervate conform articolului 73 alin. 3 3. Alege, formeaza sau avizeaza formarea, numeste sau revoca demnitari in conducerea unor autoritati statale. Aceasta functie este expresia preeminentei parlamentului fata de celelalte puteri publice sau autoritati statale. Parlamentul desemneaza avocatul poporului, fiecare camera numeste pentru un mandat irevocabil de 9 ani cate 3 judecatori la curtea constitutionala, numeste guvernatorul bancii centrale si viceguvernatorul, numeste presedintele curtii de conturi. 4. Exercita controlul parlamentar cu privire la legalitatea indeplinirii atributiilor de catre toate celelalte autoritati incepand cu presedintele romaniei. FORME SI MIJLOACE DE EXERCITAREA CONTROLULUI PARLAMENTAR Controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte. Astfel de exemplu, parlamentul asculta anual mesajul presedintelui cu privire la principalele probleme ale natiunii, asculta si aproba programul guvernului, asculta anual raportul curtii de conturi, raportul avocatului poporului, dar

poate oricand sa solicite rapoarte in legatura cu diverse probleme punctuale. Controlul exercitat prin comisii parlamentare care pot fi de 2 feluri : comisiile permanente si comisiile de ancheta sau speciale constituite ad-hoc. Controlul executat prin interpelari. Sunt reglementate in const. Art. 112 guvernul si membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau interpelarile formulate de deputati sau senatori. Solicitarea si obtinerea deminformatii de la orice autoritate publica este prevazut art 111 alin 1 Control exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor. Fcontrolul executat prin avocatul poporului - este o institutie a carei reglementare constitutionala este prevazuta in articolul 58 - 60 in principiu controleaza activitatea administratiei publice, actele acesteia si activitatea functionarilor publici in raporturile lor profesionale cu cetatenii, control prin care se urmareste respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor Conduce politica externa prin aceea ca ratifica sau pronunta tratatele internationale declara starea de razboi, poate decide suspendarea sau incetarea ostilitatilor samd Organizarea interna si functionala proprie validarea sau anularea alegerii unor parlamentari. Adoptarea regulamentului de organizare si functionare a parlamentului Isi stabileste bugetul propriu.