You are on page 1of 327

INTRODUCERE

Turismul cultural reprezintă un domeniu de interes, care îmbină noţiuni şi cunoştinţe legate de elementele culturale şi de valorificarea lor turistică, din regiuni diferite de pe glob şi chiar din interiorul anumitor teritorii mai restrânse. Analiza şi prezentarea datelor legate de turismul cultural, trebuie să includă amănunte legate de evoluţia culturală a unor popoare, fenomenele de aculturaţie, toate incluse într-un patrimoniu, care apoi este fi valorificat turistic. De la această premisă am plecat, încercând să pun în evidenţă posibilităţile de valorificare turistică a unui patrimoniu existent.

Lucrarea îşi propune să facă înţelese anumite noţiuni şi evenimente, care au determinat formarea unui anumit popor si a unei culturi proprii acestuia. Există cunoştinţe suficiente la nivelul studenţilor geografi pentru a percepe anumite relaţii de intercondiţionare socială şi economică, dar trebuie într-o oarecare măsură completate cu cele de natură culturală. Este necesară stabilirea elementelor care alcătuiesc patrimoniul cultural, înainte de a se trece la posibilităţile de valorificare turistică. Lucrarea, prin părţile componente, nu face altceva decât să explice, în mare, evoluţia anumitor evenimente de natură culturală şi de aculturaţie. Studenţii geografi trebuie să aibă o imagine de ansamblu asupra tuturor evenimentelor care au dus la definitivarea statutului actual. Numai aşa, este mult mai bine înţeles fenomenul de metisaj la nivel de populaţie, care sunt tipurile de relaţii sociale, care este modul de înţelegere şi de ridicare a statutului de calitate a vieţii, care este standardul economic pe care şi-l propune fiecare popor, sau fiecare grup de populaţie în parte. Înţelegerea acestor procese şi fenomene le este necesar şi din punct de vedere profesional, atunci când pot ajunge să parcurgă fizic aceste ţinuturi, fiind nevoie de pregătirea culturală a fiecăruia, pentru o comunicare corespunzătoare. Este deosebit e importantă cunoaşterea detaliilor

Interrelaţia dintre elementele sociale, economice şi elementele culturale.

Stabilirea noţiunii de „patrimoniu cultural” şi de „valorificare turistică”.

Necesitatea înţelegerii particularităţilor culturale ale fieări arii geografice pentru stabilirea unui raport corect de înţelegere şi valorificare turistică

Importanţa

1

culturale din regiuni geografice diferite. Evoluţia societăţii cunoaşterii detaliilor culturale şi ale pune mari semne de întrebare şi, tocmai de aceea, prin evoluţiei societăţii culegerea de informaţii de la cei care au avut preocupări importante în acest domeniu, am încercat să pot prezenta studenţilor geografi câteva dintre detaliile legate de acest domeniu. Aspectul practic al acestei lucrări se poate face doar într-o mică măsură, fiind nevoie de dorinţă de cunoaştere şi de multă preocupare în acest domeniu, dar nu este imposibil. Analiza culturală a unei arii geografice presupune analiza tuturor elementelor care formează în ansamblu Principalele elemente cultura. Trebuie, de obicei, să se plece de la elemente care fac obiectul de culturală sunt: istorico-geografice, peste care se suprapun celelalte analiză tradiţiile,vestimentaţia, elemente, cum sunt tradiţiile, vestimentaţia, mentalităţile, mentalităţile, particularităţi legate de locuinţă şi locuire, arhitectura locuinţele, alimentaţia, arhitectura tradiţională şi evoluţia acesteia, alimentaţia ca mod credinţele, locală ş.a. tradiţional de reprezentare, credinţele şi religia în general, prin tot ceea ce presupune ea, adică ansamblul de construcţii şi ritualurile practicate. Cu riscul de a mă repeta, pot spune în acest sens că, în raport cu natura şi societatea, omul, indiferent unde trăieşte Analiza culturală el, urmăreşte stabilirea unor relaţii de comunicare şi reprezintă importanţă deosebită prin regăsire. În felul acesta, sferei culturii îi aparţin: stabilirea relaţiilor de obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi practicile religioase, comunicare, înţelegere şi posibilitate de operele de ştiinţă şi artă, ornamentele, arhitectura, valorificare economică şi mai ales turistică sculptura, pictura şi artele decorative. Obiectivele acestei lucrări sunt clare şi scopul nu este Scopul este de altul decât ridicarea pregătirii în domeniul culturii şi al creştere a nivelului de pregătire a civilizaţiei a studenţilor geografi.
studenţilor geografi în ceea ce priveşte turismul cultural

2

CAPITOLUL I.
ÎNŢELEGEREA CONCEPTELELOR DE “CULTUR Ă” ŞI “CIVILIZAŢIE”

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Definirea conceptelor de “cultură” şi “civilizaţie” Studii şi cercetări în domeniul culturii şi civilizaţiei cu rol în precizarea definirii celor două concepte Importanţa cunoaşterii şi includerii studiului culturii proprii unui teritoriu în studiile geografice Cultura şi formele de comunitate umană

Obiective: - Întelegerea definirii conceptelor de “cultură” şi “civilizaţie”; - Întelegerea importanţei cunoaşterii şi includerii studiului culturii ce aparţine unui teritoriu în studiile geografice;

-

Întelegerea particularităţilor culturii comunităţilor umane;

Stabilirea noţiunii de cultură şi formele de comunitate umană.

3

1.1.

Definirea conceptelor de “cultură” şi “civilizaţie”

Există multe definiţii date conceptelor de “cultură” şi “civilizaţie” în decursul timpului. Unii autori pun semnul de egalitate între cei doi termeni, socotindu-le două noţiuni identice, iar alţii consideră că există mari diferenţe între ele. De cele mai multe ori se eludează perspectiva raporturilor dintre cultură şi civilizaţie, faptul că nu există o dihotomie, o opoziţie între cele două domenii, ci o interrelaţie, o legătură strânsă între ele.

Pentru studenţii eografi este necesară înţelegerea celor doi termeni, aceia de cultură şi de civilizaţie. Plecând de la aceşti doi termeni, ei pot face corelaţiile corecte dintre valorile reale existente într-un spaţiu geografic şi posibilităţile de valorificare turistică a acestora. Valorificarea turistică se poate baza în acest fel pe realităţile culturale ale unei societăţi. Cu trecerea timpului, se înregistrează fenomenul de întrepătrundere a elementelor culturale ale popoarelor. Rolul fiecărui specialist este de a avea capacitatea de a prezenta valorile autentice, autohtone ale fiecărui spaţiu geografic şi, elementele care au suferit modificari prin fenomenul de aculturare. Tocmai de aceea insist pe înţelegerea celor doi termeni, dând astfel posibilitatea studentului geograf şi apoi a specialistului în turism să pună în valoare elementele patrimoniului cultural, celor înteresaţi. Întreaga evoluţie istorică a omenirii dezvăluie interrelaţia dintre cultură şi civilizaţie, comunicarea dintre acestea urmărind realizarea idealului şi demnităţii omului, a vieţii, a comunităţii umane. Noţiunile de cultură şi civilizaţie nu pot fi definite categoric, ca şi când am defini un obiect. În ştiinţele umaniste cuvintele îşi modifică sensul în funcţie de perspective istorico-filosofică în care sunt folosite, de împrejurările social-politice pe care le exprimă, ele urmând gândirea celui care le animă, le însufleţeşte. De cele mai multe ori în literatura de

Interrelaţia dintre cultură şi civilizaţie

Intrebuintarea termenilor de „kultur”şi „civilization”

4

specialitate termenii de cultură şi civilizaţie se confundă. Pentru “civilizaţie” germanii întrebuinţau termenul de “kultur”, iar francezii indică apoi cultura prin cuvântul “civilization”. Ei folosesc deseori expresiile de “civilizaţie spirituală” şi de “cultură materială”. Dicţionarul enciclopedic “Quillet”(1938) defineşte conceptul de civilizaţie ca “sinonim cultură”. Au fost date mai multe definiţii ale conceptelor de cultură şi civilizaţie (C. Kluckhohn şi A.L. Kroeber înregistrează peste 180) care n-au făcut altceva decât au mărit şi mai mult confuzia. O. Drâmbă defineşte în lucrarea sa Istoria culturii şi civilizaţiei cei doi termeni. “Civilizaţie” înseamnă totalitatea mijloacelor cu ajutorul cărora omul se adaptează mediului (fizic şi social), reuşind să-l supună şi să-l transforme, să-l organizeze şi să-l integreze. Tot ceea ce aparţine orizontului satisfacerii materiale, confortului şi securităţii înseamnă “civilizaţie”1. El consideră astfel ca domenii de interes şi punere în valoare a elementelor de civilizaţie, tot ceea ce ţine de alimentaţie, locuinţă, îmbrăcăminte, construcţii, mijloace de comunicaţie, activităţi economice, organizarea socială, militară şi juridică, precum şi educaţia şi învăţământul – în măsura în care răspund exigenţelor vieţii practice. E. Morin afirmă că civilizaţia este ceea ce “a putut fi dobândit şi transmis de la o societate la alta…”2. F. Braunstein afirmă faptul că astăzi “se admit două sensuri pentru termenul de civilizaţie. Civilizaţia constituie starea unui grup uman, evoluat, şlefuit, civilizat. Al doilea, mai larg, desemnează procedee sale tehnice, credinţele, activităţile intelectuale, artistice, formele de organizare politică şi socială ale unui popor”3. Cuvântul “civilizaţie” pare să se fi născut în Franţa la mijlocul secolului al XVIII-lea. El apare pentru prima dată
1

Definirea termenului de „civilizatie” de către Ovidiu Drâmbă

Definirea termenului de „civilizatie” de către E. Morin

Definirea termenului de „civilizatie” de către F. Braunstein

„Naşterea”cuvântului

Ovidiu Drîmbă, Istoria culturiişi civilizaţiei, Editura Vestala, vol. I, Bucureşti, 1998, pag. 6 2 E. Morin, Penser l’Europe, pag.37 3 Florence Braunstein, Istoria civilizaţiilor de la origini până în secolul al VII-lea d.Hr., Editura Lider, Seria Cultură Generală, Bucureşti, pag. 8.

5

în 1756 în scrierile marchizului de Mirabeau, tatăl faimosului tribun, în “L’Ami des Hommes ou Traité de la population”4. Acest cuvânt a cunoscut o utilizare foarte mare în Anglia şi Germania, dar şi în Franţa. Aceasta era dovada că el răspundea unei necesităţi. Acesta a fost derivate din verbul “civilizer”, care exista la sfârşitul secolului al XVI-lea, dar cu două sensuri diferite: unul ţinea de jargonul juridic (civilizer, adică a trece un proces din domeniul criminalistic în cel civil), iar celalalt însemna acţiunea de a-i civiliza pe sălbatici sau pe bădărani. Latina cunoştea deja antinomia civilis-silvaticus, dar, de atunci, termenul “civil” s-a încărcat cu alte câteva semnificaţii şi e posibil ca neologismul “civilize” să-şi fi păstrat înrudirea cu “civil”şi “cite”. Substantivul derivat din verb, “civilization”, asemenea multor termeni francezi cu această terminaţie, avea în acelaşi timp un sens activ (acţiunea de a civiliza) şi un sens pasiv (starea unei societăţi).

„civilizaţie”în secolul al XVIII-lea

Rolul activ şi pasiv al termenului „civilization”

1.2. Studii şi cercetări în domeniul culturii şi civilizaţiei cu rol în precizarea definirii celor două concepte
În prezent, sunt numeroşi cei care continuă să întrebuinţeze cuvântul „civilizaţie” pentru a denumi o societate, oricât de redusă sau arhaică ar fi ea, numai cu condiţia să prezinte o incontestabilă omogenitate şi să se distingă suficient de alt grup uman. Se poate vorbi în acest sens de civilizaţia triburilor pueblo sau de civilizaţia indienilor jivaro, cu tot atât de mare importanţă ca de civilizaţia elenă sau chineză.

Primul sens, civilizaţia înţeleasă ca istorie a unei culturi superioare, apare cu mult mai devreme, deoarece marchizul de Mirabeau folosise cuvântul în acest sens. Dar, la începutul secolului următor, Wilhelm von Humboldt întrebuinţa termenul de civilizaţie 5, pentru a desemna acel ansamblu de trăsături caracteristice pe care le prezintă o societate umană: limbă, instituţii, obiceiuri, credinţe,
4

Rolul lui Wilhelm von Humboldt în introducerea şi

Confirmarea a fost adusă de un grup de cercetători de a Sorbona – École de Hautes Études, în 1950-1960. 5 N. Djuvara, Civilizatii si tipare istorice, un studiu comparat al civilizatiilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 2004, pag. 10-14.

6

unde a avut din ce în ce mai mult tendinţa să se diferenţieze de civilizaţie în sens activ. Ea a fost reluată în perioada Renaşterii în acelaşi sens de îmbogăţire a spiritului şi în cercurile de filosofi francezi ai secolului al XVIII-lea. care urma să se accentueze din ce în ce mai mult la autorii germani. De aici. el urma să fie folosit în Germania. 6 utilizarea termenului de civilizaţie Cultura mensis O. Editura Beladi. Humboldt care a dat termenului civilizaţie sensul etnologic şi se pare să fie iniţiatorul nuanţei de sens. 7 . După Spengler fiecare cultură are un ciclu vital de o mie de ani pe care nu-l poate depăşi deoarece atât au durat şi marile culturi: babiloniană. Declinul Occidentului. urmează viaţa ca moarte.moduri de gândire. al moravurilor şi în sentimental interior care se raportează la ele”. Spengler şi ipoteza sa despre cultură şi civilizaţie W. Spengler opune cultura civilizaţiei. Istoricul şi filosoful german O. Ele reprezintă un sfârşit. civilizaţia reprezintă moartea unei culturi. Spre deosebire de istoricii francezi. Cuvântul “cultură” este folosit din Antichitate. von Humboldt – “Civilizatia este umanizarea popoarelor în interiorul instituţiilor lor exterioare. ele urmează devenirea ca devenit. 1966. dar la care se ajunge dintr-o profundă necesitate”7. autorii germani au acordat întâietate culturii în faţa civilizaţiei. Craiova. între cultură şi civilizaţie. greco-romană. în realitate ca un sinonim al neologismului “civilizaţie”. Cuvântul “cultură” era străvechi. I. pag. indiană. Pentru el. Metafora “cultură a spiritului” (cultura mensis) fusese deja utilizată de autorii latini. “Civilizaţiile – spune Spengler – sunt stadiile cele mai superficiale şi mai artificiale pe care le poate atinge o comunitate umană superioară. Definiţia pe care o dă civilizaţiei în introducerea la eseul lui asupra limbii kawi din Java este deja foarte apropiată de cea a etnologilor contemporani 6. Cuvântul urma să fie folosit pentru prima dată în sens pasiv. pe când cultura ar fi ansamblul creaţiilor sale spirituale. 5. ca existent. vol. în accepţiunea de astăzi. 7 Oswald Spengler. Acest din urmă termen desemna mai mult achiziţiile materiale ale unei societăţi. evoluţia ca încremenire…Ele reprezintă un soroc irevocabil.

cultură instituţională – in care se include statul. ornamentele. motivare şi finalitate – la domeniul spiritului şi al intelectului ”8. Angela Banciu defineşte cultura ca fiind “totalitatea valorilor spirituale create de omenire în decursul practicii social-istorice şi care reprezintă procesele realizate în cunoaşterea naturii. pictura şi artele decorative. În acest sens. societăţii şi a devenirii însăşi a fiinţei umane”10. 1965. 8 . 11 Dimitrie Gusti.Noţiunea de cultură o găsim în tot atâtea surse. care reuşesc. cultură obiectivă – prin care se înţelege un sistem de bunuri culturale ce formează stilul unei epoci (dat de creaţiile literar-artistice. Istoria culturii şi civilizaţiei. armata. 10 Angela Banciu. vol. tradiţiile. operele de ştiinţă şi artă. I. 3. raportul viu dintre persoane şi valoarea culturală11. biserica. artistice. Editura Ştiinţifică. omul apare ca o fiinţă socială. iar în raportul omnatură. Cultura se naşte prin dialogul activ al omului cu natura. pag. sferei culturii îi aparţin: obiceiurile. Cultura şi civilizaţia. Editura Vestala. Editura politică. Pagini alese. 1977. Marlaux definea cultura ca fiind “acel moment în care umanul se desprinde de biologic”. 2003. 43. organizaţiile economice. cu sensuri asemănătoare. 8 9 Definiţia culturii Definirea culturii de către Marlaux Definirea culturii de către Angela Banciu Dimitrie Gusti şi rolul sau în analiza cuturii O. descoperirile ştiiţifice. lăsând însă posibilitatea asemănării şi confuziei. intenţie. sculptura. 2003. Alexandru Tănase. Bucureşti. 2. omul urmăreşte stabilirea unor relaţii de comunicare şi regăsire. Bucureşti. Editura Lumina Lex. actele şi operele limitate ca geneză. Bucureşti. cultură personală – ce semnifică atitudinea personală faţă de opera de cultură. 256-260. Cultură şi civilizaţie. pag. În felul acesta. 15. credinţele şi practicile religioase. Drîmbă. pag. de apariţia unui cult religios). în raport cu natura şi societatea. “ Culturalul se prezintă ca o ipoteză majoră a socialului şi umanului”9. şcoala. ştiinţifice.. într-o oarecare măsură. arhitectura. “Cultura include în sfera ei de atitudine. pag 7. Marele sociolog român Dimitrie Gusti oferă trei accepţii ideii de cultură: 1. să se detaşeze uşor de termenul de civilizaţie.

morale. Sociologia culturii. judecăţile de evaluare. Pe lângă faptul că fiecare naţiune îşi are cultura sa. fenomene şi procese sociale – se ocupă de socio-dinamica ei. Importanţa cunoaşterii şi includerii studiului culturii proprii unui teritoriu în studiile geografice Cultura. juridice. plecând de la cultură – ca domeniu al unor fapte. ajunse pe un anumit prag al dezvoltării istorice. criteriul şi idealul valoric. în funcţie de sistemul de valori Rolul culturii în ansamblul vieţii sociale Definirea culturii naţionale 9 . Rolul culturii în ansamblul vieţii sociale este deosebit de mare în condiţiile în care factorul cultural este într-o permanentă relaţie şi interdependenţă cu factorul economic. de determinismul ei social. iar studierea atitudinilor şi comportamentelor individuale se face pe fundalul unei culturi specifice. dar şi clasificări ale valorilor culturale de tip specific: economice. istorice. dar şi ca extindere filosofică a naturii sale.Fiecare cultură reprezintă expresia unei anumite societăţi. Nu se poate face abstracţie de filosofie şi sociologie în cadrul acestui studiu. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale şi raportarea lor la baza economică şi la tipul de relaţii socio-economice pe care se dezvoltă. ca fenomen al vieţii sociale. Este mult mai uşor de înţeles conceptul de cultură şi culturalitate prin intermediul acestor două ştiinţe. Sociologia culturii studiază procesul de recunoaştere a culturii în sistemul social global. Cultura naţională reprezintă ansamblul valorilor materiale şi spirituale ale unei societăţi.3. scara de valori a unei societăţi şi a unui regim sunt categorii axiologice. nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. sistemele de valori. Filosofia culturii urmăreşte descoperirea legilor care guvernează în mod determinist dinamica culturii. Cultura reprezintă expresia unei societăţi 1. Lumea valorilor. de corelaţiile dintre cultură şi celelalte domenii ale realităţii sociale. care permit nu numai analize ale dinamicii culturii. impune nu numai analize sociologice care să o releve ca domeniu distinct al realităţii sociale. estetice. specificul ei diferă de la o treaptă de evoluţie la alta. politice.

creaţie şi valorizare). Ea reprezintă o rezultantă a schimbului realizat între procesele vieţii sociale. Înţelegerea relaţiilor: intercondiţionarea lor reciprocă (de acumulare. Cultura nu poate fi înţeleasă decât ca element al ansamblului vieţii sociale. Psyhologie sociale. forme specifice. Prin ele şi trăirile unor categorii demografice. izvorâte din realităţile sociale şi naţionale. om-natură.pe care îl produce şi îl adoptă. Arta este o formă de manifestare a culturii. 10 . artele muzicale şi creaţiile literare. artele decorative. 1967. PUF.4. studiul aspectelor sociologice şi istorice ale culturii din orânduirea primitivă nu poate fi realizat decât în raport cu forma de comunitate gentilico12 Tipuri caracteristice de cultură Otto Klineberg. 1. care trebuie să se exprime prin operele de artă şi literatură. Paris. în special atunci când se face referire la o societate şi la evoluţia ei. un rol esenţial îl au artele plastice. pag 71-72. Reflectând specificul fiecărei epoci. Fiecărui tip de comunitate umană îi este propriu un anumit tip de cultură. Între acestea. cultura îmbracă. Una din caracteristicile cultură fundamentale şi universale ale omului este capacitatea sa Raportul personalitate de adaptare la condiţiile sociale şi culturale în interiorul cărora creşte şi se dezvoltă. în funcţie de mediul social şi cultural în care trăieşte12. De cele mai multe ori om-valoare trebuie să ţinem cont de cele trei topuri de relaţii: omnatură. însă o definire a bogatului conţinut al culturii nu trebuie să se reducă la câteva relaţii. Trebuie de fiecare dată ţinut cont de raportul culturăpersonalitate. îşi exprimă reacţiile atitudinale de acceptare sau de respingere a unora dintre aceste realităţi. corespunzătoare tipurilor de comunitate umană. cunoaştere. ea trebuie să cuprindă analize asupra tuturor relaţiilor în care cultura apare ca termen de raportare. Astfel. spre a determina acel prag al cunoaşterii. om-om şi reflectare. precum şi forţa de a acţiona în maniere foarte diverse. om-om şi om-valoare. Cultura şi formele de comunitate umană Cultura nu poate fi analizată decât în strânsă corelaţie cu forma de comunitate de care este indisolubil legată. în procesul său istoric de dezvoltare.

El se realizează printrun program de cooperare şi colaborare culturală universală.tribală. Specificul naţional al unei culturi exprimă efortul unei naţiuni în direcţia dezvoltării mediului cultural specific ei. Prin specificul ei naţional. Tot aşa. Cultura naţională apare odată cu naţiunea şi reprezintă ansamblul valorilor materiale şi spirituale ajunse la un sistem unitar de apreciere care îndeplineşte funcţiile sociale generale ale unei naţiuni. ca întreg. format dintr-o diversitate de fapte de cultură naţională. istoria culturii din orice fel de orânduire nu poate face abstracţie de tipul de comunitate umană specifică ei. Asimilarea culturilor naţionale. cu specificul lor. în optica şi în criteriile de valorificare a creaţiei umane din acel timp. care s-au universalizat prin originalitate şi prin noutate. deopotrivă. caracteristicile comunităţii umane în care se constituie şi pe care o reproduce. Evoluţia culturii este determinată atât de gradul de dezvoltare a comunităţii umane cât şi de conţinutul lor calitativ deosebit în diferite etape de dezvoltare. cultura unui popor participă la cultura lumii. care cuprinde valorile valabile general-umane. duce la realizarea unui tablou variat al culturii lumii. Unitatea culturii universale se exprimă prin diversitatea culturilor naţionale. Cultura universală exprimă un sistem complex de elemente. trăsăturile generale ale culturii. cu specificul lor. Acest specific se referă la tipul de cultură. Acest proces de universalizare a valorilor naţionale. în care ies în relief individualitatea naţiunilor şi. posibilităţile ei creatoare. Procesul de universalizare a unor valori naţionale se produce în momentul în care ele răspund unor trebuinţe general – umane şi sunt transmise de la o naţiune la alta printr-un sistem mutual de difuzare. îşi are temelia în procesul continuităţii- Cultura reflectă caracteristicile comunităţii umane Cultura naţională apare odată cu naţiunea Conţinutul specificului naţional al unei culturi Asimilarea culturilor naţionale. prin selecţie critică. cu structurile şi relaţiile sale specifice. în ultimă instanţă. în cultura universală Procesul de 11 . în cultura universală. ansamblul caracteristicilor proprii ale structurii economico-sociale şi ale modului ei de expresie. Sinteza culturilor naţionale face posibilă existenţa culturii universale. Cultura reflectă.

Mai mult. care sunt apoi incluse în propriul său raport cultural. elementele de cultură preluate suferă apoi unele modificări.discontinuităţii culturale şi se realizează prin criteriile de recunoaştere socială a sistemelor culturii şi a valorilor. Procesul de selecţie critică a valorilor culturale presupune înţelegerea unui alt raport. pentru a putea fi asimilate structurii culturale personale. atunci când se referea la personalitatea omnidimensională a unor vremuri noi. aşa cum este cel dintre cultură şi personalitate. Relaţia activă pe care omul o întreţine cu cultura este pusă în evidenţă prin faptul că el alege din totalul culturii existente. Dacă relaţia dintre cultură şi natură vizează şi evoluţia istorică a culturii. în mod reactiv. universalizare a valorilor naţionale Efectul modelator al culturii asupra personalităţii umane TURISMUL CULTURAL – COMPONENTE ŞI CARACTERISTICI 12 . Acest lucru nu impune o tratare şablonată în funcţie de o anumită schemă ci. Aceste caracteristici sunt constitutive profilului cultural al omului. Prin schema teoretică de cuprindere a turismului cultural se poate oferi o prezentare a elementelor de cultură dintrun anumit teritoriu. Legătura unui teritoriu geografic şi al particularităţilor culturale ale unei grupări demografice este foarte importantă. sau din proprie iniţiativă. Bălcescu. Efectul modelator al culturii asupra personalităţii umane se poate realiza numai în măsura în care cultura îşi are izvorul în realităţi sociale concrete. Plecându-se de la aceste noţiuni de bază şi de la definiţiile date termenului de „cultură”. raportul dintre cultură şi personalitate pune în lumină structuri socio-culturale legate de comportamentul şi personalitatea umană. anumite elemente. studentul geograf parcurge pas cu pas elementele culturale ce urmează a fi valorificate turistic. al acelui „om total”de care vorbea N. obligă mai mult la punerea în valoare a unor elemente care se regăsesc la un moment dat.

doar se sugerează o ordine a elementelor ce trebuie analizate în cadrui unui anumit spaţiu geografic şi la oPEISAJUL anumită grupare de CULTURAL populaţie. schituri) EVENIMENTE RELIGIOASE IMPORTANTE CU ROL CULTURAL 13 . Surprinderea particularităţilor de conţinut oferă MONAHAL o sursă importantă de analiză turistică. Fiecare dintre aceste elemente are propria sa formă de conţinut. biserici catedrale. Elementele de conţinut ale Turismului Cultural OBICEIURI SI MENTALITATI MONAHALE IMPORTANTA SI INFLUENTA SOCIALA A VIETII MONAHALE ARHITECTURA MONAHALA (manastiri. Prin această schemă nu se impune o limitare a acestui important domeniu – turismul cultural ci.PEISAJ CULTURAL MONAHAL ACULTURATIA OBICEIURI SI MENTALITATI SOCIALE ARTA CULINARA TRADITIONALA TURISM CULTURAL TRADITII VESTIMENTATIE TRADITIONALA MONUMENTE EVENIMENTE CULTURALE ARHITECTURA ARTA Schema de cuprindere a conţinutului Turismului Cultural prezintă într-un mod cât se poate de simplu toate elementele ce trebuie urmărite în analiza completă a acestui domeniu deosebit de interesant.

Ceea ce trebuie însă urmărit. este cu totul altceva: ce anume păstrează acestea din domeniul culturii ? sau dacă sunt păstrători ai unor valori culturale. INFLUENTA PRINCIPALELE STILURI ARHITECTURALE TURISTICA A ARHITECTURII Rolul deosebit în turismul cultural al peisajului monahal Elementele caracteristice şi posibilităţile de identificare a specificităţii monumentelor şi lăcaşurilor de cult OBIECTIVE IMPORTANTE IMPORTANTA CULTURALA A STILULUI ARHITECTONIC FLUXURILE TURISTICE POTENTIALUL ECONOMIC AL SOCIETATII 14 MENTALITATEA SOCIALA . cum pot face înţeles procesul de aculturaţie în aria geografică respectivă?. SI Arhitectura şi pictura monahală pot ARHITECTURA să plaseze foarte uşor ROLUL EI IN în timp lăcaşul de cult.De cele mai multe ori. Fiecare dintre ele surprinde elementele culturale proprii păstrate secole de-a ândul şi. atunci când se face referire la Turismul Cultural atenţia se îndreaptă spre lăcaşurile de cult. în concordanţă cu valorile aduse de către meşteri din exterior. În acelaşi timp ele pot să TURISMUL CULTURAL evidenţieze influenţele locale păstrate. cele venite prin intermediul populaţiilor care au traversat teritoriul României.

cu stiluri arhitecturale bine conturate atrage numeroşi turişti. în general peisajul arhitectural. Capacitatea arhitecturii de a pune în evidenţă valorile culturale dintr-un anumit spaţiu EVENIMENTE CULTURALE FESTIVALURI CONGRESE INTRUNIRI 15 MUZICA PICTURA SCULPTURA FILM STIINTA ARTA . Întoarcerea în timp se poate face numai depistând adevăratele valori istorice şi arhitecturale. Vizitarea obiectivelor de acest fel pare să capete din ce în ce valoare mai mare. Arhitectura şi.Peisajul arhitectonic pune în evidenţă valorile culturale dintr-un anumit spaţiu. mulţi turişti căutând acest tip de turism. valori culturale aflate într-o strânsă legătură cu dezvoltarea economică şi maturitatea socială a ariei geografice pe care-l reprezintă.

astfel că în funcţie de capacitatea materială. Cultura se poate exprima mult mai uşor prin spectacole. amploarea evenimentelor culturale are o anumită dimensiune şi. poate căpăta în timp. naţională sau internaţională. locală. Cultura unei populaţii poate fi exprimată mai uşor prin spectacole sau folosindu-se de exprimarea liberă prin pictură şi sculptură. Toate modalităţile de exprimare ţin cont de nivelul economic zonal.Evenimentele culturale par să capete din ce în ce mai mare valoare în tot ce înseamnă turismul cultural. festivaluri şi sculptură OBICEIURI SI OBICEIURI SI MENTALITATI MENTALITATI SOCIALE CU ROL SOCIALE CU ROL IN IN TURISMUL CULTURAL TURISMUL CULTURAL OBICEIURI ANUALE OBICEIURI ANUALE SAU SAU ANOTIMPUALE ANOTIMPUALE OBICEIURI OBICEIURI FAMILIALE FAMILIALE OBICEIURI OBICEIURI COMPORTAMENTALE COMPORTAMENTALE OBICEIURI OBICEIURI RELIGIOASE RELIGIOASE OBICEIURI OBICEIURI LEGATE DE LEGATE DE EVENIMENTE ALE EVENIMENTE ALE NATURII NATURII COMPORTAMENTUL COMPORTAMENTUL DE PRIMIRE DE PRIMIRE AL OASPETILOR AL OASPETILOR 16 INCLUDEREA INCLUDEREA TURISTILOR IN TURISTILOR IN VIATA VIATA COMUNITATII COMUNITATII . valoare zonală.

Adevărata cultură a unei naţiuni este pusă în valoare prin intermediul tradiţiilor şi a obiceiurilor. ACULTURAŢIE – SAU CONTACTE ÎNTRE CIVILIZAŢII 17 . Adevărata cultură a unei naţiuni este pusă în valoare prin intermediul tradiţiilor şi a obiceiurilor CAPITOLUL II. Acestea din urmă trădează evoluţia unei naţiuni. fenomenul de aculturaţie prin care a trecut. vechimea ca naţiune pe un anumit spaţiu geografic şi particularităţi comportamentale.

Raportul cultură – valoare 2. În S. - Înţelegerea şi stabilirea raportului cultură – valoare reală sau valoare culturală şi valoare de patrimoniu. pretutindeni găsim acele contacte. ca motoare esenţiale ale civilizaţiei. izolarea nu este totală. aceea din Mexic sau cea din Anzi. Definirea noţiunii de aculturaţie 2.U.4. el este în mare măsură utilizat de antropologi 18 . Europa şi Statele Unite ale Americii interdependenţe culturale Obiective: .3.2. contactele sunt numeroase şi fecunde" (N.4. unde se disting atitudini diferite.Înţelegerea noţiunii de “aculturaţie”. Definirea noţiunii de aculturaţie "Oricât de departe s-ar coborî în timp. Chiar şi în cazul celor mai izolate civilizaţii.A.1. Globalizarea culturală 2. 2. Particularităţi ale atitudinii sociale în acceptarea aculturaţiei în lume 2. la nivelul subunităţilor care compun civilizaţia.4. şi dacă la nivelul ansamblului contactele exterioare sunt greu de perceput.Realizarea raporturilor de acceptare în regiuni geografice diferite a procesului de aculturaţie.1. Comunicarea virtuală în epoca globalizării 2.2.4. .1. Relaţia dintre globalizare şi cultură 2.2. În legătură cu aceste fenomene s-a inventat de ceva timp termenul de aculturaţie13.Giuvara. 2004). Înţelegerea cazurilor de aculturaţie studiate pe societăţile contemporane.3.

Aici termenul se aplică mai ales studierii societăţilor prezente.451) cuvântul ar fi de origine americană sau germană.soluţia sincretismului (schimburi reciproce. Problème de l'entrecroisement des civilisations et leurs oeuvreu . . în special a indienilor din cele două Americii şi popoarele colonizate de Europa în Africa şi Asia. pag. 19 .2. 14 R. 315 – 330. .acceptarea culturii străine. rareori sunt în aceeaşi fază de dezvoltare.. se lasă puţin câte puţin absorbiţi de marele ansamblu. 2. Marile civilizaţii nu sunt niciodată în întregime contemporane şi acest lucru este evident în cazul influenţei exercitate de o cultură superioară asupra unui popor aflat în stadiul pre-culturii (unei culturi situată la începutul evoluţiei sale sau inferior celei cu care intră în contact). În toate cazurile de aculturare studiate pe societăţile contemporane. Se poate prevedea că în anumite regiuni unde imigranţii chinezi au egalat şi chiar au depăşit ca număr elementul autohton. Când două culturi sunt în contact direct. pag. începând cu secolul al VII-lea. acesta din urmă va fi asimilat de elementul alohton. chinezii. fuziune)14. În altă parte. Particularităţi ale atitudinii sociale în acceptarea aculturaţiei în lume Unele dintre rarele exemple de migraţii masive în secolul al XX-lea este reprezentat de instalarea unor importante colonii chineze în tot sud-estul asiatic şi în jurul Pacificului. se disting în general trei atitudini posibile: .Bastilde. modelul chinez a fost foarte inegal urmat şi că dacă 13 Există trei atitudini de aculturare în societăţile contemporane Contactele între două culturi sunt în stadii evolutive diferite Aculturarea Japoniei de către China în secolul al VII-lea Dupa opinia lui G. Şi aici.reacţii contra ei. dimpotrivă.U.A.pentru a desemna fenomenele consecutive unor contacte directe şi prelungite între două sau mai multe culturi diferite. în Traité de Sociologie. în pofida existenţei unor "China towns". publicat sub direcţia lui Georges Urvitch.Balandier (Dinanique des relations extérièures des sociètés "archaiques". aşa cum se întâmplă pe coasta de vest a S. Cazul cel mai tipic ne este furnizat de aculturarea Japoniei de către China.

scăderea puterii şi a prestigiului Franţei începând de la mijlocul secolului. dar nu pătrunde în profunzime. unitatea nu s-a realizat niciodată. Roma în schimb. au existat o serie de reacţii. create printr-o cultură comună. Dacă diferenţa de stil dintre Înţelegerea procesului de aculturare sub constrângere Particularităţle de impunere a civilizaţiei Romei în ţinuturile sub influenţă Celţii şi relaţiile lor cu Roma Aculturarea în Germania şi în Rusia. pot să apară elite internaţionale. pe de altă parte. uneori pe o arie foarte întinsă. Exemplul popoarelor supuse Imperiului Roman şi Imperiului Chinez par a dovedi contrariul. la sfârşitul secolului al V-lea. ea s-a produs sub efectul unor cauze aparent contradictorii În Germania secolului al XVIII-lea. în ciuda contactelor de mai multe ori cu Roma şi a unei dominaţii parţiale. n-a încercat în nici-un teritoriu cucerit sau ocupat să-şi impună civilizaţia. În anumite epoci. urmărind procesul de romanizare. creştinismul şi odată cu el cultura latină nu s-au implantat şi n-au cunoscut o înflorire decât după ce riscul de constrângere dispăruse.elementele de cultură au putut fi adoptate cu mai multă sau mai puţină fidelitate. Este inexactă afirmaţia că n-a existat niciodată aculturare sub constrângere. într-o epocă în care puterea centrală deja se slăbise de multă vreme. Din punct de vedere lingvistic. Aşa s-a întâmplat în oraşele care înconjurau Marea Mediterană în epoca elenistică şi romană. observăm că în Galia se ştie că el a fost foarte lent şi că nu s-a realizat decât atunci când Imperiul era gata să se prăbuşească. În cazul Chinei. În Germania secolului al XVIII-lea. Dimpotrivă. s-au produs sub efectul unor cauze aparent contradictorii: pe de o parte revolta împotriva dominaţiei napoleoniene. Ea a respectat cultura locală şi obiceiurile popoarelor. pare destul de dificil să reconstitui astăzi procesul de aculturare a provinciilor excentrice. Japonia n-a fost capabilă în acel moment al evoluţiei ei să se transpună la ea acasă structurilor unui stat care se afla deja de multă vreme în stadiul "imperiului universal". unde culturile naţionale erau vizibil la acelaşi nivel. în fiecare caz mai multe secole. moda franceză acoperă aproape toate manifestările culturale. în Europa secolului al XIX-lea. Pentru alte trăsături de cultură procesul a durat. În Europa. moda franceză acoperă aproape 20 . În Germania şi în Rusia. La celţii din insulele Britanice.

La fel. dar.Djuvara. Ea are nevoie de un anumit timp de maturizare – toate exemplele concordă: 100 – 140 ani16. 338.nobilime şi burghezie pare să fi fost mai mare în Germania decât în Franţa. precum şi o cauză suplimentară de antagonism. izolată complet de restul romanităţi timp de aproape un mileniu şi jumătate. Celebru este cazul Romei – deşi influenţa grecească începuse să se facă simţită chiar înainte. cel mai frumos ciclu de epopei germanice a fost observat în îndepărtata colonie insulară a Islandei. De altfel. Ed. Humanitas. pag. Dintre naţiunile romane. Invers. cu unele variante. 15 toate manifestările culturale. Virtuţile conservatoare ale ramurilor izolate sunt cunoscute. dar nu pătrunde în profunzime Deznaţionalizare prioritară a elitei se poate produce şi atunci când poporul învingător adoptă civilizaţia învinşilor Virtuţile conservatoare ale ramurilor izolate Păstrarea obiceiurilor în provinciile franceze Aculturarea nu e niciodată totală şi mai ales nu e imediată N. ramura românească. creează o barieră în plus între clase. Când un grup recepta aculturarea sau când o influenţă străină începe să acţioneze. Un lucru e sigur: aculturarea nu e niciodată totală şi mai ales nu e imediată. ţăranii din regiunile cele mai îndepărtate şi societăţile cele mai arhaice se agaţă cu cea mai mare îndărătnicie de obiceiurile ancestrale. limba greacă a fost probabil de-a lungul generaţilor limba de salon a elitei romane şi asta chiar în momentul ascensiunii ei la dominaţia lumii antice15. a păstrat în folclorul ei reminiscenţele cele mai apropiate de folclorul latin. bâlinele ruseşti din zona Kievului au fost descoperite în secolul al XIX-lea în extremul nord al Rusiei. pe care îl regăsim. în toate cazurile. 21 . folclorul francez din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea este astăzi mai bine conservat în Canada (Quebec) decât în provinciile franceze de unde era originar. Nu numai arta şi gândirea Romei şi Italiei au fost profund elenizate. această deznaţionalizare prioritară a elitei se poate produce şi atunci când poporul învingător adoptă civilizaţia învinşilor. se stabileşte un ritm şi un progres. imperceptibil şi fără o rezistenţă excesivă din partea grupului receptor. Civilizaţii şi tipare istorice. această situaţie se datorează faptului că utilizarea unei limbi străine ca principal vehicul de cultură introduce în mod necesar un nou criteriu social.

Editura Fundaţiei România de Mâine. care cuprinde totalitatea momentelor în care valorile culturale autentice devin reale-căpătând viaţă. Civilizaţii şi tipare istorice. presupune nu numai un anumit nivel cultural-educativ întruna sau în cealaltă din componentele culturii şi civilizaţiei. în centrul globalizării se află practicile culturale. care să cuprindă în proporţii optime toate componentele culturale necesare vieţii umane. Simbolurile cele mai cunoscute ale globalizării sunt CocaCola. bine echilibrat. Bucureşti. Termenul de civilizaţie desemnează astfel o latură a culturii. Ea reprezintă temelia culturii şi a tuturor domeniilor vieţii sociale. Bucureşti. Civilizaţia poate fi considerată parte componentă a culturii. Globalizarea culturală Civilizaţia . 339. Iată de ce progresul social este de neconceput fără progresul culturii. Sociologia culturii. Realizarea valorilor are loc în acelaşi ritm cu progresul tehnic-material al societăţii. delimitează valorile materiale. 2. 101-107. Nefiind altceva decât cultură în acţiune. în care eficienţa practică a valorilor dovedeşte rolul sistemului funcţional al culturii şi sensul proceselor culturale. termenul pe care se constituie şi pe care se ierarhizează componente ale culturii spirituale. bine integrat. utilitar.2. Un om cult sau civilizat.parte componentă a culturii Progresul social este de neconceput fără progresul culturii “În centrul culturii moderne se află globalizarea. 17 Aurelian Bondrea. Raportul cultură – valoare culturală O analiză a fenomenului cultural. este considerată în dezvoltările acestea ca bază a culturii şi cadrul ei dinamic17. pag. ca fenomen total presupune utilizarea fenomenului de valoare culturală. Puţine expresii ale globalizării sunt atât de vizibile. care în esenţa sa. 16 N. fără îndoială că una dintre cele mai direct percepute şi trăite forme ale globalizării este cea culturală” (John Tomlinson). atingerea unui nivel de ansamblu bine dotat. 2004.3. pag. ca elemente ale sistemului social global. Humanitas.4.Djuvara. 1993. dar neapărat. Madonna şi ştirile de la CNN. ce au un scop practic. 22 . larg răspândite şi pătrunzătoare ca proliferarea mondială a mărcilor de consum comercializate la scară internaţională. Oricare ar fi semnificaţia cauzală şi practică a acestor fenomene. Ed. o masă cultivată sau civilizată de oameni. civilizaţia.

A. cu ajutorul transmisiunilor prin satelit. la o lume unică. mai întâi în interiorul grupului: indivizi vorbind aceeaşi limbă. Mondializarea culturală. aceleaşi tradiţii. S-ar putea spune că asistăm la trecerea de la “o lume în care predomina izolarea culturală la o lume în care domină factorii interculturali.Perraton. Civilizaţiile puse la încercare. În ciuda complexităţii interacţiunilor culturale dintre societăţi. aceleaşi valori. bazate într-o oarecare măsură pe spaţii şi timpuri diferite. D. că există o legătură foarte strânsă între globalizare.Held. 2003. tradiţionale. Astfel. 23 . D. aceasta din urmă s-a constituit. către milioane de oameni de pe toate continentele. ce este caracterizată de acelaşi spaţiu (piaţa mondială) şi de acelaşi timp (sincronicitatea tuturor evenimentelor). aceeaşi memorie. economie şi cultură.McGrew. Politică. Căpătarea dimensiunilor din ce în ce mai mari a culturalizării. autorii se referă la globalizarea culturală premodernă şi modernă. religiile mondiale şi imperiile 18 G. Comunitatea a precedat întotdeauna comunicarea. p.Goldblatt şi J. Leclerc. mişcarea tot mai intensă a imaginilor şi simbolurilor şi varietatea extraordinară a modurilor de gândire şi a modurilor de comunicare constituie trăsături unice ale sfârşitului de secolul XX şi ale noului mileniu. Editura Ştiinţa. Epoca noastră are marele privilegiu istoric de a trece de la o lume a civilizaţiilor izolate.ascensiunea simbolurilor şi artefactelor culturii populare şi comunicarea simultană de evenimente. împărtăşind aceeaşi religie. Chişinău. ceea ce se exprimă pin globalizare culturală Epoca noastră are marele privilegiu istoric de a trece la o lume unică Comunitatea a precedat întotdeauna comunicarea 2. “Anterior epocii moderne. în cartea Transformări globale. Astăzi însă observăm trecerea de la o planetă a civilizaţiilor închise la o lume deschisă tuturor oamenilor prin călătorii şi prin mass-media.4. fac o prezentare detaliată a formelor istorice ale globalizării culturale. istorie şi cultură. aceeaşi istorie. Relaţia dintre globalizare şi cultură Putem afirma. de la o eră caracterizată de autonomia culturală a grupurilor izolate. la o eră a generalizării interrelaţiilor şi comunicaţiilor”18. de naşterea unei comunicări şi a unei comunităţi mondiale. În acest sens.1. 10.

au oferit principalele complexe cultural-instituţionale care făceau posibile interacţiunea culturală şi comunicarea la distanţă şi prin care puteau apărea relaţii de interacţiune culturală extinse. Chiar şi acolo unde strategia a eşuat în final din perspectiva construirii imperiului. efemerul imperiu macedonean al lui Alexandru cel Mare a fost esenţa pentru răspândirea limbii greceşti şi a ştiinţei. iar religiile cu alte religii. După căderea Romei şi a dinastiei Han din China şi după valul iniţial de expansiune islamică. Comerţul a reprezentat un vehicul-cheie pentru aceste deplasări difuze ale ideilor şi artefactelor pe distanţe întinse”19. întâlnirile nu au fost întotdeauna fertile. exista posibilitatea ca ea să lase în urmă o moştenire culturală distinctă.Goldblatt. ştiinţei şi tehnologiei chineze. până în secolele al XV-lea şi al XVI-lea.Perraton. În plus. “Deşi culturile comunicau cu alte culturi. 24 . D. Totuşi. exista posibilitatea ca ea să lase în urmă o moştenire culturală distinctă D. atunci când au început aventurile imperiale ale Occidentului. literaturii. dincolo de grupările etnice şi restricţiile geografice. De exemplu. capitalele imperiale au căutat să construiască alianţe de durată între elite. Cultural Identity and Global Process. J. cel mai adesea majoritatea oamenilor doar au întrezărit aceste interacţiuni culturale măreţe – identităţile. p. 385. Imperiul Roman a oferit contextul instituţional prin care mai întâi cultura elenă şi apoi creştinismul au putut să se infiltreze în Africa de Nord şi în Europa Occidentală şi de Nord. McGrew. Din cauza limitărilor de comunicare ale conducerii bazate exclusiv pe forţa militară. Între stat şi marile imperii existau foarte puţine forme culturale”. nu există evenimente istorice 19 Interacţiunea culturală şi comunicarea Chiar şi acolo unde strategia a eşuat în final din perspectiva construirii imperiului. imperiile au continuat să se afirme şi să decadă. practicile şi credinţele erau în cea mai mare măsură locale.Held. Imperiul Han din China a oferit un cadru asemănător pentru răspândirea scrierii. stabile şi consolidate. A. filosofiei şi literaturii elenistice în Orientul Apropiat. Caracterul regional al religiilor mondiale reflectă linii de falie şi diviziuni între ele şi între imperiile cu care s-au întrepătruns.

marxismul şi ştiinţa modernă – al căror raţionalism provenit din Iluminism le sugera. şi nu transformarea lor. în parte pentru că fost sprijinit sistematic. Însă inovaţiile culturale ale acestora nu au fost pe măsura valorii lor militare. începând cu secolul al XVIII-lea. în timp ce fluxurile şi relaţiile culturale cele mai puternice şi semnificative s-au dezvoltat în interiorul graniţelor statelornaţiune moderne”20.pe măsura expansiunilor militare şi culturale ale islamului. şcolarizarea. naţionalismul a fost cel care a devenit forţa culturală cea mai puternică. punctul de vârf al globalizării culturale se află în trecut. din inima sistemului european al statelornaţiune au apărut ideologiile şi discursurile seculare puternice – liberalismul. sistemele de transport şi comunicaţii. deşi procesul a fost inegal şi contestat. precum şi domeniul distinct al particularităţilor locale populare. “Într-adevăr. au fost redefinite treptat modelele complexe ale fluxurilor culturale. Deplasările şi cuceririle lor au avut ca rezultat replierea vechilor modele culturale. tot mai multe instituţii culturale şi fluxuri culturale ajungeau să se localizeze în interiorul frontierelor statelor-naţiune în formare. toate au ajuns să fie definite într-o măsură tot mai mare din perspectiva naţiunii delimitate teritorial. susţinut financiar şi etalat de către statele moderne. În interiorul acestei zone. practica liturgică şi identitatea. cu sau fără îndreptăţire. Conform acestei interpretări. Limba. Globalizarea modifică modul în care concepem noţiunea Imperiile europene vor deveni instrumente eficiente ale puterii culturale în exteriorul Europei Punctul central al globalizării culturale se afla în relaţiile culturale 25 . Marii fondatori de imperii din perioada cuprinsă între aceste date au fost războinicii nomazi din stepele eurasiatice. În consecinţă. însă pentru aceasta a trebuit să fie aşteptată apariţia naţionalismului şi a statelor-naţiune în Europa şi cele două Americi. atracţia şi aplicabilitatea universală. iar naţionaliştii căutau autodeterminare prin state. Statele căutau naţiuni unite pentru a le conduce. Totuşi. Imperiile europene vor deveni în cele din urmă instrumente mai eficiente ale puterii culturale în exteriorul Europei. în ansamblu.

Tomlinson. “echivalează cu apariţia unei singure culturi. Desigur. omogenizat.Held.de cultură. 237. McGrew. Cultura globală.Goldblatt. de milenii. civile şi culturale cu condiţia să fie traduse în limbile comunităţilor culturale interesate. Acest context al integrării practicilor şi experienţelor culturale în reţea. Acest sens trebuie să fie diferenţiat în funcţie de gradul de reprezentare. conform căruia cultura globală e înţeleasă ca sistem unic. foarte multă vreme. Hannerz. de semnificaţii. Oare promite modernitatea globală să ne ofere o cultură globală? Într-un anumit sens se poate susţine că există deja o astfel de cultură. Cultural Identity and Global Process. 22 J. legată de ideea unei arii geografice. Londra. o astfel de cultură nu a apărut încă. marile texte pot depăşi graniţele lingvistice şi politice. în întreaga lume. 1990. de încetineala cu care se deplasau 20 Globalizarea modifică modul în care concepem noţiunea de cultură Enunţurile culturale. Enunţurile culturale. În mod evident. civile şi culturale cu condiţia să fie traduse în limbile comunităţilor culturale interesate. Cosmopolitans and Locals in World Culture. dar e indicat să înţelegem ce înseamnă asta. care să-i cuprindă pe toţi locuitorii lumii şi care să înlocuiască diversitatea sistemelor culturale de până acum”22. După cum scrie Ulf Hannerz. Timişoara. între diferitele sale regiuni. “există în prezent o cultură mondială. p.Perraton. Hannerz vrea să spună că există acum o globalizare a culturii în sensul de conexitate complexă. D. Timp de secole. procesul a fost frânat de distanţele geografice. 392. deoarece cultura a fost. U. 2002. marile texte pot depăşi graniţele lingvistice şi politice. p. poate fi înţeles ca reprezentând o cultură mondială. 105. Globalizare şi cultură. Omogenizarea completă a sistemelor de semnificaţie şi expresie nu a avut loc încă şi nici nu pare să se întrevadă în viitor. există o circulaţie a sensurilor tot aşa cum există circulaţia oamenilor şi a bunurilor”21. 21 U. p. ideea unei culturi globale nu a devenit posibilă doar în zilele modernităţii globale. A. D. Dar lumea a devenit o reţea de relaţii sociale şi. 26 . Editura Amarcord. Featherstone. J.

Acest lucru este destul de evident în ultimul rând şi în România. trend – sunt folosiţi azi fără a-i mai traduce. ştiinţei şi în lumea academică. computer. Cunoaşterea unei limbi străine – alta decât limba maternă. limba engleză a ajuns limba centrală a comunicaţiei internaţionale în domeniul afacerilor. broker. literare. Astfel termeni ca: businessman. este modul nostru de a fi. Puterile politice. dealer. care sunt folosiţi în multe limbi în variata englezească. know-how. de asemenea. manager. dumping. Mondializarea culturală. culturale şi religioase se arată incapabile să împiedice circulaţia oamenilor şi dezvoltarea comunicaţiilor (antene de televiziune parabolice. 238. internet). politicii. al discursurilor şi pasiunilor lor. Civilizaţiile puse la încercare. facilitată de mass-media şi de mijloacele de transport contemporane. 23 Puterile politice. Intrăm în epoca amestecului generalizat al culturilor şi civilizaţiilor. 2003. ştiinţifice) cunoaşte o vertiginoasă accelerare. O dată cu dezvoltarea mondializării. barter. management. 27 . deci a ideilor şi a opiniilor. Editura Ştiinţa. După toate aparenţele. martorii unei avalanşe de termeni ştiinţifici şi tehnici. fiind în acelaşi timp şi limba dominantă a publicităţii globale şi a culturii populare. un rol important este atribuit limbilor străine. politice.oamenii sau de dificultăţile tehnice. Chişinău. Nu trbuie privit acest lucru critic. Leclerc. marketing. administraţiei. suntem. a devenit mai mult decât o necesitate de comunicare. prin mentalitatea formată într-un tim destul de îndelungat se acceptă cu mare uşurinţă elementele culturale externe. ea a devenit o necesitate determinată de un câştig salarial sau un beneficiu material. casete video. circulaţia textelor (idei religioase. Ca o consecinţă a dezvoltării tehnologiei informaţiei. ci şi instrumente intelectuale de înţelegere între grupuri puse în contact într-o manieră mai mult sau mai puţin brutală”23. p. În încercarea de a se crea o cultură globală. În România. culturale şi religioase se arată incapabile să împiedice circulaţia oamenilor şi dezvoltarea comunicaţiilor G. Mondialitatea culturală “presupune nu numai contacte umane empirice între civilizaţii (revoluţie a transporturilor).

Această invazie de termeni englezeşti şi americani poate fi numită “globalizarea vocabularului”. Iar J. Londra. teoria imperialismului cultural poate fi considerată una dintre cele mai timpurii teorii ale globalizării culturale. Aceste suspiciuni sunt cuprinse în titlul unei cărţi. Un mod de a gândi cultura globală constă în accentuarea necesităţii de recuperare istorică a acestor tradiţii culturale non . este ceea ce se face în A Dictionary of Global Culture (Un dicţionar al culturii globale). aparţinând specialistului francez în economie politică. Alături de L’Ouverture de Toussaint apare Martin Luther. Kwame Anthony Appiah şi Henry Lewis Gate (1998).Tomlinson consideră că atunci când vorbim 24 Problema „globalizării vocabularului” Opinia lui Jonathan Friedman legată de imperialismul cultural A Dictionary of Global Culture Acuzaţia lui Serge Latouche în legătură cu occidentalizarea J. Serge Latouche. Friedman. Într-adevăr. Cultural Identity . care aduce o acuzaţie deosebit de gravă la adresa occidentalizării ca “tendinţă spre uniformitate planetară” şi “standardizare internaţională a stilurilor de viaţă”25. 1994. p. Problema dominaţiei unei limbi şi ameninţarea la adresa diversităţii lingvistice e legată de o altă problemă mai generală. Însă acest dicţionar nu înlătură suspiciunile puternice cu privire la dominaţia culturală occidentală. cea a imperialismului cultural: ideea că o cultură poate fi o cultură hegemonică. Sage.Global Process. 28 . a bunurilor de consum şi a stilurilor de viaţă americane”24. introduc articole care echilibrează balanţa în reprezentarea culturii mondiale. Într-adevăr. difuziunea valorilor.occidentale. prezentând procesul ca pe un “aspect al naturii ierarhice a imperialismului. adică hegemonia din ce în ce mai mare a anumitor culturi centrale. discursul imperialismului cultural de la sfârşitul anilor ‘60 avea tendinţa să pregătească terenul pentru receptarea critică a globalizării în sfera culturală. contrabalansând dominaţia figurilor şi temelor occidentale. în care autorii. 195. Această construcţie pesimistă a ideii de cultură globală predomina la sfârşitul secolului XX. alături de Shakespeare. regele zulus Shaka. După cum scria Jonathan Friedman.

26 J.despre occidentalizare. 2002. Tomlinson. o cultură construită. are loc o creştere a rolului mijloacelor moderne de informare şi 25 Dacă secolul XX a fost secolul tehnologiei. 157. O cultură globală. Comunicarea virtuală în epoca globalizării Globalizarea reprezintă un fenomen pluridimensional. Timişoara. toate sprijinindu-se de noile sisteme informaţionale şi de telecomunicaţii şi de tehnologiile lor computerizate” 27. Latouche. 27 A. Înţelesul pozitiv al globalizării este acela de progres. poate fi compusă dintr-un anumit număr de elemente distincte din punct de vedere analitic 2. poate omogeniza culturi. la obiceiurile culinare. formele muzicale şi arhitecturale. atemporală şi “lipsită de memorie”. câteva discursuri ideologice generale despre drepturile şi valorile umane şi un limbaj cantitativ standardizat şi ştiinţific de comunicare şi apreciere. la un grup de idei filosofice şi o gamă de valori şi atitudini culturale”26. un joc liber al puterilor prezente pe piaţă. The Westernization of the World. ne referim desigur la răspândirea limbilor europene. dar în acelaşi timp le dă multora posibilitatea să-şi împartă individualitatea lor unică în zone tot mai mari şi mai îndepărtate. Polity Press. 29 . în special a limbii engleze şi a culturii de consum. o descriere aparent neproblematică. constată A. Un schimb de informaţii şi o economie neîngrădită. 3. Penguin. anistorică. Pe scurt. dar care privită mai îndeaproape presupune dificultăţi serioase. culminând în ultimele decenii cu o dezvoltare S. Londra. O cultură globală. la un tipar al expresiei culturale dominată de mass-media.Smith.4.129. 1996. cultura globală este în mod clar.2. Ea poate da incredibil de multă putere prin cunoaştere şi poate fi incredibil de constrângătoare. p. Editura Amarcord. fără bariere. p. Globalizare şi cultură. poate fi compusă dintr-un anumit număr de elemente distincte din punct de vedere analitic: “bunuri de consum popularizate în mod eficient. 1991. National Identity. Smith. printre multe alte aspecte ale globalizării. Cambridge.Smith. În consecinţă. “dar şi la stilurile de vestimentaţie. un colaj de stiluri folclorice sau etnice smulse din context. constată A. p.

diferenţa majoră dintre era informaţională şi cea industrială este aceea că în noua economie consumatorii de informaţie sunt în acelaşi timp producătorii acesteia. concept formulat în anii ‘90. Economie teoretică şi aplicată. 1. Crearea şi dezvoltarea noii economii s-a bazat pe infrastructura formată din reţele electronice. p. Abia atunci când accesul la informaţie este de masă se poate vorbi de o societate informaţională.comunicare. A Dialogue about the Future with Nongovernment Experts. în care au acces la informaţie toţi cetăţenii. 29 Silvia Timoianu. Această răspândire rapidă a IT-ului se datorează scăderii costului echipamentelor şi creşterii cererii. invenţiile tehnice au constituit principalul factor al funcţiei de producţie. alţi factori consideraţi la fel de importanţi: informaţie. 23 august 2004. “Societatea informaţională presupune existenţa unei pieţe extinse. şi nu când au acces doar elitele”29. secolul XXI va fi cu siguranţă unul al comunicării. cercetare-dezvoltare. culminând în ultimele decenii cu o dezvoltare spectaculoasă a domeniului IT. o dată cu revoluţia tehnico-ştiinţifică. december 2000. pe măsură ce conceptul de societate informaţională avea să capete consistenţă. management. în special Internetul. secolul XXI va fi cu siguranţă unul al comunicării Răspândirea rapidă a IT-ului se datorează scăderii costului echipamentelor şi creşterii cererii Relaţia dintre producţie şi societatea informaţională Global Trends 2015. cu consecinţe 28 spectaculoasă a domeniului IT. National Foreign Intelligence Board. Acum a devenit mult mai important să şti decât să ai. baza societăţii informaţionale. Acum 18 ani puţini prevedeau impactul profund al revoluţiei tehnologiei informaţiei. p. Dacă secolul XX a fost secolul tehnologiei. nr 408. Din acest punct de vedere. Conceptul de societate informaţională a fost formulat în anii 1990. formare profesională. articol apărut în suplimentul săptămânal al ziarului Economistul. După cel de-al doilea război mondial. 22. Baza societăţii informaţionale este noua economie. Majoritatea experţilor sunt de acord că “revoluţia IT reprezintă cea mai semnificativă transformare globală de la Revoluţia Industrială de la mijlocul secolului XVIII”28. 30 . Acestuia i s-a adăugat după 1990. Noua Economie.

Deşi în prima etapă a dezvoltării sale principala utilizare a reţelei Internet a fost poşta electronică. Această supercomunicare virtuală provoacă o pierdere a reperelor. Ce va fi? Cum vom trăi în lumea nouă a informaţiei?.56. Bucureşti. sporesc de fapt oportunităţile de vânzare a bunurilor informaţionale către mai multe segmente de clienţi. ca de exemplu. o pierdere a identităţii individului. o depărtare a acestuia de propriul eu. Prin creşterea accesului la informaţie. ca sursă de informare). 31 . o carte. comunicaţii. precum şi obţinerea unui avantaj competitiv. o conversaţie telefonică. un film. crearea unor reţele de utilizatori. toate aceste elemente fiind implicate în tranzacţiile de informaţii între organizaţii şi persoane. O metodă complexă de corelare a preţului bunurilor informaţionale cu valoarea acestora este prin tehnicile de vânzare. ca de exemplu. O atenţie deosebită trebuie acordată conceptului de bunuri informaţionale. Un termen controversat este acela de „piaţă informaţională”. Acestea sunt considerate acele produse şi servicii care pot fi distribuite sub formă digitală. dezvoltarea tehnologiei informaţionale a permis apariţia unor servicii mult mai complexe. p. Oamenii trebuie să simtă că acest sistem de comunicare este construit pentru fiinţe umane şi 30 Piaţa informaţională Bunuri informaţionale sunt considerate acele produse şi servicii care pot fi distribuite sub formă digitală. Dertouzos. care nu este altceva decât o formă de management al afacerii. Pentru România. o carte. cadrul legislativ şi literatura digitală (constituită din publicaţii de specialitate. un film. o conversaţie telefonică Direcţiile societăţii informaţionale din România M. calculatoare. cu obiectivele: prezenţa produselor. software şi servicii. a cărei definiţie este dată de Michael Dertouzos : “Piaţa informaţională este compusă din oameni. materiale şi servicii”30. Un exemplu specific este informaţia gratuită oferită în reţeaua Internet. Societatea informaţională este bazată pe piaţa informaţiei (sau informaţională) şi bunurile informaţionale. Aceste tranzacţii au aceeaşi motivaţie economică a pieţelor tradiţionale de bunuri. Editura Tehnică.benefice pentru creşterea economică şi pentru piaţa muncii. sunt stabilite cele trei direcţii necesare dezvoltării societăţii informaţionale: infrastructura. 2000.

marile texte pot depăşi graniţele lingvistice şi politice. sunt în interacţiune permanentă şi de mare amploare. poligloţi. cel mai mic dintre continente este cel mai important dintre ele din punct de vedere istoric şi cultural. Civilizaţiile puse la încercare. 2003. toate societăţile. Leclerc. Editura Ştiinţa. cultivaţi. Mondialitatea culturală presupune nu numai contacte umane empirice între civilizaţii (revoluţie a transporturilor). altădată izolate.3. în fiecare civilizaţie există indivizi care. a-şi dezvolta cultura şi a descoperi lumea”31. amintim exilul lui Descartes şi Bayle în Olanda. p. civile şi culturale cu condiţia să fie traduse în limbile comunităţilor culturale interesate. Se ştie că în secolul XVIII “orice tânăr englez de familie bună trebuia să facă marea călătorie pe continent pentru aşi îmbunătăţi manierele. în 1933. De cinci secole. al lui Rousseau în Franţa sau în Anglia. educaţi. Statele Unite ale Americii s-au format ca naţiune şi ca mare putere pornind de la emigrările în masă ale popoarelor europene în secolele al XIX-lea şi secolul XX. Mondializarea culturală.nu pentru maşinării. În fiecare comunitate culturală şi politică. a fost momentul declanşării unui val de emigrare a intelectualilor 31 În era mondialităţii.4. toate civilizaţiile. cel mai mic dintre continente este cel mai important dintre ele din punct de vedere istoric şi cultural. autonome. ci şi instrumente intelectuale de înţelegere între grupuri puse în contact. toate societăţile. autonome. al lui Voltaire în Anglia. 330. altădată izolate. sunt în interacţiune permanentă şi de mare amploare De cinci secole. 2. a-şi dezvolta cultura şi a descoperi lumea” G. au acces la texte produse în străinătate şi le pot traduce în propria limbă. Instalarea oficială a lui Hitler la putere. Chişinău. În secolul XVIII “orice tânăr englez de familie bună trebuia să facă marea călătorie pe continent pentru a-şi îmbunătăţi manierele. În era mondialităţii. Intelectualul exilat reprezintă o lungă tradiţie europeană. Locuitorii Europei au gândit şi au acţionat timp de secole ca şi cum Europa ar fi fost centrul lumii. 32 . Europa şi Statele Unite ale Americii interdependenţe culturale Enunţurile culturale. toate civilizaţiile. astăzi continuă să aibă o considerabilă pondere economică şi culturală. Timp de mai multe secole Europa a fost centrul lumii. Fără să mergem până la migrările filosofilor greci în Antichitate şi limitându-ne la Europa clasică şi modernă.

Emil Ludwig. 1930-1940. profesori universitari au părăsit Germania. SUA a devenit Mecca. Bertolt Brecht.germani. După 1940. 33 . Noul Ierusalim al intelectualilor. Emigranţii germani au fondat la Paris numeroase reviste. Betz . Era vorba de scriitorii şi artiştii americani: Ernest Hemingway. Sage. 30. Principalele destinaţii ale exilului intelectual mondial au devenit New York şi apoi Los Angeles. 1991. fugind din Europa a ajuns în SUA. cel puţin cei care au putut s-o facă la timp. cercetători. cât şi simbolic. Ezra Pound. În metropola cosmopolită întâlneau intelectuali veniţi din întreaga lume. p. Exil et engagement. Henry Miller. Les intellectuels allemands et la France. “Se apreciază că aproximativ 2000 de scriitori. majoritatea scriitorilor germani exilaţi. Heinrich Mann. SUA a devenit Mecca. odată Parisul ocupat. ziarişti. Stefan Zweig. Parisul a fost cel mai important centru al exilului. Între 1933-1940 au venit să se instaleze aici scriitori ca Thomas Mann. alături de suprarealişti şi de mişcările culturale şi ideologice dominate de intelectualii francezi. O colonie a intelectualilor străini era importantă atât numeric. Principalele destinaţii ale exilului intelectual mondial au devenit New York şi apoi Los Angeles. Exilul în SUA al intelectualilor germani (mai ales evrei) a făcut din această ţară destinaţia principală şi ultimă a emigraţiei intelectualităţii europene numai după venirea la putere a nazismului. Paris. Scott Fitzgerald. îndreptându-se spre Paris”32. Noul Ierusalim al intelectualilor 32 A.

civilizaţia şi turismul cultural în Spania 3.1. Cultura. Influenţele culturale înregistrate de Spania de-a lungul secolelor 3.1. Importanţa Barocului în Spania în dezvoltarea turismului cultural şi asupra vieţii şi arhitecturii urbane spaniole 3.3.1.1.1. CULTURA ŞI TURISMUL CULTURAL ÎN EUROPA Oferta culturală a Europei în dezvoltarea turismului cultural 3. Aculturaţia în Spania şi favorabilitatea ei în dezvoltarea stilurilor arhitectonice.CAPITOLUL III. goticul în Spania 3. Influenţa culturii regăsită în exprimarea neoclasicismului şi clasicismului spaniol 34 .2. Importanţa Renaşterii în Spania în dezvoltarea turismului cultural.4.1.

3. Oraşul Atena – centrul cultural al lumii vechi 3.4.1.1. Arta romanică 3.3.3.3. civilizaţia şi turismul cultural în Italia 3.5. Potenţialul cultural al oraşelor din Austria şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3.2. Turismul cultural în Grecia 3. Monumentele culturale religioase – puncte de întregire a peisajului cultural grecesc 3.2.2.2.2.2. München – oraş bavarez. Potenţialul cultural al oraşelor din Germania şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3.3.1.importanţa sa în dezvoltarea şi valorificarea turismului cultural 3. Budapesta – oraşul turistic de pe Dunăre 35 . Cultura oraşelor din Ungaria şi rolul ei în dezvoltarea turismului cultural 3.6. Principalele edificii culturale italiene – puncte de maximă atracţie turistică în Italia 3.3.3.2.3.4. punct de plecare pe ruta castelelor şi palatelor germane 3.1. Arta şi arhitectura locală – elemente componente ale turismului cultural cu mare frecvenţă în spaţiul grecesc 3.4.2.5.4. Importanţa turistică a oraşului Berlin 3. Linz – capitală culturală în 2009 3.4.5. Importanţa neoclasicismului în arta şi cultura germană 3. Rolul etruscilor în formarea culturii italiene 3.6.2.2.5.1.3. Influenţele culturale înregistrate de Italia de-a lungul secolelor 3.4. Cultura. Rolul istoriei şi culturii în dezvoltarea turismului cultural al oraşului Nürnberg 3.5. Turismul cultural în oraşul Graz – fostă capitală europeană în 2003 3. Importanta arhitecturii gotice asupra turismului în Italia 3.5. Cultura şi arta barocă în Italia .2.1.2. Viena – metropolă culturală europeană 3.

Pe întreg spaţiul european sunt presărate urme de veche cultură şi civilizaţie. permit transmiterea elementelor de cultură din generaţie în generaţie mai departe în timp. Oferta culturală a Europei în dezvoltarea turismului cultural Europa oferă cea mai variată gamă de analiză în cadrul turismului cultural. O explicaţie a slabei evidenţieri sau chiar a lăsării într-o totală necunoaştere se poate explica prin lipsa posibilitaţilor materiale sau prin Varietatea elementelor de cultură în analiza turismului cultural european Urmele vechilor civilizaţii sunt insuficient valorificate di punct 36 . care nu are o extindere deosebită. Există însă şi spaţii destul de întinse. Înţelegerea influenţei reciproce dintre economie şi cultură. Motivul aceste deschideri se datorează vechimii civilizaţiilor care s-au succedat pe acest teritoriu. Înţelegerea nivelului cultural şi civilizatoric al populaţiilor din continentul european. Cea mai mare parte dintre ele sunt civilizaţii dispărute. urme care nu sunt altceva decât simboluri ale culturilor acestot civilizaţii. cu mare încărcătură culturală.7. Potenţialul cultural al oraşelor din Suedia şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3. În cea mai mare parte ele sunt puse în evidenţă şi valorificate turistic. Particularităţi ale peisajului cultural suedez – rezultat al mentalităţii locale 3. dar care nu sunt suficient de bine puse în evidenţă. Elementele care se păstreaza astăzi sunt dovezi ale vechilor civilizaţii vechi. de origine.7. dar care prezintă o evoluţie a evenimentelor destul de bogată.1. dar prin urmaşii lor.7.3. Înţelegerea rolului culturii în organizarea unei societăţi.2 Valorificarea elementelor culturale din mediul urban suedez Obiective: - Stabilirea legăturilor de origine între populaţiile actuale din continentul european şi populaţiile vechi.

arhitectura şi obiceiurile s-au păstrat secole de-a rândul. Aici.lipsa totată de interes a celor care ar putea să intervină în acest caz. care în secolul al XI-lea era deja unul dintre cele mai mari şi mai importante centre urbane ale spaţiului creştin. turismul cultural poate reprezenta principala formă de turism. În toate marile oraşe europene. Nu numai Portugalia păstrează departe de ochii celor interesaţi aceste tipuri de valori ci şi state precum Polonia. tradiţiile. sau chiar au favorizat realizarea în întregime a obiectivului respectiv. care este destul de prezent în tot spaţiul euroapean. Arhitectura şi arta reprezintă în egală măsură subiecte de analiză şi cercetare pentru turismul cultural european. Fără a face o legătură între istorie. prin evenimentele petrecute şi peisajul creat. utilizarea şi punerea în valoare a potenţialului cultural este posibilă fără nici-o dificultate. Ele nu sunt altceva decât adevărate comori ale culturii şi posibile comori ale turismului cultural. Prin îmbunătăţirea în timp a infrastructurii de cazare. Europa este în întregime un muzeu în aer liber. turismul cultural ar fi mult mai limitat în posibilităţile de exprimare. Turismul cultural în Europa are obligaţia de a pune în valoare fiecare element care-l compune. pe de altă parte. Istoria surprinde foarte bine toate aspectele legate de evenimentele petrecute în interiorul unui obiectiv. cei care ar putea să înregistreze încasări din valorificarea lor introducându-le în circulaţia turistică. Cehia. care are o istorie de aproape 1500 de ani. unde urmele vechilor civilizaţi sunt destul de frecvent întâlnite. Ca un exemplu în acest sens pot fi menţionate o serie de aşezări. după ce trecuse la creştinism cu doar un secol în de vedere turistic Importanţa peisajului cultural religios în dezvoltarea turismului cultural Legăturile dintre arhitectura locală şi evenimentele istorice dintr-un anumit teritoriu geografic sunt principalele forme de exprimare valorică în turismul cultural Europa – muzeu în aer liber 37 . Slovenia. predominant rurale din Portugalia. care astăzi reprezintă punct de analiza în turismul cultural. de ce să nu recunoaştem că şi România. Unul dintre punctele tari de analiză în cadrul turismului cultural îl reprezintă peisajul cultural monahal. Cei care pierd sunt cei dornici de cunoaştere pe de o parte şi. Serbia şi. El este un oraş fascinant. Un exemplu destul de concludent poate fi oraşul Kiev.

Aici se întâlnesc toate stilurile arhitecturale vechi. Niciodată nu este suficient spaţiu pentru a evidenţia potenţialul cultural de care dispune Europa.1. oraş cu o istorie ce depaşeşte un mileniu. Cultura.1. . goticul în Spania. Influenţele culturale înregistrate de Spania de-a lungul secolelor 3.4. Lista poate să continue cu alte prezentări care să confirme faptul că Europa este un muzeu în aer liber. . completate cu interesante şi originale elemente suplimentare. Construită în secolele al XI-lea .3.al XVIII-lea.1.Înţelegerea aculturaţiei în Spania şi favorabilitatea ei în 38 dezvoltarea stilurilor arhitectonice. partea veche a oraşului Praga ofera la vedere o istorie a evoluţiei oraşului de-a lungul anilor. Influenţa culturii regăsită în exprimarea neoclasicismului şi clasicismului spaniol Obiective: -Înţelegerea influenţelor culturale înregistrate de Spania de-a lungul secolelor. Vitus. 3. Importanţa Renaşterii în Spania în dezvoltarea turismului cultural. În oraş se gasesc peste 2800 de monumente istorice.1.2. Importanţa Barocului în Spania în dezvoltarea turismului cultural şi asupra vieţii şi arhitecturii urbane spaniole 3. dar nu trebuie neglijat numărul mare de palate si biserici. . Printre exemplele cu care s-ar putea continua s-ar putea număra şi Praga. Catedrala Sf.urmă. Aici pot fi admirate obiective precum Castelul Hradcani. goticul în Spania 3. -Înţelegerea influenţei culturii arabe asupra vieţii şi arhitecturii urbane spaniole. de la gotic la renascentist şi baroc. Aculturaţia în Spania şi favorabilitatea ei în dezvoltarea stilurilor arhitectonice.1.1. civilizaţia şi turismul în Spania 3. de la clădiri la statui şi muzee.Realizarea tabloului cultural de ansamblu aspra culturii spaniole.

1. din Paleoliticul superior putem admira rodul unei imaginaţii care se adăposteşte în peşteri. Europa în general. care trădează o ierarhie socială. Italia sau Spania. o întreagă faună variată. În cea de la Saelices. Nu pot fi astăzi în forma lor de atunci.1. Este efortul şi imaginaţia unei societăţi care stăpânea la vremea aceea întreaga peninsulă Iberică. totul fiind apoi acoperit cu pământ. prin tot ceea ceea ce oferă spaţiul mediteranean. Rezultatul se poate vedea în peşterile de la Altamira. În peşterea de la El Castillo din ţinutul Santander se pot observa imaginile unui bizon şi ale unui elefant. un cerb. ele nemaipăstrându-se însă. El Castillo şi Saelices. Spania Arta paleolitică manifestată în peşteri şi grote Reprezentările zoomorfe în arta veche spaniolă Dolmeni 39 . Odată cu folosirea pietrei şlefuite apare şi locuinţa. peste ele fiind aşezate orizontal altele. aşezate pe muchie. iepuri şi peşti. Ceea ce a rămas sunt monumente cu caracter funerar. În Spania.3. din provincia Guadalajara. fie că este vorba de Grecia. Ceea ce este nou aici este că toate acestea se află în jurul uni element nou: omul. cai. care nu este prezent la Altamira. pune la dispoziţia celui interesat informaţii despre culturile. Este vorba de dolmeni camere mari realizate din lespezi uriaşe din piatră cu suprafaţă netedă. în alta a unei female şi apoi a unui cal. civilizaţiile şi posibilităţile de valorificare turistică a acestora. Influenţele culturale înregistrate de Spania de-a lungul secolelor Spania oferă poate cea mai mare varietate de obiective turistice la care se poate face apel în ceea ce priveşte cultura acestul spaţiu. Vânătorii care locuiau în peştera de la Altamira au avut fantezia să creeze imaginea unui bizon mascul într-o parte.

cel din Soto. Mai târziu fenicienii sunt cei care influenţează prin cultura lor viaţa în peninsula Iberică. iar în Huelva. având expresia hieratică a statuilor greceşti. admirabil păstrat. Aşezarea umană de la Ampurias ce datează de la mijlocul secolului al VI-lea î. rezultatele sunt emoţionante: preotesele de la Cerro de los Santos. colecţia de bijuterii de aur feniciene demonstrează prezenţa lor aici. În vest şi centru Spania continuă în acea perioadă o viaţă culturală cu influenţe celtice şi celtiberice. sunt împodobite cu pieptănătură şi veşminte strict indigene.e bogată în dolmeni. Cele care se păstrează destul de bine şi atrag prin vechimea şi originalitatea lor un număr destul de ridicat de turişti – cei mai mulţi fiind arheologi sau doar din categoria celor interesaţi de istorie sau de elemente ale vechilor popoare. Când este tratată figura umană. ofrandă pentru zeii sanctuarului. a fost scos la iveală în vremea săpăturilor efectuate de la vest de Introducerea în cultura locală a elementelor de cultură feniciene Urme ale culturii greceşti Răspândirea tipurilor de cultură ale popoarelor care s-au stabilit sau au traversat Spania Sculptura iberică este prima artă cu adevărat hispanică Pătrunderea celţilor 40 . Iberia a constituit o unitate geografică şi culturală. duce mai departe. Oamenii din Spania celtică locuiau în castre. Dolmenii de mari dimensiuni se găsesc la Alteguera (Malaga) şi foarte bine păstrate sunt cele de la Menga şi Viera. Tezaurul de la Aliseda. cu o civilizaţie foarte originală. păstrează elemente caracteristice culturii elene. ceea ce marchează joncţiunea cu cultura greacă. Sculptura iberică este prima artă cu adevărat hispanică şi poate fi considerată o adevărată piatră de temelie a unui popor care. înclinaţia spre decorativ. în timp ce în mână ţin o cupă. Spania a înregistrat aceste influenţe culturale în jumătatea sudică şi estică. într-o manieră specială întreaga artă. La Cádiz poate fi analizat şi admirat sarcofagul antropoid cu trăsături greceşti. de culturi vechi şi de civilizaţii dispărute.Hr. Unul dintre acestea. în apropiere de Sevilla se află cel de la Matarrubilla. sprijinindu-se pe exemple greceşti. cu încăperi circulare. element împrumutat de populaţia locală şi la care poporul spaniol nu va renunţa niciodată. având cea mai mare forţă expresivă cunoscută de la decorarea peşterii Altamira.

Acum se creează prima reţea de drumuri în Spania. din curtea interioară a Castelului Moncada şi cel ce se înalţă la una din extremităţile podului de la Alcantara. care a fost construit de Augustus pentru a-i recompensa pe legionarii victorioşi împotriva cantabrilor. podul peste Guadiana.Asturias. Un aspect mai puţin impunător îl au apeductele. Cel mai bine s-a păstrat templul de la Vich. Alături de acesta este şi Tarragona – aşezare militară în acea perioadă. popor mândru. prelucarea argilei ceramice. Dacă podul de la Mérida lasă impresia unei lucrări de mare forţă. Centrul cultural şi al civilizaţiei celtiberice este Numancia . astăzi Mérida. Este perioada când apar oraşe – cel mai imporant este Augusta Emerita. În Mérida s-a construit atunci din blocuri de piatră bombate. înconjurat de un zid puternic. actualul Leon.Hr.Hr. în schimb. inteligent dirijată de Italia. Nu există oraş cât de cât important. dur. care să nu fi avut propriul său templu. Lupta impotriva mândriei independenţei iberice a fost înfrântă la Numancia în anul 133 î.întruchiparea sentimentului hispanic în faţa imperialismului roman. aprig în păstrarea independenţei. în care dezvoltarea economică şi socială pe care o cunoaşte Spania. a permis o activitate normală. care nu sevea la altceva decât la lărgirea primitivei incinte. ele având menirea să constituie puncte de sprijin pentru drumurile sau şoselele care traversau Spania. Cantabria a fost cucerită de Augustus abia în anul 19 d. Săpăturile efectuate în această zonă geografică scot în evidenţă faptul că această cultură nu excelează în privinţa construcţiilor. Întemeierea de noi oraşe nu era dezinteresată. la aceasta se mai adaugă impresia de grandiozitate atunci când privim podul de la Alcantara. De cele mai mari dimensiuni este cel din Barcelona. Încrucişarea celţilor cu iberii dă naştre celtiberilor. dezvăluie o puternică personalitate a celor care au realizat-o. din care au rămas şu urmelelăsate de ei Romanii în Spania Apariţia şi dezvoltarea oraşelor Dezvoltarea oraşelor şia infrastructurii de transport Rolul şi importanţa apeductelor 41 . „Al Kantara” înseamnă în arabă „pod”. Inginerii romani nu se dădeau înapoi din faţa obstacolelor naturale. Aceasta a însemnat două sute de ani de cucerire şi patru sute de ani de pace.

Aculturaţia în Spania şi favorabilitatea ei în dezvoltarea stilurilor arhitectonice. aşa încât nu a existat nicio rezistenţă organizată. Cele două civilizaţii se influenţează reciproc. Spania era creştină. Pe un teritoriu nu foarte mare. goticul în Spania La venirea arabilor.2. sunt prezente obiective care ne impresionează prin mărime. islamismul şi creştinismul vor sta faţă în faţă întreaga perioadă medievală. Arta vizigotă. dar nici redus. şi arabe. mai mult decât suficiente pentru a ne face o idee despre măreţia sa şi al Dianei. Lumea hispanică. Peninsula Iberică a cunoscut influenţe celte. fiind stimulaţi de o nouă religie apărută în secolul al VII-lea. Cea mai importantă contribuţie la civilizaţia şi cultura Euopei s-a afirmat prin intermediul Relaţia dintre creştinism şi islamism pe teritoriul Spaniei în perioada medievală 42 . Cunoaştrea istorică a contactului intercivilizaţional dintre Islam şi Occident (predominant creştin) are o deosebită semnificaţie contemporană. cultura acestora. În Spania. Dovezile clare ale artei vizigote se pot vedea astăzi la o serie de monumente. din Mérida.trei coloane frumoase. în Peninsula Iberică. Fiecare dintre elementele proprii fiecărei culturi şi de artă prezente aici. densitate şi trăsături. Monumente romane Popoarele germanice pe teritoriul Spaniei Vizigoţii Mulţinea popoarelor care au adus un plus de cultură în Spania 3. romane. formă. În mai puţin de un secol ei au întemeiat o stăpânire imensă ce se întindea de la Oceanul Indian.1. Acestea din urmă sunt rezultatul unei îndelungate evoluţii şi a influenţelor primite de la popoare cu culturi proprii. Numărul monumentelor romane răspândite în întreaga Spanie este foarte mare. este asimilată destul de uşor de populaţia hispanică. vizigote. până aici. deşi sfârşise prin a se romaniza. Arabii au intrat pe scena istoriei univesale într-un mod spectaculos. nu putea apăra o cauză străină şi nu a făcut altceva decât să asiste impasibilă la prăbuşirea definitivă a lumii antice. poate fi admirat în multe monumente de cult şi de arta. la tot pasul. care prin măreţia şi frumuseţea lor atrag un număr destul de mare de turişti. Sosirea în Spania a popoarelor germanice nu a însemnat o cucerire metodică aşa cum afost cea romană.

Unicul palat rămas de la arabi este Alhabmra din Granada. Toledo şi Sevilla. Dar nu s-a întâmplat aşa şi. aşa cum am menţionat. singurele tipuri de construcţie. o specială ordonanţă arhitectonică şi. vlăstare de plante sau viţă de vie. în special în spaţiul de rugăciune. au fost mescheea şi palatul. acoperind. denumită mahrab. În Córdoba. denumită în Córdoba „de los naranjos”(curtea portocalilor) şi sabil-ul. Folosind expresia „arta arabă” putem cădea uşor în greşeala de a considera că formele estetice dezvoltate de către arabii victorioşi începând cu caiful Ali. care au ajuns până la noi. îmbină elementele pur geometrice cu frunze de ferigă. Astfel se creează o compoziţie de un echilibru perfect care amestecă toate motivele ornamentale nelăsând nici-un spaţiu gol. sahn. în întregime. Acesta impresionează prin ornamentaţia interiorului şi prin culoarea roşiatică din exterior (Al-Hambra – „roşiatică”). avea o tematică proprie. Mai sunt câteva elemente obligatorii pentru o moschee: minaretul sau turnul din care muezinul îi cheamă la rugăciune. Elementele caracteristice artei arabe Arabescul Moscheea şi palatul Prima moschee – secolul al XII-lea la Sevilla 43 . Aici s-a realizat simplitatea unică a moscheei. Arta arabă cu elementele sale caracteristice – moscheea şi palatul. biserica din San Vicente era împărţită între creştini şi arabi. sau curtea interioară. Arta arabă îmbină elementele tradiţionale arabe cu influenţele antice bizantine.Spaniei şi Siciliei (în special a Spaniei). arabescul. redusă la o incintă cu plan dreptunghiular. un tezaur cultural din care aveau să se nască artele. persane pe care le găsim în construcţia moscheelor din Cordoba. arta europeană în general. Prima moschee. cucerite de ei. care au fost moştenite din tradiţiile tărilor latine sau bizantine. ale cărei arcade se îndreaptă spre zidul kiblei sau al rugăciunii. înlocuită în secolul al XII-lea s-a rdicat la Sevilla. o fântână pentru abluţiuni – musulmanul trebuie să intre la rugăciune cu trupul şi sufletul curat. Stilul decorativ propriu artei islamice. va influenţa arta spaniolă. în special stilul gotic. Partea pe care şi-au însuşito musulmanii s-a schimbat. Toate acestea. într-un grad de maximă puritate se întâlnesc la Córdoba33. suprafaţa decorată. în sfârşit.

ce acţionează ca tiranţi. de dimensiuni mai mici au alte turnuri din regiune. Din păcate pentru cei care vrem să admirăm această impunătoare realizare hispano-arabă. aşa sunt turnurile şi minaretele din Sanlucar de Mayor şi Santiago din Carmona. deasupra coloanelor.Moscheea de la Córdoba este un simbol islamic în Spania. în afară de câteva ziduri exterioare şi a ridicat noua moschee. Curând această moschee. Granada a fost guvernată începând cu secolul al XIII-lea de dinastia Ben Alhamar. deasupra celor în potcoavă. precum şi cele din Alcalá de Rio. splendoare moscheilor şi forţă fortificaţiilor de apărare. Din secolul al IX-lea. Cuatravita şi Aznalcázar. în Sevilla. Se pot observa doar câteva urme şi asculta impresionantele descrieri ale unor ghizi locali. S-a obţinut astfel o înălţime destul de mare pentru moschee şi o mare supleţe pe care avea s-o facă cunoscută pentru totdeauna arta arabă din Spania. nu maieste posibil. În locul ei se poate admira astazi o catedrală gotică. Sevilla a devenit cel mai important centu cultural al Andaluziei Minaretele Granada Când emirul Abderahman i s-a eliberat de autoritatea Califatului de la Bagdad. deşi întreaga lor configuraţie urmează modelele almohade. a înţeles că a sosit momentul de a înălţa o mare moschee care să fie centrul religios al Occidentului Islamic. a dărâmat totul. În interiorul moscheii din Córdoba genialul arhitect a imaginat patru arcade arcuri de potcoavă între stâlpi. În secolul al XIII-lea. O structură foarte asemănătoare cu cea a minaretelor seviliene. În acest scop. 44 . Califii din Spania ştiau să ofere lux palatelor. califul Abuyacub Al Mansur-Victoriosul. oraşul este 33 Moscheea din Cordoba Córdoba-capitala califatului În secolul al XIII-lea. capitala califatului. Sevilla a devenit cel mai important centu cultural al Andaluziei. aşa cum apare în scrierile vremii. ridică începând cu anul 1195 o supebă moschee cu 17 nave cu aceleaşi arcuri în acoladă. Aici. iar alte arcuri semicirculare. s-a dovedit a fi neîncăpătoare în acea minunată „Córdobă – lumină şi bastion cultural al Spaniei”. avea să devină oraşul preferat pentru marile serbări ale întregii Spanii arabe. care sunt considerate creştine. şi situate între aceiaşi stâlpi. în anul 786 a cumpărat de la creştini partea ce mai rămăsese. Córdoba. unde se păstrează minaretul la Giralda.

p. Ea aparţine barocului şi este puternic legată de aria în care a apărut. Influenţele din arta africană nordică Maurii şi rolul lor în arta Spaniei 3. Minaretul almohar atat de aerat şi de graţios a continuat să fie folosit cu puţine modificări în Granada creştină. etapa romanică a constituit prima parte a acestei evoluţii. gotică este individualitatea artiştilor cu orgoliu profesional. datând din 1243. influenţa acesteia asupra artei şi vieţii creştine a fost slabă. Influenţa artei venită din nordul Africii se resimte destul de intens în Andaluzia în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea. În ciuda faptului că regiunea estică a constituit centrul unei dense populaţii maure. 64 45 . Din secolul al XIII-lea datează şi turnul Mezquitei de los Conversos (moscheea Convertiţilor). Bucureşti. Arta maură andaluză nu este cea mai veche şi nici de cea mai mare fineţe34.1. astăzi făcând parte din Biserica San Juan de los Reyes. Editura Meridiane. în care toate sectoarele vieţii s-au îndreptat spre condiţii fireşti de maturizare. acesta fiind preluat de universităţile recent create şi a luat naştere o mişcare lentă. încât o altă fază nu le este necesară. Primele turnuri maure aragoneze sunt cele de la Tauste. Gotică este dorinţa de perfecţiune tehnică ce străluceşte în noile catedrale. se dezvoltă oraşele.A. iar Avila – oraş cu veche tradiţie romanică. cum este cel al bisericii San Pablo din Zaragoza. Istoria artei spaniole. care a murit în 34 Romanicul Goticul şi arta gotică J. vieţii care a dominat Spania (şi în general Europa de Vest) începând cu secolul al XII-lea şi până la Renaştere. îngână în catedrala sa un gotic incipient şi original. Importanţa Renaşterii în Spania în dezvoltarea turismului cultural Conceptul de gotic se aplică exclusiv culturii şi artei. Dorinţa novatoare o întâlnim în Castilia. În ceea ce priveşte puritatea stilistică. dar goticul se conturează cu dimensiune atât de diafană. iar mănăstirile şi bisericile au renunţat la monopolul cultural.3. Când regii au încetat să fie numai războinici şi au căpătat un accentuat simţ politic. din 1257 şi cel al Catedralei Seo din 1280.înzestat cu noi porţi: poarta Monaita şi poarta Elvira. Maestrul Frunchel. Gaya-Nuño. mai mult şi la aceea a Renaşterii. Rezistă la rivalitatea romanicului şi goticului şi.

Nimic nu poate întrerupe evoluţia goticului castelian. goticul este mai simplu şi mai sărac decât în Cataluña. ce pare a fi desprins de catedrală. mai degrabă cel mercantil. a strălucit în sediile burselor din estul Spaniei. dovedind o stăpânire perfectă a artei de a realiza elemente de sprijin şi boltă ogivolă şi un amestec singular în cadrul absidei. cu balcoane gotice continui şi o scară exterioară cotată a fi „cea ma frumoasă scară cunoscută în Europa Evului Mediu târziu”. construită între anii 1368-1373. o navă absidială dublă. Partea cea mai impresionantă din Palacio de la Generalidad o constituie acel „patio”. iar în secolul al XVlea Palma de Mallorca şi Valencia dau o fizionomie definită modelului. aici lipsind ambiţiile constructive pe care le-a cunoscut regatul aragonez.1192. începută în 1262 are unele preluări romanice.particularităţi de exprimare Palacio de la Generalidad Goticul laic 46 . cum este Bursa din Tortosa. Vechea Castilie accepta în secolul al XII-lea şi al XIIIlea goticul francez. acoperite în exterior de arcuri fără grilaj. Cea din Barcelona este un edificiu mare. Secolul al XIII-lea a constituit perioada de avânt. În Valencia. în timpul regilor catolici. la Renaştere. În secolul al XV-lea regiunea a fost mai prolifică în arhitectura laică decât religioasă. începutul înălţărilor marilor catedrale. Goticul laic. desăvârşite de-a lungul secolului al XIV-lea şi al XV-lea care a însemnat cristalizarea unor trăsături specific spaniole. cum ar fi „sala capitulară” şi acel turn octogonal. În ceea ce priveşte goticul întâlnit cu oarecare Avila şi arta gotică Castilla şi arta gotică. cum sunt ferestrele dinspre terasă. Navele simple în secolul al XVIII-lea n-ar putea fi date ca exemplu de gotic levantin dacă n-ar exista părţi ale bisericii. Primele erau formate din galerii duble. Merită să fie remarcat Palacio de la Generalidad (Palatul cortesurilor catalane) şi sediul Primăriei al cărui salon destinat „Consiliului celor 100” a fost realizat în 1373. Catedrala din Valencia. numit „Miquelete”. de elemente romanice. a realizat aici o biserică cu trei nave. o interpretare proprie şi profundă care avea să ducă. Catedrala de la Avila constituia un frumos început.

artă şi în manifestările locale spaniole. la un număr mare de locuinţe catalane şi. Unul din primele monumente din această parte a ţării.net Renaşterea în Spania s-a impus ceva mai greu. nu este foarte mult diferită faţă de bisericile cisterciene. de la catedrale la biserici. este aproape în exclusivitate francez.uniformitate. Santa Maria din Tudela. dar în secolul al XIV-lea se construieşte catedrala din Pamplona. un gotic târziu. în Spania se întâlneau construcţii de tot felul. în mod special în cartierul gotic din Barcelona. Escorialul este un caz tipic de acest tip de arhitectură. 47 . lucrarea de cea mai mare fineţe şi valoare din tot ceea ce s-a construit în acest ţinut. Barcelorna şi particularităţi de exprimare în artă Goticul în ţinuturile basce Elementele Renasterii apar in arhitectură. Odată cu Juan de Herrera – prin „El Escorial” şi catedrala din Valladolid – putem vorbi de primele edificii spaniole întrutotul renaşcentiste. el vine să probeze pătrunderea şi răspândirea acestei arte în zonele de est ale Spaniei. În secolul al XVI-lea. care nu face altceva decât ne lămureşte cu detaliile de care dispune Exprimarea artei în pictura religioasă Palatul Escorial Sursa: www. Goticul din zonele basconavareze. travel –spain. prin comunitatea stilului de viaţă şi a obiceiurilor.

Cel care a introdus în Spania planul şi elevaţia folosite în celelalte ţări a fost un iezuit. Austria. să se elibereze de influenţa şcolii străine şi ă păşeacă pe un drum propriu. Femeia ce se căieşte şi-a acoperit goliciunea cu o fustă din material aspru. care schimbau imaginea oraşelor. Reprezentativ pentru această epocă este El Greco. originar din Murcia. are părul despletit şi se înclină înainte. în timp ce cu dreapta îşi ascunde sânii. lipsit de severitate şi înclinat spre o ornamentaţie exagerată. care a ştiut să-i imprime un stil propriu. original. Denumirea de arhitectură barocă poate fi aplicată oricărui monument artistic caracterizat prin mişcare şi frământare. numele sau impronunţabil pentru naţiunile adoptive aducându-i supranumele de El Greco.în mâna stângă ţine un crucifix. barocul constituie expresia artistică a contra reformei religioase care cuprindea Bavaria. Mănăstirea Encarnación aparţine din punct de vedere arhitectural aceleiaşi epoci. epoca în care sensibilitatea naţională are posibilitatea să se dezică de modelele europene. Escorialul a reprezentat în toate planurile artistice o atracţie pentru artişti şi a avut totodată importanţa unei şcoli. Pictorul Domenicos Theotokopoulos pleaca din Creta la Veneţia şi apoi Toledo. Cea mai importantă operă de artă a secolului al XVII-lea este „Magdalena”. căruia i-a fost încredinţată construirea bisericii aparţinând Ordinului Iezuiţilor din Madrid. Italia şi Franţa. palate. Dar. care a devenit la începutul secolului al XIX-lea Catedrala San Isidoro. aşa cum o dovedesc numeroasele replici. întro încercare de a se apropia de obiectul dorinţelor sale.care poate fi admirată la muzeul din Valladolid. Barocul spaniol nu va cunoaşte contorsiunile arhitectonice la care visau artiştii spanioli. Secolul al XVII-lea constituie marele moment al picturii spaniole. ce aparţine lui Gregorio Fernandez. Acuzat de erezie de către Inchiziţie din cauza tablourilor Arhitectura şi arta religioasă „Magdalena” Secolul al XVII-lea constituie marele moment al picturii spaniole 48 . Bautista Sánchez.mănăstiri. Ea este o imagine ce s-a bucurat de o largă acceptare. Arhitectura religioasă constituie terenul în care licenţele baroce se manifestă cu o mai mare ostentaţie.

sale. Concepţia este barocă. viaţa lui El Greco a fost o continuă luptă pentru libertate şi dragoste. în perioada în care artistul locuia la Toledo şi un portret semnat de Rembrandt ce il înfaţişează pe Floris Soop.artistul echilibrului 49 .autoportret Sursa:www. în sensul că devine teatrală şi solemnă.optzile.cretefinder.Gradina Ghetsimani Sursa: art. un bogat manufacturier al epocii. paradoxplace. realizată în jurul lui 1610. în care îndrăzneşte să-l aşeze pe Iisus mai jos decât pe apostoli. o luptă plină de trădări împotriva barbariei şi-a ignoranţei.com Adoratia pastorilor Sursa: www.gr Există o deosebire fundamentală între El Greco şi Velazquez. dar cu condiţia să nu afecteze accentele de fidelitate şi veridicitate a ceea ce se intenţiona. artistul echilibrului. Mulţi pictori din această epocă au executat decoruri pentru teatru şi începe astfel să dispară distanţa Velazquez . El Greco El Greco – picturi reprezentative El Greco. Pânza a fost realizată în 1654 . Printre cele mai importante lucrări care vor putea fi admirate de vizitatori se numara "Adoratia pastorilor" de El Greco. o lucrare târzie.portretul iese în evidenţă prin detalii şi atitudinea mandră a personajului.com El Greco . care prefara să umanizeze zeii mitologiei şi ai religiei.

dar arta lui nu face sufletul să vibreze de emoţie. încheindu-si perioada de elev prin căsătoria cu fiica maestrului – J. 50 . prin acea perfecţiune exclude entuziamul.existentă între oameni şi sfinţi.wikimedia. 35 Goya Don Diego Velazquez s-a născut în anul 1599 la Sevilla. Bucureşti. în care aspectele se delimitează în linişte. unde va muncii între 1612-1617. barocul se înalţă ca o conexiune de neînlocuit cu pământul şi arta lor. este poate pictorul spaniol perfect. 1987. Velazquez35. Editura Meridiane. aşa cum face El Greco şi Goya. Diego Velazquez-picturi celebre Betivii Infanta María Teresa Sursa: upload. Niciun pictor nu oferă nelinişti care să zguduie. deoarece pictura sa.Istoria artei spaniole.A. în cea mai bună perioadă iconografică a Spaniei. Goya Nuño.org La artiştii din Granada. trecând apoi prin atelierul lui Pacheco. reclamând un comentariu calm. Se pare că şi-a făcut ucenicia cu ursuzul Herrera cel Bătrân. pag 285.

Odată cu arhitecţii neoclasici se poate spune că se încheie marile acţiuni ale construcţiei spaniole. secolul al XVIII-lea a fost destul de „zgârcit” în personalităţi ale vieţii culturale spaniole. al Palatului de la Buen Retino şi al bisericilor din secolul al XVII-lea. capela Santa Cuerva şi cladirea închisorii sunt realizate. La începutul secolului XX clasicismul a căpătat sobrietate. nu este vorba de cubism şi nici de expresionism. Influenţa culturii regăsită în exprimarea neoclasicismului şi clasicismului spaniol Neoclasicismul din sudul Spaniei cunoaşte o dezvoltare deosebită la Cadiz. Frumoasa biserică San José. adesea conceptual şi foarte baroc. 3. iar volumele au câştigat în emoţie şi demnitate. în întregime de Torcuato şi aparţine unui clasicism sever dar aerat cu linii calme şi pure. Cu excepţia lui Goya. Arta spaniolă în secolul al XVIII-lea Sobrietatea clasicismului în arhitectura spaniolă 51 . Curbele au devenit linii ascuţite.Şcoala madrilenă contemporană şi ulterioară lui Velazquez abundă de artişti de a doua mărime formaţi în mediul prielnic al Alcazarului.1. Caracteristica lor comună o formează realismul coloristic.5.

Înţelegerea rolului romanilor în formarea culturii italiene.2.2.2.1. Cultura şi arta barocă în Italia .2.3.5. Importanţa neoclasicismului în arta şi cultura italiană – influenţa directă în turismul cultural Obiective: . Principalele edificii culturale italiene – puncte de maximă atracţie turistică în Italia 3. Influenţele culturale înregistrate de Italia de-a lungul secolelor 52 .Observarea şi analiza cultuii şi artei baroce în Italia – analiza importanţei sale turistice.2. Arta romanică şi importanţa ei în dezvolatea turismului cultural actual 3.importanţa sa în dezvoltarea şi valorificarea turismului cultural 3.3.6. . .Întelegerea importanţei arhitecturii gotice asupra turismului în Italia. civilizaţia şi turismul cultural în Italia 3.2.1.1. 3.2. Cultura.4.Înţelegerea influenţelor culturale înregistrate de Italia de-a lungul secolelor. . Importanta arhitecturii gotice asupra turismului în Italia 3.2. .2.6.Realizarea importanţei etruscilor în formarea culturii italiene. Rolul romanilor în îmbogăţirea patrimoniului cultural italian 3.2.3.2. Influenţele culturale înregistrate de Italia de-a lungul secolelor 3. Rolul etruscilor în formarea culturii italiene 3.

peste unele populaţii mai vechi. fiecare la timpul lor. de la Dunarea de mijloc. au realizat primele instituţii civile. De aici. Rolul etruscilor în formarea culturii italiene Aşa cum pentru analiza culturii noastre trebuie să pornim de la traci şi daci. primele lucrări de urbanistică şi primele opere de artă. Siculii – stabiliţi în Sicilia Stabilirea popoarelor italice 3. vorbind despre tradiţiile şi ghicitorii etrusci. aşa şi în Italia trebuie să punem în evidenţă importanţa şi aportul etruscilor.2. Scriitorii antici vorbesc despre etrusci cu mult respect şi cu multă admiraţie.Hr. Migraţiile din mileniul al II-lea î. Constructorii etrusci i-au învăţat pe romani să construiască drumuri. Astfel. Opt secole de civilizaţie şi cultură etrusce au lăsat romanilor o moştenire considerabilă. Ei ar fi dat şi numele Italiei. irigaţii şi drenaje. prima invazie de mare importanţă a fost aceea a popoarelor italice. stabiliţi în Sicilia. continuând totodată şi decadenţa etruscilor la acea dată. iar spre sud-vest cele italice. în amintirea regelui lor Italos. Regii etrusci au fondat Roma ca oraş. tirenienii (etruscii) au vădit multă râvnă pentru a le face să propăşească…”. au pornit spre sud-est triburile elenice. locul unor invazii permanente ale unor populaţii din afară.Peninsula Italică poate fi analizată din punct de vedere cultural şi al civilizaţiei numai după ce se trece în revistă mulţimea popoarelor care şi-au adus contribuţia în timp şi au lăsat urme culturale importante. grecii antici îi numeau tirsenoi apoi tirrenoi. să se aşeze triburi migratoare venite din zona Alpilor. Italia a fost. Şi istoricul roman continuă. poduri. Diodor vorbea despre momentele vremii: „Cât despre învăţătură şi cunoştinţele care privesc natura. Dar. canalizări. mediteraneene.Hr.2. mai mult decât Grecia. Fără intenţia de a da termenilor o semnificaţie etnică particulară. Cei dintâi au fost siculii. primele module de organizare militară. latinii îi numeau trusci – cuvânt care a dat numele Rolul etruscilor în fondarea oraşului Roma Etruscii şi impunerea 53 . încep spre sfârşitul mileniului al II-lea î. despre bogăţia şi luxul acestora. invazie care face parte din marea mişcare a triburilor indo-europene stabilite mai întâi în Europa Centrală.

cu Egiptul şi fenicienii cartaginezi. Acesta a fost primimul mare succes militar al romanilor. Editura Vestala. teritoriile mlăştinoase au fost drenate – cu săparea canalului principal. Au efectuat lucrări de drenaj în zonele mlăştinoase. 54 . Teritoriul ocupat iniţial. Bucureşti. S-au construit două cisterne incluse pe Palatin. asediat de romani. Înfloritorul oraş Veies principalul bastion etrusc din sud. Editura Vestala. Istoria culturii şi civilizaţiei. Istoria culturii şi civilizaţiei. ţin de istoria etruscilor 3. 2003. Roma estruscă devine astfel „fortăreaţă militară care nu va nenunţa la ambiţiile ei militare”. 234. Oraşul Roma a fost construit după obişnuitele norme urbanistice etrusce. într-un mod necunoscut de celelalte popoare din peninsulă. a devenit centru religios al Romei36. pag. 37 Ovidiu Drâmbă. Dominaţia etruscă a regiunii Padului încetează la începutul secolului al IV-lea î. lor în teritoriul dintre Valea Tibrului şi Marea Tireniană Oraşul Roma a fost construit după obişnuitele norme urbanistice etrusce Începuturile Romei ca oraş. acropola de pe Capitoliu. După cum vedem. organizat şi exploatat de etrusci era cuprins între Valea Tibrului şi Marea Tireniană. pag 305. perimetrul oraşului unificat a fost apărat de un zid de incintă după sistemul defensiv etrusc.Toscanei. au dezvoltat metalurgia. 2003.2. vol III. iar populaţia masacrată. Hr. Documentele egiptene îi menţionează sub numele de tursha. Începuturile Romei ca oraş.3. ţin de istoria etruscilor. Bucureşti. exploatând zăcămintele de fier şi cupru din Etruria şi insula Elba. După acţiunea de unificare şi după începuturile de probabilă urbanizare a aşezărilor de pe cele „şapte coline” ale Romei. vol II. Însuşi numele oraşului – la fel ca al Tibrului – pare să fie de origine etruscă. Etruscii îi priveau cu un aer de superioritate. odată cu invazia galilor. Rolul romanilor în îmbogăţirea patrimoniului cultural italian Cel mai mare pericol pentru etrusci îl reprezentau romanii. regii etrusci şi-au început era civilizatorică. Au stabilit legături comerciale cu Sardinia şi Sicilia. Italia celor mai vechi timpuri se 36 Ovidiu Drâmbă. unde a fost zidit un mare templu dedicat triadei etrusce. sau etrusci. a fost ulterior cucerit. acela al unei ginţi etrusce: „rumlna”37.

Sudul Peninsulei era ocupat de triburi paleolitice (osci. ansoni). Aculturaţia în spaţiul Imperiului Roman Extinderea influenţelor greceşti în arta şi ocupaţiile romane 55 . altele venite aici din regiuni diferite. a creat civilizaţia „nuragilor” a fost în strânse raporturi etnice cu triburi din Spania şi din Africa de Nord. iar în nord-est trăiau rhetii. în totalitatea ei păstrează deseori amprenta spiritului. tradiţiile lor culturale atât de diverse. Arta romană se întinde nu numai în ţinuturile romane propriu-zise. a concepţiei. Toate aceste popoare au lăsat mai mult sau mai puţine urme. Arta romană. capacitatea fiecăruia de a asimila spiritul civilizaţiei romane. până să se întindă etruscii. etruscii. ansoni etruscii rhetii. itali. încă din secolul al IIIlea î. care au ocupat Câmpia Padului. Hr. euranii şi veneţii. Prima fază a artei romane se prezintă ca o sinteză a contribuţiilor acestor populaţii italice. locuiau ligurii.Hr. Îndeosebi aportul etrusc a fost fundamental în arhitectura templelor şi în sculptura în bronz. Populaţia băştinaşă din Sardinia. arta romană începe să-şi definească personalitatea.Hr. care în mileniul al II-lea î. În manifestările cele mai vechi ale arte romane se regăsesc elemente ale artei celorlalte populaţii italice cu care romanii au venit în contact. itali. Ultimii veniţi în Italia au fost celţii din Centrul Europei. construcţii sau monumente. fie materiale. iar cei care s-au instalat au fost.Hr. euranii şi veneţii Romanii sunt cei care reuşesc să-şi impună civilizaţia. să se explice originalitatea şi judecăţile de valoare romane? Originea diversă a populaţiilor intrate în compoziţia Imperiului Roman. Romanii sunt cei care reuşesc să-şi impună civilizaţia. În aceste condiţii – de expansiune şi ocupare romană. numai din acest secol se poate vorbi de Italia celor mai vechi timpuri se prezintă ca un adevărat mozaic de populaţii osci. încă din secolul al III-lea î. În secolul al II-lea î. este oare posibil să se vorbească despre „arta romană”.prezintă ca un adevărat mozaic de populaţii. aşa cum am mai spus. au determinat o reelaborare permanentă a aportului romanilor. care încă influenţează viaţa multor locuitori. a stilului artistic al acestor populaţii. În centrul Italiei printre localnici se vorbea o limbă indo-europeană. dar şi în provinciile imperiului. unele autohtone (sau de origine incertă). dar şi unele elemente de cultură. În nordul Italiei.

terme. El a fost realizat. construite în 298-305. 56 . Din arhitectura bazilicelor au derivat sălile palatelor. Ca în întreaga lume greacă. aveau o suprafaţă de 376m/365m şi aveau o capacitate pentru a putea primi simultan 3000 de persoane. Primul amfiteatru. precum şi bazilica creştină.„arta romană”. Cele mai frumoase arcuri de triumf. Termele lui Diocleţian. pentru prima dată în secolul I î. Faimoasele terme nu erau decât nişte uriaşe băi publice ci şi locuri de recreaţie şi centre de activităţi sportive şi culturale. ornamentate cu coloane. Cel mai mare amfiteatru însă.Hr. Bucureşti. Este adevărat că influenţa artei greceşti şi în special a artei elenistice contemporane se făcuse simţită mai demult – prin intermediul etruscilor sau a coloniştilor greci din sudul Italiei. Arhitectura amfiteatrelor romane a exercitat o influenţă considerabilă în epoca Renaşterii. început de Vespasian şi terminat de Titus. basoreliefuri şi statui. apeducte şi edificii destinate spectacolelor. pag. impresionând prin dimensiunile lor uriaşe. în anii 80 d. şi la romani arta dominantă era regăsită în arhitectură. Un monument original – transmis lumii moderne este Arcul de Triumf. vol III. Editura Vestala.Hr. Cea mai importantă realizare în domeniul arhitecturii a fost însă amfiteatrul. construcţii în special cu caracter pur utilitar: bazilici. s-a descoperit un fel de ciment (un aliaj de origine vulcanică) şi folosirea cărămizilor din lut ars şi blocurilor din piatră tăiate sub formă de romb38. Procedeele de construcţie s-au perfecţionat când în secolul al II-lea î. Istoria culturii şi civilizaţiei. parţial din piatră a fost construit la Roma de Augustus. 2003. 305. aşa cum sunt cele dedicate lui Traian (din Beneventum) sau lui Augustrus 38 Arhitectura tipică romană şi materialele de construcţie utilizate Termele Arcul de triumf Ovidiu Drâmbă. Acestea dominau străzile publice ca nişte grandioase porţi boltite. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani să realizeze edificii îndrăzneţe.Hr. bine conservate până în zilele noastre sunt cele dedicate împăraţilor în urma unei victorii. iar al doilea de Nero. cu o dimensiune a arenei de 87m/54m este „Amfiteatrul Flaviilor” sau Coloseul.

de o sensibilitate artistică deosebită. bazate pe doctrine medicale diverse. de zboruri foarte libere ale fanteziei. căreia i-au urmat şi altele. farmacologie. Geniul roman a fost lipsit de curiozitate intelectuală foarte vie. porţi a căror formă a sugerat posibil ideea de arc de triumf. de obicei flancate cu turnuri. Porţile de intrare în oraşe Pantheonul Şcoala de medicină Galenos de Pergam 57 . muşchii şi nervii. În materie de terapie. medici militari. Aici a practicat şi a scris majoritatea operelor. Porţile aveau rol defensiv. gimnastică precum şi mijloace curative (sau medicamentoase) care să distrugă elementul provocator al bolii. Galenos a avut o influenţă importantă. chirurgie. care a funcţionat mai bine de trei secole şi cel mai interesant lucru e că atunci s-au specializat medicii: de casă. de fiziologie. chemat de împăratul Marcus Aurelius la Roma. de anatomie. La Roma a fost fondată prima şcoală medicală. Se organizase şi un sistem de asistenţă socială. unde a rămas mai bine de 20 de ani.130-200). Galenos (după unele documente Galenus) a scris opere de introducere în medicină şi istoria medicinii. geniul atent întotdeauna la realitate şi la pragmatism. masaje. de orizonturi intelectuale foarte largi. la solidaritate şi la eficienţă. În domeniul anatomiei. Susa în Piemont). prefera profilaxia şi regimul alimentar. Galenos a descris oasele. cu o uimitoare precizie. chirurgi.(Rimini. Construcţii monumentale sunt şi porţile de intrare în oraşele apărate de ziduri. mişcare. Studiul astronomiei a trezit un interes deosebit în rândul romanilor. O capodoperă a arhitecturii romane este Pantheonul templul tuturor zeilor. a fost Galenos de Pergam (cca. Octavianus Augustus a înfiinţat o şcoală de medicină. de diagnostic şi terapeutică. Toate realizările romanilor se datorau într-un fel ştiinţei. timp de un mileniu şi jumătate asupra medicinii europene. Aosta. igienă şi dietetică. oculistică. iar cetăţenii săraci erau consultaţi şi trataţi gratuit. Cel mai mare medic al antichităţii după Hipocrat. Preocuparea romanilor pentru ştiinţă s-a rezumat înainte de toate la compilarea unor lucrări cu caracter enciclopedic. alteori pur decorativ şi. în cadrul căreia medicii erau salariaţi. care este destul de bine conservat. Ca medic. Dar. băi . etc.

propus în 1824 de arheoloul francez Arcisse de Caumont pentru a indica arta secolelor XI şi XII. cu Cele mai importante modificări de plan un aspect iniţial sobru. însumând şi elemente bizantine. elementul cel mai atent ornamentat intervenite în perioada sculptural fiind portalul. Lombardia – zonă învecinată cu regiune de deplină afirmare a arhitecturii ottoniene. 3. este cel al Bazilicei San Ambrogio din Milano. se acceptă în general de către istoricii de artă. De remarcat şi influenţa mediului natural asupra arhitecturii romanice determinându-i anumite particularităţi regionale. asimilând. sugera analogia cu procesul de formare a limbii romanice aplicat domeniului artei. 58 . precum şi a regiunii în care stilul romanic s-a constituit definitiv. rămâne un domeniu controversat. Ca regiune. Arta romanică şi importanţa ei în dezvoltatea turismului cultural actual Romanicul îşi derivă elementele din arhitectura carolingiană . Italia. tezele propuse sunt în general trei: centrul Teze propuse Franţei (pe care îl vom analiza odată cu Franţa). Era într-adevăr un omagiu adus tradiţiilor clasice. Problema originii şi a datei când au apărut primele monumente romanice 39. Faţada este un zid drept. fapt care a avut drept 39 Termenul “romanic”. al cărui exemplu clasic. musulmane şi de artă barbară. dar depăşind spaţiul Imperiului Roman – întrucât realizările stilului romanic se extend din Peninsula Scandinavă până în ănglia şi în Spania. reelaborând . În privinţa datei constituirii arhitecturii romanice propriu-zise. cu absidă opusă celei dinspre răsărit. cu una sau mai multe serii de arce elegante dispuse în logii suprapuse. În Toscana apare ca un zid dreptunghiular surmontat de un fronton. Una dintre cele mai importante romanică este şi dispariţia modificări de plan intervenite în perioada romanică este şi cvadriporticolului dispariţia cvadriporticolului. Provenţa – unde arhitectura romană căpătase o individualitate bine definită.2.împrumutând. foarte rar semicircular.ottoniană. Planul bisericilor romanice este foarte variat. perioada ultimelor două decenii ale secolului al X-lea şi al primei jumătăţi din secolul următor. ajungând până în România. rămas până astăzi în perfectă stare de conservare.1.3. în Transilvania. ţinând să sublinieze reinserarea arhitecturii acestor secole în tradiţia romană. foarte potrivit numită „greco-romană”.totul în sprijinul acestor date şi capacităţi proprii – romanii au transmis Europei moştenirea civilizaţiei şi culturii Antichităţii.

Există clopotniţe care au formă de turn. Coloana – care apare pe frontonul bisericilor şi de-a lungul turnurilor Italiei romanice era. fără să exagerăm că atunci când mergem pe străzile marilor oraşe italiene. Clopotniţele izolate de corpul bisericii sunt acum excepţii – aşa cum este Campanila domului din Florenţa. în toate ţinuturile 40 Arhitectura turnurilor şi clopotniţelor Marii artişi ai secolelor X-XI Nicolo Pisano şi operele sale Coloana Elie Faure. căreia i se va da din ce în ce mai mult o mai mare atenţie. 217. Ceea ce ne atrage atenţia în mod deosebit este arhitectura turnurilor şi clopotniţelor. ca element arhitectural este dată de necesitatea construirii Pantheonului. pe care o prelucrează într-un mod destul de brutal. În secolul al XIII-lea. Bucureşti. prezenţa cupolei. aşa cum se poate observa destul de des la Veneţia. ale cărui coloane sunt susţinute de doi lei din piatră – foarte des întâlnite pe toată suprafaţa Italiei). bogat ornamentată. mergem călcând pe istorie. pentru o perioadă în întreaga Europă. putem să afirmăm. Bizanţul nu-i oferă culturii italiene nimic. Cronicile din secolele al X-lea şi al XI-lea menţionează numeroasele incendii cărora le-au căzut pradă bisericile cu plafonul în şarpantă. Istoria artei. unde elementele bizantine se împletesc cu elementele arabe şi nomade. Arta medievală. Italia păstrează destul de multe urme ale marilor artişti care s-au afirmat în perioada secolelor XI-XIV.Editura Meridiane. Există încă o bogată împletire a elementelor de cultură dintre Orient şi arta locală. De cele mai multe ori. Ele sunt plasate adesea în mijlocul edificiului. având alături câteva statui în basorelief. iar în centrul frontonului o fereastră în formă de cruce sau rotundă. În Italia. Forţa virtuală de aici s-a impus. preluată mai târziu de edificiile gotice. Elementul esenţial este portalul (uneori precedat de un baldachin.urmare punerea din plin în evidenţă a faţadei. pag. sau în Siciliaţinut grec pentru o perioadă. 59 . Nicolo Pisano studiază sarcofagele romane pentru a învăţa să lucreze marmura. el înălţând în faţa artiştilor din nord „revendicare hotărâtă a geniului latin primitiv”40.

Toate marile construcţii italiene pun în valoare capacitatea artiştilor de a valorifica tot ceea ce înseamnă frumos.pe faţadele nude ale templelor şi pe campanilele pătrate. îi lasă în schimb. Importanta arhitecturii gotice asupra turismului în Italia La sfârşitul secolului al XIV-lea. Ornamentul când nu joacă acest rol. Stilul romanic-italian se naşte fără efort aici. făcând astfel obiectivele lor importante să fie ai zvelte sau mai uşoare. pe deplin libertatea senzaţiei. de reînviere a artei clasice romane – Renaşterea. Catolicismul a fost aici întotdeauna un aparat exterior de dominaţie politică.mediteraneene o expresie naturală care nu putea să dispară. Italia a acceptat stilul gotic în arhitectura sa. Galeria de colonade defineşte biserica şi loggia. Artiştii italieni au văzut că ornamentul are rolul de a defini. Bazilica în secolul al XIII-lea a făcut apel la design-ul arboricol. în galerii mărginite de arcade. întreg secol XV se dezvoltă în Italia o puternică tendinţă de înnoire a artei. arhitectura locuinţelor urbane. În general. fără coeziune socială. coexistă în mod armonios. fără coeziune socială. urâţeşte. dar şi unele dintre casele rurale pe care toscanii şi lombarzii le-au construit. invadând o şcoală. Florenţa este oraşul 60 . Florenţa este oraşul în care Renaşterea se manifestă Nu există arhitectură monumentală.4. învăluind cu graţie şi semeţie marele edificiu roman. ignorată de francezii din secolul al XIII-lea. în egală măsură cu arta din Italia perioadei Renaşterii. Atât arta din perioada antică. care n-a avut şi nu are altă raţiune de a fi decât aceea de a-i combate magnifica învăţătură. Întreaga Renaştere arhitecturală italiană a avut perioade de ignorare a acestui principiu fundamental. dominaţie care. 3. Şi arta ornamentală. pe baptisterii rotunde. Nu există arhitectură monumentală. a răzbunat arhitectura gotică. dacă nu-i lasă omului libertate de gândire. deşi numai proeminenţele caracteristice acestuia îl pot justifica.2. El maschează osatura edificiului.

pentru prima dată. În secolul al XV-lea reducerea elementelor clasice este o formă de manifestare aproape generalizată. Se ia în considerare principiul cunoaşterii şi imitării naturii, însuşirea realităţii. Un mare interes în domeniul cunoaşterii şi reprezentării naturii este îndreptat către descoperirea omului în complexitatea fiinţei sale individuale, reale, cu calităţile sale fizice şi intelectuale. Arta Renaşterii se dezvoltă pe teritoriul întregii Italii, cu centre deosebite la Florenţa, Roma, Veneţia şi Milano. Ea ajunge la apogeu în secolul al XVI-lea, fiind ilustrată de genii ale căror nume răzbat peste secole: Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo, Tiţian, Andreea Palladio şi de mulţi alţi artişti ale căror opere sunt admirate de milioane de oameni. Operele geniale ale lui Michelangelo, Rafael şi Tiţian, ca şi ale altor mari artişti, au realizat tot ceea ce era necesar pentru mulţumirea ochiului şi a spiritului în epoca în care ele au fost făcute şi care încântă ochiul şi dau o mare linişte spirituală şi astăzi.

în care Renaşterea se manifestă pentru prima dată

Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo, Tiţian, Andreea Palladio

3.2.5. Cultura şi arta barocă în Italia - importanţa sa în dezvoltarea şi valorificarea turismului cultural
În Italia, un stil arhitectonic nou pătrunde în secolul al XVI-lea, spre sfârşitul lui – barocul. Acest stil, născut la Roma îşi pune amprenta timp de trei secole asupra cetăţii eterne. Toate marile construcţii în acest stil se caracterizează prin fast, grandoare, varietate, folosirea liniilor curbe, care oferă dinamism. Spaţiul interior este amplu, cu decoraţiuni exuberante, cu stucaturi şi picturi ce acoperă bolţile şi plafoanele bisericilor baroce. Cele mai bune exemple în acest caz pot fi: Biserica Il Gesu din Roma, construită în 1575 de Giacomo della Porta şi Biserica Sant’Agnese, construită de Boromini în 1653-1657.

Această importantă perioadă artistică şi culturală se încheie în cea mai mare parte, odată cu barocul. Arta şi cultura italiană începând cu secolul al XVIII-lea nu mai străluceşte şi este lăsată Franţa să dea tonul în creaţia artistică. Necesitatea acoperirii numărului de locuinţe în marile oraşe transformă în cea mai mare parte peisajul urban. Cartierele noi, zonele rezidenţiale construite în secolele XIX şi mai ales în secolul XX nu mai fac parte din

În Italia, un stil arhitectonic nou pătrunde în secolul al XVI-lea, spre sfârşitul lui – barocul

61

categoria construcţiilor care doresc să pună în valoare calităţile artistice ale realizatorului, c mai mult să acopere o necesitate cotidiană. 3.2.6. Principalele edificii culturale italiene – puncte de maximă atracţie turistică în Italia
Turismul, ca activitate economică urmăreşte să valorifice tot ceea ce este vechi, cu valoare artistică. Turistul este atras în Italia, nu de noutate, ci de tot ceea ce înseamnă cultură şi artă antică şi medievală. Există destul de mulţi turişti atraşi de nou (modă, spectacole, muzică), dar în cea mai mare parte se caută arta, se caută creaţia artistică ce dă linişte spirituală; se caută valorile istorice.

De ce este vizitată Italia? Ce anume îi atrage pe turişti aici şi cât timp îi este necesar unui turist pentru vizitarea unuia sau mai multor oraşe italiene? În primul rând atrag atenţia şi s-a dezvoltat pelerinajul în jurul vestigiilor istorice; in acest fel putem vorbi de dezvoltarea unui turism cultural-istoric, turism culturalarhitectonic, turism cultural-monahal şi de ce nu de un turism cultural-culinar. De cele mai multe ori în Italia le găsim pe toate la un loc. Turistul e atras de monumentele de artă, de ruinele fostelor construcţii monumentale, unde plimbându-te în incintele lor parcă auzi aplauzele sau strigătele de disperare sau bucurie ale celor care participau la lupte, cu două mii de ani în urmă. Orice om rămâne impresionat de măreţia Colosseului sau a altor edificii prezente la tot pasul. Timpul nu poate fi apreciat niciodată. Pentru a vedea totul îţi trebuie un timp îndelungat, iar repetarea trecerii în revistă şi a vizionării obiectivelor ajută la descoperirea de detalii care, cu siguranţă scapă la prima vedere. De ce există o atracţie turistică deosebită pentru Roma? Roma rămâne centrul atracţiei turistice,bazat pe un

turism culturalistoric, turism cultural-arhitectonic, turism culturalmonahal, turism cultural-culinar

62

turism cultural-istoric. Roma antică, sau mai bine zis centrul Romei antice cuprinde Forurile Imperiale şi vestigiile Colosseului şi Palatin-ului. Orice lucrare de istorie sau de cultură şi civilizaţie cuprinde documente care pun în evidenţă dimensiunile destul e mari ale Romei antice. Documentele menţionează faptul că în secolul I d.Hr.existau cetăţeni cu un anumit statut social şi material, care aveau locuinţe de dimensiuni impresionante, desfăşurate pe mai multe terase, cu grădini decorate cu lauri, fântâni şi statui. Dintre acestea mai pot fi admirate astăzi doar unele statui aflate la muzee şi ruinele unor locuinţe, din cauza, în cea mai mare parte a incendiilor din secolele al III-lea şi al V-lea, care au distrus numeroase construcţii. Cauzatoare de distrugere sunt şi invaziile barbare care au deteriorat destul de mult Forurile şi Palatinul, cu splendidele sale palate, lăsate în ruină. Abia în secolul al XIX-lea săpăturile arheologice au început să pună în evidenţă impresionantele edificii. În imediata vecinătate a „Pieţei Veneţia” primele vestigii care atrag atenţia turiştilor aparţin Forului lui Traian, ultimul construit dintre forurile imperiale. Pentru noi (pentru români), Columna lui Traian reprezintă un mare punct de atracţie. Este singurul monument din For care s-a păstrat aproape intact. Este un fus cilindric, lucra în marmură de Paros, cu un diametru de 3,25m în vârf şi 3,65m în bază, înalt de 29,78m,compus din 18 tamburi. O bandă în spirală reprezintă 155 de scene din cele două războaie dacice, cu peste 2500 de figuri. În vârful columnei lui Traian se afla la început un vultur, care a fost înlocuit de statuia lui Traian şi înlocuită la rândul ei de cea a lui Sfântul Petre. Columna lui Traian este o operă originală, din care s-au inspirat şi altele, care nu s-au păstrat. Ea este un monument de artă istorică şi propagandistică tipică pentru perioada Imperiului. În ciuda faptului că din Forul lui Cezar se mai văd astăzi doar câteva resturi ale porticului care îl înconjura i câteva coloane din templu, aici turiştii sunt în număr destul de ridicat, poate atraşi de o măreţie aflată în imaginaţia

Roma antică

Forului lui Traian

Columna lui Traian

63

fiecăruia. Alături de acestea în centrul antic al Romei, destul de atractive pentru turişti sunt şi vestigiile Templului lui Saturn, Templul lui Antonius şi al Faustinei, Templul Concordiei, Templul Venerei şi al Romei şi multe altele. Impresionant pentru orice privitor este Arcul lui Septimius Severus ridicat în anul 203. Este foarte bine conservat şi se poate vedea bogata lui decoraţie arhitecturală şi sculpturală. Ea are trei deschideri, ea din mijloc mai mare, iar cele laterale mai mici. Pe fiecare faţă este decorat cu câte 4 coloane cu splendide capiteluri compozite, fixate pe baze sculptate cu basoreliefuri reprezentând soldaţi romani are duc în captivitate soldaţi legaţi în lanţuri. Palatinul este locul unde, după legendă, au fost găsiţi Remus şi Romulus şi locul sacru pe care s-a fondat oraşul, locul pe care s-a construit „Roma quadrata”. Astăzi colina palatină este un spaţiu cu multă verdeaţă, în care se văd vestigiile antice. Cel mai cunoscut monument al Romei antice este Colosseul, una dintre cele mai importante realizări ale arhitecturii antice. Este, aşa cum am menţionat şi anterior, un amfiteatru cu arenă eliptică de 56m/86m. Zidul exterior este construit din blocuri de travertin. El are patru etaje, primele trei conţinând arcade ornate în ordine cu coloane de tip doric, ionic şi corintic. Nivelul al patrulea avea un zid plin şi servea ca o centură. În prezent, ruinele Colosseului ne oferă toate cele patru etaje numai pe jumătatea orientală către nord-est, pe jumătatea cealaltă păstrând doar primele două nivele. Ultimele spectacole în Colosseum au avut loc în anul 523, sub regele ostrogot Thoderic, constând numai în vânare de animale. Luptele cu gladiatori au fost abolite în anul 438. Colosseul a fost considerat şi declarat de papalitate ca loc sacru, în amintirea martirizării creştinilor. Arcul lui Constantin – un monument bine păstrat, care a fost ridicat în jurul anului 315. Arcul are o decoraţie arhitecturală foarte bogată. Deschiderile sunt flancate de

Templului lui Saturn, Templul lui Antonius şi al Faustinei, Templul Concordiei, Templul Venerei şi al Romei

Palatinul este locul unde, după legendă, au fost găsiţi Remus şi Romulus şi locul sacru pe care s-a fondat oraşul, locul pe care s-a construit „Roma quadrata”

Colosseul

Arcul lui Constantin – un monument bine păstrat, care a fost ridicat în jurul anului

64

coloane cu capiteluri corintice montate pe baze sculptate cu reliefuri reprezentând Victorii şi prizonieri. Aceste picturi sunt originale, din timpul lui Constantin. Roma nu trebuie privită doar prin măreţia pe care o dau obiectivele antichităţii. În Roma se calcă pe istorie. Fiecare stradă, fiecare colţ oferă turistului obiective noi, fiecare cu trecutul său. Numărul mare de biserici, care aparţin epocilor diferite dar şi stilurilor arhitectonice diferite, întregesc un peisaj cultural extraordinar. Biserica San Giovanni in Luterano prezintă un obiectiv cu o istorie destul de bogată, ajungând în final să fie vechea reşedinţă papală. În prezent, biserica este catedrala oficială a Romei şi sediul papei ca episcop al Romei. Ea a suferit mai multe restaurări, în secolele V, VIII, XIV, XVII şi XIX. Interiorul bisericii este impresionant. Are o lungime de 130m, cele 5 nave fiind delimitate de piaştri masivi, între care se află nişe decorate cu statui uriaşe ale apostolilor, aparţinând şcolii lui Bernini. Deasupra acestor statui sunt basoreliefuri realizate de Algardi (Secolul al XVII-lea) reprezentând scene din Vechiul şi Noul Testament, iar mai sus, medalioane reprezentând profeţi. Altarul principal, la care poate oficia numai papa, conţine o masă care provine din catacombe, care se spune că a servit ca altar Sfântului Petru. Mozaicul din absida bisericii a fost executat de Jacopo Torriti în 1290 şi restaurat în secolul al XIX-lea. Pe bolta absidei este bustul lui Isus. Palatul Luteran a fost construit de Domenico Fontana în 1856 în locul vechiului palat distrus la începutul secolului al XIV-lea, care fusese reşedinţa papilor. În prezent el adăposteşte un muzeu de antichităţi păgâne şi creştine. Principalul obiectiv turistic de pe Esquilin este Biserica San Pietro in Vincoli (Sfântul Petru în lanţuri). Faţada realizată în perioada Renaşterii probabil de Meo di Caprino, are cinci arcade susţinute pe pilaştri octogonali. Plafonul de lemn cu bolta teşită încadrează fresca lui G.B.Parodi, care reprezintă „Miracolul lanţurilor”, vindecarea unui posedat prin contactul cu lanţurile

315

Biserica San Giovanni in Luterano

Palatul Luteran

Biserica San Pietro in Vincoli (Sfântul Petru în lanţuri)

65

Sfântului Petru. Monumentul este un ansamblu arhitectural cu două etaje. La primul nivel, în mijloc tronează „Moise” realizat de Michelangelo, având de o parte şi de alta pe Lia şi pe Raşela. La nivelul superior se află în mijloc un sarcofag pe care stă întinsă, sprijinită într-un cot, statuia lui Iuliu al IIlea cu tiara pe cap, într-o poziţie nu prea reuşită, asemănătoare sculpturilor de pe sarcofagele etrusce. Deasupra, într-o nisă, este Madona cu pruncul. „Moise” reprezintă maximul puterii de creaţie, într-o naturală formă de exprimare artistică. Biserica Il Gesu reprezintă una dintre primele clădiri cu care se afirmă stilul baroc. Ea aparţine Ordinului Iezuiţilor, care a influenţat şi a stimulat stilul baroc. Pictura cupolei, realizată de Baciccio la sfârşitul secolului al XVII-lea, compoziţie grandioasă şi originală, una dintre cele mai importante opere baroce iluzioniste, reprezintă „Triumful numelui lui Isus”. În centrul istoric al Romei atrag mii de turişti zilnic: Palatul Doria Pamphilia, un admirabil palat renascentist ce adăposteşte tablouri valoroase care aparţin diferitelor şcoli, Pantheonul – singura construcţie antică păstrată integral. El este expresia perfecţiunii tehnicii de construcţii; cupola se sprijină pe un zid circular cu două registre, gros de aproape 6m, iar pardoseala este din marmură de bună calitate. În Pantheon se află mormintele regilor Victor Emanuel I, Umberto I, dar şi mormântul lui Rafael, Del Vaga şi Toddeo Zuccari; Biserica Santa Maria sopra Minerva, Fântâna celor patru fluvii, operă celebră celebră a lui Benini, Biserica Saint’Agnese, care reprezintă o exuberanţă barocă. Alaturi de aceste mai unt multe alte obiective care atrag mii de turişti. Cât de mult este apreciată Roma de către turiştii care o vizitează? Este foarte greu de apreciat şi tratat din punct de vedere

Biserica Il Gesu reprezintă una dintre primele clădiri cu care se afirmă stilul baroc

66

înfipte direct în sol. II. fineţe. Palatul Dogilor – templul laic al glorificării Veneţiei 41. totul stă să prezinte arta celor care au fost în stare să realizeze. Roma trebuie văzută încet şi cu răbdare. Curtea interioară ne impresionează prin faţadele 41 Veneţia – perla turismului italian Palatul Dogilor – templul laic al glorificării Veneţiei Biserica San Marco Petru Comănescu. unde milioane de turişti doresc să vadă această minune. construită la mijlocul secolului al XVI-lea. Exteriorul impresionează prin coloanele. Întotdeauna există elemente de detaliu. sau pe deasupra. pag 106 67 . care se reduc parcă în fiecare an. compusă din figuri de copii. cu capiteluri. flori sau fructe. Orice colţ. pe care se sprijină arcade largi. foarte elegantă. prezintă centrul atracţiei turistice. vol. Este o îmbinare de eleganţă. cu „străzi” mişcătoare. pregătindu-te cu mult timp înainte pentru o vizită aici. Este o lume unică. în ansamblu o operă de artă. Veneţia culturală. uneori subiecte biblice sau istorice. într-o decoraţie foarte bogată. fie se pierd din cauza lipsei de timp a turiştilor. alătură farmecul goticului flamboyant cu cel al Renaşterii. unice în lume. cuprinse într-o împletitură de ornamente vegetale: ramuri şi frunze de acantă. sculptură. fiind înghiţite de ape. Deasupra capitelurilor din colţuri se află grupuri statuare simbolice. Fiecare capitel are o decoraţie diferită. fantezie şi trăinicie. de îngeri. orice coloană. cu atât îţi dai seama mai mult cât de sărac cultural ai fost până atunci. asociere de stil bizantin şi gotic. „Perla turismului italian” rămâne totuşi Veneţia. pictură. de măreţia podurilor care reprezintă o atracţie unică.cultural cel mai mare oraş al Italiei. Cu cât afli mai multe. Aici orice turist e atras de măreţia construcţiilor. centrul cultural al lumii. a întinselor spaţii din faţa monumentelor. care nu se ştie pentru cât timp. indiferent dacă se trece pe sub ele. Forma actuală în stil gotic-veneţian. Poarta. care fie se pierd din cauza neştiinţei sau ignoranţei. de animale fantastice. Intrarea principală în Palat este „Poarta della Carta” situată între Palat şi Biserica San Marco.

strălucire şi mare valoare artistică şi estetică interioarelor. în 79. În Galeria Palatului Dogilor. Din păcate două incendii devastatoare au distrus o parte din aceste opere. O mare însemnătate în orientarea artei noi în această perioadă o are descoperirea oraşului Pompei. Paolo Veronese şi Tintoretto au fost. Bellini. pieţele şi magazinele. poţi sta pe băncile laterale şi să priveşti impresionantele finisaje ale sculpturilor. 68 . casele cu decorul pictural. Vivarini. Importanţa neoclasicismului în arta şi cultura italiană – influenţa directă în turismul cultural Roma devine punctul de întâlnire a personalităţilor din lumea întreagă. mari artişti. Tiţian. unde se puteau vedea străzile romane. ca Dentile da Fabriano. căpătând în acelaşi timp o linişte interioară extraordinară şi un respect imens pentru o lume care a fost în stare să realizeze aşa ceva. Ele sunt placate cu marmură şi decorate cu frize. Orice turist rămâne mut de încântare. capodoperă a arhitecturii lui Antonio Rizzo (1483-1488).din secolul al XVI-lea ornamentate foarte fin. Pisanello. exactitatea cu care sunt redate detaliile florale ale chipurilor.6. basoreliefuri şi statui. cu grifoni. Pentru a răspunde la întrebarea „de ce sunt atraşi turiştii să viziteze acest loc?” as răspunde simplu: este magnific. sirene şi himere. ceea ce dădea o imagine foarte clară a vieţii romane. Despre Palatul Dogilor este destul de mult de spus şi ar presupune să neglijez cantitativ alte monumente italiene. acoperit de erupţia vulcanului Vezuviu.fastuoase. Caracteristici ale curţii interioare 3.2. Tot curtea interioară este decorată cu două ghizduri de fântână din bronz. Aproape că nu există ţară din care tinerii artişti să nu vină să înveţe ceva în acest sens. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea. construite în stil gotic în partea inferioară şi în stil renascentist în partea superioară.

Monumentele culturale religioase – puncte de întregire a peisajului cultural grecesc 69 .4.4.2.4. Oraşul Atena – centrul cultural al lumii vechi. prima capitală culturală europeană 3.1.3. Turismul cultural în Grecia 3.

In Grecia. Imaginea Atenei nu poate fi gândită altfel decât în strânsă legătură cu imaginea acelei Grecii vechi. obiceiuri şi tradiţii specifice şi. respectul pentru valorile şi obiceiurile trecutului este esenţial. 3. o arhitectură deosebită. Ţara se dezvăluie ca un loc aparte. Fiecare grup de insule greceşti are un stil propriu. Multe dintre ele.1. . pune la dispoziţia celui interesat de acest tip de turism o largă plajă de obiective. chiar daca luate împreună alcătuiesc acel tărâm magic şi enigmatic. Oraşul Atena – centrul cultural al lumii vechi. cu zei care dominau ţinuturile stâncoase şi prăfuite în calcarul alb.4.3. devenite legi nescrise. dar în acest fel poate că devine mult mai atractivă şi mai interesantă. Particularităţile oferite de fiecare insulă grecească Respectul pentru valorile trecutului sunt prezente în toată Grecia 70 . sunt respectate de ei. în esenţă o identitate aparte.Realizarea tabloului cultural de ansamblu aspra culturii greceşti. cu reguli adesea neobişnuite pentru străini.3.Înţelegerea procesului de aculturaţie înregistrat de Grecia de-a lungul secolelor. Arta şi arhitectura locală – elemente componente ale turismului cultural cu mare frecvenţă în spaţiul grecesc Obiective: . -Înţelegerea influenţei culturii elene asupra vieţii şi arhitecturii urbane actuale în marile oraşe. Grecia oferă posibilitatea studiului complet legat de turismul cultural. . prin vechimea teritoriului şi a culturii existente.Înţelegerea posibilităţilor de acceptare în timp a culturilor popoarelor cu care grecii au intrat în contact. prima capitală culturală europeană Mulţimea evenimentelor petrecute pe acest spaţiu destul de mic în raport cu altele.4.

Tocmai acest lucru îşi propune turismul cultural. Realizările lor nu se pot admira astăzi în mod direct. unde senzaţia rămâne aceea de a comunica mai uşor cu tot ceea ce este vechi şi încărcat de istorie. s-au impus cultural în toată aria geografică. pe Acropole încă mai existau locuinţe. care nu apar decât pe areale destul de restrânse. Aici stau laolaltă mărturiile cultural-istorice ale unei populaţii cu un nivel de civilizaţie destul de ridicat. De aceea pe Acropole sunt construite şi monumentele religioase importante.Hr. Poporul elen. în semn de protest faţă de plecarea bărbaţilor în războiul cu Sparta. fiind considerat cel mai sigur loc din întregul oraş. grecii păstrând încă din vechime anumite obiceiuri. să pună în evidenţă particularităţile culturale din fiecare societate. Printre ele. ca monument reprezentând realizările culturale şi politice ale locuitorilor Atenei. Cei care l-au citit pe Aristofan işi amintesc cum în Lysistrata femeile s-au închis în cetate. Acropole Templele şi ocaziile ricicării lor sunt astăzi elemnte principale ale turismului cultural Aici stau laolaltă mărturiile culturalistorice ale unei populaţii cu un nivel de civilizaţie destul de ridicat Momente din istoria Greciei 71 . foarte multe oraşe din spaţiul vechii Grecii fiind construite în jurul unui deal. Termenul "acropole" înseamnă de fapt oraşul de sus sau oraşul superior. Turismul cultural-istoric este aici cel mai bine pus în evidenţă tocmai prin aceste tipuri de obiective. Alături de acest tip este şi cel dat de tradiţii şi obiceiuri. Cu doar 150 de ani în urmă. este considerat o culminare a stilului arhitectural doric. Statuile sale decorative sunt unele dintre cele mai importante opere de artă ale artei elene.Intotdeauna punctul de mare atracţie rămâne Acropole. Parthenonul reprezintă cea mai importantă clădire care s-a păstrat din perioada Greciei antice şi. pentru ca locuitorii să se poată refugia pe înălţimile acestuia în cazul unei invazii. stabilit în ţinuturile mediteraneene încă din vremea etruscilor (stabiliţi în peninsula italică din apropiere). Templele ridicate de greci cu ocazia diferitelor victorii reprezintă astăzi punctele de mare atracţiei. dar urmele lăsate de ei din punct de vedere cultural sunt destul de vizibile. Parthenonul si celelalte clădiri principale de pe Acropole au fost construite de Pericle în secolul al V-lea î.

oraşul cu posibilităţi de valorificare a elementelor culturale moderne. Atena modernă. consumatori în special de turism cultural. atena-travel. Lista ar putea continua pentru a ne duce la singura concluzie: Atena este oraşul exclusiv şi perfect turistic.gr Atena nu trebuie privită doar prin prisma acestor obiective. filozofiei. ştiinţei.ATENA – orasul modern si orasul istoric al acelorasi timpuri Sursa: www. Atena culturală. Atena ieftină sau scumpă. Atena este un oraş cu feţe numeroase. Ea continuă să reprezinte oraşul modern. Atena pol al vieţii de noapte active. Aceste manifestări atrag un număr impresionant de turişti. în special pentru un turism cultural. cea medievală. Festivalurile şi expoziţiile de artă sunt destul de frecvente în Atena. Atena ca centru european al finanţelor sau ca centru al artei. Atena antică. Imaginea unui turism cultural complet Impresia mai multor oraşe cumulate intrunul singur 72 . legendară. rămâne impresia existenţei mai multor oraşe incluse într-unul singur Sunt de fapt multe şi la fel de fascinante pentru orice turist.

Pavel 73 . Potrivit surselor istorice. Printre comorile mănăstirii Vatopedi se numără relicve deosebite. fiind un stat monahal independent. icoane. Este regiunea cu cele mai multe mănăstiri din Grecia.Toate aceste atuuri i-au permis oraşului Atena să devină primul oraş european care a căpătat statutul de „capitală europeană”. Mănăstirile de pe Muntele Athos . Pavel . Arhitectura lor este destul de variată. Cele mai multe sunt ridicate înainte de anul 1000 şi păstrează urme ale vechilor civilizaţii. 3. a fost fondată în jurul anului 972. numărul de 20 fiind fixat prin Constituţia republicii teocratice Athos. a cărei construcţie Mănăstirile de pe Muntele Athos Mănăstirea Lavra Mănăstirea Vatopedi Mănăstirea Sf.La poalele Muntelui Athos.4. aminteşte prin construcţie de o fortăreaţă. veştminte preoţeşti.2. biserica fiind o impresionantă construcţie din marmură. Antonios şi Nikolaos. cu peste 25000 volume. Se pare că a fost fondată în secolul al X-lea. Monumentele culturale religioase – puncte de întregire a peisajului cultural grecesc Turismul cultural grecesc se întregeşte prin mulţimea obiectivelor religioase. Mănăstirea Vatopedi situată lângă un mic golf. Mănăstirea Sf. iar mozaicurile din secolele al XI-lea – al XIV-lea. vase de cult. ca şi vechimea lor. peste 2000 de manuscrise şi o bogată bibliotecă. în ordine ierarhică. În colţul din nord-est al construcţiei s-a păstrat unul dintre vechile turnuri fortificate. Mănăstirea a fost preferata mai multor împăraţi bizantini. iar tradiţia spune că fondatori au fost sfinţii Athanasios. Evanghelii ilustrate.acest centru al ortodoxiei are un statut aparte ca subdiviziune administrativa a Greciei. picturile interioare şi exterioare fiind realizate de artişti cretani. Mănăstirea Lavra este cea mai mare şi prima dintre mănăstiri. care nu permite fondarea altor lăcaşuri de cult. construit în secolul al XVI-lea. care au sprijinit-o şi împodobit-o. Cea mai mare parte dintre fresce datează din secolul al XIV-lea. purtând hramul Bunei Vestiri. cu reguli specifice. A fost primul lăcaş de cult fondată de Sf Athanasios Atonitul în anul 957.

a înfruntărilor între cetăţi. majoritatea adevărate capodopere. Influenţele sunt resimţite în pictură. o cruce de dimensiuni impresionante. Arta şi arhitectura locală – elemente componente ale turismului cultural cu mare frecvenţă în spaţiul grecesc Lumea elenă poate fi înţeleasă mult mai uşor şi cuprinzător pătrunzând în tot ce înseamnă artă locală. Este genul de muzeu complet. un diptih unic. unul dintre cele mai importante muzee de gen. Lista lăcaşurilor de cult continuă într-o prezentare destul de impresionantă. a luptelor până la ultimul om. Prin ea se determină caracterul dominant al unei naţiuni. în prezentarea obiectelor care decorează lăcaşurile de cult.3. care are o vastă colecţie de icoane. Muzeul Arheologic Muzeul de Artă Bizantină 74 . Fiecare obiect de artă ce poate fi observat în muzeele din Grecia nu face altceva decât să lămurească micile neînţelegeri legate de trecutul sau prezentul lor. În Muzeul Arheologic sunt expuse cele mai importante piese din bogata colecţie a descoperirilor arheologice de pe teritoriul Greciei. care din punct de vedere cultural este un loc extraordinar. turiştii sunt atraşi în numărdin ce în ce mai mare.a început în 1839. ele fiind atât de bine organizate încât permit şederea turiştilor un timp mai îndelungat şi posibilitatea de documentare asupra întregului spaţiu şi a istoriei edificiului. esenţial pentru cei care vor sa descopere fascinaţia Greciei antice şi nu numai. fiind terminată în 1844. Prin aceste servicii. Aici sunt păstrate cu mare grija numeroase icoane şi moaşte. Indiferent de dimensiunile şi arhitectura monumentelor religioase. care s-au transmis în toată lumea ortodoxă. făcută din lemn. Muzeul de Artă Bizantină este unul dintre cele mai frumoase muzee dedicate arte bizantine. Ceea ce este de admirat este managementul acestr lăcaşuri. indiferent de religie. ele au capacitatea de a atrage anual milioane de turişti din toată lumea. 3. dar şi a culturii. Este o lume a zeilor şi eroilor. realizat cu multă migală şi numeroase documente privind viaţa aşezământului monahal. dar ele sunt mai puţin reprezentate în arhitectura monahală.4. Ceea ce atrage însă atenţia aici este stilul arhitectonic păstrat în anumite linii. artelor şi credinţelor.

În cadrul acestui muzeu se pot abserva şi influenţele existente astăzi în lăcaşurile de cult din România. care este un muzeu unic în Grecia şi unul dintre cele mai interesante din Europa. incluzând decoraţiunile specifice şi mobilierul tradiţional. În cazul acestui muzeu poate că ar exista reţineri în ceea ce priveşte punerea în evidenţă a patrimoniului cultural. care reprezintă la rândul lor tradiţiile locale. Trebuie însă înţeles faptul că un muzeu de acest fel trădează anumite preocupări ale populaţiei din zonă. De-a lungul timpului au fost adunate mii de scoici de toate felurile. şi ea un monument al arhitecturii monahale. indiferent de aria geografică păstrează prin intermediul acestor tipuri de muzee elementele tradiţionale ale fiecărei lumi mai mult sau mai puţin dispărută. din păcate nu mai există. Este încă un motiv în plus pentru a se păstra cât ai bine. pentru a putea fi exemplificate pe termen lung şi altor generaţii. Cei mai preocupaţi de astfel de studii. Întreaga Europă. Este doar o urmă lăsată de cei care au trăit şi modalitatea în care au făcut-o. Muzeul Popular din Korfu pune în evidenţă tradiţiile si arta trecutului acestui loc. Expunerea unor produse naturale. aşa cum sunt scoicile are aceeaşi importanţă culturală locală cât şi expunerea unor ţesături sau colecţii de artă tradiţională. Muzeul Popular din Korfu Muzeul Scoicilor 75 .prezentate în interiorul unui superb lăcaş de cult. fiind dedicat atât scoicilor cat şi altor comori din adâncuri. lumea prezentată aici. aici fiind prezentate cu exactitate ştiinţifică. prin picturile şi icoanele din majoritatea mănăstirilor din Moldova şi nordul Olteniei. Într-o manieră unică este prezentat Muzeul Scoicilor. Aici sunt prezentate case ţărăneşti. nu pot rămâne insensibili la asfel de informaţii. punând în acelaşi timp în evidenţă şi frumuseţea acestora. Biserica Antivouniotissa. În acest caz. perfect conservate.

4. Potenţialul cultural al oraşelor din Austria şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3.2.1. Turismul cultural în oraşul Graz – fostă capitală europeană în 2003 3. Viena – metropolă culturală europeană 76 .4. Linz – capitală culturală în 2009 3.4.4.3.3.

Graz – al doilea oraş ca mărime al Austriei.4. Turismul cultural în oraşul Graz – fostă capitală europeană în 2003 Ca analiză principală în ceea ce priveşte turismul cultural în oraşul Graz.Realizarea importanţei popoarelor care s-au perindat pe teritoriul Austriei în formarea culturii austriece. reprezintă un ansamblu cultural în aer liber.Înţelegerea influenţelor culturale înregistrate de Austria de-a lungul secolelor. . care păstrează caracteristicile oraşului unde intelectualii şi doritorii de cultură au pondere ridicată. .Observarea şi analiza cultuii şi artei baroce în oraşele Austriei– analiza importanţei sale turistice.Surprinderea tipurilor de evenimente care işi lasă amprenta în cultura şi viaţa socială austriacă. Graz este un important oraş universitar. timp ce păstrează arhitectura tipică. fostă capitală europeană în anul 2003. Oraşul păstrează izul medieval destul de bine. Grazul oferă o gamă foarte diversificată de produse autohtone sau tradiţionale. prin îmbinarea perfectă a elementelor culturale realizate în timpuri diferite. reprezentat de arhitectura locală bine evidenţiată prin îmbinarea noului cu vechiul.Obiective: .Întelegerea importanţei arhitecturii asupra turismului în Austria. din categoria celor care practică forma de turism cultural. Noul este şi el prezent prin stiluri impresionante. . îl reprezintă evenimentele culturale.1. de obicei grupuri care rămân în medie 5-6 zile. . Un element al turismului cultural ce atrage mii de turişti. ca de altfel în întreaga Austrie. îmbinate cu un număr Atracţia oraşului Graz prin aspectul său medieval Rolul evenimentelor culturale Arta culinară şi turismul cultural 77 . stă arta culinară tradiţională. Aici parcă timpul a stat pe loc din perioada medievală. pline de culoare şi lumină. Statuile nu reprezintă altceva decât paznici încremeniţi ai patrimoniului ce domnesc pretutindeni. pentru anumite străzi. Pe a treia poziţie în ierarhia ponderii sau importanţei elementelor ce atrag turişti. impresionantă a acestei lumi. 3. îl ocupă peisajul cultural.

Ceea ce impresionează orice turist. literatura. Analiza turismului cultural într-un oraş. în primul rând trebuie să pornească de la valorile arhitecturale locale Structura pe grupe de vârstă a consumatorilor de turism cultural la Graz 78 . Studiile de specialitate menţionează această grupă de vârstă ca fiind cea mai mare consumatoare de acest tip de turism. Principalii consumatori de turism cultural sunt persoanele de peste 30 de ani. ca mai toate oraşele din centrul Europei. Muzica. Întrebarea este: de ce? Răspunsul în acest caz pare a fi simplu. ce necesită valorificarea patrimoniului cultural al unui oraş. Vinul local poartă numele de schilcher sturm. maturitate care. în funcţie de anumite niveluri intelectuale locale. consumatorul de turism cultural este cel care a ajuns la o maturitate educaţională şi culturală. păstrează imaginea impresionantă a secolului al XVII-lea. într-o anumită măsură anumite trăsături dintr-o anumită perioadă istorică de înflorire economică. evenimentele culturale. cu reprezentări ale lui Isus ş ale Sfintei Feciaore. Tocmai aceste lucruri trebuie evidenţiate şi puse în lumină când este necesar stabilirea unui traseu turistic. Ca influenţă în domeniul turismului cultural. Palatul Schloss Eggenberg. Istoria fiecărei biserici. În funcţie de dimensiunea acestora din urmă. pictura şi toate celelalte sunt afişate şi analizate în detaliu.destul e mare de tipuri de vinuri de calitate. fiecare oraş poartă o anumită dimensiune culturală. este prezentarea creaţiilor de artă religioasă de-a lungul secolelor. Fiecare oraş păstrează. Peisajul cultural monahal este deosebit. Oraşul Graz. în cea mai mare parte este atinsă după 35 de ani. După o trecere în revistă a celor mai importante clădiri ce păstrează elemente arhitecturale deosebite. a fiecărui lăcaş de cult impresionează prin importanţa socială pentru fiecare grupare etnică de aici. Ele sunt cele care evidenţiază viaţa locală şi stilurile acceptate în viaţa localnicilor. cei mai mulţi fiind cei cu vârstă cuprinsă între 35 şi 65 de ani. se poate analiza al doilea element ca importanţă în cadrul turismului cultural şi anume. în primul rând trebuie să pornească de la valorile arhitecturale locale. oraşul Peisajul cultural monahal Analiza turismului cultural într-un oraş. situat la mică distanţă de Graz oferă turistului povestea fascinantă religioasă.

Turismul cultural este practicat aici tot timpul anului. Aici iubitorii de artă. apoi de evenimentele culturale şi de arta culinară tradiţională. viaţa urbană de astăzi. cu valori reduse. Cei mai numeroşi turişti. El încă păstrează acel iz de oraş vechi. sloveni şi unguri (cu câte 15% fiecare). ce a evoluat din perioada antică până astăzi. Există. În ceea ce priveşte tipul de influenţă locală în cadrul turismului cultural. fără a se referi la populaţia Austriei şi la cea din afara continentului. o atracţie pentru obiceiuri locale şi monumente. Perioada medievală şi-a pus puternic amprenta asupra arhitecturii locale. restul de 21% fiind reprezentaţi de restul ţărilor europene.Graz atrage turişti din întreaga Europă. până la Kalsdorf bei Graz. viaţa monahală şi principalele sale trăsături. de muzică şi literatură se amestecă într-o pondere uşor egală cu cei care caută să descopere arhitectura. consumatori de turism cultural sunt atraşi de arhitectura oraşului şi a zonei evidenţiate.2. dar şi ei care sunt atraşi de Amprenta medievalului în aspectulgeneral al oraşului Linz Ponderea echilibrată între formele de turism la Linz 79 . atracţie înregistrată a fi cu extindere E-NE. iar dintre cei mai numeroşi.4. Oraşul Linz este cotat a fi unul dintre cele mai frumoase oraşe întemeiate de romani pe teritoriul Austriei. viaţa culturală fiind imprimată în istoria locului. par să fie: germani (28%). Spre deosebire de oraşul Graz. Această statistică face referire doar la turiştii care provin din ţările europene. francezi (21%). la Linz există o armonie perfectă între ofertele turismului cultural. Turismul cultural la Graz este prezent tot timpul anului 3. până la Hart bei Graz. până la Deutschfeistritz. iar în SE. precum şi a numeroaselor castele şi biserici. peisajul cultural monahal. orientarea maximă este atinsă spre VNV. Linz – capitală culturală în 2009 Turismul cultural în întreaga arie dominată de oraşul Linz poate fi practica ca urmare a existenţei clădirilor din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.

Arta barocă exprimă un gust deosebit pentru spectacol şi pentru decor. În aceste situaţii. se constată că ele au fost realizate de către meşteri aduşi din exterior. Aceştia. la rândul lor. Ceea ce trebuie menţionat este faptul că oraşele care urmează a fi declarate sau au fost deja capitale culturale. La toate cestea se adaugă şi Catedrala neo-gotică din Capacitatea oraşului Linz de a purta calitatea de capitală culturală prin aspectul şi caracterul său particular 80 . Linz-ul îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru o capitală culturală.Martin. În acest fel are loc o creştere directă a ofertei turistice în raport cu cererea turistică. Prin aceste evenimente sunt atraşi turişti din toată Europa. ca în întreaga Europă Centrală. aduc un nou pentru loc. Linz-ul este o destinaţie cât se poate de potrivită. dar de fapt ei realizează totul într-o notă asemănătoare locului lor de provenienţă. dar şi din afara continentului. căutându-se în profunzimea lucrurilor. Este al treilea oraş ca mărime din Austria şi oferă o mulţime de atracţii. favorizează dezvoltarea turismului cultural. Capitalele culturale europene. se pot observa destul de uşor privind detaliile impresionantei Catedrale. Aceste elemente tipice artei baroce. Şi în Linz. trebuie să găzduiască o serie de concerte şi festivaluri. În acest fel sunt construite monumente aparţinând unui anumit stil arhitectural dar care are incluse şi detalii locale. Arhitectura religioasă. Nu se poate face abstracţie de aceste amănunte care particularizează fiecare construcţie în parte.gastronomie şi artă culinară. trebuie să îndeplinească toate cerinţele impuse pentru a căpăta acest statut. indiferent de ce anume a favorizat-o şi când anume s-a produs. de cele mai multe ori. trebuie să se afle într-o relaţie permanentă cu tradiţia locală. consumatori în general de turism cultural. Ea poate fi considerată un cerc vicios. Pentru cei care trebuie să realizeze trasee turistice pentru cei atraşi de cultură. prin natura lor. Numărul mare de turişti. începând cu secolul al XVII-lea barocul începe să prindă contur. Catedrala Barocă din secolul al XVII-lea. dint-o gamă foarte variată de oferte turistice. Cei mai mulţi turişti sunt atraşi de Biserica St. Există însă şi construcţii sau monumente care sunt „detaşate” de local.

3. Aceste evenimente culturale de scurtă durată (24 zile) reprezintă pe de o parte unele avantaje. dar şi unele neajunsuri. barbare. de Analiza turistică în Viena evidenţiază caracterul său complex Mulţimea muzeelor vieneze Muzeul Albertina 81 . ce adăposteşte cea mai mare colecţie de artă grafică din lume. Statisticile confirmă acest lucru. găsim urme vechi. Ceea ce nemulţumeşte este aglomeraţia care se creează brusc şi. în cel mai nefericit caz (dimensional vorbind) poate umbri amploarea desfăşurărilor culturale. cu peste 60.4. Pot fi menţionate Muzeul Albertina. nu poate fi privit ca un fenomen de mari dimensiuni. Clădirea Primăriei impresionează orice trecător prin arhitectura ei deosebită. carolingiene. În Viena sunt prezente impresionante edificii ale marelui Imperiu. Se poate aprecia în acest fel că turismul cultural vienez este în primul rând dat de arhitectura elegantă. într-un predominant gotic şi baroc.000 de desene şi aproximativ 1 milion de lucrări grafice. Acest neajuns însă.secolul al XIX-lea. 3. Organizarea de evenimente culturale (festivaluri. celtice. prin cei aproximativ 8 milioane de turişti menţionaţi anual. peste care s-au succedat popoarele germanice. Muzeele sunt aici într-un număr impresionant şi oferă colecţii din domenii foarte variate. urmată la mică distanţă de alte elemente ale acestui tip de turism. ceea ce din punct de vedere economic reprezintă un element pozitiv. congrese. Viena se numără printre cele mai vizitate oraşe europene. etc) atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti şi de vizitatori. othoniene. înlătură posibilitatea asimilării în linişte a valorilor culturale locale. apoi invaziile care au adus valuri noi de populaţii cu obiceiuri noi. Muzeul Albertina este prima instituţie culturală din Austria ce a achiziţionat permanent lucrări de artă contemporană. În primul rând favorizează încasări mari într-un timp foarte scurt. El. Renumele Vienei ca oraş turistic se datorează reputaţiei de oraş clasic. Viena este oraşul care oferă toate tipurile şi subtipurile de turism cultural. urmate de cele romane. Viena – metropolă culturală europeană Căutând în timpuri istorice maturitatea culturii vieneze.

Este singura locuinţă a marelui compozitor care se păstrează şi în care opere principale şi obiectele personale stau alături într-o manieră care trădează stilul de viaţă al celui care a fost Wolfgang Amadeus Mozart. cum ar părea să fie şi normal sunt reprezentate momente din istoria tehnicii muzicale. Velasquez.a. obiectivele de interes public (cel mai important fiind Parlamentul). atrage vizitator dornici de cunoaştere în domeniul tehnicii. Mozarthaus este locuinţa marelui compozitor din perioada 1784-1787. În afara acestor muzee care atrag milioane de turişti. este cel mai important muzeu dedicat muzicii. Nu lipsesc însă domeniile tehnicii care au ridicat nivelul economic al Austriei. Haus der Musik. nu pot fi neglijate lăcaşurile de cult.Durer ş. Dintre noile stiluri care se impun şi reprezintă o maturitate în comportamentul vienez este Muzeul Postparkasse. aici stau cele mai diverse colecţii din lume (opere ale lui Rafael. alături de mari compozitori şi dirijori. Partea modernă a arhitecturii vieneze poartă semnătura unora dintre cele mai mari personalităţi ale noului val care a influenţat arhitectura internaţională. Muzeu de Arte Frumoase are două calităţi: estetice şi simbolistice. Printre domeniile reprezentate în interiorul acestui mare muzeu. Impresionează în primul rând prin arhitectura sa deosebită şi. Technisches Museum Wien. muzeul Art Deco. cu o cupolă uriaşă din frunze aurite de laur.fotografie sau proiecte şi schiţe contemporane. În Viena este cunoscută îmbinarea vechiului cu noul. în al doilea rând. sau pur şi simplu peisajul oferit de utilizarea stilurilor arhitectonice provocatoare. transformată astăzi într-un impresionant muzeu. Haus der Musik Mozarthaus Muzeu de Arte Frumoase Technisches Museum Wien Muzeul Postparkasse 82 . Vermeer.). prin dimensiunile sale de peste 2000m². Pe cele şapte etaje ale muzeului sunt prezentate momente din istoria muzicii vieneze şi din cea a Orchestrei Filarmonicii din Viena. Casa Muzicii. Atracţia acestui muzeu este dată de posibilitatea oricărui vizitator de a simula dirijarea Orchestrei Filarmonicii din Viena. Rembrandt.

pentru ca în 1359 să fie puse bazele viitoarei catedrale în stil gotic. Ştefan este astăzi un simbol al Vienei. Universitatea din Viena. prin ceea ce a reprezentat sute de ani pentru întreg Imperiu. construit în stil grecesc.Aculturaţia are aici rădăcini puternice şi efectele ei se reflectă puternic pozitiv în toate domeniile culturale. Acest lucru duce şi la creştere economică. Clădirea a reprezentat reşedinţa sa şi este un simbol al arhitecturii Aculturaţia are aici rădăcini puternice şi efectele ei se reflectă puternic pozitiv în toate domeniile culturale Catedrala Stephansdom Palatul Schönbrunn Clădirea Parlamentului din Viena. cu impresionantele sale coloane corintice. de distrugerile apărute şi de condiţiile de refacere. prin arhitectură. reconstruită după incendiul din 1258 în stil roman (păstrându-se astăzi arcul roman care menţine notele documentare). În această categorie poate fi inclus Palatul Schönbrunn (sau Fântâna Frumoasă). În acest sens sunt multe clădiri sau ansambluri care păstrează în ele multă istorie şi implicit au multă valoare culturală. în dezvoltarea relaţiilor culturale. Maturitatea culturală ajută în acceptarea noului. care astăzi este unul dintre cele mai impresionante monumente culturale din Austria. Păstrarea urmelor vechilor populaţii şi a vechilor stiluri în care s-au construit anumite monumente. construit în stil grecesc 83 . Valoarea culturală a unei construcţii sau a unui edificiu nu este dată de dimensiunile sale. Valoarea culturală este influenţată de momentul în care a fost construit. Catedrala St. Un exemplu care ar veni în ajutorul acestei afirmaţii ar fi Catedrala Stephansdom. de condiţiile realizării. ci prin evoluţia lui în timp. Acest palat nu are valoare culturală prin cele 1441 de camere. construită în anii 1873-1883 în stil renascentist italian vine să confirme maturitatea culturală vieneză. care a fost fondată pe locul unei vechi bazilici romane. pun în evidenţă acea maturitate şi calmul pe care-l menţionam mai devreme. Cea mai puternică notă o poate da însă Palatul Imperial Hofburg. prin arta din interior şi prin faptul că aici s-au născut şi au trăit împăraţii Imperiului. simbolul Dinastiei de Habsburg. În aceeaşi notă culturală poate fi analizată şi clădirea Parlamentului din Viena. de evenimentele care s-au petrecut simultan cu construcţia.

-Înţelegerea influenţei culturii celtice asupra vieţii sociale şi asupra artei culinare germane . Potenţialul cultural al oraşelor din Germania şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3. 3. München – oraş bavarez.3.1. Stilurile arhitecturale diferite se îmbină într-un mod armonios.2. . Importanţa turistică a oraşului Berlin 3.5. .Surprinderea tipurilor de evenimente care işi lasă amprenta în 84 cultura şi viaţa socială germană.5.Înţelegerea aculturaţiei în Germania şi favorabilitatea ei în dezvoltarea stilurilor arhitectonice. .Realizarea tabloului cultural de ansamblu aspra culturii germane. goticul şi neoclasicul în Germania.vieneze. Rolul istoriei şi culturii în dezvoltarea turismului cultural al oraşului Nürnberg Obiective: -Înţelegerea influenţelor culturale înregistrate de Germania de-a lungul secolelor. .5. punct de plecare pe ruta castelelor şi palatelor germane 3.5.

Importanţa turistică a oraşului Berlin Cu greu se poate face o sinteză care să evidenţieze potenţialul turistic cultural al Germaniei în general şi al Berlinului în special. care reprezintă specificul unui oraş. în acest caz activitatea presupune valorificarea culturală dintr-un anumit teritoriu.5. sociale şi religioase. turismul cultural trebuie să pună în valoare particularităţile acestui oraş. cu o simbioză perfectă între arhitectură.3. Ar putea fi catalogat ca oraş viu şi prin procentul foarte ridicat al parcurilor (aproximativ 60% din suprafaţă este ocupată de parcuri şi spaţii verzi).oraş încărcat de istorie şi cultură. Berlinul este un oraş încărcat de istorie şi cultură. Pentru a nu face greşeala de a analiza istoria acestui oraş sau în general a unei zone. având obligaţia s-o transmită accesibil celui interesat şi care este dispus la un efort fizic şi material. fără a păşi dincolo de anumite limite impuse. turismul cultural trebuie să îmbine în proporţii bine determinate anumite aspecte istorice şi arhitecturale.1. istorie şi divertisment. Fără Berlinul . simbioză perfectă între arhitectură. Un consumator de turism cultural are tendinţa de a descoperi lucruri noi vizavi de anumite obiective. Berlinul este un oraş cu adevărat viu prin prezenţa tradiţiilor locale şi prin peisajul antrenant oferit permanent. Turismul este o activitate economică ce presupune cheltuieli şi profit şi. istorie şi divertisment Turismul cultural trebuie să îmbine în proporţii bine determinate anumite aspecte istorice şi arhitecturale. sociale şi religioase 85 . Turismul cultural analizează valoarea culturală dintr-un anumit spaţiu. Lăsând la o parte încărcătura istorică recentă a Berlinului.

în cea mai mare parte 86 . palat baroc. simt poate nevoia unei convingeri în amintirile lor. Palatele şi construcţiile. construită în timpul lui Wilhelm al II-lea în 1788 ca simbol al împăcării. Nimic nu este mai atrăgător pentru cei care sunt atraşi de peisajul cultural monahal decât Gedachtniskirche (biserica comemorativă). Cei tineri şi foarte tineri încearcă să înţeleagă ceea ce s-a petrecut în trecut. Monumentele şi obiectele de artă au atras dintotdeauna admiratori. Istoria ei este legată de cea a întregii istorii a Germaniei. În ceea ce priveşte nivelul de educaţie sau vârsta celor care vizitează monumentul. Poarta Brandenburg este poate cel mai important monument al Germaniei. sau cei care au ca obiectiv de vizitat în Berlin Poarta Brandenburg este foarte diversă şi din toate categoriile. Ea este. Statisticile referitoare la numărul acestora. în acelaşi timp un simbol al divizării şi reunificării. iar Berlinul oferă din plin acest lucru. Berlinul are un potenţial cultural turistic deosebit. de separarea celor două Germanii şi de dărâmarea Zidului Berlinului. simbol al păcii. compusă din 12 coloane dorice. ridicată în timpul lui Wilhelm. cu vitralii albastre. Turismului cultural îi revine Poarta Brandenburg Palatul Schloss Charlottenburg Palatele şi construcţiile.îndoială. Poarta Brandemburg a fost realizată după Propylaea. în Atena. astăzi important monument. de cel de-al II-lea Război Mondial. iar cei mai vârstnici. depăşeşte orice îndoială. unde mulţimea monumentelor este copleşitoare. ceea ce denotă un interes general. Poarta Brandenburg atrage astăzi turişti din întreaga lume. o elegantă operă de artă arhitecturală. Palatul Schloss Charlottenburg. indiferent de cât efort presupune. Nu poate fi omis din analiza turismului cultural al Berlinului. satisfacţia turistului de a vedea şi de a descoperi lucruri noi. iar scopul este acelaşi: vederea impresionantă a acestui simbol. în cea mai mare parte realizate în secolul al XVI-lea atrag un număr destul de ridicat de turişti. calea de acces la Acropolis. Astăzi există un interes deosebit pentru tot ceea ce a însemnat civilizaţia veche. Pe harta traseelor ce includ turismul cultural nu trebuie să lipsească acest oraş. arată că valorile se menţin ridicate.

Ele atrag turişti de diferite vârste. care găzdiueşte în prezent Muzeul Centrum Iudaicum. de peste 8 secole. München-ul a oferit şi oferă din punct de vedere cultural foarte multe. Tot lui îi revine obligaţia punerii în valoare a elementelor etno-culturale. punct de plecare pe ruta castelelor şi palatelor germane Prin vechimea destul de mare. în cea mai mare parte. o durată de 2-4 zile. O altă atracţie culturală o reprezintă Muzeul Omenirii şi Deutsches Museum Muzeul BMW Oktoberfest – celebrul festival unde se degustă mâncărurile tradiţionale 87 . unguri. a regilor şi împăraţilor habsburgi. cehi. În ceea ce priveşte provenienţa turiştilor în acest caz. au în general. Aceste elemente trebuie valorificate turistic. Festivalurile sunt evenimente culturale cu rol destul de important în practicarea turismului cultural.5. Oktoberfest – celebrul festival unde se degustă mâncărurile tradiţionale şi mai ales recunoscuta bere germană. München – oraş bavarez. Scopul vizitelor îl reprezintă natura. În aceeaşi gamă s-ar putea înscrie şi Muzeul BMW care adună în fiecare an. Vizitatorii sau turiştii care traversează Bavaria. danezi. peisajul geografic în egală măsură cu vizitarea muzeelor. a galeriilor de artă. francezi şi la distantă procentuală mai mică. Exact acest rol îi revine turismului cultural. punct de plecare pe ruta castelelor şi palatelor.2. majoritatea par să fie germani. acoperind în acest fel gusturi dintre cele mai diverse. de peste 20 de ani.această obligaţie. Oferă un număr mare de colecţii oferite spre a fi văzute de turişti în muzee. italieni şi englezi. realizate în secolul al XVI-lea atrag un număr destul de ridicat de turişti 3. München – oraş din centru Bavariei. dar şi suedezi. indiferent de sezon un număr destul de mare de vizitatori. Deutsches Museum este poate cel mai bogat muzeu ştiinţific din Europă. În Berlin există un obiectiv istoric de mare atracţie – Neue Synagogue. a grădinilor botanice sau pur şi simplu să deguste din mâncărurile tradiţionale bavareze. conform statisticilor. cu tematici diferite. ce are o puternică încărcătură simbolică.

după distrugerile şi pierderile din ianuarie 1945. Münchenul le oferă posibilităţi de satisfacere spirituală prin colecţiile de artă cu creaţii originale. în cea mai mare au fost refăcute. Este un oraş cu o istorie zbuciumată. Numai aici există o clară împărţire a spaţiului de locuit între populaţia veche. construită în jurul anului 1396. Pentru cei care sunt pasionaţi de istorie şi demografie. Podul cărnii – Fleischbrüche a fost construit în anii 1596-1598 şi este un adevărat simbol al oraşului. Este un oraş vechi şi nou în acelaşi timp. Turismul cultural se bazează însă pe valorificarea elementelor tradiţionale. Pentru noi. Emblemele arhitecturale ale oraşului. Sunt construite după modelele podurilor veneţiene. Rolul istoriei şi culturii în dezvoltarea turismului cultural al oraşului Nürnberg Nürnberg – oraş cu istorie milenară şi cu un potenţial cultural deplin. Nürnbergul este. autohtonă şi cea venită. În „oraşul vechi” locuieşte populaţia autohtonă. Orice oraş are un potenţial de natură culturală. dar cele care au o vechime mai mare e de la sine înţeles că dispune de un potenţial mult mai valoros. Muzeul Omenirii şi Naturii Turismul cultural se bazează pe valorificarea elementelor tradiţionale 3. Un alt monument considerat punct de atracţie în turismul cultural este Schöner Brunnen – fântâna frumoasă.3. demografică şi politică) este că în timp îşi pot crea o gamă foarte variată de oferte turistice. Marele avantaj al oraşelor mari (ca importanţă economică. cu un iz medieval ce atrage anual peste 4 milioane de turişti. poate cel mai atrăgător loc. românii. Pasionaţii de cultură şi istorie găsesc aici un volum imens de informaţie şi satisfacţie spirituală. Podurile permit trecerea dintr-o parte în alta a oraşului.5. în acelaşi stil în care fuseseră realizate iniţial. Familia Hohenzollern Castelului Nürnberg Podul cărnii – Fleischbrüche Schöner Brunnen 88 .Naturii. Cei care sunt atraşi de artă şi pictură. acest oraş are o însemnătate aparte: Familia Hohenzollern a avut un rol destul de important în istoria României şi în istoria acestui oraş. lucru care se poate afla din istoria Castelului Nürnberg. într-un impresionant stil gotic.

Un impresionant şi special muzeu este Muzeul Jucăriilor unde sunt exponate din anul 1300 (cea mai veche păpuşă din bronz. Imaginea Nürnbergului nu trebuie umbrită cu astfel de obiective. Importanţa neoclasicismului în arta şi cultura germană Caracterele artei expresioniste se accentuează odată cu dezvoltarea ştiinţei psihologiei şi cu a filosofiei de tip iraţionalist. la fel destul de numeroşi sunt cei care vor să vadă aceste obiecte şi camere de tortură. un fel de coşciug cu cap de femeie. găsită într-un mormânt peruvian).Nürnbergul ascunde însă şi alte evenimente. Se păstrează într-un mod destul de real camerele şi obiectele de tortură din beciurile Castelului sau din închisoarea situată în subsolul Primăriei. Aşa cum mulţi sunt cei care vor să vadă Zidul Berlinului cu ghereta de trecere (cea rămas din zid). Există o curiozitate specială sau aparte a acestora. ajungând să ofere consumatorului un turism cultural complex. în pivniţele Nürnbergului obiectele vorbesc de o tradiţie care a traversat Evul Mediu şi a ajuns până în Europa Modernă. oferă celor care-l vizitează o mulţime de obiective importante din punct de vedere cultural.4. în aşa numita cameră a torturelor”…”Fecioara din fier. Aici sunt expuse câteva mii de păpuşi. ca să moară în cele mai cumplite dureri…” Chiar dacă în 1532 Carol al V-lea a eliminat în bună parte tortura.5. aşezat în picioare. Mulţi sunt turiştii care sunt atraşi de acest tip de valori culturale. Expresionismul a înflorit în special 89 . instrumente de chinuri inventate în întunericul Evul Mediu – grozăvii catalogate şi aşezate la rând – căci suntem într-un muzeu. Peisajul cultural monahal şi cel arhitectural se întrepătrund reciproc. Biserica Evanghelică Lutherană Muzeul Jucăriilor 3. Astăzi. sau dovezi ale evenimentelor care impresionează într-un mod absolut diferit faţă de altele. în care erau închişi condamnaţii politici. Biserica Evanghelică Lutherană domină arhitectural împrejurimile. Radu Rosetti menţiona: „Peste tot.

odată cu dezvoltarea economică şi creşterea demografică a oraşelor. 90 .în special a celor economice. impuse de o structură metalică. În Germania. Ele au încercat să răspundă nevoilor funcţionale. Olandezul Berlage Hendric Peter a construit Bursa din Amsterdam (1898-1904). A existat şi se poate vorbi şi de un expressionism latin şi unul slav.în ţările nordice şi în Germania. într-o oarecare măsură. lucrare în care foloseşte raţional tehnica nouă în construcţii şi dezvoltă metodele tradiţionale de folosire expresivă a materialelor. exprimând volume şi suprafeţe eliberate de adăugiri inutile. din observarea artei primitive catalane (Spania) şi. acest tip de arhitectură sa extins destul de mult. prin compunerea de planuri simple. practicată de un grup de artişti primiţi cu multă ostilitate de public. prin aplicarea elementelor spandardizate. Între anii 1907-1917 şi-a făcut loc arta cubistă. În acest caz s-a intervenit destul de mult asupra esteticii. Arta cubistă a luat naştere sub influenţa unor păreri ale lui Cézanne. din cercetarea atentă a artei popoarelor de rasă negroidă.

.Surprinderea tipurilor de evenimente care işi lasă amprenta în cultura şi viaţa socială ungară.Înţelegerea aculturaţiei în Ungaria şi favorabilitatea ei în dezvoltarea stilurilor arhitectonice. goticul. Budapesta – oraşul turistic de pe Dunăre Obiective: -Înţelegerea influenţelor culturale înregistrate de Ungaria de-a lungul secolelor. .3. 91 . -Înţelegerea influenţei culturii vestice. alohtone asupra vieţii sociale şi asupra artei culinare ungureşti.Realizarea tabloului cultural de ansamblu aspra culturii ungare. barocul şi neoclasicul în Ungaria.6. .6.1. Cultura oraşelor din Ungaria şi rolul ei în dezvoltarea turismului cultural 3.

Tocmai de aceea. Podurile din Budapesta atrag turişti într-un număr destul de mare. dar şi Muzeul Maghiar de Istorie Naturală Palatul Parlamentului Podurile din Budapesta 92 . Prin aculturaţie. Budapesta oferă din acest punct de vedere o gamă foarte diversă. obiectivele culturale care astăzi atrag numeroşi turişti sunt destul de multe. Aici îşi găsesc răspunsuri cei care sunt pasionaţi de istorie. Budapesta – oraş pe Dunăre.6. Budapesta – oraşul turistic de pe Dunăre Turismul cultural în Ungaria are dimensiuni apreciabile în cel mai mare oraş al său. Istoria Ungariei este destul de interesantă pentru toţi cei care sunt dornici de a găsi anumite răspunsuri legate de evoluţia culturală dintr-un anumit spaţiu. Oferta culturală este relativ constantă.a. populaţia autohtonă şi-a îmbogăţit cultura în toate capitolele sale. Cele mai căutate obiective de turism cultural sunt Muzeul de Istorie al Budapestei.1. Cei mai mulţi turişti sunt interesaţi de Palatul Parlamentului care oferă o imagine superbă prin arhitectura sa în stil neo-gotic. Aculturaţia este un fenomen destul de vizibil aici.3. Muzeul de Arte Frumoase. dar încărcată de evenimente importante. dar şi cei pasionaţi sau interesaţi de arta fotografică. dar şi Muzeul Maghiar de Istorie Naturală ş. evenimente şi tradiţii culturale existente înainte de această unificare. Rafinamentul arhitecturii sale încântă orice turist. Obuda şi Pesta în anul 1873. care are o istorie destul de nouă. Ceea ce este interesant este faptul că nu există oscilaţii mari de la un sezon la altul. Istoria acestora este mult mai interesantă decât imaginea a ceea ce se vede astăzi. monumente. Muzeul de Arte Frumoase. Turismul cultural are calitatea de a include o serie de elemente care transformă turistul dintr-un individ ce Momente din istoria Ungariei şi implicaţia acesteia în dezvoltarea turismului cultural Aculturaţia în Ungaria Cele mai căutate obiective de turism cultural sunt Muzeul de Istorie al Budapestei. Numărul turiştilor care vizitează aceste muzee se ridică la peste 5 milioane anual. format prin unirea celor trei aşezări: Buda. Turismul cultural analizează obiective.

Ele oferă o gamă cât se poate de diversificată de informaţii de natură socială. Vechile civilizaţii care fac obiectul de studiu al turismului cultural actual în Suedia 93 . Particularităţi ale peisajului cultural suedez – rezultat al mentalităţii locale 3.7. a elementelor de aculturaţie realizate în timp. trebuie să se facă în primul rând o trecere în revistă a civilizaţiilor vechi. politică sau demografică. în ritm cu timpul. muzeele şi colecţiile nu trebuie privite doar ca o înşiruire de obiecte. stiluri arhitectonice. trebuie să ţină cont de latura istorică şi. a culturilor lăsate de ele. culturi proprii.7. mai ales de diversitatea lumii vechi.1. a peisajului rural şi a celui urban şi a evoluţiei acestora din urmă în perioada modernă.1. Obiectivele turistice nu trebuie analizate superficial şi în grabă. Potenţialul cultural al oraşelor din Suedia şi rolul lui în dezvoltarea turismului cultural 3. indiferent dacă este de natură demografică sau socio-culturală. În Suedia. economică.7.2 Valorificarea elementelor culturale din mediul urban suedez 3. Trebuie căutate răspunsuri la condiţiile în care au fost realizate. într-o persoană cu un volum de cunoştinţe solide despre artă. Din această cauză. Caracteristici şi cerinţe ale tuismului cultural 3. Turismul cultural este tipul de turism care cere timp. Imaginile se amplifică pe verticală şi orizontală. pentru a realiza un turism cultural în care toate elementele sau părţile componente ale acestuia să fie cuprinse. Muzeele de istorie nu sunt doar puncte de atracţie doar pentru cei interesaţi de acest domeniu. la cauzele care le-au favorizat şi la influenţele pe care ele le pot avea.7. Particularităţi ale peisajului cultural suedez – rezultat al mentalităţii locale Întotdeauna când se face o analiză a Suediei. evenimente culturale şi multe alte lucruri. gastronomie.dispune doar de o dorinţă de cunoaştere. Peisajul cultural solicită destul de mult turistul.

Ceea ce este interesant de urmărit este dimensiunea acestor obiective şi faptul că ele prezintă în asamblu spaţii deshise. Expediţiile lor erau cu totul noi cu cât imperiile europene „. Ele pot fi analizate ca demonstraţii ale unei mentalităţi deschise şi simple. arhitectura. toate au un specific pe care turismul cultural trebuie să-l valorifice şi să-l preznte ca pe un bun local. obeliscuri. Şi această mentalitate are rădăcini destul de puternice. ca peste tot în lume. pentru urmele vechilor civilizaţii. Cei care au lăsat cele mai importante urme materiale şi spirituale. Prin tot ceea ce constituie obiectul de studiu al turismului cultural nu se vede altceva decât trăsătura specifică locală. cu chip sălbatic. cercuri şi pietre uriaşe cu gravuri şi inscripţii. ci ei au constituit o epocă în istoria geografiei lumii. ca şi monumentele care au în general aceeaşi trăsătură.decupându-se parcă din istorie. Există o atracţie deosebită şi aici.. arta materializată în sculpturi în lemn. înalţi. Pe aceştia Arta şi arhitectura locală în strânsă legătură cu mentalitatea locală Urme ale vechilor civilizaţii Vikingii şi rolul lor în cultura Suediei 94 .nu auziseră nimic de aceşti păgâni blonzi. Turismul cultural completează tabloul de prezentare al Suediei.. Arhitectura simplă şi masivă. Aceste urme sunt destul de slab păstrate. Aceştia nu au lăsat urme doar aici. nu face altceva decât să exprime trăsăturile specifice ale mentalităţii unui popor. din dialogul omului cu peisajul. ne dăm seama că nu este altceva decât o exprimare în construcţie a acestei populaţii. găsim mărturii ale existenţei timp destul de lung a unei populaţii aparte şi din punct de vedere al aspectului fizic. puternici. Privind astăzi expresia arhitecturii. au fost vikingii. dar sunt foarte bine valorificate turistic. Cautând în istoria Suediei şi mai ales în istoria demografică ei. care nu cunoşteau altă lege decât măcelul şi jaful. Această trăsătură este rodul unei mentalităţi formate în timp. Cele mai vechi civilizaţii existente în Suedia au lăsat urme materializate în morminte tumulare. pentru care moartea în luptă constituia o cinste supremă”42. Monumentele. dar şi din punct de vedere al caracterului comportamental.în Suedia.

îi găsim destul de des în descrierile multor popoare sub denumirea de normazi, adică de oameni ai nordului. Urmărind datele istorice şi dovezile lăsate de ei, vikingii se pare că îşi au locul de provenienţă în ţinuturile Suediei, în special în zonele joase sau de platou. Marea lor calitate a fost cea de navigatori şi de practicare a comerţului. Epoca normandă a dăruit culturii universale acele „saga”, legende şi epopei istorice eroice, epopei comparabile cu cele sumeriene, indiene şi homerice. Cele mai importante elemente lăsate de ei au fost arta prelucrării lemnului, în special pentru corăbii şi sănii, dar şi în gravurăşi sculptură. Toate acestea sunt păstrate astăzi în muzeele din oreşele suedeze, însă cel mai bine se păstreazăîn mediul rural, prin transmiterea din generaţie în generaţie a artei prelucrării lemnului. Arheologii pun pe seama vikingilor tehnica arcului frânt (ogiva, foate folosită ca mod de exprimare artistică în stilul gotic) în arhitectura europeană. Ogiva este reprezentarea provei unei corăbii înălţate pe verticală. Această idee sa lansat în urma îndelungatelor studii asupra vieţii şi obiceiurilor vikingilor. Ei îşi „îngropau” morţii pe corăbii, pe care apoi le incendiau. Imaginea arderii şi în final a scufundării corabiei care se ridica pe verticală este pusă în lumină exact prin această formă de artă. Ogiva reproduce ilustrarea naturii de baştină a scandinaviei. Turismul cultural trebuie să surprindă nu numai aspectele lumii vechi ci şi elementele de noutate. Surprinzător este faptul că a vorbi despre nou sau vechi este acelaşi lucru. Influenţele creştinismului în Suedia se văd destul de bine, la fel ca şi influenţele aduse odată cu comerţul, a elementelor bizantine sau arabe, dar trăsăturile de bază ale societăţii suedeze sunt nordice, locale. Monumentele de arhitectură păstrate în Stockholm, dar şi în alte oraşe suedeze, începând cu secolul al XVI-lea sunt tributare stilurilor ce s-au succedat prin Europa, având în plus o notă de austeritate locală. Începând cu secolul al XVIII-lea arhitectura suedeză menţine foate puţine
42

Ogiva şi rolul ei în arhitectura europeană

Noul şi vechiul – atracţie în turismul cultural

Arhitectura europeană păstrează aici nota de austeritate locală

Dorin Iancu Suedia, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971, pag 12.

95

elemente străine (gotice şi baroce) şi îşi impune o notă de autenticitate prin forme şi dimensiuni noi, volume cu linii simple şi luminoase, folosind în acelaşi timp imaginea cadrului natural. Acest lucru trebuie pus în evidenţă prin intermediul turismului cultural. Rolul lui acesta este. 3.7.2 Valorificarea elementelor culturale din mediul urban suedez Oraşul Stockholm impresionează orice vizitator sau turist prin istorie, arhitectură şi civilizaţie. Menţionat documentar în anul 1252, istoria oraşului este destul de interesantă. Toate urmele lăsate de cei are au participat la pătrunderea autenticităţii locurilor sunt prezentatea astăzi în cele 70 de muzee. Numărul turiştilor are vizitează aceste muzee depăşeşte anual peste 9 milioane. Unul dintre muzeele în aer liber este oraşul vechi sau „ Galma Stan”, situat pe mai multe insuliţe şi care păstrează arhitectura medievală. Cea mai veche construcţie din Stockholm este biserica Riddarholmskyrkan, ce datează din secolul al XIII-lea. Ea a fost ridicată de călugării ordinului franciscan,iar după reformă, biserica a devenit protestantă. După incendiul din 1697 când a fost în cea mai mare parte distrusă, ea a fost refăcută în stil baroc. Peisajul cultural religios este pus în evidenţă prin Biserica germană, cu o arhitectură ce vine să confirme cele spuse anterior despre istoria şi mentalitatea populaţiei suedeze. Turismul cultural deţine o poziţie fruntaşă în ceea ce priveşte tipurile de turism practicate aici. Acest lucru este posibil într-o ţară în care peisajul natural reprezintă o ofertă destul de valoroasă, însă valoarea arhitecturală a palatelor, a universităţilor şi a muzeelor este mult mai atractivă din punct de vedere turistic. Dintre palate, impresionante sunt Casa Nobililor, Palatul Tessin sau Palatul Oxenstierna, Castelul Skokloster, Castelul Hariaje şi multe altele de dimensiuni mai mici, în care sunt găzduite colecţii de artă.Grădinile palatelor vin să

Urmele vechiului păstrate în muzeele din Stockholm

Biserica Riddarholmskyrkan

Raportul dintre oferta cadrului natural şi valoarea artistică a obiectivelor de patrimoniu cultural

96

întregească un peisaj cultural încântător, realizate într-un baroc francez sau romantism englez ce impresionează prin dimensiune şi linii. Palatul Wrangel este cel mai mare palat nobiliar, ridicat în secolul al XVII-lea în Stockholm. El a suferit de pe urma incendiilor numeroase pierderi, dar au fost parţial refăcute. Palatul a găzduit familia regală, care s-a şi ocupat de refacerea arhitecturii acestui palat. Elementele care atrag cei mai mulţi turişti, în special turiştii care sunt consumatori de turism cultural, sunt camerele membrilor familiei regale şi obiectele lor personale. Cel mai bine conservat Palat nobiliar este Palatul Stenbock. El a fost ridicat de Sfetnicul regal Fredric Stenbock şi soţia sa Catarina, între anii 1645 – 1649. El a fost modernizat şi extins de fiul lor, Mareşalul Johan Gabriel Stenbock. Palatul a fost achiziţionat de stat în 1772 şi transformat în sediul Colegiului de Comerţ. Rolul său deosebit ceşte odată cu mutarea aici a Arhivelor Naţionale. Turiştii pot admira în voie arhitectura simplă, într-o linie barocă. Arhitectura locală este completată de prezenţa Turnului Birger Jarl, ridicat de regele Gurtav Vasa, în jurul anului 1525. Turismul cultural este completat la Stockholm de o serie de evenimente culturale. Unul dintre aceste importante evenimente este Festivalul Cultural din Stockholm, alături de Festivalul de Jazz din Stockholm, care este cel mai vechi festival din Suedia. Lunile de vară – iulie şi august, sunt lunile când străzile oraşului freamătă de zgomotul şi murmurul celor care vin să petreacă la aceste evenimente. Sunt mii de turişti care participă în fiecare an la aceste evenimente, intrate în tradiţie europeană. Turismului cultural îi revine o sarcină destul de dificilă să analizeze specificul gastronomic al unei arii geografice. Fie că este vorba doar de Suedia, dar şi de celelalte state scandinave, tradiţia culinară trebuie pusă în evidenţă. Turiştii care preferă acest tip de activitate sunt din ce în ce mai numeroşi, iar organizatorii au preocupări din ce în ce

Palatul Wrangel si particularitatile lui in atragerea turistilor

Turnul Birger Jarl

Desfaşurarea evenimentelor culturale în Stockholm

97

mai puternice. Cel mai cunoscut mod e a lua masa în ţinuturile nordice este cunoscutul „bufet suedez”. Din punctul de vedere al suedezilor cuvântul „smorgasbord” este o combinaţie de două cuvinte – „smorgas” (sandwich) şi „bord” (masa), iar în ceea ce priveşte practica culinară, smorgasbord desemnează masa de prânz la care sunt servite multe feluri de mâncare, de obicei reci, mult peşte, salate şi brânzeturi. În trecut erau prezente multe preparate din carne de ren. Bufetul suedez înseamnă o masă de sărbătoare la care musafirii şi gazdele se descurcă de unii singuri. Practicarea acestui tip de servit masa îşi are rădăcinile în modul de viaţă al vikingilor. Ei practicau acest fel de „a lua masa în fugă” atunci când mergeau în ţinuturile îndepărtate de casă şi îi serveau pe alţii (în acelaşi mod şi fără a participa şi ei) când aveau vizitatori. Acest lucru se întâmpla, după cum confirmă dovezile, destul de rar, iar „musafirii” erau serviţi în acest fel petru a putea fi supravegheaţi. Modalitatea dea se hrăni a vikingilor fără a sta jos le permitea să stea spate în spate câte două sau trei persoane, putându-se astfel apăra, în cazul în care era nevoie. Între timp lucrurile au căpătat o altă nuanţă, existând o mai mare diversitate de produse şi modalităţi de servire a mesei. Mâncărurile sunt unele netradiţionale, ceea ce însă s-a manţinut şi transmis de secole este „comunicarea” din timpul mesei. Începând cu 1750 în alimentaţia suedezilor apar acele „kaldomar”, asemănătoare sarmalelor învelite în foi de varză. Cel care a introdus acest tip de mâncare tradiţională pentru zona de sud-est a coastei mediteraneene, a fost regele Carl al III-lea al Suediei. Acest kaldomar a prins destul de bine la populaţia locală, carnea folosită fiind iniţial cea de ren. În prezent, ele se consumă calde şi reci, fiind nelipsite dintre mâncărurile tradiţionale.

„bufet suedez” sau „smorgasbord”

Originea „bufetului suedez”

„kaldomar” – tip de mâncare ce a devenit tradiţional

98

CAPITOLUL IV.

CULTURA ŞI TURISMUL CULTURAL ÎN ASIA – PARTICULARIZARE,VECHIME, IMPORTANŢĂ ŞI DOMINAŢIE 4.1. Particularităţi ale turismului cultural în India 4.1.1. Evoluţia societăţii indiene şi formarea propriei culturi 4.1.1.1. Principalele monumente arhitectonice – rezultat al culturii proprii cu rol în dezvoltarea turismului cultural 4.1.1.2. Influenţa culturii asupra reţelei de aşezări umane, economiei şi schimburilor comerciale 4.1.2. Rolul aculturaţiei în spaţiul Indian 4.1.2.1. Influenţa religiei asupra culturii indiene 4.1.2.2. Rolul comunităţii de origine în deplasările interne şi în afara graniţelor a populaţiei din India 4.2. Cultura şi turismul cultural în China

99

4.2.1. Tradiţii, obiceiuri şi forme vechi de cultură chinezeşti. Rolul lor în dezvoltarea turismului 4.2.1.1. Evoluţia culturii şi civilizaţiei în China. Principalele dinastii cu rol important în dezvoltarea culturii chinezeşti 4.2.2. Aculturaţia în China 4.2.3. Influenţa culturii în dezvoltarea reţelei de aşezări umane în China 4.2.4. Rolul culturii şi mentalităţii chineze în crearea parcurilor chinezeşti şi importanţa lor turistică 4.2.5. Tradiţii, obiceiuri şi ritualuri în China 4.2.5.1. Obiceiuri tibetane 4.2.5.2. Parcul Miniaturilor din oraşul Shenzhen 4.2.5.3. Arta prelucrării ceramicii în China 4.2.5.4. Mormintele Xiaohe din deşertul Luobupo 4.2.5.5. Satul Bamei, "Plaiul Florilor de Piersic" 4.3. Cultura şi turismul cultural japonez 4.3.1. Importanţa cunoaşterii culturii nipone 4.3.2. Particularităţi în exprimarea culturală niponă cu rol în dezvoltarea turismului 4.4. Turismul cultural în Orientului Mijlociu şi Apropiat 4.4.1. Cultura şi civilizaţia arabă şi rolul ei în dezvoltarea turismului 4.4.1.1. Cultura islamică în Evul Mediu 4.4.2. Cultura siriană şi rolul ei în dezvoltarea turismului 4.5. Turismul cultural în insulele din sud-estul Asiei 4.5.1. Cultura Polineziană 4.5.2. Cultura şi turismul cultural în Indonezia 4.5.3. Cultura, civilizaţia şi turismul în Borneo 4.5.4. Particularităţi culturale în Celebes

100

Evoluţia societăţii indiene şi formarea propriei culturi 4.1.1.1.1.1. economiei şi schimburilor comerciale 4. economiei şi schimburilor comerciale.1. .Înţelegerea influenţei religiei asupra culturii indiene. Rolul aculturaţiei în spaţiul Indian 4. Principalele monumente arhitectonice – rezultat al culturii proprii cu rol în dezvoltarea turismului cultural 4. .1.1.2.1.2.1.Înţelegerea procesului de evoluţie a societăţii indiene şi formarea propriei culturi.1. Influenţa culturii asupra reţelei de aşezări umane.1.Observarea influenţei culturii asupra reţelei de aşezări umane. Rolul comunităţii de origine în deplasările interne şi în afara graniţelor a populaţiei din India Obiective: .2. .4. . Influenţa religiei asupra culturii indiene 4. Particularităţi ale turismului cultural în India 4.2.Înţelegerea rolului comunităţii de origine în deplasările interne şi 101 în afara graniţelor a populaţiei din India.2.

francezilor şi englezilor. este capacitatea de a valorifica un potenţial cultural local şi. Cu mult înainte de venirea portughezilor. numeroşi greci au vizitat-o şi chiar s-au stabilit acolo. în special turismul cultural. olandezilor. bogăţia şi varietatea aspectelor culturale. diferenţele enorme de nivel de civilizaţie şi cultură dintre locuitorii săi. Lunga istorie a Indiei. În realitate este o relativă unitate. Importanţa culturii şi a ofertei culturale indiene Aspecte din istoria Indiei 102 . războaiele şi nenumăratele ei conflicte interne.Hr. India făcea comerţ. varietate şi durată decât cu cea chineză. pot crea impresia unui haos imens. începând cu secolul al VI-lea î. Nici-o civilizaţie nu a lăsat atâtea scrieri referitoare la problemele spirituale şi atât de puţine scrieri cu privire la descrierea propriei istorii. Încă din secolul al X-lea î. regatul Tyr schimba în zona Mediteranei: aur. argint şi lemn preţios. singura modalitate este aceea de a dezvolta turismul şi..Hr.Între culturile Antichităţii. Civilizaţia indiană este rezultatul întâlnirii (fuziunii) între două popoare: unul sedentar şi unul nomad. cu invaziile. timp de peste 1 mileniu. cultura indiană nu poate fi comparată – ca extensiune. Ceea ce de fiecare dată trebuie menţionat sau pus în evidenţă de către cei care vor să valorifice tot ce poate da India prin aceste lucruri. într-un stil propriu.

Stupa. la dimensiuni greu de comparat şi depăşit în lume. în zona fluviului Indus. de arhitectura locală sau de aspecte ale vieţii sociale.Hr. Ele ajunseseră în jurul anului 2000 î. pentru cel interesat de istoria Indiei.1. într-un număr impresionant – de ordinul miilor..Hr. India este în acelaşi timp lumea contrastelor economice şi sociale. Tocmai aceste amănunte constituie punctele de atracţie în posibilitatea de valorificare sau de dezvoltare a turismului cultural. în valea Indusului erau peste 100 de aşezări proto-urbane.) 103 .1. iar în greacă Indus. Cel două elemente arhitectonice. aflate la distanţă de 600 km unul de altul: Mohenjo Daro în sud şi Harappa în nord.Hr. devenit în persană Hindhu. Aici s-au păstrat până astăzi./kmp. Pe un teritoriu ce depăşeşte nord-sud 1600 km. pot oferi destul de multe amănunte.Hr.Autohtonii îşi numeau ţara JAMBUDVIPA .1.1. Evoluţia societăţii indiene şi formarea propriei culturi În aria nord-vestică a Indiei. Cercetările efectuate au arătat că datau din 2800 î. Ce-l atrage pe un turist în India? Ce e vechi sau ce e nou? Inceputurile vieţii în India: Harappa şi Mohenjo Daro 4. cu o suprafaţă de circa 1 mil. Înainte de 2000 î.Hr. Principalele monumente arhitectonice – rezultat al culturii proprii cu rol în dezvoltarea turismului cultural În India vechiul şi noul nu se despart. Denumirea actuală vine de la fluviul Sindhu. Totul atrage în India însă arhitectura poate fi un magnet destul de puternic. în forma ei primitivă (datând din mileniul I î.1. s-au găsit urme de aşezări omeneşti la o adâncime de 18 m faţă de nivelul actual al solului. poate chiar 3150 î. care erau grupate în jurul a două centre urbane.. două categorii arhitectonice: stupa şi templul săpat în stâncă."insula fructului jamb". s-au descoperit în urmă cu 100 de ani urmele unei civilizaţii istorice: civilizaţia indus. alături de multe altele. Originea denumirii de „India” 4.

Printre cele mai impunătoare construcţii civile se numără palatul Man Mudir din regiunea Rajputana (secolul al XVlea). până în secolul al X-lea. nu trebuie să se facă doar la ceea ce se vede. elemente şi forme noi în construcţia palatelor.) înaltă de 13 m şi un diametru de 32 m. ci ele trebuie înţelese ca elemente apte de a pune în evidenţă o anumită dezvoltare economică locală şi ca accepţiune socială. este bine de înţeles care era nivelul economic şi social-educaţional al populaţiei Indiei din perioada la care ne referim. În cazul turismului cultural. arhitectura Indiei se îmbogăţeşte cu materiale. iar bolta centrală se ridică la peste 20 m. Templele săpate în stâncă se ridică la peste 1200 şi au fost realizate începând cu secolul III î. magnific templu ce aminteşte lumii de bogata civilizaţie a unei ţări al cărei peisaj s-a modificat sub Stupa Templele Man Mudir Mausoleul Taj – Mahal – secolul al XVII-lea Turişti din întreaga lume vizitează zona. modele. ci pentru a vedea un adevărat paradis al artei şi arhitecturii.). poţi mai departe să înţelegi alte procese şi să devii astfel capabil de a transmite informaţiile de care au nevoie cei din jur. Nu trebuie privite aceste construcţii în mod absolutist ca simple monumente de arhitectură. Prezentarea unor obiective. iar cea mai impunătoare este cea din Sanci (secolul I î. servind ca monunent comemorativ. Capodopera acestui stil este templul-grotă din Karla cu un interior impresionant cu 30 de coloane. la condiţiile care au favorizat apariţia lui. dar nu pentru ruinele fortăreţei construite de acest imperiu. moscheilor şi monumentelor funerare. El este cel mai faimos monument din India. făcându-se trimitere la modalitatea în care s-a putut realiza. metode.Hr. Capodepera arhitecturii de acest stil musulman este mausoleul Taj-Mahal din secolul al XVII-lea. ci într-un mod mult mai profund. Odată cu budhismul. Turişti din întreaga lume vizitează zona. dar nu pentru ruinele fortăreţei construite de acest imperiu.aşa cum este Taj Mahal-ul.era o movilă funerară.Hr. stupa a devenit o construcţie de cărămidă. indiferent de natura lor. Înţelese aceste lucruri. în India Centrală (secolul II î. ci pentru a se convinge de frumuseţea unică a Taj Mahal-ului 104 . După anul 1200. Dintre foarte multele stupe existente astăzi este cea din Bharhut.Hr.

Unele asemănări dintre oraşele mari din Valea Indusului şi cele din Mesopotamia indică existenţa unor legături comerciale intense. Este amplasat pe malul râului Yamuna. Se importau ţesături şi ulei vegetal din Sumer. relaţii comerciale. India întreţinea. datorită invaziilor unor populaţii ariene din nord-vest (scheletele dezordonate găsite la Mahenjo-Daro Vechimea civilizaţiei indiene Relaţiile comerciale ale Indiei Civilizaţia Indus 105 . deşertul şi jungla au înghiţit terenurile cultivate. centru al Imperiului Mogul până la mutarea capitalei la Delhi în 1637. fapt la care s-a adăugat neglijarea îngrijirii digurilor şi a canalelor de irigaţii – încât.Wheeker cauzele principale ar fi fost despăduririle masive (masa lemnoasă fiind folosită mai ales pentru arderea lutului în scopul obţinerii cărămizilor).1. lucrate sau în stare naturală. După această perioadă de declin a urmat prăbuşirea definitivă. după o perioadă de aproximativ 1000 de ani. cum ar fi cele sociale sau interne. ce servea ca mijloc de apărare a Fortăreţei de la Agra. Civilizaţa Indus a intrat într-o fază de declin către anul 1900 î. Nu sunt excluse nici alte cauze. bumbac. aramă din zona Arabiei. Nu se ştie care au fost cauzele sfârşitului acestei civilizaţii. Poetul englez Edwin Arnold îl descria ca fiind "nu un monument de arhitectură ci dragostea unui împărat încrustată în piatră". jad din Asia Centrală. argint îndeosebi din Iran.Hr. Influenţa culturii asupra reţelei de aşezări umane. cu timpul.1. Comerţul pe mare şi pe uscat pare să fie destul de dezvoltat. După M.2. Înainte de 2500 î.. Taj Mahal-ul este cu adevărat cel mai bine păstrat monument-mormânt din lume.. economiei şi schimburilor comerciale Din Valea Indusului se exporta mai ales fildeş. pietre semipreţioase.Hr. s-a constituit în valea Indusului una dintre civilizaţiile cele mai spectaculoase ale Antichităţii. aur.influenţa directă a industrializării. Poetul englez Edwin Arnold îl descria ca fiind "nu un monument de arhitectură ci dragostea unui împărat încrustată în piatră" 4. din cele mai vechi timpuri.

Hr. urmează o perioadă de prosperitate. Cel mai important reprezentat al acestei epoci a fost Asoka. a cărui lungă domnie a rămas ca o legendă în istoria Indiei. în venerarea vacii. Rolul aculturaţiei în spaţiul Indian Lumea indiană este de o complexitate care descurajează. Din punct de vedere cultural este o perioadă de câştig. în timpul epocii Maurya. Un asemenea conflict între Kaurava şi Pandavoşi. două ramuri ale aceleaşi dinastii a devenit subiectul central al marii epopei Mahabharata. printre care ocupaţia Punjabului de Alexandru Macedon. Între 322-185 î. însă nu fără luptă.) războinicii arieni şi-au întins dominaţia în est. în cultul Zeiţei-Mame. cu capitala la Pataliputra. Urmează o perioadă de mari tulburări. Ajungem astfel la o mare dificultate în înţelegerea acestei lumi: viaţa hindusului alcătuieşte un tot care cuprinde nu numai ceea ce îl leagă în prezent de ansamblul Viaţa religioasă este inseparabilă de speculaţiile filosofice 106 . tocmai cu titlul de "distrugător de cetăţi".2. ceea ce implică în parte puţinele intenţii făcute pentru a-i pătrunde semnificaţia. Urme ale influenţei culturii Indus persistă în cultura indiană ulterioară propriu-zisă. care în scrierile lor de mai târziu îşi numeau divinitatea lor supremă Indra. Băştinaşii dravidieni au fost fie exterminaţi. Menţinerea obieceiurilor şi a mentalităţilor sociale indiene Invazia ariană şi influenţa sa Aculturaţia în aria indiană ca urmare a invaziei ariene 4. O parte au fost probabil asimilaţi. Invazia ariană s-ar fi încheiat în jurul anului 1500 î. în existenţa unei divinităţi protectoare a animalelor Şiva şi. în cel al fecundităţii. Ei au ocupat Punjabul de astăzi. spre ţinuturile Gangelui. Imperiul indian a atins momentul său de maximă extindere.sunt probabil urmarea unui masacru) populaţii. Noul oraş Pataliputra va rămâne timp de mai bine de 6 secole capitală.Hr. cuprinzând aproape întreaga peninsulă.Kabir). fie aduşi la starea de sclavie. fie alungaţi spre sud. În timpul lui. proces în care predominanţa absolută a revenit arienilor. Dar cea mai importantă influenţă a acestei civilizaţii trebuie căutată în temperamentul pacifist al poporului indian (H.1. Centrul politic al Indiei ariene s-a mutat în zona Gangelui. În următoarea fază (1000 – 600 î.Hr.

Mulţimea culturilor se vede şi se simte la tot pasul. Ceea ce impresionează la prima vedere este încărcătura arhitecturală şi încărcătura de stiluri arhitectonice. dar şi de ansamblul universului. de zei. păstrează din aerul vechi al culturii tradiţionale. Tocmai acest lucru pune în evidenţă mulţimea culturilor şi procesul de aculturaţie. dar se inspiră şi din noul vremurilor noastre. Viaţa religioasă este inseparabilă de speculaţiile filosofice sau de viaţă socială. În toată India obiectivele de mare interes pentru populaţie. de morţi. aşezate împreună.societăţii. fără o logică a utilităţii lor. sau de viaţă socială Prezenţa culturilor diferite pe un spaţiu restrâns Oraşul Mumbai 107 . unele lângă altele. Tocmai acest amalgam formează un întreg cultural. Elementele de aculturaţie sunt vizibile. şi chiar de propriile sale vieţi succesive în ciclul reîncarnării. punând spre analiză aglomeraţia de stiluri arhitectonice. Mumbai este oraşul care poate veni în sprijinul acestor teorii. ele apărând ca o necesitate de convieţuire.

Turismul cultural nu se rezumă doar la înşiruirea detaliilor despre un anumit obiectiv cultural. captând astfel atenţia oricărui turist care nu are iniţial chemare către un astfel de tip de turism. de îmbinare de stiluri în Mumbai este un lucru destul de firesc. este un lucru destul de des întâlnit în India. ci întotdeauna trebuie să pătrundă dincolo de aspectul său fizic şi să prezinte obiectivele în profunzimea lor. Pe această notă poate să descrie orice ghid turistic viaţa indiană şi evoluţia vieţii sociale.MUMBAI – important centru cultural si de turism cultural Foto: Andrei Bara Prezenţa unui lăcaş de cult şi cultură creştin în acelaşi spaţiu destul de restrâns cu un altul cu arhitectură tradiţională indiană. Această imagine. Convieţuirea perfectă dintre mai multe tipuri de culturi 108 .

nu sunt altceva decât rezultate ale eventualelor migraţii şi ocupaţii ocazionale înregistrate de istoria Indiei. Mulţimea condimentelor locale diminuează din importul de elemente ale culturii greceşti. În acest cel de-al doilea caz. Foto: Andrei Bara Turismului cultural îi revine sarcina de a evidenţia elementele culturale şi condiţiile care au favorizat apariţia lor. Culoarea este cea care da nota dominanta a zonei. În acest fel. Aculturatia arhitectonica ar putea aici sa fie cel mai bun exemplu. dar stilul arhitectonic este diferit. Aculturaţia include aspecte legate de vestimentaţie şi alimentaţie 109 . făcându-se o analiză culinară zonală. Diferenţele dintre produsele culinare preparate în nordul Indiei faţă de cele din sud sau sud-est. Traditionalul iese la iveala si prin multimea decoratiunilor de la partea superioara a obiectivului. Culoarea rosiatica traditionala se imbina cu cea alba intr-o armonie perfecta. ci include şi aspecte legate de vestimentaţie şi alimentaţie. influenţa culturii greceşti se resimte în produsele alimentare indiene din perioada lui Alexandru Macedon. Aculturaţia nu se referă în acest caz numai la arhitectură. Arhitectura traditionala si cea alohtona in imbinare perfecta Ceea ce au in comun cele doua obiective situate nu la mare distanta unul de celalalt este incarcatura de alb din jurul ferestrelor – traditia este cea care isi spune cuvantul. Exista imbinarea perfecta dintre elementele traditionale si elementele de arhitectura europene. se poate face legătura dintre cultura locală şi care sunt culturile ce au influenţat arta culinară locală.Arhitectura traditionala se impleteste perfect cu stilurile arhitectonice dezvoltate aici mai tarziu.

având posibilitatea expunerii valorilor culturale existente. Influenţele religiei se resimt în vestimentaţia populaţiei 4. Particularităţi în posibilităţile de emigrare 110 . este faptul că odată deplasat un grup de locuitori ai unei anumite zone. Religia are un dublu rol în acest caz: de limitare a migraţiei unei grupări de populaţie. atunci de impunere a unei modalităţi de transmitere a particularităţilor culturale. Populaţia din India. fiind adepta stabilităţii populaţiei pe un anumit areal. Ceea ce trebuie însă pus în evidenţă din punct de vedere al turismului cultural. îmbinate într-o armonie destul de bună. În cazul vestimentaţiei influenţele se resimt destul de slab. oferind astfel o imagine cu totul şi cu totul deosebită. indiferent de aria în care se stabilesc.1. fie în interiorul aceluiaşi stat.1. ca de altfel din întreaga lume. pe care le duc mai departe cu ei. Există însă anumite particularităţi în modalitatea de transmitere a valorilor culturale de la o generaţie la alta şi în funcţie de religie. Religia este cea care are o influenţă destul de mare asupra ţinutei vestimentare. de deplasare.Consumatorul de acest tip de turism cultural poate foarte uşor să-şi dea seama de particularităţile fiecărei zone. Agenţia federală pentru probleme sociale ale Guvernului statului a calculat probabilitatea de emigrare a unui individ în funcţie de apartenenţa la un grup social bine stabilit. apartenenţa la o comunitate este cel mai puternic. participă la mişcarea migratorie. sau în cazul în care este necesară deplasarea populaţiei. India este totuşi ţara care oferă o mare diversitate de peisaje culturale. ei sunt păstrători ai unor elemente culturale. Fenomenul de aculturaţie iese la iveală cu mare uşurinţă în acest caz.2. Turismul cultural poate reprezenta o activitate importantă. Rolul comunităţii de origine în deplasările interne şi în afara graniţelor a populaţiei din India În cadrul factorilor care influenţează fenomenul migratoriu. Indienii au capacitatea de conservare a valorilor culturale şi de transmitere din generaţie în generaţie a acestora. India păstrează din ceea ce se poate numi tradiţional. fie în afara acestuia.

obiceiuri şi forme vechi de cultură chinezeşti. probabilitatea de a emigra este de 2.2%). probabilitatea de a emigra este aproape de 11. Reducerea posibilitătii circulaţiei populaţiei din castele inferioare 4. Pentru creştinii. în timp ce musulmanii şi castele inferioare dau dovadă de o mobilitate extrem de redusă. Cultura şi turismul cultural în China 4.2.1. cu 75% probabilitate de emigrare mai mică decât restul populaţiei. Din punctul de vedere al distribuţiei spaţiale.2% în timp ce probabilitatea de relocare în interiorul ţării (ei reprezentând 22.Pentru indienii musulmani.2 ori mai mare decât pentru restul populaţiei. Grupul social cu cea mai mică probabilitate de emigrare este cel al castelor inferioare. Tradiţii.3%. apartenenţa la diferite comunităţi diferă de la un district la altul.9 ori mai mare decât la restul populaţiei (media fiind de 16. Comunităţile creştine prezintă cel mai mare număr de persoane disponibile pentru deplasare. În rândul migraţiei interne situaţia este total diferită.2. În acelaşi timp probabilitatea de a migra între statele indiene este de doar 6.1% din populaţia Indiei) este de 1. Rolul lor în dezvoltarea turismului 111 .

Aculturaţia în China 4. 112 . Mormintele Xiaohe din deşertul Luobupo 4.4.2.5.2. formele vechi de cultură se păstrează în modalităţi de expresie evoluate evident.1. Aportul Chinei în domeniul culturii mondiale 4. . obiceiuri şi ritualuri în China 4. obiceiurile. "Plaiul Florilor de Piersic" Obiective: .2.5.2.5. . Arta prelucrării ceramicii în China 4. Obiceiuri tibetane 4.2.2. .4. Satul Bamei.5.3.2.Înţelegerea noţiunii de “aculturaţie” în China. Rolul culturii şi mentalităţii chineze în crearea parcurilor chinezeşti şi importanţa lor turistică 4.2.3. Parcul Miniaturilor din oraşul Shenzhen 4.2.1.4.5.Inţelegerea evoluţiei culturii şi civilizaţiei în China în scopul dezvoltării turismului cultural.2. Tradiţii.5. Principalele dinastii cu rol important în dezvoltarea culturii chinezeşti 4.2. Cultura şi turismul cultural în China Pentru chinezi tradiţia este încă un rezervor activ.2.5. Influenţa culturii în dezvoltarea reţelei de aşezări umane în China 4.1. dar asemănătoare celor antice.Valorificara patrimoniului cultural lăsat de principalele dinastiile chinezeşti.5. Tradiţiile. Evoluţia culturii şi civilizaţiei în China.2.Întelegerea aportului Chinei în domeniul culturii şi civilizaţiei mondiale.

Se creşteau viermi de mătase. rămâne fenomenul de civilizaţie şi cultură. Mesapotamia şi poate valea Indusului.2.1. 4.Hr. care la rândul ei este înlocuită spre 1028 î. iar mătasea devine 113 . format în nord-vestul Chinei se construiesc oraşe fortificate pentru a preveni surprizele atacurilor unor triburi vecine. în timpul regatului Shang. Statutul de veche existenţă este confirmat de săpăturile de la Aryang în Henan-ul de nord. procesul de. Fiecare perioadă se detaşează prin elemente specifice. datând din vremea dinastiei Shang. Era o societate agricolă.4.Hr. este scrierea chineză. Astfel. în ce ne priveşte.Hr. Această dinastie a fost înlocuită la sfârşitul secolului al XIV-lea î. de dinastia Shang. în alte mari văi fluviale: valea Niului. Datele arheologice concordă cu datele istorice tradiţionale în a situa această epocă la sfârşitul mileniului al II-lea î. Un fenomen impresionant prin unitatea şi omogenitatea sa pe un spaţiu atât de întins şi prin găsirea acelui excepţional instrument de unificare.Hr. Tradiţii. s-ar situa în jurul anului 2000 î. Principalele dinastii cu rol important în dezvoltarea culturii chinezeşti Important. începuturile primei dinastii Xia. După cronologia admisă în general. lumea chineză fusese circumscrisă de Valea Fluviului Galben (Huanghe). Era o arie de dimensiuni comparabile cu acelea ale altor civilizaţii ale primei generaţii. de dinastia Zhou originară din provincia Shanxi. care au scos la lumină o strălucitoare civilizaţie din epoca bronzului. obiceiuri şi forme vechi de cultură chinezeşti. asimilare. Rolul lor în dezvoltarea turismului Când a început civilizaţia chineză? Datele sunt menţionate de vestigiile arheologice ale Antichităţii chineze.1. de difuziune şi de păstrare neîntreruptă a patrimoniului trecutului. Evoluţia culturii şi civilizaţiei în China. întemeiată de legendarul Yu cel Mare. care precedase dinastia Zhou. absorbire lentă a culturii altor populaţii. Până atunci. atestat şi explicabil arheologic. băştinaşe sau intrate pe teritoriul Chinei.1.2. Adnotaţiile istorice şi amintirile legendare sunt foarte bogate şi toate fac trimitere la existenţa unui trecut imemorial. a unei epoci înfloritoare a regalităţii chineze.

în sud întinzându-se până în Indochina. cu trei sau patru picioare concave.). împăraţii Han au reunit toate teritoriile care compun China de astăzi. Această epocă se destramă în 1127 sub presiunile unei ligi tribale a tunguşilor care invadează şi ocupă China de Nord. Pentru prima dată în istorie. au avut marea ambiţie de a fi consideraţi urmaşii lor. meşteşugurile şi apar schimburile comerciale. Epoca Tang a fost înlocuită printr-o răscoală de epoca Song. Apare şi se dezvoltă tehnica ceramicii. păstrători şi continuatori ai culturii Shang. iar vastele teritorii mlăştinoase au fost asanate. surprind atât prin nivelul tehnicii turnării cât şi prin gustul artistice al formelor şi ornamentelor. Imperiul s-a extins mult în nord şi în vest. Vasele rituale din bronz Shang. iar Turkestanul – protectorat chinez. se toarnă bronzul. zona bazinului Tarim – dar suferă şi înfrângeri în luptele cu arabii şi cu tibetanii. Dinastia Han a domnit mai bine de 4 secole (208 î. iar în Asia centrală. China intervine şi în India. decorate şi purtând inscripţii. iar ca element de noutate. devenite apoi adevărate oraşe fortificate. Un secol mai târziu Gen Gis Khan năvăleşte şi dărâmă până la pământ capitala – actual Beijing (1215).încă de la începutul acestei epoci un produs tipic al economiei chineze. ocupând toată China de Nord. Se dezvoltă acum viaţa urbană. Inferiori ca nivel de civilizaţie predecesorilor lor Shang. Dinastia Han Dinastia Tang Dinastia Song 114 .Hr. Spre a-şi consolida dominaţia. Aceste obiecte pot fi astăzi fi admirate în muzeele arilor oraşe. Triburile stabilite în nord-vestul Chinei absorbiseră elementele nomade mongole cu care veniseră în contact. o epocă de pace.907) a fost perioada de apogeu a civilizaţiei chineze. regii Zhou au instituit numeroase garnizoane militare. după care în 1279 cucereşte şi sudul ţării. Cursurile râurilor au fost îndiguite. – 220 e. Mongolia a devenit stat vasal încorporat imperiului. cu elemente specifice.n. Căutând întradevăr cu mare zel să le preia şi să le asimileze cultura. Împărţirea în provincii datează din acea perioadă. Epoca Tang (618 . Stăpânirea mongolă a durat până în 1368.

care în cea mai mare parte pot fi admirate şi astăzi. în 1294 misionarii catolici pătrund în China. Fiecare construcţie încorporează mai mult sau mai puţin un anumit tip. Este proclamată Republica Populară Chineză. China a creat o arhitectură ce se caracterizează printr-un stil inconfundabil. Marele Zid a căpătat acum forma definitivă. Viaţa culturală însă stagnează. După primul război mondial şi. a căror dinastie a pus stăpânire. păstrându-şi forma şi dimensiunile în cea mai mare parte. de la apariţia statului şi până la răsturnarea ultimului împărat. pentru aproape 300 de ani pe întreaga Chină (1644 . În 1644 ţăranii răsculaţi ocupă Beijingul şi ultimul împărat al dinastiei Ming se sinucide. Fiecare clădire are în acelaşi timp Dinastia Yuan Marele Zid chinezesc este definitivat Dinastia Qing Revoluţia de la 1911 115 . în 1911.În timpul dinastiei Yuan oraşul Beijing a fost reconstruit. În 1911 o adunare revoluţionară alege un presedinte. Nobilii preferă să cheme în ajutor pe manciurieni. istoria Chinei vechi se închide. neapărând astfel uniformitatea. Împreună cu negustorii italieni. fiind foarte bine primit de împărat. Este acum perioada când s-au construit impresionante construcţii – palate. Ce anume ne atrage atenţia asupra culturii chineze? Când au apărut mătasea? Când a fost realizată busola? Prin ce impresionează arhitectura? Ce se poate vizita astăzi pentru a lămuri întâietatea acestei civilizaţii cu o cultură atât de veche? În cele câteva mii de ani de existenţă. în urma mai multor războaie revoluţionare. Cultura epocii se rezumă la o imitaţie fără viaţă a trecutului. singurele elemente culturale care înregistrează o evoluţie pozitivă în raport cu celelalte componente fiind construcţiile.1911) – fiind cunoscuţi în istorie ca dinastia Qing. Monarhul din Beijing abdică. Negustorii veneţieni ajung în China în 1271. printre ei şi Marco Polo care a rămas aici 27 de ani.

Descrieri ale operelor arhitectonice chineze sunt apărute în Europa mult mai devreme.79. podeţe arcuite şi grilajele sculptate şi lăcuite au găsit în arhitectura parcurilor şi castelelor europene din secolul al XVIII-lea imitatori entuziaşti.2. ce reprezintă reproducerea sau copia unui sigiliu chinezesc. care a existat până la începutul secolului al XX-lea.2. p. Unul dintre elementele arhitectonice cele mai răspândite ale fermelor sau gospodăriilor ţărăneşti din China de nord este curtea îngrădită. şi în care se recunoaşte cu greu prezenţa mai multor clădiri. 4. În decorul cabinetelor de porţelanuri din vremea rococo-ului se întâlnesc la fiecare pas forme chinezeşti de construcţie. Bucuresti. Descrierile entuziaste ale construcţiilor acestei ţări îndepărtate pe care le-a dat Marco Polo sunt fantasticele sale relatări despre China. 1987.particularităţile şi atmosfera ei individuală. Atracţie deosebită prezintă jocul relaţiilor orizontale şi 43 Modelul chinezesc de arhitectură preluat de entuaziaştii europeni Thomas Thilo. Zveltele pavilioane. Editura Meridiane. Arhitectura clasica chineză. Parcul englezesc era considerat complet doar daca avea un pavilion de distracţii chinezesc. În unele cazuri se vorbeşte despre „curtea înconjurată pe trei părţi”43. Receptarea şi descrierea ştiinţifică a vieţii şi arhitecturii chineze începe abia odată cu trecerea dintre secolele al XIX-lea şi al XX-lea. odată cu călătoriile făcute de europeni în ţinuturile Asiei de Est. Ea era forma tipică de locuit a păturilor înstărite din Imperiul Chinei feudale. Cel mai interesant tip de case dezvoltat în Provincia Yunnan este cel al „casei sigiliu”. 116 . Aculturaţia în China Europa ia cunoştinţă pentru prima dată cu particularităţile arhitecturii chineze la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea. o casă a ceaiului sau un turn în stil chinezesc. De atunci. Ele sunt atât de apropiate încât îţi lasă impresia unei singure case. Cei mai mulţi nu pot descrie decât în termeni lăudabili la superlativ tot ceea ce văd. care îşi trage numele din imaginea compactă. al cărei centru a fost lăsat liber. farmecul exotic al formelor de construcţie chineză au atras mereu Europa în vraja sa.

la care părţile importante constau din stâlpi şi grinzi. în timp ce pereţii nu au decât o funcţie de umplutură şi despărţitoare. în funcţie de importanţa construcţiei în ansamblul său.iar prin culoarea şi forma acoperişurilor este prezentat acest lucru 117 . El (sistemul) nu era folosit în construcţiile de locuit ale populaţiei. Materialele din care ele sunt realizate sunt diferite. de importanţă majoră. Clădirile din complexul „Altarul cerului” au ţiglele smălţuite albastru. Pentru acestea din urmă se folosesc ţigle multicolore din argilă arsă: galbene pentru construcţii imperiale. care fac legătura între zona stâlpilor şi acoperiş. ce dau clădirilor o dinamică proprie şi o trăsătură de rigoare absolută. nici funcţia lui. dar nu are nici forma lui. Construcţia cu schelet de lemn. care urmează aceeaşi idee a simetriilor. pentru chinezi ele simbolizează mult mai mult decât pentru simpli privitori. care nu trebuie să Materialele de construcţie. marilor temple şi la casele înalţilor funcţionari. verzi pentru clădirile rudelor împărăteşti sau pentru anumite temple. Partea cea mai complicată. Dacă în Europa în secolul al XVIII-lea dominau construcţiile masive din piatră. Ele sunt importante nu numai pentru cei care le privesc din afară. piatra şi lemnul sunt folosite în mod diferit în Europa şi în China Aspectul impecabil al consolelor din lemn Forma şi particularităţile acoperişurilor chinezeşti Cladirile sunt diferenţiate în funcţie de poziţia socială. Sistemele de console au luat naştere din intenţia de a sprijini pe zona peretelui o streaşină mult ieşită în afară. Acest sistem de console nu apare la toate construcţiile. poate da clădirii un caracter extrem de uşor. Aceasta este o formaţie compusă din mai multe traverse longitudinale şi transversale. Acoperişurile chinezeşti atrag privirile tuturor trecătorilor. dar şi mai interesantă şi mai frumoasă a construcţiei în lemn este sistemul de console. Aplicarea lui era rezervată doar casei imperiale. în China în aceeaşi perioadă aveau încă prioritate clădirile cu schelet de lemn. Sistemul este adesea comparat cu capitelurile stâlpilor din arhitectura europeană. Ele nu sunt smălţuite şi au o culoare cenuşie. construcţiilor oficiale ale statului.verticale şi alternarea proporţiilor. Ţiglele de pe acoperişurile caselor simple erau din argilă slab arsă. În general. Se face astfel distincţie între ţiglele construcţiilor obişnuite şi cele ale palatelor şi templelor. dar şi pentru cei care sunt familiarizaţi cu ele. Această proeminenţă este o parte constructivă a acoperişului chinezesc deosebit.

extermină apa şi păzeşte locuitorii de înec. care călăreşte pe un fhönix.atragă privirile. Coama acoperişului creşte din gurile lor. Există. aşa-numite chiwei. Urmează apoi fiinţe fabuloase şi animale: balauri. Semnificaţia acestui ornament ar putea fi căutată în faptul că aceste animale treceau drept aducătoare de noroc şi binecuvântare şi că de aceea ele garantau casei şi locuitorilor ei o soartă favorabilă şi prosperitate. peşti. par nişte combinaţii de dragoni şi peşti. Amândouă animalele sunt întoarse unul către altul. La streaşină. Cu cât ne apropiem de secolul XX cu atât constatăm mai uşor liniile ornamentale. ce dau liniilor severe o modulaţie finală mai plăcută. tauri şi maimuţe. care era prescrisă în mod oficial. împodobite la capete cu sculpturi ceramice. De aici putem trage concluzia că aceste construcţii au o vechime destul de mare. în acest sens o mai mare uşurinţă în stabilirea vârstei construcţiei. Clădirile sunt construite în aşa Rolul ornamentaţiilr în punerea în evidenţă a clădirilor Stabilirea vechimii construcţiilr în funcţie de numărul şi formele ornamentelor de la acoperişuri Arhitectura clădirilor şi dinamismul reprezentării 118 . cu gurile deschise. Caselor simple de locuit li se refuză un astfel de ornament. Orice privitor care cunoaşte acest amănunt poate să-şi dea seama de vârsta aproximativă a edificiului. alta că. O explicaţie ar consta în faptul că acest animal de apă apără casa de foc. Atracţie deosebită prezintă şi părţile superioare ale acoperişurilor cu muchiile ce se evidenţiază ca puternice protuberanţe. lei inorogi. în timpul ploilor excesive. cai de mare. Numărul complet al acestor fiinţe se găseşte pe cele mai mari clădiri ale Palatului Imperial din capitală. China de Sud şi China Centrală manifestă totuşi faţă de China de Nord o mare diversitate în ceea ce priveşte ornamentul acoperişului. Pe ambele capete ale coamei acoperişului erau sculptate animale stilizate. începutul îl face un „nemuritor”(xianren). calul cerului (animal fantastic). cozile arcuite şi aripile ridicate pe spate. La construcţiile oficiale există un sistem fix de asemenea ornamente. Clădirile mai vechi se disting prin existenţa la capătul crestelor a unor sculpturi de dimensiuni mult mai mici. Originea şi semnificaţia acestui element ornamental sunt discutate până astăzi. care.

În mod normal. p. În interiorul complexului arhitectonic acoperişul este frontispiciul principal. Influenţa culturii în dezvoltarea reţelei de aşezări umane în China În anul 583. ci şi mulţi străini – perşi. Cea mai mare parte a complexului palatului şi întregul palat de odinioară formează astăzi teritoriul dens locuit al oraşului Xi-an. care se respectă secolele următoare şi. astfel că aici săpăturile arheologice nu sunt posibile decât într-un perimetru limitat. călugări sau pelerini. care au venit în China ca negustori. Dinastia Tong. Uriaşul pătrat format din zidul de lut bătătorit măsura în direcţia nord-sud 8651m şi în direcţia est-vest 9721m44. În direcţia nord-sud se deschideau 11 străzi spre oraş. incontestabil. În Chang’an nu locuiau numai chinezi. În ciuda dezvoltării. 1987. studenţi. ale căror urme se pot vedea şi astăzi. Izvoarele atestă nu numai sanctuare ale negustorilor creştini. 119 . inclusiv cele care erau trasate de-a lungul zidului. ci şi temple ale religiei lui Zarathustra. Palatul împăratului era în legătură cu complexul clădirilor destinate ministerelor administraţiei şi cultului. preia capitala şi îi redă numele de Chang’an. la acea vreme.2. se deschideau spre oraş.3. Prin aceasta. Ele erau întretăiate. pe lângă acestea se găsesc şi numeroase temple chinezeşti. arabi. respectă planul oraşului. La sud. Prin zidul gros. În general. pe fiecare latură. Bucureşti. Configurarea şi împodobirea acoperişului sunt concepute a fi privite de pe latura clădirii. plan al localităţilor. Editura Meridiane. clădirea chinezească stă în contrast cu templul grecesc. japonezi. prin construirea de ziduri realizate în unghi drept. Numărul locuitorilor în Chang’an în epoca Tang. diplomaţi. sub împăratul Wen din dinastia Sui se pun bazele unor oraşe. Chang’an a fost. pe alocuri. cel mai mare oraş din lume.fel încât trădează dinamism. 224. 4. budiste şi alte 44 Chang’an – cel mai mare oraş din lume Thomas Thilo. coreeni.trei porţi. Arhitectura clasică chineză. se apreciază că trecea de 1 milion. până la 20m. indieni. în această zonă. regulile re realizarea construcţiilor oficiale par să fi fost urmate mai puţin riguros decât în nord. pe direcţia est-vest de 14 străzi.

Zona de lacuri. era aşezat în sudul oraşului. unde stăpânii de mai înainte construiseră un palat de vară. Sub urmaşii dinastiei Yuan. marea lor capitală Dadu („Marea capitală”). Zidul avea pe latura de nord. nepotul lui Genghis Han să fi supus întreaga Chină. cu cele trei palate ale sale. adică în dinastiile Ming şi Qing. El a urmat în planurile sale tradiţia chineză în întregime. Mai înainte ca mongolii lui Khubilai. două porţi. Planul oraşului forma aproape un pătrat. Khubilai Genghis Han 120 . care în schema ei fundamentală trebuia să reprezinte imaginea idealului. El este „cea mai strălucitoare creaţie a arhitecturii cineze”. a fost extinsă spre sud şi a devenit parcul palatului. În jurul acestui punct ei au creat o aşezare urbană. conform sigiliului dinastiei. Complexul imperial. Dezvoltarea oraşului chinezesc şi-a atins punctul culminant odată cu dezvoltarea capitalei. Desăvârşirea ei a fost încredinţată unui arab. la nord-est de locul în care cu două mii de ani înainte se înălţa un precursor al Beijingului. al cărui nume sursele chinezeşti în redau ca Yeheidie.culte. ei întemeiază în 1267. colţul de nord-vest al zidului oraşului a trebuit să fie tăiat (tăietură care se observă şi astăzi şi care atrage numeroşi turişti). Datorită apelor curgătoare. Aici au apărut „Turnul tobelor” şi „Turnul clopotelor”. care se situa la vest de palat. oraşul obţine înfăţişarea pe care şi-a păstrat-o până în secolul nostru. Originile lui se găsesc până în timpul dinastiei Yuan. Ca poziţie a palatului a fost ales un loc.

lacuri. stânci artificiale. rafinată şi sedimentată în decursul mileniilor. Ca şi palatul împăratului. dumbrăvi de bambus şi poduri se îmbină în aşa fel încât natura şi construcţiile se Parcul cinezesc – îmbinare între arhitectură şi peisaj 121 . că unul nu poate fi gândit fără celalalt. cursuri de ape.4. promenade. copaci.ro 4.TEMPLUL SOARELUI GRADINILE DIN BEIJING ORASUL INTERZIS Sursa: www. case. Parcul chinezesc reprezintă o iscusită combinare de complex arhitectonic şi peisaj.magest. pavilioane. Dealuri.2. Rolul culturii şi mentalităţii chineze în crearea parcurilor chinezeşti şi importanţa lor turistică Marile parcuri imperiale au fost creaţii arhitecturale de rang cu totul deosebit în Beijing şi împrejurimi. ele reprezentau punctele culminante ale unei străvechi tradiţii. Amândouă elementele sunt astfel împletite.

ci şi nenumărate comori de artă şi nepreţuite cărţi. omenirea a pierdut pentru totdeauna nu numai un ansamblu arhitectonic unic în felul lui. Există şi alte grădini – parcuri. gradina – parc ”Grădina omului simplu” din secolul al XVI-lea. face aluzie la o viaţă retrasă în pavilionul propriu. Parcurile cele mai vechi. se concentrează în două puncte.Jie Jing – reprezintă includerea împrejurimilor mai largi în aşa fel încât cotitura unui drum sau o fereastră de la un etaj superior să deschidă perspective spre alte părţi ale parcului. Sunt aici trei parcuri alăturate: Parcul limpezimii desăvârşite. au devastat şi incendiat acest parc. În 1860 în timpul celui de-al doilea război al opiumului (1856-1860) trupe engleze şi franceze. până la dimensiunile parcului actual (urme care se păstrează destul de bine). care prin ceea ce oferă trădează luxul. particulare. „Împrumutul decorului peisajului”. ale lui Shihuangdi din dinastia Qin. Dezvoltarea parcurilor imperiale a culminat în secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea prin impresionanta aşezare a „Parcului limpezimii desăvârşite” din vechiul Palat al veri din Beijing. Aşa sunt „Dumbrava leilor” construită în 1350. ci trebuiau să îndeplinească nemijlocit şi un scop practic.contopesc una cu alta. De exemplu. Împăraţi de mai târziu au extins parcul. despre care ne informează izvoarele erau însă nu numai locuri de destindere şi de distracţie. care s-au conservat până astăzi. Cele mai importante capodopere ale arhitecturii parcului. Momentul se înscrie între cele mai întunecate în istorie. Cele mai importante parcuri sunt cele ale regelui Shang Zhon (sec. XI î. care au fost iniţial construite ca parcuri ale persoanelor private. economic. „Grădina maestrului mrejei”din 1140. Ele reprezintă aşa-numitul „stil al ţinutului de la sud de Changjiang”. ca să „răzbune” moartea unui mic grup de prizonieri englezi. Parcul primăverii eterne şi Parcul celor zece mii de primăveri. Rolul şi importanţa parcurilor chinezeşti Parcurile chinezeşti din secolele XVIII şi XIX Particularităţile de realizare şi reprezentare a parcurilor 122 .). Astfel. ale lui Yangdi din dinastia Sui (605-617) şi ale împăratului Huizong (1101-1125) din dinastia Song. În oraşele ţinutului Changjiang există numeroase parcuri mici. spre dealurile de la orizont.Hr. spre o pagodă îndepărtată sau spre un curs de apă din depărtare.

a cărei primă realizare a fost în 1044. poduri. În interiorul oraşului se află „Parcul mării de nord” (Beinai) şi „Parcul mării de mijloc şi de sud” (Zhongnanhai). 212. refăcută la începutul secolului XX.Yiheyuan .cu o suprafaţă de circa 300 ha a fost construit cu peste 150 de ani în urmă şi constă în principal din lacul Kunming şi muntele Longevităţii. Al treilea mare parc. 45 Numărul mare şi individualităţile peisagisice ale parcurilor din capitala Chinei Thomas Thilo. care actualmente serveşte turiştilor ca loc de popas. păsări. Palatul de Vară .„Gradina armoniei” din secolul al XIX-lea ca şi „Gradina pavilionului valurilor”. iar „Parcul mării de mijloc şi de sud” din secolul al XV. fragmente de stâncă. Arhitectura clasică chineză. Beijingul este considerat al doilea centru al creaţiei artistice de parcuri. pentru a se grupa sub formă de aşezări cu forme diferite. cu literatură. După mărime şi rang artistic. în societate. muzică şi vin. negustori bogaţi sau înalţii funcţionari.cel mai important este „Parcul întreţinerii armoniei”–Yiheyuan45. Biejingul dispune de multe parcuri. galerii de coloane deschise atât de bine îmbinate încât formează o lume perfectă. găzduind numeroase pavilioane şi alte construcţii.lea. când un împărat din dinastia Jin şi-a zidit aici primul palat. „Parcul întreţinerii armoniei”. se aseamănă cu un lac mai mare al cărui centru îl formează una sau mai multe insule. De atunci. În acestea din urmă există pe suprafeţe înguste construcţii cu heleşteie. 1987. Istoria lui a început în 1151. Bucureşti. Aici erau locurile perfecte pentru creaţie. „Parcul întreţinerii armoniei” din secolul al XII-lea. Materialele cu ajutorul cărora au fost realizate temele conţinutului lor au fost aduse de la distanţe impresionante. În privinţa tipului. „Parcul mării de nord” din secolul al XI-lea. p. Aici îşi petreceau apusul vieţii. Toate trei provin din vechi aşezări. însă par a fi reale locului. în special pentru poezie şi filozofie. 123 . personaje mitologice şi din romane chinezeşti. Pe plafonul galeriei sunt peste zece mii de desene în culori cu motive de flori. Măiestria artiştilor chinezi se vede la tot locul. Pe malul nordic al lacului se află o galerie lungă de mai multe sute de metri. Editura Meridiane. Fiecare dintre ele reprezintă sau simbolizează altceva.

de la împăratul Qianlong. a fost pentru a doua oară prădat şi distrus de trupele de invazie. turistul trebuie pe lângă datele cerute referitoare la obiectiv să rămână. La ultima reconstrucţie. Acest lucru îşi propune acest curs: să-i convingă pe actualii studenţi geografi să renunţe la prezentarea statistică. Împărăteasa văduvă Cixi (1835-1908) a dispus în 1884.parc Îmbinarea dintre măiestria omului şi elementele naturale 124 . În 1900 în timpul „răscoalei boxerilor”. pentru cinstirea celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a mamei sale a dispus să se construiască un templu. dimensională şi fără valoare artistică şi conţinut cultural. făcându-i părtaşi şi părţi în tot ceea ce se derulează. cea din 1903. Construcţiile se grupează în jurul Lacului Kunming. Pe turist îl interesează în mod deosebit ceea ce nu se mai vede complet. cu o pagodă graţioasă. În anul 1860 a suferit distrugeri grave. ţine de fiecare “maestru al prezentării”. cu contururi asemănătoare urcuşurilor şi Turismul cultural învie toate elementele culturale dintr-un spaţiu . Prezentarea obiectivelor turistice trebuie să decurgă ca mici povestioare. astfel încât receptorul. istoria locurilor. într-o combinaţie perfectă cu armonia tipului de redare a celui care o face. „Dealul izvorului de jad” aşezat în depărtare. ca şi când ea ar fi vie. ca parcul să fie refăcut. când împăratul Qianlong. La capătul de nord al lacului se găseşte „Dealul vieţii lungi de zece mii de ani”(Wanshoushan). în timpul dinastiei Han. Integrarea turiştilor în armonia locului. şi ca de multe ori întâlnit în China.parcul a trecut prim mai multe transformări – au fost construite elemente noi. darea unui nume se leagă de ideea continuităţii istorice şi a memorabilei tradiţii. din cauza preţurilor ridicate nu s-a putut restaura decât o parte. ca şi când ar fi trăit în acea perioadă. încărcate de date reale. Şi acest nume datează din 1750. parte din obiectiv. Farmecul deosebit al acestui parc constă în alternanţa dintre munte şi lac. prin care s-a evidenţiat timp de câteva secole. Absolventul nostru trebuie să ştie să-l introducă real în această lume parţial dispărută. care dobândeşte acest nume în 1750. Acest nume l-a purtat un lac al parcului Chang’an.

plasată pe o terasă de piatră tot cu trei niveluri.coborâşurilor montane. domină acoperişul construcţiilor principale de aici. Principalele construcţii se găsesc la extremităţile axei nord-sud. Platforma Rotundă este de piatră etajată. Construcţiile explică starea de conştiinţă a unei societăţi „Templul Cerului” 4. Templul Cerului. „Sala despărţirii norilor”. cu trei niveluri. Mărimea şi pluralitatea formelor parcului imperial arată mai mult decât pompa palatului şi templelor. în opoziţie cu sălciile. Ele sunt Platforma Rotundă. în care tot ceea ce a fost creat a fost direct supusă puterii imperiale. China a dat lumii occidentale mai mult decât a primit. care în timpul verii cresc din abundenţă. Aici se creează o atmosferă proprie Chinei de Sud. China n-a fost izolată de restul lumii. construit în anul 1420. Construcţiile explică starea de conştiinţă a unei societăţi. La poalele lui este situată partea principală a parcului. toate având formă circulară. Zidul Ecoului are un efect acustic foarte interesant. Palatul pentru Rugăciuni este o construcţie cu trei acoperişuri suprapuse. Needham menţiona în 125 .5. Aici era centrul ceremoniei de sacrificiu. Aşezarea a fost creată de împărăteasa văduvă Cixi pentru sărbătoarea celei de-a 60-a aniversări a zilei ei de naştere. formează fundalul parcă anume creat pentru „a împrumuta decorul peisajului”. este grupul de cea mai mare amploare de construcţii pentru ceremonii religioase din vechime. stâncile artificiale şi luxuriantele flori de lotus. Albastrul. culoarea cerului. J. Zidul Ecoului şi Palatul pentru Rugăciuni.2. sunt legate prin galerii sinuoase deschise. adică acel contrast între impozantele construcţii de pe latura de sud a dealului şi restul grădinii-parc. Latura dealului este dominată de „Turnul armoniei lui Buddha” înălţat pe un soclu de zid. o şoaptă rostită lângă el auzinduse clar la zeci de metri. Sălile şi pavilioanele care împrejmuiesc un loc mic şi cu formă neregulată. Aportul Chinei în domeniul culturii mondiale Deşi înconjurată de bariere naturale. pinii.

nu coordonatele eliptice greceşti. pe care europenii n-au ajuns niciodată să-l egalizeze în calitate. busola şi cunoaşterea principiilor deviaţiei magnetice. tehnica decorării textilelor şi multe. Creşterea viermilor de mătase. ci sistemul azimutal chinezesc”. războiul de ţesut acţionat de apă şi maşinăriile de filatură a mătăsii au fost aduse în Europa din China. apoi în restul Europei. apoi în Spania (unde prima manufactură este menţionată la 1150). Prezentarea obiectivelor turistice în China nu trebuie să Mătasea naturală şi războiul de ţesut Obţinerea porţelanului Inventarea hârtiei Busola Podurile arcuite Tehnica decorării textilelor Ştiinţa demografică 126 . Unicitatea vieţii este dată de mentalitate. Podurile arcuite. e cultură în general şi apoi de civilizaţie.) va fi răspândită în lumea arabă-unde prima manufactură datează din anul 715 în Siria. în Egipt. indiferent de regimul politic. unde va înlocui papirusul. ne atrage atenţia în mod deosebit modul de viaţă al chinezilor. podurile suspendate cu lanţuri (în 1675 ruşii aduc ingineri chinezi să le construiască poduri). „astronomia modernă utilizează. nici măsurătorile azimutale arabe. Ştiinţa demografică modernă s-a născut urmând exemplul Chinei. iar în ceea ce priveşte invenţia tiparului. tehnologia perfecţionată a fierului şi a oţelului. de tradiţie. Începând din secolul al XVI-lea descrierile şi călătoriile misionarilor iezuiţi în China au dat europenilor sugestii de inovaţii şi de reforme sociale fundamentale. Invenţia hârtiei (105 î. în sudul Franţei.studiile sale că: „China trebuie să fi exercitat cu siguranţă o influenţă asupra constructorilor primelor poduri cu arcuri segmentare din Europa. praful de puşcă. Din acest punct de vedere. Poate că şi asta este una dintre cauzele care fac din China un loc unic. multe altele sunt contribuţii pe care chinezii le-au adus procesului tehnologic al europenilor. Obţinerea porţelanului a fost impulsionată de modelul porţelanurilor chinezeşti. docilitatea supunerii faţă de un sistem gândit dintotdeauna. măcar din auzite”.Hr. în Maroc. Aceste elemente în Europa nu au fost în totalitate înregistrate şi nici n-au putut fi adoptate. Dovezile scrise scot la iveală modul de dispunere al indivizilor într-o familie şi respectarea cu sfinţenie a tot ceea ce se impunea. cum este Ponte Vecchio din Florenţa”(1354). savantul englez este mai categoric: „eu sunt convins că Gutemberg cunoştea tiparul chinez cu caractere mobile.

se rezume doar la construcţiile cu valoare arhitectonică, la grădini, parcuri, elemente decorative, ci trebuie să cuprindă şi elemente care trădează şi pun în evidenţă viaţa chineză în general. Muzeele păstrează părţi din vechi războaie de ţesut, dispozitive de depozitare a diferitelor obiecte, urme ale primelor tipare. Simpla vizionare nu atrage atenţia suficient de mult, motiv pentru care e bine de ştiut care este importanţa culturală a acestora, cât au participat ele de mult la civilizaţia europeană şi, în felul acesta orice obiect cu formă şi culoare aparent neinteresantă, începe să capete culoare. Rolul absolventului de turism este acela de a fi capabil să pună în valoare, sau mai bine zis să ofere celui interesat valoarea reală a unui lucru. Cei mai mulţi dintre cei care vizitează China sunt atraşi de modul de viaţă diferit faţă de cel american sau european, de arta culinară, de mulţimea peisajelor culturale (aici fiind prezente mai bine de 55 de etnii), de mulţimea atracţiilor create special pentru atragerea de turişti. Dacă în perioada anilor ´60 cei mai mulţi turişti se înregistrau în marile oraşe ale Chinei şi în special în Beijing, acum se înregistrează o tendinţă de orientare a fluxurilor turistice spre zonele mai puţin aglomerate şi în general mai puţin intrate în circuitul turistic.

Muzeele şi rolul lor în valorificarea tezaurului cultural local şi naţional

4.2.5. Tradiţii, obiceiuri şi ritualuri în China 4.2.5.1. Obiceiuri tibetane
Populaţia tibetană se ridică în prezentă la peste 4,6 milioane de persoane şi trăieşte în principal în Regiunea Autonomă Tibet şi în judeţele autonome tibetane din provinciile Qinghai, Gansu, Sichuan şi Yunnan. Tibetanii au propria lor limbă, împărţită în 3 dialecte.

127

TURISMUL TIBETAN

Sursa: www.greenpacks.org

Săpăturile arheologice au descoperit vestigii ale acestora din epocile paleolitică şi neolitică. În secolul al VI-lea, conducătorul tribului Yalong din zona Shannan a regiunii Tibet a reuşit să unească toate triburile din zonă. În secolul al VII-lea, Songtza Gambo a reuşit să unească întreaga regiune a Tibetului, formând un regat cunoscut sub numele de Turfan. Unirea între Songtza Gambo şi prinţesa Wencheng din dinastia Tang au jucat un rol important în dezvoltarea acestui ţinut. În vremea dinastiei Yuan, Tibetul a fost subordonat administrării centrale. Întotdeauna Tibetul a acţionat ca un magnet în ceea ce înseamnă turism. Viaţa tibetană şi-a găsit de cele mai multe ori adepţi printre cele mai diferite personalităţi, oameni cu preocupări diferite. Acum, Tibetul oferă din ce în ce mai

Viaţa în Tibet apare încă din Paleolitic

Relaţia Tibetuui cu restul ţinuturilor chineze

128

mult posibilităţi de analiză turistică. Cel mai atractiv loc al acestei regiuni în reprezintă Lhasa, capitala Regiunii Autonome Tibet, care dispune de bogate resurse turistice. Dezvoltarea uimitoare a economiei regiunii şi îmbinarea perfectă a tradiţiei multimilenare cu civilizaţia modernă, au transformat în ultimii ani acest oraş într-una din cele mai atractive destinaţii turistice din vestul Chinei. Progresele economice înregistrate în ultimii ani au adus însă noi oportunităţi dezvoltării turismului acestui oraş de pe „Acoperişul Lumii". Şoselele Sichuan-Tibet, QinghaiTibet, Yunnan-Tibet şi Nepal-Tibet, cursele aeriene ce leagă Lhasa de oraşe mari din China şi asigură legături cu alte state din lume, precum şi magistrala feroviară QinghaiTibet aflată în construcţie, contribuie la creşterea numărului turiştilor care îşi propun să viziteze Lhasa şi întreaga zonă tibetană.

Turismul ca formă de atracţie turistică – ramură economică nou apărută

4.2.5.2. Parcul Miniaturilor din oraşul Shenzhen
Parcul Miniaturilor din oraşul Shenzhen reprezintă un important punct de atracţie turistică, deloc neglijat în a fi pus în valoare. Oraşul Shenzhen este prima zonă economică specială din China, oraşul fiind o reprezentare la scară redusă a dezvoltării economice a Chinei.

În acest oraş se găseşte un punct turistic renumit, mai bine zis un sat, cu specific local - Parcul Miniaturilor „China grandioasă." Parcul se află la marginea oraşului Shenzhen şi, cu o suprafaţă de 300.000 mp, este cel mai mare parc de acest gen din lume. Aproape 100 miniaturi dispuse în acest parc au fost realizate la scara 1:15 şi reprezintă aproape toate obiectivele turistice din China. În parc sunt copiile miniaturale ale celor mai renumite obiective turistice din China, precum Marele Zid, Armata de Teracotă, podul în arc, observatorul astronomic şi cea mai veche pagodă de lemn, Oraşul Interzis, cel mai mare palat din lume şi cascada Huangguoshu, una dintre cele mai mari cascade din China. Aici sunt o serie de morminte precum cele ale împăratului Huangdi, al lui Ginghishan, cele 13 morminte din dinastia Ming şi mormântul lui Sun Yatsen; templul lui Confucius şi templul Cerului. De

Obiectivele turistice aflate în miniatură înoraşul Shenzhen

129

asemenea, au fost redate privelişti naturale mirifice precum cele întâlnite pe muntele Taishan, Cele trei defilee ale Fluviului Albastru, panorama râului Lijiang, lacul Xihu din oraşul Hangzhou şi parcurile în stil chinezesc tradiţional din oraşul Suzhou şi pagode, temple, pavilioane şi grote de renume din ţară. In fiecare lună aici se organizează reprezentări ceremoniale de adunare a jertfelor aduse Cerului de către împărat şi de familia confucianistă pentru strămoşi şi alte obiceiuri populare tradiţionale precum nunta şi ceremonia funerară. În parc mai sunt dispuse peste 50.000 figurine şi animale mici din ceramică ce reprezintă cele 56 de naţionalităţi de pe teritoriul Chinei şi viaţa lor de zi cu zi. În muzeu se găsesc 25 de sate specifice unui număr de 25 de naţionalităţi, realizate la scara 1:1. În aceste sate se organizează, periodic, manifestaţii specifice naţionalităţii respective, precum şi un târg al naţionalităţii Han, „Sărbătoarea stropirii cu apă” specifică naţionalităţii Dai şi „Sărbătoarea torţei”, a naţionalităţii Yi. Pentru a atrage şi mai mulţi turişti, în fiecare seară este organizat câte un spectacol. 4.2.5.3. Arta prelucrării ceramicii în China
Oraşul Yixing se află pe malul lacului Taihu şi este apreciat ca „o perlă strălucită din delta fluviului Yangtzi”. Este nu numai un oraş cu o cultură de peste 5000 de ani şi o cunoscută cetate a ceramicii, dar şi un important oraş turistic din China.

Zona turistică Yangmu cu o suprafaţă de 55,79 kmp este o importantă componentă a zonei turistice de stat Taihu, fiind vizitată anual de un mare număr de turişti chinezi şi străini. China este ţară de origine a ceramicii, iar Yixing, ţinutul de obârşie a ceramicii chineze. Încă în epoca neolitică, strămoşii locuitorilor Yixing au şi inventat ceramică. În decursul a 6000 de ani, locuitorii din cetatea ceramicii au creat o strălucită cultură a ceramicii şi o artă a ceramicii. Serviciile de ceai din ceramică roşie au câştigat un bun renume încă în dinastia Ming (1368-1644). Ceramica roşie, ceramica albastră, ceramica fină şi ceramica pictată au cucerit o faimă mondială. Muzeul de

Zona turistică Yangmu

China – ţara de origine a ceramicii

130

ceramică de la Yixing creat în 1988 este cel mai mare muzeu de profil din China. Aici sunt expuse peste 10.000 de obiecte de ceramică de mare valoare din antichitate şi epoca contemporană. Frumuseţea şi fineţea lor demonstrează autenticitatea culturii ceramicii chinezeşti. 4.2.5.4. Mormintele Xiaohe din deşertul Luobupo
Mormintele Xiaohe se află în deşertul Loubupo, la 175 km de ruinile străvechiului oraş Loulan. Mormintele suprapuse formează o movilă din nisip cu formă ovală. Arheologii concluzionează că cele peste 1.000 de morminte datează cel puţin 3.000 de ani.

Descoperirile complexe şi minuţioase sunt gata să scoată în evidenţă misterul acestora. S-a constatat că la populaţia de atunci din zonă, pentru rudele intrate în somnul de veci, cei în viaţă le pregăteau toate necesităţile simbolice ca în timpul vieţii. Se întreabă dacă a fost o altă formă de civilizaţie independentă, sau o cheie pentru destăinuirea misterului civilizaţiei umane. Animalele sunt sacrificate la faţa locului şi jupuite imediat. Sicriele de lemn sunt învelite cu pielea de vacă. Morţii dorm în veci în ele. Forma stâlpului de la capătul mormântului diferă în funcţie de sexul mortului. La capătul sicriului bărbatului, stâlpul are forma de vâslă, vopsită în partea de sus în negru şi în partea de jos în roşu, iar la capătul sicriului femeii, stâlpul are formă ovală, cu partea de sus mai gros vopsită în roşu şi partea de jos mai subţire, învelită cu sfori de lână. Sătenii din Bamei au cântece populare proprii pe teme istorice, de dragoste şi consacrate muncii, şi dansuri tradiţionale, precum shaxi şi Dansul armelor antice. Literatura lor cuprinde legende şi mituri. 4.2.5.5. Satul Bamei, "Plaiul Florilor de Piersic"
În satul Bamei s-a păstrat până astăzi cultura tradiţională a naţionalităţii Zhuang, ca şi tradiţii folclorice bogate şi variate. Nunţile şi înmormântările se desfăşoară în strictă conformitate cu ritualurile tradiţionale.

În sat, toţi locuitorii sunt îmbrăcaţi în costume tradiţionale şi lucrează la mori de piatră sau la războaie de

131

ţesut din lemn. Costumele tradiţionale sunt din pânza imprimată acasă în albastru închis. Ca un nou „plai al florilor de piersic", satul Baimei a început să atragă tot mai mulţi turişti, in special europeni (din sursele statistice peste 20.000 persoane), care vor să alunge, chiar şi pentru scurt timp, monotonia vieţii de oraş pline de stres.

4.3. Cultura şi turismul cultural japonez

132

portocale. pe care stau atârnate mandarine. Orice colţ al Japoniei merită să fie văzut. Ce te poate atrage ca turist în Japonia? În primul rând observarea tradiţiilor şi sărbătorilor nipone. Un turist nu poate rămâne insensibil la trăirea Anului Nou nipon. Ea este o sărbătoare relativ recentă. doar ca un loc cu istorie îndelungată şi diferită de ceea ce nouă ne este familiar. cu tradiţii şi obiceiuri dintre cele mai captivante.4.1.Conştientizarea relaţiilor culturale dintre Japonia şi celelalte state.3.3. .2. unde cu mare fast se petrece timp de 3 zile. Importanţa cunoaşterii culturii nipone 4. . Japonia este o lume diferită. Importanţa cunoaşterii culturii nipone Japonia nu poate fi tratată oricum. magazinele fiind închise toată săptămâna. Particularităţi în exprimarea culturală niponă cu rol în dezvoltarea turismului Obiective: . Acum se consumă mâncăruri tradiţionale şi se împodobesc exterioarele caselor cu crengi de pin sau brad. panglici albe de hârtie. împletite din paie de orez. Japonezii sunt unici în cultivarea tradiţiilor adunate în timp. oamenii reprezintă ei însăşi elemente unice de analiză turistică.Înţelegerea importanţei cunoaşterii culturii nipone.Intelegerea particularităţilor în exprimarea culturală niponă cu rol în dezvoltarea turismului.1.3. Decoraţiunile stradale cuprind şi frânghii. 4. mai ales pentru un european. elemente care semnifică optimismul şi veşnicia. homari sau raci de 133 .

cel mai atrage pe turist în Japonia? Il atrage arhitectura tradiţională şi arta niponă. în linii mari ceremonia ceaiului. 134 . la rândul său darurile primite. 1984.278. Arta japoneză se caracterizează printr-o mişcare vioaie. Ea respectă patru principii: al armoniei. Ei trebuie să ştie cât de important este să ducă un mic dar gazdei sau unei persoane care-i este mai apropiată. al purităţii şi al liniştii. mobilitate inovatoare şi o fină sensibilitate pentru armonie46.3. Gesturile lente şi formalismul gesturilor.Hr.dimensiuni mari. în urmă cu circa 10 mii de ani. Ar trebui să i se prezinte. când au părăsit peşterile. să nu refuze. băuturilor lor. pag. Relieful impune un anumit tip de construcţie. Nu este un lucru pe care să-l simtă doar un japonez. Bucureşti. dar şi spice de orez cu semnificaţia longevităţii şi a fericirii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.2. Materialul de 46 Octavian Dinu. ci este o atmosferă pe care o resimte orice individ. In felul acesta sufletul individului se modelează şi se disciplinează. calmul relativ al insulelor nipone reprezintă un magnet uriaş pentru număr din ce în ce mai mare de turişti. dar simplitatea acestora este dată de mentalitatea niponă. În această perioadă a anului. în raport cu „regulile nipone” 4. Altceva decât sărbătorile şi tradiţiile. Particularităţi în exprimarea culturală niponă cu rol în dezvoltarea turismului Japonezii sunt adepţii lucrurilor simple. al respectului. Educarea turiştilor înainte de a păşi pe pământ nipon se impune. oferă celor care participă la această ceremonie prilejul de meditaţie de linişte. autocunoaştere. Japonezii (locuitorii arhipeleagului nipon) au început să-şi construiască primele locuinţe. Civilizaţia japoneză tradiţională. orice turist este atras de Japonia mâncărurilor tradiţionale. Se poate vorbi de o societate primitivă începând cu mileniile III – II î. Comportamentul turiştilor – necesitate de educare şi informare turistică. să ştie să salute şi mai ales să respecte intimitatea unui nipon. participând la ceremonie. din orice colţ al lumii.

Todaiji este cel mai mare templu budist din Japonia.Hokkeda. O altă trăsătură absolut specifică este absenţa pereţilor interiori.Kamakura – fosta capitală a imperiului nipon.Castelul Himeji – un important monument arhitectural medieval. Mentalitatea japonezului este minim de spaţiu. un prag. ci dimpotrivă. Se montează pereţi interiori despărţitori din material foarte uşor. El a fost construit pentru a adăposti în interior statuia lui Buddha.Tokio). locul unde este înmormântat Tokugawa Ieyasu (cunoscut sub numele de Toranaga) din vestitul Relaţia natură – arhitectură locală Importante obiective ale turismului cultural nipon 135 . .Templul Toshogu.templul Asakusa. complex de clădiri grandioase realizate din lume. .bulevardul Ginza (zona de cumpărături . Casa tradiţională nu are fundaţie. El a fost construit în anul 754 .templul Yasukuni. . . maxim de utilitate. . aşezaţi pe pietre. Între natura înconjurătoare şi spaţiul de locuit nu s-a ridicat o piedică. apoi a fost refăcut în secolul XII.Muzeul satului din Oshino Hakkai. . . . este o continuitate şi o relaţie strânsă.Iroha Zakka – şoseaua cu 49 de curbe în "ac în păr". . . pereţi culisanţi. prelucrat cu un minim de decoraţiuni elementare.Mănăstirea Engioji a fost construită în jurul anului 900. . sculptate de mână. Orice turist îşi doreşte să vadă Marele Templu Todaiji din Hara. .construcţie cel mai folosit este lemnul.Muntele Fugi reflectat în locul Kawaguchi. Arhitectura japoneză este dată de natură şi se află într-o strânsă corelaţie cu aceasta.Cascada Kegon – cea mai înaltă din Japonia (96 m). numărul camerelor devenind astfel variabil. Printre construcţiile remarcabile sunt: . clădire cu o graţie extraordinară.Palatul imperial. ea este aşezată pe stâlpi de lemn. parte din patrimoniul UNESCO. aproape insesizabilă.

Nu întotdeauna zidurile au fost construite din piatră ci şi din pământ bătătorit. loialitatea. În jurul lor s-au organizat viaţa economică. Ele sunt destul de înalte. spiritul de sacrificiu. un guvern propriu. într-o ţară unde arhitectura se desfăşura cu predilecţie pe orizontală. Ele au reprezentat nucleul următoarelor oraşe care s-au construit. socială şi culturală a câte unui teritoriu feudal. Castelele medievale japoneze. la Kamakura s-a organizat a două capitală a ţării.roman Shogun de James Clavel. care să faciliteze comunicarea pe apă şi pentru aprovizionare şi o alta era situarea în centrul unei provincii. Calitatea de shogun Specificul castelelor medievale nipone 136 . În perioada 1185 – 1333. o administraţie centrală cu 3 ministere. Este o epocă când se dezvoltă spiritul militar. onoarea. curajul. dar şi al topografiei zonei aveau un mod diferit de realizare. din punct de vedere al strategiei militare. Astăzi toate castelele japoneze situate în perimetrele vechilor oraşe istorice au avut ca destinaţie principală locuirea familiilor nobililor feudali. Locurile unde urmau a fi construite ţineau cont de anumite elemente: existenţa unei surse de apă. Curtea de la Kamakura rivalizează ca bogăţie şi strălucire cu cea de la Kyoto – unde îşi avea sediul împăratul. cultul trecutului. Aici cel care deţinea supremă era shogun-ul – Casa Minamoto. forţa morală. unul dintre cei mai cunoscuţi shoguni din istoria japoneză (Ultimul samurai).

Castelul Himeji.net Interesant de observat este modul în care se aflau dispuse locuinţelor. la nordul centrului oraşului Nagoya. cunoscut şi sub numele de "Castelul bâtlanului alb" sau a "egretei albe" denumire primită datorită zidurilor sale exterioare complet albe.muza-chan. În imediat apropiere a fiecărui castel. artizani. comercianţi) şi apoi restul locuinţelor celor săraci. A început să fie construit în secolul al XIV-lea. pe dealurile Himeyama. Urma al doilea rând al caselor orăşenilor (meseriaşi.Templul Toshogu Sursa: www. personalitatea i-o asigură turnul principal alcătuit dintr-un danjou cu 5 nivele Castelul Himeji sau „castelul bâtlanului alb” 137 . iar în 1600 a fost definitivat în forma în care se păstrează şi astăzi. au fost ridicate casele samurailor. În afara zidurilor albe. Este situat în Himeji. în funcţie de rangul fiecăruia.

com În Kyoto. Se mai poate vedea astăzi curtea principală. „Personalitatea” castelului Himeji Castelul Himeji – gradinile castelului Castelul Himeji – un important monument arhitectural medieval Sursa: romaniajaponia. Exteriorul turnurilor se caracterizează prin 5 Oraşul Nagoya şi Castelul Nagoya 138 . Oraşul Nagoya s-a dezvoltat în jurul castelului Nagoya. în zona de vest a oraşului sunt ruinele castelului Nijo. din ordinul shogunului Ieyasu şi a fost locuit de descendenţii celui de-al nouălea fiu al demnitarului.exterioare şi 7 interioare şi alte 3 turnuri mai mici cu 3 nivele exterioare şi 4 interioare.blogspot. Toate cele 4 turnuri sunt legate între ele prin poduri. iar jocul ce combina mulţimea ferestrelor mai mari sau mai mici. ridicat în secolul al XVII-lea. care a fost construit în jurul anului 1610. fac din castelul Himeji un exemplu arhitectonic cu o estetică aparte. dar şi faimoasă poartă Karamon cu ornamentaţie deosebită.

Zidurile exterioare străluceau prin culoarea albă. electronice care concurează cu cele mai bune produse din vest? Sau este în continuare ţinutul geishelor şi al bonsaiului. Fiecare persoană are propria viziune asupra Japoniei. Vastul edificiu de la Nagoya a fost distrus în bună parte în timpul celui de-al doilea război mondial. prietenoasă şi o destinaţie foarte plăcută pentru pasionaţii de călătorii. fie în festivalurile neobişnuite din mediul rural sau într-o incursiune în religiile practicate. care se regăseşte fie în eleganţa manierelor japoneze. iar pe creasta ultimului acoperiş se află o pereche de delfini Shachi placaţi cu aur. Astfel că deşi poate părea o ţară ale cărei atribute sunt paradoxale. computere.rânduri de acoperişuri. însa şi-au păstrat aura de mister oferita de civilizaţia străveche japoneză. Japonia este caldă. Oraşele sale au adoptat multe elemente vestice. ceremoniei ceaiului şi delicatei arte a aranjamentului floral? Japonia este de fapt un amestec între Est şi Vest. Cum poate fi descrisă cel mai bine Japonia? Este un uriaş producător de maşini. Japonia este o enigmă pentru vestici. deşi a împrumutat de la China budismul şi tehnica scrierii în perioada dezvoltării sale. Orice turist care se hotărăşte să viziteze Japonia va fi surprins de diversitatea culturală care există aici. Japonia diferă de vecinii săi asiatici. Descrierea Japoniei pe înţelesul europenilor Exprimarea proprie a culturii Japoneze în turismul culturl 139 .

1.4. - Înţelegerea si stabilirea legăturilor dintre populaţiile care au ocupat pentru o anumită perioadă un anumit teritoriu din Orientul Mijlociu şi urmele lăsate de acestea. În momentul în care arabii s-au stabilit în Orientul Mijlociu. .4.4. aflaţi sub stăpânire bizantină şi iranienii Regatului Sasanid. Cultura siriană şi rolul ei în dezvoltarea turismului Obiective: . Cultura islamică în Evul Mediu 4.1.4. Tot perşii au reuşit să-şi construiască cea mai bine definită personalitate naţională.1. care va purta numele de Arabii şi contactul lor cu cultura şi civilizaţia persană 140 . semiţii din Orientul Apropiat. Cultura şi civilizaţia arabă şi rolul ei în dezvoltarea turismului Civilizaţia arabă s-a născut din întâlnirea a trei grupuri de culturi: barbarii arabi. Cultura şi civilizaţia arabă şi rolul ei în dezvoltarea turismului 4. dintre toate popoarele pe care le vor subjuga. Ei vor marca în modul cel mai profund noua civilizaţie.Înţelegerea noţiunilor cultură şi civilizaţie în lumea arabă.Realizarea legăturilor de formare a unei culturi proprii în lumea arabă şi condiţiile în care ea s-a definitivat. Turismul cultural în Orientului Mijlociu şi Apropiat 4. .4.Înţelegerea culturii şi civilizaţiei siriene şi rolul ei în dezvoltarea turismului 4.2. perşii sunt cei mai evoluaţi din punct de vedere al ciclului de civilizaţie.4.1.

Egipt sau Magreb nu aveau deloc oraşe. În multe oraşe sacagii aduceau apa la domiciliu. În secolul al XII-lea.000 cămile. în apropierea moscheii. Birturile. Fez. în Siria şi Egipt. iar vechiul Cairo circa 1170. Foarte numeroase erau băile publice. Alte drumuri comerciale maritime duceau spre India sau spre Africa de Est."civilizaţia arabă". străbătea Oceanul Indian. iar în China ajungea până la Canton. trecea pin Sry Lanka. Peninsula Malacca şi Singapore. Alimentaţia cu apă era asigurată în fiecare oraş de un serviciu special. Negustorii Expansiunea arabă Dezvoltarea oraşelor sub influenţa arabă Preocuparea arabilor pentru sănătate şi igienă 141 .a. În regiuni destul de extinse cum erau Iranul. acest serviciu era asigurat cu ajutorul a 50. cum ar fi Bagdadul. Oraşele asigurau locuitorilor lor şi variate posibilităţi de distracţie. străzile mai importante erau iluminate noaptea: în Iran şi Mesopotamia de lămpi de petrol. Ceea ce admirau vizitatorii străinii din Evul Mediu în oraşele musulmanilor erau numeroasele spitale şi băi publice. cu puţuri de aerisire şi de curăţire. cu mâncăruri şi băuturi. În Iran. Cairo ş. cum ar fi Cordoba. Mesopotamia. în vechiul Cairo. precum şi la dezvoltarea altora mai mici. Ce se păstrează astăzi de la aceea cultură arabă? Cel mai cunoscut drum comercial al arabilor pornea din Golful Persic. în oraş pe fiecare stradă era măcar una şi orice sat avea o baie (hammam). Lumea antică nu cunoscuse instituţiile spitaliceşti propriu-zise: primele spitale şi aziluri pentru invalizi fuseseră construite de Suddhiştii din Iran şi bine amenajate şi întreţinute de arabi. apa era adusă din munţi prin conducte subterane. atât în Orientul Mijlociu cât şi în lumea occidentală. cu spectacole. cu dansatoare şi cântăreţe. de lămpi cu ulei. Bagdadul avea cam 5000. Expansiunea arabă a dus la fondarea unor oraşe. Începând cu secolul al X-lea. uneori lungi de 100 km.

Ei menţineau funcţionarii locali. se explică prin caracterul războinic susţinut de un suport religios. 142 . IV. vol. fanatizaţi de o activitate de predicare recentă. sociale şi intelectuale: incinta moscheii era. Djuvara. Moscheea – la începuturile islamismului. pag. Moscheea şi rolul ei tin timp 4. Numai odată cu dominaţia turcă seldjucidă (secolul al XI-lea) moscheea a devenit un adevărat şi exclusiv loc de rugăciune. prin excelenţă loc de rugăciune. iranienii Regatului Sasanid”48.1. arătau o toleranţă religioasă prin deschiderea pe care o arătau spre cultura veche. Istoria culturii şi civilizaţiei .Drâmbă. consideră că „civilizaţia arabă s-a născut la întâlnirea a trei grupuri de cultură: barbarii arabi. structural unitară dar nu uniformă este 47 O.1. Neagu Djuvara în scrierile sale. Cultura islamică în Evul Mediu Expansiunea atât de rapidă a arabilor pe o arie care se întindea de la graniţele Chinei până la ţărmurile Atlanticului. La fel se poate explica prin reformele economice şi sociale pe care le aduceau în ţările cucerite. aportul arabilor a fost considerabil. o moschee nu era un edificiu de cult în felul unui templu. pag. În Evul Mediu moscheea era centrul vieţii religioase. dar putea fi şi un sediu al tribunalului. Bucuresti. Civilizaţii şi tipare istorice – un studiu comparat al civilizaţiilor. al unei sinagogi sau al unei biserici. 191. Sub raport cultural. 2003. Somaliei şi Madagascarului.4. semiţii din Orientul Apropiat. Între cele două culturi şi civilizaţii existente în Europa – cea greco-romana şi cea adusă de creştinism – se adaugă şi cea arabo-islamică.yemeniţi ajungeau în actualele teritorii ale Etiopei. Moscheea nu era un sanctuar în adevăratul sens al cuvântului nu era un lăcaş destinat cultului ci era totodată şi un loc de adunare publică unde se aduceau la cunoştinţă evenimentele zilei şi se discutau problemele comunităţii47. aflaţi sub stăpânire bizantină şi.439. 2004. în sfârşit. 48 N. dar putea funcţiona şi ca şcoală. Editura Vestala. al administraţiei. Arta islamică. Editura Humanitas.

Cea de-a doua perioadă – secolul al X-lea – sfârşitul secolului al XII-lea.2. devenind o fantezie inepuizabilă. vetre de locuire în condiţii dure de existenţă. 50 Cele mai importante monumente arhitectonice ele acelei perioade sunt: moscheea al-Azhar din Cairo (972). din epoca medievală. Arhitectura arabă Arabescul şi valorificarea sa din punct de vedere turistic 4. Avându-şi impulsul central în Damasc şi apoi în noua capitală Bagdad. Istoria culturii şi civilizaţiei. în care capătă clare caractere proprii. abundenţa bogăţiilor naturale ale unor ţinuturi a permis grupurilor de vânători şi culegători să întemeieze aşezări permanente şi să renunţe la permanentele migraţii în căutarea hranei.491. Stadiul cercetărilor efectuate permite descrierea celor mai vechi culturi ale populaţiei din această arie.o nobleţe a concepţiei şi un uimitor rafinament al execuţiei. şi palatul din Granada „Alhambra” (al-hambra – roşietică).4. de expansiune politico – militară şi celei de glorioasă domnie a califilor abbasizi.50 Cel mai important monument de arhitectură arabă care s-a păstrat este „Cupola Stâncii” din Ierusalim. celebra moschee din Cordoba (785-987). pag. Tot din aceasta epocă se remarcă Alcazar-ul din Sevilla (în araba al-qasr – palat). 49 O. Creaţia cea mai remarcabilă a epocii Omayyade este marea mooschee din Damasc. fiecare dispus în jurul unei curţi. arta musulmană se va naşte în Siria şi se va constitui definitiv în Iran (G. se creează trei mari centre cultural – artistice. Arabescul a fost inventat de arabi. 143 . Editura Vestala. aşa cum sunt cele din zonele aride ale Asiei Mici.departe de a fi rămas imuabilă. 2003vol. cel mai impresionant este moscheea din Cordoba. Cultura siriană şi rolul ei în dezvoltarea turismului Există pentru destul de mulţi oameni dorinţa de a vedea şi de a cunoaşte în final. IV.Hr. unicul care a rămas nealterat de la arabi. În mileniile X şi IX î.Drâmbă. se compune din trei corpuri de clădiri. Dintre marile monumente religioase ale epocii abbaside care au rămas. Acest palat. Prima – de la mijlocul secolului al VII-lea până la sfârşitul secolului al IX-lea corespunde epocii Omayyade49. dar artiştii musulmani l-au complicat şi i-au dat o extensie neobişnuită. Bucuresti. palatele Medinat al-Zahra şi Alcazarul din Sevilla.Marçais). de la culoarea roşiatică a materialului de construcţie.

La Einan au fost descoperite cele mai vechi sculpturi din piatră. Editura Meridiane. greu de înţeles prin ce procedee tehnice. În nord. lângă Lacul Hule sau la Beida. Există în prezent un pelerinaj în această zonă. 144 . cu câteva veacuri mai tânără. pag 13. Vasele sferice lucrate manual sunt împodobite cu ornamente foarte simple. locuite de vânători şi culegători de cereale sălbatice51. unde mai târziu s-a dezvoltat vestitul Ugarit (în jurul anului 5000 î.Hr. s-a aflat sub influenţa culturii Tell Halaf. unde turiştii şi cei interesaţi sunt captivaţi de modul în care au fost realizate aici monumente. la Einan. În acelaşi timp.era înfloritoare în mileniul al VIII-lea î. aproape pe întreaga suprafaţă a Orientului Apropiat a apărut.Hr. Sunt atraşi aici cei mai mulţi turişti de ceramica pictată şi de construcţiile monumentale din piatră. La sfârşitul mileniului al VII-lea î. construite pe o dună de nisip împietrit.1976.Hr.Pe versanţii muntelui Carmel. Arta Siriei. secerile din silex şi gropile de depozitare nu constituie încă mărturii ale practicării agriculturii.Hr. până în Palestina. sub formă de crestături. Bucureşti. Vestitul şi respectabilul oraş fenician de mai târziu era în acele vremuri doar un sat. aşezarea existentă acolo. se remarcă prin arhitectura sa devenită monumentală. locuitorii Çatal Hüyükului îşi împodobeau sanctuarele cu sculpturi şi 51 Petra Sculpturile în piatră de la Einan La Einan au fost descoperite cele mai vechi sculpturi din piatră Pelerinajul Construcţiile în piatră şi ceramica atrag mii de turişti Cultura Tell Halaf Urme ale vechilor culturi Michal Gawlikowski. alcătuit din bordeie. iar în Anatolia. Aşezarea de la Ierihon (el – Riha).) împreună cu toată zona învecinată. pe locurile unde în jurul anului 5000 î. Byblos (Jubeil). Râşniţele. aproape concomitent. a apărut prima aşezare. Forme asemănătoare sunt întâlnite în cursul mileniului al VI-lea la vărsarea fluviului Orontes. înfloritoare în Mesopotamia. în Mesopotamia de nord înflorea o rafinată pictură pe ceramică. O cultură autonomă s-a dezvoltat pe litoral. pe podişul astăzi pustiu din împrejurimile Petrei. se construiau din piatră bordeie rotunde. triunghiuri şi zig-zaguri. din Orientul Apropiat. ceramica.

deseori pictate. La Beershewa.Tell Altarul de la Megiddo – altar în aer liber 145 .Hr. pereţii caselor împodobiţi cu picturi. în care osemintele morţilor erau aşezate în cutii de lut sau din piatră sub formă de casă. Narmera. La Megiddo a fost descoperit un altar monumental în aer liber – un soclu rotund din piatră. În cultul populaţiilor semitice aceste tipuri de construcţii s-au păstrat mult timp. Byblos-ul care încă din această perioadă poate fi considerat oraş. Pe ţărmul Palestinei au fost descoperite morminte de piatră. În istoria şi cultura Palestinei.Hr. La Gat. în apropiere de Ierusalim. au fost descoperite pentru prima dată proprietăţile deosebite ale minereurilor de metal. Numeroasele schimburi asiatice în Egipt şi cele egiptene în Palestina sunt o mărturie a legăturilor permanente dintre cele două zone. cu diametru de 8 m. spre care duc nişte trepte. vecinătatea Egiptului a început să joace un rol decisiv. după toate probabilităţile. pe Valea Iordanului. În domeniul arhitecturii cel mai interesant monument al epocii este templul dezgropat de la Et-Tell (probabil biblicul Ali). în ciuda unei anumite tendinţe. locuitorii bordeielor de pământ există mărturii cum că au creat unelte şi podoabe turnate sau forjate din aramă în secolul IV î. Se păstrează până astăzi şi pot fi admiraţi la Teleilat-elGhasul. începe să desfăşoare un comerţ intens cu aşezările din Valea Nilului. Motivul picturii stelei cu opt colţuri Pictarea pereţilor caselor – obicei posibil de valorificat astăzi din punct de vedere turistic Legăturile culturale şi economice dintre Palestina şi Egipt Templul dezgropat de la Et . cunoaşterea metalurgiei a apărut aici cu cel puţin 2000 de ani mai târziu decât în Anatolia. nu departe de Gaza. a fost descoperit un vas cu numele primului rege a Egiptului unit. Figurinele din lut descoperite în aşezările de pe malul Iordanului nu se pot compara cu ele. în formă foarte puţin schimbată. negru şi alb. colorată în roşu. Planul său neregulat pare să indice aceeaşi triplă împărţire pe care un mileniu şi jumătate mai târziu o regăsim la Templul lui Solomon.fresce. începând cu mileniul al III-lea î. ţară unde. în deşertul Negew.. ceea ce îl va face să ajungă în secolele următoare un fel de cap de pod al Egiptului în Asia. cel mai bine s-a păstrat motivul stelei cu opt colţuri.

patria lor şi în sfârşit. Siria a devenit un teritoriu disputat de puterile învecinate. Ultimele secole ale mileniului al III-lea î. Ele pot fi admirate la Muzeul Naţional din Beirut. sunt caracterizate printr-o slăbire a culturii şi de o mare frământare socială. iar indicarea în acest mod a uneia din grupele de populaţii vorbitoare de limbi semite este pur convenţională. Printre obiectele votive care au fost găsite în această zonă şi care atrag privirile curioşilor şi nu numai.Hr.Hr. de cele mai multe ori cu multe camere. Dacă în ştiinţele istorice sunt menţionaţi canaaneni înainte de jumătatea mileniului al II-lea î. şi întreaga zonă printr-un echilibru politic. obţinut din melci de mare. Casele din piatră. Iniţial acesta a fost un termen geografic. maimuţe. aveau încăperi mari. întreg ţărmul mediteranean a început să fie numit Canaan. sunt cele trei ancore din piatră.Hr. denumirea de Amurru a început să desemneze un mic regat (în nordul şi nord-vestul Libanului de astăzi). Perioada 1900-1700 î. are nu aveau nimic în comun cu vopsitoria. dar şi Hitiţii şi rolul lor Amurru Canaan şi posibilităţile sale de exprimare – înţelesuri diferite pentru „purpură” Byblos-ul – cel mai important centru al metalurgiei din Siria 146 . o înflorire economică şi culturală. a hitiţilor sau a statului Mitanni. În schimb. de cele mai multe ori reprezentând animale: hipopotami. cum ar fi Palestina.Cultura săracă a Palestinei contrastează cu înflorirea Byblos-ului. Obiceiurile deosebite ale diferitelor grupări au o reflectare clară în dotarea mormintelor. ţările învecinate. în Canaan îşi are originea şi termenul ce desemna „purpura”. Întreaga zonă era hărţuită de invaziile populaţiilor străine. Într-un mod destul de greu de înţeles pentru noi. Într-un mod destul de bizar. rămânând sub ocupaţia Egiptului. Acelaşi cuvânt desemna deci purpura. La Ierihon pot fi deosebite cinci tipuri diferite de înhumare.aşezaţi câte trei de-a lungul pereţilor construcţiilor dreptunghiulare. acesta este doar un anacronism dictat de comoditate. iar acoperişul se sprijinea pe stâlpi. Mai sunt aici expuse figurine cu influenţă artistică egipteană din lut. un colorant destul de puternic. noile populaţii aveau un mod de viaţă nomad. în această epocă. negustorii care o furnizau. tauri..

Din cele nouă morminte adânci. Egiptenizarea atât de profundă a Byblos-ului n-a desprins oraşul din sfera culturii siriene. iar deasupra lui se află scarabeu între două uraeusuri.5. Din Palestina şi până la gurile fluviului Orontes se întâlnesc aceleaşi forme de ceramică. are forma unei cutii dreptunghiulare şi este acoperit cu un capac cu mânere.produse din bronz datorită cărora Byblos-ul poate fi considerat ca unul din principalele centre ele metalurgiei din Siria. prin care erau trecute funiile în momentul închiderii lui. pe care este reprezentat Horus – şoimul cu aripi desfăşurate susţinând cartuşul cu numele regelui. Alte descoperiri importante atrag atenţia: mormintele regeşti. Cultura Polineziană 4. pentru ca apoi să fie cedată Muzeului Naţional din Beirut. deseori imitând prin aspectul lor.5.2. Mormintele regeşti 4.5. săpate în roca moale argiloasă. Cultura. 147 . care. Cele 67 de obiecte din metale nobile care provin din cele trei morminte ar fi fost depuse iniţial la Piaţa de antichităţi din Ierusalim.1.3. Turismul cultural în insulele din sud-estul Asiei 4. cioplit în gresie. civilizaţia şi turismul în Borneo 52 Marele sarcofag din mormântul constatat a fi cel mai vechi. în acele vremuri cuprindea într-un mod destul de unitar întreaga ţară. apoi a fost realizată o achiziţie a întregii colecţii de către Institutul Oriental din Chicago (unde astăzi se păstrează doar copii în mărime naturală şi explicaţii 52).5. în coroanele Egiptului de Sus şi Egiptului de Jos. În mormântul lui Ibshemuabi a fost descoperit un medalion de aur bătut cu pietre preţioase. Cultura şi turismul cultural în Indonezia 4. celelalte şase fiind jefuite anterior perioadei descoperirii. doar trei au oferit posibilitatea studiului.

5. 4. În cuprinsul Polineziei sunt şi astăzi insule despre a căror populare nu se ştiu decât foarte puţin lucruri. .Înţelegerea particularităţilor culturale polineziene. În multe dintre insulele populate în decursul ultimelor 500 – 600 de ani. Particularităţi culturale în Celebes Obiective: . - Înţelegerea si stabilirea legăturilor culturale dintre insulele vecine şi a arhitecturii particulare realizate.1. Înţelegerea particularităţilor de natură culturală şi socială din Celebes.Realizarea raporturilor şi legăturilor existente între culturile insulare şi cele de origine ale populaţiei. generaţiile de astăzi păstrează încă. Maorii s-au aşezat în Noua Zeelandă în secolul al XIVlea. Rakahanga. Deşi s-ar părea că s-au găsit multe răspunsuri convingătoare cu privire la originea polinezienilor nu se poate trece cu vederea că există şi întrebări fără răspuns. iar unele insule ca Manihiki. prin legendele lor istoria populării teritoriilor lor. pentru că ei nu păstrează amintirea Perioada stabilirii maorilor în insulele polineziene Originea populaţiei din insulele polineziene 148 .4. În această situaţie nu sunt nişte neînsemnate insule din imensul Pacificului.5. ci de două dintre principalele insule ale părţii de vest a Polineziei: Tonga şi Samoa. când se pare că a fost perioada în care a avut loc expansiunea din centrul Polineziei înspre insulele mărginaşe.a. ş. au fost populate în mai multe etape. Tongareva. Rămâne încă neexplicat pentru ce locuitorii acestor două arhipeleaguri se considerau autohtoni.4. Cultura Polineziană Multe legende polineziene au fixat în cuprinsul lor momente importante petrecute în secole XII – XIV.

Ele sunt cele care au dat epocii şi culturii ei denumirea de 53 Schimbărilede la sfârşitul Neoliticului asupra populaţiei indoneziene Ion Vlăduţiu. Aspectul actual ni se înfăţişează din neolitic. Tonga şi Samoa se numără printre puţinele insule unde legenda venirii din Hawaii nu este cunoscută. Înrudiri ale grupurilor de populaţie din zonă 4. Cultura şi turismul cultural în Indonezia Evoluţia culturii în Indonezia nu poate fi înţeleasă fără cunoaşterea proceselor evolutive din sudul şi sud-estul Asiei. Este epoca în care se va dezvolta fizionomia antropologică şi lingvistică a arhipeleagului. situată în aproprierea insulelor Tonga şi Samoa. Perioada cea mai importantă a fost aceea când s-a renunţat la cules şi s-a trecut la agricultură. 1967.5. Săpăturile arheologice din ultimii ani pun în evidenţă puternice înrudiri între cultura populaţiei insulelor Marchize şi celei din insulele Fiji. Se crede că Tonga şi Samoa ar fi fost zona de intrare în lumea polineziană a primelor grupuri de polinezieni care au venit prin Melanezia. Către sfârşitul Neoliticului civilizaţiile din sud-estul Asiei cunosc o anumită schimbare. Lipsa legendei este explicată de unii prin izolarea localnicilor de restul polinezienilor şi prin influenţa pe care au exercitat-o asupra lor locuitorii din insulele Fijii. În acest caz este posibil ca ei să nu fi păstrat amintirea unei ţări legendare în care strămoşii lor nu călcaseră niciodată53. ea este generată de transformări sociale existente la acea vreme şi este înregistrată ca perioadă prin apariţia construcţiilor unor monumente din piatră de dimensiuni destul de mari şi cu o arhitectură impresionantă pentru acea vreme şi ţinând cont de nivelul economic la care ajunsese societatea. Polinezienii. Ed. aflaţi în apropiere. Neoliticul se găseşte în insulele Indoneziei materializat în uneltele de piatră şlefuită.64 149 . Hawaii. pag. Tineretului.2.legendarei ţări de baştină a polinezienilor.

Arta s-a născut prin fuziunea a două culturi locale. sub forma unui mic păianjen.14 Specie de pasăre tropicală cu cioc foarte dezvoltat 55 150 . Sunt întâlnite peste tot scări lungi. rolul principal era deţinut de Adu Zatua. care şi-au pus evident amprenta. Deşi arta din Nias derivă. După credinţele locale. Influenţele hinduse s-au resimţit mai târziu. Elementele caracteristice ale megaliticului au supravieţuit şi încă într-un număr destul de mare şi astăzi pe teritoriul insulei Sumatra şi în insula Nias.12 . adică efigia strămoşilor. pag. Imediat ce membrii familiei au reuşit să găsească un păianjen în 54 Elementele carecteristice megaliticului Arta Hias Influenţele hinduse Hias – cultura locală Tradiţii locale legate de confecţionarea idolilor Credinţe şi exprimare spirituală la populaţia indoneziană Tibor Bodragi. în secolul al XIV-lea. unul dintre personajele cele mai importante ale Pantheonului din Nias. Conform tradiţiei. Arta Indoneziei şi a insulelor din sud-estul asiatic . Dacă sculpturile din piatră înfăţişând figuri omeneşti sunt foarte rare. În galeria acestor idoli. ar pleca de la Silewe Hazarata.megalitică54. aici întâlnim un număr foarte mare de sculpturi antropomorfe. Totul este elocvent în construcţii. ai căror pereţi sunt împodobiţi cu sculpturi în relief. când a suferit şi influenţa indo – japoneză şi indo – sumatreză. sau poate chiar mai devreme. care sunt construite pe dealuri sunt împrejmuite cu ziduri. Cele mai frumoase produse ale sculpturii în piatră sunt jilţurile de formă neregulată. sugerând un calao 55. şi dimensiuni. unul dintre sufletele omului. 1974. În partea de sud a Niasului sunt pieţe pavate cu pietre iar satele. funcţiuni. acela ce stă în inimă şi se numeşte moko-moko sau nosodata nu părăseşte imediat corpul şi nu iese la iveală decăt mai târziu. care sunt cel puţin cu un nivel mai înalte decât în alte insule. Bucureşti. Ed. Maridian. în împrejurări date asemenea idoli. În Hias cultura locală şi influenţele din exterior se împletesc destul de bine. obiceiul de a confecţiona. acest teritoriu a suferit şi diverse alte influenţe. cu o mare diversitate de forme. înainte de toate din cultura megalitică.

5. Uneori corpul este reprezentat prin forme angulare. însă cel mai des sunt rotunjite. fiind independente din punct de vedere politic. Vatra se găseşte fie în interior. fie în faţa încăperii. Populaţia trăieşte în grupuri izolate. Satul este constituit din una sau două case. . În general bijuteriile sunt şi ele indicate. înseamnă că sufletul a părăsit-o şi procesul trebuie repetat.3. cât şi în gama Cultura dayacă 151 . Una din trăsăturile specifice ale culturii dayace este casa lungă. arta diferitelor grupuri dayace prezintă diferenţe esenţiale atât în ceea ce priveşte motivele aplicate. Vechile popoare. Cultura. OT-danum-Ngdadjn în sud-estul insulei. Kenja. mâinile sunt împreunate la nivelul pieptului. a căror denumire colectivă era aceea de Dayaci se compun din mai multe grupuri aparţinând unor triburi diferite sub raportul limbii şi al culturii. de formă conică.grupul Dusur-murut-Kelabit în nord şi nord-estul insulei. Karjabahau în centrul insulei. civilizaţia şi turismul în Borneo Aici aşezările omeneşti sunt dispuse de-a lungul văilor râurilor. Particularităţi în exprimarea artei sculpturale indoneziene 4. cu o nouă sculptură. iar lăţimea e de 10 – 20 m. rareori mai multe. triburile Iban şi Dayacii maritimi în nordul insulei. Adu Zatua este executată cu mare grijă. construită pe malul râurilor. Dincolo de analiza fundamentală a elementelor stilistice. Familiile locuiesc în încăperi separate printr-o despărţitură. Statuile masculine au în plus un cercel purtat într-o singură parte. aşezată deasupra gurii şi asemănătoare unei mustăţi. Dayacii continentali în vestul insulei.apropierea mormântului ei îl duc la statuia funerară şi sufletul trece din insectă în efigie. Lungimea sa poate atinge 200 m. neavând în comun decât limba şi cultura. Dacă statuia se crapă. Este preferat pentru locuire zona centrală a insulei şi mai puţin zonele sale litorale. o podoabă pentru buze. a căror civilizaţiei prezintă trăsăturile cele mai arhaice.

tatuaje şi broderi cu mărgele. În aceleaşi regiuni se mai fabrică şi figuri antropomorfe din lemn. Bucureşti. olărit. Particularităţi culturale în Celebes Familia şi rolul membrilor în familie Ritualuri şi obiceiuri de protecţie în Insulele Borneo Rolul măştilor la diferite triburi Situată la est de insula Borneo. care trăiesc pe malurile fluviului Mahakaru în centrul insulei Borneo. ţesături. cu scopul de a goni răzătoarele şi de a îndepărta duhurile rele. Braunstein. Aceste statui pot fi împărţite după funcţiunile lor. Sculptate în mod grosolan cu trăsături abia schiţate. fie deasupra lor.lucrări ridicate la intrarea în sate. Istoria civilizaţiilor. pag.4. Aici sunt mai multe triburi şi grupuri: Bugi şi Makassari. ele au menirea să-i protejeze pe oameni împotriva diverselor nenorociri şi să-i vindece pe bolnavi. F. Relieful exprimă în acest caz şi originalitatea obiceiurilor şi gesticii populaţiei autohtone56. Femeile excelează în cusături.cele mai folosite cu ocazia ceremoniilor funerare. în două mari categorii: . 53-57. Bărbaţii produc obiecte a căror execuţie presupune un dezvoltat simţ al formelor şi o îndrumare remarcabilă în folosirea obiectelor tăioase (ascuţite). care sunt dintre cele mai diferite. Triburile Kajou şi Bahau. prezintă un relief abrupt şi fragmentat în cea mai mare parte.5. Majoritatea operelor plastice lucrate în Ron-de-Basse provin de la grupele (grupurile) Ot-darum-Ngadjn şi Dusur din partea de sud-est a insulei Borneo. . 4. Activitatea artistică a bărbaţilor şi a femeilor este net separată. Bărbaţii şi femeile le poartă la ceremoniile organizate în momentul începerii culturii orezului. Editura Lider. triburi 56 islamizate. 152 . Seria Cultură Generală.obiectivelor lucrate şi calitatea execuţiei. atribuie măştilor o importanţă aparte. O operă plastică legată de cultul morţilor şi denumită "hampatorg" îl înfăţişează pe sclav însoţind sufletul defunctului în lumea de dincolo. destinate să-i ocrotească pe cei vii. Figurinele se aşează fie în coşurile ce conţin mâncare. de dimensiuni mai mici.

aparţinând astfel unei mari culturi. în toate variantele posibile. Civilizaţia perioadei megalitice. epocii bronzului şi a fierului au evoluat în mod inegal în diferite părţi ale arhipelagului. piloni. Loinang în est. ornamentaţia concentrându-se în locuri bine determinate din templu (laba). Construcţiile monumentale sunt împodobite cu sculpturi şi picturi. ale căror scări. ci societăţi bine organizate. Mori Laki în sud-est. Elementul decorativ cel mai des întâlnit este capul de bivol. galben. nici într-acela al basoreliefului. Principalul său domeniu rămâne împodobirea ţesăturilor. în pantă dublă. Toradja meridionali în sud sau Sa´dan. Cultura irigată a orezului şi plugul cu tracţiune animală care. La fel ca şi dayaci şi la ei arta este bidimensională. Locuinţele construite pe piloni înalţi deasupra unor lespezi sculptate. aveau să permită populaţiei să devină permeabilă la influenţele venite din India şi să intre astfel într-o nouă fază a producţiei agricole. le regăsim în Java şi Sumatra. alături de metalurgie.Coedès susţine în scrierile sale că în momentul în care primii hinduşi au sosit în aceste insule ei au găsit aici nu nişte hoarde sălbatice. Arta toradja nu a produs mari opere în domeniul statuarului. reprezintă cuceririle cele mai importante ale epocii. La Toradja orientali şi occidentali arhitectura este mai modestă. Ca modele geometrice se reprezintă predominant cercurile şi pătratele în care sunt înscrise alternativ benzi de culoare închisă şi mai deschisă. G. Aceste noi tehnologii au creat un nivel social şi cultural care. au un plan dreptunghiular şi cu acoperiş. uşi şi anumite bârne prezintă adesea sculpturi în relief. Sunt folosite predominant patru culori: carmin. Unul dintre domeniile importante ale artei – mai ales Toradja Sa´dan este arhitectura. Izolate. al căror Arta todja – arta împodobirii ţesăturilor 153 . Toradja occidentali şi orientali în nord şi centru. ele se ridică pe locuri greu accesibile. purpuriu şi verde.

atinge absolutul. adeptă a buddhismului Mahaya. Scrisul a favorizat dezvoltarea literaturii. apoi s-a dezvoltat arhitectura. datează din jurul anului 450. arta plastică. Borobudur-ul este unic. ş. se înalţă în mijlocul câmpiei. Inscripţiile în limba sanscrită Influenţa indiană Borobudur – monument ce atrge mii de turişti anual Simbolismul monumentului Borobudur 154 . lumea formelor şi lumea lipsită de forme) şi simbolizează procesul în cursul căruia sufletul eliberat de aservirea faţă de materie şi de formă. cel mai remarcabil monument al artei buddhiste situat la 32 km nord-vest de Djokdjakarta. Cele mai vechi inscripţii în limba sanscrită cunoscute până azi au fost descoperite în insula Borneo. S. legat de cultul strămoşilor. decorativă. în sensul că uneşte într-un singur ansamblu terasele pătrate şi cele circulare şi un anumit tip de stupa. Ele datează din anul 400. Ridicat într-un plan pătrat. micile tolandi (cuvânt al cărui sens original era de monument funerar). insular în prima jumătate a secolului. nu ansamblu masiv. Această dinastie a cărei putere s-a extins destul de mult. încarnat prin stupa superioară în ceea ce priveşte forma clădirii. conform doctrinei Mahayana (lumea dorinţelor.aspect cultural nu diferea prin nimic esenţial de al lor. centrul de gravitaţie al civilizaţiei hindo-indoneziene se transferă în insula Java. Borobudur reflectă cele trei sfere ale cosmosului.a. în vreme ce inscripţiile hinduse descoperite în partea de vest a Javei. Influenţa indiană a îmbogăţit patrimoniul cultural al arhipelagului în numeroase domenii. a construit în afara unei serii de tolandi. Borobudur ar fi astfel o piramidă terasată aparţinând unui tip izvorât din epoca megalitică. având drept fundal conturul difuz al munţilor. purtând numele de Borobudur. La mijlocul secolului al VIII-lea. unde puterea era în mâinile dinastiei Sandjapa. în ciuda siluetei sale decupate.Wirjosuparta susţine că este posibil să fie vorba aici de o combinare a gândirii religioase hinduse cu vechea religie indoneziană. Sub această dinastie au fost construite pe platoul. dinastia Sandjipa a fost nevoită să cedeze puterea dinastiei Sailendra. În secolul al VIII-lea. în acelaşi timp insă.

cu statui de divinităţi masculine şi feminine. iar cea de-a treia terasă e decorată cu şerpi înaripaţi. care circulau între insule transportând mirodenii şi alte articole indoneziene au format colonii în Java. Puterea sultanilor a devenit strict nominală. mahomedanismul s-a extins în secolele XVII – XVIII – în zona Celebesului. Islamismul este cel care s-a răspândit destul de rapid odată cu dezvoltarea comerţului şi apariţia primilor mahomedani care şi-au răspândit religia. Un important centru al expansiunii islamice este Malacca. Totul este un nou şi un vechi. Chiar din secolul al XV-lea.monumentul ar simboliza cele 10 trepte ale stării de Badhisattva. Porţile de la intrare sunt străjuite de statui de paznici. Ornamentaţia primelor două terase e inspirată din Ramajana. Nu doar influenţa şi combinaţia local hindusă este prezentă aici. De aici. Noul aspect cultural e departe de a se fi stabilizat. Structura construcţiei precum şi dispoziţia templelor în cele trei curţi separate una de cealaltă printr-un zid. Indonezia intră în marele curent al economiei mondiale. Cel mai important monument din Java este complexul templelor de la Panataran. Sunt respectate toate elementele de cultură şi civilizaţie. care s-au extins apoi spre interior. Negustorii de aici. Există în arhipelag un ansamblu de culturi ce se îmbină în cel mai simplu şi natural mod de putinţă. amintesc de templele din Bali. În prezent. este că toate elementele culturale îşi găsesc ordinea în fiecare colţ din arhipelag. Ceea ce este important. Complexul templelor de la Panataran Aculturaţia în arhipeleag Expansiunea şi influenţa culturii islamice 155 . În aceeaşi perioadă cu expansiunea islamismului au apărut în Indonezia şi primii europeni. Bali este singura unde pictura şi sculptura s-a menţinut până în prezent fără nici-o pierdere. Prima bază portugheză a fost fondată la Malacca. Dintre toate insulele. început în 1197. s-au construit de-a lungul litoralului sate islamice. atraşi de comerţul cu mirodenii. a cărui durată de construcţie a fost de 250 de ani. Regimul european a dezagregat organizaţia preexistentă. în 1511. Astfel s-a modificat peisajul cultural al arhipelagului.

1. duce la o producţie de masă. În domeniul artei artizanale şi industriale se înregistrează un fenomen de supravieţuire a vechilor procedee. Exceptând sculpturile în piatră destinate templelor. dându-le un caracter naţional. În Sumatra şi Bali ţesături cu fir de aur şi argint. Astfel. în Sumba se fabrică şi acum textile ikat. ramura artistică cel mai puţin dezvoltată în trecut. dar cu o capacitate redusă şi folosind noi materiale şi noi tehnici. care altădată s-a produs sub influenţa culturii indiene şi apoi în momentul cuceririi de către islam. Ceramica. Ea a primit uşor influenţe exterioare. ceea ce inevitabil. pictorii conservă preferinţele lor pentru culorile vii şi compoziţia încărcată. Influenţele europene în cultura şi arhitectura locală Particularităţi în exprimarea liberă a motivelor ţesute CAPITOLUL V. creatorii lucrează pentru piaţa artistică într-o perspectivă mult mai europeană decât indoneziană. fără să înceteze însă a fi indoneziană.Aici. Într-o serie de vechi centre. Figurile apar în consumul logic al scenei reprezentate sau se înscriu într-un cadru natural. s-a lăsat pătrunsă de noii factori stimulatori. O nouă cultură se naşte şi se desprinde din ce în ce mai rapid devenind modernă. cunoaşte acum o mare dezvoltare. ramurile artizanale tradiţionale mai lucrează. Importanţa studierii vechii culturi africane în dezvoltarea turismului cultural 156 . chiar dacă apoi i-a modificat după propria sa imagine. Indonezia constituie teatrul aceleiaşi schimbări. TURISMUL CULTURAL AFRICAN 5.

3. Generalizările prea riguroase cu privire la un continent atât de extins şi divers. culturile şi elementele lor caracteristice 5. sunt de obicei eronate. din lucrările multor istorici şi arheologi din ultimii 10 – 20 de ani. Oferta culturală şi potenţialul turistic al Africii negre 5.Menţionarea primilor locuitori în ţinuturile Africii negre.2.1.2. Întelegerea particularităţilor culturii africane.1. culturile şi elementele lor caracteristice.1.2. Primii locuitori în ţinuturile Africii negre. - Întelegerea tipurilor şi modalităţilor de exprimare a culturii africane.2. Multe aspecte rămân necunoscute. Cultura şi turismul cultural în Egipt Obiective: . Totuşi.2. 157 . Importanţa studierii vechii culturi africane în dezvoltarea turismului cultural Procesul dezvoltării Africii în ultimii 1500 de ani este încă neclar din punct de vedere. Stabilirea noţiunii de turism cultural şi particularizarea lui în ţările africane.1. Încadrarea geografică a societăţilor tradiţionale africane 5.4. rezultă că se cunoaşte şi se poate spune cu mult mai mult – cu certitudinea de a nu greşi – decât se bănuia sau se considera că ar fi posibil de spus.2. Tipuri şi modalităţi de exprimare a culturii africane 5.4.Stabilirea importantei studierii vechii culturi africane. 5. . Particularităţi ale culturii şi turismului cultural în Africa 5.

Astfel.5.1. Editura Ştiinţifică. Aceste animale. în timp ce în Europa uneltele din piatră au fost găsite în depozite mult mai târzii. După expresia plastică a prof. Descoperirile din Africa de est. Maimuţele antropomorfe trăiau în Africa acum 1 milion de ani. reprezentaţi prin fosile provenite în cea mai mare parte din Africa de Sud şi Est. acestea coincid după părerea lor cu cele patru glaciaţii din Europa. Multe fosile ale acestora s-au descoperit în ultimii 60 de ani. pag. ca Africa ar fi fost leagănul omenirii. Principalul motiv pentru care ei consideră că Homo Sapiens a apărut pentru prima oară în Africa este dat de faptul că aici s-au descoperit unelte din piatră în depozite datând din prima epocă pluvială. Homo Sapiens era un locuitor stabil al Africii de est. 36 158 . uneltele găsite în Uganda ar putea fi considerate cele mai vechi dintre uneltele descoperite vreodată. ele "oscilau la limita umanităţii".1. îndreptăţind astfel concluzia unor antropologi pe care până acum nimeni nu a infirmat-o. Cele patru perioade pluviale din Africa de est sunt denumite: Kageran. Primii locuitori în ţinuturile Africii negre. Raymond Dart. de tipuri diferite sunt proto-oameni de un fel sau altul. cuprind nu numai primele dovezi existente până acum cu privire la Homo Sapiens. el păşind deja în epoca de piatră. 1964. Kanjeran şi Gamblian. Întrebarea care se ridică 57 Rivalitatea în ceea ce priveşte primele forme de viaţă umană Dovezile din Uganda şi Kenya Formelede viată şi perioadele interglaciare Homo Sapiens era un locuitor stabil al Africii de est acum 12000 – 14000 ani Basil Davidson. fie că sunt mai aproape de maimuţă sau de om pe linia evoluţiei lor. mai ales Uganda şi Kenya. Redescoperirea Africi vechi. Kamasian. care a început acum 12000 – 14000 ani 57. Există câţiva rivali puternici în această competiţie pentru titlul de strămoş al omului. Ei disting patru mari perioade pluviale din Africa de est. În ultima perioadă. Specialiştii în preistorie au căzut de acord asupra succesiunii posibile a schimburilor climatice din Africa de est. Erau maimuţe antropomorfe sau oameni asemănători cu maimuţele? Problema este încă nerezolvată datorită faptului că veriga de legătură între strămoşii comuni ai maimuţelor şi oamenilor şi acea fiinţă care a pregătit calea spre Homo Sapiens nu a fost încă identificată. culturile şi elementele lor caracteristice În ultimii ani s-au descoperit multe din istoria Africii.

pag 18 159 . dintr-o aşezare mezolitică de lângă Khartoum (Sudan) şi un alt craniu şi câteva oase găsite sub un strat gros de lut la Asselar.Hr. adică înainte de anul 3000 î. Aceste popoare par să se fi înmulţit după mileniul al Vlea î. urmată de o alta. Tipuri şi modalităţi de exprimare a culturii africane Este vorba de altă lume. în jurul anului 1200 î.C. În decursul primei perioade. care aici lipsesc. Lhote bazându-se pe modificările vizibile ale desenelor rupestre. ea a fost locuită de o populaţie de vânători. care trăieşte şi a trăit dintotdeauna călăuzită de alte principii decât cele pe care le-am văzut şi admirat la europeni.2. de păstori. 58 L. Printre ele.Hr. Sahara a cunoscut patru perioade de locuire58 în perioada ei fertilă. 1957. Briggs. tipul humanoid negru sau negroid era predominant Ideile lui Henri Lhote în privinţa populaţiilor Saharei 5. provenind din Egiptul predinastic. În 1958 exploratorul francez Henri Lhote. Review of Physical Anthropology of Sahara and its Prehistoric Implications. celei mai timpurii. 5.Hr. în Sudanul de Vest. Dovezile care permit această afirmaţie sunt cele 800 de cranii descoperite în valea Nilului pe cursul inferior.1. În jurul anului 5000 î.frecvent este oare cum arătau aceşti oameni ai epocii Gamblian? Erau probabil deosebiţi de toate popoarele care locuiesc astăzi în Africa? Aproximativ în jurul anului 5000 î. au apărut în Africa tipuri umane noi. specializat în studiu Saharei prezintă succesiunea diferitelor populaţii care au trăit aici. Urmaşii acesteia din urmă au domesticit calul. el a stabilit că 16 popoare au locuit în Sahara în perioada populaţiei de vânători şi păstori.Hr.2.Hr. tipul negru sau negroid era predominant. Urmele cele mai timpuri ale acestora provin din zone africane foarte apropiate între ele: un craniu fosil şi alte câteva fragmente. Particularităţi ale culturii şi turismului cultural în Africa A ne referi la Africa din punct de vedere cultural nu înseamnă s-o marginalizăm şi să scoatem în evidenţă elementele de cultură europene.

în Egipt. Astfel se poate spune că povestea de coloratură orientală există numai în zona ţărilor mediteraneene. Astfel se poate spune că povestea de coloratură orientală există numai în zona cele mai diverse specii de literatură populară. găseşte suficiente resurse pentru a pune în evidenţă o cultură reală. tradiţii şi credinţe. se reliefează clar diferite stiluri. obiceiuri. Pe continentul african sunt răspândite cele mai diverse specii de literatură populară. dans. indiferent de aria geografică la care s-ar face referire.Şi Africa. Apariţia stilurilor e legată de anumite spaţii. Africa dispune de resurse culturale deosebite Pe continentul african sunt răspândite cele mai diverse specii de literatură populară 160 . În cadrul acestuia. în Sudan şi pe coasta de est. Ea se găseşte în literatură.

aproape de natură. a ocupaţiilor de bază. pe care secolul al XIX-lea denumit cu predilecţie „progres cultural” şi care a constat într-o dislocare a modului de a simţi viaţa. indiferent de tehnica şi tehnologia disponibilă. Încadrarea geografică a societăţilor tradiţionale africane Pe teritoriul de la sud de Sahara trăiesc negrii şi alte rase precum boşimanii. Dintre aceştia. Comparând cele două zone africane: de la nord şi de la sud de Sahara. De aceea trebuie să spunem că avem de-a face cu un fenomen ce nu poate fi subliniat suficient: o parte esenţială a tuturor fenomenelor din sfera concepţiei asupra lumii. realizarea monumentelor şi construcţiilor. constatăm că evoluţia lor este diferită. Africanii trăiesc întrun mod simplu şi. somalezii. cu o limbă apropiată.Africanii trăiesc într-un mod simplu şi. ea redă totul într-un mod simplist. Prin ce? Această lume veche este încă nedescoperită pentru cei mai mulţi. dislocare cauzată de o accentuare mai puternică a raţiunii. artă. a relaţiilor interumane. Africa atrage turişti. iar după alţii. destul de puţin vizibil păstrate. a însemnat în realitate o alunecare spre sărăcie. Indiferent că este vorba de literatură. a modului de viaţă. nu. cei din Cultura San prezintă cel mai pregnant elemente de autenticitate. în mod normal şi cultura lor se exprimă la fel de simplu. În sud influenţele sunt probabil – după cum apar în anumite documente. în mod normal şi cultura lor se exprimă la fel de simplu 5. dar având un mod de viaţă mai avansat şi le numesc pe rudele lor care trăiesc din vânătoare şi cules din zonele aride. europenii. arhitectură. Fiecare dintre aceste populaţii au o cultură şi un mod de a trăi propriu. Influenţele europene şi asiatice sunt prezente şi destul de bine vizibile în nord. prin artă.2. de aceeaşi rasă. hotentoţii. despre apariţia ei în rândul africanilor. însă de multe ori condiţionată de condiţiile de viaţă şi de hrană. cu apelativul de „san”. care în funcţie de unele studii şi ipoteze sunt înrudiţi. pigmeii. Păstorii hotentoţi.2. după secole de-a rândul i-au Cultura San 161 . În acelaşi timp. Este deosebit de interesantă concepţia despre lume.

57m. ochi mongoloizi. steagotipi.confundat cu hotentoţii. ei prezintă o serie de caracteristici antropologice explicabile doar printr-o adaptare succesivă la un mediu special: activitatea de prădător în savana uscată. Editura Sport-Turism. apelativ notat pentru prima dată de Peter Kolb în 1719.47m.about. „buschjes mannes” apelativ notat pentru prima dată de Peter Kolb în 1719 FEMEIE BUSCHMAN FAMILIE DE BUSCHMAN FAMILIE SI TIP DE LOCUINTA SURSA: http://goafrica. în cazul privărilor îndelungate de apă. Mici de statură. ochii mongoloizi şi culoarea pielii sunt legate de procesele de selecţie la adaptarea la vânt continuu. păr scurt. 112.com/od/namibiaatravelguide/ig/ Namibia BARBAT BUSCHMAN 59 M.ondulat în smocuri. György. o populaţie care poartă denumirea de „oamenii tufişurilor”. cu pielea gălbuie. mari diferenţe de temperatură. media de înălţime a bărbaţilor fiind de 1. adică depunerile de grăsimi caracteristice pe pântece (abdomen) se datorează unor procese de selecţie pentru păstrarea echilibrului de apă şi sare. Civilizatia si cultura Africii Vechi. 162 . pag. iar al femeilor de 1. „buschjes mannes”59. iar steagotopia.

călători şi teoreticieni din secolul al XIX-lea.Această adaptare fiziologică a permis „expansiunea” boşimanilor. Morala acestei societăţi este morala respectului reciproc şi a egalităţii în drepturi. Situaţia este analogă cu cea a pigmeilor. în dauna altor grupuri de populaţii. 1968. în cazuri extreme ajungându-se la un fel e „judecată divină”. Sunt considerate infracţiuni majore: furtul de alimente. pag. călători sau persoane interesate de viaţa acestora sunt din statele Europei de Vest şi Nord sau din America de Nord. Ideea îmbrăţişată de mulţi europeni. nu numai ţinând cont de asigurarea în regim scurt a unui anumit confort ci şi de gradul de risc pentru fiecare turist sau călător. 35-37. care produce acea îmbătrânire rapidă. iar mai târziu cea europeană nu a avut un efect de influenţă asupra culturii populaţiei. „cucerind” interiorul savanelor deschise. deoarece sunt destul de sensibili la bolile pe care le pot lua de la vizitatori. pângărirea sălaşului copiilor şi încălcarea teritoriului altei grupe. se bazează pe axioma falsă a moralei creştine şi axiologic în afara condiţiilor concrete. Editura Meridiane. Vlăduţiu. zilnice. 163 . expansiunea bantusă. lucru nereuşit de un alt grup. ducând organismul la o stare de solicitare la limită. însă această viaţă-veşnic în căutarea hranei şi a celor necesare supravieţuirii – îşi lasă amprenta pe aspectul lor îmbătrânit prematur. Ei rămân uimiţi de posibilitatea şi capacitatea de adaptare la un mediu atât de dur. 60 Adaptarea organismului la condiţiile climatice Atracţia turiştilor pentru tradiţiile populaţiilor Africii negre Gradul de dificultate al organizării de expediţii în aceste spaţii Morala acestei societăţi este morala respectului reciproc şi a egalităţii în drepturi I. Judecarea se face în general pe microgrupe de vârste şi sex. Ingeniozitatea omului. Expediţiile în aceste ţinuturi sunt unele dintre cele mai costisitoare pentru organizatori. adică aceste situaţii de excepţie ajung să devină normale. Aceste „vizite” lasă urme destul de mari în sânul comunităţilor de boşimani. că „boşimanul crede că e bine doar ce-i convine lui”60. Adaptarea la clima aridă este o caracteristică a acestei vechi rase. Există o atracţie din ce în ce mai mare pentru zonele aride ale Africii şi de analiză a acestor grupuri de populaţii specifice. Cei mai mulţi turişti. Rezistenţa lor este destul de redusă în acest caz.

Editura Sport-Turism. vol II.2.„Omorârea copiilor gemeni. dintr-o formă ludică încă arhaică a respectivei concepţii. putem răspunde indicând momentul întotdeauna decisiv pentru dezvoltarea culturilor bazate pe fapte şi magie: animalul!. Oferta culturală şi potentialul turistic al Africii negre Pentru formarea unui stil propriu de natură autentic africană. Dacă nu întrebăm care este cauza naturală a unei asemenea culturi. 119. al ploii. Dacă luăm în considerare că un copil trebuie alăptat timp de 4 ani. Viaţa lor cotidiană nu este niciodată atinsă de vreo relaţie oarecare. al hranei – respectiv al bolii şi al morţii62. în afară de aceasta. pot fi considerate acte de cruzime dacă le rupem din contextul istorico-economic dat. Toate ciclurile de credinţe se învârt în jurul vânătorii. o importanţă mult mai mare a avut-o apariţia unei separări rezultate timpuriu din concepţia magică asupra lumii şi.3. din cauza hranei greu digerabile. Cultura hamitiţilor din nord şi în special a celor nomazi este impresionantă. Histoire générale de l´Afrique. Animalul vânat a fost cel care a dat vânătorului african nota specifică a modului său de a simţi viaţa. Civilizatia si cultura Africii Vechi. anume separare în direcţia sărăcirii constând într-o timpurie constituire a unei vieţi profane – aproape exclusive. 164 . Aici ea se manifestă în gestica oamenilor prin pasiune. pag. al ciclurilor naturii. dacă acceptăm că supravieţuirea grupului e legată de completarea alimentaţiei pe terenuri noi de culegere. pofta de luptă. Creşterea vitelor a imprimat şi ea hamiţilor din deşerturi şi stepele Africii de Nord de astăzi acea asprime înfricoşătoare pe care o vedem întrupată îndeosebi în 61 62 Viaţa şi ocupaţiile hamitiţilor M. ambiţie. setea de posesiune. Pag 715-716. părăsirea bătrânilor incapabili de a continua peregrinările în tufiş în aşteptarea morţii. Acesta este hamitismul propriu-zis. care capătă de cele mai multe ori amplificări şi asprimi teribile. putem înţelege gesturile reprobabile – având drept singură conduită morală ideea sacrificării pentru supravieţuirea colectivităţii”61. György. „boşimanul crede că e bine doar ce-i convine lui” 5.

adică etiopiană veche. de asemenea. această cultură a fost una a culegătorilor de rădăcini şi Legende care continuă să domine viaţa locuitorilor africani Ocupaţiile şi rolul lor în cultura locală Fulbii. Animalul predominant în regiunea respectivă. Hotentoţii dovedesc aceasta prin cruzimea ritualurilor de ucidere a boilor.Hr. creşterea porcilor iese deosebit de puternic în evidenţă. dar acest din urmă animal nu a adus nicăieri modificări fundamentale în cultură. de folosirea intensă a măgarului. toţi aceşti pricepuţi crescători de animale din regiunea de cultură etiopiană a Africii trebuie caracterizaţi drept pe jumătate hamiţi. hoţi şi luptă pentru a păstra ceea ce au. În fond. este posibil să observăm efectele paideumatice ale creşterii celor mai importante animale domestice. iar în sud hotentoţii pot fi consideraţi drept prototipuri. massaii cu casta lor de războinici. „Harami” tâlharul. deoarece cămila a pătruns aici în secolul al II-lea d. Mărturia picturilor rupestre nu trebuie greşit înţeleasă. nu întâmplător în domeniul culturii „malaioni – gritice”. iar fulbii cu fanaticele lor mulţimi de războinici şi genii războinice. În Africa de est şi sud-est fulbii şi mai ales massaii. creşterea cămilelor a fost cu siguranţă precedată în regiunea nordestică de o creştere a vitelor şi. Dintre ele porcul şi calul se situează la poluri opuse. care să nu includă tâlhari. Influenţa exercitată de creşterea vitelor asupra culturilor din această zonă poate fi deosebit de bine identificată în Africa. cămila. massaii şi hotentoţii Ritualurile ca mod de exprimare culturală Rolul diferitelor rase de animale în viaţa culturală 165 . Nu e nici-o îndoială că vitele au adus un puternic impuls în hamitism. poate fi recunoscut. a devenit în Pustiul Nubiei expresia desăvârşită a caracterului regional. care se transmite pe cale orală de la o generaţie la alta. În acest fel.„creaţii literare” ale triburilor din Pustiul Nubiei. efectele celorlalte animale domesticite de om. Nu există aici „operă literară” sau povestire. legat de aceste tipuri. Stilul modului de a simţii viaţa. Fenomenul nu poate fi foarte vechi. Fireşte. Încă de la prima cristalizare a caracterului ei. într-o înclinaţie evidentă spre întreprinderi războinice. Hamitismul n-a trecut direct de la starea de vânători şi culegători a oamenilor la cea a crescătorilor de animale. a condiţionat stilul hamitic nord-estic.

îi lipseşte orice urmă proprie într-o măsură atât de bine reprezentată ca în Africa. Anumite populaţii de agricultori deţin animale fără însă a avea mentalitate pastorală: . cunoscute astăzi. Există sute de variante ale „legendelor despre eroi”.Hr. încât nici nu reţine atenţia. dar că. pe de o parte literatura creată în jurul culturii garamanţilor are ceva din forţa originară a acestei epoci vechi. Aici. animalul joacă încă rolul simbolizării astrale. Este bine de menţionat faptul că. Cultura garamantică Populaţia CHOKWE din Angola 166 . nicio complicaţie nu stinghereşte înţelegerea clară dintre animal şi cultură. Cu atât mai remarcabil este faptul că un val cultural din Sudanul de Vest apare ca fiind puternic marcat de un element ce trebuie pus în legătura cu calul. În privinţa aceasta. fără să renunţe la agricultura (cultura plantelor). dar respectiva relaţie e atât de lipsită de importanţă. şi atunci fiind folosiţi la carele de război.tuberculi. pe de altă parte. calul nu a pătruns înainte de secolul al XVIII-lea î. acest val este reprezentat de „cultura garamantică” existentă astăzi numai în Sudanul de Vest. Cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte calul. fiind aşadar potrivită asemănării cu un animal râmător care consuma această hrană. tezaurul cultural ce şi-a putut găsi originea în relaţia cu calul este încă epopeea eroică.chokwe din Angola s-au convertit la creşterea vitelor. Pe pământ african şi în special în Egipt. în aspectul lor original în aria uralo-altaică din Asia.

care se folosesc de bovine pentru a obţine îngrăşământul natural necesar cultivării câmpurilor şi pentru sacrificii.ASPECTE CULTURALE ALE POPULAŢIEI CHOKWE DIN ANGOLA .serer din Senegal. Populaţia SERER din Senegal 167 .

care nu aparţin ca idee de locurile lor. dovezile existente sunt destul de puternice în privinţa transmiterii obiceiurilor şi tradiţiilor ce fac referire la creşterea animalelor. O cultură care s-a prelins prin Cirenaica spre Fazzan. Sunt la origine eroi împrumutaţi. ca elemente culturale reprezentative.ASPECTE CULTURALE ALE POPULATIEI SERER SURSA: www.si. Această cultură are o vechime destul de mare în Fazzan. dar au găsit condiţii de acceptare şi păstrare încât întreaga regiune central-estică africană se bazează pe existenţa lor. Lăsând la o parte aspectul literar – oricum slab reprezentat în Africa în cea mai mare parte. de unde şi-a căpătat configuraţia africană.edu/siris/SmithsonianCSInews.com/information/se rer. Unul dintre acestea este cel Prezenţa primelor forme de aculturare Mossi şi modalitatea de transmitere a obiceiurilor 168 . în ea se află ceva din simplitatea şi asprimea hamitică. iar de aici spre Sudan poate fi considerată ca fiind de tipul menţionat. care se transmit din generaţie în generaţie. De aceea.htm În Africa s-au „născut” eroi legendari.html SURSA: Sirismm.accessgambia . aduşi. Mossi au anumite obiceiuri.

iar în trecut este posibil să fi făcut parte din mari imperii. avea nevoie să dispună de 500ha de păşune pentru o turmă de animale. iar avantajele sunt discutabile. Bemba se pretind de origine luba. boii sunt încredinţaţi peulilor pentru transhumanţă. devenind un mare regat.spun ei. caii sunt hrăniţi în grajd şi nu au decât funcţie de prestigiu (asemănător populaţiilor din centru-est).kavirondo sau bambara – oameni ai câmpiei Originea diferitelor grupuri de populaţii 169 . precum chagga. Ţăranii africani sunt patri sau matriliniari. Un bărbat aparţine grupului bunicii sale materne. Sunt matriliniari şi matrilocali. trăiesc în Rasele de animale şi pozţia pe care o au în viaţa socială a fiecărui trib Aspecte ale vieţii africane surprinse de Pierre Gouron Ţăranii africani sunt patri sau matriliniari . Unii trăiesc încă în ierarhia şi regulile unor regate a căror autoritate descreşte treptat până la eşaloanele cele mai modeste. . măgarii sunt animale de povară. primii sosiţi care au traversat fluviul Lualaba în jurul anului 1750 şi s-au îndreptat spre NE unde. clanul. iar majoritatea este islamică. oameni ai munţilor cu altitudine medie. Dogma bemba privind influenţa morţilor asupra celor vii este extrem de importantă ca fenomen al autorităţii politice. dar este şi membru al unui grup de descendenţi mai larg. Trecerea de la un mod de viaţă la altul se face mai des decât se crede sub acţiunea istoriei. . Pierre Gouron semnalează.Mossi – oamenia ai sahelului. precum kavirondo sau bambara. În secolul al XII-lea erau în majoritate creştini sau triburi cu credinţe locale. au găsit un teritoriu nepopulat. caprele şi oile sunt crescute în scop alimentar. precum bemba sau lele. trăiesc uneori în ceea ce unii istorici au numit arhaic. cel puţin în măsura în care suzeranii sunt capabili să o impună supuşilor lor. de pildă că.oameni ai munţilor.Bemba sau lele – oamenii pădurilor. . în care înrudirea este tot pe linie feminină.Chagga . ori ai Sahelului ca mossi.referitor la animalele domestice. populaţia chokwe căreia îi erau necesare 50ha de cultură pentru a asigura traiul familiei. În prezent creştinii sunt o minoritate. au invadat ţinuturile învecinate. sau ai câmpiei. Ei sunt oameni ai pădurilor. Sunt în general ţărani patri sau matriliniari. Mai târziu. În Africa neagră există popoare care nu au creat niciodată state sau care nu au fost niciodată organizate de un cuceritor.

com/zambia. În sud. Oricare ar fi fost adevărata succesiune a migraţiilor. iar ideea metempsihozei este foarte răspândită. Individualitata populaţiilor din Africa POPULATIA BEMBA SURSA: www. Acolo unde există o „regalitate” se întâlnesc mituri referitoare la întemeietorii dinastii. dar sunt prezenţi şi alţi zei precum ai ploii şi spirite ale savanei. în timp ce Posibilităţi de origine a hotentoţilor 170 . Pretutindeni se practică cultul strămoşilor. o zeiţă a pământului este in centru atenţiei majorităţii triburilor.pădure la marginea acesteia sau în savană şi nu cunosc proprietatea individuală. În nord. accentul este pus pe zeul creator. cert rămâne amestecul boşimanilor cu negrii şi poate cu hamiţii. ale cărui trăsături nu erau nici negroide. Ei l-au denumit tipul "hamit". Astfel. nici asemănătoare boşimanilor (baskopoide). în timp ce alţi le schimbă cât de des este nevoie. deasupra fluviului Zair. Unii cultivă toată viaţa aceleaşi pământuri (terenuri).htm Unii antropologi au fost de părere că în cele mai vechi timpuri a locuit în Africa un alt tip uman.purepiano. luând astfel naştere strămoşii majorităţii africanilor de azi. hotentoţii din Africa de Sud ar putea să provină dintr-un amestec între boşimani şi hamiţi.

unde fiecare are un reflex cultural-sunt caracteristici speciale ce impun cu necesitate postularea existenţei de sine stătătoare a acestui tip de cultură. acest mediu este deosebit de solidar şi surprinzător de rezistent la schimbări. Societatea tradiţională a fost numită în mod curent până nu de mult ”societate primitivă” 63. predomină în jumătatea de sud a continentului. nu este deloc un individ primitiv. 25-26 171 . conservatorismul exagerat. în timp ce negroizii apar frecvent în Africa de vest. Etnografii au demonstrat că „primitivii” posedă o mare capacitate inventivă în domeniul lor guvernat de necesităţi. pag. greu de înţeles. dovadă o mulţime de elemente care au supravieţuit sistemelor de aculturalizare colonialiste. Totuşi. tată-fiu. Există în toate societăţile primitive o valorizare pozitivă a muncii făcute pentru colectivitate. doar pe calea învăţător-discipol. Dacă tipurile hamite de mai târziu ocupă azi o parte a Africii de nord-est. Gulian. caracterul totalitar al acestei culturi în care gestul banal al mâncării devine gest esenţial. Tendinţa de „homeostază”. descoperirea logicii îmbinării creând mari dificultăţi. Editura Academiei. mamă-fiică. În Africa ne este cel mai simplu să înţelegem faptul că a existat o limitare a puterii transmiterii culturii – ea limitându-se la ceea ce s-a transmis direct. Bucureşti. Acest lucru îi conferă denumirea de „tradiţională” sau „specială”. I. Ele se deosebesc mai ales prin limbă şi trăsături antropologice. populaţiile de limbă bantu. descoperirea logicii îmbinării creând mari dificultăţi Societatea tradiţională şi societatea primitivă 63 C. gândirea sa nu este deloc pelagică. Omul societăţii primitive (tradiţionale). Cultura africanilor este mereu surprinzătoare prin componente. Originile umanismului şi ale culturii. oralitatea aproape exclusivă.numeroasele populaţii de limbă bantu (negrii) ar putea fi un amestec hamitic în cazul în care aceştia trăiau la sud de Sahara. 1967. O altă valoare fundamentală a societăţii şi culturii Cultura africanilor este mereu surprinzătoare prin componente.

pag. Societăţile tradiţionale diferă în multe privinţe de societăţile europene actuale cu care suntem obişnuiţi. necesităţi şi valori diferite. Oxford University. mai direct al acestor legături. Urme lăsate de această lume se situează undeva la începutul mileniului al IV-lea î. 172 . nemaivorbind de răspunsuri culturale. necesităţile umane care trebuie satisfăcute. 23. Există instituţii.tradiţionale este umanismul său nemijlocit. unde aşezările celor dintâi cultivatori de cereale din Egipt datează din jurul anului 4400 î. 65 După numele localităţilor: El Badari (în Egiptul central). Cultura şi turismul cultural în Egipt Acest ţinut cu peste 3000 de ani de istorie. El Amrah şi Hagada (în nordul Egiptului) şi El Gerzeh din Oaza Fagum. Există un „pluralism necesar al culturilor”64. civilizaţia egipteană. necesităţile umane care trebuie satisfăcute 5.3. lăsând astfel impresia unei lumi închise. s-a dezvoltat pe un teritoriu relativ restrâns.2.65 Unicitatea urmelor culturale lăsate de egiptenii antici 64 J. Marquet. În toate manifestările culturii se întrevede omul. Ceea ce atrage sunt urmele lăsate de o civilizaţie cu totul şi cu totul unică. ele definind modul de viaţă specific. drept „rudimentar” sau „primitiv”.Hr. unde schimbările petrecute au avut loc în cadrul aceleaşi forme. Cultura şi civilizaţia egipteană lasă impresia unei omogenităţi. care în mod necesar sunt diferite. În toate manifestările culturii se întrevede uşor omul. 1972. neascunderea impulsurilor şi motivaţiilor existenţiale nu justifică în nici-un caz etichetarea acestui gen de umanism.Hr. Caracterul nedisimulat. Acest imobilism pare cu atât mai evident cu cât se manifestă într-un cadru cultural de o durată şi o longevitate poate unică în lume. Civilisations of Blak Africa. „identitatea şi personalitatea unui popor”. a unei uniformităţi extraordinare. Ce ne atrage din punct de vedere turistic aici? Egiptul pare un uriaş magnet pentru întreaga lume.

Ideea "lumea de dincolo" va fi cea în funcţie de care se ţine cont şi în jurul căreia se va organiza aproape întreaga artă egipteană. templele. piramidele. Ceea ce s-a păstrat până astăzi este ceramica roşie într-o mare varietate de forme. Introducere în artă. Egiptul nu este obsedat de ideea deprimantă a morţii. 173 . timpul trecut peste acestea ne mai păstrând urmele acestor civilizaţii dispărute. de modul în care ei au reuşit să se impună asupra naturii şi să folosească o parte din ea. Egiptul atrage prin arta sa unică ce impresionează prin demnitate şi distincţie. Arta egipteană nu stă în ideea deprimantă a morţii. acestea ar putea fi: mastaba. ce comunicau între ele prin coridoare66. 18. Seria Cultură generală. neputându-se urmări în amănunt spaţiul din care acestea provin. Toate aceste obiecte pot fi admirate în prezent în Muzeul din Cairo. pag. Care sunt obiectivele turistice care atrag cei mai mulţi turişti în Egipt? Luându-le cronologic şi nu prin numărul de turişti. decorată cu figuri geometrice şi scene zilnice. F. ridicată deasupra unui mormânt săpat adânc în pământ. cu elemente de sculptură şi pictură. Mastabele erau grupate în jurul piramidelor faraonului. De la ei păstrăm vazele de faianţă. Jones. O mastaba a unui personaj bogat putea avea mai multe încăperi.Această lume atrage atenţia prin ceea ce au lăsat urmă. Editura Lider. ci de o înţelegere a morţii concepută ca o continuare firească a vieţii. Totul în arta egipteană este dictat de ideea continuării existenţei şi după moarte. Bucureşti. Ce este o mastaba? Este cea mai veche formă de arhitectură funerară – o construcţie masivă din cărămidă sau din piatră. 66 Ceramica roşie – urmă a unei vechi civilizaţii şi culturi proprii Arta egipteană Tipurile principale de obiective ale turismului cultural Mastaba A.

1974. Aici apar ca impunătoare momunente arhitecturale – coloanele (la Luxor sunt peste 134 de coloane)69. Pentru a completa imaginea naturii simbolizată de ansamblul templului. într-o perioadă cam târzie. în date de geometrie aplicată în construcţii.Piramidele – centrul de atracţie al lumii antice egiptene. diferită de a lui. aceste temple constau într-un zid dreptunghiular. Plasarea în timp a celui care încearcă să descopere o lume nouă. Bucureşti. îl captivează. care au dus la construirea fantezistei "ştiinţe piramidologice".I. Ed. 69 O. 198 174 . tavanele erau pictate cu stele şi păsări. Pentru lumea noastră. pag. în raporturi numerice. pag. care nu sunt la îndemâna fiecărui vizitator. săpate în stâncă de la Abu-Simbel. fondator al dinastiei a III-a. Aceste amănunte legate de obiectivele turistice măresc de fiecare dată interesul pentru acestea. Ceremonia cultului zeului RA – zeul soarelui – se desfăşura în aer liber.68 Templele ridicate odată cu afirmarea cultului soarelui. Cunoştinţele matematice ale constructorilor piramidei lui Kaeops s-au detaşat prin precizia orientării astronomice. apoi cele două temple ale lui Ramses al II-lea. acea civilizaţie dispărută reprezintă o fascinaţie. Ele sunt un tip mai evoluat de monument funerar. Se poate vorbi de o arhitectură a templelor egiptene. Ed. iar modulaţiile coloanei sugerează un mănunchi de tulpini ale acestor plante. Aici coloanele au capitelurile de forma florii de lotus sau papirus. dar şi templele de la Karnak sau Luxor. iar pardoselile erau decorate cu imitaţii de râuri cu 67 68 Piramidele Templele Coloanele ca impunătoare momunente arhitecturale Până la această dată. Sport –Turism. 1998. C. îl fascinează. Daniel. Drâmbă. Vestala-Saecului. Aceasta captivează numai printr-un plus de amănunte. Civiliazţia Egiptului antic. apărut în timpul dinastiei a III-a. 67. regii erau înmormântaţi în mastaba. Aceste forme au sugerat ipoteza originii lor. Istoria culturii şi civilizaţiei.Bahari. vol. Impozante sunt astfel: templul reginei Haştepsut din Deir el.67 Primul monument de acest tip a fost construit de vizirul şi arhitectul Imhotep pentru regele Dieser.

iar vechimea şi măreţia ei. Aici este vorba de o convenţie artistică. Figurarea copului omenesc urma anumite canoane. de la care artistul nu se abătea. precum şi „misterul”care l-a învăluit timp îndelungat au stârnit un interes deosebit – o ţară recunoscută astăzi ca fiind izvorul viu al civilizaţiilor clasice de care suntem. comercială.plante acvatice şi peşti. Introducere în artă. Seria Cultură generală. în parte dependenţi. spirituală. O statuie egipteană nu era expusă pentru a fi admirată. F. din Libia până în Mesopotamia. Editura Lider. Sculptura egipteană era dominată de ideea eternizării omului. Egiptul a constituit cea mai importantă cale de circulaţie a lumii antice între platourile înalte ale Africii şi Marea Mediterană. cea mai lungă durată de până 70 Sculpturile Statuile zeilor erau obiecte de cult şi adoraţie Egiptul este un ansamblu unic de ţinuturi grupate în jurul unei singure axe vitale. Bucureşti. Statuile zeilor şi ale regilor din temple erau obiecte de cult. Egiptul a fost marea răspântie. O altă convenţie este aceea prin care zeii şi regii aveau dimensiuni mult mai mari faţă de ceilalţi din jurul lor. Peste trei milenii de istorie. iar cele păstrate în morminte erau concepute ca suport al "dublului" celui decedat. de un mod arbitrar de a vedea lucrurile. de adoraţie. Egiptul este poate ţara cea mai veche din lume. Astfel. politică. Egiptul este o ţară predestinată turismului. 5659. între stepele Libiei şi lumea asiatică 70. Sculpturile – Printre capodoperele sculpturii egiptene se numără: marele Sfinx din Giseh (capul faraonului Khefren). Valea Nilului Egiptul are peste A. prin urmare. pentru frumuseţea ei. este un ansamblu unic de ţinuturi grupate în jurul unei singure axe vitale. 175 . etc. ci era ascunsă (cu câteva excepţii) în penumbra templului sau în întunericul camerei funerare. pag. în timp ce partea inferioară a corpului (picioarele) este văzută din profil. Valea Nilului. Sculptorul era numit "cel care menţine în viaţă". timp de aproape patru milenii înaintea erei noastre. Capul este întotdeauna văzut din faţă. Jones. Din Sudan până în Anatolia. un mod care urmează calea logicii şi nu a aparenţei. statuia lui Khefren (aflată la muzeul din Cairo).

comunicând prin văi laterale cu oazele deşertului. căci a reprezentat o ideologie. iar prosperitatea lui în acelaşi timp cu monarhia. regele Narmer (grecii numindu-l Menes) unifică cele două regate. Grâul. alt peisaj. oamenii se strânseseră de-a lungul fluviului.. care brăzdau nisipurile sterpe. Astfel a luat naştere agricultura. până la ţărmul Mării Mediterane. pentru nevoile lor. trăind din vânătoare şi pescuit. au săpat canale. Dacă Capacitatea de adaptare a vieţii la condiţiile naturale Organizarea socială a populaţiei Egiptului antic Istoria Egiptului începe odată cu 176 . între platourile Africii şi ţările mediteraneene. Printr-un efort deosebit şi multă răbdare ei au învăţat cu timpul să stăpânească revărsările care inundau vara câmpiile joase. formându-se aşezări din ce în ce mai mari. care se răsfira în şase braţe.astăzi al unei civilizaţii originale.un întreg sistem de gândire. vastă câmpie aluvionară întinsă pe 200 Km. Încă din timpurile preistorice. un regat dublu. aceşti oameni au creat. între fluviu şi deşert. După mulţi ani de efort. care a rezistat influenţelor străine. în evantai. se pare. însă în tradiţiile Egiptului vor rămâne diferenţe zonale. În jurul anului 3200 î. o atracţie dublă. Locuitorii s-au adunat în sate. viţa de vie. Istoria Egiptului începe odată cu Narmer. de la Assuan la Memfis (aproape de oraşul Cairo). inul. culturile de zarzavaturi s-au dezvoltat de-a lungul văii. aşa cum stau dovadă mărturiile arheologice şi scrierile istorice. orzul. între lacul Mareotis şi lagunele de la Palesium. De când sunt locuitori în ţinuturile Egiptului? 3000 de ani de istorie Chiar înainte de mileniul al IV-lea î. zămislit treptat pe malurile Nilului şi pe care a oglindit spiritualitatea unui popor deosebit. au luat naştere două regate. Regatul Egiptului de Jos. iar la est de colinele arabe.Hr.Hr. disciplinând fantezia apelor şi permiţând mâlului să se depună cu folos. coincide cu delta Nilului. mărginit la vest de falezele platoului Libiei. care corespund celor două regiuni naturale ale ţării: Regatul Egiptului de Sus. O ţară dublă. care la rândul lor s-au unit.

ea reclamă totodată existenţa unui anumit sistem politic. încât au crezut că îl văd acolo73. de origine 71 Narmer Păstrarea în cultura locală a figurilor legendare Ipoteza existenţei unei „rase egiptene”de populaţie Acest nume a fost purtat de o întreagă serie de regi ai Egiptului. având o atitudine mândră şi demnă. siluetele şi atitudinile întâlnite. au strigat ieşind îngroziţi: „ Şeic el Beled”(„E primarul satului”)72. Toţi aceştia au suferit un puternic proces de metisaj timp de câteva milenii. Bucureşti. care odată ce au pătruns în mastaba lui Ka-aper. statuia cu trăsături greoaie. aramaică (limbi moarte). Vocabularul este. A descoperit amplasarea Sarapeum-ului din Menfis 73 Claire Lalouette. 1987. 177 .10. într-adevăr. pag. În timpul faraonilor Ramses71. numită Rameside. pe străzile oraşului Cairo. astăzi. E cunoscută întâmplarea trăită de nişte lucrători. Se poate vorbi de o rasă egipteană – sau de o rasă hamito-semitică. canaeeană. numeroase sunt chipurile. le amintise atât de viu figura magistratului local. După toate probabilităţile. sau Luxor. peste un substrat african s-a impus un vast aport semitic.începând cu Ramses I. egiptolog francez. în mare parte. Civilizaţia Egiptului antic. În penumbra încăperii închise. arabă sau ebraică (limbi vii). sau la Assuan.geografia Egiptului este cea care determină în mod firesc viaţa economică şi socială. Tocmai această „fuziune” sau proces de metisaj a dat naştere tipului egiptean. întemeietorul muzeului din Bulaq (suburbia a oraşului Cairo). atrase de bogăţia Nilului: africani din Sudan şi Libia. nasul uşor coroiat. care amintesc de figurile sculptate sau pictate în mormintele de altădată. Cine erau acei oameni care au întemeiat regatul Egiptului şi au trăit cu peste 6000 ani înaintea noastră? Prin simpla lor privire. 72 Auguste-Edonard Mariette. Egiptul va atinge apogeul măreţiei şi belşugului său. limba egipteană are o sintaxă semitică. trupul obez. Cunoaşterea limbii ne permite să distingem rolul Africii şi al Asiei în structura etnică şi lingvistică a acestui popor.semiţi din Asia. Editura Meridiane. Aici au venit populaţii din zone diferite. analogă limbilor asiro-babiloniană.

astăzi mult deteriorată. care constituia suprastructura monumentului. ci era un întreg ansamblu de construcţii. este cea a regelui Keops. Ce putem astăzi admira de la acest popor vechi? Pe Podişul de la Gizeh. Re”. Treptele simbolizează „paşii defunctului către tatăl veşnic. în apropierea pădurii de palmieri (menţionată în documente – astăzi dispărută în imensitatea deşertului) de la Saqqarah. în sarcofagul său. se constată totodată unele înrudiri cu limbile din sud. Cea mai înaltă dintre ele. doar că sunt vizibile treptele. Cele mai bine păstrate sunt cele din jurul piramidei lui Keops. locuri apropiate de capitala de atunci. sunt urme ale mastabelor înalţilor funcţionari. ajunsă la forma şi dimensiunea unei mastaba. durabile. Din aceste diferite aporturi umane s-a născut un Popor cu puternice popor cu puternice caracteristici etnice. astăzi mult deteriorată. În jurul piramidei. doar că sunt vizibile treptele. se înalţă piramidele regilor care au domnit în Egipt între dinastiile a III-a şi a VI-a. pentru eternitate. se pare că a fost construită din porunca lui Dioser la Saqqarah – considerat astăzi primul monument ridicat din piatră cioplită.necropola constituia reflectarea curţii regale din Memfis. Ansamblul funerar regal nu se limita la o piramidă. galla sau somali. ce măsoară 146m. ajunsă la forma şi dimensiunea unei mastaba. Podişul Gizeh Piramidele – morminte ale regilorzei Denumirea de „piramidă”aparţine grecilor Prima piramidă.semitică. cu trăsături caracteristici etnice şi cu trăsături durabile. în cavoul tainic al piramidei.putând fi identificate peste 300 de rădăcini comune cu acelea ale limbilor din grupul libiano-berber şi. se pare că a fost construită din porunca lui Dioser la Saqqarah – considerat astăzi primul monument ridicat din piatră cioplită 178 . Defunctul rege-zeu odihnea. În felul acesta. ascuns sub uriaşa masă de zidărie. Memfis. Grecii au dat acestor monumente numele de „piramidă”pyramis (prăjitură din făină şi miere). încremenită pe vecie. Prima piramidă. aliniate în rânduri strânse. apoi egiptenii denumindu-le „mer”.

obligaţi să se retragă din faţa acestor invazii europene. Este prima dovadă – prezenţa obeliscului – a cultului betilelor. într-o curte spaţioasă. Ce influente au înregistrat populaţiile egiptene? Cetatea Tebei şi evoluţia ei ca oraş administrativ În jurul anului 2000 î. considerată a fi locuinţa unei divinităţi. pătrunzând în Egipt. situat mai la nord.Hr. Semiţii autohtoni. sub domnia lui Hammurab rezistă ceva timp. Cetatea Tebei – un alt mare loc de pelerinaj turistic cultural – situată în Egiptul de Sus. în spatele acestuia se înalţă o piramidă. în vârful căreia se află un obelisc. pentru ca Re să poată pătrunde mai uşor în locuinţa sa. la începuturile Dinastiei a XII-a. care a cunoscut celebritatea odată cu oraşul său. ea îşi va păstra în viitor o importanţă neîndoielnică. cel de la Karnak. se îndreaptă spre sud. cunoscut până astăzi şi vizitat de milioane de turişti anual. sălaşul zeului Amon. în mijlocul căreia se ridică altarul. Se ajunge printr-o deschizătură. care au jucat un rol important în istoria acestui stat. Este întâlnit la civilizaţia siriană şi arabă. Alţi năvălitori. întemeind regatul hitit Babilonul. Sesostris I a început construirea unui oraş sanctuar. cea kasită. o serie de populaţii ariene. a fost capitala regilor Antef şi Montuhotep. se îndreaptă spre sud. „Betilul” este o piatră sacră aşezată vertical. Acest fenomen marchează începutul unui mare val de migraţii.Ruinele templului solar ridicat în timpul lui Niusere. provenind cel mai posibil din ţinuturile Mării Caspice ş Mării Negre. au fost descoperite la Abu Gurob. fiul acestuia nu poate evita instaurarea unei noi dinastii. aflat în acea vreme în plină înflorire. Suveranii din Dinastia a XII-a au părăsit-o în favoarea oraşului Lisht. Migraţiile cu rol în evoluţia populaţiei egiptene Aculturarea şi rolul ei în Egipt 179 . templu deschis în partea superioară. Iranul este primul invadat de către mezi şi perşi. trecând prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele se instalează în Anatolia. foarte răspândit în civilizaţiile semitice. anterior islamului. dar la moartea suveranului.

pe o alee mărginită de sfincşi.în traducere literară „stăpânii ţinuturilor străine”. De la malul fluviului. Ei mută capitala la Avaris şi îl adoptă pe Seth. unul dintre centrele vitale ale lumii antice. pilonii semeţi. termen devenit „hyksos” la greci. de la vest la est.Aceste populaţii asiatice. Karnak este cea mai mare suprafaţa cu caracter religios din lume.Hr De ce ne atrag templele egiptene? Care este valoarea lor culturală şi de ce întreaga arie egipteană deţinută de temple reprezintă o arie în care se practică turismul cultural? Karnak şi marele său templu dedicat lui Amon-Ra ne poate dezvălui ce însemna la acea vreme un templu divin. În anul 1690 î. când Teba devine din nou capitală.Hr. La Karnak sunt asociate trei domenii sacre: cel al zeului Montu la nord. Este perioada când s-ar fi instalat şi tribul Israel în Egipt. sunt prezentate în scrierile egiptene prin termenul de „heqau khasut”. coloanele împrăştiate la tot pasul şi capetele astăzi în ruină stau încă mărturie pentru credinţa profundă a unui întreg popor şi măreţia religiei egiptene. cel al zeiţei Mut la sud. El devine cel mai mare centru administrativ. se trece de la profan la sacru. Putem astăzi identifica elementele principale care constituie structura fundamentală a „palatului-zeu”. porţile. străbătând un drum lung. hyksoşii cuceresc întregul Egipt. de la lumină la umbră. Momente din istoria zbuciumată a Egiptului Necesitatea unei zeităţi proprii. Oprindu-ne în faţa concepţiei arhitectonice după care a fost construit. obeliscurile care se înalţă încă. conduse de şefii lor. semănând groază şi rămânând în amintirea istorică a egiptenilor ca o perioadă neagră. drept zeitate oficială. Haosul inexplicabil al dărâmăturilor.Seth Independenţa căpătată în 1850 î. care se impune în cultura egiptană . în timp ce o alee Dezvăluirile de la Karnak şi marele său templu dedicat lui Amon-Ra Karnak este cea mai mare suprafaţa cu caracter religios din lume 180 .Hr. politic. De sub dominaţie străină Egiptul reuşeşte să iese în jurul anului 1850 î. se ajunge la intrarea în edificiu sacru.

Introducere în artă. astăzi se pot admira elemente ale acestor dale de gresie ajurate75. pe malul stâng. Microcosmos încărcat de puteri magice. 1987. Pe axa est-vest. mutilată pe alocuri. se extinde sala hipostilă. ca o luxuriantă vegetaţie de piatră. Navele colaterale care au 122 de coloane au capiteluri papiriforme închise. Templul egiptean corespundea unei filosofii diferite. este sculptată pe peretele sudic al porticolului din Speos Artemidos („peştera lui 74 La Karnak sunt asociate trei domenii sacre Templul egiptean nu era un loc de rugăciune şi de reculegere pentru oricine putea urmări desfăşurarea cultului. datând din timpul domniei lui Seth I sunt o mărturie grăitoare a acestei ideologii. Două mari inscripţii. Jones. Aceasta era menită să servească drept adăpost bărcii sacre a lui AmonRa atunci când zeul. Bucureşti. pag. prin urmare. cel mai mare. cu prilejul marilor sărbători anuale îşi părăsea sanctuarul ca să fie dus la Luxor sau vizavi. Lumina pătrunde printr-un şir de ferestre cu claustre. Niciodată nu se pot spune prea multe cuvinte de laudă la adresa geniului acestor arhitecţi şi meşteşugari care au ştiut. Bucureşti. El nu era un loc de rugăciune şi de reculegere pentru oricine putea urmări desfăşurarea cultului. Seria Cultură generală. o suprafaţă de 300. cu decoraţii începute în timpul lui Seth I şi Ramses al II-lea şi definitivată în timpul lui Ramses al IV-lea. În această uriaşă încăpere se înălţau. amenajate între cele două înălţimi ale tavanului. 181 . Una dintre ele. F. clădite pentru veşnicie. Civilizaţia Egiptului antic. moschei sau sinagogi. cu o răbdare şi artă infinită.mărginită de sfincşi (amintită anterior) îl leagă pe acesta din urmă cu domeniul central. sunt doar de câţiva metri înălţime. templul avea menirea să asigure ocrotirea zeilor şi. 76. Este cea mai frumoasă sală hipostilă din lume. să menţină coeziunea universului. el avea menirea să asigure ocrotirea zeilor şi. să conceapă să înalţe şi să decoreze aceste grandioase monumente. înconjurată de o vastă incintă de cărămizi nearse. 134 de coloane. 75 A. 218. Editura Lider.000m² aparţinând lui Amon-Ra. Editura Meridiane. aşa cum se întâmplă astăzi în biserici. construită din gresie adusă de la Jebel Silsileh. Ea măsoară 102m lăţime şi 53 m adâncime74. între pilonul al doilea şi al treilea. prin urmare. să menţină coeziunea universului Claire Lalouette. pag.

Ea le asimilează pe zeiţa leoaică Tefnut şi zeiţa Sekhamet. pe malul stâng al Nilului. În apropierea intrării templului. prin deformarea prenumelui suveranului Men Maatre. La început se pare că a fost o zeiţă leoaică. conţine un harem. Ramses al III-lea a construit cel mai mare dintre toate templele funerare. Orientarea este nord-sud. sunt din gresie. Templul era. basoreliefurile sunt de o fineţe admirabilă şi de o mare frumuseţe. de-a lungul primei curţi. la Teba nu departe de mormântul său săpat în Valea Regilor. gros de 6m şi înalt de 12 m. în Egiptul Mijlociu. Monumentul a fost ridicat pe declivitatea unui teren în pantă. Ramses al III-lea a început construirea unei noi incinte de cărămidă. edificiul comportând. Ansamblul construit din cărămidă.5m şi 76 Templul funerar reprezintă cultul adus regelui defunct Egiptenii fac chiar ei diferenţa între „casele zeilor”şi temple Ramses al III-lea a construit cel mai mare dintre toate templele funerare. în plus faţă de templul însuşi. orientat nord-sud o aripă laterală.Artemis”. groasă de 10. stând în genunchi între Amon-Re. băi. Către sfârşitul domniei.nume dat de greci acestei „case divine din vale”). Ea e reprezentată printr-o formă hieratică. 182 . Într-o prezentare de mari proporţii poate fi vazut Seth I în partea stângă. Acest lucru îl găsim în istoria Egiptului începând cu Dinastia a VIII-a. acel loc privilegiat în care zeul menţinea echilibrul lumii. cu cap de leoaică. Până atunci. lângă Beni Hasan şi consacrat Parkhet 76 (pisică sau leoaică. care se pretează în mod desăvârşit sculpturii. care îi întinde mâna şi zeiţa Parkhet. la vest se găsesc urmele unui palat regal. care îl priveşte.zeiţă a lunii şi a fecundităţii. adânci de 1. la Medinet Habu. El este înconjurat de un mare zid din cărămizi.3m. la sud de Teba. la sud de Teba Pisica sfântă. divinitate a crimei şi războiului. cu ajutorul regilor. Templul funerar reprezintă cultul adus regelui defunct şi zeilor în acelaşi timp. la Medinet Habu. Planul este în echer. Fundaţiile. săli de festivităţi cu o estradă pentru tron. cele două animale confundându-se adeseori). ceea ce a necesitat etajarea în terase succesive. cultul funerar regal era distinct faţă de celelalte. Egiptenii fac chiar ei diferenţa între „casele zeilor”şi temple. prin urmare. Grecii au denumit edificiul construit de Seth I „Memnonion”. Templul funerar al lui Seth I se găseşte la Sheikh abd el Qurnah. iar Strabon îl califică drept „palat splendid construit”. pereţii sunt decoraţi cu plăci de faianţă. El este construit din calcar fin. de femeie cu cap de leoaică sau de pisică.

Locul şi peisajul Văii Regilor i-a inspirat în timp pe romantici. în aceste morminte erau prea multe comori. astfel că ele au fost în cea mai mare parte devastate. situată la est. în această vale tăcută şi îndepărtată de lumea celor vii. Cea mai cunoscută dintre ele este Valea Regilor. prevăzută cu creneluri în partea superioară şi cu turnuleţe din loc în loc. ea adăpostind trupurile mumificate ale unui număr de 58 de suverani. Palatul lui Ramses al III-lea era apărat ca o construcţie ridicată în scopuri militare. Civilizaţia Egiptului antic. 183 . Bucureşti. pe pereţi şi pe tavan. pietre preţioase – o zestre bogată pentru lumea cealaltă. Mormintele puteau fi săpate la peste 210m în interiorul muntelui şi la 100m adâncime – un adăpost considerat inviolabil. „poarta regilor”. Editura Meridiane. foamea şi mizeria oamenilor au fost mai puternice decât toate piedicile materiale şi spirituale. 186. odihnesc trupurile tuturor cuceritorilor care i-au adus Egiptului măreţia. mineral şi pustiu. aur. pag. care se aşterne pe stâlpi. arhitectura lui fiind puternic influenţată de campaniile purtate de suveran împotriva Siriei. Lumina dispare foarte curând şi te simţi înconjurat de un decor bogat. Mormintele regale sunt săpate în faleza care domină Teba la vest. Aşa cum sunt prezentate de toate sursele istorice şi arheologice. 1987. Aici. în timp ce scenele sculptate pe zidurile exterioare imortalizau victoriile ultimului mare ramesid. la fel ca fortăreţele 77. Astfel. Ea mai este numită şi Biban el Moluk. faleză sfârtecată de văi povârnite şi pustii. ele îşi cască pliscul veşniciei prin gândurile lor adânci şi cerşesc prin nenumăratele crăpături picătura de apă ce nu cade nicicând…Ai zice că sunt mormanele de cenuşă rămase 77 Valea Regilor Importanţa culturală căpătată în timp de Valea Regilor Claire Lalouette. Este încă deosebit de impresionant să te aventurezi în galeriile care ascund mormintele faraonilor sau ale regilorzei. La Théophile Gautier scria: „Aceste stânci seamănă cu nişte oseminte de morţi arşi pe rug. în acest peisaj unic. Întreţinerea vieţii regelui defunct era asigurată prin cultul funerar. argint.înaltă de 18m.

cel mai probabil că aparţine satului. locuinţele oamenilor de rând erau construite din lut nears. Aici erau sărbători de toate felurile: sărbători naţionale sau locale. muntele adăpostea speranţele mereu reînnoite întro viaţa veşnică. la sud de necropolă. în Egipt. neobişnuit pentru oameni. Cimitirul aflat în vecinătate. sărbători ale anotimpurilor sau religioase şi „sărbători” funerare. Asupra vieţii poporului egiptean nu sunt decât puţine informaţii şi mărturii arheologice. Vestigiile unui sat de meşteşugari persistă încă pe malul stâng al Tebei. Aici se văd urmele a circa 40 de case. Fertilitatea solului e sărbătorită cu produse alimentare care se schimbă între localnici şi sunt aşezate pe apa Nilului flori (altădată alimente şi seminţe) ca recunoaştere a ceea ce reprezintă el pentru locuitori. într-un uriaş incendiu planetar”. Ce se mai păstrează astăzi din cultura egipteană veche? Există astăzi sărbători transmise din generaţie în generaţie? În Antichitate. sărbătorile erau celebrate cu fast. în mediul rural. Din descrierile locale. la Deir el Medineh. în apropierea colinei Gurnet Murai. destul de bine păstrate obiceiuri legate de „revărsarea Nilului”. În prezent există. În acest loc grandios. în umbra şi magia formelor. Lipsa amenajărilor funerare pune în evidenţă sărăcia acestor oameni. Cum aflăm de lumea dispărută din Egipt? Care sunt sursele noastre de informare? Cum şi-au exprimat vechii egipteni cunoştinţele şi cum au transmis tainele lor viitorului? Turismul cultural este bine pus în evidenţă de obiceiuri şi tradiţii locale Elemente caracteristice vieţii oamenilor de rând din Egiptul antic 184 . chiar dacă nu mai poate fi vorba în mod real de aşa ceva. a culorilor şi a cuvintelor. care servea probabil. drept fortificaţie.dintr-un lanţ muntos care a ars în vremea catastrofelor cosmice. poartă a apusului. înconjurate de un zid.

prin imagini concrete. culturile şi elementele lor caracteristice 6. Există imnuri păstrate.1. toate momentele importante ale vieţii. orice material capabil să fixeze „cuvintele divine”. Primii locuitori în ţinuturile americane. Obiceiuri.1. Rolul culturii în dezvoltarea turismului cultural 6. Textele sunt scrise într-o limbă care. Ea redă. desenate şi pictate pe suporturi de tot felul: de la granitul aspru. la umilele cioburi de ceramică.2.1.4. criere grafică fiind aici destul de semnificativă Există imnuri păstrate. 6. prin însăşi forma semnelor utilizate pentru consemnarea ei stârnesc atenţia şi interesul. destul de sugestivă însă şi. Suporturile la început erau reprezentate decât de piatră. Urmele vechilor culturi şi viile lor influenţe 6.1. apoi se diversifică odată cu trecerea timpului şi cu descoperirea altor materiale.3. prin intermediul căreia putem şti care sunt amănuntele vieţii cotidiene ale oamenilor de rând. fâşii de in.papirus.Literatura egipteană este o întreagă lume de texte diverse sculptate. alcătuind o adevărată poezie grafică. Din acea perioadă avem scrierea grafică. mentalităţi sociale şi vestimentaţia tradiţională a populaţiilor vechilor civilizaţii americane – elemente de studiu ale turismului cultural 6. indiferent dacă este vorba de cunoscători în descifrarea textului sau simpli vizitatori sau curioşi. fie cioplite în piatră sau scrise pe foi de papirus CAPITOLUL VI. piele.1. Cultura incaşilor şi rolul ei în studiul turismului cultural 185 . însă cel mai bine puse în valoare sunt cele din Cairo. ale funcţionarilor şi ale regilor. CULTURĂ VECHE ŞI NOUĂ PE CONTINENTUL AMERICAN. Civilizaţiile pre-aztece şi aztecă. fie cioplite în piatră sau scrise pe foi de papirus.1. Legătura vie dintre literatură şi sculputră. Multe astfel de scrieri se pot vedea la muzeele din Marea Britanie sau din Franţa. care atrag mii de ochi asupra lor.

ocupaţii şi tradiţii ale incaşilor 6.1.1. Urmele vechilor culturi şi viile lor influenţe 6.4.1. mayaşe şi incaşe. dar şi a civilizaţiilor pre-aztece.3. Primii locuitori în ţinuturile americane.2. Turismul cultural în societatea nord-americană 6.4.1. Înţelegerea nivelului cultural şi civilizatoric al populaţiilor din continentul american.1. Oferta culturală şi potenţialul turistic al oraşelor americane. Cultura incaşilor şi rolul ei în studiul turismului cultural 6.2.1. mentalităţi sociale şi vestimentaţia tradiţională a populaţiilor vechilor civilizaţii americane – elemente de studiu ale turismului cultural 6. mentalităţi sociale. Principalele zone de veche cultură din America de Nord. Începuturile artei americane 6.1. 6.1. ocupaţii şi tradiţii ale incaşilor Rolul culturii în dezvoltarea turismului cultural 186 . Înţelegerea influenţei reciproce dintre economie şi cultură.2.Realizarea legăturilor necesare stabilirii vechimii culturilor aztece.1. Aculturaţia în societatea americană între secolele XVI-XXI Obiective: . 6. - Stabilirea legăturilor de origine între populaţiile actuale din continentul american şi restul continentelor.2. mentalităţi sociale. Înţelegerea rolului culturii în organizarea unei societăţi.2. Obiceiuri. culturile şi elementele lor caracteristice 6.6.1.1. Obiceiuri. Indienii americani astăzi 6.4.3. Obiceiuri. Civilizaţiile pre-aztece şi aztecă.2.

să transmită informaţiile mai departe celor interesaţi de călătorii şi de cunoaştere. Primii locuitori în ţinuturile americane. Întrebările de cele mai multe ori se referă la ce tehnici au folosit.” este un popor dispărut?". Dovezile indică faptul că grupuri de nomazi asiatici. aşa cum nici un curs n-o face. este important să li se capteze atenţia cu anumite detalii. Alte deplasări au mai urmat. aceste civilizaţii ne sunt destul de îndepărtate. Alte dovezi indică o deplasare a populaţiei spre sfârşitul Neoliticului din sudestul Asiei şi mai ales din Oceania spre America de Sud.1. ele având rolul de a îmbunătăţi tot ceea ce înseamnă ocupaţii. Abia după câteva secole se poate vorbi de o răspândire a populaţiei către sud. "ce s-a păstrat?". în limita spaţiului alocat prin intermediul acestei forme de informare. Scopul este acela de a-i determina să caute informaţii cât mai multe. Pe cei mai mulţi turişti îi interesează amănunte legate de "când au trăit aici?”. cum oare au reuşit să comunice şi să se transmită informaţiile pe distanţe atât de mari. dar poate îndruma spre mai multă informare şi cunoaştere. Abia atunci putem spunem că "scopul a fost atins". dar şi în obiceiuri – transmise dintr-o generaţie în alta. "când sau instalat şi de unde au venit?".Pentru studenţii geografi. Importante sunt urmele lăsate de populaţiile care au trăit pe continentele americane. nord asiatici. La toate aceste întrebări un absolvent de turism trebuie să răspundă pentru a face faţă cerinţelor. menţinându-şi astfel aproximativ acelaşi stil de viaţă bazat pe vânat şi pescuit în ţinuturile reci. dezvoltând aici meşteşuguri care erau noi pentru cei ce locuiseră anterior: Primele imigraţii ale populaţiilor vechi pe continentul American Migraţiile nomazilor nord-asiatici Migraţiile din sud- 187 . urmele lăsate atât în arhitectura locală. vocabular şi multe alte lucruri. Ei preferau ţinuturile nordice. îmbrăcăminte. migrează spre ţinuturile nord americane. culturile şi elementele lor caracteristice Pentru cei mai mulţi dintre noi. după atâtea secole mari semne de întrebare.1. E bine însă să intrăm în interiorul ţinuturilor unde aceşti oameni au trăit şi au dezvoltat lumi care ne-au lăsat urme ce ne pun astăzi. de care poate nici nu se realizează pe moment provenienţa lor. fascinaţi sau măcar interesaţi de vechile civilizaţii şi de culturile lumii. Acest curs nu lămureşte definitiv lucrurile. Rolul cunoaşterii geografilor a ocupării ţinuturilor americane 6.

olăritul, ţesutul, prelucrarea metalelor şi folosirea lor, în special arama. La începutul erei noastre nu mai existau în America urme de nomadism. Se poate vorbi de acum de populaţii sedentare. Pentru această perioadă, pe continentele americane se disting trei civilizaţii istorice: civilizaţiile aztecă, mayaşă şi incaşă. Sunt civilizaţiile ajunse la un stadiu cu totul remarcabil la data debarcării aici a spaniolilor care le-au şi desfiinţat, deşi din punct de vedere cultural ele continuă şi astăzi.

estul Asiei către ţinuturile americane

Încetarea nomadismului in America şi formarea primelor civilizaţii

6.1.2. Civilizaţiile pre-aztece şi aztecă.
Civilizaţia aztecă a continuat urmele lăsate de o civilizaţie anterioară, cea a olmecilor – a cărei evoluţie se plasează undeva în jurul anului 1250 î.Hr 78. Ei ocupau podişul Mexicului şi arta lor de prelucrare a lutului era remarcabilă la acea dată, sculptau cu măiestrie jadul şi bazaltul. Cele mai importante centre ale lor sunt La Venta şi Tres Zapotes de pe Coasta Golfului Mexic.

Fără să lase în mod direct monumente de artă proprii, olmecii au influenţat toate zonele din Mexic şi Guatemala. Contribuţia principală a olmecilor a fost crearea unui centru ceremonial, complexul de edificii religioase. Piramida din La Venta avea 17 m. Aceste edificii erau construite pe o platformă sacră, înălţată pe un strat gros de roci sedimentare aduse de la distanţe destul de mari. Nu numai olmecii au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea civilizaţiei aztece. În ţinuturile nordice faţă de cele olmece, locuiau huaxtecii, iar în nord-vest toltecii. Centrul Teotihuacan este cel care în secolul al III-lea î.Hr. era un mare centru religios şi un oraş – sanctuar, supranumit "oraşul unde oamenii devin zei". Civilizaţia Teotihuacan s-a stins spre sfârşitul secolului al IX-lea, atingând apogeul în secolul al III-lea şi al IV-lea. În sudul ţinuturilor ocupate conduse de olmeci, se întindeau ţinuturile civilizaţiei zapotecilor, care-şi dezvoltă un centru la Monte Alban. Toltecii par să fie, aşa cum o arată dovezile, primii
78

Olmecii şi urmele lăsate de ei

Huaxtecii

Civilizaţia Teotihuacan – perioada de înflorire şi decădere

Zapotecii şi centrul lor de la Monte Alban

O.Drâmbă, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.II, Editura Vestala, 1998, pag. 172.

188

migratori, care pe actualul teritoriu al Mexicului au folosit şi au prelucrat arama, bronzul şi aurul. Erau bine organizaţi din punct de vedere militar, astfel că statul toltec a ajuns să domine întregul Mexic (în jurul anului 790 d.Hr.). Cronicile vechi vorbesc despre tolteci ca despre inventatorii aurăriei şi ale unei arte decorative deosebite. Centrul lor era la Tollan, astăzi Tula. Zeitatea lor supremă a devenit divinitatea cea mai importantă din America precolumbiană. Se pare că "şarpele cu pene de quetzal" a fost prelucrat din religia toltecilor şi de către mayaşi (vecinii lor din est).

Toltecii – rolul lor în impunerea unei culturi în ţinuturile actuale ale Mexicului

6.1.3. Obiceiuri, mentalităţi sociale şi vestimentaţia tradiţională a populaţiilor vechilor civilizaţii americane – elemente de studiu ale turismului cultural
După căderea Tollanului – în anul 1168 – regatul toltec s-a prăbuşit definitiv în faţa unui popor nomad de vânători numit Chichimeca.

Ciclul civilizaţiei Chichimeca poate fi considerat încheiat în jurul anului 1300, când aztecii – popor înrudit cu Chichimeca – au ajuns stăpâni ai marelui Podiş. Abia de acum se poate vorbi de adevărata civilizaţie aztecă. Azteci au beneficiat de tot ceea ce au lăsat civilizaţiile anterioare. Ei au împrumutat elementele de cultură găsite şi le-au asimilat în cultura proprie, fără a distruge nimic. Acest fapt este remarcabil şi îi avantajează evolutiv. În jurul anului 1325 fondează oraşul "Piatra Cactusului" – actualul Ciudad de Mexico79. Iniţial capitala imperiului aztec după unele documente existente în muzeul de istorie din Ciudad de Mexico, a fost la Chapultepec. Perioada de glorie a aztecilor a fost destul de scurtă însă suficientă pentru a lăsa în urmă dovezi ale unei civilizaţii avansate. Scrierea aztecilor era simplă şi consta în desene şi semne. Ceea ce se păstrează astăzi de la azteci sau poate de la civilizaţiile anterioare lor, limba nautl vorbită şi astăzi de un număr destul de redus de locuitori (circa 1 milion).
79

Aztecii

Cultura aztecă

Pastrători ai culturii aztece astazi

O.Drâmbă, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.II, Editura Vestala, 1998, pag. 178.

189

Prin ce impresionează cultura aztecă este faptul că în ciuda situaţiei primitive din punct de vedere tehnic, erau în stare de o agricultură destul de avansată pentru acea dată. Aplicau sistemul de culturi în terase, exista chiar şi un sistem de canale de irigaţii şi construcţii de diguri împotriva inundaţiilor. Asta în condiţiile în care nu era cunoscută de către ei roata. Dintre plantele cultivate atunci avem fasolea, porumbul, pepenele, cartoful, roşia şi ardeiul. Singurul animal domesticit era câinele. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, multe se păstrează şi astăzi, cel mai utilizat fiind poncho – o bucată de stofă de formă pătrată, în mijloc cu o deschizătură prin care intra capul, ale cărei colţuri cădeau în faţă şi în spate. Aztecii rămân cunoscuţi în istorie prin crearea grădinilor zoologice. Spanioli au rămas la venire impresionaţi de măreţia acestora, de numărul foarte mare de specii şi exemplare, autohtone şi alohtone, toate ţinute în medii aproape identice cu cele din care proveneau. Ele erau comparate cu parcurile de la curtea împăratului Chinei. La toate aceste detalii păstrate în documente în diferite muzee ale lumii nu poţi rămâne indiferent. O lumea dispărută şi totuşi atât de vie. Întregul Mexic păstrează urmele acestor mari civilizaţii, nu numai prin urmele arhitecturale lăsate, dar şi printr-un bogat lexic, obiceiuri, unele rituali – fără a se păstra toate detaliile, ele fiind tangenţiale, îmbrăcăminte, plante cultivate, dar şi o mentalitate pusă în evidenţă prin comportament şi mod de manifestare. Oare introducerea unui prunc, în anumite sate din Mexic într-un vas cu apă la botez, este obicei aztec sau creştin? Din dovezile şi desenele de pe vasele de lut aztece, acest obicei se practica la ei. Se practica şi la creştini. Impunătoare monumente erau şi mormintele aztece, în formă de coridoare, lungi de până la 12 m, acoperite cu lespezi de piatră, uneori sculptate şi construite în formă de cruce. Marile cruci din piatră pe care, în secolul al X-lea,

Situaţia evoluată a societăţii aztece

Vestimentaţia tradiţională – păstrată până astăzi

Elemente ale unei culturi şi civilizaţii avansate

Întregul Mexic păstrează urmele acestor mari civilizaţii

Obieceiuri tradiţionale precreştine

Monumentele tradiţionale

190

le-a găsit în aceste regiuni vikingul Leif Eiriksson, n-au nici-o legătură cu creştinismul. E. Thompson scria că "În America Centrală crucea era un simbol curent, reprezentând la origine cele 4 puncte cardinale şi paznicii lor". Parcurgând această introducere în lumea precolumbiană este acum mai uşor să se poată prezenta obiectivele turistice interesante de orice geograf. Ce trebuie ştiut mai mult din punct de vedere geografic? Este necesară cunoaşterea favorabilităţii şi restrictivităţii reliefului, a climei, a reţelei hidrografice în realizarea tuturor acestor obiective, posibilitatea păstrării lor şi măsura în care sau alterat sau au fost distruse. Cine a făcut-o? Este o intervenţie umană, cauzată de ce? De nevoia de spaţiu, din inconştienţă? Sau pur şi simplu condiţiile climatice, vegetaţia au făcut posibilă, alături de trecerea secolelor acest fapt? În aceeaşi măsură, un geograf trebuie să localizeze exact obiectivele urmărite pe un traseu mexican. Nu poate lipsi din analiza geografico-turistică: Orasul zeului Quetzalkoatl - denumit ulterior, Oraşul Zeilor, este situat la 50 km de oraşul Mexico City. Dezvoltarea şi decăderea Imperiului Teotihuacan coincide cu istoria Imperiului Roman (600 î.Hr. – 650 d.Hr.). Câteva oraşe din lume au fost considerate că merită să locuiască zeii în ele. Ce anume ne poate atrage aici atât de mult? În primul rând e vorba de istoria locurilor, de încărcătura istorică lăsată de locurile şi obiectele încă vizibile. Arhitectura e deosebită prin formă şi mărime. În ciuda lipsei unei tehnologii înaintate, aici putem observa măiestria sculpturilor, care nu aveau alt rol decât sa se impună în faţa maselor de populaţie. Întotdeauna, aceste

E. Thompson – scrierile sale legate de aceste ţinuturi şi obiceiuri locale

Factorii care au contribuit la deteriorarea monumentelor vechilor civilizaţii

Oraşul Zeilor din Mexic – perioada sa de inflorire

Efectele unei vechi culturi asupra turiştilor

191

lucruri trebuie lăsate a fi explorate de orice vizitator. Teotihuacan este unul dintre oraşele divine. Mărturie stă mareţia lui, care se răsfrânge din toate construcţiile ramase până astăzi. Zeul oraşului, celebrat în templu, era şarpele cu pene Quetzalkoatl. Quetzalcoatl este denumirea aztecă a şarpelui cu pene, zeul central al civilizaţiei antice Mesoamerica : Olmecă, Mixtecă, Toltecă, Aztecă şi Maya. Era un oraş divin şi în acelaşi timp era foarte uman, unde oamenii veneau din toate părţile ţării să se închine zeilor: Valea Mexico, Puebla, Tlaxcala, Mixteca şi regiunea Tehuntepec. Cea mai evindentă expresie a trecutului o reprezintă vestigiile oraşului. Teotihuacan nu a fost un simplu centru de ceremonii. La apogeul dezvoltării sale, în jurul anului 500 d.Hr. era cel mai mare oraş - o mareaţă metropolă de cca. 200 de mii de locuitori. Cum nu s-a găsit nici-un document scris, istoricii au fost nevoiţi să se bazeze pe ruinele monumentelor, fresce deteriorate, statuete, vase şi alte mărturii de natura materială, la care s-au adăugat legendele aztecilor. Construcţiile erau amplasate conform unei grile geometrice astfel încât, până şi râul apare ca fiind deviat de la un curs anterior. Artera principală, Calea Morţilor, lega piaţa şi aşa-numita Citadelă din capătul sudic, de marile piramide, a Soarelui şi a Lunii, din nord. Teotihuacan a început să se dezvolte în mod notabil spre sfârşitul primului mileniu î.Hr. Motivele sunt diverse: era aşezat într-o vale foarte fertilă, se afla la răscrucea rutelor comerciale, era unul dintre cele mai importante centre de exploatare a obsidianului şi statutul de loc sacru al oraşului atrăgea un mare număr de pelerini. Piramida Soarelui a rămas până în secolul nostru una din cele mai mari construcţii din continentul american. Cu o înălţime de 63 de metri cu laturi de 225 de metri, suprafaţa bazei era comparabilă cu cea a Marii Piramide de la Gizeh. Piramida Soarelui are o faţadă masivă pe care se înalţă o scară ce duce pană în vârf, unde pe vremuri se afla un templu. Aici se aduceau arderi de copal (răşină din diverse plante tropicale) şi alte ritualuri. Templul Craniilor sau Tzompantli, în limba tolteca aşezat în apropierea Piramidei este locul de înfăţişare al

Oraşul Teotihuacan şi zeul său protector – sarpele cu pene Quetzalkoatl

Perioada de maximă înflorire a oraşului Teotihuacan şi rolul lui în punerea în practică a tradiţiilor locale

Calea Morţilor şi importanţa sa culturală

Piramida Soarelui – minument important al acestei lumi

Templul Craniilor

192

tuturor sacrificiilor în numele şi pentru fericirea zeilor. Prin tot ceea ce se păstrează de la ei, remarcăm prezenţa sacrificiului. Toate cele trei civilizaţii - considerate mai mari, dar şi cele care au avut un teritoriu mai restrâns şi o durată mai mică, aveau ca ritualuri, sacrificiile umane. Urcând treptele piramidei astăzi, sau oricare dintre aceste monumente, nu facem altceva decât să urmăm, în cea mai mare parte, traseul unui individ ce urma să fie sacrificat. Un singur lucru nu-l putem şti din dovezile păstrate: oare aceşti oameni îl făceau sacrificiul convinşi că moartea lor ii va mulţumi pe zei? Se pare că nu. 6.1.4. Cultura incaşilor şi rolul ei în studiul turismului cultural
Privind în trecut până la incaşi, cultura antică peruană rămâne una dintre culturile magnifice şi misterioase ale lumii. O călătorie în America de Sud nu trebuie să fie orientată numai spre la Rio de Janeiro sau la Copacabana.

De cealaltă parte a continentului însă la o altitudine destul de ridicată, merită să descoperi alte minuni sudamericane: munţii Anzi şi urmaşii incaşilor, care păstrează şi astăzi o bună parte din obiceiurile lor. Cultura incasă trăieşte prin urmaşii lăsaţi aici, pe înălţimile munţilor. Aici se păstrează totul într-o stare destul de bună pentru a se face o analiză cu tentă demografică şi din punct de vedere a organizării locale de altădată. Cel mai important vestigiu care se păstrează până astăzi şi care are posibilitatea să ofere date legate de cele menţionate, sunt piscurile din Machu Picchu, unde încă se păstrează oraşe construite de câteva dintre cele mai mari civilizaţii. Palatul incaş de la Machu Picchu, a fost descoperit abia în 1911. 6.1.4.1.

Machu Pichu

Obiceiuri, mentalităţi sociale, ocupaţii şi tradiţii ale incaşilor

Ca si ocupaţii, incaşii creşteau lame. Printre primele animale domesticite de către ei se numără raţele, câinii şi porcii de Guineea. Cele mai importante recolte ale lor erau cele de cartofi şi porumb. Produceau textile, arme, obiecte din metal, unelte şi obiecte din ceramică. Principalul lor mijloc de transport era barca, cu care traversau râurile care le străbăteau imperiul.

193

Alergători antrenaţi duceau mesajele. Pentru a traversa apele adânci ale râurilor. lucrând ca ştafete şi alergând în jur de 40 km zilnic. obligaţia tuturor incaşilor de a munci pentru construirea acestor clădiri într-o anumită perioadă a anului. Îmbrăcămintea incaşilor era foarte modestă. Aceasta taxă reprezenta de fapt. importantă pentru stabilirea comunicaţiilor între diferite zone ale imperiului. chiar dacă locuia într-un palat făcut în întregime numai din aur şi argint (lucru presupus în urma analizelor grafice ale semnelor şi desenelor găsite aici şi expuse în Muzeul de Istorie din Chicago).Clădirile publice ale incaşilor au fost construite datorită unei taxe numita „mit'a”. Împăratul. Formele de venit public în perioada incaşilor Infrastructura incaşă Ocupaţiile tradiţionale ale incaşilor Vestimentaţia tradiţională încaşă – fector de atracţie în turismul cultural 194 . incaşii au construit poduri suspendate cu frânghii. iar paturile sale erau acoperite numai cu blănuri fine. Ţăranii erau cei care făceau munca câmpului numai după ce dimineaţa savurau o băutură numită „cicha”. un fel de bere realizată din grâu fermentat.000 de kilometri. el dormea pe podea. Ţăranii incaşi care nu erau nobili. aveau dreptul la o singură soţie. Împăraţii incaşilor au construit astfel o reţea de drumuri ce se întindea pe o distanţă de 16. Viaţa de zi cu zi a incaşilor varia în funcţie de clasa socială. Cei mai mulţi dintre incaşi erau fermieri care lucrau pământul. ca şi oricare alt servitor sau supus de-al său. Împăratul era stăpânul tuturor teritoriilor din imperiu. hainele împăratului nefiind foarte diferite faţă de hainele ţăranilor simpli. care uneori depăşeau 100 de metri în lungime.

Începuturile artei americane 6. În America nu s-au găsit urme contemporane cu epoca apariţiei omului. teoriile care analizează provenienţa populaţiilor indigene susţin. Teoriile mai vechi susţineau o origine unică a indienilor cu populaţia mongoloidă.2. Primii locuitori ar fi sosit aici.2. Principalele zone de veche cultură din America de Nord.1.2. Antropologii şi etnografii au căzut de acord asupra 195 . Turismul cultural în continentul nord-american 6. pe nişte pământuri lipsite până atunci de orice viaţă umană.2. într-un moment în care civilizaţia pietrei luase sfârşit. Principalele zone de veche cultură din America de Nord. Aculturaţia în societatea americană între secolele XVI-XXI 6. Oferta culturală şi potenţialul turistic al oraşelor americane.2. Indienii americani astăzi 6.2. fără excepţie.3. Indienii americani astăzi Indiferent de esenţa lor.1. ideea migraţiei dintr-un alt continent.6.

3. din delta Fluviului Mississippi până la Sf. Laurenţiu şi de la Atlantic lângă la Lacul Athabasca în Canada. 5. a proporţiilor feţei. Un fel de măreţie feroce se desprinde din aceste chipuri misterioase. Arctica – în Alaska şi pe ţermurile Oceanului Îngheţat. Arta americană. 6. pag.indiene este cea care cuprinde. Cea mai impresionantă din întreaga civilizaţie a „Pădurilor Răsăritene” este aceea a „marilor movile”. Detaliul fizionomic este respectat uneori cu o evidentă cunoaştere a anatomiei. Zona de sud-vest. Pădurile de Răsărit. pe teritoriul statelor Arizona. 1973. 21. Indienii foloseau mult piatra din care îşi fabricau obiecte de uz casnic. Bucureşti. California. cele mai dezvoltate fiind cele care s-au care au evoluat de-a lungul râurilor Ohio şi Mississippi şi pe Coasta Golfului Mexic. aceste movile căpătau forma unor animale uriaşe. Colorado şi Nevada. Cea mai întinsă arie a civilizaţiei americane . de la Golful Mexic până la fluviul Saskatchewan în Canada şi de la fluviul Mississippi până la m-ţii Stâncoşi. 4. a unor reptile sau păsări fantastice. din figurile câteodată suficient de individualizate pentru a sugera un portret. în statul Washington. pe ţărmul Pacificului. Editura Meridiane.limitelor geografice ale principalelor şase zone de veche cultură din America de Nord80: 1. cuprinzând o fâşie de-a lungul coastei Oregonului. împodobite cu ornamente zoomorfe sau antropomorfe. Marile Platouri. aurul şi argintul nu sunt folosite atât de frecvent ca în somptuoasa arta a Mexicului şi sunt de cele mai multe 80 Existenţa a şase zone de veche cultură în America de Nord „Pădurile de Răsărit” şi rolul ei în turismul cultural Arta tradiţională amerindiană Tradiţiile şi rolul lor astăzi în evaluarea Dan Grigorescu. a structurii oaselor craniului. Sculpturile în lemn şi în metal dezvăluie o mare fantezie a formelor. provincia canadiană Columbia Britanică şi colţul de sud-vest al Alaskăi. de dimensiuni impresionante. Construcţiile ceremoniale sau ample morminte. Utah. Nord-vestul. cu un nume foarte convenţional „Pădurile de Răsărit”. În interiorul acestei arii au fost descoperite 80 de tipuri de cultură. 2. 196 .

Siluetele umane. În 1832 un tablou al lui George Catlin. înţeleasă ca o modalitate decorativă şi de a mări impresia pe care o făceau „wigwam”. cu acoperişuri boltite. construit din pietre roşii. cum ar fi colţii de urşi uriaşi din Canada. aşa cum este cel din Chaco Canyon. şi 500 d. în funcţie de lumina soarelui. albastre şi verzi. stilizarea unor elemente naturale. sunt înfăţişate cu o evidentă grijă a descrierii geometrice a formelor simplificate. Legăturile comerciale active cu populaţii îndepărtate le puneau la îndemână materiale foarte diverse. Cusăturile tribului Sioux.Hr. care se regăseau în arta multor popoare: soarele. peisajului cultural Arta – păstrătoare a informaţiei despre o cultură veche şi bogată Particularităţi din viaţa tradiţională locală – puncte de atracţie turistică Particularităţi ale cusăturilor tribului Sioux Aculturaţia locală Adăposturile construite în stâncă în secolele XVI-XVII 197 . vopsite în colori puternic contrastante. Temple de formă cilindrică. care favorizau posibilităţile de expresie ale unei arte care nu rămânea indiferentă la bogăţia ornamentului. nu au descoperit decât reflexele târzii ale unei civilizaţii străvechi.ori înlocuite cu arama. cochilii de scoici aduse tocmai din Florida. Atunci au fost construite unele dintre impunătoarele adăposturi săpate în stâncă. cu bordeie înalte din pământ. dădea o imagine surprinzătoare unui sat din Oklahoma. La Muzeul de Istorie Naturală din Chicago se păstrează amprenta în mică a unei mâini. perle. adevărate oraşe. cel mai puternic din această regiune. florile şi păsările. capătă o înfăţişare extraordinară în anumite momente ale zilei. Culoarea este adăugată nu atât din dorinţa de a imita imaginea naturii ci pentru a accentua efectele emotive ale figurilor hieratice. Momentul culminant al culturii sud-vestice a fost atins în secolele XVI-XVII.urile şi costumele lor cu complicate broderii de lână şi cu şiraguri colorate de mărgele. pictor care a consemnat cu o minuţiozitate de etnograf înfăţişări ale vieţii indienilor. mai ales cele gravate pe discurile de podoabă.Hr. Mai târziu când coloniştii au ajuns în contact cu indienii din sud-vest. De la sfârşitul secolului al XVIII-lea ei vor cultiva un interes constant pentru pictură. se bazează pe motivul geometric. Asemenea sate erau destul de rare în secolul al XVIII-lea şi indienii din Oklahoma şi Ohio se adăposteau în corturi construite din piei de animale. găsite în „movilele” din Tennesse şi din Ohio. operă a cărei datare a fost propusă între 300 î. arborii.

Cele mai numeroase piese ale muzeelor americane specializate în arta indiană a acestor locuri provin din secolele XIX şi XX. costumele. odată cu ea. aşa cum au demonstrat specialiştii culturii polineziene şi central-americane. Totemul era considerat un fel de protector al casei şi al întregului clan. Totemurile i-au dus pe unii antropologi cu gândul la arta maorilor din Noua Zeelandă şi a batacilor din Samoa. sculptaţi de la bază până în vârf cu personajele unei mitologii mai degrabă joviale decât înfricoşătoare. sectoare foarte diferite ale artei americane. amintind într-o oarecare măsură de arhitectura aztecă. în care ferestrele abia se zăresc. Pereţii compacţi de culoarea nisipului. de-a lungul vremii. cu mai multe etaje. toate erau încărcate cu broderii. Bogăţia formelor şi a motivelor din această zonă de Particularităţi ale vieţii triburilor Navaho Ocupaţiile casnice aduse la rang de artă în viaţa indienilor Specific artei indienilor din nordvestul Americii este aceea a sculptării totemurilor Ritualuri cu rol deosebit în păstrarea culturii locale 198 . indienii Navaho îşi construiesc şi astăzi locuinţe la care folosesc cărămida placată cu ipsos. stâlpi înalţi.În văi. operele cele mai semnificative aparţinând epocii dinaintea venirii europenilor. iar cea din vest s-a bucurat de condiţii mult mai prielnice. uneori de 20-25 de metri. aşa cum se întâmpla în alte locuri. Triburile din nord-vest practicau ritualul înmormântării căpeteniilor lor împreună cu obiectele cele mai de preţ care le aparţineau. şervetele care acoperă vasele de bucătărie. dau o sugestie a vieţii austere a acestor primi locuitori ai pământului american. apărând în felul acesta. Specific artei indienilor din nord-vestul Americii este aceea a sculptării totemurilor. măştile a căror structură rezultă din suprapunerea unor figuri diverse au fost asemănate cu cele din veche civilizaţie chineză şi cu cea a populaţiilor maya. care avea să influenţeze în secolul XX.principiul bisimetriei e comun. În secolul al XVIII-lea. arta din apropierea Coastei de Est şi din aria central-vestică a fost redusă treptat la o creaţie artizanală. o artă foarte complicată a dantelelor. Ceva mai târziu. operele de artă. triburile Navaho au dezvoltat o largă industrie a covoarelor. În condiţiile colonizării. indienii au adus din Mexic cultura bumbacului şi. trăind astăzi în rezervaţiile din mijlocul deşertului.

Triburi destul de restrânse numeric sunt în statele Oregon. În unele comunităţi mai puternice s-au creat mici întreprinderi industriale. fabrici de mobilă. fiind realizate din piatră”. tot epoca modernă a fost cea care a încercat să cuprindă într-o sinteză proprie formele cele mai vechi ale creaţiei considerate până atunci expresie a exotismului sau a unui spirit care nu i-ar interesa decât pe etnografi. numărul pieilor roşii se rezumă doar la circa 450. se află concentraţi în trei state: Oklahoma.000 persoane. pag. cât şi cei din Canada au un nivel de trai mult sub media populaţiei nord-americane Katharine Kuh. Idaho şi Wisconsin. Cei mai mulţi dintre indienii din S.4. 1971. Ele se bucură de autonomie în ceea ce priveşte judecarea anumitor delicte de drept comun.restul în Canada.U. 199 . dintre care peste 400. Astăzi. îi împiedicau să descopere. al XVII-lea şi al XVIII-lea originalitatea civilizaţiei locale. Comunităţile indiene sunt conduse de consilii tribale şi sunt controlate de un Comisariat special. Arizona şi New Mexico. Montana. Minnesota şi Iowa.A. nr. Avea loc astfel. Nevada. ateliere de producţie artizanală. Saturday Review.. dar şi căile prin care s-a reuşit menţinerea culturii proprii. cât şi încheierea tranzacţiilor comerciale. desigur mult mai bine păstrate. în secolele al XVI-lea. relaţiile deloc prieteneşti cu indienii. atinse mai târziu de colonizare.A. care sunt. Prejudecăţile noilor locuitori (europenii).A. etc. pe cea a tuturor celorlalte triburi din Statele Unite… Sculpturile în lemn realizate aici pot fi comparate cu acelea dn America Latină precolumbiană. Cele mai multe se ocupă cu cultivarea terenurilor – obţinând producţii destul de reduse şi 81 Procesul de aculturare în America de Nord Evoluţia numerică a indienilor din America de Nord Particularităţi ale comunităţilor de indieni Indienii din S.000 în S. 44 – “Arta indienilor de pe coasta de nord-vest a depăşit-o din punct de vedere al tehnicii şi al concepţiei. Utah.U.U. cât şi cei din Canada au un nivel de trai mult sub media populaţiei nord-americane. Atât indienii din S.A. pot explica într-o bună măsură împrejurările istorice în care s-a realizat colonizarea. alegerea căpeteniilor şi consiliilor tribale. instituit de guvernul federal.U. The FirstAmericans as Artists. un fenomen asemănător cu acela al asimilării artei africane de către europeni.cultură81 precum şi a unora din Nevada. şi în acest caz. În număr mai mic se află şi în Dakota.

creşterea animalelor pentru consum intern. Odată cu trecerea timpului. Lipsa unor măsuri eficiente. ei aduc o contribuţie valoroasă în domeniul economic şi mai mult în cel cultural.U.A. simţul 200 . constituie unul dintre elementele importante care frânează eforturile pieilor roşii de a se integra pe deplin în viaţa economică contemporană.U. ce au inspirat o serie de mari scriitori.000 de oamenii – editează ziare precum Jurnal Ada Hoohiligii. Pieile roşii au dat S. a consemnat că mai bine de jumătate dintre membrii comunităţii angajaţi în industrie sau la fermele din teritoriile din vecinătate nu câştigă decât 20 $ / săptămână şi anual circa 1000$. esenţiale. printre care şi cea a pieilor roşii. În ciuda limitelor pe care le impun condiţiile sociale şi economice în care trăiesc astăzi indieni – americani. reuşind să exprime toate sunetele graiurilor amerindiene. care să asigure organizarea unui sistem de şcoli profesionale. simţul artistic. virtuţile morale. popoarele amerindiene şi-au pus în valoare spiritul creator.A. Unele comunităţi mai numeroase – ca tribul Navaho din Arizona. specialist în istoria irockezilor. Dezvoltând o cultură originală. capacitatea de organizare.U. arhitecţi. ingineri. plină de vitalitate şi armonie. ce numără peste 20.A. dar şi profesori universitari. încadrarea în producţia industrială a celor calificaţi şi susţinerea cu credite suportabile a fermelor agricole şi a micii producţii. Alfabetul navah în care sunt tipărite o serie de ziare are un număr mai mare de semne decât cele europene. publicaţie bilingvă ce apare în oraşul Windon Rook. Statistica oferă date semnificative privind nivelul de trai al indienilor nord-americani. în aria centrală şi litorală a ţinuturilor nord-americane s-au succedat o mulţime de culturi. în limba navahă şi engleză. Un recensământ efectuat în şapte dintre cele mai mari rezervaţii din S. pe etnograful şi arheologul Artur Parker. capacitatea de organizare. Veniturile indienilor sunt mult mai mici în comparaţie cu veniturile restului populaţiei americane Personalităţi şi rezultate din lumea indiană Popoarele amerindiene şi-au pus în valoare spiritul creator. Exponenţi ai creaţiei populare. sumă situată cu mult sub nivelul minim de şcolarizare în S. artiştii decoratori Maria Martinez şi Iulian Martinez din San Ildefonso au fost decoraţi cu înalte distincţii federale – Medalia de Aur – a Institutului de Arhitectură şi Laurii Academiei.

Olandezii au lăsat urme puternice în cultura americană de început. spre cele franceze. care în Europa întâmpinaseră o serie de neajunsuri şi greutăţi. iar în Canada. aici lansându-se mai multe familii de artişti. apropierea de tradiţia olandeză are loc pe căi diferite.2. În regiunile din interiorul continentului. Din întreaga dinastie. Importanţa culturii olandeze în formarea şi dezvoltarea culturii americane actuale Familia pictorilor Duyckinck în 1700 – rolul ei în evoluţia culturii şi în dezvoltarea turismului cultural Aculturaţia în aria centrală americană 201 . Exemplele sunt destul de multe. urmau în portretele fermierilor şi ale meşteşugarilor din micile târguri de acolo. Prin intermediul turismului cultural ar putea să fie valorificate aceste amănunte legate de cultura adusă şi implementată de olandezi în spaţiul american. În jurul anului 1700. virtuţile morale Această cultură a fost în parte redusă – mai mult ca extindere decât ca intensitate – odată cu ciocnirea dintre cele două Lumi: Lumea Nouă şi Lumea Veche. Timp de mai multe generaţii.2. dintre toţi artiştii olandezi existenţi în New York. 6. Un membru al familiei este cunoscut în urma realizării vitraliilor unei biserici din Long Island (Everet). Gerret Duyckinck este cel căruia istoricii îi recunosc cele mai multe portrete pictate. analiza culturii şi artei este canalizată spre tradiţiile olandeze.artistic. Lucrările pictorilor. iar fiul său Gerret a pictat stema oraşului (actualul New York) deasupra portalului primăriei. familia Duyckinck este cunoscută în oraşul în ale cărei tradiţii olandeze erau foarte puternice. familia pictorilor Duyckinck s-a bucurat de o stimă deosebită în rândul artiştilor vremii. în funcţie de ariile lor de provenienţă. care la începutul secolului al XVIII-lea trăiau în aşezările situate de-a lungul fluviului Hudson. Ei sunt cei care lansează anumite curente artistice şi tot ei sunt cei care impun anumite comportamente legate de anumite obiceiuri. Oferta culturală şi potenţialul turistic al oraşelor americane. Pentru SUA. Începuturile artei americane În America de Nord şi în special în Statele Unite şi Canada putem vorbi de artă şi cultură doar prin intermediul coloniştilor.

Intervenţia unei filosofii romantice. Se considera. Arta americană. ei înscriau formele într-un sistem bidimensional. E poate. pag. tot mai adesea. Nye. The Cultural Life of the New Nation. în care şi decoraţiile florale ale veşmintelor şi elementele de peisaj mult simplificate.215. abundenţa vieţii. simţul spaţiului”82. amintesc de ornamentele de pe cuferele pictate din Europa. 202 . Îndemnând la întemeierea unei arte cu adevărat naţionale. că: „în contemplarea peisajului natal se poate descoperi izvorul tăriei morale”83. 1973. Editura Meridiane. intelectualii vremii dădeau glas unei întregi generaţii încrezătoare în destinul naţiunii. specifică acelei perioade a culturii americane e foarte uşor de înţeles: natura reprezintă refugiul sufletesc al celor obosiţi de oraşul în care viaţa industrială era din ce în ce mai trepidantă. frumuseţile incomparabile ale faunei şi ale florei. în care bogăţia şi sărăcia erau despărţite de o prăpastie adâncă şi. la desprinderea de influenţele europene cărora intelectualii americani le fuseseră prea mult timp datori. Natura însemna multe pentru ei: vastele întinderi ale ţării. a devenit pentru americani echivalentul Catedralei din Chartes şi al Coloseului. Americanii secolului al XIX-lea „dacă voiau să înfăţişeze în vreun fel măreţia ţării lor…puteau oricând să recurgă la natură. 83 Dan Grigorescu. cugetarea era interzisă de zgomotul marilor uzine.o viziune înrudită cu ce a artei din Ţările de Jos şi cu varianta ei din coloniile americane populate de olandezi şi flamanzi. Bucureşti. surprinzător cât de repede după întemeierea unei culturi naţionale intelectualii americani simţeau nevoia să se adăpostească în liniştea şi însingurarea unor aşezări 82 Simplitatea artei americane din jumătatea secolului al XIX-lea Rolul naturii în exprimarea artei în cultura americană a seculului al XIX-lea Intervenţia romantismului în arta americană şi influenţa sa în arhitectură şi artă Russel Blaine. 242. cum declarau mulţi gânditori şi artişti. Fără să insiste asemenea celor din Noul Amsterdam pe elemente ce definesc spaţiul. New York. Peisajul s-a spus. pag. Arta americană din prima jumătate a secolului al XIXlea se dovedeşte a fi un fenomen mai puţin complex decât ar părea s-o sugereze nepotrivirile dintre tematica de factură romantică şi persistenţa modalităţilor neo-clasice ale tratării suprafeţei. 1960.

toate folosind un puternic schelet de traverse (bare metalice) de fier: cu ferestre înalte. trimitea preşedintelui Statelor Unite o scrisoare. care ar putea distruge frumuseţile sălbatice ale pământului virgin. din centrul statului New York. În 1873. În ultimele două-trei decenii ale secolului al XIX-lea. când urmările incendiului catastrofal trebuiau rezolvate într-un timp limitat. Thomas Cole. de unde se putea admira priveliştea pădurilor şi a spaţiilor verzi. fost inginer în armata nordistă şi apoi absolvent al Şcolii Politehnice din Paris. Ideile lui Cole veneau în contradicţie cu viziunea optimistă a puterii Americii.el a deschis un atelier de proiectări la care a angajat mai mulţi tineri cu idei îndrăzneţe. un pictor important al vremii. în centrul comercial al oraşului s-au ridicat multe clădiri. înşirate de-a lungul străzilor mărginite de arbori. În ultimul deceniu şi jumătate al secolului al XIX-lea. descoperea picturalitatea maşinii cu abur). Lipsit aproape cu desăvârşire de tradiţia artistică. noile imobile schimbând întreaga înfăţişare a Şcoala de arhitectură din Chicago şi rolul ei în dezvoltarea culturală locală Utilizarea scheletului din metal în construcţiile de locuinţe 203 . De prin 1830 începuseră a se auzi glasuri care vorbeau cu teamă despre aşezările pionierilor din vest. transformările mentalităţii artistice care vor tulbura atmosfera oraşelor americane în preajma primului război mondial nu erau prevestite decât de noile concepţii ale şcolilor de arhitectură. care dădeau oraşului o înfăţişare patriarhală. Începuturile au fost făcute la Chicago.îndepărtate. În timp ce vestul withuanian celebra locomotiva (iar romantismul englez. alteori cuprinzând faţada întregii clădiri. oraşul de pe malul acului Michigan a fost pus în faţa unei situaţii pe care trebuia s-o rezolve repede: incendiul din 1871 mistuise aproape în întregime clădirile mici. Poeţii şi pictorii se retrăgeau la ferme înconjurate de pământuri întinse. câteodată cuprinzând spaţiul a două etaje. până atunci neacceptate de arhitecţi cunoscuţi şi de clientelă. Şeful „Şcolii de arhitectură din Chicago” a fost William Jeuney. prin Turner. iar la marginea oraşelor se construiau foişoare înalte. protestând împotriva construirii unei căi ferate în apropierea casei lui din Catskills. în jurul anului 1885.

este că cei din Chicago au ştiut să folosească mai bine spaţiul. Este ceea ce vor înţelege arhitecţii new-yorkezi din a doua generaţie. Boston. constituind una dintre premisele semnificative ale dezvoltării arhitecturii moderne”85. tocmai pentru a ieşi din punct de vedere arhitectural şi artistic în evidenţă cu ceva. Sullivan. Louis H. 271. faimosul Wall Street. cum s-a scris. va deveni un „labirint întunecat de prăpastii adânci în care soarele nu pătrunde niciodată”84. de acolo de unde veniseră cei mai mulţi? Ce i-a de terminat pe americani să construiască asemenea imobile? Urmărind evoluţia lucrurilor şi punere în practică a ideilor. partea de sud a insulei Manhattan. 1956. 85 Cf.arhitecturii urbane. aceia care. În afara construcţiilor impresionante ce îl interesează pe un turist şi în special pe un turist european este aspectul social. Dintotdeauna zgârie-norii americani au funcţionat ca un „magnet” asupra mentalităţii turiştilor. arta americană modernă. Este o necesitate cunoaşterea istoriei acestor construcţii. 101. The Autobiography of an Idea. The Arhitecture în America. Viziunea unui artist-arhitect a fost proprie. de factură americană sau a fost tot o influenţă europeană. Şi au reuşit!”. New York. 1966 pag. Diferenţa dintre construcţiile şi ideile arhitecturale de la New York şi cele de la Chicago. 204 . dintre inginer şi arhitect. s-ar părea că este o idee de dincolo de ocean. ceva prin care să se evidenţieze. În preajma primului război mondial modelul Şcolii de arhitectură de la Chicago a fost preluat de arhitecţii newyorkezi. să dea noilor construcţii un aspect mai puţin înfricoşător şi să le apropie mai mult de existenţa oamenilor. Burchard John. însă cei mai mulţi sunt 84 Zgârie-norii americani funcţionează ca un „magnet” asupra mentalităţii turiştilor Asemănări şi deosebiri în arhitectua modernă americană Atracţia turiştilor este orientată spre viaţa socială. ca idee şi punere în practică. Cred că este tocmai o replică la „incapacitatea” stilistică arhitecturală faţă de Europa. lăsând spaţii libere cu grădini şi case mai scunde. pag. Şcoala de arhitectură de la Chicago a ştiut. să „vindece schisma dintre construcţie şi arhitectură. Bush-Brown Albert. Trebuiau să realizeze ceva măreţ. între cele două războaie mondiale vor construi „zgârie-nori” din centrul Manhattanului.

în spaţiile unde sunt expuse documentele şi obiectele specifice. „Internaţionalizarea vieţii americane” formulă adesea arhitectură locală şi patrimoniu cultural al pieilor roşii Dezvoltarea turismului cultural în America de Nord Internaţionalizarea şi 205 . Educaţia culturală a populaţiei europene şi asiatice transformă curiozitatea în turism. Această „altă lume”. îi impresionează în mod special pe turişti. unde sunt detaliate toate elementele culturale cu care veniseră. dar atunci când acestea sunt şi manipulate în faţa turiştilor în aceeaşi manieră ca acum două secole. Este un „muzeu al satului” plin de viaţă. Poate simpla curiozitate de a face diferenţa între ceea ce priim ca informaţie vizuală televizată şi viaţa reală americană este un punct de atracţie. Toate aceste se regăsesc în muzee locale. cu înfăţişare nouă trebuie să aibă o altă modalitate de expresie socială. Ceea ce este interesant. majoritatea locuinţelor prezente. Care sunt mişcările cele mai importante din Statele Unite împotriva populaţiilor de altă rasă decât majoritatea? Prin ce anume se diferenţiază faţă de restul mişcărilor? Acestea sunt întrebările ce sunt de cele mai multe ori puse în muzee. a fermelor instalate sau a atelierelor de lucru. MI. Dorinţa de cunoaştere dincolo de limitele impuse de graniţe se exprimă din ce în ce mai puternic şi se exprimă prin fluxuri de descoperire. Un muzeu pune în valoare mulţimea obiectelor prezentate. În muzeul Greenfied Vilage. Turismul cultural aici este mai bine ca oricând aplicabil şi aplicat. este faptul că păstrează în funcţiune toate elementele componente. Muzeele sunt singurele care păstrează amintirile vremurilor apuse. apoi sunt surprinse elementele de aculturaţie locală. în tot ceea ce face. funcţionează în aceiaşi termeni şi condiţii ca în perioada pe care o reprezintă. a magazinelor şi a altor obiective. unde turistul este atras tocmai de această atmosferă creată.atraşi de ceea ce este vechi: populaţia pieilor roşii şi populaţia negroidă la începuturile ei pe pământ american.

Este timpul faimoaselor atacuri împotriva organizaţiilor muncitoreşti şi al paradelor Ku Klux Klanului. „Internaţionalizarea” rămânea o expresie lipsită de înţeles într-o perioadă în care Congresul vota o lege restrictivă a migraţiei. Exista în general o teamă de a nu fi interpretate operele ca o acceptare a elementelor din afara „regulilor stabilite”. Din punct de vedere artistic. stabilind cote preferenţiale ale celor r acceptaţi de Statele Unite. există o reţinere de exprimare liberă în această perioadă. începând cu reprezentanţii „rasei anglo-saxone” şi excluzându-i aproape în totalitate pe e africani şi asiatici.repetată de ei era înţeleasă. în primul rând. ca o lărgire a pieţei: cultura vechiului continent era privită cu aceeaşi neascunsă rezervă. al proceselor puse la cale împotriva profesorilor care susţineau darwinismul. rolul ei Perioade de limitare artistică în Statele Unite ale Americii – cauze şi efecte Casă tradiţională şi ocupaţii ale populaţiei afro-americane din America la început de secol XX Serif american si tinuta sportiva tipica inceputului de secol XX (foto: Camelia Teodorescu – Greenfied Vilage) 206 .

„internaţionalizarea artei americane” a căpătat o bază concretă. modalităţi ale artei contemporane europene. deşi promotorii lor voiau să le dea un înţeles social. Se e împrumutau geometriile cubismului analitic sau ale neoplasticismului. Totuşi.2. nu numai în sensul realizării unui dialog cu ideile promovate de alte culturi.S-a creat astfel o grupare artistică numită „gruparea precizioniştilor care încercau să integreze arta de avangardă în forme tradiţional realiste. ci şi în acela al participării la destinul unei întregi omeniri. cărora. iar alţii preluau direct.3. li se dădea o replică foarte violentă de către grupările realiste. Aculturaţia în societatea americană între secolele XVI-XXI 207 . cu prea puţine modificări. să le atribuie puterea de a „contribui la perfecţionarea societăţii”. Precizioniştii Casa traditionala americana si tinuta caracteristica secolului al XIX-lea (foto: Camelia Teodorescu – Greenfied Vilage) 6.

Slabul interes faţă de creaţia artistică. în jurul anului 1600. în apropiere de Sf. veche artă americană nu are caracterul unei simple migraţii a ideilor aduse din Europa şi transplantate pe un teritoriu virgin. artele plastice au fost privite în ţinuturile sud-est canadiene cu un respect pe care nu-l întâlniseră în nici-o altă parte a Americii. ca şi copiilor băştinaşilor indieni. fără prea multe legături cu acela din Europa. astfel încât aceste locuri văduve de înfăptuiri importante să fie vrednice de măreţia pe care Dumnezeu a dat-o Păstrarea în prima parte a artei americane a influenţelor locale europene de origine Particularităţi de exprimare artistică în funcţie de aria de provenienţă şi de influenţele locale Prima şcoală de artă din întregul continent american a fost întemeiată în posesiunile franceze. în Canada. în acelaşi timp. mult mai slab legate de arta sacră decât cea a meşteşugarilor veniţi în încercarea norocului pe pământul acesta al făgăduinţei. Dar. ea a împiedicat într-o largă măsură apariţia unei teorii a „artei pentru artă”. decât în măsura în care aceştia. a tâmplăriei de mobile . Fenomen local. a picturii şi sculpturii. Pe teritoriile ocupate de francezi arhitectura nu s-a afirmat în monumente impunătoare prin alba lor severitate ca în California sau Texas. tradiţia pragmatismului are origini foarte vechi în cultura Statelor Unite şi. Prima şcoală de artă din întregul continent american a fost întemeiată în posesiunile franceze. Laurenţiu. foarte timide ale picturii şi sculpturii americane vor fi. descoperit în urmă cu trei decenii. contribuiseră milenii întregi de tradiţie. în două sau trei secole.Societatea americană de acum trei sau patru secole nu se îngrijea deloc de soarta artiştilor sau creatorilor de artă. Începuturile. la Cap Tourment. înlocuirea ei cu produsul practic au fost puse în legătură cu întârzierea dezvoltării unei arte plastice originale în Anglia. o istorie artistică la care. în alte ţări. a argintăriei. cunoştinţele folositoare în arta construcţiei bisericilor şi a caselor. aduceau cu ei amintirea culturii rurale franceze. În actul de înfiinţare al şcolii. la Cap Tourment. ţinuturi aflate în acea perioadă sub control spaniol. în jurul anului 1600 208 . artiştii realizau obiecte utile. Coloniştii americani nu aduceau cu ei amintirea unei creaţii viguroase care să poarte amprenta specificului britanic şi urmaşii lor au fost astfel obligaţi să refacă. se proclama necesitatea de a da „copiilor celor veniţi în aceste îndepărtate locuri din ţările lor din Europa. de aceea. diferită de cea a Parisului din ajunul erei neoclasice. pescarii bretoni statorniciţi în aşezări prospere. La nord.a ţesătoriei. în Canada.

Detroit 1951. moravii în Georgia. din Long Island şi în New Jersey. 209 . Toate aceste grupuri naţionale se vor amesteca într-un proces îndelungat care va duce. portughezii. olandezii aşezaţi în noul Amsterdam (New York-ul de astăzi) îşi vor păstra mai multă vreme identitatea. francezii au stabilit posturi comerciale de-a lungul fluviului Mississippi până în apropierea Golfului Mexic. Grigant. stilul colonial francez a întâlnit condiţii mai prielnice. în statul New York se păstrează mai multe picturi. Imigranţii valoni. care vor manifesta un interes statornic pentru operele de artă. Dar olandezii au fost printre primii locuitori ai Americii. 86 Extinderea influenţei artei franceze în ţinuturile sudice. tot mai mult. cele mai elocvente exemple ale acestui stil sunt astăzi citate de istoriile arhitecturii din statele Ilinois. unde ele au rămas aproape singurele mărturii ale trecerii prin aceste locuri ale supuşilor regelui Franţei şi în statul Louisiana. Odată cu această expansiune. În deceniile următoare. germanii în Pennsylvania. au adăugat. La Institutul de Artă din Albany. După cum s-a constatat în timp însă.priveliştii acestor meleaguri”86. la constituirea unei naţiuni americane. În scop turistic un cartier întreg din New Orleans păstrează graţia arhitecturii franceze de acum două sute de ani. creaţiile literare şi artistice ale diverselor colonii. Paul L. a fost cu totul neînsemnată. în cele din urmă. danezii. desigur. scoţienii. elemente ale unor tradiţii diverse cărora marile întinderi forestiere le ofereau din belşug materia primă. americane Influenţe ale populaţiilor care s-au stabilit în SUA în anumite perioade Olandezii aşezaţi în noul Amsterdam (New York-ul de astăzi) îşi vor păstra mai multă vreme identitatea Cf. 1570-1763. risipiţi în aşezări mici în cuprinsul întregului teritoriu de curând colonizat. elevii şcolii de la Cap Tourment erau puţini şi influenţa pe care au putut-o exercita asupra destinului artei americane. Între acestea. The Franch in America. pag. italienii. influenţelor reciproce foarte complexe care uneau. mai ales în arhitectură şi în mobilier. pe atunci. 89. suedezii şi finlandezii în Delaware. Arhitectura şi artizanatul cultivate de ei nu se vor sustrage. toate datate din secolul al XVII-lea provenind cu siguranţă din oraşele olandeze şi considerate a fi primele exemplare de artă americană.

în Carolina. În Virginia. după ce trecuseră prin oraşe şi plantaţii unde se statorniciseră colonişti de provenienţă foarte diversă şi aduceau cu ei soluţii artistice şi artizanale din acele locuri. 88 Reverendul John Winthrop. Emigranţii artişti veneau în ţinuturi diferite din Statele Unite după ce străbătuseră mari întinderi ale continentului. în jurul anului 1680 faptul că târgurile ţinute cu prilejul diferitelor sărbători. şi descoperită în Franţa în 1901. aşa cum erau înţelese de populaţiile indiene şi. 1954. Către sfârşitul secolului al XVII-lea. Începuturile picturii şi ale sculpturii în Statele Unite sunt puse. de fapt nu originalul este cel pe care istoria îl cunoaşte. venit în Florida cu expediţia hughenoţilor. realizau imaginile unei lumi. care era foarte bine cumpărat şi apreciat. care nu sunt în stare să lucreze pământul şi nici să izvodească lucruri frumoase…”88. în legătură cu activitatea acelor maeştri modeşti de pe Coasta de Est şi de pe Valea fluviului Mississippi. aproape întotdeauna. pag. vol. de Brye. dar meşterii americani demonstrau cât de nedreaptă era o asemenea judecată. De cele mai multe ori se înregistrează ecouri ale colonialismului şi ale regimului formei. autohtonă Singura operă a artistului francez care poate fi menţionată este o compoziţie naivă şi convenţională.Numele artistului sau artiştilor a rămas necunoscut. artiştii au contribuit la 87 Primul pictor atestat în documentele americane este Jean le Moyne de Morgues Arta americană din secolul al XVII-lea Impresii ale emigranţilor referitoare la populaţia locală. Într-o societate care nu le recunoştea încă un statut diferit cum era cel de negustor ambulant. care în 1564 încercau să stabilească acolo o colonie87. Primul pictor atestat în documentele americane este Jean le Moyne de Morgues. 1630. vindeau „chipul lui Isus”. I. Parrington. pictori veniţi în special din coloniile din nord. citat de Vernon L. ci o copie gravată din secolul al XVII-lea de un obscure gravor. care fără vreo instruire de specialitate. aşa cum o înţelegeau ei şi căreia i se adresau. ceva mai târziu de sclavii negrii. fără a fi organizaţi într-o breaslă locală. unii colonişti încep să descopere că îndeletnicirile artistice le pot pune la îndemână măcar minimum necesar existenţei. Atitudinea declarată a majorităţii conducătorilor comunităţilor de emigranţi era că: „localnicii sunt nişte oameni barbari şi sângeroşi. Main Curents in American Thought. in History of New England. 210 . în Georgia este menţionat. 45.

Arta veche americană care poate fi admirată în muzeele marilor oraşe 211 .Hr. mult anterioară sosirii în America a primilor europeni.).modificarea unor forme de cultură extrem de variate. Muzeele păstrează un număr mare de obiecte artizanale lucrate pe la sfârşitul primului mileniu. dar care este. ele constituind temeiul folosit cel mai des de antropologii americani pentru stabilirea principalelor zone ale culturii autohtone.Hr. se păstrează o pipă cioplită în piatră. Cioplită într-o perioadă care nu a putut fi stabilită cu precizie (catalogul muzeului o aşează într-o perioadă extrem de larg aproximată: între secolele al IX-lea î. În Muzeul din Columbus . fără îndoială. reprezentând trupul unui personaj cu torsul alungit şi membrele inferioare foarte scurte. Numărul acestor piese este foarte mic.Ohio. şi anul 500 d.

Influenţa barocului şi a neoclasicului în cultura românească – regăsirea prin intermediul turismului cultural 7.1. Manifestări culturale şi procese de aculturare în epoca metalelor pe teritoriul României 7. Particularităţi ale arhitecturii religioase din România în secolele X-XII 7.3.3.4. CULTURA ŞI ARTA ROMÂNEASCĂ – IMPORTANŢĂ TURISTICĂ 7.3.3. Primele culturi prezente în spaţiul românesc – elemente importante ale patrimoniului cultural autohton 7.3. Arta populară românească – expresie a culturii româneşti 212 .2.2. Particularităţi ale arhitecturii religioase din România în secolulal XIV-lea 7.CAPITOLUL VII. Influenţe ale Renaşterii europene în România în secolul al XVI-lea 7. Fondul cultural autohton românesc şi elementele culturale noi aduse de populaţiile migratoare 7.1.5.

trebuie să pornim de la primele elemente ale culturii.7.Analizarea pe regiuni istorice a patrimoniului cultural şi stabilirea normelor culturale locale. Obiective: . Înţelegerea termenului de cultură în România în perioada actuală 7. Cultura de prund poate fi menţionată ca primă cultură Elementul autohton şi valoarea culturală locală 213 . într-un spaţiu care a putut oferi suportul pentru toate nevoile de exprimare. Primele culturi prezente în spaţiul românesc – elemente importante ale patrimoniului cultural autohton Prezentarea culturii româneşti poate fi una dintre cele mai dificile lucruri. . a valorilor ce ne reprezintă dar şi pentru a şti ce ne aparţine şi ceea ce avem împrumutat.Înţelegerea noţiunii de cultură în România în perioada actuală.Analizarea artei populare româneşti ca expresie a culturii româneşti. Complexitatea elementelor culturale rezultă din varietatea îmbinărilor demografice. Întelegerea noţiunii de „subcultură”. a mentalităţilor şi valorilor. împletite în cel mai firesc mod. astăzi ne reprezintă într-o confruntare culturală. - Înţelegerea şi stabilirea raportului cultură – valoare reală şi valoare culturală. de patrimoniu. atitudinale.6. În înţelegerea noţiunilor culturale.7. Posibilităţi de valorificare a elementelor culturale din mediul urban românesc CULTURA ŞI ARTA ROMÂNEASCĂ – IMPORTANŢĂ TURISTICĂ Valorile culturale apar în acest spaţiu odată cu omul. Urmele lăsate de el. indiferent de modul în care a facut-o.1. . 7.

prezentă prin dovezi pe Valea Dârjovului în judeţul Olt. Vol I. de tip ergonomic.Hr. 600. 10. cu fiinţa umană. Extinderea dovezilor de locuire şi de prelucrare din ce în ce mai variată prin formă şi valoare de exprimare este clarăşi în perioadele următoare. Pe Valea Dârjovului în judeţul Olt. În ciuda simplităţii prelucrării sau mai bine zis a empiricei acţionări a omului asupra pietrei. Ca urmare a progresului activităţii vânătoreşti se poate vorbi de „creaţie artistică”.)89 evidenţiază prezenţa omului ca fiinţă gânditoare în spaţiul românesc. bazate pe împodobirea trupului sau chiat trecându-se la realizarea unui obiect. viaţa umană este continuată şi în Paleoliticul inferior şi extinsă secole de-a rândul.pe teritoriul României. Astfel se remarcă tehnica cioplirii bicefale. Într-o sală de mici dimensiuni se păstrează mai multe desene gravate şi două imagini pictate cu lut roşu: un cal şi o felină. Înfăţişat într-o compoziţie deosebită. pag. 214 . Editura Meridiane. ceea ce presupune în acest al doilea caz un transport pe sute de kilometri. În peşterile de la Ohaba – Ponor şi Râşnov au fost descoperite podoabe realizate din dinţi de animale şi scoici marine. Protopaleoliticul (cca.000 – 480. Cea mai importantă manifestare de arta a Paleoliticului din România a fost descoperită în peştera de la Cuciulat 90. Documentele pun în evidenţă anumite particularităţi legate de ritualuri. Arta româneacă . Marin Cârciumaru (1981) O peşteră cu pictură rupestră descoperită pe Valea Someşului.000 î. pag. ce reprezintă o expresivitate pe care astazi o putem considera chiar valoare artistică. Editura SCIA. dovezile evoluţiei grupurilor de populaţie umană scoţând în evidenţă o tehnică superioară de prelucrare a topoarelor de mână realizate anterior. aceste toporaşe de mână pot fi considerate ca primă demonstraţie a relaţiei necesare dintre destinaţia utilitară şi armonizarea. cu picioarele din faţă imobile iar cu 89 90 Cultura de Prund Topoarele de mână – urme reale ale civilizaţiei locale Ritualuri bazate pe împodobirea trupului Picturile rupestre din Peştera de la Cuciulat Vasile Drăguţ (1982). 123-125. Expresivitatea activităţilor umane specifice acestei perioade nu poate reprezenta altceva decât un punct de plecare pentru viitoarele lucrări.

Frumosul tehnic asociat cu plăcerea finisajului explică apariţia a numeroase unelte al căror aspect depăşeşte exigenţele timpului respectiv. Încă din Neolitic putem vorbi de agricultură pe teritoriul României.cele din spate în mişcare. Aflată într-un stadiu de conservare mai precar. calul este desenat cu multă sguranţă. element arhitectonic ce va intra adânc în tradiţia arhitecturii autohtone.dându-i acesteia şi o notă de frumos sau să-i imprime o notăde particularitate. Perfecţionarea prelucrării pietrei.Hr. fiind comparabile cu cele aflate în peşterile spaniole de la Altamira şi Ternel sau din sudul Franţei. pentru frumos. n-a fost altceva decât o fază premergătoare descoperirii agriculturii.000 î. Destul de multe dintre casele construite în perioada neolitică târzie erau prevăzute cu prispe. imaginea felinei impresionează prin eleganţa mişcării. Font de Gaune şi Niaux. are capacitatea de a transforma părţi din natură în folosul său. prin evoluţia sa normală şi firească. Datând din jurul anilor 10. Este astăzi unanim admis că la baza neoliticului vechi de pe teritoriul României stă tipul cultural care poartă numele de Marea „familie europeană” a peşterilor rupestre Activităţile umane din ce în ce mai numeroase şi diversificate Neoliticul Originea Culturii de Criş 215 . picturile rupestre de la Cuciulat se situează în marea familie a picturilor paleolitice europene. Urmărind dezvoltarea artei neolitice pe teritoriul României se pot păstra elemente cronologice şi logice. contururile fiind simple şi expresive. Tocmai acest mod de viaţă şi gândire i-au permis mai târziu să pună în valoare capacităţile sale artistice. Prelucrarea pământului. Omul. fără încercări de modelaj. Preocuparea pentru frumos continuă şi în perioadele următoare. Coloritul este plat. trecerea la prelucrarea lemnului. animalul fiind surprins în momentul unui salt arcuit. Lascaux. din diverse alte domenii ale activităţii umane de atunci ne parvin mărturii despre interesul pentru podoabe. Faptul nu trebuie să surprindă deoarece. domesticirea animalelor şi construirea de locuinţe nu reprezintă altceva decât un mod de exprimare uman din ce în ce mai elevat.

Aşezat pe genunchii mamei. O figură bicefală ar putea fi considerată. copilul este întors către sân. poate din Anatolia. sau măcar pusă în legătură cu un cult al fecundităţii. purtătorii Culturii de Criş91 s-au răspândit destul de mult. aducând cu ei o ceramică destul de fină şi un mod de reprezentare destul de variat. Primul grup reprezentativ pentru Neoliticul mijlociu este cunoscut sub numele de Boian. cuprinzând aproape întreg teritoriul Olteniei. constituit din figurinele 91 Cultura de Turdaş Cultura de Tisa Cultura Boian Cultura Vădastra Cultura de Hamangia Vasile Drăguţ (1982). ce se regăsesc în modu de reprezentare şi de realizare a vaselor de ceramică. pag. Statuetele descoperite la Rast (judeţul Dolj) au ca particularitate capul stilizat. a idolilor. cele mai multe din lut. Vol I. Sunt menţionate Cultura Turdaş. având ca arie de răspândire Câmpia Dunării până la contactul cu dealurile. a modelelor surprinse pe vasele de lut şi de ce nu şi în dimensiunile pe care acestea le pot avea. ceramica denumită Vădastra a avut ca arie de răspândire partea de vest a Câmpiei Dunării. Editura Meridiane. În timp ce grupurile culturale Boian şi Vădastra se regăsesc bine în Oltenia. De origine sudică. dar prezentându-se ca o formă superioară acesteia. 35. Cea mai surprinzătoare reprezentare sculpturală este cea închinată tandrului motiv al maternităţii.Criş. câteva în alabastru. Vasele de Hamangia au o anumită sobrietate a expresiei. fiind susţinut pe braţul stâng al acesteia. Capitolul cel mai interesant al creaţiei artistice de Hamangia este. Arta româneacă . Pe teritoriul României încep să apară influenţe destul de mari. fără îndoială. însă contribuţia cea mai importantă a ceramicii Turdaş priveşte numărul mare şi variat de reprezentări antropomorfe. În directă legătură cu ceramica Boian. în Dobrogea cultura de Hamangia este foare bine pusă în evidentă prin obiecte de datează din acea perioadă. Ultimul grup reprezentativ al neoliticului timpuriu este cunoscut sub numele de Tisa şi are ca arie de răspândire partea de nord-vest a ţării noastre. ce cunoaşte variante locale. 216 .

fără a lipsi însă decorurile unghiulare. La începutul mileniului al III-lea î. care nu reprezintă altceva decât evoluţii ale unui trecut şi ale unei gândiri locale. jumătatea sudică a Moldovei şi Dobrogea. explicate la rândul lor prin existenţa aşezărilor fortificate înconjurate cu şanţuri şi valuri de pământ. În paralel cu desfăşurarea tipurilor Gumelniţa şi Sălcuţa. care a avut ca arie de răspândire aproape întreg teritoriul Munteniei. atracţia pentru efectele cromatice fiind clară şi putând pune în evidenţă datarea din acea perioadă. iar decoraţia faţadelor locuinţelor este evidentă. ceramica de Gumelniţa (judeţul Ilfov). Dezvoltarea economică explică sau poate fi explicată prin urmele lăsate de posibilele lupte intertribale. dar acestea nu ating nici pe departe valoarea pieselor modelate în lut. Urme ale conflictelor sunt redate de valurile de pământ şi de şanţurile din jurul aşezărilor fortificate Ceramica de Gumelniţa şi particularităţile sale de reprezentare Cultura Decea 7. în cazul ceramicii Gumelniţa sunt preferate siralele. Pentru reprezentanţii Culturii Decea. comunităţile neolitice au înregistrat progrese în domeniul agricuturii. principala contribuţie la fondul cultural este cel din domeniul metalelor. Spre deosebire de vasele ceramice aparţinând culturii Boian propriu-zis. Artiştii culturii de Hamangia au executat şi figurine în marmură. Fiecare teritoriu are propriile sale valori. Manifestări culturale şi procese de aculturare în epoca metalelor pe teritoriul României 217 . se pot uşor evidenţia trăsăturile specifice elementelor ce aparţin Neoliticului. Cultura Cucuteni este specifică acestei perioade. În ansamblu. deoarece nu am s-ar face altceva decât să se taie din vechimea de exprimare a ceea ce este autohton. la care tipul dominant de ornamentare a ceramicii erau meandrele. în legătură directă cu manifestările anterioare ale Culturii de Tisa.antropomorfe.Hr. Pe fondul tradiţional al ceramicii Boian s-a constituit în Neoliticul târziu.2. în Transilvania s-a dezvoltat Cultura Decea. Nu este de neglijat prezentarea acestor detalii.

cea nord-pontică. perioadele caracteristice sunt: Hallstatt (1150-450î. triburile geto-dacice s-au confruntat cu noi experienţe culturale. pe teritoriul României au ajuns primele ecouri ale epocii fierului. Tezaurul de la Perşinari (judeţul Dâmboviţa) alcătuit din pumnale de aur. ba chiar o utilizare la scară mai largă a uneltelor din piatră. a dorienilor. a cărei ocupaţie de bază era păstoritul şi cultura plantelor (în număr foarte redus). Începând din secolul al XII-lea î. există o continuitate. – perioadă alocată ca aparţinând epocii bronzului.Hr.cea balcanică.Evoluţia nu este întreruptă în perioada prelucrării metalelor.) şi La Tène (450-1î. metalurgia fierului s-a răspândit în mod progresiv în zona Mării Negre şi a Mării Egee.). Pentru această epocă. pentru confecţionarea unor vase şi.Hr. a săgeţilor cu vârfurile confecţionate din silex. În directă legătură cu metalurgia bronzului trebuie considerată arta prelucrării metalelor preţioase. Înainte de a se termina prima vârstă a epocii fierului.Hr. eventual a unor podoabe. De o deosebită importanţă Trecerea de la folosirea exclusivă a uneltelor din piatră la cele din bronz Tezaure şi motive – urme culturale reale Hallstatt şi La Tène Urme ale epocii fierului Urme ale aculturaţiei în spaţiul românesc 218 . a cimerienilor. în epoca bronzului în ţara noastră se definitivează formarea civilizaţiei proto-tracice. Desoperită de hitiţi în Asia Mică. determinate în cele mai multe cazuri de interesele comerciale de schimb. rezultat al importantelor mutaţii de ordin istoric şi demografic. Obsesiva repetare a motivului spiral depus în vârtej trebuie explicată în legătură cu cultul solar. care se răspândeşte în această perioadă şi care se găseşte destul de des la civilizaţia getodacilor. pătrunzând la noi probabil pe două căi: . sunt doar câteva exemple dintr-un ansamblu de opere descoperite. ea fiind înregistrată în toate domeniile. După 1800 î. indiferent dacă este vorba de epoca bronzului sau cea a fierului. Din punct de vedere etnologic. Motivul spiralic (sau în spirală) interpretat în vârtejuri poate fi considerat o caracteristică a decoraţiei obiectelor din bronz. . Hr. Bronzul era rezervat doar pentru anumite arme. brăţările de la Oradea sau cele de la Sacoşul Mare (judeţul Timiş).

multe dintre acesta find absorbite de mediul autohton. şi V î. Cimerienii. s-a produs o puternică deplasare spre est a triburilor celtice. Implantate în teritoriul geţilor.. coloniile greceşti au adus pe teritoriu acestora o serie de elemente arhitectonice. Potrivit cronicilor lui Eusebiu. artistice şi meşteşugăreşti. pag.Hr. cu participarea corăbierilor din Histria învecinată92. din acest motiv respectivele populaţii ne sunt cunoscute foarte bine. meşterii geto-daci au realizat în secolele VI î. Arta româneacă .Hr. Vol I. coloniştii din Heracleea Pontică au întemeiat oraşul Callatis. În secolul al VI-lea î. în anul 657 î. În secolele VI î. statuete din bronz. colonişti originari din Milet au întemeiat oraşul Histria. Editura Meridiane. Cercetările recente pun în evidenţă aceste influenţe. Absorbind tehnologia evoluată prelucrării metalelor şi a formelor specifice sciţilor. fiind o clară dovadă de influenţă şi asimilare). 219 . Acestea pot fi astăzi admirate în special pe fragmente ce se păstrează în muzee şi.Hr. în care gravitau interese fundamentale pentru cetăţile greceşti şi statele asiatice aflate în contact cu lumea elenă. a înregistrat o puternică înfluenţă scitică93. ele nu trebuie înţelese ca efect al unei invazii. 40.Hr. sciţii şi sarmaţii au ocupat pe rând regiunea Pontului. cultura geto-dacilor (nu în totalitate ci numai în realizarea anumitor obiecte). deşi sunt însoţite în prezentări însoţite de elemente legendare şi fantastice. În perioada 280-270 î. iar către sfârşitul aceluiaşi secol a luat naştere Tomis. Ruinele construcţiilor şi monumentele realizate de greci pe litoralul Mării Negre pot astăzi demonstra capacitatea acestora de a realiza construcţii cu totul deosebite pentru acea perioadă. mai puţin la faţa locului. deplasare ce a influenţat destul de mult viaţa populaţiei din actualul 92 93 Înfiinţarea oraşelor pe ţărmul Mării Negre Prezenţa celţilor Vasile Drăguţ (1982). În acelaşi timp. şi V î. alături de valul de influenţă grecească.Hr.pentru eoluţia ulterioară a culturii geto-dacice a fost instalarea coloniilor greceşti pe litoralul Mări Negre şi pe cursul inferior al Dunării. cea mai cunoscută şi reprezentativă fiind cea de la Năeni.Hr. oglinzi circulare din bronz cu mânere decorate (ceea ce nu le este specific. pumnalele scurte (descoperite în Oltenia şi în Moldova).Hr.

Toate aceste infuenţe în spaţiul românesc nu fac altceva decât să îmbogăţească tezaurul de care dispunem. după formarea primului stat dac centralizat. Punctul cel mai înalt al unei aşezări era rezervat cetăţii propriu-zise. Lumea celtică s-a extins într-un mod aproape continuu. suprapunându-se sau alăturându-se numeroaselor altor grupări etnice. cu lumea greacă şi romană. 220 . Colecţia Biblioteca de Artă – arte şi civilizaţii. lucrurile capătă mult mai mare posibilitate de evidenţiere. Celţii au transmis triburilor getodace o parte din experienţa lor în domeniul metalurgiei şi în obţinerea vaselor din lut94.Hr. Ce se poate prezenta şi analiza astăzi ca valoare autohtonă? În primul rând poate fi înţeles raţionamentul construcţiilor de locuinţe şi ansamblurile de locuit. Există legături mult mai puternice care se răsfrâng asupra culturii locale. 229-231. din Peninsula Iberică până în Peninsula Balcanică şi zona Mării Negre. în jurul căreia au fost amenajate terase pentru construcţiile 94 Această civilizaţie a celţilor a cuprins o bună parte din Europa. să fim capabili să deosebim autohtonul de rezultatul final influenţat sau modificat. Este foarte important să putem înţelege şi apoi prezenta lucrurile în succesiunea lor firească. Formele specifice care pot fi astăzi analizate ca urme clare a unei influenţe celtice sunt vasele sub formă de urnă şi starchina adâncă (întâlnită cel mai des în nordul Olteniei). De acum se poate chiar vorbi de un fenomen de aculturaţie. Editura Meridiane. Bucureşti. din Italia până în insulele Britanice. 1978.. Mansuelli. din punct de vedere al unei analize culturale. Vol I. amestecându-se de cele ma multe ori cu ele. cu hitiţii. iar de la est la vest.teritoriu al ţării noastre.. În jurul anului 80 î. Toate acestea sunt foarte importante în înţelegerea trecutului şi de posibilităţile ulterioare de adaptare şi transformare într-un anumit spaţiu. pag. sciţii şi celţii95. la care putem adăuga pe cele anterioare. 95 Guido A. dar ei au avut capacitatea de a-şi păstra caracterele origirare. Civilizaţiile Europei Vechi.

Dispunem de astfel de monumente – ruine. Cele mai vechi temple dreptunghiulare ce se păstrează la Sarmisegetusa datează. Neîntâlnită la alte popoare. turismul cultural se poate baza pe construcţiile sau pe vizitarea ruinelor unor mari temple sau construcţii. România ar putea oferi destul de multe dn acest punct de vedere. de la Argedava – localitate identificată cu aşezarea de la Popeşti pe Argeş. Alături de marele ansamblu de cetăţi din m-ţii Sebeşului. încât să poată să-şi prezinte reala lor valoare.mai ales. de la Bâlca Doamnei (judeţul Neamţ). au suferit transformări şi amplificări. această tehnică de terase pentru construcţii se menţine. ca apoi să fim capabili să le valorificăm turistic. însă ruinele se pot vedea doar în puţine locuri. mai ales în timpul lui Decebal. Sanctuarele geo-dacice rămân fără echivalent în lumea antichităţii. Este foarte important să fie mai întâi cunoscute şi înţelese de noi.de locuinţe. din timpul lui Burebista. În general sunt construcţii funerare. această tehnică de consolidare a fost recunoscută ca fiind specific dacică. se cer amintite cetăţile dacice de la Tilişca (judeţul Sibiu). dornici de a-şi completa cunoştinţele sau doar pentru a-şi satisface curiozitatea. Toate aceste lucruri trebuie cunoscute şi. Unele dintre ele necesită o renovare particulară. Numărul lor este destul de mare. În toată lumea veche. Ulterior. Astăzi. care datează din aceeaşi perioadă cu cele mai vizitate obiective culturale de acest tip din Grecia sau Asia Mică. Ele atrag milioane de turişti. cât şi prin concepţia arhitectonică. trebuie făcute cunoscute şi valorificate prin intermediul turismului cultural. Pentru a se putea valorifica din punct de vedere turistic se cere un anumit efort în privinţa creării sau refacerii infrastructurii (şi aici mă refer nu numai la cea stradală). fără îndoială. O altă tehnică specifică realizării construcţiilor este aceea a stabilizării blocurilor din piatră cu grinzi din lemn. atât prin modul de organizare a ansamblurilor. o punere în valoare printr-o notă explicativă pentru populaţia Existenta unei generaţii de biectiveruine Sanctuare getodacice Cetăţi dacice 221 . ele nefiind în timp păstrate ca ruine cu valoare de patrimoniu istoric şi cultural.

15. secolul al IV-lea este caracterizat prin împletirea de forme artistice romane cu cele de tradiţie autohtona. La toate acestea se adaugă răspândirea noilor forme arhitectonice şi iconografice legate de religia creştină. Ceramica Daco-Getică. Dintre toate etapele. apar elemente noi. 222 . de mult apuse. Cripta de la Niculiţel este un autentic monument martiric. În acest fel turistul. de ce nu. orice 96 Modalităţi de punere în evidenţă a obiectivelor culturalistorice Particularităţile turismului cultural Intervenţia elementelor de cultură romane Monumentul paleocreştin de la Niculiţel I. În Italia. indiferent de nivelul lui de cultură sau de înţelegere a limbii. Prin intermediul turismului cultural aceste tipuri de monumente ar putea fi puse în valoare. Bucureşti. note expuse pe panouri la vedere. aici fiind inmormântate patru victime ale sângeroasei persecuţii anticreştine. Secolului al IV-lea îi este atribuit un monument deosebit de preţios pentru epoca paleo-creştină din ţara noastră.H.vizitatoare. poate intra în atmosfera acelor vremuri. Înaintând în timp. nu numai sub formă de broşuri publicitare şi de informare şi. absidă semicirculară şi nartex. Acest tip de turism la noi în ţară este destul de puţin pus în evidenţă de specialişti. după războaiele daco-romane. fără a-i tulbura liniştea. El este tupul de turism unde specialistul trebuie să intervină cu detalii de lămurire a unor aspecte până atunci neînţelese sau despre care se ştiau foarte puţine lucruri. Crişan. cu o simulare de trecere în timpul de maximă forţă a obiectivului. în care peisajul este lăsat pentru a fi admirat de fiecare turist. După războaiele romane. pe parcursul mai multor secole va avea loc un masiv transfer de forme artistice romane pe teritoriul vechii Dacii96. 1969. Este astfel implicat în această tradiţie nu numai fondul dacic. într-o notă mult mai puternică decât întro altă etapă. Din acest edificu de dimensiuni monumentale s-a păstrat intactă doar cripta de cărămidă. Editura Ştiinţifică. Turismul cultural nu trebuie privit ca un turism obişnuit. cu boltă. dar şi elementele culturale alohtone care fuseseră deja asimilate până atunci. tocmai necesare pentru a putea prezenta cu mai multă uşurinţă particularităţile dacice (geto-dacice) şi cele cu influenţă romană. pag. monumentul de la Niculiţel – o basilică cu trei nave.

Mansuelli. ca urmare a pătrunderii slavilor97. iar celor care au chemare profesională în această direcţie le revine parcă mai mult decât în orice domeniu o misiune şi o posibilitate profesională împortantă. Vol II.3. pentru că nu se cunosc şi nu se valorifică la adevarata lor valoare. dovadă stând urmele materiale lăsate. 223 .. 104. Bucureşti. Monumentele noastre stau şi se deteriorează în fiecare an. Alături de obiectele de artă cu influenţă bizantină descoperite pe teritoriul României. 1978. în special ale gepizilor. Este foarte important de cunoscut că în secolul al IV-lea arta popoarelor migratoare din ţara noastră este pusă în valoare prin intermediul câtorva tezaure ce fuseseră îngropate. fără întrerupere. în secolele VI-VII. Explicaţiile ce pot susţine provenienţa vizigotă şi. Colecţia Biblioteca de Artă – arte şi civilizaţii.. Unele dintre acestea erau realizate într-o zonă şi transportate în alta. Editura Meridiane. menţionându-se de fiecare dată ă „ se aud strigatele creştinilor ucişi de sabia călăului sau de animale. trebuie să încludă detaliile obsesive pentru ornament. Turismului cultural îi revin sarcini importante. tezaurul numit „Cloşca cu pui” . descoperit la Pietroasele (judeţul Buzău). Ba mai mult. Ceva mai săracă este ontribuţia lăsată de avari. ce pot crea un mediu favorabil captării atenţiei consumatorilor de turism cultural. ele considerându-se obiective turistice culturale de prim rang. Tezaurul „Cloşca cu pui” Prezenţa vizigoţilor în spaţiul românesc şi urmele lăsate de ei Slavii..vizitator al unor astfel de munumente (bine puse în valoare pentru a fi valorificate turistic). vizigot. se poate adăuga faptul că a existat o comunicare permanentă în întreg teritoriul. Atribuit căpeteniei vizigote Athanaric. în special 97 Guido A.” sunt puse într-o lumină teribilă. este cea mai reprezentativă operă de acest fel de pe teritoriul României. proprie gustului barbar. Secolul al VII-lea se remarcă printr-o varietate mai mare a elementelor culturale. prin măiestria celor care însoţesc grupurile de turişti. importante sunt tezaurele popoarelor migratoare. Despre altele şi. Civilizaţiile Europei Vechi. Fondul cultural autohton românesc şi elementele culturale noi aduse de populaţiile migratoare Sunt deosebit de interesante urmele lăsate de populaţia care a trăit aici. gepizii şi avarii 7. pag.

ceramica de tip Dridu a fost regăsită succesiv în numeroase locuri din ţară. la Alba Iulia dar şi în împrejurimile Iaşului. Descoperită iniţial pe Valea Ialomiţei. Ele pot fi astăzi (şi multe dintre ele sunt) laboratoare de lucru pentru cei care vor să înveţe sau să-şi creeze o ordine în evoluţia culturală locală. Legăturile şi influenţele popoarelor (şi care n-au fos deloc puţine) se regăsesc astăzi într-un mod foarte interesant. în secolele menţionate există o remarcabilă abundenţă de popoare migratoare. Vasele tezaurului dispun de un ornament deosebit de variat în care se recunosc motive de origine iraniană: animale fantastice afrontate sau în luptă. nelipsind însă însemnul creştin al crucii. compartimentată în naos şi pronaos. Procesul continuităţii se demonstrează cu ajutorul ceramicii de tip Dridu. În acelaşi context s-ar putea plasa şi construcţia bisericească de la Alba Iulia. Imaginea de valoare culturală a unei ţări nu este un câştig direct (material) ci este un câştig imens de imagine. În acelaşi timp ele pot reprezenta obiective prin care turismul poate câştiga direct sau indirect. care se constituie ca fenomen autohton. Această biserică de tip mononavat.despre construcţii. Aculturaţia înregistrată în secolele IX şi X este foarte interesantă în acest spaţiu. ce poate trăda în acest fel originea meşterului. indiferent de natura lor ca destinaţie finală. ălăreţi. Este tocmai perioada de început a influenţelor popoarelor migratoare dinspre nord. cu absidă Păstrarea valorilor culturale în muzee şi spaţii amenajate Ceramica de tip Dridu Tezauru de la Sânnicolaul Mare 224 . Deosebit de interesante sunt piesele tezaurului de la Sânnicolau Mare. care prezintă clare influenţe artistice din exteriorul ţării. Răspândirea ceramicii de tip Dridu pe un spaţiu larg demonstrează unui fond cultural comun. se poate observa cum au elemente comune. Există însă un fond cultural autohton puternic. În întreg teritoriul României. Urmele materiale se păstrează fie în muzee (în cazul vaselor ceramice sau a celor de dimensiuni mai mici) fie prin ruinele sau construcţiile încă păstrate în mărime naturală. dar şi continuarea influenţelor bizantine şi greceşti. dar şi inscripţii în limba greacă. chiar dacă influenţele sau particularităţile locale există. vulturi.

În acest caz. unde relaţiile cu Bizanţul erau destul de puternice. care în acastă perioadă a secolelor al IX-lea şi al X-lea este dominată de o stăpânire bizantină. au loc frământări politice şi militare. Este foarte interesant de urmărit arhitectura acestei perioade de mari frământări din România şi. pare a atesta cu mai multă claritate ascendenţa modelelor bizantine în acest spaţiu. Sibiel. care sunt uşor de sesizat prin mulţimea construcţiilor dotate cu ziduri de apărare sau cu o arhitectură care să pună în evidenţă acest fapt. În tot acest spaţiu stau mărturie obiective. XI.semicirculară. realizându-se direct pe stâncă şi prin planul său treflat. se detaşează o epocă distinctă din toate punctele de vedere. ei având tradiţional bordeiul. folosind ca toate popoarele migratoare. La rândul lor slavii nu au avut o arhitectură supraterană. În secolele X. Tilişca şi Sălişte. Deosebită este cetatea construită de Ioan Tzimiskes la Păcuiul lui Soare. Orlat. care pun în evidenţă inspiraţia autohtonă într-o deplină colaborare cu influenţele din exterior. Se şie că maghiarii. în special din Transilvania. cu abside laterale. el fiind considerat ca primul de acest fel. În această categorie de obiective se pot înscrie cetăţile de la Răşinari. Troesmis şi altele. Capidava. Sunt deosebite aceste ruine prin modalitatea de construire a unui lăcaş de cult în acea perioadă. corturile. XII. Nu trebuie însă neglijate şi celelalte regiuni geografice ale României. un ostrov dunărean situat în aval de cetatea Dorostolon. În aceeaşi notă de interes turistic ar putea fi menţionate ruinele bisericii construite la Niculiţel în secolele XI-XII. Axiopolis. Urme ale refacerii unor obiective importante se pot vedea foarte clar în Dobrogea. atât maghiarii cât şi slavii au împrumutat Influenţele bizantine prezente în Dobrogea şi în restul ţării Ruinele de la Niculiţel Tipuri tradiţionale de locuire 225 . Dorostolon. cunoscut în arhitectura medievală de la noi din ţară. Săşciori. până la stabilirea lor în Panonia nu au dispus de o arhitectură proprie. stăpânire ce îşi pune foarte clar amprenta arhitecturală şi culturală în cetăţile Carsium. Jina. Dinogeţia. Prin această arhitectură nouă. Tradiţia românească în arhitectură era reflectată în folosirea lemnului.

aflată în strânsă legătură cu lumea bizantină.1. Nu trebuie minimizată importaţa înfiinţării „Mitropoliei de la Argeş”. Nu trebuie neglijat aspectul formelor arhitecturii romanice. 55-56 226 . Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Prin vechime. când se resimt uşor influenţele goticului timpuriu. eveniment plin de consecinţe 98 Importanţa turismului cultural religios Arhitectura religioasă – parte a turismului culturalreligios Corina Nicolescu (1971). pag. Bucureşti. prin aducerea aici în anul 1359 a lui Hiacint de la Vicina 98. Particularităţi ale arhitecturii religioase din România în secolele X-XII Lăcaşurile de cult reprezintă o formă importantă de punere în valoare a unui patrimoniu turistic cultural. pe Mureş unde se pare că s-au refugiat călugării izgoniţi de la Cenad. Stilul romanic este predominant până spre finele secolului al XIII-lea. Valoarea religioasă este doar o parte dintr-un ansamblu de elemente pe care le conţine. românii ridică lăcaşuri de cult dominaţi de religia ortodoxă.acest material şi l-au utilizat. datând cu probabilitate de la sfârşitul secolului al XII-lea. Stilurile arhitectonice sunt diferite în funcţie de vechime şi de influenţele exterioare. Menţiunile documentare cu privire la bisericile şi mănăstirile catolice din lemn construite în secolul al XI-lea nu fac decât să demonstreze preluarea arhitecturii din lemn din mediul autohton. după multe secole de la realizarea unor astfel de construcţii le putem admira ca urmare a bunei calităţi a pigmenţilor şi a rezistenţei zidurilor.3. la toate evenimentele naturale şi militare. Cultura bizantină în România. Nu puţine sunt cazurile în care astăzi. Arhitectura romanică 7. Cel mai bun exemplu pentru acest proces clar de aculturaţie este mănăstirea de la Hodoş-Bodrog. a căror răspândire este în strânsă legătură cu aşezămintele catolice ce aparţineau în general populaţiilor de origine germanică stabilite prin colonizare. formă. un lăcaş de cult are foarte multe lucruri de prezentat. În ceea ce priveşte particularităţile locale – geografice. Cel mai vechi edificiu care ar puta fi atribuit primei faze a colonizării săseşti este biserica de la Viscri. Influenţele bizantine în acest domeniu sunt mult mai puternice decât în oricare altul. dimensiune şi istorie.

In acest fel. la un moment dat. Nicolae din Curtea de Argeş şi biserica Domnească din Câmpulung Argeş. Cel mai important monument în stil romanic din Transilvania este Catedrala romano-catolică din Alba-Iulia. Tipuri de arhitectură religioasă folosite în Transilvania Cultura rurală 7. pentru a reuşi să le punem în valoare din punct de vedere cultural. coloniştii saşi şi ordinele călugăreşti catolice aduc în Transilvania arhitectură în stil romanic. În această perioadă. Nu trebuie neglijate din prezentările unui patrimoniu cultural. Pentru a înţelege mult mai bine astăzi aceste elemente şi. cele mai impotante construcţii religioase sunt biserica Sf.2. Pentru secolul al XIV-lea. decoraţia exterioară a absidelor sau portalul sudic prezintă o decoraţie prin excelenţă romanică. însă marea majoritate a capitelurilor şi sistemul de boltire poartă amprenta stilistică a goticului timpuriu. elemntele de cultură (fiind cuprinse aici în special lăcaşurile de cult) din mediul rural.pentru organizarea vieţii bisericeşti. Catedrala de la Alba-Iulia. prezintă numeroase forme stilistice. Particularităţi ale arhitecturii religioase din România în secolele al XIV-lea şi al XV-lea Cu cât se înaintează în timp se observă dezvoltarea în spaţiu a construcţiilor monahale. Datorită schimbării mai multor echipe de meşteri şi faptul că înălţarea edificiului s-a produs într-o perioadă în care romanicul s-a confruntat cu noul val arhitectonic al goticului timpuriu. biserica din Herina (judeţul Bistriţa-Năsăud) pune în valoare elementele caracteristice stilului romanic. mai mult. primul element care trebuie menţionat este faptul că aparţin tehnicilor de Arhitectura religioasă în ţinuturile sudice 227 . Fiecare dintre ele a suferit modificări şi reconstrucţii în timp. cel mai bun exemplu poate fi lăcaşul de cult de la Cisnădie sau Ghimpăr. Într-o prezentare generală. nealterată a unei societăţi. Acest mediu redă. neaşteptat de înaltă. în cele mai multe din cazuri.3. valoarea reală. Deosebit de expresivă ca siluetă.

În nordul Olteniei sunt oferite cele mai bune condiţii de realizare a lăcaşurilor de cult. cu faţadele cu alternări de cărămidă şi tencuială.construcţie specific bizantine. bine proporţionat. biserica din Curtea de Argeş este un edificiu de extremă importanţă pentru înţelegerea posibilităţilor şi aspiraţiilor culturale ale Ţării Româneşti din secolul al XIV-lea. Materialele folosite în construcţiile religioase Importanţa culturală a mănăstirilor din nordul Olteniei Mănăstirea Cozia 228 . ctitoria argeşeană fiind destul de generoasă în privinţa dimensiunilor. dar şi cu însemne heraldice precum vulturul bicefal. Ancadramentele ferestrelor sunt decorate cu elemente vegetale. care sunt susţinute pe stâlpi masivi de zidărie. Primul element de acest tip este piatra de râu folosită ca material de construcţie. trebuie observat că edificiul argeşean aduce în atenţie elemente noi. ctitoria lui Mircea cel Bătrân se încadrează mai degrabă în tradiţia arhitecturi din Ţara Românească. Al doilea element este cel dimensional. Sistemul de boltire a naosului este caracterizat prin arcuri mari. Reprezentativă este însă biserica mare a Mănăstirii Cozia (judeţul Vâlcea). dar şi elementele decorative. cu un substrat clasicizant”. Dincolo de asemănările tipologice indiscutabile cu modelele bizantine. căreia i-a fost întotdeauna proprie o înţeleaptă potolire a tendinţelor de verticalitate. Foarte puţin afectată de trecerea timpului. Biserica mare a Mănăstirii Cozia a fost realizată în strânsă legătură cu ornamentele sârbeşti de pe Valea Moraviei. Aceast lăcaş se prezintă un obiectiv admirabil. Bizantinologul francez Gabriel Millet spunea că „prin proporţiile sale. având comune cu acestea soluţiile de plan şi de elevaţie. o fericită armonie a proporţiilor. care nu pot fi înţelese decât în contextul unui mediu artistic original. Pot fi menţionate Mănăstirea Vodiţa (judeţul Mehedinţi) şi Mănăstirea Tismana (judeţul Gorj).

În nordul Olteniei.Influente si particularitati in exprimarea arhitectonica si in pictura zidului de incinta si al bisericii Manastirii Tismana Privit din punct de vedere turistic. Obiectivele culturale (nu numai cele religioase. turismul cultural este destul de bine pus în valoare. Nu numai în nordul Olteniei obiectivele turistice sunt bine reprezentate. iar turiştii nu sunt nevoiţi să parcurgă distanţe mari de la un obiectiv la altul. unde ctitoriile domnitorilor moldoveni dăinuie de secole. Se poate chiar vorbi de arhitectura epocii lui Ştefan cel Densiatea mare a obiectivelor culturalreligioase în nordul Olteniei Turismul cultural în nordul Moldovei 229 . o analiză structurală a turiştilor din punct de vedere al provenienţei. dar şi în Moldova. de ce nu. Este foarte interesant de văzut ce anume îi atrage pe turişti la Mănăstirea Cozia. deoarece densitatea acestora este de-a dreptul impresionantă. dar acestea ocupă un loc însemnat) sunt destul de numeroase. ar fi foarte interesant de analizat fluxul turiştilor interesaţi de ansamblul monahal de la Cozia şi. al gradului de revenire şi al nivelului de interes. al vârstei. Bine pusă în evidenţă din punct de vedere al turismului cultural-religios este zona de nord a Moldovei. Ele sunt prezente şi în Transilvania.

În timp ce şcoala de arhitectură din Moldova reuşea în secolul al XV-lea să-şi formeze un stil propriu. Mănăstirea Neamţului Şcoala de arhitectură din Moldova Influenţele gotice şi bizantine 7. Orice turist nu poate rămâne insensibil la vederea lăcaşului. ştiind să beneficieze de experienţele bizantine şi gotice. reprezintă edificiul la care sunt fructificate toate experienţele arhitecturii religioase din Moldova. aducând aminte de fiecare dată că aici stau pentru odihna veşnică cei care au participat odinioară la organizarea acestui lăcaş de cult şi de cultură. Mănăstirea Neamţului – întreg edificiul. reuşind să ajungă la o fizionomie stilistică bine determinată. care formează o friză decorativă sub cornişă. Plastica arhitectonică a impresionantului edificiu este realizată prin includerea mai multor elemente: pietrăria cu profile gotice. la vederea turlei înălţate deasupra sistemului de arce etajate. care fuseseră începute în secolul al XIV-lea. Ca urmare a faptului că majoritatea caselor de locuit erau din lemn.3. şcoala de arhitectură din Moldova era deplin maturizată. cu inerente variante locale.3. Influenţe ale Renaşterii europene în România în secolul al XVI-lea Răspândirea formelor stilistice ale Renaşterii poată fi urmărită în toată România. în principalele oraşe din Transilvania se făceau eforturi pentru terminarea bisericilor cu trăsături gotice. primeşte sute de mii de turişti. a căror curiozitate este completată cu liniştea ce-i înconjoară. În Transilvania şi Crişana formele stilistic ale Renaşterii 230 . Anual. peisajul urban nu suferă modificări majore în urma introducerii elementelor decorative renascentiste la casele din piatră. Biserica Înălţării de la Mănăstirea Neamţului a reprezentat pentru mai bine de o sută de ani prototipul principalelor ctitorii ce urmau a fi ridicate în Moldova. Elementele care permit o iluzie optică de alungire este faţada cu benzi verticale de cărămidă smălţuită.Mare în Moldova. Mănăstirea Neamţului este un aşezământ de prestigiu ce datează din vremea lui Petru Muşat şi. discurile de ceramică smălţuită. La sfârşitul secolului al XV-lea.

Ca urmare a faptului că majoritatea caselor de locuit erau din lemn. Răspândirea formelor stilistice ale Renaşterii poată fi urmărită în toată România. Castelul de la Brâncoveneşti (judeţul Mureş). cu inerente variante locale. care în acea vreme peregrinau prin Europa în căutarea unui loc de muncă. Castelul de la Aghireşti (judeţul Cluj) şi Castelul de la Şimleul Silvaniei (judeţul Sălaj). În categoria reşedinţelor concepute şi decorate în stil renascentist. lucruri care pot fi observate de orice turist interesat de acest tip de obiective. În Transilvania au fost construite în secolul al XVI-lea mai multe castele. cu ancadramente specifice acestui stil. În categoria reşedinţelor de tip curte poate fi menţionată Curtea Veche din Bucureşti. Răspândirea stilului renascentist în Transilvania şi Crişana Casa Domnească din Slatina 231 . de o deosebită importanţă este Casa Domnească de la manăstirea Slatina. Biserica episcopală din Curtea de Argeş prezintă particularitati în exprimarea arhitecturală. Folosind un arhitect italian (Petru Cercel fiind un mare admirator al operelor renascentiste) pentru continuarea vechiului palat al lui Mircea cel Bătrân. îngrădite cu turnuri de colţ. Iniţial gotic.erau adoptate cu interes de nobili. elementele Renaşterii s-au redus la părţile de pietrărie profilată. dă un nou aer acestui spaţiu. caracterizate printr-o patrulateră. peisajul urban nu suferă modificări majore în urma introducerii elementelor decorative renascentiste la casele din piatră. Palatul Voievodal din Turda a fost modernizat în stil renascentist spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Ele apăreau doar la ornamentele ferestrelor şi portalurilor. Cele mai importante reşedinţe nobiliare de tip adunat (ca o completare de stil lacele menţionate anterior) sunt Castelul de la Mănăstirea (judeţul Cluj) şi aşa-numitul Palat Voievodal dinTurda. Din această categorie fac parte Castelul Făgăraş. dar poate cea mai reprezentativă locuinţă domnească este cea a lui Petru Cercel de la Târgovişte. Răspândirea cu ajutoul unor meşteri italieni. în jurul căruia sunt distribuite patru corpuri de clădire.

Aceste obiective intră astăzi în categoria celor mai vizitate monumente religioase din ţară. prin dimensiune şi prin capacitatea de impunere asupra privitorului. În Ţara Românească. în acelaşi timp. Ele atrag prin stilul arhitectonic local. Cu toate acestea. ce s-au concretizat în monumente de prestigiu.Particularitati in exprimarea realizarii coloanelor Influenta bizantina in pictura romaneasca Elementele de decor arhitectural utilizate intrarea in Curtea Episcopala de la Curtea de Arges Foto: Camelia Teodorescu Renaşterea pătrunde uşor şi în arhitectura religioasă a vremii. În secolul al XVI-lea se poate vorbi despre continuitatea şcolii de arhitectură din Moldova. care exprimă o noutate pentru constructorii acelor vremuri. moştenirea arhitectonică a fost în bună parte distrusă de invazii şi de luptele interne. de cele mai multe ori găsindu-si explicaţia ca fiind un raport fundamantal dintre om şi lume. pridvorul exprimând o relaţie specifică dintre interior şi exterior. precum biserica Mănastirii Dealu sau biserica episcopală din Curtea de Argeş. Este impresionantă arhitectura întregului edificiu. dar deosebit de semnificativ este pridvorul deschis. au fost iniţiate ctitorii ale domnitorilor Radu cel Mare şi Neagoe Basarab. Pătrunderea elementelor Renaşterii în arhitectura religioasă 232 .

pentru întreaga ţară. Lăcaşurile de cult cu valoare culturală inegalabilă din Moldova sunt punctele principale de atracţie turistică ale acestor locuri şi. În aceste cazuri ele rămân credincioase goticului şi influenţlor bizantine. procesul evolutiv de la tipul de pridvor închis la cel deschis. cele mai multe dintre ele sunt intrate în patrimoniul cultural.În ceea ce priveşte arhitectura religioasă a secolului al XVI-lea. formele decorative ale Renaşterii sunt destul de timide. reprezentând astfel o posibilitate extraordinară de valorificare turistică. Tot la Mănăstirea Humor trebuie remarcată absenţa turlei pe naos şi apariţia deasupra camerei mormintelor a unei cameretezaur. Astfel. Acest secol nu este deloc de neglijat deorece este perioada în care importante monumente religioase sunt construite în întregime sau sunt refăcute unele dintre ele care au fost distruse în urma unor evenimente naturale sau din cauza invaziilor şi a războaielor. prin particularităţile arhitectonice prezente la biserica Mănăstirii Humor se poate observa pridvorul deschis şi. Particularităţile pot fi observate şi la biserica Mănăstirii Moldoviţa unde. cu elemente lombarde şi toscane. Influenţa renascentistă în arhitectura religioasă se face simţită în Moldova secolului al XVI-lea. renunţarea în cazulacestuia la ferestre. Masivitatea stâlpilor de zidărie care susţin arcadele indică. Singurul element bisericesc coneput şi executat integral în stilul Renaşterii este capela pe care canonicul Ioan Lázo a adăugată pe latura nordică a Catedralei romano-catolice din Alba-Iulia în anul 1512. că ea a preluat planul bisericilor Particularităţile arhitecturale ale Mănăstirii Humor Mănăstirea Moldoviţa şi importanţa ei în turismul cultural 233 . fără îndoială. Particularităţile de ordin arhitectural permit celor care vor să înţeleagă mai multe decât elementele comune ale unui lăcaş de cult. De asemenea. de fiecare dată e bine de menţionat celor care o vizitează. dar şi elemente de raportare la un trecut şi o relaţie în timp şi spaţiu de care trebuie să ţinem seama. Multe dintre acestea reprezintă astăzi pentu noi nu numai imaginea şi importanţa unui lăcaş de cult.

sau asemănarea cu biserica Mănăstirii Humor. iar ancadramentele în stil gotic moldovenesc se alătură elementelor care fac evidentă indubitabila legătură cu tradiţia. dar şi cu elemente noi. fiind prevăzută cu o cameră a mormintelor. Nu este cu nimic greşit să fe prezentate elementele noi. Fiecare ţară europeană şi nu numai încearcă să promoveze o şcoală proprie. de a avea pridvorul deschis. Toate aceste elemente de asemănare nu fac altceva decât să mărească şi mai mult curiozitatea turiştilor de a vedea toate ctitoriile monahale la care se face referire. Mănăstirea Suceviţa prezintă toate caracteristicile unui lăcaş de cult mănăstiresc din secolul al XVI-lea. pusă în valoare de fiecare dată şcoala de arhitectură din Moldova. Într-o notă destul de asemănătoare (poate şi datorită faptului că au fost ridicate în aceeaşi perioadă) se înscrie şi Mănăstirea Dealu. pentru a-şi forma propriul sistem de valori referitor la acestea. Tocmai de aceea este necesară menţionarea unei şcoli proprii româneşti. care a pus bazele unei arhitecturi locale dintr-o anumită perioadă. ca o caracteristică a Partiularităţile arhitecturale ale mănăstirilor moldoveneşti Ansamblul cultural – religios de la Suceviţa Mănăstirea Dealu 234 . ca o necesitate. Tocmai de aceea se poate spune că Mănăstirea Dealu se alătură prin compoziţia spaţiului funerar mănăstirilor moldoveneşti. Întrepătrunderea elementelor de influenţă dintr-o parte în alta a Europei este absolut normală. renascentiste în cadrul bisericilor din nordul Moldovei sau la alte edificii din ţară. preluate de aceasta de la alte şcoli. venind în acelaşi timp cu implicaţii ale ei în alte zone pe glob. ansamblul monahal de la Suceviţa aparţine arhitecturii româneşti şi ilustrează în acelaşi timp vigoarea unui fenomen cultural capabil de superbe acte de generozitate având capacitatea de a absorbi şi o inconfundabilă calitate a sintezei şi a interpretării. poduri. alimentare si obiecte casnice. construcţii religioase. prezentări de obiecte vestimentare. infrastructură de drumuri.mănăstirilor de la Putna şi Neamţ. ca urmare a liberei circulaţii de informaţie materializată în construcţii de locuinţe. Trebuie. Realizat în forme tradiţionale.

dar şi prezentarea elementelor comune ca şi compoziţie şi stil. elemente ce au ajuns în Ţara Românească prin intermediul şantierelor de la Istambul. Prezentarea obiectivelor în funcţie de perioada în care au fost construite. Orice consideraţii privitoare la anumite fenomene petrecute în ţările europene pe parcursul secolului al XVIIlea trebuie raportate la perioade scurte. Influenţa barocului şi a neoclasicului în cultura românească – regăsirea prin intermediul turismului cultural Secolul al XVII-lea a adus nu numai în România. măreşte calitatea şi valoare epocii respective şi ridică în acest fel nivelul cultural local şi naţional. 7. cu cât timpul scurs peste acestea este mai mare. Efortul este cu atât mai mare. măreşte valoarea culturală a fiecăruia dintre ele. Astfel. pietrarii de la Mănăstirea Dealu erau familiarizaţi cu arhitectura otomană şi cu repertoriul său decorativ – elemente care pot fi observate în partea vestică a acesteia. dar pentru întreaga societate europeană o stare generală de agitaţie.4. Este singura modalitate de punere în valoare a ceea ce avem lăsat de secole în patrimoniul nostru. deoarece de la o perioadă la alta au avut loc schimbări rapide între raporturile de forţă dintre ţări. biserica Mănăstirii Dealu este o creaţie autohtonă.arhitecturii medievale româneşti. Influenţele pe are le resimte însă sunt caucaziene şi arabe. fără echivalent în alte arhitecturi ale epocii. ca şi interesul. Fiecărui turist iubitor de natură şi cultură locală este bine să i se ofere posibilitatea de a căuta legăturile timpului şi tipului de realizare a obiectivelor. evident şi în stadiul lor de Particularităţi ale situaţiei generale a ţărilor europene şi a cadrului politic existent 235 . unde apar bolţari divers coloraţi cu tăietură ondulată. Ce trebuie însă reţinut şi transmis turiştilor ca şi elemente de cultură este faptul că atât prin program cât şi prin compoziţia spaţială.

Hatzfeld. Clasicism şi baroc. I.la noi au ajuns abia în secolul al XVIII-lea. putem observa exprimaea artistică a acestei stari. Madrid. mulţi dintre oamenii de creaţie din acest spaţiu mediteranean fiind nevoiţi să-şi caute protectori sau locuri de afirmare în alte ţări. Dacă în îtalia şi în centruc continentului se făceau simţite shimbările. Mult mai tarziu. şi la noi. pag. Editorial Gredos. Prin conotaţiile sale fundamentale. Vol. 99 Termenul de „baroc” Influentele din sudul si vestul continentului asupra artei si arhitecturii româneşti Romul Munteanu. lipsit de simţire. 100 H. cuvântul baroc desemnează un stil. În spaniolă există termenul de „barrueco”. 1966. literatură şi în modul de exprimare în construcţii nu este altceva decât barocul. Un exemplu destul de puternic este dat de Italia. în mai mică măsură. 236 . care se poate observa. Bucureşti. termenul de baroc apătă un sens opus iregularului. Acest curent în artă. Numeroase cercetări atestate de documente duc spre cuvântul portughez „ barroco”. cae putea deriva din latinescul „verruca”99. Editura Allfa. 1998.dezvoltare sau de involuţie economică. Ducatele italiene sărăcesc pe parcursul secolului al XVI-lea şi preponderenţa intelectuală şi artistică a unor centre de cultură din această arie geografică scade în mod sensibil. în pictură şi. Cei mai mulţi cercetători stabilesc acest traseu etimologic al cuvântului baroc. Pornind de la starea de agitaţie aproape generalizată în Europa. Ei ne-au adus aici un suflu nou în arhitectură. 71. un gen specific. Influenţele vestice ajung în ţara noastră cu ceva întârziere.419. care iniţial avea evidente conotaţii negative ce trimiteau către imperfecţiune. o epocă. desemnând astfel un obiect cizelat cu multă fineţe. pag. împur. în special în tot ceea ce cuprinde arta. Important pentru teritorul ţării noastre este faptul că s-au stabilit contacte cu lumea vestică şi sudică a continentului prin intermediul meşterilor care erau neoiţi din cauza situaţiei economice precare să părăsească zonele de origine. ca şi cel de „berrocal” ce face referire la un ansamblu de stânci100. Estudios sobre el barroco.

Din punct de edere formal. Editura Meridiane. se poate spune că arhitectura secolului al XVIII-lea manifestat o deosebită receptivitate pentru caracteristicile decorative ale barocului101. de moda de la 101 Vasile Draguţ. Procesul de emancipare în arhitectură este destul de vizibil. În Moldova. 419. Bucureşti. seculul al XVIII-lea se prezintă cu o configuraţie complexă. pe de altă parte. În Transilvania. 237 . realizările sale fiind capabile să demonstreze că în ciuda asupririlor existente. de centrele transilvănene.Cladirea Primariei din Sibiu Muzeul Brukenthal din Sibiu Foto: Camelia Teodorescu Considerat prin prisma sumbră a domniilor fanariote şi catalogat ca fiind o perioadă de declin. se înregistra defapt o trezire socilă şi naţională. Arta românească. pag. I. Casele mici îcep să prindă viaţă şi este semnificativă înmulţirea caselor de zid construite în mediul urban.. 1982. Vol. Crişana şi Banat arhitectura barocă a fost impusă ca arhitectură oficială a Imperiului Habsurgic. arhitectura barocă ajunge destul de greu mai mult sub forma unor ecouri mediate pe de o parte.

pentru care se cereau construcţii corespunzătoare. În Ţara Românească. 238 . cu precădere din cea gotică. Acum au fost create instituţii noi. . bogata moştenire a arhitecturii brâncoveneşti a marcat întreaga activitate arhitectonică. spitale. În timpul revoluţiei de la 1848 el a ocupat funcţia de architect şef al oraşului Bucureşti.Istambul. cum ar fi: . Cuza a condus Direcţia Lucrărilor Publice. Unul dintre arhitecţii cu o activitate bogată a fost Alexandru Orăscu (1817-1894). unde barocul fusese adaptat concepţiei decorative de tradiţie oriental-islamică. ar fi: .Muzeul de istorie al oraşului Bucureşti (fostul Palat Şuţu). caracterizat prin prelucrarea în mod necrotic a unor elemente constructive din arhitectura feudală. locuinţe. palate. biserici. I. În afara stilului neoclasic s-a dezvoltat şi stilul romanic. neoclasicismul este prezent şi după revoluţia de a 1848.Clădirea fostului Hotel Bulevard. .Cinematograful Bucureşti (1884). În România. S-au construit cazărmi. În acest stil se încadrează ca model de realizare Palatul Mogoşoaia. iar sub domnia lui A. Dintre cele mai reuşite construcţii realizate după planurile sale.Casa Universitarilor din Bucureşti.

Universitatea din Craiova. În aceste condiţii au fost construite: . cât şi de unele procedee şi forme artistice venite din exterior.Vechea cladire a Ministerului Agriculturii (1896). . de obicei din Austria sau Franţa). 239 . În astfel de împrejurări a apărut un nou stil în arhitectură.CEC-ul (1896-1899). .Muzeul de istorie al Bucureştiului (Palatul Şuţu) – intrarea principală şi detaliu de arhitectură Foto: S. .Institutul de medicină şi farmacie (1900-1902). După 1877 s-a impus un ritm accelerat construcţiilor. Costachie Tot în acest stil au fost reconstruite clădirile de incintă ale Mănăstirii Tismana. .Casa lui Mihail din Craiova (astazi Muzeul de artă). . fost Palat al Justiţiei (1891). numit Eclectic (care ţine seamă de elementele din vechea noastră artă a construcţiilor. .Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. . .Teatrele din Cluj şi Oradea.Palatul Băncii Naţionale (1833-1885). .Atheneul Român (1886-1888).Palatul Poştei din Bucureşti (1900).

arhitectura românească a cunoscut o mare dezvoltare.Atheneul Român Foto: S. au realizat o artă a construcţiilor legată de noile necesităţi apărute. treptat. Costachie În secolul al XIX-lea. Costachie 240 . Arhitecţii au pornit de la tradiţia constructivă populară şi. Clădirea CEC-ului Impresionant monument de artă arhitectonică Foto: S.

care erau illuminate. Războaiele mondiale au fost singurele care au interrupt construirea unor instituţii cu valoare arhitecturală deosebită. Perioada interbelică acordă o mare libertate de gândire în arta românească. care se remarcă printr-o arhitectură deosebită. Pentru această perioadă atmosfera artistică europeană apare ca fiind complexă. arhitectura perioadei interbelice prezintă contrastul ce apare între curentele moderniste ale arhitecturii mondiale şi curentul de arhitectură românească. Oradea. Ca architect. Anghel Saligni a folosit betonul armat pentru realizarea silozurilor în unele porturi dunărene. care pun în valoare capacitatea artistică a arhitecţilor.Bucureşti. Timişoara. Construcţii moderne ralizează inginerii Anghel Saligni. justificându-şi aceste investigaţii prin dorinţa de a pune artele în accord cu ritmul vieţii moderne. pavate şi curate pe de o parte şi periferia oraşelor. în această perioadă se remarcă Petre Antonescu. După 1950. În ţara noastră apar şi construcţiile moderne în cere se folosea metalul şi betonul armat. Cluj.În întreaga lume. arhitectura românească se orientează mai mult spre realizarea de locuinţe colective. rezultat din prelucrarea elementelor vechi. ci capacitatea de acoperire a necesarului de locuinţe cu character social. creatorii de artă din această perioadă caută mai departe forme noi de exprimare artistică. Există şi realizări arhitectonice. Până în 1950 apare un mare contrast între centrele oraşelor mari. George Constantinescu şi Elie Radu. Craiova. Ca stil. O primă ameliorare s-a produs în Bucureşti. însă Apariţia construcţiilor din beton armat Impunerea în arhitectura românească a lui Petre Antonescu şi a lui Grigore Cerchez 241 . În România oraşele capătă tot mai mult o nouă înfăţişare. tradiţionale. Elementele arhitectonice româneşti au stat la baza inspraţiei lui Grigore Cerchez. El a pus pe primul plan elementele vechii arhitecturi naţionale. El a reuşit să realizeze o arhitectură demnă de marii creator de stiluri la Institutul de Arhitectură. zone neiluminate şi necanalizate. unde s-au construit cartiere de locuinţe după anumite planuri. Nu estetica este cea urmărită. El are o contribuţie importantă la construirea Prefecturii Dolj (Craiova).

Ea se naşte odată cu primele necesităţi. Vechimea artei populare româneşti Legătura dintre arta populară. Picturile bisericeşti nu pot da lămuriri din acest punt de vedere. Nedepăşind rolul modest ce-l ocupă. Ca şi limba populară. ea şi-a urmat o dezvoltare a ei. Sunt rezultatul unei dezvoltări succesive.5. Prin ea. palatelor s-au schimbat în funcţie de dorinţele ctitorilor influenţate de curentele din exterior. deci ale artei înaintaşilor noştri. Mai întâi pentru că unei arte populare în general nu i se poate stabili o vârstă.mult reduse numeric fată de perioada anterioară. bictura bisericească şi aşezările omeneşti 242 . însă românitatea şi-a căpătat fizionomia sa particulară şi distinctivă. 7. proprie. ţăranul roman se deosebeşte de vecinii săi de alt neam. iar gravuri şi picturi profane din trecut. Ea este una din maniestările caracteristice ale poporului nostru. n-avem. De asemenea nu este uşor să stabilim originea artei noastre populare. la fel ca şi prin graiul său. Arta populară românească – expresie a culturii româneşti Menţinerea neclintiă a limbajului constituie cea mai bună probă a continuităţii acivităţilor şi vieţii într-un anumit spaţiu. iar transformările ei succesive cu greu se pot urmări. Vechimea artei noastre tărăneşti trebuie să fie aceeaşi ca şi a primelor aşezări ale poporului nostru. Perfecţiunea tehnicilor şi mai ales complicaţia măiestrită a unora din izvoade. Admisibil însă se pare că asupra elementelor constitutive trace şi romane s-au adăugat ulterior influenţele slave. Ne lipsesc încă elemente suficiente de comparaţie. arta ţărănească şi-a cucerit locul ce i se cuvine în rândul preocupărilor culturale. mai ales la noi. De când datează şi de unde se trage această artă populară? Răspunsul nu este tocmai uşor. Nu avem documente grafice ale traiului intim. Exprimarea vaorilor culturale trebuie să înceapă cu acest lucru. sunt cea mai bună dovadă a unei vârstei înaintate. În timp ce stilurile arhitectonice ale clădirilor şi bisericilor. arta populară a rămas neschimbată.

care contribuie în acelaşi timp o probă a vechimii ei. este marea ei varietate după diferite regiuni. este cu totul remarcabilă. folosind un singur fel de materie primă prelucrată în una sau mai multe tehnici. 243 . ci este vorba de un ansamblu de tehnici şi de materiale care se folosesc în realizarea acestui lucru deosebit de impresionant. Varietatea portului popular românesc. totuşi. Aceasta se poate explica prin condiţiile diferite în care se dezvoltă fiecare dintre ele. În componenţa costumului popular românesc nu intră un singur gen de artă. constituind una din principalele preocupări ape populaţiei româneşti. menţinută în cadrul unei evidente unităţi de stil.COSTUME TRADIIONALE ROMANESTI DIN OLTENIA Costume populare gorjenesti – Muzeul portului popular din Tismana Foto. iar prin croiala sa subliniază forma corpului fără să o artificializeze. Costumul românesc are o compoziţie simplă şi clară. arta munteanului diferă de cea a ţăranului de la câmpie. Camelia Teodorescu O caracteristică a artei româneşti. Deşi aceeaşi ca trăsături generale.

Arta ţărănească şi-a cucerit locul ce i se cuvine în rândul preocupărilor culturale Preocupari ale taranului roman Vechimea artei noastre tărăneşti trebuie să fie aceeaşi ca şi a primelor aşezări ale poporului nostru Muzeul “Dumbrava Sibiului” Foto: Camelia Teodorescu Arta populară nu se reduce doar la costumul popular ci şi la măiestria de a realiza. Acestea sunt încă destul de des întâlnite în satele româneşti. dar cele mai bine păstrate şi puse în evidenţă din punct de vedere cultural-turistic sunt cele care se păstrează astăzi în muzee „ale satului”. Ata de a realiza locuinţe tradiţionale Muzeele satului românesc 244 . valorile culturale stau organizate pe regiuni geografice. o adevărată comoară păstrătoare a valorilor culturale tărăneşti. punând astfel în evidenţă particularităţile locale din întreaga ţară. locuinţele. În această notă se înscrie Muzeul „Dumbrava Sibiului”. fară o tehnică deosebită. Aici. de interior. Sunt în fiecare muzeu al satului prezentate elemente ale arhitecturii rurale dar şi obiecte casnice.

Este necesar să facem cunoscute valorile locale. cum ar fi: natură. bazate pe amestec de elemente culturale săteşti şi urbane.6. valoare. Numai într-un anumit context putem înţelege procesul diversificării culturale. pe manifestarea unor forme culturale noi. precum subculturile. civilizaţie. dar mai întâi trebuie ca noi să le cunoaştem şi sa fim capabili să le apreciem. personalitate. culturile marginale. Relaţia natură-societate- 245 . 7. Înţelegerea termenului de cultură în România în perioada actuală În raport cu relaţiile oraş-sat.Sindrila – modalitate de manifestare artistica in lemn Casa cu pivnita – prezenta in subcarpatii romanesti Particularitati in exprimarea artei populare romanesti Gardul de nuiele impletite – element traditional Acoperisul din paie – frecvent intalnit in satul romanesc Să ne cunoaştem valorile culturale pentru a fi capabili să ni le promovam prin intermediul turismului cultural Prin intermediul turismului cultural. societate. în societatea modernă se vorbeşte despre culturile de tranziţie. aceste valori pot fi mult mai bine puse în evidenţă valorile locale şi existenţa multimilenară a acestui popor în acest spaţiu. Ansamblul fenomenelor culturale poate fi analizat în toată complexitatea sa în raport cu factorii de referinţă.

cultura este o prelungire a naturii şi o dimensiune nouă a universului – aşa cum spunea Lucian Blaga. conform intereselor sale (cultura este uneori definită ca umanizare a naturii). în trecerea de la biologic la social. folosind ca argument comportamentul unor animale cu instincte dezvoltate: digurile realizate de castori. ea relevă multiple sensuri. subliniază: „Omul se schimbă el însuşi. Creaţia culturală este o activitate conştientă a omului în conformitate cu scopurile pe care şi le propune. Aceste manifestări nu sunt ale umanului. concepând omul ca unitate bine definită. Opoziţia dintre natură şi cultură este însă relativă deoarece desprinderea omului de natură. ele nu sunt manifestări de cultură pentru că sunt lipsite de resortul conştient. în măsura în care schimbă şi modifică întregul complex de raporturi al cărui centru relaţional este”102.cultură reprezintă una dintre problemele hotărâtoare în analiza culturii. prin capacitatea sa de detaşare de natură. cuiburile de păsări. Dificultatea de a stabili trecerile de la cultură la natură a determinat o serie de dificultăţi. ca individualitate plasată într-un mediu pe care însuşi l-a creat. Caracterul social al culturii apare subliniat de foarte 246 . deci încadrat acestuia într-un mod organic. Cultura este definită de unii cercetători prin opoziţie cu natura. Antonio Gramsei. de poziţii extremiste în antropologia culturală. ca expresie a desprinderii umanului de biologic. un anumit tip de imitaţie la anumite animale. Şcoala germană de antropologie culturală susţine existenţa culturii şi la niveluri subumane. Apărând odată cu omul şi cu capacitatea sa de a modela natura. asemănător cu celelalte forme elaborate printr-o acţiune umană conştientă. activ şi conştient. de activitatea premeditată a scopului definit pe bază de interese. cu greu se poate stabili o linie de demarcaţie între domeniul natural-biologic şi cel social-cultural al umanităţii. pânzele de păianjeni. modul de folosire a mâinii de către maimuţă. interrelaţiile dintre aceste elemente şi forme prin care se realizează împletirea unor domenii.

Primitive culture. preciza: „Cultura este un complex care include cunoştinţele. 103 Edward B. Editura Politică. 7. legile şi toate celelalte dispoziţii. Wdward B. Clujul şi multe altele. 1969. Tylor. Adoptarea şi crearea unor strategii de dezvoltare a turismului şi promovarea intensă a obiectivelor turistice ar duce cu siguranţă la un turism cu flux continuu de vizitatori. morala. 48. turismul cultural nu cunoaşte o promovare intensă a obiectivelor existente atât în marile oraşe. Necunoscută încă de toţi cei ce practică turismul. 247 . Tylor. London. Deşi potenţialul turistic al acestui al acestora este inepuizabil. pag. Bucureşti. aceste oraşe aşteaptă să fie asaltate de cât mai mulţi turişti. Posibilităţi de valorificare a elementelor culturale din mediul urban românesc Transformările vieţii social-politice şi economice au determinat schimbări importante în perioadele de conturare a oraşelor româneşti. reprezintă o creaţie palpabilă a unei istorii îndelungate. arta. credinţele. în calitate de membru al societăţii”103. turismul cultural în ţara noastră abia cunoaşte ascensiunea şi. 102 Antonio Gramsei. Zestrea culturală a oraşelor reprezintă o valoroasă mărturie istorică. pag. cultura fiind un factor al cresterii calitătii vietii si al asigurării coeziunii sociale. Cultură şi istorie-Opere alese. Sunt însă necesare programe bine stabilite care să atragă fonduri de investiţii atât din ţară cât şi din strainătate. atitudini dobândite de om. Încă din 1871.7. Turismul rămâne pentru oraşele României una dintre cele mai importante căi de dezvoltare durabilă. Însă. Iaşul. Un oraş precum Târgovişte sau Sighisoara. 1. iar oraşele ar cunoaşte o dezvoltare economico – socială. Craiova. Sibiul.mulţi autori. antropolog englez. Timisoara. cât şi în zonele rurale care pot oferi un astfel de turism. din păcate. treptat începe să atingă un nivelul acceptabil. Cultura trebuie sa fie privita ca un factor important al dezvoltării durabile.

Oraşul Târgovişte constituie o zonă turistică de mare interes. Schimbarea atitudinii publicului fată de cultură. 2006. care ar trebui intens mediatizată. diverse şi atractive. O lungă înşiruire de obiective turistice în acest oraş înseamnă priorităţi de dezvoltare pentru cultura şi turismul românesc. Comunicarea cu publicul trebuie concepută ca o activitate constantă si permanentă.Cu o cultură şi o sferă istorică deosebit de bogată dar şi cu un plan de management şi marketing foarte bine structurat şi pus la punct. Lacaşurile de cultură pot deveni medii culturale pentru artele spectacolului. 248 . a. iar obiectivele turistice. valea Ialomiţei şi Dealul Mănăstirii. oraşele s-ar putea bucura de un flux de turişti destul de important. parcul Chindia. Editura Bibliotheca. Municipiul Târgovişte se remarcă prin potenţialul turistic antropic. muzee. Oraşele medievale reprezintă un martor ocular al unei istorii zbuciumate. clădirile vechi. oraşul fiind considerat uul dintre marile centre de cultură ale evului mediu românesc. case vechi boiereşti. reprezentat de pădurea Priseaca. 149-151. lăcaşele de cult reprezintă o istorie.. case memoriale. reprezentat de monumente de arhitectură. dispunând de numeroase vestigii ale 104 Coanda G. monumente comemorative şi instituţii de artă şi cultură. realizând astfel conexiunea dintre activitătile culturale. de ordin istoric şi cultural. Numeroasele obiecive turistice culturale ar favoriza un grad ridicat de ocupare al unităţilor de cazare şi s-ar putea crea altele. Targoviste. Potenţialul turistic natural. întregeşte armonios capitalul turistic al oraşului104. monumentele. O istorie geopolitica si a geocivilizatiei Romaniei – niste viziuni subiective proiectate dinspre orizontul istoric al Targovistei. pag. deseori acesta fiind numit de către străini “ Florenţa Valahă”. este esenţială nu numai pentru prestigiul celor care lucreaza în acest domeniu. în interesul publicului. martor al transformărilor. baza de agreement Crizantema. ci şi pentru întregul sistem de valori al patrimoniului cultural.

fără dovezi convingătoare deocamdată . Tot în acest cartier fiind descoperite monede bizantine din timpul lui Ioannes Tzimiskes. Este mai probabil că Târgoviştea a căpătat treptat caracter urban în calitatea 249 . Muzeul Tiparului şi al cărţii vechi româneşti.trecutului istoric. în viitorul apropiat. Galeriile Stelea.H. într-un spaţiu minunat completat de o salbă de biserici şi mănăstiri medievale. Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul municipiului Târgovişte dovedesc că acesta a fost locuit încă din neolitic. în împrejurimi rămase încă necunoscute. numeroasele muzee ca: Muzeul Scriitorilor dâmboviteni. oraşul nu se bucură de un flux bogat de turişti. În 1418 Târgovişte este atestat documentar ca oraş şi capitală a Ţării Româneşti. Săpăturile arheologice sistematice au scos la iveală în partea de nord a oraşului. Nu este mai puţin adevărat că stabilirea curţii domneşti la Târgovişte a contribuit şi ea la dezvoltarea oraşului. dar şi importante lăcaşuri de cult. În această perioadă oraşul a beneficiat de un statut privilegiat fiind cel mai important centru economic şi cultural al Ţării Româneşti. în zona Curţii Domneşti fiind descoperite fragmente ceramice datate pentru începtul mileniului II î. Muzeul Vasile Blendea. în cartierul Suseni.că Târgovişte avea deja caracter de asezare urbană în momentul aşezării aici a curţii domneşti. Târgoviştea este rezultatul transformării unor aşezări săteşti în oraş. o zonă importantă de atracţie turistică. fapt favorizat şi de poziţia de răscruce a unor importante drumuri comerciale. Din cauza lipsei unei politici de promovare turistica. pe care o are Municipiul Târgovişte poate reprezenta. deşi se admite . ce datează din secolele al II-lea şi al IV-lea. Turistului i se pot oferi clipe de destindere şi încântare. a unor monumente de valoare considerabilă. Forma de turism practicată fiind turismul de circulaţie de tip itinerant cu valenţe culturale. Bogata moştenire culturală. în satul Priseaca şi în alte puncte apar puncte urmele unor aşezări din epoca bronzului. urmele unei aşezări a dacilor liberi.

devenit mai târziu Turnul Chindiei. pag. Detaliu la tipul de realizare a coloanelor Detaliu la pictura Foto S. iar în secolul următor Petru Cercel a mărit curtea. 250 . Editura Bibliotheca. Targoviste) Vechea Târgovişte nu e este deloc cunoscută astăzi sub aspectul urbanistic decât din relatările unor străini ce au vizitat-o. Oraşul era înconjurat de un şanţ de apărare. Curtea domnească era împrejmuită cu masive ziduri de 105 Coanda G. ca şi din monumentele şi edificiile care s-au păstrat. adăugându-i o nouă construcţie lângă latura de sud a clădirii iniţiale 105.. Prima clădire datează din vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Targoviste. ale cărei ruine încă se mai păstrează. În a doua jumătate a secolului XV-lea s-a adăugat un turn de pază. 2006. O istorie geopolitica si a geocivilizatiei Romaniei – niste viziuni subiective proiectate dinspre orizontul istoric al Targovistei. Costachie Exprimarea arhitecturii si picturii in constructiile religioase din Tara Romaneasca (ex. 274. fiind dominat de curtea Domnească.de capitală a Ţării Româneşti. care a făcut o casă domnescă şi un paraclis.

Cel mai frumos monument şi simbol al Cetăţii este Turnul cu Ceas. de arhitectura zidurilor şi turnurilor relativ bine păstrate şi de vechile sale biserici. Încă din secolul al XVI-lea. El reprezintă expresia a patru stiluri arhitectonice: el are la bază două ganguri boltite aparţinând vechiului turn scund de poartă din secolul al XIII –lea. specific gotice. fiindcă aici arhitectura a fost simplă comparativ cu occidentul. La etajul al cincilea structura gotică este întreruptă de “loggia”. Condiţionată de geografie şi istorie. Atmosfera medievală a Cetăţii Sighişoara este conferită de aspectul străzilor înguste. În general. Incendiul din anul 1676 a distrus foarte multe case determinând o ruptură între vechiul orăşel gotic şi renascentist şi noul oraş refăcut după curentele arhitectonice ale vremii. Impresionant era numărul bisericilor în oraş. Sighişoara se remarcă nu atât prin clădiri monumentale. peste care s–au ridicat cele patru etaje de zidărie masivă cu deschideri mici. oraşul dispunea şi de o baie publică. care îi dădeau aspectul de cetate. deosebit de frumoasă era şi biserica domnească. ci prin ansamblul de clădiri vechi care indiferent de transformările intervenite îşi păstrează în bună măsură caracterul lor iniţial. Cea mai mare era Mitropolia. pe verticală. b. ce face legătura. Arhitectura gotică tradiţională s–a mai păstrat doar la câteva construcţii civile. terminată de Neagoe Basarab în 1518 – 1520. cu acoperişul baroc. În Cetate şi în Oraşul de Jos au mai fost găsite anvadramente gotice vechi în clădirea din Strada Şcolii nr. Numărul lor va creşte până în secolul al XVII-lea. ce dublează practic înălţimea turnului. construit în stilul romanic târziu (sau gotic timpuriu).piatră şi cărămidă. construită din ordinal lui Petru Cercel (1584). 7 şi în clădirea din Piaţa Herman Oberth nr. 26. dintre care unele erau deosebit de frumoase şi mari. care sugerează stilul renascentist. puţuri şi fântâni. elementele de arhitectură gotică ce au permis o coborâre a datării în secolele al XIV lea – al XV – lea au fost bolţile semicilindrice din piatră de râu de la 251 .

c. cea care şi–a păstrat cel mai bine faţada veche este Casa cu Cerb. Sighişoara este considerată a fi cea mai cea mai frumoasă cetate locuită din Europa. a început să fie constientizată încâ din secolul al XIX– lea când localnicii protestau împotriva demolării fostei mănăstiri dominicane şi a Turnului Dogarilor. singurul monument rămas integral din secolul al XIII –lea.nivelul pivniţelor unor clădiri (Casa Vlad Dracul). care amintesc de perioada medievală. de căpătare definitivă a statutului de oraş. până în prezent. casa din strada Tâmplarilor nr. toate aceste obiective atrag prin stilul lor numeroşi turişti. prietenos cu arta contemporană. 252 . Sibiul este un oraş al prezentului şi al viitorului. cât şi Oraşul de Jos. prin care câte un oraş (sau mai multe) pot fi reprezentante ele culturii europene la un moment dat. Valoarea de unicat a ansamblului de arhitectură medievală în care se include atît Cetatea. gazdă generoasă pentru festivaluri de muzică şi expoziţii şi pentru cei aproape 2 milioane de turişti pe care îi înregistrează în fiecare an. indiferent de apariţia lui. Monumentele arhitecturale de o frumuseţe rară. Ideea de a iniţia un proiect. în toate anotimpurile prin aceste clădiri-monumente. 24. în care viaţa îşi urmează cursul. Cojocarilor nr. la diverse evenimente culturale. 3. reprezintă o dovadă clară a apartenenţei locuitorilor faţă de acest loc privilegiat. Oraşul Sibiu – capitală europeană.5). În prezent. reprezintă o mărturie vie a locuirii cetăţii de sute şi sute de ani. este una dintre ideile cele mai bine venite pentru turismul cultural. De asemenea acest fapt evidenţiază dorinţa sighişorenilor de a păstra şi a perpetua valorile culturale şi spirituale ale zonei. Dintre acestea. Casa cu Cerb. Sighişoara are capabilitatea de a atrage turişti. are din punct de vedere cultural multe de oferit. În Cetate mai există trei clădiri civile cu arhitectură gotică târzie sau din perioada Renaşterii: Casa gotică (Str. Fiecare oraş european. Păstrarea ei în cele mai bune condiţii. Sighişoara este un muzeu în care se trăieşte.

Sibiu este perceput ca fiind un oraş al artei şi culturii putând fi considerat pe bună dreptate ca fiind capitala culturală a României datorită tradiţiilor seculare şi patrimoniului cultural artistic pe care oraşul şi zona din mărginime îl deţine Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe teritoriu al României. Este fiu de ţărani români din Hobiţa. Dintre operele care se gasesc în Galeria de Arta a muzeului. Albrecht Dürer. Alessandro Magnasco. Muzeul Brukenthal. A fost al doilea muzeu deschis în Europa şi poartă numele fostului guvernator de Transilvania Samuel von Brukenthal. Centrul Cultural Frederich Teutsch. Centrul Cultural Judeţean. Botticeli. Casa Ille et Villaine. Uniunea Artistilor Plastici şi multe alte asociaţii sportive şi culturale. Centrul european de poezie şi dialog est-vest). Jan van Dyck and Titian. A absolvit şcala de arte şi meserii 253 . care şi-a donat vastele colecţii personale de artă şi o impresionantă bibliotecă pentru a se înfiinţa acest muzeu care este gazduit în fosta lui reşedinţă. Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat. OPERA LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI Constantin Brâncuşi (1876-1957) este cea mai mare personalitate românească în domeniul sculpturii. Prima societate muzicală s-a constituit în 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. Lorenzo Lotto. Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal. la 25 februarie 1817. Centrul Cultural German. Asociaţia Scriitorilor. judeţul Gorj. oferă un program bogat în evenimente. Centrul Cultural Studenţesc. Sibiul are o istorie teatrală veche de două secole ce se regăseşte în cele două teatre din prezent: Teatrul Naţional Radu Stanca şi teatrul Gong. Ambele teatre prezintă spectacole atât în limba română cât şi în limba germană. sunt lucrări semnate de Antonello da Messina. Oraşul oferă locuitorilor şi celor care îl vizitează o atmosferă unică şi atractivă oferind posibilitatea de a experimenta viaţa culturală a unui oraş din Transilvania. Rubens. în apropiere de Târgu Jiu.

din Craiova în 1898. prin ritmica romburilor. Ansamblul este terminat în 1937 în instead eroilor români morţi pentru apărarea patriei în primul război mondial. Este formată din două blocuri masive din piatră. Opera sa cea mai importantă este Ansamblul monumental de la Târgu Jiu. în care concepţia artistului şi-a găsit deplina realizare. Linia complexului apare prin cei doi stâlpi ciopliţi în piatră cu dalta. Eu preced “Poarta sărutului”. redând ceva din măreţia gravă a unor construcţii realizate de popoarele cu o civilizaţie mai veche. Privită de jos în sus. prin impulsuri mereu avântate. OPERA LUI CONSTANTIN BRANCUSI DE LA TARGU JIU POARTA SARUTULUI La câteva sute de metri distanţă de ansamblul monumental este “Coloana Infinitului”. Poarta are aspectul unui arc triumfal foarte simplificat. S-a oprit însă la München. pe care se sprijină un al treilea. la şcoala de arte frumoase. până în 1901. de 30m înălţime. La Paris este atras de opera lui Rodin. ea dă impresia unei mişcări care se centnuă mereu în sus. spre cuceriri noi. unde a lucrat ca cioplitor în piatră. Lumea Parisului vremii l-a atras pe Constantin Brâncuşi. apoi a studiat sculptura la Bucureşti. 254 . Zürich şi Baden. Ea sugerează tendinţa omului de a se înălţa. Ea este situată la una din intrările din parc.

Bucureşti.. la numai câţiva metri de apa Jiului. II – “ În felul acesta.. evocatoare prin liniştea la care te imbie apare “Masa Tacerii”. (1969). Terenul începe uşor să urce şi. Societatea Română de Filozofie Bagdasar. N. 233. de la lumea unor gânduri şi sentimente. Din problemele culturii europene. străjuită de două şiruri de scaune aşezate câte trei. Arta lui Constantin Brâncuşi trece astfel de la lumea realului. Istora Artei.. (1931). Teoreticieni ai civilizaţiei. 2000. cu privire 106 M. înălţător”. pag. vol. prin simplitatea şi puterea sentimentului pe care artistul îl evocă tot atât de simplu şi.. Sighişoara înainte de Sighişoara: element de demografie şi habitat în bazinul mijlociu al Târnavei Mari din preistorie până în sec. În jurul ei se află douăsprezece scaune din piatră. 255 . Hr. totodată.Axa complexului se continuă cu o alee în parc. O tăcere profundă imprimă în mintea privitorului această masăla care mesenii lipsesc. al XIII – lea d. Editura Ştiinţifică. N. de o parte şi de alta. plecând de la procedee simple. Bucureşti Baltag Gh. la cea a efectivului106 BIBLIOGRAFIE Bagdasar. Nicolau-Golfin. sculptorul Constantin Brâncuşi a realizat o operă are stăruie şi rămâne în mintea oricărui om care o contemplă.

F. Civilizaţia greacă. (1994). A.. Banciu. (1964). Drăguţ V. Editura Oscar Print. Editura Ştiinţifică.. Editura Lider. Biografii. Editura Tehnică. (2007).. (1973). Editura Meridiane. Bucureşti. (1980). Istoria civilizaţiilor. Tokyo Faure. (1974). Editura Meridiane. Bucureşti Courthion. Cluj – Napoca. Bucureşti Bodrogi. Editura Humanitas. istorie. Bucureşti Donald – Logan. Editura Meridiane. O. vol 2. Angela (2003). Bucureşti Drăguţ V.. P. (1969). I. Bucureşti 256 . Nihon Bunka. Bucureşti. Vol 1-11.. Dubowy E. Bucureşti Frobenius. Drăguţ V.. Bucureşti Braustein. Schässburg. Bucureşti Bérence. Bucureşti. Cetatea Sighişoarei. Editura Fundaţiei „România de mâine”. vol. Civilizaţii. Editura VestalaSaeculum. I-III. Segesvár. Bucureşti Davidsohn. 1957. societate. album. Istoria Culturii şi Civilizaţiei. Eseuri. Bucureşti Bondrea. Cultură şi civilizaţie europeană. Sighişoara. (1982). Eiichiro. B. Colecţia: Popoare. vol II. Sociologia culturii. Românii şi Europa. (2004). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Bucureşti. Bucureşti Djuvara.. Civilizatii şi tipare istorice..O. Editura Meridiane. Vol. Istoria Sighişoarei de la întemeierea oraşului până în 1945. N. Editura Meridiane. Baltag Gh. (1988). Arta Indoneziei şi a insulelor din sud-estul Asiei. Biblioteca de artă. (2003). Editura Băcescu. Editura Lumina Lex. Editura Neremia Napocae. Redescoperirea Africii Vechi. Editura Ştiinţifică.. A. Bucureşti Berindei.. Un studiu comparat al civilizaţiilor. Editura Meridiane. L. Sighişoara – oraş muzeu. 1968. (1993). Sighişoara.. (1990). Cultura Africii... Vikingii în istorie. Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească. Editura Meridiane. Bucureşti. F... T. Memorii . un oraş medieval. I. Culturi. Curente şi tendinţe în arta seolului XX.. 1976. Istoria artei. Renaşterea italiană. (1967).. 1966. arta medievală. D. F. Japanese Culture. E.specială asupra zonei municipiului Sighişoara. 2004. Ishida.. Editura Meridiane. cultură.. Bucureşti Drâmbă. Bucureşti Bonnard.

Cf. Topografia monumentelor din Transilvania.. S. 1943. (1975). Iaşi Sullivan. (1975). (2006). Editura Meridiane. Editura Albatros. Bucureşti Marquet. Pagini alese.. (1964). Arta americană. (1951). Editura Politică. 1570-1763.. M.Gawlikowski. Cultura şi civilizaţia. Arte tradiţionale japoneze. I şi II. I. M... 2002. Bucureşti Oţetea. Istoria Artei. Editura Meridiane. H. C.. (1966). Editura Meridiane. Civilizaţiile africane. (1977). J. Clasicism şi baroc. Bucureşti Gramsei. Craiova Spitzer Clara. Municipiul Sighişoara. Bucureşti Nicolau-Golfin. vol. A. Editura Artefakt. Claire. O. Köln. Roma – ghid turistic şi cultural.. A. vol. J.. Veneţia – ghid turistic şi cultural. Civilizaţia Egiptului antic.. Editura Ştiinţifică. Editura Allfa. Civilizatia japoneză tradiţională. Editura Meridiane. Civilisations of Blak Africa. Bucureşti György.. Bucureşti Simu.. (1987). The Franch in America. Declinul Occidentului.. Oraşe şi cetăţi din Transilvania . Partea I-III. Detroit Popa Corina. Bucureşti Gaya Nuño. R. Sigarteu. The Autobiography of an Idea. Biblioteca de artă – arte şi civilizaţii. (1977).. Oxford University Moscati. Arta engleză. Bucureşti Gusti. Bucureşti Obraşcu. Istoria artei spaniole. (1956).. (1972). (1967). Popescu M. (1998). Editura Sport – Turism. Editura Beladi.. Editura Ştiinţifică. Editura Artefakt. M. Editura Ştiinţifică Şi enciclopedică. Editura Sport-Tursim. (1984). (1983). A. ediţia a II-a. O. Bucureşti 257 . (1969).. Civilizaţia şi culturile Africii Vechi. D.. Bucureşti Obraşcu. L. Petrina Laura. Tipografia Multiprint. Bucureşti Munteanu. Bucureşti Grigorescu. Editura Politică. (1965). D. Bucureşti Grigorescu. Bucureşti. Editura Casa Şcoalelor. 1980. C. Stamm. (1973). Bucureşti Lalouette. Cultură şi istorie-Opere alese. New York Tănase. Editura Meridiane. Grigant.. Lumea fenicienilor. (1993). Editura Meridiane.. Arta Siriei. Sighişoara.. (1989). D. Anne. Al. Bucureşti Spengler. Bucureşti Paul.. Arte şi Civilizaţii.. L. Editura Rheinland. Renaşterea. (2006)..

. Editura Lider – Editura Cartea pentru toţi. Cultură. Scrieri despre arta românească. Editura Transversal. religie şi aspecte lingvistice. (1967). Arta din Sri Lanka. (1943). Craiova Teodorescu Camelia (2008). I. (2003). Elemente de geografie socială: Alimentaţie. Editura Universitaria. Bucureşti Tiuleaev. (1977). Japonia de ieri şi de azi. Arhitectura clasică chineză... Bucureşti 258 . Editura Meridiane. (1987).Tedorescu. I.. India. Editura Meridiane Zartarian.. Editura Tineretului.. Ingeniozitatea omului. Memori. G. I. (1981).China. Polinezienii. Tip. Bucureşti Tzigara – Samurcaş. V. Biblioteca de artă. Bongard – Levin. Islam. Eseuri. Bucureşti Timuş. (1968). M. Editura Meridiane. Bucureşti Vlăduţiu. Occident: o paralelă. Marile civilizaţii. Bucureşti Vlăduţiu. Universul. I. Camelia (2004). S... Târgovişte Thilo. Arte şi civilizaţii. Biografii. Al. T. Biblioteca de artă. civilizaţie şi turism.. Editura Meridiane..

TURISTICE DIN OLTENIA OBIECTIVE CULTURAL – TURISTICE ÎN JUDEŢELE OLTENIEI a. Judeţul Dolj 259 .ANEXA OBIECTIVE CULTURAL .

1 sat ADÂNCATA. 1866. GOIEŞTI Biserica “Sf. cult ortodox 260 . com. Nicolae”.

cult ortodox 7 8 9 10 11 12 sat AMĂRĂŞTII DE JOS. XVII. Gheorghe”. AMĂRĂŞTII DE JOS Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. XV. modif. MURGAŞI sat BALOTA DE JOS. com. 1864. 1812. APELE VII sat APELE VII. 1709 1710. refăcută 1912 .2 sat AFUMAŢI. 261 . 1753. 1843. com. sec. Dumitru" şi “Sf. com. 1787 . cult ortodox Biserica “Sf. ALMĂJ Cula Poenaru. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. com. Nicolae”. CALOPĂR 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1813. ARGETOAIA sat BALOTA DE JOS. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. 1845. cult ortodox Biserica “Sf. 1887.1789. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1861 . 1839. cult ortodox 3 sat ALBEŞTI. Ioan Botezătorul”. BRATOVOEŞTI oraş BĂILEŞTI oraş BĂILEŞTI oraş BĂILEŞTI sat BÂRCA. MURGAŞI cătun Cioroieni sat BAŞCOV. com. Gheorghe”. AMĂRĂŞTII DE JOS în fostul sat Amărăşoaia sat AMĂRĂŞTII DE SUS. extinsă 1759. Dumitru" şi “Sf. Nicolae.1914. BECHET sat BELCINU. pictată 1858. cult ortodox Biserica “Sf. 1870. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. com. cult ortodox Ruinele Bisericii “Sfinţii Voievozi”. 1851. cult ortodox Biserica “Sf.1863. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. Nicolae”. ŞIMNICU DE SUS sat ALMĂJ. Ioan şi Sf. com. 1863. Sf. cult ortodox 4 5 6 sat ALMĂJ. AFUMAŢI Biserica “Izvorul Tămăduirii”. APELE VII sat APELE VII.1803. com. 1868. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. 1801 . cult ortodox Biserica “Sf. 1847. APELE VII fostul sat Ciunei sat ARGETOAIA. com. com. 1820. com. Apostoli”. com. com. com. cult ortodox Biserica “Sf. AMĂRĂŞTII DE SUS sat APELE VII. 1842. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. pe ruine din sec. cult ortodox Biserica “Sf. ALMĂJ Biserica “Sfinţii Voievozi”. Gheorghe”. SOPOT sat BĂDOŞI. 1896 sat AMĂRĂŞTII DE JOS. com. 1764. com. BÂRCA sat BECHET. MURGAŞI sat BALOTA DE SUS. Nicolae”. Ştefan”.

1826. cult ortodox Biserica “Schimbarea la Faţă”. BISTREŢ sat BODĂIEŞTI. cult ortodox Ansamblul Mânăstirii Jitianu. XVI. DANEŢI Biserica “Cuvioasa Paraschiva”.Geblescu. 1899. Arhanghel Mihail”. sf. 1842. 1840. 1751. com. cult ortodox Biserica “Izvorul Tămăduirii”. pe Biserica “Sfinţii Arhangheli”. XlX. DANEŢI sat BRANIŞTE. BRALOŞTIŢA sat BRANIŞTE. sec. cult ortodox Biserica “Sf.etaj II 32 sat BRABOVA. sec. com. cult ortodox sat BRABOVA. 1825. 1710. pe ruinele caselor vechi Casele stăreţiei. pictată 1823. XVIII. com. 1885.1656 . XVIII Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox 24 sat BISTREŢ. XX. sec. com. cult ortodox 30 31 sat BRABEŢI. com. cult ortodox 39 sat BRĂDEŞTII BĂTRÂNI. com.1658 Chilie. com. Ioan Botezătorul”. XVII Turn clopotniţă. Voievozi”. Arhangheli”. com. BRATOVOEŞTI sat BRĂDEŞTI. cult ortodox Biserica “Sf. BRABOVA Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1761. Dumitru”. sec. AFUMAŢI Biserica “Sf. BRĂDEŞTI Biserica “Sf. Nicolae”. MELINEŞTI sat BOTOŞEŞTI-PAIA. “Sf. cult ortodox 37 sat BRATOVOEŞTI. com. BRABOVA Cula Izvoranu . pe ruine de sec. com. com. PODARI 38 262 .1845. 1956. Nicolae”. cult ortodox 25 sat BISTREŢU NOU. 1825. Ioan Botezătorul”. BRĂDEŞTI Biserica “Sf. cult ortodox 33 sat BRALOŞTIŢA. Dumitru”. cult ortodox Biserica “Sf. com. 1656 . MELINEŞTI sat BODĂIEŞTII DE SUS. înc. BOTOŞEŞTI-PAIA sat BOURENI. Nicolae”. 1812. refăcută 1938. “Sf. adăugiri ulterioare . com. cult ortodox Biserica “Sf. sec. com. BISTREŢ Biserica “Sf. 1814. ref. PODARI Biserica “Sf.1658. com. com. Nicolae”. 1859. cult ortodox 26 27 28 29 34 35 36 sat BRANIŞTE.

com. cult ortodox Ruinele fostului Schit Zdralea. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. CARAULA 49 sat CARPEN. XV XVI Ruinele fostei Mânăstiri Alba. cult ortodox Biserica “Sf. com. 1821. cult ortodox Biserica “Sf. com. refăcută 1888. TERPEZIŢA sat CĂCIULĂTEŞTI. 1855. CARPEN Biserica “Sf. modif.1843. 1875. ulterior. CALOPĂR sat CARAULA. XIX. com. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. com. BREASTA în fostul sat Creţeşti sat BUCOVĂŢ. DOBREŞTI 58 sat CĂCIULĂTEŞTI. 1895. Dumitru”. ante 1831. CASTRANOVA sat CASTRANOVA. Dumitru”. refăcută 1886 . Nicolae”. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1803. CASTRANOVA sat CASTRANOVA. com. BUCOVĂŢ sat BULZEŞTI. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”.1892. sec. cult ortodox 52 53 54 55 56 57 sat CĂCIULATU. cult Biserica “Sf. Nicolae”.1805. 1869. 1782 . CASTRANOVA sat CATANE. CARPEN Biserica “Sf. NEGOI Biserica “Sf. cult ortodox sat CASTRANOVA. 263 . XVIII. com. sec. XVII. Nicolae”. Ioan Botezătorul”. XIX. BULZEŞTI locul uneia de lemn din 1651. com. 1858. com. Mucenic Gheorghe”. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Ruinele Bisericii “Sf. com. CASTRANOVA sat CASTRANOVA. 1800 . 1869. 1856. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox 50 51 sat CARPEN. modif.1784. cult ortodox 43 44 45 46 47 48 oraş CALAFAT oraş CALAFAT oraş CALAFAT cartier Basarabi oraş CALAFAT cartier Ciupercenii Vechi sat CALOPĂR. ante 1845. cult ortodox Biserica “Sf. sec. refăcută ulterior. 1842. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. com. sf. sec. Ilie”. 1832. Dimitrie”. sec. XVII XIX Ruinele Bisericii “Sf.40 41 42 sat BREASTA. com. com. cult ortodox Biserica “Izvorul Tămăduirii”. sec. com. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1842 .

GINGIOVA sat CORLATE. IZVOARE 67 68 69 70 71 72 73 74 75 Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. Dumitru”. 1841. cult ortodox Cula Cernăteştilor. Nicolae”. VÂRVORU DE JOS sat CLEANOV. cu adăugiri ulterioare: turla. CARPEN sat COMĂNICEA. CELARU sat CERĂT. CĂLĂRAŞI sat CĂLUGĂREI. cult ortodox Biserica “Sf. 1653. ŞIMNICU DE SUS sat CORNU. com. com. XVIII Biserica “Sf. restaurată din temelii 1851. cult ortodox 81 Ansamblul curţii Coţofenilor Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Dumitru”. com. SECU sat COMOŞTENI. CIOROIAŞI sat CIOROIU NOU. 1830. cult ortodox Biserica “Sf. com. com. cult ortodox Biserica “Sf. CELARU sat CELARU. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1860. 1820. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. 1651. pe locul unei biserici de lemn. modif. pe locul unei biserici de lemn din 1770. Nicolae”. Nicolae”. com. 1868. 1846. 1820. CERNATEŞTI sat CERNĂTEŞTI. Apostol Andrei”. 1809. CETATE fostul sat înglobat Fîntîna Banului sat CIOROIAŞI. Ierarh Nicolae”. com. sec.59 60 61 62 63 64 65 DOBREŞTI sat CĂLĂRAŞI. 1841. Nicolae”. Ioan Gură de Aur”. 1786. com. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. refăcută parţial 1863. 1867. 1833. com. Împăraţi”. COŞOVENI sat CELARU. cult ortodox 264 . com. cult ortodox 76 77 78 79 80 sat CORNETU. “Sf. CERNĂTEŞTI sat CETATE. 1820. com. com. Mare Mucenic Dimitrie”. CERĂT ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului". cult ortodox 66 sat CERNĂTEŞTI. 1871. ORODEL sat CÂMPENI. PIELEŞTI sat CÂRCEA. sec. CETATE sat CETATE. 1891. com. com. Împăraţi”. XIX. 1794. cult ortodox Biserica “Sf. Mucenic Haralambie”. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. Nicolae”. COŞOVENI fostul sat înglobat Coşovenii de Jos sat COŢOFENII DIN FAŢĂ. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. CIOROIAŞI sat CIUTURA. com. com. COŞOVENI fostul sat Coşovenii de Sus sat COŞOVENI. ORODEL sat COŞOVENI. com. 1814. com. ALMĂJ Biserica “Sf. 1815. com. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Biserica “Sf. com. 1868. ulterior. refăcută 1827.

15 Municipiul CRAIOVA str.A Municipiul CRAIOVA str. Bărnuţiu Simion nr.1935 Casa Dianu. XIX Biserica “Sf. XIX Casa Marcu. 265 . 1785 . 3/4 sec. 1911. 1813. 13 Septembrie nr. 11 Municipiul CRAIOVA str. sec. Amaradiei nr. 34 . 23 Municipiul CRAIOVA str. 1930 . cult ortodox Biserica “Sf. Împăraţi”. 24 Ianuarie nr. Bărnuţiu Simion nr. Borzeşti nr.Conacul Coţofenilor. 1911 Casa Foray. 1900 . Arieş nr. Dumitru”. Fr.B Municipiul CRAIOVA str. 2. XIX Casă. 6 Municipiul CRAIOVA str. 1911 . arhitect Marcu. pe locul unei biserici de lemn din sec. Bărnuţiu Simion nr. 19 Municipiul CRAIOVA str.1905 Casă. XIX Casă. 21 Biserica “Sf. 4/4 sec. Brâncuşi Constantin nr. refăcut ulterior 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 sat COVEI. Mendel. Arieş nr. arhitect Billek. Avram Iancu nr. Bărnuţiu Simion nr. 4/4 sec. Bărnuţiu Simion nr. XIX Casa Ghizdăvescu. XIX Casa Măcescu. Bărnuţiu Simion nr. 1653. 14 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. 1 Municipiul CRAIOVA str. 37 Municipiul CRAIOVA str. Duiliu Biserica “Sfinţii Arhangheli”. XIX Primul sediu al “Societăţii de Telefoane” din Craiova. Nicolae” (Biserica Amaradia). Bărnuţiu Simion nr. 24 Ianuarie Municipiul CRAIOVA str. XX Casa Gârleşteanu. 1/4 sec. 1/4 sec. XX Casă. 1911 Casă. 1858. 13 Municipiul CRAIOVA str. com. cult ortodox Casa Căciulescu. 3 Municipiul CRAIOVA str. 11 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Celăreanu. Nicolae”. XIX Casa dr. 1793. 9 Municipiul CRAIOVA str. Spiridon" şi “Sf. cult ortodox Casa Geblescu. Bărnuţiu Simion nr. 2/4 sec. XIX Biserica “Sf. Bărnuţiu Simion nr. 2 Municipiul CRAIOVA str. 32 Municipiul CRAIOVA str. 11 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Spitalul nr. 3/4 sec. XVII. 3/4 sec. cult ortodox Casa parohială. XIX Casa Papazoglu. Bărnuţiu Simion nr. 19 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. Arieş nr. 2 Municipiul CRAIOVA str.1797. sec.1912. 34 . Brâncuşi Constantin nr. 32 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Biserica “Sf. 1813. Ioan Botezătorul” (Biserica Hera). AFUMAŢI Municipiul CRAIOVA cartier Cernele Municipiul CRAIOVA str. 3 Municipiul CRAIOVA str. sec. 1794. Aman Theodor nr. 1/4 sec. Bărnuţiu Simion nr. XVI. XX Casa Demetrescu. 27 Municipiul CRAIOVA str. Armata Poporului nr. pe temelii de sec.

4/4 sec. Brestei nr. Bujorului nr. XIX Casă. 1850 . Dimitrie Biserica de lemn “Toţi Sfinţii”. prin demolarea celor din 1747-1753.1887 Casa Glagoveanu. pe temelii de sec. 4/4 sec. 10 Biserica “Sf. XIX 127 Casa Dinopol. Buzeşti fraţii nr. Bucovăţ nr. 1/4 sec. Bujorului nr. Buzeşti fraţii nr. XX Hotel "Metropol". XX Casa Năiculescu. pe temelii de sec. Constantin Casa Borcea. 1 Municipiul CRAIOVA str. arhitect Băicoianu. Buzeşti fraţii nr. cult ortodox Casă. XX Casa Barbu Drugă. 18 Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. 10 Municipiul CRAIOVA str. Brânduşa nr. modificate ulterior Casa Teianu. Bujorului nr. 1/4 sec. Bujorului nr. 9 Municipiul CRAIOVA str. Nicolae”. 6 Municipiul CRAIOVA str. Brestei nr. 1885 . 3/4 sec. Piaţa Centrală Municipiul CRAIOVA Calea Bucureşti nr. 1860 Şcoala Normală de Băieţi. pe locul uneia de lemn. arhitect Maimarolu. 4 Municipiul CRAIOVA str. 10 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox 128 129 130 131 Municipiul CRAIOVA 266 . modif. 4/4 sec. Brestei nr. 2/4 sec. Bucovăţ nr. 4/4 sec. XX Casă. 1902. 1877 Casă. XIX Casă. XIX Casa Vorvoreanu. 4/4 sec. Brestei nr. 1793. Paraschiva” (Biserica Brânduşa). 5 Municipiul CRAIOVA str. Brestei nr. XIX Casă. XIX. 12 Municipiul CRAIOVA str. 1903 Casa Cernătescu-Cârlogani.II). 26 Municipiul CRAIOVA str.A Municipiul CRAIOVA Calea Bucureşti nr. 2 Municipiul CRAIOVA str. 1893. 9 . XIX Uzina Electrică. 5 Municipiul CRAIOVA str. Buzeşti fraţii nr. XIX Hala alimentară. 4/4 sec. 18 Municipiul CRAIOVA str. XVIII Şcoala Obedeanu (corpurile I. 42 Municipiul CRAIOVA str. Brânduşa nr. Buzeşti fraţii nr. 1855. 1802.1860 Fabrica Hoffenschranz. 4/4 sec. 1/4 sec. 1780. 7 Municipiul CRAIOVA str. XVIII Casa Bengescu.108 Municipiul CRAIOVA str. Buzeşti fraţii nr. 3 Municipiul CRAIOVA Calea Bucureşti. Buzeşti fraţii nr. “Sf. 12 Municipiul CRAIOVA str. 176 Municipiul CRAIOVA str. XIX 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 Casă. 40 Municipiul CRAIOVA str. 1905. 4 Municipiul CRAIOVA str.

43 Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. Ioachim. Buzeşti fraţii nr. XIX Casa Hori. 2/4 sec. Cuza Alexandru Ioan nr. Talevici. Cuza Alexandru Ioan nr. Constantin 267 . 4/4 sec. 4/4 sec. Sf. Carp Petre nr. fraţii nr. Buzeşti fraţii nr. 4 . 1/4 sec. 17 Municipiul CRAIOVA str. sec. Craioviţa nr. 3 Municipiul CRAIOVA str. Haralambie”. 4/4 sec. 1920 .1806. 1/4 sec. 21 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. 4/4 sec. 1/4 sec. 4 Municipiul CRAIOVA str. 10 Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica “Sf. 1900 . fraţii nr. 15 Casă. 4 Municipiul CRAIOVA str. Carada Eugeniu nr. 6 Municipiul CRAIOVA str. arhitect Iotzu. 20 Municipiul CRAIOVA str. 13 Municipiul CRAIOVA str. Nicolae” (Biserica Craioviţa). arhitect Mincu. 1770. Buzeşti. 3/4 sec. sec. 18 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Halele Fabricii de motoare “A. XIX Casa Paşcu. XX Biserica “Sf.1905. Carada Eugeniu nr. XX Casa Vilneff. 6 Municipiul CRAIOVA str. Buzeşti fraţii nr. Buzeşti fraţii nr. XIX Magazinul “Victoria”. 1787. XX Casă.A Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Gogol. 9 Municipiul CRAIOVA str. 27 Municipiul CRAIOVA str. 1915 Casa M. 23 Municipiul CRAIOVA str. Constantin Casa Dianu. 13 Municipiul CRAIOVA str. Câmpia Islaz Municipiul CRAIOVA str. Carada Eugeniu nr. Ana şi Sf. Cuza Alexandru Ioan nr. 16 Municipiul CRAIOVA str. 3/4 sec. Buzeşti fraţii nr. Buzeşti fraţii nr. cult ortodox Casa Puiu Pleşa. 1 Municipiul CRAIOVA str. Cuza Alexandru Ioan nr. 1900 . XIX Casa Homeag. XIX Casa Potârcă. 22 Municipiul CRAIOVA str. Buzeşti. XIX Casa Mendel. XX Casa Stănoiu.1922. Ion. 1802 . Călimăneşti nr. Buzeşti fraţii nr.1915 Casa Poenaru. Carp Petre nr. 11 Municipiul CRAIOVA str. Carada Eugeniu nr. 23 Municipiul CRAIOVA Bd. Buzeşti fraţii nr. Câmpia Islaz nr. Weichmann”. XIX Biserica “Sfinţii Arhangheli”. Cuza Alexandru Ioan nr. 1890 Casă. 6 Municipiul CRAIOVA str. Carol I nr. Buzeşti fraţii nr. 4/4 sec. pe fundaţii de sec. XIX Casă. 13 Municipiul CRAIOVA str. 1914 Palatul Băncii de Comerţ. XIX Casa Orman.132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 str. sec. 4/4 sec. 33 Municipiul CRAIOVA str. arhitect Hesselman. 25 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Hotel "Palace". Otto Cinematograful “Jean Negulescu”. 1916. XX Blocul “Casa Albă”. XVII. XIX Casă. 4/4 sec. XIX Casă. Carada Eugeniu nr. arhitect Iotzu.

nr. nr. cult ortodox Turn clopotniţă. 8 Municipiul CRAIOVA str. Ion N. XIX Casa Imrea. Fortunescu C. 1792. 1880. cult ortodox Casa Demetrescu. cult ortodox Casă. 1730. 1731. 1813. pe locul unei biserici de lemn. în cimitirul Sineasca Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. pe locul uneia din sec. 11 Municipiul CRAIOVA str. 1731. Filantropiei nr. sec.1780. 2 Municipiul CRAIOVA str. 1774 . Dragalina Ioan General nr. nr. XIX Casa Ciochia.D. XIX Casa Carianopol. 1 Municipiul CRAIOVA str. 12 Municipiul CRAIOVA Palatul de Justiţie. 1 Municipiul CRAIOVA str. “ Sf. Enescu George nr. cult ortodox Sediu de unitate de pompieri. cult ortodox Casa Ştefan Popescu. Pantelimon”. Dragalina Ioan General nr. Enescu George nr. nr. Fortunescu C. Fortunescu C. 7 Municipiul CRAIOVA str. 5 . 3/4 sec.7 Municipiul CRAIOVA str. 1880 .D. Fortunescu C. 1700 . 9 Municipiul CRAIOVA str. 2 Municipiul CRAIOVA str. 5 Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. Maria”. XVIII. Dragalina Ioan General nr.159 160 161 162 163 164 165 166 Municipiul CRAIOVA str. 3/4 sec. pe locul uneia de lemn. Demetrescu Traian nr. Cuza Alexandru Ioan nr. 15 Municipiul CRAIOVA str. XX Ruinele Hanului Hurez. Enescu George nr. 16 Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. Iancu Jianu nr. Hurezului nr. Iancu Jianu nr.D.D. XIX Casa Aldea. 90 Municipiul CRAIOVA str. 47 Municipiul CRAIOVA str. 2 Municipiul CRAIOVA str.1890 Biserica “Sf. cult ortodox Hanul Băloi. Nicolae” (Biserica Ungureni). Dealul Spirii nr. XIX Biserica “Adormirea Maicii Domnului". XIX 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 268 . XIX Biserica “Sf. 3 Municipiul CRAIOVA str. 2/4 sec. Biserica “Toţi Sfinţii”. Ipătescu Ana nr. Fortunescu C. 1907 Casă. XX Casa Stavarache. nr. Enescu George. Împăratul Traian nr. Fortunescu C. Mina” (Biserica Petre Boj). Cuza Alexandru Ioan nr. 31 Municipiul CRAIOVA str. XX Biserica “Sf. 2 Municipiul CRAIOVA str. 1 Municipiul CRAIOVA str. 3/4 sec. Gheorghe şi Cuvioasa Paraschiva”. 41 Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica „Sf.D. 3/4 sec. 15 Municipiul CRAIOVA str. 3/4 sec. 103 Municipiul CRAIOVA str. 3/4 sec. Gheorghe . 1900. cult ortodox Casă parohială. Dragalina Ioan General nr.Vechi”.1706 Casa Voicu. nr. 1925 Turn clopotniţă.D. 1792 Casa Traian Nicolescu. 3/4 sec. XIX Casa Geblescu. 1813 Capela “Sf. 1865 Casa Gabroveanu. arhitect Socolescu.

A Municipiul CRAIOVA str. sec.1915 Casă. Lecca Constantin nr. 1898 Casă. Kogălniceanu Mihail nr. 25 Municipiul CRAIOVA Casa Vasilescu. XIX Casă. Macedonski Alexandru nr. 40 .A Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. XIX Casă. XIX Biblioteca Aman (Casa Elena Farago). sec. 3 5 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. 3/4 sec. 4 Municipiul CRAIOVA str.1892 Casa Jianu. Lipscani nr. Lipscani nr. Petre Casa Pleşa.17 Municipiul CRAIOVA str. sec. Lipscani nr. 4/4 sec. 1815. Înfrăţirii nr. XIX Casa Oteteleşanu. Lecca Constantin nr. 1860 . cca. XIX Casa Ionel Pleşa. 16 Municipiul CRAIOVA str. 15 . 3/4 sec. Lipscani nr. XVIII Casa Averescu. 24 . XIX Casă. Kogălniceanu Mihail nr. 4/4 sec. 1900 . XIX Casa Vâlceanu (Casa cu medalioane). 14 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. 40 . 4/4 sec. 4/4 sec. 1 3 Municipiul CRAIOVA str. Lecca Constantin nr. 4/4 sec. 11 Municipiul CRAIOVA str. 1890 . Jieţului nr. 17 Municipiul CRAIOVA str. 26 Municipiul CRAIOVA str. 4 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. Kogălniceanu Mihail nr. 1900 . Lecca Constantin nr. 8 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. 25 Municipiul CRAIOVA str. Kogălniceanu Mihail nr. Lipscani nr. XIX 269 . 9 A Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. 12 Municipiul CRAIOVA str. Lipscani nr. Jieţului nr.Lecca. Macedonski Alexandru nr. Libertăţii nr.1905. Libertăţii nr. 18 Municipiul CRAIOVA str. 7 Municipiul CRAIOVA str. 28 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Carianopol. 24 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. pe fundaţii de la sf. XIX Casa Brăiloiu . Macedonski Alexandru nr. 4/4 sec. 9 Municipiul CRAIOVA str. Kogălniceanu Mihail nr. sec.184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 str. XIX Casa Teodorini. 20 Municipiul CRAIOVA str. arhitect Antonescu. cult ortodox Casa Javet. 1/4 sec. 11 Municipiul CRAIOVA str. 1918. XIX Casă. 4/4 sec. Împăratul Traian nr. XIX Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi” (Biserica Postelnicu Fir). XIX Casa Bancov.1870 Casă. 4/4 sec.B Municipiul CRAIOVA str. Kogălniceanu Mihail nr. 2/4 sec.

Matei Basarab nr. Matei Basarab nr. XVI Căminul preoţesc "Renaşterea". “Sf. 4/4 sec.1850 Casă. 2/4 sec. XIX. 9 Casa Chiurchiubesa. 17 270 . XX Casă. arhitect Nouilly. Matei Basarab nr. 8 Municipiul CRAIOVA str. XVII . pe temelii de sec.XVII. XVI . 4/4 sec. XIX Hanul Puţureanu. pe temelii de sec. XX Casa Sturiada. Mamaia nr. Matei Basarab nr. Macedonski Alexandru nr. Maiorescu Ioan nr. 6 Municipiul CRAIOVA str. 2 Municipiul CRAIOVA str. 43 Municipiul CRAIOVA str. 1898 Şcoala Centrală de Fete. Emile Andre Lecomte Casa Beom. Macedonski Alexandru nr. extins 1887 Biserica “Sf. cult romanocatolic Liceul “Carol I”.1844. 31 Municipiul CRAIOVA str. Toma Casă. 3/4 sec.209 210 211 212 213 214 215 216 217 str. Matei Basarab nr. Treime” (Biserica Ştirbei). 5 Municipiul CRAIOVA str. 61 Municipiul CRAIOVA str. Matei Basarab nr. 1844 1848. Toma Biserica “Sf. XIX Casă. Madona Dudu nr. 1932 . 1906. 1 Municipiul CRAIOVA str. 53 Municipiul CRAIOVA str. Madona Dudu nr. XIX Casa Vulcănescu. 14 Municipiul CRAIOVA str. refăcută 1906. Anton”. 9 Municipiul CRAIOVA str. 1894 . 1889. XIX Biserica “Toţi Sfinţii”. XIX Casa Mirică. 44 Municipiul CRAIOVA str. 1905. Macedonski Alexandru nr. cult ortodox. 4/4 sec. arhitect Dobrescu. 28 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Cărdăreanu. 1/4 sec. 4/4 sec. Maiorescu Ioan nr. Dumitru” (Biserica Domnească). Maiorescu Ioan nr.înc. 4/4 sec. XVIII. sf. XIX Casă. Macedonski Alexandru nr. 3 Municipiul CRAIOVA str. 33 Municipiul CRAIOVA str. Madona Dudu nr. 2 Municipiul CRAIOVA str. arhitect Nouilly. 4/4 sec. 3/4 sec. 14 227 228 Municipiul CRAIOVA str.1895. Madona Dudu nr. 1/4 sec. cult ortodox. 1840 . 4/4 sec. Matei Basarab nr. Emile Andre Lecomte Casele Băniei. pe ruine din 1765 . pe fundaţii din 1654. 57 Municipiul CRAIOVA str. Mamaia nr. sec. XIX Casa Iancu Vasilescu Tăbăcaru. arhitect Dobrescu. Macedonski Alexandru nr. 30 Municipiul CRAIOVA str.1934 218 219 220 221 222 223 224 225 226 Municipiul CRAIOVA str. 1734 1738 şi 1841 . XIX Casa Diamantopol.1768. ref.

. cult ortodox Casa Ionescu. XX Casă. 1/4 sec. 4/4 sec. Mitropolitul Firmilian nr. 2 Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica “Toţi Sfinţii”.1753. Mitropolitul Firmilian nr. 1/4 sec. cult ortodox Biserica “Sf. 1780 . XIX Casa Pencioiu. Partizanilor Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. XX Casa Zamfirescu. modif. 2 Municipiul CRAIOVA str. sec. 1890 . 4 Municipiul CRAIOVA str. Păltiniş nr. 4/4 sec. colţ cu Brestei nr. ulterior. XIX Casă. arhitect Springler. 1 Municipiul CRAIOVA str. Olteţ nr. Nicolae” . pe locul unei biserici din 1782 1793. XIX Fabrica “Florica”. XX Casă. Obedeanu Oscar pictor nr. Mitropolitul Firmilian nr. 1860 . 1/4 sec. XIX Casă. Mitropolitul Firmilian nr. 1/4 sec. XIX Fabrica “Traiul”. Mitropolitul Firmilian nr. XX Casă.Dorobănţia. XVIII. 14 Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica “Sf. Păltiniş Municipiul CRAIOVA str. refăcută pe locul unei biserici din 1720. sec.1900 Casă. Mihai Viteazul nr. 4/4 sec. Mitropolitul Firmilian nr. XVIII Biserica “Buna Vestire". 40 Municipiul CRAIOVA str. P. 25 Municipiul CRAIOVA str.D Municipiul CRAIOVA str. Nicolaescu-Plopşor Constantin nr. sec. 4/4 sec. cult ortodox. 18 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Săvoiu. 16 Municipiul CRAIOVA str. pictor Tattarescu. 8 Municipiul CRAIOVA str. 20 . sec. 13 Municipiul CRAIOVA str. Odobescu Alexandru nr. 4/4 sec. 1880 Casa medicului şi farmacistului. Olteţ nr.229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. 27 Municipiul CRAIOVA str. Mihai Viteazul nr. Mihai Viteazul nr. 1. 9 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. XIX Casa Vernescu. Olteţ nr.1870 Casa Cornea Brăiloiu. “Sfinţii Împăraţi”. 12 Municipiul CRAIOVA Şcoala Oteteleşanu. 1747 . 2 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. Păltiniş. 1863 1865. Millo Matei nr. cult ortodox Casă. XIX Casa Lavrin. 1 Municipiul CRAIOVA str. 13 Municipiul CRAIOVA str. 8 Municipiul CRAIOVA str. 11 Municipiul CRAIOVA str. 11 Municipiul CRAIOVA str. Neajlov nr. Olteţ nr. colţ cu str. înc. Gheorghe Ansamblul Mânăstirii Obedeanu. sec. 1867 Băile Comunale.1800. XIX Casa Pretorian. Mircea Vodă nr. 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 271 . Mitropolitul Firmilian nr. Mitropolitul Firmilian nr. Ilie”. 13 Municipiul CRAIOVA str. 1893. XIX Casă.

3/4 sec. arhitect Iotzu. 23 Municipiul CRAIOVA str. 17 . 6 . 1/4 sec. S. 42 -D Municipiul CRAIOVA str.F Municipiul CRAIOVA str. 4 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. 4/4 sec. 15 Municipiul CRAIOVA str. XIX Casa Peiciu. 3/4 sec. 42 -E Municipiul CRAIOVA str. Romanescu Nicolae. Constantin Casă. XIX Casă. 3/4 sec.1755. 4/4 sec. 10 Municipiul CRAIOVA str. XX Casă. 4/4 sec. Rădulescu Motru Constantin nr. 28 . România Muncitoare nr. Rolland Romain nr. Rolland Romain nr. 1913. 8 Municipiul CRAIOVA str. 1921. Păltiniş nr. XIX Casă. 6 Municipiul CRAIOVA str. 14 Municipiul CRAIOVA str. 13 Municipiul CRAIOVA str. 48 -A Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. XIX Casă.30 Municipiul CRAIOVA str. 1/4 sec. 4/4 sec. în incinta I. 4/4 sec. 18 Municipiul CRAIOVA str. România Muncitoare nr. 4/4 sec. România Muncitoare nr. Gheorghe Nou”. XX Casă. XIX Casă. 4/4 sec. România Muncitoare nr. XX Casă. 2/4 sec. XIX Casă.254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 str. XIX Casă. XIX Casă. XIX Casă. 4/4 sec. 42 Municipiul CRAIOVA str. Craiova Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica “Sf.19 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec.B Municipiul CRAIOVA str. XIX Casă. România Muncitoare nr. XIX 272 . 4/4 sec. Păltiniş nr. 48 Municipiul CRAIOVA str. refăcută pe temeliile din 1754 . Păltiniş nr. România Muncitoare nr. Popa Şapcă nr. XIX Casă. România Muncitoare nr. România Muncitoare nr. 32 Municipiul CRAIOVA str. A. 4/4 sec. România Muncitoare nr. XIX Casă. 6 . 6 Municipiul CRAIOVA str. 4/4 sec. 1/4 sec. XIX Hanul “Chintescu”. XIX Casă. România Muncitoare nr. România Muncitoare nr. România Muncitoare nr. 21 Municipiul CRAIOVA str. 71 Municipiul CRAIOVA refăcută parţial la mijlocul sec. XIX Casa Vâlcu. România Muncitoare nr. România Muncitoare nr. XIX Casă. România Muncitoare nr. 4/4 sec. Rolland Romain nr. 67 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Palatul fostei edituri şi tipografii “Ramuri”.

4/4 sec. 30 Municipiul CRAIOVA Bd. 20 Municipiul CRAIOVA Bd. 36 Municipiul CRAIOVA str. Toma. 1911 . 23 Municipiul CRAIOVA Bd. 3 Municipiul CRAIOVA Bd. XIX Casa Diculescu. XIX. România Muncitoare nr. XIX Casă.1880 Casa Ghizdăvescu. 4 Municipiul CRAIOVA str. România Muncitoare nr. arhitect Dobrescu. 128 Municipiul CRAIOVA str. 1870 . 3/4 sec. 47 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. Ştirbei Vodă nr. 136 Municipiul CRAIOVA str. Ştirbei Vodă nr. sculptor Chiciu. XIX Casă.1907. 4 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. Ştirbei Vodă nr. arhitect Marcu. Albert Filiala Craiova a Băncii Naţionale. Titulescu Nicolae nr. Tudor Vladimirescu nr. Titulescu Nicolae nr. 124 Municipiul CRAIOVA str. XIX Biserica “Sfinţii Apostoli”. Titulescu Nicolae nr. 1 Municipiul CRAIOVA Bd. cult ortodox Casa Eskenazy. 1 Municipiul CRAIOVA Bd. 4/4 sec. 4/4 sec. arhitect Antonescu. XIX Casa Braboveanu. Daniel Casă. România Muncitoare nr. România Muncitoare nr. Ion D. pe temelia uneia din sec. cult protestant Palatul Dinu (Jean ) Mihail. 4/4 sec. Petre Hotel "Minerva". 13 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 7 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. Teodoroiu Ecaterina nr. sec.1903. Titulescu Nicolae nr.9 Municipiul CRAIOVA Bd.278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 str. XIX Spitalul Filantropia. 3/4 sec. 22 Municipiul CRAIOVA Bd. Titulescu Nicolae nr. Titulescu Nicolae nr. XIX Casa Mărăscu. 14 Municipiul CRAIOVA Bd. 4/4 sec. arhitect Renard. Săvineşti nr.1913. 1892. 1867 Casa Băilişteanu. XIX. 1912 . Sfinţii Apostoli nr. arhitect Gottereau. arhitect Berindei. 2 Municipiul CRAIOVA str. 118 -A Municipiul CRAIOVA str. 15 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 19 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. XIX Casa Becherescu. Anghel Casă. 10 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 12 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 7 . 1783. 1888 Biserică. XIX Casa Peşicu. XIX Casa Vălimărescu. 1930 Casa Simion Stoilov . XIX 273 . 1900 . Titulescu Nicolae nr. Casa Verdeşteanu.1913. 34 Municipiul CRAIOVA Bd. 3/4 sec. 4/4 sec. arhitect Galleron. Titulescu Nicolae nr. 59 Casă. Paul Palatul Administrativ.Negrea. XV. 1850 . 4/4 sec. 1898 . 1912. Duiliu Casa Gheorghe Chiţu.Bolintineanu. XIX Casa Grigore Chifu. 1 Municipiul CRAIOVA Bd. 4/4 sec. 2/4 sec.1860 Casa Cernătescu . XIX Casă.

1912. XIX Casa Feraru. 82 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. XIX. 98 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. XIX Casa Costin. 4/4 sec. XIX Casa Rusănescu.1872. XIX Casa Nicolae Romanescu. 3/4 sec. 4/4 sec. 4/4 sec. 61 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. 101 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. extindere 1903. XIX Casa Vrăbiescu. Dimitrie Hanul “Cocor”. XIX Casa Gheorghe Chiţu. 108 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 76 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. Ion D. 130 Municipiul CRAIOVA Casă. XIX Hotel "New York" (Hotel “ Bucureşti”). modif. XIX Casa Eskenazy. XIX. 118 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 81 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. 63 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. sec. 4/4 sec. 4/4/ sec. 4/4 sec. 4/4 sec. 94 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 4/4 sec. 86 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr.304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 104 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. XIX Casa Teodoru. 114 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. XIX Casa Caleţeanu. 102 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 1/4 sec. 322 323 324 325 326 327 328 329 330 274 . 1898 Casa Câncea. 79 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. “ Sf. XIX Casa Vârvoreanu. XIX Casa “Englezu”. sec. 93 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 71 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. XIX Casa Grigorescu. refăcută sec. XIX Casă. 78 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 3/4 sec. XIX. XX Casa Diamandopol. 4/4 sec. 3/4 sec. 90 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 1786. XIX Casă. 4/4 sec. 2/4 sec. cult ortodox Casa Boicescu. Pantelimon” (Biserica Mântuleasa). 65 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 1833 . 62 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 3/4 sec. XIX Casă. XIX Casă cu prăvălie. arhitect Maimarolu. XIX Casa Zwillinger. 4/4 sec. XIX Casa Chintescu. 4/4 sec. XIX Casă. XIX Casa Schina. arhitect Berindei. 87 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 120 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 122 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. 83 Municipiul CRAIOVA Calea Unirii nr. Biserica “Adormirea Maicii Domnului". 4/4 sec.

Nicolae”. refăcută 1931. DRĂNIC Biserica “Sf.1817. cult ortodox 334 Biserica “Sf. 132 Municipiul CRAIOVA str. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. TESLUI oraş FILIAŞI oraş FILIAŞI în cimitirul oraşului sat FOIŞOR. refăcută 1906. 1910 . DĂBULENI sat DESA. cult ortodox 347 sat FRĂŢILA. 1878. DIOŞTI Biserica “Sf. ante 1845. pe locul unei biserici din sec. Nicolae”. cult ortodox sat DOBRIDOR. cult ortodox Biserica “Sf. 1707. cult ortodox Biserica “Înălţarea Domnului”. SADOVA arhitect Marcu. DRĂGOTEŞTI sat DRĂGOTEŞTI. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1858. Ioan Botezătorul”. Gheorghe”. GOICEA sat FÂNTÂNELE. com. com. 1830. com. cult ortodox 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 sat DIOŞTI. 1860. com. CARPEN Biserica “Sf. com.1927 Ruinele Bisericii “Sfinţii Apostoli”. cult ortodox 348 sat GABRU. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Nicolae”. MOŢĂŢEI Biserica “Sf. Alexandru Macedonski sat DAMIAN. colţ cu str.1868 Biserica “Sf. Nicolae”. VÂRVORU DE JOS sat GÂRLEŞTI. XVII. 1845. com. Nicolae”. DRĂGOTEŞTI sat DRĂNIC. 1832. refăcută 1824. com. modif. cult ortodox 349 350 275 . 1865 . com.1946. Nicolae”. 1898. com. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. 1845. DRĂNIC sat DUNĂRENI. com. 1866. com. com. cult ortodox Biserica “Sf. com. GHERCEŞTI sat GEBLEŞTI. cult ortodox Biserica “Sfinţii Arhangheli”. cult ortodox sat DOBROTEŞTI. 1891. 1887. 1838. com. refăcută 1877. 1790. 1944 . com. 1813 . cult ortodox 333 sat DĂBULENI. AMĂRĂŞTII DE SUS sat DRĂGOTEŞTI. RADOVAN sat FÂNTÂNELE. Nicolae”. DESA Biserica “Sf. BULZEŞTI Biserica “Sf. 1880. 1842.331 332 Calea Unirii nr. com. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica “Sf. Duiliu Atelierele Brătăşanu. cult ortodox Mausoleul familiei Filişanu. Vlad Ţepeş. Dumitru" şi “Intrarea în Biserică”.

ROBĂNEŞTI sat GOLUMBELU. com. GRECEŞTI sat GRUIŢA. cult ortodox Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. 1783. Împăraţi”. 1820. com. BULZEŞTI sat HOREZU-POENARI. 1751 . modif. 1855. Dumitru" şi “Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. refăcută 1882. PISCU VECHI Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. Nicolae”. com. GRECEŞTI sat GRECEŞTI. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. CELARU sat GIGHERA. refăcută 1936. com. cult ortodox Biserica “Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Arhangheli”. MELINEŞTI sat GOICEA. Gheorghe şi Sf. com. com. ante 1845. GIUBEGA sat GIURGIŢA. cult ortodox Biserica “Sf. 1827. cult ortodox Biserica “Sf. ante 1831. MALU MARE sat GHIZDĂVEŞTI. com. refăcută 1911. cult ortodox 352 353 sat GHINDENI. Gheorghe”. com. com. FĂRCAŞ sat GRECEŞTI. refăcută 1922. Ioan Botezătorul”. 1856. cult ortodox Biserica “Sf. Dumitru”. 1845. com. refăcută 1907. com. RADOVAN sat JIUL. cult ortodox Biserica “Înălţarea Domnului”. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. GIURGIŢA fostul sat înglobat Portăreşti sat GODENI. com. 1825. VELA sat GURA RACULUI. IŞALNIŢA sat IZVOARE. com. cult ortodox Biserica “Sf. com. com. 1852.1706. 1856. Nicolae”.351 sat GHERCEŞTI. Ioan Botezătorul”.1753. 1831. GOIEŞTI sat GOLFIN. cult ortodox Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”. MAGLAVIT sat IŞALNIŢA. cult ortodox Biserica “Sfinţii Arhangheli”. ante 1845. XIX. 1860. 1705 . sf. cult ortodox 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 276 . GHERCEŞTI sat GHIDICI. sec. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. com. 1735. CELARU sat GHIZDĂVEŞTI. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. com. GIGHERA sat GIUBEGA. GOIEŞTI fostul sat dezafectat Crucile sat GUBAUCEA. com. 1854. cult ortodox Biserica “Sf. com. cult ortodox Biserica “Sf. 1848. cult ortodox Biserica “Sf. 1853. 1816. 1875. com. CELARU sat GHIZDĂVEŞTI. 1875. GOICEA fost sat GOICEA MARE sat GOIEŞTI. Dumitru”. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Haralambie”. Ioan Botezătorul" şi “Sf. com. com. Pantelimon”. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1816. com. VALEA STANCIULUI sat HUNIA. 1853. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. IZVOARE sat ÎNTORSURA. PODARI Biserica “Sf. com. Nicolae”.

1845. 1793. cult ortodox Biserica “Sf. Dumitru”. ante 1875. Gheorghe”. com. 1694. cult ortodox Ruinele Bisericii “Sf. ulterior. cult ortodox Biserica “Sfinţii Arhangheli”. Nicolae”. com. 1506 . com. MÂRŞANI sat MÂRŞANI. com. MISCHII 400 sat MOŢĂŢEI. com. com. Municipiul CRAIOVA Biserica “Naşterea Maicii Domnului”.1942 Biserica “Sf. com. Nicolae”. refăcută sec.1871. com. refăcută 1896. ref. MÂRŞANI sat MELINEŞTI. com. MOŢĂŢEI 277 . Mucenic Dimitrie şi Sf. com. com. PIELEŞTI sat LEU. 1744. com. Nicolae”.1512. Nicolae”. Dumitru”.1885. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. 1831. ante 1845. Dumitru”. com. 1825. sec. Arhanghel Ştefan”“. 1854. sec. com. 1930 . 1845. cult ortodox Biserica “Sf. modif. cult ortodox 399 sat MOTOCI. 1864. cult ortodox Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. refăcută 1900. com.1804. com. refăcută 1872. 1825. cult ortodox Stăreţia. LEU sat LEU. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. com. DANEŢI sat MAGLAVIT. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. refăcută 1868. MĂCEŞU DE JOS sat MĂCEŞU DE SUS. Paraschiva" şi “Sf. Nicolae”. LIPOVU sat LIŞTEAVA. cult ortodox Biserica “Sf. refăcută 1572. com. com. LEU sat LEU. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. PERIŞOR sat MÂRŞANI. Ioan Botezătorul”. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1870. 1833. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf.1512 Biserica “Sf. refăcută 1935. ante 1876. ante 1850. Nicolae”. ŞIMNICU DE SUS sat MISCHII. Nicolae”. MISCHII sat MLECĂNEŞTI. cult ortodox Ansamblul Mănăstirii Bucovăţ. MĂCEŞU DE SUS sat MĂLĂEŞTI. 1883 . XIX Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. pe ruinele vechii stareţii şi ale castrului Pelendava Turn clopotniţă. Nicolae”. refăcută sec. XIX. CELARU sat MAROTINU DE SUS. ROBĂNEŞTI sat LÂNGA. com. XVIII. com. modif. 1868. 1861 . 1930 . com. sec. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. 1744. cult ortodox Magazin sătesc. ulterior. CELARU sat MĂCEŞU DE JOS. MELINEŞTI sat MIHĂIŢA.1942. refăcută 1825. XIX. 1810. cult ortodox Biserica “Sf. GOIEŞTI sat MĂRĂCINE. 1875. COŢOFENII DIN DOS sat MILEŞTI. XVIII. 1802 . MAGLAVIT sat MAROTINU DE JOS. LEU în cimitirul vechi sat LIPOVU.376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 fost sat Vârâţi sat LĂCRIŢA. MISCHII localitatea MOFLENI. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sf. 1506 . cult ortodox Biserica “Sf. 1823. Nicolae”. com. OSTROVENI sat LOCUSTENI.

cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Treime”. cult ortodox Biserica “Sf. 1793. XIX. SĂLCUŢA Biserica “Sf. cult ortodox 405 sat NEGOI. refăcută 1853. Grigore Decapolitul”. GOIEŞTI sat MURGAŞI. MURGAŞI sat MURTA. cult ortodox Biserica “Sf. com. PERIŞOR sat PIELEŞTI. com. 1840. ulterior. cult ortodox sat NEDEIA. 1857. XX. com. refăcută 1894. modif. com. com.1746. com. modif. PREDEŞTI Biserica “Sf. 1838. com. com. DOBREŞTI Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1844. com. 1792. cult ortodox Conacul lui Cornea Brăiloiu. ulterior. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. OSTROVENI în fostul sat Orăşani sat PADEA. SADOVA sat PLENIŢA. com. OSTROVENI în fostul sat Grindeni sat OSTROVENI.1811. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. com. refăcută 1904. sec. 1830.1705 Biserica “Sfinţii Voievozi”. cult ortodox 418 sat PLOPŞOR. 1814 . 1857. OSTROVENI sat OSTROVENI. modificări ulterioare. Nicolae”. MELINEŞTI sat NISIPURI. com. cult ortodox 406 407 408 409 410 411 412 413 414 sat NEGOIEŞTI. cult ortodox 415 416 417 sat PISCU SADOVEI. cult ortodox 278 . com. modif. com. Nicolae”.1845.401 402 403 404 sat MUERENI. 1839 . modif. Nicolae”. com. NEGOI Biserica “Sf. 1799. sec. 1894. cult ortodox 419 sat PODARI. com. refăcută 1914. com. 1849. 1774. cult ortodox Biserica “Sf. AMĂRĂŞTII DE SUS sat OSTROVENI. cult ortodox Biserica “Sf. 1862. cult ortodox sat PLEŞOI. 1743 . cult ortodox 420 sat POIANA MARE. Nicolae”. Nicolae”. 1695 . refăcută 1815. GIGHERA Biserica “Sf. DRĂGOTEŞTI 421 Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1897. com. DRĂNIC sat PALILULA. com. 1796. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. PIELEŞTI Biserica “Sf. 1780. 1807 . Dumitru”. XVIII. POIANA MARE sat POPÂNZĂLEŞTI. BUCOVĂŢ sat PERIŞOR. Nicolae”. PLENIŢA Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. refăcută sec. Nicolae”. com. Treime" şi “Sfinţii Împăraţi”. Nicolae”. PODARI Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”.1816. 1817.

ref. com.1891. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1837. Nicolae”. XVIII. XVII. MALU MARE Biserica “Izvorul Tămăduirii”. sec. com. CASTRANOVA sat PUŢURI. 1815. com. CASTRANOVA sat RADOMIR. refăcută 1778 . sec. 1862. SEACA DE CÂMP sat SEACA DE PĂDURE. cult ortodox Biserica “Sf. refăcută 1909. Nicolae”. ante 1892. SECU Biserica “Sf. BULZEŞTI sat PUŢURI. com. cult ortodox Biserica “Sf. 1846. refăcută 1897. 1846 1855. Nicolae”. 1856.înc. cult ortodox Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi”. Dumitru şi Sf. sec. com. com. DIOŞTI 430 431 sat RADOVAN. cult ortodox 425 426 427 428 429 sat PREAJBA DE PĂDURE. cult ortodox Biserica “Sf. Municipiul CRAIOVA sat PREAJBA.1693. com. XVIII Biserica “Sf. BRATOVOEŞTI sat RUPTURILE. 1814. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. din zid 1633. cult ortodox Biserica “Sf. Mare Mucenic Gheorghe”. Nicolae”. Nicolae” (Biserica bordei. Ştefan şi Sf. com. com. 1780. sec. cult ortodox Conacul lui Stan Jianu. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. 439 440 279 . cult ortodox 437 sat SCĂEŞTI. XIX Turnul clopotniţă Zidul de incintă Biserica “Sf. com. sec. 1790. “Sf. refăcută 1870. înc. sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. CERNĂTEŞTI sat RAST. MURGAŞI sat SADOVA.422 423 424 sat POPÂNZĂLEŞTI. 1881. TESLUI sat PREDEŞTI. XVIII. com. DRĂGOTEŞTI în fostul sat Ciupuria localitatea POPOVENI. Gheorghe”. sec. Paraschiva”. com. com. sec. ante 1845. com. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Biserica “Sf. XV . sec. XVI. SADOVA 433 434 435 436 Biserica de lemn “Sf. XIX. 1793 . SCĂEŞTI 438 sat SEACA DE CÂMP. Nicolae”. ante 1844. refăcută 1917. cult ortodox Mânăstirea Sadova. com.). cult ortodox 432 sat RASNICU OGHIAN. refăcută 1889 . XVII. cult ortodox Biserica “Sf. Paraschiva”.1801 Stăreţia Mănăstirii Sadova. 1892. Împăraţi”. com. sec. PREDEŞTI sat PREJOI. “Sf. XVIII Bolniţa “Intrarea în Biserică”. RAST sat ROJIŞTE. SEACA DE PĂDURE sat SECU. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. sec. Nicolae”. 1692 . ref. Dumitru”. Mucenic Gheorghe”.1779. com. refăcută 1866. RADOVAN Biserica “Intrarea în Biserică”.

refăcută 1984. 1828. Biserica “Sf. cult ortodox Fostul Schit Târnaviţa. com. MELINEŞTI localitatea ŞIMNICU DE JOS. com. com. Gheorghe”. cult ortodox Biserica “Sf. TEASC sat SECULEŞTI. 1853. SĂLCUŢA sat TERPEZIŢA. 1865. XIX. Împăraţi”. com. TEASC Biserica “Sf. ante 1845. cult ortodox sat TEIU. XVII. com. Municipiul CRAIOVA în fosta localitate Bariera Vâlcii. cult ortodox Biserica “Sf. 1805. înglobată la Şimnicu de Jos sat ŞIMNICU DE SUS. SECU fostul sat Ţiuleni sat SECUI.441 442 443 444 445 sat SECU. com. Dumitru”.înc. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. cu adăugiri ulterioare. 1850 . com. sec. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox 453 454 455 456 457 458 459 460 461 sat ŞTIUBEI. RADOVAN sat TEASC. sec. XVIII Casele stăreţiei. 1786. 1819. com. cu adăugiri ulterioare. refăcută 1864. com. com. Ioan Botezătorul”. cult ortodox Casă parohială.1780. cult ortodox 446 sat SILIŞTEA CRUCII. cult ortodox Biserica “Sf. Nicolae”. 1785 1786. cult ortodox Biserica de lemn “Sf.1852. 1805. CELARU sat SPINENI. refăcută sec. ŞIMNICU DE SUS sat ŞITOAIA. VELA sat TATOMIREŞTI. 1831. sec. Biserica “Sf. SOPOT sat SORENI. refăcută 1904. SILIŞTEA CRUCII sat SOCENI. XVII Zidul de incintă Biserica “Sf. Dumitru”. sf. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. BULZEŞTI sat SECULEŞTI. 1770 . cult ortodox Ruinele Bisericii “Sf. Nicolae". cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1672. com. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. FĂRCAŞ 447 448 449 450 451 sat SOPOT. com. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. ODOREL în fostul sat Cornu sat TENCĂNĂU. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1838. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. cult ortodox Ansamblul Mânăstirii Segarcea. 1890. com. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox 280 . BRĂDEŞTI sat TÂMBUREŞTI. Nicolae” (Biserica Ţiuleni). com. BULZEŞTI oraş SEGARCEA refăcută 1860. BRATOVOEŞTI sat TÂRNAVA. com. 1882. sec. 1867. Nicolae”. XVI XIX. 1899. înc. Împăraţi”. XVIII . XIX. ALMĂJ 452 Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. com. com. “Sf. Împăraţi”. sec.

cult ortodox Biserica “Sf. VERBIŢA sat VIIŞOARA. cult ortodox Biserica “Sf. XVII. com. VÂRTOP sat VÂRVOR. Nicolae”. LEU refăcută 1877 . sec. cult ortodox b. MISCHII sat URZICA MARE. Judeţul Gorj 281 . TESLUI sat ZĂNOAGA. Dumitru”. Nicolae”. refăcută 1943. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. cult ortodox Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. VELA sat VELEŞTI. sec. Treime”. Nicolae”. com. com. 1893. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1845. refăcută1894. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. URZICUŢA sat VALEA FÂNTÂNILOR. com. VALEA STANCIULUI sat VALEA STANCIULUI. MURGAŞI în cimitirul satului sat VERBIŢA. 1881. 1864. 1822. cult ortodox 481 482 483 sat ZĂVAL. refăcută la 1869. 1848. DRAGOTEŞTI sat VIIŞOARA-MOŞNENI. com. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. com. AMĂRĂŞTII DE SUS Biserica “Sf. refăcută 1871. com. com. 1865. com. com. cult ortodox Biserica “Sf. 1840. Nicolae”. SCĂEŞTI sat VALEA MARE. TESLUI sat ŢUGLUI. com. 1814. ŢUGLUI în fostul sat Glodu sat UNGURENI. com. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. refăcută la începutul sec. 1850. 1786. XIX. XX. cult ortodox Biserica “Sf. XVIII. GHERCEŞTI sat URECHEŞTI. 1792. cult ortodox Biserica “Sf. Gheorghe”. 1815. com. cult ortodox Biserica “Sf. MELINEŞTI sat VALEA STANCIULUI. URZICUŢA sat URZICUŢA. com. Nicolae”. VALEA STANCIULUI în fostul sat Bârza sat VALEA STANCIULUI. Nicolae”. cult ortodox sat ZVORSCA. sec.462 463 464 465 466 467 468 469 TERPEZIŢA sat TESLUI. com. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. refăcută 1889. Nicolae”. 1875. com. cult ortodox 470 471 472 473 474 475 476 477 478 479 480 Biserica “Sf. 1785. VALEA STANCIULUI în fostul sat Ţugureşti sat VÂRTOP. 1839. cult ortodox Biserica “Sf. com. com. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sf. 1805. Nicolae”. Nicolae”. 1853. com. VÂRVORU DE JOS sat VELA. “Sfinţii Împăraţi”. com. GIGHERA Biserica “Sf. BRALOŞTIŢA sat VALEA LUI PĂTRU. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. com. cult ortodox Biserica “Sf. 1893.1899.

com. 1790. XIX Casa din lemn Scarlat. 1825. BĂRBĂTEŞTI sat BĂZĂVANI. XX Moara Flondor Pătru. com. com. sec. înc. XIX Biserica de lemn “Sf. XX Casa Mihuţescu. Nicolae”. NEGOMIR sat BAIA DE FIER. BĂLĂNEŞTI sat BĂLĂNEŞTI. XVIII. com. BĂLĂNEŞTI cătun Viezuri sat BĂLCEŞTI. com. 1732. înc. cult ortodox Fostul Schit Aninoasa. ALIMPEŞTI sat ANINIŞU DIN VALE. Grigore Teologul”. com. Ilie”. com. înc. XX Casa Floarea Cochină. Vasile" şi “Sf. cult ortodox Zid de incintă. com. XIX Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. com. sec. cult ortodox Casa Dincă Schileru. ARCANI sat ARTANU. com. BAIA DE FIER sat BAIA DE FIER. sec.1850 Biserică de lemn. 39 sat BĂLCEŞTI. XIX Biserica de lemn “Sf. BENGEŞTICIOCADIA nr. ANINOASA sat ARCANI. înc. BÂLTENI 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 282 . XIX Casa Gică Popescu. BĂLĂNEŞTI sat BĂLĂNEŞTI. Împăraţi”. înc. BAIA DE FIER sat BAIA DE FIER. cult ortodox Biserica “Sf. com. XIX. 1750. sec. 1755 1757. sec. BOLBOŞI sat BĂRBĂTEŞTI. com. 1/4 sec. sec. cult ortodox Gospodăria Avramescu. BĂLĂNEŞTI sat BĂLĂNEŞTI. com. com. cult ortodox Casa Sârbu. BĂLĂNEŞTI sat BĂLĂNEŞTI. BENGEŞTICIOCADIA cătun Pereşti sat BĂLCEŞTI. BENGEŞTICIOCADIA sat BĂLCEŞTI. com. cult ortodox Casa Elisaveta Raşoveanu. BÂLTENI sat BÂLTENI. BAIA DE FIER sat BĂLĂNEŞTI.1 sat ALBENI. sec. com. sec. 1826. com. com. 1/4 sec. Ioan Botezătorul”. Gheorghe”. Împăraţi”. cult ortodox Biserica “Toţi Sfinţii”. sec. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. CRASNA sat ANINOASA. sec. com. cult ortodox Ruinele Bisericii “Sf. 1680. 1848 . com. 4/4 sec. XIX. cult ortodox Casa Costică Bărbătescu. com. 1841. 1750 Casa Flondor Pătru. SAMARINEŞTI sat BÂLTENI. com. XVIII Biserica “Sf. BĂLĂNEŞTI cătun Toropi sat BĂLĂNEŞTI. XX 2 3 4 sat ALIMPEŞTI. sec. com. ALBENI Ruinele Bisericii “Sf. BENGEŞTICIOCADIA sat BĂLCEŞTI. XIX Casa Barbici. 1800. ante 1730. 1936 Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. cult ortodox Biserica “Sf. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Îngeri”.

înc.P. com. 1828 1832. BENGEŞTICIOCADIA nr. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. sec. BÂLTENI sat BÂRZEIU DE GILORT. JUPÂNEŞTI sat BRĂDICENI. oraş NOVACI cătun Măgura sat BOBU. BRĂNEŞTI Şcoala “Dincă Schileru”. înc. 283 . “Sfinţii Voievozi”. 1933 Gospodăria Ion Danciu. 1933 Casă.N. com. sec. com. sec. com. BENGEŞTICIOCADIA nr. sec. XX Vila Doichin N. ante 1860.25 26 27 sat BÂLTENI. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. XX Casă. sec. 26 sat BENGEŞTI. XX Casă. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. com. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. 264 sat aparţinător BERCEŞTI. înc. Nicolae”. com. înc. 1908 Cooperativa de Credit. com. 1739. BENGEŞTICIOCADIA nr. Gheorghe”. 1930 Casa David Colibăşanu. com. înc. com. com. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. com. sec. XX Casa Şt. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. XIX Casa Vartolomei Văruţ. com. com. Nicolae”. 1932 Şcoală. XX Fântână. XX Turnuri (2). cult ortodox Biserica “Sf. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. XX Casă. înc. XX Casă. XX Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Geană. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. înc. sec. com. Dumitru”. PEŞTIŞANI cătun Mămăroi sat BRĂNEŞTI. N. SCOARŢA cătun Gorgania sat BOIA. ref. sec. sec. 1933 Casa I. ALBENI cartier Cojani sat BENGEŞTI. com. cult ortodox Zid de incintă. sec.. înc. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. BENGEŞTICIOCADIA sat BENGEŞTI. com. 1/4 sec. sec. Georgescu. ref. XX Biserica de lemn “Sf. 1816. com. sec. Ioan Botezătorul”. înc. com. cult ortodox 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 Biserica “Sf. sec. BENGEŞTICIOCADIA nr. BENGEŞTICIOCADIA cătun Pereşti sat BENGEŞTI. SCOARŢA cătun Bobaia sat BOBU. 1834. 15 sat BENGEŞTI. cult ortodox Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”. 213 sat BENGEŞTI. ante 1816. XVIII. com. 1799 1800. com. XVIII. înc. XVIII Casa Giurcă Elena cu anexe.

sec.1854 . com. 1822. CRASNA sat CAPU DEALULUI. 1836. sec. cult ortodox Casa Coliţă. cult ortodox Biserica “Schimbarea la Faţă”. cult ortodox Biserica “Sf. sec. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. 1738. PLOPŞORU sat BUDIENI. 284 . CĂTUNELE sat CÂRBEŞTI. com. XIX Biserica de lemn “Sfinţii Îngeri” (Biserica Hotin). înc. sec.XV. 1832. “Sf. com. PRIGORIA sat CĂRPINIŞU. ref. Dumitru”. cult ortodox 48 sat BROŞTENI. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. ref.1817 Biserica “Sf. Treime” (Biserica fostei mănăstiri Vişina). 1812 . 1904 -1908. 1780. XX. 1817. 1833. com. PRIGORIA sat CĂLUGĂREASA. BUMBEŞTI-PIŢIC la piatra kilometrică 122 sat BUMBEŞTI-PIŢIC. BUMBEŞTI-PIŢIC cătun Lupeşti sat BUMBEŞTI-PIŢIC. XVIII Biserica “Sfinţii Apostoli”. cult ortodox Han. XX Casa Cartianu. 1833. PLOPŞORU Biserica “Sfinţii Împăraţi”. XIX. CRASNA Cula Cuţui. sec. SCOARŢA oraş BUMBEŞTI . cult ortodox Biserica “Toţi Sfinţii”. 1763. BUMBEŞTI-PIŢIC nr. 114 sat CARTIU. com.JIU cartier Lainici oraş BUMBEŞTI JIU cartier Luncani oraş BUMBEŞTI-JIU cartier Lăzăreşti oraş BUMBEŞTI-JIU cartier Tetila-Câineni sat BUMBEŞTI-PIŢIC. com. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. 1812 . TURCINEŞTI municipiul Târgu Jiu sat CĂLUGĂREASA. com. com. sec. 1775. cult ortodox Zid de incintă. com.1827. com. com. Voievozi”. Gheorghe”. com.1859. cult ortodox Ruinele Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Biserica “Intrarea în Biserică”. cult ortodox 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 sat BROŞTENI. XVIII Mănăstirea Lainici. TURCINEŞTI sat CARTIU. 1815 Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi”. SCOARŢA sat BUDIENI. înc. BRĂNEŞTI nr. XIX Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. 4/4 sec. cult ortodox Casă. XIV . XX Casa Pozneria Pantelie. DĂNEŞTI Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. 1640. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. 1827. BUMBEŞTI-PIŢIC sat BUMBEŞTI-PIŢIC. com. com. XIX. 1835. “Intrarea în Biserică”. 145 sat BUZEŞTI. sec. cult ortodox 47 sat BRĂTUIA. com. 1/4 sec. com. cult 67 68 sat CĂTUNELE. modif. sec.

com. XVII Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. com. XX Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Înălţarea Domnului”. CIUPERCENI cătun Văianu sat CLEŞNEŞTI. 1736 . cult ortodox Chilii. municipiul Tg. VĂGIULEŞTI cătun Valea Hobiţei sat CRASNA. 1822 . BENGEŞTICIOCADIA sat CIOCADIA. BENGEŞTICIOCADIA sat CIORARI. 1768. com. “Izvorul Tămăduirii”. cult ortodox Casa Dumitru Danciu. 1768 Biserica “Sf. ref. cult ortodox Casa Petre Dobran. BĂLEŞTI sat CORNETU. com. Nicolae”. 1846. “Adormirea Maicii Domnului”. înc. SCOARŢA sat COPĂCIOASA. com. sec. BUMBEŞTI PIŢIC sat CEAURU. 1906 Biserica de lemn “Pogorârea Sf. 1790. XIX. 1809 Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. 1781. com. com. com.Ungureni 88 sat CRASNA DIN DEAL. sec. com. 1636. com. cult ortodox Biserica “Sf. com. STOINA sat CIUPERCENI. GLOGOVA sat CLOŞANI. com. sec. Nicolae”. 1816. PADEŞ sat COLIBAŞI. com.1737. “Sf. Popescu. CĂPRENI sat COVRIGI. 1864. com. Nicolae” Turn clopotniţă. XVII Zid de incintă. BAIA DE FIER sat CIOCADIA. Jiu sat CÂRLIGEI. VĂGIULEŞTI ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. 1763. cult ortodox Fostul Schit Covrigi. CRASNA 89 285 . com. 1797 şi 1870. BĂLEŞTI cătun Arhoţi. com. com. com. municipiul Tg.1823 Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli”. 1719. Ioan Botezătorul”. 7 sat CORNEŞTI. CRASNA fostul sat Crasna . cult ortodox Biserica de lemn “Buna Vestire”. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. sec. Nicolae”. 1829 1830. Dumitru”. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. sec. Nicolae”. cult ortodox Casa Cepleanu. PLOPŞORU sat CERNĂDIA. com. cult ortodox Biserica “Sf. SCOARŢA sat COPĂCIOASA. 1808. SCOARŢA nr. 1731. com. Ioan Botezătorul”. 1824. 1809. cult ortodox Zid de incintă. Nicolae”. XVIII 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 sat COVRIGI. SCOARŢA în cimitir sat COPĂCIOASA. Împăraţi”.69 70 71 72 73 74 DRĂGUŢEŞTI cătun Văleni. Duh”. Jiu sat CEPLEA. cult ortodox Schitul Crasna. CRASNA sat CRASNA DIN DEAL. 1910 Casa Ioana I. cult ortodox Biserica “Sf. 1672. com.

1825. ANINOASA sat GROŞEREA. VLADIMIR sat FRĂTEŞTI. CRASNA sat CRASNA UNGURENI.1792. 1817. cult ortodox Biserica “Sfinţii Arhangheli”. TISMANA sat GROŞEREA. ref. BĂLĂNEŞTI cătun Ciorăşti sat GLOGOVA. STĂNEŞTI cătun Curpenel sat CURSARU. 1772. XVIII 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 sat GORNOVIŢA. 1825. 1760. cult ortodox Pivniţă de deal din lemn. ref. 1768. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. 1820. com. BĂLĂNEŞTI sat GLODENI. FĂRCĂŞEŞTI sat FĂRCĂŞEŞTI.90 sat CRASNA DIN VALE. sec. sec. cult ortodox Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii”. 1791 .1945. 1847. sec. XVIII Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”. com. com. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. CRASNA “În cimitir” sat DUMBRĂVENI. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. com. ANINOASA 286 . 1728. com. cult ortodox 91 92 93 94 Biserica de lemn “Sfinţii Trei Ierarhi”. XIX Biserica “Sfinţii Arhangheli”. com. Gheorghe”. XVIII. CĂTUNELE sat DOBRIŢA. cult ortodox Pivniţă de deal. GLOGOVA Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. 1801. com. FĂRCĂŞEŞTI cătun Broşteniţa sat FRASIN. PEŞTIŞANI cătun Boaşca sat GLODENI. com. Gheorghe”. 1808. com. XVIII Biserica “Sf. 1823. com. 1824. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. CRASNA fost sat Turbaţi sat DUMBRĂVENI. 1768. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Cula Crăsnaru. 1848. 1764. 1939 . sec. Împăraţi”. com. cult ortodox Casa Glogoveanu Zid de incintă. com. com. din lemn. Ioan Botezătorul” (Biserica Broşteniţa). 1730. Nicolae”. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Ansamblul Glogoveanu. Nicolae”. CRASNA sat CURPEN. RUNCU sat DOSENI. com. XIX Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox Biserica “Sf. sec. ALBENI sat DRĂGOIEŞTI. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. com. sec. LELEŞTI fost sat Frăţeşti-Birnici sat FRÂNCEŞTI. cult ortodox Biserica “Sf. Gheorghe”. sec. com. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. PLOPŞORU sat DEALU VIILOR. com. com. CRASNA “În cimitir” sat FĂRCĂŞEŞTI. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. BĂLĂNEŞTI cătun Bâsneci sat GLODENI. XIX. Nicolae”.

cult ortodox Biserică de lemn. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. 1798. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. Nicolae”. SCOARŢA sat LUNCA. cult ortodox Biserica “Sf. XIX Biserica “Sf. 1814. 1826. 1878 . LELEŞTI “Cimitirul Ursăţei”. com. PEŞTIŞANI sat HOBIŢA. IONEŞTI Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. com. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”.112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 sat GURENI. com. MĂTĂSARI sat MĂZĂROI. 1840 . Nicolae”. 1/2 sec. HUREZANI sat IONEŞTI. 1839. “Intrarea în Biserică”. XIX. cătun Porcaşa oraş MOTRU cartier Leurda oraş MOTRU cartier Lupoiţa sat MURGILEŞTI.1850 Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. com. cult 287 . 1773. Nicolae”. com. 1776 . 1735. Gheorghe”. SLIVILEŞTI sat MIROSLOVENI. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. 1834. 1740. înc. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. Ioan Gură de Aur”. 1897. CRUŞEŢ cătun Valea Boului sat MĂTĂSARI. com. Nicolae”. VLADIMIR sat LUPOAIA. LELEŞTI sat LELEŞTI. 1768. Dumitru”. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. 1791. 1822. 1805. cult ortodox Biserica de lemn “Duminica Tomii”. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. PLOPŞORU sat LARGA. 1830. SCOARŢA “În cimitir” sat LELEŞTI. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. VAGIULEŞTI sat MUŞETEŞTI. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. SAMARINEŞTI sat LAZURI. CĂTUNELE sat MĂIAG. com. com. Biserică. “Sf. Gheorghe”. com. Gheorghe”. com. Nicolae”. cult ortodox Cula I. 1768 . sec.1777. Nicolae”. com. com. MOTRU sat HOREZU. cult ortodox Clopotniţă. Nicolae”. 1760. com. com. 1812. com. com. cult ortodox Biserica “Sf.C. ALBENI oraş MOTRU cartier Dealul Pomilor. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. STĂNEŞTI sat MICULEŞTI. com. 1818. com. cult ortodox Biserica “Sf. cătun Ursăţei sat LICURICI. cult ortodox sat IZVOARELE. SAMARINEŞTI sat LARGA.1797. PEŞTIŞANI sat HORĂŞTI. TURCINEŞTI sat HUREZANI. com.1886. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf.I. Davani. com. com. com. 1842. LICURICI sat LINTEA. 1872.

cult ortodox Biserica de lemn “Sf. Nicolae”. com. PLOPŞORU sat PLOPŞORU. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. PLOPŞORU nr. TISMANA sat POIENARI. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. XX Casă. com.138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 MUŞETEŞTI cătun Sârbeşti sat MUŞETEŞTI. 1825. com. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. sec. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. BERLEŞTI cătun Glăvani sat PEŞTEANA DE JOS. cult ortodox Moară. com. FĂRCĂŞEŞTI cătun Aninoasa sat PEŞTEANA-JIU. înc. 1778. com. ALIMPEŞTI cătun Petecei oraş NOVACI cartier Vlădoi sat PADEŞ. Împăraţi”. MUŞETEŞTI “În cimitir” sat NEGOEŞTI. XIX Biserica de lemn “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. BĂLĂNEŞTI cătun Pisteştii din Vale sat PIŞTEŞTII DIN DEAL. înc. PADEŞ sat PĂIŞANI. XVIII. ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Îngeri”. Treime”. XIX Biserica de lemn “Sf. 1730. XVIII. 1706. Dumitru”. 288 . ref. com. com. com. 60 sat POCRUIA. sec.1815. 1/4 sec. XX Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. BUMBEŞTIPIŢIC cătun Măgura sat POJARU. cult ortodox Casa Tenu. Nicolae”. 1750. com. 1751. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. sec. BÂLTENI sat PEŞTIŞANI. cult ortodox Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”. BĂLĂNEŞTI sat PISTEŞTII DIN VALE. BUMBEŞTI-JIU sat PLOPŞORU.1824. com. cult ortodox Casa Gore Sgarbură. CÂLNIC sat PISTEŞTII DIN VALE. 1804. modif. 1774 1775. 1735. sec. com. 1830. com. sec. 1800 (1810). PRIGORIA cătun Toţoi sat NEGOIEŞTI. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. BUSTUCHIN sat POLOVRAGI. STOINA sat PÂRÂU VIU. 1813. com. Gheorghe”. PRIGORIA sat NEGOMIR. sec. cult ortodox Mănăstirea Polovragi. XIX Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. Andrei”. com. 1856. cult ortodox Casa Constantin Nacu. cult ortodox Şcoală. cult ortodox Biserica “Sf. PADEŞ sat PADEŞ. SCOARŢA sat PIŞTEŞTII DIN DEAL. com. Vasile”. Nicolae”. 1834. com. XIX Biserica “Sf. sec. com. NEGOMIR cătun Curtişoara sat NISTOREŞTI. 1810 . XVI . sec. 1857. SCOARŢA sat PLEŞA. 1807. Gheorghe”. com. PEŞTIŞANI cătun Suseni sat PIEPTANI.XVIII. com. com. com. 1823 . 1700. com.

Dumitru şi Sfinţii Împăraţi”.Chintescu. CRUŞEŢ “În cimitir” sat SLIVILEŞTI. com. ref. XVIII Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. sec. TURCINEŞTI sat RUNCUREL.cula Eftimie Nicolaescu. sec. ref. 1684. POLOVRAGI sat PRIGORIA. Nicolae”.XVIII Biserica de lemn “Sf. 1834. sec. com. com. com. 1813. com. 1762. SCOARŢA sat SCOARŢA. com. CIUPERCENI sat RASOVA. com. 1836. cult ortodox Cula Cioabă . 1900. CRUŞEŢ cătun Socoteni sat SLĂVUŢA. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. cult ortodox 177 178 179 180 181 182 183 184 185 sat SCHELA. com. XIX Biserică. 1880. sf. XX. com. com. 1691. com. MĂTĂSARI sat RUNCUREL. sec. SCHELA cătun Vlădoi sat SCOARŢA. XIX Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. SLIVILEŞTI sat SLĂVUŢA. cult ortodox Cula Poenaru . com. cult ortodox 163 sat POLOVRAGI. XX Biserica “Sf. SLIVILEŞTI 289 . 1818 . 1806.1825 Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. ref. Gheorghe”. com. SĂCELU sat SĂCELU. 1643 Bolniţa “Sf. în sec. Dumitru”. BĂLEŞTI Casa Maria Stoican. modif. XX. înc. cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1874. Gheorghe”. Voievozi”. cult ortodox Casa Antonie Mogoş. 1648 Turn clopotniţă. com. XVIII. Nicolae”.Pleşoianu. cult ortodox Biserica “Sf. 1732 Casele stăreţiei. 1781. Împăraţi”. PRIGORIA 164 165 166 sat PRIPORU. com. SĂCELU sat SĂRDĂNEŞTI. com. sec. sec.POLOVRAGI cult ortodox Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. SCHELA 168 169 170 171 172 173 174 175 176 Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. sec. cult ortodox Casa . MĂTĂSARI sat SĂCELU. 1836. XIX Biserica de lemn “Sf. com. XX Casa Matei Vodislav. sec. “Sf. 1729. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. 1905 Casa Leon Sucea. PLOPŞORU sat SÂMBOTIN. SCOARŢA sat SCOARŢA.Tătărăscu. sec. Nicolae”. XIX Biserica de lemn “Sf. cult ortodox 167 sat ROŞIA DE AMARADIA. 1782. com. XVII . cult ortodox Biserica de lemn “Sf. sec. com. ROŞIA DE AMARADIA sat SIACU. cult ortodox Casa Dobran. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. 1833. com. 1830. înc. 1794. com. SCOARŢA sat SECIURILE. Nicolae”. cult ortodox Casa Moangă . XIX. cult ortodox Biserică de lemn. sec. ROŞIA DE AMARADIA fostul sat Roşia de Jos oraş ROVINARI oraş ROVINARI cartier Poiana sat RUGI. “Cuvioasa Paraschiva".

SLIVILEŞTI sat ŞURA. sec. 1518 . “Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. sec. TURCENI 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 sat STRÂMBA-VULCAN. BĂRBĂTEŞTI sat SOCU. com. cult ortodox 195 196 sat STEJARUL. SLIVILEŞTI sat ŞTIUCANI. 1780. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. 1877. 1732.1620 Casa Stăreţiei. Nicolae”. cartier Duţeşti 290 . SLIVILEŞTI oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Comăneşti . XVI . 1805 Mănăstirea “Sf. XVIII Casa Ion Munteanu. cult ortodox Biserica “Sf. cult ortodox Turn clopotniţă. Treime”. sec.Pojogeni oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Comăneşti . cult ortodox Casa Brădiceanu. 1746. cult ortodox Biserica “Duminica Tuturor Sfinţilor”. cult ortodox 197 sat STRÂMBA-JIU. com. cult ortodox Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”. 1805. sec. 1836. MUŞETEŞTI sat STĂNCEŞTI-LARGA.1838. com. com. BĂRBĂTEŞTI sat SOCU. 1698. Împăraţi”. sec. com. com. STĂNEŞTI sat STEIC. XVII Biserica “Sf. STEJARI Casa Florian. Ioan Botezătorul”. BĂLEŞTI cătun Floricani Biserică de lemn. sec. Vasile”. CĂTUNELE sat STEJARI. sec. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. 1834 . cult ortodox Mănăstirea Strâmba. BĂRBĂTEŞTI sat SOHODOL. 1824. 1809. 1777. TISMANA sat STĂNCEŞTI. com. Nicolae”. com. XIX Casa Aurel Buşe. XIX Cula Grecescu Biserica de lemn “Sf. Nicolae”. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. Împăraţi”.Pojogeni oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Curteana oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Dealul Ocii . 1818. com. 1893. com. com.Pojogeni oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Floreşteni (fost sat) oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI cartier Ştefăneşti oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI fostul sat Cărbuneşti-Sat.186 187 188 189 190 191 192 193 194 sat SOCU. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Îngeri”. com. cult ortodox Biserica de lemn “Înălţarea Domnului”. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”.XVIII. ARCANI sat ŞIACU. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. XVIII. cult ortodox Biserica “Sf. 1797. MUŞETEŞTI sat STĂNEŞTI. XIX. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. com. com. XIX Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli”. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. cult ortodox Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”. “Înălţarea Domnului”. Gheorghe”. ROŞIA DE AMARADIA sat STOLOJANI. 1730. com. 1796. CIUPERCENI sat STROIEŞTI. sec.

1 municipiul TÂRGU JIU Bd. Parâng nr. înc. 1937. Casa Opriş.1830. Republicii nr. 2 . sec. XX Prefectura Veche. Casă. Geneva nr. 1933. cartier Drăgoeni municipiul TÂRGU JIU nr. Brâncuşi Constantin nr. Nicolae”. 1/4 sec. sec. 1875 Casa Gheorghe. cult ortodox Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. 10 municipiul TÂRGU JIU Piaţa Revoluţiei municipiul TÂRGU JIU Piaţa Revoluţiei nr. Republicii nr. 1898. XX Casă. cult ortodox. 9 municipiul TÂRGU JIU Bd. Republicii nr. Geneva nr. Petre 229 230 231 232 233 234 235 236 291 . XVIII Casa Iunian Grigore. 5 municipiul TÂRGU JIU Calea Eroilor nr. Geneva nr. “Sf. 414. Iulius Casă şetrarului Corbeanu Chiriţă. cult ortodox Biserica “Sf. arhitect Antonescu. XVIII Cămin de Ucenici al Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Brâncuşi Constantin nr. 74. arhitect Doppelreiter. cult ortodox Casa Manta. 4 municipiul TÂRGU JIU str.1935. 1928. 1935 Casele Doppelreiter. 1 municipiul TÂRGU JIU Bd. Casa Vintilă. 106 municipiul TÂRGU JIU str. Iulius Şcoala Normală. cult ortodox Prefectura Judeţului Gorj. 1924. sec. 1932 Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1930 . 1940 Casă. înc. 97 municipiul TÂRGU JIU str. 49 municipiul TÂRGU JIU Calea Eroilor nr. 1832. Andrei”. 15 municipiul TÂRGU JIU Bd.4 municipiul TÂRGU JIU Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. arhitect Doppelreiter. Împăraţi”. 16 Februarie nr. sec. cult ortodox Casa protopopului Schevofilax Andrei.211 212 213 214 215 216 217 218 219 oraş TÂRGU CĂRBUNEŞTI fostul sat Cărbuneşti-Sat. Casă. XIX Casă. 1928. 48 municipiul TÂRGU JIU str. cartier Tupşa municipiul TÂRGU JIU cartier Romaneşti municipiul TÂRGU JIU cartier Siseşti municipiul TÂRGU JIU cartier Turcineşti municipiul TÂRGU JIU nr. XX Biserica “Sf. Biserica “Sfinţii Apostoli”. 1839. 8 municipiul TÂRGU JIU str. 9 municipiul TÂRGU JIU Bd. 11 Iunie nr. sec. cartier Drăgoeni municipiul TÂRGU JIU str. Oltului nr. 1810. 1820 . 1933 220 221 222 223 224 225 226 227 228 Casă. 1929. 1748 . 25 municipiul TÂRGU JIU Calea Eroilor nr. 16 municipiul TÂRGU JIU Calea Eroilor municipiul TÂRGU JIU Calea Eroilor nr. Casa Carabatescu Iancu. 1930.1764. 9 municipiul TÂRGU JIU str.

ante 1718. XVIII Casă. Tudor Vladimirescu nr. Victoriei nr. 1699 Zid de incintă Grajduri. cult ortodox 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 oraş TÂRGU-CĂRBUNEŞTI cartier Cojani sat TELEŞTI. 1934 Casa Găvănescu. Unirii nr. 132 municipiul TÂRGU JIU str. 27 municipiul TÂRGU JIU str. 1907 Casa Pâinişoară. 24 municipiul TÂRGU JIU str. 29 municipiul TÂRGU JIU str. Unirii nr. 1930 . Sf. Tudor Vladimirescu nr. cult ortodox Chilii. 1904 Schitul Logreşti. 1747. sec.1935 Casa Barbu Gănescu. sec. sec. Casa Catană. 1720. 1910 238 239 240 241 242 municipiul TÂRGU JIU str. Tudor Vladimirescu nr. ante 1718 Biserica “Sf. Gheorghe”. sec. cult ortodox Biserica “Buna Vestire”. XVIII Casă. 1377 . 30 municipiul TÂRGU JIU Bd. 1 municipiul TÂRGU JIU str. Siret nr. com.1825. com. 1912 Liceul “Tudor Vladimirescu”. Tudor Vladimirescu nr. Tudor Vladimirescu nr. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. Victoriei nr. TISMANA 292 . com. 1934 Casa Miloşescu. Victoriei nr. Nicolae”. cult ortodox Biserica “Sf. 1926 Casa Dimitrie Măldărescu.1378. Victoriei nr. 29 municipiul TÂRGU JIU str. 31 municipiul TÂRGU JIU str. cu adăugiri ulterioare. Ioan. 1893 243 Casă. 1773. sec. 1893 Casă. XVIII Ansamblul Brăiloiu Cornea. 1896 . 126 municipiul TÂRGU JIU str. ref. LOGREŞTI Casă.1898. 18 municipiul TÂRGU JIU str. XVIII Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. TELEŞTI sat TIMIŞENI. 149 sat TÂRGU LOGREŞTI. FĂRCĂŞEŞTI cătun Boncea sat TISMANA. 1694. 33 municipiul TÂRGU JIU str. 1900 Casă. Nicolae şi Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. 37 municipiul TÂRGU JIU str. ante 1718. Tudor Vladimirescu nr. com. 14 municipiul TÂRGU JIU str. cult ortodox Mănăstirea Tismana. 25 municipiul TÂRGU JIU str. 1850 Casă. sec. 36 municipiul TÂRGU JIU str. 365 Casa Vasile Moangă. 1824 . cult ortodox Casa Brăiloiu. Tudor Vladimirescu nr. 1909 Casa Niculescu. XVIII Universitatea Brâncuşi.237 str. Teodoroiu Ecaterina nr. 37 municipiul TÂRGU JIU Piaţa Victoriei nr. XX. Tudor Vladimirescu nr. TISMANA sat TISMANA. Tudor Vladimirescu nr. Nicolae”.

260 sat TISMANA. 1920 Casa Vasilescu Ion. 1923 Casa Alexandru. com. ŢÂNŢĂRENI nr. com. ŢÂNŢĂRENI 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 293 . 1650. 1800. XIX Incintă cu turnuri de colţ. sec. LICURICI 263 264 265 266 sat TRESTIOARA. 1855.. 1715. 1646 . sec. sec. ref. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”. 1715. com. 527 sat ŢÂNŢĂRENI. TURCENI cătun Stolojani sat ŢÂNŢĂRENI.1651 Schitul Cioclovina de Jos. 1912. com. com. com. ref. cult ortodox Biserica “Sf. com. 526] sat ŢÂNŢĂRENI. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. 3/4 sec. sec. 1782 Casa Stăreţiei. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI.1925 Poarta de intrare în “Târgul de vite”. DRĂGOTEŞTI sat TURBUREA. 1920 Casa Geantă D. cult ortodox Biserica „Sf. XVII. com. XIX Chilii.1925 Casa Mihăilescu Constantin. com. XX Casa Cosma Ion. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. XVI. TISMANA 261 sat TISMANA. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. 1714. Ilie”. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. com. com. com. cult ortodox Ruinele Bisericii „Sf. com. Ioan Botezătorul”. com. 1923 Casa Dănciulescu. TISMANA Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. 1774. ref. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. cult ortodox Chilii Schitul Cioclovina de Sus. Nicolae”. cult ortodox Casele stăreţiei. com. ref. 526 sat ŢÂNŢĂRENI. 1892 Casa Gheorghe Preda. sec. cu adăugiri sec. 1364 . Ilie”. 1920 Casa Ion Drăcea. ŢÂNŢĂRENI nr. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. com. 1735. com. sec. 1714. com. 1825. 1920 Casa Bogdan Naum. sec. Nicolae”. 525 [Adresa veche: nr. 1924 Casa Cosma Constantin. 1920 . XVII. ref. 1913. cult ortodox Biserica “Sfinţii Voievozi”.1373 Paraclisul “Sf. 1730. cult ortodox Mănăstirea Tânţăreni. TURBUREA sat TURCENI. Gheorghe”. XIX Turn clopotniţă. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. 1920 . XVII. 1583. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. XIX 262 sat TOTEA. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. 1846. ŢÂNŢĂRENI nr.

com. Dumitru”. STĂNEŞTI sat VALEA CU APĂ. com. Andrei”. com. cult ortodox Casa Constantin Popescu. cult ortodox Biserica de lemn “Intrarea în Biserică”. cult ortodox Casă. com. ref. SAMARINEŞTI sat VALEA POJARULUI. com. JUPÂNEŞTI sat VLADIMIR. “Sf. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. Gheorghe”. Dumitru”. com. 1737. 568 sat ŢÂNŢĂRENI. înc. 528 sat ŢÂNŢĂRENI. com. XVIII Biserica “Cuvioasa Paraschiva”. 1816. “Sf. din temelie 1948 . ŢÂNŢĂRENI nr. com. Dumitru”. sec. VLADIMIR cătun Scoica sat VOITEŞTII DIN DEAL. 1920 Casa Cojocaru. 1920 Casa Ilie Antonie. XX Biserica de lemn “Sf.278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 nr. 1822 1827. 529 sat ŢÂNŢĂRENI. 1827. 1927 Casa Titi Sârbu. BUSTUCHIN cătun Strâmba sat VĂLENI. Pârvulescu Ion. com. ŢÂNŢĂRENI nr. XIX Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului”. 1920 Casa Hera Ion. Stănescu Iancu. PLOPŞORU sat VIDIN. “Sf. ŢÂNŢĂRENI nr. com. cult ortodox 294 . ŢÂNŢĂRENI nr. sec. 533 sat ŢÂNŢĂRENI. 1705. URDARI sat URECHEŞTI. ŢÂNŢĂRENI nr. com. com. cult ortodox Biserica de lemn “Sf. BĂLĂNEŞTI cătun Podini Casă Geanta Ion. XIX Casa Gârbea. 1821. 1818. JUPÂNEŞTI sat VIERŞANI. sec. 531 sat ŢÂNŢĂRENI. com. com. com. sec. Ion”. 1920 Casa Dumitru Boiangiu. com. CĂTUNELE sat VALEA POIENII. 1926 Casa Manolescu. com. ŢÂNŢĂRENI sat ŢÂNŢĂRENI. 1920 Casa Mutulescu. com. ŢÂNŢĂRENI nr.1950. 563 sat ŢÂNŢĂRENI. com. cult ortodox Casa Dumitru Popescu. 1823. cult ortodox Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”. 1920 Biserica “Sf. com. ŢÂNŢĂRENI nr. 1913 Casa Adrian Sârbu. com. 1812. cult ortodox Ruinele Bisericii “Sf. ŢÂNŢĂRENI sat URDARI. DRĂGUŢEŞTI sat VAIDEI. VLADIMIR sat VLADIMIR. 565 sat ŢÂNŢĂRENI. DRĂGUŢEŞTI sat URECHEŞTI. Nicolae”. Gheorghe”. com. 531 sat ŢÂNŢĂRENI. com. 1825 Casa Ion Chilianu. FĂRCĂŞEŞTI sat VALEA MĂNĂSTIRII.

Chr. BALA “La Fântână”. com. Chr. Hallstatt.dacică. cultura Bodrogkeresztur Aşezare. sec. Epoca romană Aşezare. Eneolitic. 1795. IZVORU BÂRZII la 2 km E de sat sat BALTA. Latene. la 500 m de sat sat BALTA VERDE. în vatra satului sat BALA DE SUS. com. I a. DEVESEL “La Punţi”. cult ortodox c.V Aşezare. Aşezare. BĂLĂCIŢA se continuă spre Livezile. com. între satul Balta Verde şi satul Izvoarele sat BATOŢI. com. sec. Epoca bronzului. VÂNJU MARE la 1 km E de sat Aşezare. sec. Judeţul Mehdinţi 1 sat ALMĂJEL. com. la 1 km NE de sat sat BISTRIŢA.1775. com. com. Latene. sec. DĂNCIULEŞTI sat ZORLEŞTI. cultura Verbicioara. Hinova şi Oreviţa Mare sat BISTREŢU. Epoca medievală. la 500 m V de sat sat BALOTEŞTI. cult ortodox Biserica “Sf. II . GOGOŞU “Câmpul Deciului”. HINOVA sat BOBAIŢA. X XI 7 sat BĂLĂCIŢA.dacică.III a. Epoca medievală timpurie. Epoca postromană. cultura geto . cult ortodox Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. 1774 . MALOVĂŢ Cetatea dacică de pământ.I p. BĂLĂNEŞTI cătun Taşcăi sat VOITEŞTII DIN VALE. 1837. com. Şimian. VIII . sec. sec. BĂLĂNEŞTI cătun Brad sat ZĂICOIU. 11 sat BREZNIŢA-OCOL. com. Latene. Gheorghe”. Chr. XIV Aşezare. sec. Hallstatt. III 2 3 4 5 6 8 9 10 Aşezare. PRIGORIA Biserica de lemn “Sfinţii Voievozi”. cultura Sălcuţa Aşezare.IV 12 295 . DEVESELU Aşezare.dacică. cultura geto . IV . Nicolae”. la intrarea în peşteră şi în jurul acesteia. cultura geto . VLĂDAIA “Fântânele Mari”. Epoca bronzului. com. Aşezare. „Sf. Chr. sec. Neolitic. Epoca romană. Chr. sec. Dumitru”. Chr. . IX . Epoca bronzului. cultura Gârla Mare Aşezare. Aşezare. com. Ruinele cetăţii Grădetului. com.VI a. com. Epoca bronzului. sec. 1832.301 302 303 304 sat VOITEŞTII DIN DEAL. faza III Necropolă. XIII Aşezare. IV . cult ortodox Biserica “Sf. BALTA “Peştera Mare”. com. com. com. cultura Verbicioara. Epoca romană. I a. sec. cultura Verbicioara Aşezare. faza III Brazda lui Novac. BREZNIŢA-OCOL sat BUCURA. Epoca medievală.VIII a.

BALĂCIŢA în curtea şcolii municipiul DROBETA-TURNU SEVERIN municipiul DROBETA-TURNU SEVERIN cartier Schela Cladovei Aşezare romană. Eneolitic. Chr. Epoca romană. Aşezare. cultura Verbicioara Oraşul roman Drobeta. Epoca romană.VI Fortificaţie. VIII . Epoca bronzului.Chr. sec.VI Aşezare. Epoca bronzului. sec. ŞIŞEŞTI sat CRIVINA.III Aşezare. com. Epoca bronzului Aşezare. CORCOVA sat GÂRLA MARE. în curtea Muzeului Regiunii “Porţilor de Fier” sat FIRIZU. com. cultura Sălcuţa Aşezare. Epoca bronzului.dacică. Chr. . com. II . II . com.VI a. ILOVĂŢ la capătul satului. Epipaleolitic. VIII .III Aşezare. cultura Gârla Mare Aşezare. lângă vechiul pichet de grăniceri (ars) sat DÂRVARI. XIV. Epoca romană. sec. sec. Epoca medievală. II .dacică. cultura Gârla 24 25 296 . pe malul apei Coşuştea sat GÂRBOVĂŢUL DE JOS. Aşezare.II a. XIII . Eneolitic. com. Epoca romană. cultura geto . Hallstatt.13 sat CIREŞU. II . II . Epoca romană. Eeolitic. Chr.XV Ruinele bisericii cu contraforturi. Latene. sec. sec. Epoca romană. DÂRVARI “Cetăţuia”. com. Epoca bronzului. cultura Sălcuţa Cuptoare dacice pentru reducerea minereului de fier. Epoca bronzului. cultura Schela Cladovei Aşezare. Neolitic timpuriu. sec.VI a. I a. în curtea Muzeului Regiunii “Porţilor de Fier” municipiul DROBETA-TURNU SEVERIN str. II . Epoca medievală târzie.III Necropolă. BURILA MARE “Gura Sârbii”. 2. sec. CIREŞU Aşezare. com. cultura Verbicioara Aşezare. Independenţei nr. cult ortodox Aşezare. Latene. sec. sec. Independenţei nr. cultura geto . sec. sec. GÂRLA MARE Ruinele Mănăstirii Coşuştea-Crivelnic. sec. pe malul râului Drincea sat CRĂGUIEŞTI. sec. sec. la 3 km V de sat sat DOBRA.I p . CORLĂŢEL la N de sat. Chr. XIII . II Castrul Drobeta.VI Terme. Aşezare fortificată. Epoca romană. cultura Starčevo . com. cult ortodox 17 18 19 20 21 22 23 municipiul DROBETA-TURNU SEVERIN str. Hallstatt. Epoca medievală.XIV.Criş Aşezare. IV . 2. Epoca medievală. cultura Gârla Mare Aşezare. cultura Sălcuţa 14 15 16 sat CORLĂŢEL. com. XVII XVIII Podul lui Traian. Aşezare.

VIII .XV Aşezare romană. IV Fortificaţia romano-bizantină. IZVORU BÂRZII “La Poligon” sat HINOVA. Chr. HINOVA lângă pichetul grănicerilor sat HINOVA. Aşezare. sec. pe panta din faţa satului sat OSTROVU MARE. com. Chr.VI a. com. IX . HINOVA se continuă spre Livezile. pe dealul Măroiu sat aparţinător OREVIŢA MARE. oraş VÂNJU MARE “Cetate”. Epoca romană. com. sec. VIII . Aşezare. I a. III 27 28 29 sat HALÂNGA. XIV . com. Epoca medievală timpurie. cultura geto . în luncă localitatea GURA VĂII.III Castrul roman de la Hinova. GRUIA 30 Aşezare.VI a.26 “La Gârloacă”. BURILA MARE 33 34 35 36 sat LIVEZILE. Latene. sec. Epoca romană târzie. Epoca romană târzie. Epoca bronzului. II . LIVEZILE se continuă spre Hinova. Chr. Bălăciţa şi Oreviţa Mare sat OPRIŞOR. III 31 32 sat IZVORU FRUMOS. Hallstatt.V Brazda lui Novac. OPRIŞOR sat OREVIŢA.VII a. com. sec. Şimian. Epoca romană Aşezare. Aşezare. Hallstatt. Castru. Epoca bronzului. com. Epoca romană Cimitir.III Aşezare. sec. Epoca medievală. sec. sec. Şimian. sec. sec. II . Epoca romană Aşezare. IV . com. cultura Gârla Mare Aşezare. Chr. Epoca romană. com. cultura Verbicioara Aşezare fortificată. GOGOŞU “Bivolării”. sec.dacică. com.dacică. sec. Epoca romană. III . cultura Gârla Mare 37 38 39 297 . Chr. Bălăciţa şi Oreviţa Mare sat IZÂMŞA. OREVIŢA sat aparţinător OREVIŢA MARE. pe malul Dunării. Epoca romano-bizantină. sec. Hallstatt. Necropolă. III Aşezare. la 2 km E de sat. sec. Latene. Brazda lui Novac. IV . la 500 m E de sat sat OSTROVU MARE. sec. municipiul DROBETA-TURNU SEVERIN “Insula Banului” Mare Fortificaţia romană târzie.III a. cultura geto . oraş VÂNJU MARE “Cetatea Latină”. Epoca romană. cultura Gârla Mare Aşezare. com. com. OBÂRŞIA DE CÂMPIE sat IZVOARELE.VI Fortificaţia medievală. Epoca bronzului. Epoca romană. XI XIV Brazda lui Novac. la 200 m S de sat. Epoca bronzului. sec.

sec. cultura geto . sec. sec.40 GOGOŞU “Prundul Deiului”. sec. cultura Sălcuţa Aşezare.XV d. I a. XIV . Fortificaţie romană. Judeţul Olt 298 . II . com. Epoca medievală timpurie. GÂRLA MARE Aşezare. Latene. DUMBRAVA “Piscul Bărângii”. sec.dacică. sec. sec. sec. ŞIMIAN Aşezare. ŞIMIAN “Ostrovul Şimian” Aşezare. com. Aşezare. Hallstatt Aşezare. cultura geto . XIV . Aşezare. la 2 km E de sat sat VRANCEA. ROGOVA “La Cazane” sat ROGOVA. Neolitic. Epoca medievală. Epoca romană. Epoca bronzului Aşezare. cultura Coţofeni Aşezare.dacică. Aşezare. sec. sec. Epoca bronzului timpuriu. com. II . com. Epoca daco-romană. Epoca medievală.III Aşezare. pe malul pârâului Drincea.I a.IV Necropolă. Epoca medievală.XIV sat ŞIMIAN. Epoca bronzului. XIV Necropolă. VIII a.IV sat ŞIMIAN. Neolitic. Epoca medievală. Hallstatt. XIV 47 sat TISMANA. Chr. Epoca bronzului timpuriu. Epoca daco-romană. Epoca romană. Chr. Epoca romană. BURILA MARE Aşezare. sec. VII a. sec. PRISTOL Aşezare daco-romană. XIII . cultura Sălcuţa Aşezare. SALCIA Aşezare. DEVESEL 48 sat ŢIGĂNAŞI. Neolitic. Epoca medievală. cultura Coţofeni 41 42 43 44 45 46 sat ROCŞORENI. Chr. Chr. II .Criş Aşezare. com. com. pe Dunărea Mică. IX XI Aşezare. II . Chr. cultura Gârla Mare Aşezare. Latene. sec. sec. 49 50 51 sat VALEA ANILOR. în centrul insulei sat PRISTOL. cultura Starčevo . BURILA MARE sat VRAŢA. CORLĂŢEL “La Glămie”. Chr. sec. ROGOVA sat SALCIA.III . com. Neolitic timpuriu. sec. com. com. II . cultura Sălcuţa Aşezare. II III Aşezare. Latene.I p.XV Necropolă. III . com. sec. com. Hallstatt mijlociu. Aşezare.IV Aşezare. com. . III a. la 300 m E de sat sat ROGOVA. Epoca romană.

sec. com.V a. sec. Aşezare fortificată. în incinta şcolii Celeiu oraş CORABIA în curtea Şcolii generale din cartierul Celeiu oraş CORABIA în zona de sud Castru roman.II a. Hallstatt târziu. 1800 a. cultura Sălcuţa Tell. Chr. Aşezare. sec. VI . XIV . VÂLCELE “Dealul Căpriorii”.Caracal. II . com. pe malul drept al pârâului Dârjov. BRÂNCOVENI pe partea stângă a şoselei Slatina . BÂRZA “Piscul Rusului”.III Fântână. sec. la 500 m NV de sat sat BRANEŢ. com. cultura geto .XVI Tell.V a. Latene. Epoca romană. mărginit la S de “Valea Ţigăncii”. la 2 km E de sat. XVI Biserica Domnească. Epoca bronzului Aşezare. Chr.III Aşezare. la 2 km S de sat sat BERIA. IZVOARELE la 3 km SV de sat sat BĂLĂNEŞTI. Chr. cultura Glina Aşezarea Sucidava. la 600 m N de sat sat BRÂNCOVENI. BREBENI pe malul drept al pârâului Oboga. III Necropolă tumulară. cult ortodox Aşezare. com.1 2 3 4 5 6 7 sat ALBEŞTI. Latene. Epoca bronzului timpuriu. Epoca romană.dacică. cultura Coţofeni Aşezare. Perioada de tranziţie la epoca bronzului. peste terasa Dârjovului sat BUICEŞTI. POBORU la 3 km E de sat. pe malul vestic al râului Vedea sat ALIMĂNEŞTI. sec. cultura Gumelniţa 8 9 Aşezare fortificată. la 2 km V de Mănăstirea Brâncoveni sat BREBENI-SÂRBI. Eneolitic. la 3 . între pârâul Teslui la E şi “Vâlceaua Popii” la NE. sec. II . IV . Neolitic. Ruinele curţii domneşti a lui Mihai Viteazul. 3 sat CÂRLOGANI. II . cultura geto dacică. Epoca romană. Aşezare. Epoca daco-romană. CÂRLOGANI “Botul Stârcului”. com. sec. com. sec. Mihai Viteazul nr. com. la 1 km E de sat municipiul CARACAL str. Epoca medievală. PRISEACA “Valea ailaltă”. com. Chr. com. sec.I a. Hallstatt târziu. Perioada de tranziţie la epoca bronzului. Chr. com. Epoca medievală. pe malul stâng al pârâului Coteniţa. VI . MĂRUNŢEI “La izvor”.4 km V de sat sat BĂRCĂNEŞTI. sec. OPORELU “Dealul Carantinei”. la 1 km E de sat oraş CORABIA cartier Celeiu. II Portalul podului lui Constantin. Epoca romano-bizantină. IV 10 11 12 13 14 299 . Aşezare. cultura Coţofeni. în zona de sud. sec.

VI . cultura Dudeşti 23 24 25 26 27 Aşezare. com. la 2 km E de sat sat CRÂMPOIA.IV. Neolitic. DĂNEASA la 500 m SE de sat oraş DRĂGĂNEŞTI-OLT la 500 m N de calea ferată Drăgăneşti Olt . com. Necropolă.XVI Drumul Sucidava . II . sec. sec. la 500 m V de staţia de pompare oraş DRĂGĂNEŞTI-OLT “Via lui Mocioacă” sat GĂNEASA. Neolitic. faza III Aşezare. Chr. pe malul pârâului Doroftei sat CRUŞOVU. II a. cultura Vădastra Aşezare. Eneolitic. com. cultura Glina Aşezare. cultura Sălcuţa Aşezare. Epoca medievală. la 6 km E de Corabia sat GHIMPEŢENI. Chr. Nicolae Titulescu şi str. XIV . Epoca bronzului timpuriu.III Aşezare. Libertăţii. Latene. BRASTAVĂŢU pe malul bălţii Cruşovului sat DĂNEASA. Perioada de tranziţie la epoca 28 29 30 sat GÂLMELE.III 15 16 17 oraş CORABIA la N de cartierul Celeiu oraş CORABIA str. CRÂMPOIA “Rentea”. Epoca bronzului. sec. pe malul drept al pârâului Şâiu. Epoca romano-bizantină. cultura Gumelniţa Tell. I p. II . cartier Bizărani oraş DRĂGĂNEŞTI-OLT “Cişmeaua lui Stoenică” oraş DRĂGĂNEŞTI-OLT “Cişmeaua Papete”.Caracal Craiova. com. Eneolitic. com. NICOLAE TITULESCU 300 . com. Aşezare.Cetate romano-bizantină Sucidava. cultura Sălcuţa Aşezare.sec. Epoca migraţiilor. com. la intersecţia str.VII Aşezare fortificată. CRÂMPOIA “Măgura din Islaz”. cultura Verbicioara Aşezare. II . Epoca romană. Cartierul Celeiu sat CORNĂŢELU. cultura Gumelniţa 18 19 20 21 22 Aşezare. . SPRÂNCENATA “La Cetate”. GĂNEASA Aşezare. POBORU “Vâlceaua lui Păiuş”. pe valea Plapcei. Epoca daco-romană. cultura Glina. Epoca bronzului timpuriu. Latene. II . în vatra satului sat CRÂMPOIA. Neolitic.dacică. sec. cultura Glina Aşezare.III Aşezare. sec.Romula.dacică Aşezare. cultura geto . com. Epoca bronzului timpuriu.Corabia. între satele Viespeşti şi Gâlmele sat GÂRCOV. cultura Sălcuţa Aşezare.I a. Hallstatt Aşezare. com. sec. cultura geto dacică. cultura geto . sec. Latene. II . GÂRCOV pe şoseaua Gârcov . Neolitic. sec. Epoca romană. Teiului oraş DRĂGĂNEŞTI-OLT în N oraşului. Aşezare. Chr. Neolitic.

cultura geto . Chr. com. Latene. Chr. IV II a. cultura Vădastra Aşezare. II a. Chr. sec. Epoca bronzului.III a. cultura Glina Aşezare.III Aşezare. Epoca medievală. sec. Latene. Aşezare.dacică. III Castru de pământ. I a. cultura Coţofeni Castru. Chr. VOINEASA la V de Dealul Cetăţii sat MĂRGĂRITEŞTI. cultura Boian Aşezare. în centrul satului Aşezare. com.Cândeşti. Aşezare. Latene târziu. com. Chr. Epoca bronzului timpuriu. la 1 km de sat 38 39 40 Villa rustica. sec. cultura Sălcuţa. sec. Aşezare. cultura geto . Neolitic. Epoca romană. cultura Ipoteşti . Neolitic. com. spre satul Buşca sat MILCOV VALE. Chr. Aşezare. CRÂMPOIA pe malul Vedei sat GROPŞANI. Epoca romană. II .VII Aşezare. sec. pe dealul din marginea de V a satului. com. Chr. Epoca bronzului timpuriu. com. FĂRCAŞELE la 1 km E de gara Romula sat IPOTEŞTI. V . com. la 200 m de sat sat OPTAŞI-MĂGURA. cultura Glina Aşezare fortificată. mil. cultura geto . 4300 3700 a. 42 301 . pe terasa primară stângă a Oltului. sec. Latene.I a. sec. Epoca migraţiilor. II . MILCOV în vatra satului sat IPOTEŞTI. sec. MILCOV “Islaz”. 36 37 sat MALDĂR. VI . XIV . pe terasa Olteţului sat MIHĂIEŞTI. MIHĂIEŞTI la marginea de E. OPTAŞI la confluenţa râului Vedea cu afluentul Vediţa.dacică Aşezare. sec. Neolitic. cultura geto dacică. sec. VULPANI bronzului. Latene. . VI 34 35 sat HOTĂRANI.III 41 Aşezare fortificată. Latene. cultura geto dacică. com. II . XIV XVI Aşezare. cultura Verbicioara Aşezare.dacică. cultura Verbicioara. Epoca romano-bizantină. com. Epoca medievală timpurie. com. CRÂMPOIA sat GHIOCA (fost sat CRÂMPOIA). mil. VOINEASA “La Cetate”. IV VIII Aşezare. com. II . com.III Aşezare. la 700 m E de sat sat MĂRGĂRITEŞTI. sec. I a.I p.31 32 33 “Gioroc” sat GHIOCA (fost sat CRÂMPOIA). Epoca bronzului. cultura Vădastra. Chr. MILCOV “La Conac”. Epoca medievală. sec.XVI Necropolă. Aşezare. sec. Neolitic. Epoca romană. COLONEŞTI “Terasa Letiţei”. cultura dacilor liberi.

sec.dacică.I a. Chr. II . Neolitic. Latene. Latene.III Necropola plană a oraşului Romula. DOBROSLOVENI “Dâmbul Morii”. cultura geto .dacică.III Aşezare. DOBROSLOVENI la limita sudică a satului. Latene. pe o lungime de 2 km 47 oraş PIATRA-OLT pe malul drept al Oltului la N de cula Căleţeanu sat REŞCA . 44 45 46 sat ORLEA. Epoca bronzului.VII Aşezare.dacică.III Cimitir. com. sec. Piteşti.dacică Necropolă. II . II . Epoca romană.XVI. în zona grindurilor Muşat. cultura geto . sec. Cireaşov municipiul SLATINA str. sec. Neolitic. II . cultura Vădastra Aşezare. cultura geto .ROMULA. la 300 m de calea ferată sat ROŞIENI. cultura geto . com. Aşezare.II a.43 sat ORLEA. II . com. sec. Aşezarea Acidava. sec. II .ROMULA. cultura Sălcuţa Aşezare. II a. Epoca medievală timpurie. Chr. ORLEA “La Grinduri”. cultura Sălcuţa Necropolă. Epoca romană.dacică. sec. sec. cultura Vădastra Aşezare. Aşezare.dacică. de o parte şi de alta a drumului roman sat REŞCA . IV Aşezare. Epoca romană. Epoca romană.III Aşezare. Oraşul roman Romula. Chr. cultura geto .I a. Aşezare. cartier Bistriţa. Chr. cultura Ipoteşti . la 2 km S de sat. Picor Gras. DOBRUN “La viile lui Brătăşanu”. Epoca romano-bizantină. Chr.II a. IV . sec. cultura Glina Aşezare.ROMULA. Epoca romană. între spital şi sanatoriul TBC 48 49 50 51 52 53 302 . Neolitic. sec. com. cultura Sălcuţa Aşezare.dacică. Epoca bronzului. cultura Verbicioara Aşezare. între cimitir şi pârâu oraş PIATRA-OLT între cartierul Criva de Sus şi gara Slătioara. II III. IV III a.I a. IV . com. cultura Verbicioara Aşezare. Epoca medievală. sec. IV . Latene. cultura Glina Aşezare. Epoca bronzului timpuriu.III Necropola tumulară a oraşului Romula. cult ortodox Aşezare. Neolitic. Neolitic. cultura Sălcuţa. cultura geto . la 700 m V de sat municipiul SLATINA str. II . Latene. sec. cultura geto . cultura Vădastra Aşezare. Chr. Neolitic. Măgura Grădiştei Aşezare. Castru Acidava. XIV . ORLEA “Orliţa”. Latene. cultura Vădastra Aşezare. Neolitic. Epoca bronzului timpuriu.Cândeşti. sec. com. Aşezare. la 2 km E de sat oraş PIATRA OLT “Gura Fleştenoagelor”. DOBROSLOVENI la 1 km N de sat sat REŞCA . mil. Epoca romană. sec. Chr. Latene. Neolitic. IV . pe valea pârâului Roşu. Hallstatt Aşezare. sec.

com. TESLUI la 1 km de sat. Chr. com. . Chr. Chr.Criş Aşezare. sec. Epoca medievală timpurie. V . VLĂDILA “La Pepinieră”. cultura Sălcuţa Aşezare.VII Aşezare. la 4 km V de sat sat STOICĂNEŞTI. sec. Epoca romană. II .X Aşezare. pe terasa primară a Oltului sat VLĂDILA. GOSTAVĂŢU “La Movilă”. cultura Ipoteşti . Epoca medievală. Chr. II a. Latene. III . GOSTAVĂŢU “La Cetate”. Aşezare. sec. VĂDASTRA “Măgura Cetăţii” şi “Măgura Cetăţii”. Latene. STOICĂNEŞTI “Coandă”.dacică Aşezare. com. Chr. Latene. Epoca bronzului.III Aşezare. cultura geto . II III Aşezare. cultura 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 303 . pe valea Iminogului sat VERGULEASA.III Villa rustica. cultura Vădastra. sec. la confluenţa cu valea Dragnei. SPRÂNCENATA “Cotul Morii”.4500 a.I a. Epoca migraţiilor. sec.IV Necropolă tumulară. în vatra satului sat SLĂVENI. II . cultura geto . Chr. com. Aşezare. sec.dacică. cultura geto . GOSTAVĂŢU pe malul Oltului. II . Epoca bronzului. pe malul stâng al pârâului Teslui. Chr.sec. com. Epoca romană. Epoca migraţiilor. Aşezare. com. com. Chr. sec. VIII . sec.II a.III Aşezare. sec. Epoca bronzului. Aşezare. . sec.III Castru. Chr. STOICĂNEŞTI “Valea Dracului”. com. 5500 . Neolitic timpuriu. sec. II . XV .III Aşezare. Aşezare. VÂLCELE “Dealul Cişmelelor”. Epoca bronzului. pe drumul Caracal . VULTUREŞTI Aşezare.5 km V de sat sat SPRÂNCENATA. lângă sediul fostului CAP sat VLĂDILA. Latene. lângă grajdul comunal şi spre satul Corbu sat VĂDASTRA. 4500 3700 a.Aşezare.XVI Aşezare. Aşezare. Aşezare. 3700 1800 a. com. II . com. Epoca migraţiilor. cultura Verbicioara Aşezare. Epoca romană.sec. IV . I p. la 1.dacică. Epoca migraţiilor. sec. cultura Starčevo . cultura geto . sec. Neolitic. sec. Chr. com.Criş. Chr. com. VERGULEASA la 1 km E de sat. Neolitic. 1800 a. Epoca romană. com. pe valea Calmăţuiului.VIII Aşezare. com. sec. cultura geto . sec. la 2 km V de sat sat VÂLCELE DE SUS. la 2 km N de sat sat STOICĂNEŞTI. IV . sec. II a. cultura Starčevo . la 1 km E de sat sat STOICĂNEŞTI. Neolitic timpuriu. Neolitic. 1800 a. Latene. II .dacică. VI . Epoca romană. Epoca romană. I p. Aşezare. Epoca daco-romană. cultura Sălcuţa. II .dacică. la 3 . Villa rustica. VLĂDILA în vatra satului. com. VLĂDILA la 150 m de gara Frăsinet sat VLĂDILA. lângă grădiniţă sat SLĂVENI.Corabia sat VULTUREŞTI.4 km N de sat sat TESLUI. STOICĂNEŞTI “Corbu”. pe valea Călmăţuiului.Cândeşti.X 54 55 56 57 58 sat SLĂVENI.VII Aşezare.

AMĂRĂŞTI la V de sat. II . la E de drumul comunal localitatea COŞOTA. com. la 200 m S de pârâul Clocotici. cultura Ipoteşti . Hallstatt Aşezare. com. II . Epoca medievală. MIHĂIEŞTI la E de sat.Cândeşti. Epoca romană Aşezare. sec. pe versant oraş BĂBENI „Dealul Rumânilor”. cultura geto . Hallstatt Aşezare. com. BĂLCEŞTI la N de moară sat BÂRSEŞTI. com. Epoca bronzului 2 3 Aşezare. cultura geto . pe malul drept al apei sat BERISLĂVEŞTI. Aşezare civilă. GALICEA între DJ 678 A şi Valea Topologului localitatea COPĂCELU.dacică. 1717 . sec. Latène. Chr. com. Neolitic Aşezare. Judeţul Vâlcea – obiective erheologice 1 sat AMĂRĂŞTI. Epoca romană Aşezare. la N de pârâul Valea Bujorencii sat BULETA. Latène. Chr. pe terasa stângă a pârâului Recea Verbicioara Aşezare.VI Aşezare.dacică Aşezare. Hallstatt Necropolă. . Epoca bronzului Necropolă. COSTEŞTI în incinta mânăstirii sat BUJORENI. Epoca romană Aşezare.dacică. BUJORENI „Malul Alb”. la NE de DN 67 sat CÂINENII MARI. sec. CÂINENI la V de podul peste Olt şi pe malul podului sat COCORU.I p. în spatele Gării Băbeni şi a Fabricii de cherestea. pe malul râului Pesceana sat ARSANCA. până la Gara Râureni. IV . Latène. Epoca bronzului Aşezare. com. oraş OCNELE MARI „Valea Bradului”. IV . sec. 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 304 . spre localitatea Arsanca sat BUNEŞTI. la 1 km N de sat. com. Hallstatt Aşezare. com. Epoca bronzului Aşezare. Epoca medievală Aşezare. cultura geto . cultura geto .III Terme Aşezare civilă. Epoca romană Aşezare. MIHĂIEŞTI la V de localitate. I a. BERISLĂVEŞTI sat BISTRIŢA.1719 Aşezare. Epoca medievală timpurie. RACOVIŢA „La moară”. Hallstatt Aşezare. Latène. com. Latène. com. la E de Aşezare. Epoca romană Aşezare. com. cultura dacică Aşezare. municipiul RÂMNICU VÂLCEA în jurul şi la E de căminul cultural. pe terasa dealului sat BĂLCEŞTI. Epoca romană.dacică Aşezare. MIHĂEŞTI în lunca pârâului Govora. Epoca bronzului Aşezare. cultura geto . Epoca romană Ruinele cetăţii austriace „Arxavia”.dacică Castrul roman „Praetorium I”. între pârâul Sărat şi calea ferată industrială sat COPĂCENI. Epoca romană. Epoca migraţiilor. BUNEŞTI în vatra satului. Latène. sec.“Ogrăzi”.III Aşezare. com. Neolitic Aşezare.VII e.

la 5 km V de sat. com. oraş OCNELE MARI 305 . com. Chr. Hallstatt Aşezare. Latène. Epoca dacică Aşezare. cultura geto . com. com. II .I a. sec. Latène. oraş OCNELE MARI „Lacul Doamnei”. Aşezare. BOIŞOARA pe vârful dealului Cetăţuia sat GLĂVILE. municipiul RÂMNICU VÂLCEA la V de noua cale ferată. Perioada de tranziţie la epoca bronzului. Epoca bronzului Aşezare. Epoca bronzului Aşezare. cultura geto . Chr.dacică Aşezare. la V de DN 64 sat FEDELEŞOIU. Hallstatt Aşezare. I a. Aşezare.dacică Aşezare. la limita cu jud. până la albia Oltului sat FIŞCĂLIA.I p. Epoca romană Aşezare. cultura geto . în vatra satului Goranu sat aparţinător GORANU. Aşezare.dacică Aşezare. între biserică. DĂIEŞTI pe versantul vestic al Dealului Mare. în cartier Trăistari. municipiul RÂMNICU VÂLCEA „La Cetate”. Chr. cultura geto . . cultura Coţofeni Aşezare. GLĂVILE în vatra satului.dacică Aşezare. între biserică. com. II a. Epoca medievală 23 24 Aşezare. Epoca medievală timpurie. cimitir. com. MATEEŞTI în vatra satului localitatea GURA SUHAŞULUI. cartier Sticlărie. CÂINENI la V de sat.16 17 18 19 20 21 22 localitate sat CREMENARI. Neolitic Aşezare. cultura geto . IONEŞTI sat GĂUJANI. cultura geto . Epoca romană Aşezare. cariera de tuf şi panta către lac localitatea GURA SUHAŞULUI. com. com. IV XII Aşezare.I p.dacică Aşezare. în cartier Trăistari. Chr. Epoca bronzului 27 28 29 30 localitatea GURA SUHAŞULUI. la 800 m E de DJ 703 F sat GRĂDIŞTEA. GRĂDIŞTEA „Dealul Grădiştei”. Latène. Latène. oraş OCNELE MARI în vatra localităţii sec. cultura dacică. Neolitic Aşezare. oraş OCNELE MARI „Lacul Doamnei”. cimitir şi cariera de tuf localitatea GURA SUHAŞULUI. Gorj sat GREBLEŞTI. până la albia Oltului sat GRECI. Epoca bronzului. GALICEA între vatra satului şi firul Văii Turciturilor municipiul DRĂGĂŞANI „Capu Dealului”. pe ambele maluri ale râului Pesceana sat aparţinător GORANU. Epoca bronzului Aşezare. Epoca romană Aşezare. Latène.dacică Aşezare. Hallstatt 25 26 Aşezare. . Latène. Epoca romană Aşezare. sec. sec. Epoca bronzului Aşezare. Chr. Epoca romană Aşezare. Epoca medievală Aşezare. Latène. Epoca bronzului Aşezare. Hallstatt Aşezare. Neolitic Aşezare. Epoca bronzului Aşezare.

II . Latène. Epoca romană Aşezare. Chr. Epoca romană Aşezare.Hotar” localitatea OCNIŢA. . com. cultura geto . la E şi S de Valea Bradului sat OLANU. Epoca bronzului 41 42 43 44 45 46 306 . Latène. de o parte şi de alta a DN 7 localitatea LUNCA. Chr. pe versantul de SV al dealului oraş HOREZU la 1 km N de DN 67. com. com.dacică Aşezare. Epoca romană Aşezare. Epoca bronzului Aşezare. Latène. OLANU la V de sat.dacică Punct fosilifer. cultura geto dacică. cultura geto . com. Epoca bronzului Necropolă tumulară de incineraţie. II a.dacică Aşezare. Epoca romană. Epoca bronzului Aşezare. cultura geto . Neolitic Aşezare. pe versantul estic al dealului Coasta Mare sat MOGEŞTI (fost sat SACOŢI). Latène. sec.dacică Aşezare. oraş OCNELE MARI în vatra satului localitatea OCNIŢA. cultura geto .dacică Aşezare. pe versantul estic al dealului Coasta Mare sat MILOSTEA. Latène. la V de drumul comunal. NICOLAE BĂLCESCU „Maidan . com. com. pe versanţii şi în talvegul Văii Trepteanca sat OLTEANCA. ORLEŞTI Aşezare. com. Latène. pe platou. Epoca bronzului Val de pământ. II a. oraş OCNELE MARI „Dealul Cosota”. com. la V de sat. sec. Epoca romană Buridava dacică. cultura geto dacică. oraş OCNELE MARI în vatra satului sat MATEEŞTI. SLĂTIOARA la V de sat. Hallstatt Aşezare. cultura geto .III Castrul roman „Pons Aluti”. Hallstatt 39 Aşezare 40 Aşezare. Paleolitic inferior Aşezare. SLĂTIOARA „Sacoţi”. Neolitic Aşezare. Epoca romană.III Aşezare. MATEEŞTI în vatra satului sat MĂGURA. sec. GLĂVILE în vatra satului sat ORLEŞTI. spre satul Arsanca MĂLDĂREŞTI.dacică Aşezare. între satele Olari şi Ursani sat IONEŞTI.dacică Aşezare. cultura geto . com. Neolitic Aşezare. com.sec. în lunca pârâului Luncavăţ sat MILOSTEA. I p. BUJORENI în vatra satului. Epoca bronzului Aşezare. MĂLDĂREŞTI la V de cule. Epoca dacică 38 Aşezare. Aşezare. Latène. sec.31 32 33 34 35 36 37 „Valea Goruneilor”. Hallstatt Aşezare. com. cultura geto . com. Epoca bronzului Aşezare. Chr. Fortificaţie Morminte izolate. MIHĂIEŞTI în islaz. la limita cu comuna Mateeşti sat NICOLAE BĂLCESCU. II . Latène. SLĂTIOARA în câmpul Polovragilor. Epoca bronzului Aşezare. Latène. IONEŞTI sat LUNCA. delimitat la N de pârâul Sărat. la NE de DC 157.

II . CÂINENI localitatea RÂURENI. Latène. Neolitic 55 56 57 58 59 60 Necropolă. BERISLĂVEŞTI în curtea Căminului Cultural. Latène. Epoca romană.dacică Aşezare.dacică Aşezare.III Castru. BĂBENI la SV de sat. com. sec. râul Olt la E.pe versantul estic al Dealului Oltului 47 48 sat PĂDUREŢU. Neolitic Aşezare. la N şi V de pârâul Tulburoasa. oraş CĂLIMANEŞTI „Poiana Bivolari”. Epoca romană. între râul Olăneşti la N. Epoca bronzului Aşezare. Hallstatt Aşezare. cultura geto . cultura geto . cultura geto . la limita cu comuna Şirineasa localitatea PĂUŞA. delimitat la S de pârâul Fântânii. sec. Epoca romană Aşezare. sec.III 52 53 Aşezare. Hallstatt Aşezare. Neolitic Aşezare. oraş BĂILE GOVORA la S şi N de DC 129. II .dacică 50 51 Castrul roman „Praetorium II”. în jurul bisericii municipiul RÂMNICU VÂLCEA Cartier „1 Mai” municipiul RÂMNICU VÂLCEA cartier Căzăneşti municipiul RÂMNICU VÂLCEA cartier Valea Răii.III Terme Aşezare. com. Epoca bronzului Aşezare. Latène. la E de DC sat RĂDĂCINEŞTI. Hallstatt Aşezare.dacică Aşezare. com. municipiul RÂMNICU VÂLCEA Aşezare. BERISLĂVEŞTI municipiul RÂMNICU VÂLCEA cartier Ostroveni. sec. II . II . (către N şi V) şi botul dealului (către S şi E) municipiul RÂMNICU VÂLCEA „Dealul Cetăţuia”. Epoca romană Castrul roman Arutela. Epoca romană Aşezare. Epoca romană. Hallstatt 54 Aşezare. RACOVIŢA sat RĂDĂCINEŞTI. 200 m E de Mănăstirea Cozia localitatea PRAJILA. com. Latène. Motelul „Capela”. com. cultura geto . la 50 m S de Hidrocentrala Turnu şi la cca.dacică Aşezare.III Aşezare. cultura geto . Epoca bronzului Aşezare. Epoca bronzului Aşezare. Latène. Hallstatt 307 . sec. pe malul stâng al Oltului. Epoca romană. pe versanţii nordici ai dealurilor Curături şi Dealul Mare şi pe versantul sudic al dealului Malul Corbului sat RACOVIŢA. calea ferată la V şi zona de agrement la S municipiul RÂMNICU VÂLCEA „Botul de piatră”.III 49 Aşezare. cultura geto . Latène. Epoca romană.dacică Aşezare. II . în jurul căminului cultural Copăcelu RÂU VADULUI.

Paleolitic inferior. în jurul cimitirului localitatea STOLNICENI.III 70 71 Aşezare. CÂINENI în vatra satului sat ROEŞTI. Latène.dacică Aşezare. Vâlcea Drăgăşani. II . Latène. com. sec. între sat şi malul râului. MIHĂIEŞTI pe o rază de 1 km în jurul Mănăstirii Govora sat STĂNEŞTI . sec. pe o suprafaţă de 2. STOENEŞTI în vatra satului localitatea STOLNICENI. Epoca bronzului Aşezare. com. Epoca daco-romană. OLTCHIM. cultura geto . com. Paleolitic inferior Aşezare.dacică Aşezare. III . TETOIU „Valea lui Greuceanu” sat TITEŞTI. com. com. cultura geto . Epoca bronzului Aşezare. com. Epoca romană Zonă fosiliferă. sec. com. Epoca bronzului Aşezare. Epoca romană. râul Olt şi bazinele de decantare ale Combinatului Chimic S.dacică Aşezare. Neolitic 69 Rezervaţia arheologică „Buridava Romană” (parţial). municipiul RÂMNICU VÂLCEA la E de DN 64 şi la V de râul Olt. Latène. BUNEŞTI în vatra satului sat TETOIU. între DJ şi calea ferată sat SÂMBOTIN. com.dacică Aşezare. Epoca romană. ŞIRINEASA pe versantul de NE al Dealului Viilor. cultura geto . sec.61 62 63 între DN 67 şi albia Oltului. cultura Bugiuleşti Castru. com. sat STUPĂREI.III Aşezare. municipiul RÂMNICU VÂLCEA „Buridava Romană”. Epoca bronzului Aşezare. Epoca romană Punct fosilifer. Latène. com. între DN 64 şi malul Oltului sat ŞIRINEASA.III 73 74 75 308 . Latène. MIHĂEŞTI Staţia de transformare Stupărei. II . cultura geto . Epoca romană Aşezare. PERIŞANI (fosta comună TITEŞTI) la confluenţa pârâului Barbului Aşezare. GALICEA în lunca Oltului. pe valea râului Mamu sat STOENEŞTI. DĂEŞTI în vatra satului. Epoca bronzului Aşezare. Latène. Epoca romană 72 Aşezare. II . LUNGEŞTI la S de sat. com. cultura dacică Aşezare. între şoseaua Rm. la V de localitate şi pe Dealul Teiul sat TEIUŞU. Epoca romană Castra Traiana. Hallstatt Aşezare. com. Hallstatt Aşezare. DĂEŞTI „La Canton” sat SCĂRIŞOARA [fost sat GURIŞOARA]. cultura geto . PESCEANA „Râpa Cărămizii” sat SÂMBOTIN.IV Terme.LUNCA. C.5 km sat ROBEŞTI. Epoca romană. com.dacică Aşezare. Epoca romană 64 65 66 67 68 Aşezare. până lângă satul Valea Caselor din comuna Popeşti sat TEIU.

3 oraş BĂILE GOVORA str. Latène. Nicolae”. Nicolae”. 1802. XX Colecţia de arheologie şi artă religioasă „Gheorghe Petre”. com. cult ortodox 3 sat ARMĂŞEŞTI. XV.76 77 cu pârâul Titeşti. com. sec. com. com. pe platou şi în vatra satului sat VALEA MARE. com. Latène. 102 oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. VLĂDEŞTI Aşezare. Horea nr. 9 oraş BĂILE GOVORA Pavilionul Palace. 1773 - 309 . cult ortodox 4 sat AVRĂMEŞTI. com. 1870. Nicolae”. 10 11 12 13 str. înc. com. Epoca bronzului Necropolă. cult AMĂRĂŞTI ortodox Biserică. com. com. Biserica de lemn „Sf. FĂUREŞTI 7 sat BĂDENI. BUNEŞTI în vatra satului sat VALEA LUI STAN. 1779.dacică Aşezare. 4 sat BĂLŢĂŢENI. Hallstatt 80 Aşezare. 1844. Hallstatt Aşezare. XIX 2 sat AMĂRĂŞTI. Hallstatt Aşezare. XX lângă gară 6 sat BĂBENI-OLTEŢU. com. cult ortodox. 5 sat BĂBENI. BĂBENI Conac. la 500 m V de sat. Biserica de lemn „Adormirea Maicii CERNIŞOARA Domnului”. sf. SCUNDU Biserica „Sf. Parcului nr. 1886. Epoca romană Aşezare. ZĂTRENI la V de DN. pe panta de V a Dealului Cazanului sat TITIRECIU. 1914. BERBEŞTI (fosta comună VALEA MARE) la N de sat. Epoca bronzului Judeţul Vâlcea – obiective culturale şi cultural -religioase 1 sat ALUNU. 1809. cult ortodox Biserica de lemn „Sfinţii Îngeri”. Biserica de lemn „Sf. Neolitic Aşezare. înc. PERIŞANI Biserica de lemn „Sf. sec. cultura geto . Cazinoul militar. BĂBENI între Valea Dunavăţului şi DJ 677 A sat VALEA MARE. Biserica „Sf. sec. cult ortodox. com. Împăraţi”. pe DN 7A. ALUNU Conac. com. 1 oraş BĂILE GOVORA str. cult ortodox. DĂNICEI Biserica de lemn „Sf. cultura geto .dacică 78 79 Aşezare. Hallstatt 81 82 Aşezare. Parcului nr. com. BREZOI în extravilan. cult nr. 8 sat BĂIAŞU. com. Tudor Vladimirescu nr. 27 ortodox. sec. com. la 2 km pe Valea Văleni sat VĂRATICA. până la limita cu comuna Mateeşti sat VALEA VĂLENI. COSTEŞTI „Vârful Stogu” sat VLĂDEŞTI. Dumitru”. com. 1746. Pantelimon” (Biserica lui Horea).

BĂRBĂTEŞTI cartier Iernaticu sat BĂRBĂTEŞTI. LĂPUŞATA sat BERISLĂVEŞTI. 1850. XIX Casa de lemn a preotului Gheorghe Pietraru. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. com. com. Biserica de lemn „Sf. 1842 1850. cult ortodox Casa Oteteleşenilor. BĂLCEŞTI 1774. Măriuca. Dumitru”. Biserica de lemn „Buna Vestire”. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. cult ortodox Biserica „Sf. sf. com. Biserica „Intrarea în Biserică”. 1757. BUDEŞTI [fosta comună Bercioiu] sat BÂRSEŞTI. Nicolae”. MIHĂIEŞTI [fosta comună Buleta] sat BECŞANI. ref. com. adăugiri 1900 Biserica „Sfinţii Voievozi”. Mănăstirea Arnota. BERISLĂVEŞTI sat BISTRIŢA. com. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. com. com. 1713. BĂRBĂTEŞTI cătun Vătăşeşti sat BĂRBĂTEŞTI. cult ortodox. ref. cult ortodox. com. BĂRBĂTEŞTI la 8 km N de sat sat BĂRBUCENI. cult ortodox. COSTEŞTI 31 32 sat BISTRIŢA. 1754 .14 15 16 17 18 19 20 TOMŞANI sat BĂRBĂTEŞTI. 21 22 23 24 25 26 27 sat BERBEŞTI. PRUNDENI [fosta comună Zăvideni] sat BÂRLOGU. com. LALOŞU 28 sat BERCIOIU. Nicolae”. Biserica „Sf. com. com. com. 1776.1860 Schitul Pătrunsa. cult ortodox. 1885 . cult ortodox Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Gheorghe” Mănăstirea Bistriţa. com. cult ortodox. cult ortodox. Nicolae”. Biserica de lemn „Sf. 1850 . 1816. 1494. Biserica „Sf. com. 1746. Nicolae”. 1634. 1984-1997. cult ortodox Mănăstirea Berislaveşti. cult ortodox. COSTEŞTI 310 . Nicolae”.1887. 1712 . cult ortodox. cult ortodox 29 30 sat BEREŞTI. 1740. „Sf.1762. STOENEŞTI sat BÂRSEŞTI. com. Casa Constantinescu I. cult ortodox. com. FÂRŢĂŢEŞTI sat BENEŞTI. 1815. cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1736. 1740. cult ortodox. 1817. Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. 1795. BĂRBĂTEŞTI cătun Vătăşeşti sat BĂRBĂTEŞTI. 1847-1856. com. BĂRBĂTEŞTI cătun Mierleşti sat BĂRBĂTEŞTI.1838.1715. com. com. „Sfinţii Împăraţi”. BUDEŞTI Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”. BĂRBĂTEŞTI cartier Poeni sat BĂRBĂTEŞTI. 1834 . sec. BĂRBĂTEŞTI cătun Vătăşeşti sat BĂRBĂTEŞTI. 1610. ref. 1790. cult ortodox. cult ortodox Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. 1692-1698. Nicolae”. com. XVII. cult ortodox. Grigore Decapolitul sat BISTRIŢA. 148. cult ortodox Fostul Schitul Bodeşti . com. 40 41 42 43 sat BOTORANI. Biserica „Sf.înc. Biserica de lemn „Sfinţii Îngeri”. cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică”. Biserica de lemn „Sf. BUDEŞTI sat BUDEŞTI. GALICEA (fosta comună Cremenari) oraş BREZOI oraş BREZOI str. 1872. 1822 1896. Casa Lahovary. sec.Biserica „Sf. PERIŞANI sat BRĂTIA DIN DEAL. cult ortodox. cult ortodox. com. 1749. Treime”. COSTEŞTI în Peştera Sf.1902 Locuinţele Societăţii „Carpatina”. cult ortodox. XV . 1789. com. Gara Lotru. IONEŞTI localitatea BUDA. Treime” şi „Sf. cult ortodox. 1732. MĂCIUCA Biserica „Sf. com. 1897 . FĂUREŞTI sat BUDURĂŞTI.33 34 35 36 37 38 39 sat BISTRIŢA. 6 sat BUCŞANI. cult ortodox. ref. 1787. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox. COSTEŞTI la E de sat sat BOCŞA. com. Grigore Decapolitul . 1808. Biserica „Sfinţii Arhangheli”. 151. sf. Biserica „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox. Nicolae”. Panduri nr. cult ortodox Fostul Schitul Ţigania . COSTEŞTI sat BISTRIŢA. cult ortodox. 147 . com. ref. STOENEŞTI sat BUJORENI.Eleonul”. 153 oraş BREZOI str. com. cult ortodox. cult ortodox. cult ortodox. ALUNU cartier Godeni sat BODEŞTI. Grigore Decapolitul sat BISTRIŢA. Biserica „Sfinţii Voievozi”. com.1856 Fostul Schit Păpuşa . sec. Nicolae”. cult ortodox. BUDEŞTI sat BUDEŞTI. SUTEŞTI Biserica „Sfinţii Arhangheli” Clădiri. com.1756. 1732. com. 1743. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. XX Biserica de lemn „Intrarea în Biserică”. 1/2 sec. sec. MĂCIUCA sat BODEŞTI. 1797. 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 sat BRATOVEŞTI. XIX . 1731. oraş OCNELE MARI sat BUDEŞTI. cult ortodox Biserica „Sfinţii Îngeri”. com. 1880. 1852 . 1755 . 1825. 1847 1848. com.Biserica „Sf.XVI. com. cult ortodox. sec. com. COSTEŞTI în Peştera Sf. 1675. XVII. Eroilor nr. 1833.Biserica „Naşterea Maicii Domnului”. Ioan Botezătorul”. cult ortodox Biserica „Buna Vestire”. BĂRBĂTEŞTI cartier Drăgăneşti sat BOGDĂNEŞTI. com. com. BUJORENI 311 . Biserica „Intrarea în Biserică”. com. Biserica „Sf. 150. com. BUJORENI sat BOROŞEŞTI. BĂRBĂTEŞTI (fosta comună Bodeşti) sat BODEŞTI. XIX Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. sec. ante 1633. Zid de incintă. cult ortodox.

Tudor Vladimirescu nr. 1850 . 216 sat CÂINENII MICI. 1775. în cimitir sat CÂINENII MARI. şoseaua E 15A. cult ortodox. 1769. CÂINENI lângă Biserica „Sfinţii Voievozi” sat CÂINENII MICI. 1542 . cult ortodox. 1883.1812. cult ortodox. XVIII 57 58 59 60 61 62 Biserica „Sf. 1583 Paraclisul „Duminica Tuturor Sfinţilor”. Gheorghe” Pavilionul central. 1711 . Calea lui Traian nr. cult ortodox. 1747. com. cult ortodox Biserica „Sf. CÂINENI Uliţa Mare nr. cult ortodox Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox. 1602. 1388 Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului”.1715 Casa Miscurici. Biserica „Buna Vestire” şi „Cuvioasa Paraschiva”. BOIŞOARA sat BURDĂLEŞTI. 1799. 27 oraş CĂLIMĂNEŞTI str. cult ortodox Mănăstirea Cozia. 403.1715. com. Nicolae”.1860 Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. Nicolae”. com. Biserica de lemn „Sf. la km 18 oraş CĂLIMĂNEŞTI str. 1899 Casa Dobrin. 1853 Bolniţa „Sfinţii Apostoli”. oraş CĂLIMĂNEŞTI Mănăstirea Cozia Casa Velea. Biserica „Sfânta Treime”. cult ortodox. cult ortodox Schitul „Sf. com.1521. com. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Mănăstirea Stănişoara (complex de clădiri). cult ortodox. BUJORENI la Muzeul satului Vâlceanu sat BULETA. XIX 63 oraş CĂLIMĂNEŞTI Insula Ostrov oraş CĂLIMĂNEŞTI pe muntele Cozia oraş CĂLIMĂNEŞTI str. 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 312 . 1880 Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1711 Casa Trapeza. sec. com. 1520 . Ioan Botezătorul”.1391. MIHĂEŞTI [fosta comună BULETA] sat BUMBUIEŞTI. 18 oraş CĂLIMĂNEŞTI str. Tudor Vladimirescu nr. com. Petcu şi Stoian ctitori Casă. sec. Ioan” de sub Piatră (Cozia Veche).1543 Mănăstirea Ostrov. Gării oraş CĂLIMĂNEŞTI str. 56 sat BUJORENI [fost sat RÂMNICU VÂLCEA (strămutat)]. 1711 . Gara Jiblea. BĂBENI localitatea CĂCIULATA. Tudor Vladimirescu nr. 1837. 1388 . Turn clopotniţă. 44 sat aparţinător CĂLINEŞTI. cult ortodox Biserica „Sf. 1773. GUŞOIENI în cimitir sat CAPU DEALULUI. 1816. com. oraş CĂLIMĂNEŞTI localitatea CĂCIULATA. oraş BREZOI [fosta comună Racoviţă] cartierul Călineşti.

sec. 1826 . cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. PĂUŞEŞTI [fosta comună OTĂSĂU] sat CETĂŢEAUA. cult ortodox. Biserica „Intrarea în Biserică”. 1770 . com. Cheia nr. Cheia nr. cult ortodox. com. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. 1951. cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică”. GOLEŞTI sat COASTA. cult ortodox. 204. cult ortodox.XVII Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1801. RACOVIŢA sat CORNET. cult ortodox Biserica „Sf. cult ortodox. com. com. COSTEŞTI sat COSTEŞTI. 1688. 1775. XVI. 1898. COSTEŞTI sat COSTEŞTI. cult ortodox Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. Filofteia”. cult ortodox. XX Casă cu prăvălie. sec. sec. cult ortodox Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. Casa Mateescu. cult ortodox. XVI . oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. XVIII Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1747. sec. com. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. Biserica de lemn „Intrarea în Biserică”. 1750. com. 1804. în cimitir sat CÂINENII MICI. CÂINENI nr. cult ortodox.74 75 76 77 78 79 80 CÂINENI nr. Biserica de lemn „Sf. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1792. 87 localitatea CHEIA. 1733. SUTEŞTI [fosta comună MITROFANI] localitatea CHEIA. Biserica de lemn „Sf. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Stabilimentul băilor. COSTEŞTI sat CIREŞU. sec. com.1828. COSTEŞTI în faţa primăriei sat CREMENARI [fost sat MIJLOCU]. cult ortodox. 1688. peste vale. 1893. Nicolae”. oraş BĂILE OLĂNEŞTI la cca. cult ortodox. 1693-1695. „ Sf. cult ortodox. com. 12 km NV de sat localitatea CHEIA. Nicolae”. 1805. SINEŞTI sat CIUNGETU. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. XIX Biserica „Intrarea în Biserică” şi „Sf. Schitul Iezer. com. Nicolae". 1807. com. Biserica „Buna Vestire”. sf. VAIDEENI sat COSTEŞTI. com. cult ortodox Biserica „Sf. PĂUŞEŞTIMĂGLAŞI sat COPĂCENI. com. cult ortodox. 1811. MALAIA sat COASTA. com.1778. COPĂCENI peste apa Cernei sat COPĂCENI. com. 1806. Împăraţi”. Ilie”. com. Schitul Pahomie. ROEŞTI sat CIOROBEŞTI. STROIEŞTI sat CIUCHEŢI. com. CÂINENI Uliţa Bisericii nr. 176 sat CERNELELE. ref. GALICEA [fosta comună CREMENARI] cartier Mijlocu Biserica „Sf. vis-a-vis de Biserica „Sfinţii Voievozi” sat CÂINENII MICI. Nicolae”. 1861. com. 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 313 . 42. COPĂCENI sat COPĂCENI. Nicolae”. 1719 . cult ortodox. com. 212 sat CIOCÂLTEI. com.1720 Casa Stăreţiei. 1782.

XV. cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1880 Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. ref.96 97 98 99 100 101 sat CREŢENI. com. înc. Casa Nae Petcu Ion. com. BERISLAVEŞTI sat DEJOI. 1767. Nicolae”. com. com. 1840. Ilie”. CREŢENI sat DĂEŞTI. cult ortodox. XV. com. cult ortodox. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. Ansamblul Mănăstirii „Dintr-un Lemn”. DĂNICEI sat DOBRUŞA [fost sat DOBRUŞA DE SUS]. DRĂGOEŞTI sat DRĂGOEŞTI. sec. Biserica „Sf. Bălcescu Nicolae nr. refăcută 1814 Biserica de lemn „Sf. STOILEŞTI sat DEZROBIŢI [fost sat MĂNĂSTIRENI]. cult ortodox. MĂDULARI sat DOBREŞTI. refăcută 1834. 1830. GOLEŞTI municipiul DRĂGĂŞANI cartier Capu Dealului municipiul DRĂGĂŞANI cartier Gârdeşti-Momoteşti oraş DRĂGĂŞANI str. cult ortodox Biserica „Sf. cult ortodox. FÂRŢĂŢEŞTI sat DELURENI [fost sat BÂRSOIU]. Biserica „Buna Vestire”. cult ortodox.MĂNĂSTIRENI] fost sat Mânăstireni sat DIMULEŞTI. Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. com. Conacul Şuţu. cult ortodox. FRÂNCEŞTI [fosta comună FRÂNCEŞTI . 1828. FÂRTĂŢEŞTI Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. 1757. DĂEŞTI sat DÂNGEŞTI. XVII. Biserica „Sf. 1820. cult ortodox. Nicolae”. com. cult ortodox. com. Biserica „Sf. DRĂGOEŞTI sat DRĂGOEŞTI. Tudor Vladimirescu nr. 1848. XIX. Biserica „Naşterea Maicii Domnului”. com. 1796. com. cult ortodox. 18 municipiul DRĂGĂŞANI Piaţa Tudor Vladimirescu municipiul DRĂGĂŞANI str. înc. cult ortodox Biserica „Sf. 1824. com. Dumitru”. sec. ŞTEFĂNEŞTI sat DOBRUŞA. DRĂGOEŞTI sat DUMBRĂVEŞTI.1635 Biserica „Dintr-un Lemn”. Biserica „Intrarea în Biserică”. 1820 . cult ortodox Biserica „Sf. cult ortodox. 38 sat DRĂGOEŞTI. 1820. TOMŞANI sat FĂUREŞTI. 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 314 . 1852 1853. Biserica „Sf. com. XVII. Nicolae”. 1894. Ioan Botezătorul”. com. com. Gheorghe”. Nicolae”. Nicolae”. 1836 1840. sec. Biserica „Sf. 1530. 1715. com. VALEA MARE sat DRĂGĂNEŞTI. cult ortodox. com. com. FÂRTĂŢEŞTI sat DRĂGANU.1835. com. Nicolae”. cult ortodox. adăugiri 1769 şi sec. 1634 . cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică”. Nicolae”. XVIII. com. 1814. ante 1914 Muzeul Podgoriei Drăgăşani (Casa Bărăgan). 1838. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. Schitul Dobruşa. ŞTEFĂNEŞTI sat DOZEŞTI. cult ortodox. sec. 1864. sec. ZĂTRENI sat FÂRTĂŢEŞTI.

sec. com. GUŞOENI Fostul Schit Fedeleşoiu. com. DĂEŞTI 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 sat FOLEŞTII DE JOS. sec. 134 sat GROŞI. cult ortodox. Vasile" şi „Sf. ref. Casa cu cadran solar. Casa Voichiţii Ion. Ioan Botezătorul”. CÂINENI nr. Nicolae”. cult ortodox. 1866. sec. com. LUNGEŞTI sat GĂNEŞTI. cult ortodox Biserica „Sf. cult ortodox Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. DRĂGOEŞTI sat GEAMĂNA. cult ortodox Biserica „Sf. BĂLCEŞTI cartier Popeşti sat GORUNEŞTI. sec. 1673 . 1859 . Matei ctitor Biserica „Sfinţii Voievozi”. XIX Biserica de lemn „Sf. oraş BĂILE OLĂNEŞTI sat GUŞOENI. 1893. Schitul Bradu. com. FRÂNCEŞTI sat FUMURENI. 1892. cult ortodox Biserica „Sf. 1832.120 sat FEDELEŞOIU. GRĂDIŞTEA Uliţa Primăriei (vis-a-vis de Primărie) sat GREBLEŞTI. Gheorghe”. ref. Matei”. com. cult ortodox. com. com. Nicolae”. com. cult ortodox Biserica „Sf. Ruine biserică. com. BOIŞOARA la intrarea în satul Găujani sat GEAMĂNA. com. Biserica „Sfinţii Apostoli”. com. com. adusă în 1804 din Genuneni. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox. cult ortodox. 315 . com.1700. BĂLCEŞTI sat GORUNEŞTI. cult ortodox. com. Nicolae”. com. 1758. GRĂDIŞTEA sat GRĂDIŞTEA. GHIOROIU sat GIULEŞTI. cult ortodox Biserica de lemn „Intrarea în Biserică”. 1807. Nicolae”. ZĂTRENI sat GĂUJANI. com. FRÂNCEŞTI [fosta comună FOLEŞTI] sat GHIOROIU. XVIII. Biserica „Intrarea în Biserică”. 1887. preot Tismăneanu. 1797. cult ortodox. în cimitir sat GRĂDIŞTEA. Casa protopopului Cârstea. cult ortodox. 1811. Tudor ctitor Biserica „Sf. CERNIŞOARA sat GURA VĂII. Biserica „Sf. FÂRTĂŢEŞTI sat GORUNEŞTI. sf. com. TOMŞANI sat FRÂNCEŞTI. XVIII. cult ortodox. BUJORENI localitatea GURGUIATA. com. 1673. Ereu. cult ortodox. cult ortodox. 1795. sf. 1784. Nicolae”. XIX 135 136 137 138 139 140 141 Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. com. com. 1793 1797. cult ortodox. 1840.1863. Biserica de lemn „Sf. Împăraţi” şi „Sf. MIHĂEŞTI [fosta comună BULETA] cartier Mahalaua Mare. cult ortodox Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”. STOILEŞTI sat GENUNENI. 1816 Biserica „Intrarea în Biserică”. Biserica „Sf. cult ortodox. com. 1874. 1767. SLĂTIOARA cartier Vioreşti sat GOVORA. Nicolae”.

Bălcescu Nicolae nr. cult ortodox. Constantin Brâncoveanu nr. Casa Popescu Vergiliu. 1857 . ref. cult ortodox. MILCOIU sat JAROŞTEA.1862. sec. cult ortodox. „Sf. 1881 Biserica „Sf. com. cult ortodox. com. XVIII Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. 1556 . GHIOROIU oraş HOREZU cartier Bălăneşti oraş HOREZU cartier Olari oraş HOREZU str. cult ortodox Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. BĂLCEŞTI sat IZBĂŞEŞTI. com. Trei Ierarhi”. IONEŞTI sat IONEŞTI. oraş CĂLIMĂNEŞTI str. IONEŞTI sat MARIŢA. cult ortodox Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor”. MATEEŞTI „Măgura”. ref. com. STOILEŞTI sat MAMU. 2 sat IGOIU. Nicolae”. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. 1791. 1577. 1882. 31 sat MALAIA. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. sec. ref. 1799. Nicolae şi Cuvioasa Paraschiva”. MIHĂIEŞTI 1550. 1577. 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 316 . 1866 1868. com. oraş OCNELE MARI str. Fosta Mănăstire Titireciu. VAIDEENI sat MATEEŞTI. cult ortodox. com. Biserica „Sf. 1. cult ortodox. 1884. XVIII. 25 localitatea JIBLEA VECHE. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. sec. ref. Biserica „Sf. com. 24 Ianuarie nr. cult ortodox. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. cult ortodox. 1800 1804. Nicolae”. Casa Drăghici Constantin. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1834. MĂDULARI sat MARCEA. ulterior. com. cult ortodox Spitalul Vechi. GUŞOENI sat HERĂŞTI. cult ortodox Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1915. com. Biserica „Intrarea în Biserică”. „ Sf. MALAIA în cimitir sat MALU. Dumitru”. cult ortodox. XIX Biserica „Sf. LĂDEŞTI sat LINIA PE VALE. com. com. com.1557. com. 1659. sec. adăugiri ulterioare Biserica de lemn „Sf. 1853. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox. GLĂVILE localitatea JIBLEA VECHE. în centrul localităţii „la Monument” sat LĂDEŞTI. com. cult ortodox. com. ALUNU sat IONEŞTI. 1720. Ioan Botezătorul”. cult ortodox. com. sf. Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox. Ioan Botezătorul” (Biserica din Târg). Goroniş nr. XVIII. Nicolae”. peste apa Târâia sat MĂGURA. Nicolae”. MATEEŞTI cătun Călărăşeşti sat MATEEŞTI. com. com. 1770. 1773. Ioan Gură de Aur”. 1803.142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 cartier Butari sat GUŞOIANCA. XVIII. reclădită 1724. ref. cult ortodox Biserica „Sf. Vasile”. DĂNICEI localitatea LUNCA. sec. IONEŞTI Cartier (fost sat) Obeni sat IRIMEŞTI. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1752. 1807. 1826. reclădită 1724. oraş CĂLIMĂNEŞTI str. Nicolae”. Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1891. 1842. mitropolit Ştefan ctitor Biserica „Sfinţii Voievozi”.

com. sec. Biserica „Sf. com. XX Biserica de lemn „Sf. XVI. Nicolae”. MUEREASCA sat NEGHINEŞTI. com. 1776. SLĂTIOARA sat MITROFANI. MĂLDĂREŞTI sat MĂLDĂREŞTI. sec. cult ortodox. com. 1896. Dumitru”. com. Gheorghe”. com. cu adăugiri Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. 1774 . com. GHIOROIU sat MIHĂEŞTI. Biserica „Sf. com. MĂLDĂREŞTI sat MĂLDĂREŞTI. com. com. FĂUREŞTI sat MILOSTEA. XX. com. 1782. cult ortodox Biserica de lemn „Intrarea în Biserică”. cult ortodox Biserica „Sf. com. cult ortodox. Biserica de lemn „Sf. cult ortodox Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”. Biserica „Înălţarea Domnului”. cult ortodox. cult ortodox. com. cult ortodox. 1742. XVIII Conac (Sanatoriul TBC). 1801. 1771. 1819. sec. NICOLAE BĂLCESCU sat MECEA. Nicolae”. 1906. cult ortodox Casa Madolu Marin. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. AMĂRĂŞTI Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. ref. com. XIX. Biserica de lemn „Sf. 1827 Cula Greceanu (Complexul muzeal Măldăreşti). com. 4/4 sec. 1684. Nicolae” şi „Sf. FRÂNCEŞTI [fosta comună FOLEŞTI] sat MÂNGURENI. cult ortodox. com. cult ortodox. 1813. 1840. cult ortodox Biserica „Naşterea Maicii Domnului”. cult ortodox. com. cult ortodox Biserica „Sfinţii Arhangheli”. Cula Duca (Complexul muzeal Măldăreşti). 1950 Biserica „Sfinţii Voievozi”. adăug. SUTEŞTI ”La nuc” sat MLĂCENI.166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 sat MĂGURENI. Nicolae”. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. MĂLDĂREŞTI sat MĂLDĂREŞTI. cult ortodox. com. 1875. cult ortodox 186 187 188 189 190 317 .1790. cult ortodox. FRÂNCEŞTI „Colnic” sat MRENEŞTI. Biserica de lemn „Sf. MILCOIU sat MILEŞTI. com. Nicolae”. com. com. cult ortodox. Ioan Botezătorul”. 205 sat MODOIA. Biserica „Sf. FRÂNCEŞTI cartier Mănăileşti sat MOŞTENI [fost sat MĂNĂSTIRENI]. MIHĂEŞTI sat MILCOIU. com. MIHĂIEŞTI nr. cult ortodox Conacul Vintilă Brătianu. CERNIŞOARA sat MOLOGEŞTI. sec. com. cult ortodox. com. 1778. cult ortodox. MĂLDĂREŞTI sat MĂNĂILEŞTI [fost sat GENUNENI]. 1684. 198 sat NEMOIU. ref. 1888. 1888. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. ZĂTRENI Uliţa Principală sat MIEREA. 1712. MĂLDĂREŞTI sat MĂLDĂREŞTII DE JOS. Fostul schit Colnic. PERIŞANI nr. 1859. ref. refăcută 1829. CREŢENI sat MUEREASCA. GUŞOENI sat MĂLDĂREŞTI. 1832. Voivozi”. 1803. înc. LALOŞU sat MOŞTENI. STOENEŞTI sat NEGRENI-MIHĂIEŞTI. 1766. com.

com. 1793. cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. sec. XIX Casa Bădescu. GLĂVILE cartier Chituci sat OLTEANCA. Ştrandului localitatea OLĂNEŞTI. GOLEŞTI sat OTEŞANI. 1676. cult ortodox Biserica „Buna Vestire”. Nicolae”. com. 1763. sf. sec. cult ortodox Biserica „Sf. extinsă 1830. pe D. com. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. 1820. cult ortodox. Stabilimentul băilor. cult ortodox. 1847. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. Principală. BUJORENI sat OPĂTEŞTI. Nicolae”. 105. 1580 . com. 1774. Gheorghe Domnesc”. sf. sec. 205 206 207 208 209 210 211 212 Biserica de lemn „Sf. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. N. Teilor localitatea OCNIŢA. Cartierul Nou nr. XIX Biserica „Sfinţii Voievozi”. STOILEŞTI oraş OCNELE MARI oraş OCNELE MARI str.1861. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox Casa Ghivercea. GRĂDIŞTEA sat OBOGENI. 1824. 1718. com. Bălcescu Nicolae nr. Ioan Botezătorul”. 1718 Biserica „Sf. dr. sec. BĂLCEŞTI în cimitir Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox. cult ortodox. 11 oraş OCNELE MARI str. Cuza Alexandru Ioan oraş OCNELE MARI str. XVIII Biserica „Sf.191 192 193 194 195 196 sat NEŢEŞTI. 1740. Ioan Botezătorul”. cult ortodox Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1858 . oraş OCNELE MARI str. com. FÂRTĂŢEŞTI sat OBISLAVU. 1830. 67 C sat OTETELIŞU. com. STOILEŞTI [fosta comună URŞI] sat NISIPI. cartierul Valea cu Case sat OLTEANCA. Tudor Vladimirescu nr. cult ortodox Biserica „Sf. Tudor Vladimirescu nr. adăugiri 1746. Casa Dumitrescu Ion. 1782. 1 localitatea OLĂNEŞTI. nr. Tudor Vladimirescu nr. Biserica „Sfinţii Voievozi”. 86 localitatea OLĂNEŞTI. cult ortodox. Biserica de lemn „Intrarea în Biserică”. Olănescu. 197 198 199 200 201 202 203 204 Casa Olănescu. cult ortodox Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. 1820. com. 1560. XIX Ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Clădirea băilor cu apă sărată. 318 . GLĂVILE cartier Sânculeşti sat OLTENI. cult ortodox. 1767. Nicolae” a fostului schit Olteni. OTEŞANI str. prof. Cuza Alexandru Ioan oraş OCNELE MARI str. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. ref. 105. XIX Biserica „Sf. cartier Cormoşeşti localitatea OLĂNEŞTI. cult ortodox.1590. com. OTEŞANI cartier Burta-Mironeşti sat OTEŞANI. 2 localitatea OLĂNEŞTI. com. cult ortodox. com. sec. oraş BĂILE OLĂNEŞTI str. cult ortodox. 1713.

1693. PIETRARI cătun Bârlogu sat PIETRARII DE SUS. Biserica „Toţi Sfinţii”. cult ortodox. Biserica „Intrarea în Biserică”. Biserica „Intrarea în Biserică”. Fostul schit "De Sub Piatră". cult ortodox. 1536 . Biserica de lemn „Sf. COSTEŞTI cartier Ciorobeşti sat PIETRENI. XIX Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. 1640 . cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”.1799. cult ortodox. com. cult ortodox. protopop Dobre ctitor Biserica de lemn „Sf.1658. 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 sat PISCU MARE. 1700-1701. 1676. Nicolae”. cult ortodox Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (Schitul Grămeşti). oraş CĂLIMĂNEŞTI la 600 m de staţia C. Biserica „Sf. LIVEZI sat PÂRÂIENII DE SUS. 1664. R. rep. com. SUTEŞTI Biserica „Sf. 1812. Fostul Schit Păr. PERIŞANI sat PIETRARI. 1780. în cimitirul Păuşa sat PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI. reamplasată în 1822. 1843 Biserica „Sfinţii Voievozi”.1826. com. 1854 . cult ortodox. cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică”. LIVEZI sat PERIŞANI. XVII. cult ortodox. cult ortodox Schitul Jgheaburi.1859. Biserica „Sf. cult ortodox. cult ortodox Conacul Oromulu. com. com. Nicolae”. Nicolae”. 1825. com. Biserica „Întâmpinarea Domnului”. sec. cult ortodox. 1736. cult ortodox. Turnu localitatea PĂUŞA. 1737. 1897 . cult ortodox. com. 1700-1701. 1797 . zugrăvită 1846 Biserica „Schimbarea la Faţă”. Biserica „Naşterea Maicii Domnului”. AMĂRĂŞTI sat PĂRĂUŞANI. Nicolae”.1901 Chilii rupestre. com. oraş BĂILE OLĂNEŞTI sat PIETROASA. LIVEZI localitatea PĂUŞA. oraş CĂLIMĂNEŞTI str. cult ortodox.1841. Biserica „Buna Vestire” (Schitul Climent). 1758. cult ortodox. Basarab. STOENESTI sat PLEŞEŞTI. com. COSTEŞTI „La 40 de izvoare” localitatea PIETRIŞU. 1840 . 1807. cult ortodox. sec.213 214 215 sat PADINA. com. PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI cartier Chiciura sat PĂUŞEŞTI-OTĂSĂU. COSTEŞTI cartier Grămeşti sat PIETRENI. Biserica „Intrarea în Biserică”. F. com. Dumitru”. PIETRARI sat PIETRENI. 1780. com. cult ortodox Fostul schit Comanca. PĂUŞEŞTI-OTĂSĂU sat PÂRÂIENII DE MIJLOC. PIETRARI sat PIETRARI. modif. com. cult ortodox Mănăstirea Turnu.. ROŞIILE 319 . cult ortodox. cult ortodox Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. com.1537.1857. com. com. 1742. cult ortodox Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. 1854 . com. 1865. ref. 1654 . PĂUŞEŞTIMĂGLASI sat PIETRARI.

Biserica „Sf.1820. 1782. cult ortodox. XX Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. LIVEZI sat POENIŢA. 1762 . Gheorghe”. cult ortodox. PRUNDENI cartier Tătăroaia sat RACOVIŢA. 1489-1490. cult ortodox. 1820. „Intrarea în Biserică”. Avramescu Emil nr. ref. 1834. cult ortodox. 1. Biserica „Toţi Sfinţii”. STROEŞTI sat POPEŞTI. ref. Fostul schit Troian. STOENEŞTI cartier Cacova sat PREDEŞTI. 5 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. 1864. oraş BREZOI sat aparţinător PROIENI. Fostul schit Inăteşti. XVIII. 1812. cult ortodox. Nicolae”. Avrămescu Emil nr. Piaţa agro-alimentară centrală municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Biserica „Sf. Podul de cale ferată de peste Olt.1807. Biserica „Sf. com. cult ortodox. cult ortodox. sec. oraş BREZOI sat PRUNDENI. cult ortodox. com. Gheorghe”. com. 1737-1738. SUTEŞTI municipiul RÂMNICU VÂLCEA Biserica „Sf. Antim Ivireanu nr. Dumitru”. 1751. com. 1725. cult ortodox Biserica „Sfinţii Voievozi”. Biserica „Sf. sec. Calea lui Traian nr. cult ortodox Biserica „Sf. Biserica „Tăierea Capului Sf. sec. XVIII. cult ortodox. GOLEŞTI sat POJOGI. Hală. ref. XVIII Biserica „Sf. 1902 Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. 1843. sec. 11 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. com. 1790. înc. RACOVIŢA uliţa spre Bratoveşti sat RACU.1764. cult ortodox. com.233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 sat PLEŞOIU. com. cult ortodox. 247 248 249 municipiul RÂMNICU VÂLCEA cartier Arhangheli municipiul RÂMNICU VÂLCEA cartier Căzăneşti municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. 1810. „Cuvioasa Paraschiva”. RACOVIŢA sat RACOVIŢA. Ioan Botezătorul”. BUDEŞTI sat RACOVIŢA. cult ortodox Casa Olănescu. 1808 1813. 1554 1557. Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. com. Casa Predescu Tatiana. com. 1803 . Gheorghe şi Sf. com. cult ortodox. 141 250 251 252 253 320 . Treime”. 1794 . NICOLAE BĂLCESCU în cimitir sat aparţinător PROIENI. Calea lui Traian nr. Nicolae”. SINEŞTI în cimitir sat POPEŞTI. 1693.1798. Biserica „Toţi Sfinţii”. ref. 1819 . com. cult ortodox Turn clopotniţă Biserica fostei mănăstiri „Sfinţii Arhangheli”. cult ortodox. 1840. Dumitru”. cult ortodox. 133 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Biserica „Sfinţii Voievozi”. 1897 1902 Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” (capelă de cimitir). cult ortodox Biserica „Buna Vestire”.

sf. la intersecţia cu B-dul Bălcescu N. 1746. Judecătoria Rm. 1747. Tudor Vladimirescu nr. XIX Muzeul de Artă (Casa „Simian”). Clădiri. XV. 1 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Scuarul Revoluţiei nr. Constantin Brâncoveanu nr.254 255 256 257 258 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Praporgescu. Calea lui Traian nr. 1 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str.XX Biserica „Sf. la intersecţia Calea lui Traian cu B-dul Bălcescu N. 1677 . pe dealul Cetăţuia municipiul RÂMNICU VÂLCEA Bd. Carol I nr. 3 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Scuarul Mircea cel Batrân nr. 19 localitatea RÂURENI. XIX . Carol I nr. 43 Sediul Băncii Române de Dezvoltare (Fosta casă Slăvitescu). cult ortodox. 358. XX Casa N. cult 321 . arhitect Cerchez. 1745 . general nr. înc. XVI. XVIII Biserica „Sf. sec. 1677 . cult ortodox Primăria Râmnicu Vâlcea. Praporgescu. 17 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Bd. 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 Casa Alexiu Alecu. sec.XIX Catedrala „Sf. cult ortodox.1856. Palatul Episcopal. XX. XVI . sec. Calea lui Traian nr. cult ortodox Palatul Episcopal. 1900 Poşta veche .Lahovary. sec. sec. 10 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. 19. Tudor Vladimirescu nr. 158 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Vâlcea (Parchetul Vâlcea). XVI . şi str.1930. XX Biserica de lemn „Sf. Carol I nr.1680. Biserica-bolniţă „Adormirea Maicii Domnului”. general nr. 25 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. municipiul Biserica „Buna Vestire”. XIX. 1784. sf. Nicolae”. Fostul Schit Cetăţuia. sec. 1723. 5 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Scuarul Mircea cel Bătrân municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Nicolae”. Praporgescu. 1909 Biserica „Sfinţii Voievozi”.1853). 2. general municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. 1913 . Preda ctitor Pavilionul central al spitalului nr. 1900 Tribunal judeţului Vâlcea (Fosta Casă de Cultură). 1903 Tribunalul judeţean Vâlcea. sec. 19 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Scuarul Revoluţiei nr. 1891 259 260 261 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Casa Socoteanu . Dumitru”. înc. 2 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Bd. sec. sec.1746. 1908 Colegiul „ Alexandru Lahovari” (Fost „Nicolae Bălcescu”).ambele corpuri de clădiri. 1850 (refăcut la 1889). 14 municipiul RÂMNICU VÂLCEA str. Anton din Padova”. cult ortodox. Grigore Şcoala Populară de Artă. Balotescu. Tudor Vladimirescu nr. Ansamblul episcopal Râmnicu Vâlcea. 1850 (refăcut la 1889). 42. Magheru Gheorghe. 6 municipiul RÂMNICU VÂLCEA Bd.1680 (ref. general nr. sec. cult ortodox. Regina Maria nr. 1850 . municipiul RÂMNICU VÂLCEA Scuarul Mircea cel Batrân nr. 1937 1939. Bujoreanu. înc. ref. sec.

1772. DĂEŞTI sat SCĂRIŞOARA. cult ortodox. 1703. sf.1697 Biserica „Sfinţii Îngeri .1699. 1703. CÂINENI nr. Biserica „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox. sec. sec. 1692 . Biserică. Ioan”. oraş HOREZU cartier Ţigănia sat aparţinător ROMANII DE JOS. Mănăstirea Hurezi. 280 281 282 283 284 285 286 sat SĂLĂTRUCEL.1496. Manole Casa Panca. oraş HOREZU sat aparţinător ROMANII DE JOS. cult ortodox. Grigore Decapolitul”. ROEŞTI cartier Păuneşti sat aparţinător ROMANII DE JOS. 1700. XX Ansamblul mănăstirii Govora. oraş HOREZU ortodox. sec. cult ortodox. com. cult ortodox Biserica de lemn „Sf. 1577. pictor Dinu. 1698. 1692. 1819. oraş HOREZU sat aparţinător ROMANII DE JOS. înc.273 274 275 RÂMNICU VÂLCEA sat ROBEŞTI. Ilie ctitor. cult ortodox. DĂEŞTI sat SÂMBOTIN. oraş HOREZU la 1 km V de mănăstire sat aparţinător ROMANII DE JOS. oraş HOREZU la E de mânăstire sat ROŞIOARA. cult ortodox.1697 Trapeză.1782. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. cult ortodox Ruinele bolniţei Mănăstirii Horezu. înc. sec. 1697 Palatul Domnesc. RUNCU 277 278 279 Schitul „Sf. 1698. XX Biserica „Intrarea în Biserică” şi „Sf. cult ortodox. SĂLĂTRUCEL lângă şcoală sat SÂMBOTIN [fost sat DĂEŞTI]. Biserica „Sfinţii Voievozi”. com. com. Biserică. Olănescu. 1798. 1855. Dimitrie”. Împăraţi Constantin şi Elena” Paraclisul „Naşterea Maicii Domnului”. 1696 1699.Bârzoteni”. cult ortodox Biserica „Sfinţii Îngeri”. cult ortodox 276 sat aparţinător ROMANII DE JOS. Ruinele Schitului „Sf. com. 1492 . 1799. ref. XVII. com. com. cult ortodox. Biserica „Sf. 1821. Gospodărie de tip ocolnic. Ştefan”. sec. 1692 . com. cult ortodox Schitul „Sfinţii Apostoli”. MIHĂEŞTI [fosta comună BULETA] 287 288 322 . oraş HOREZU la 500 m N de mânăstire sat aparţinător ROMANII DE JOS. cult ortodox. XVI. cult ortodox. 1774 . Biserica „Sfinţii Voievozi”. com. modif. cult ortodox. Biserica „Sfinţii Voievozi”. 80 sat ROEŞTI [fost sat PĂUNEŞTI]. 1697 Biserica Mare. BUDEŞTI [fosta comună BERCIOIU] sat RUNCU. 1696 . com. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. BERBEŞTI cartier Păsărei sat RUDA. cult ortodox.

sec. 1746. modif. sec. ref. 293 294 295 296 297 298 299 sat SINEŞTI. 1796 .1802. extinsă 305 sat STĂNEŞTI . ŞIRINEASCA la 500 m N de sat sat SPINU. com. cult ortodox 300 301 302 303 Biserica „Sf. sec. cult ortodox. 1832. com. FÂRŢĂŢEŞTI 292 sat SINEŞTI. Nicolae”. SINEŞTI sat SINEŞTI. sec. 1891 Ruinele bisericii „Sf. com. ref. cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică” a fostului schit Corbi (Fluturel).cartier Ţigănia 289 sat SCĂUENI. com. com. Treime”. Biserica de lemn „Buna Vestire” şi „Cuvioasa Paraschiva”. sf. PERIŞANI nr. SINEŞTI str. Casa Petrescu Aurelia. cult ortodox. cult ortodox Fosta mănăstire Slătioarele. SINEŞTI sat SINEŞTI. Biserica „Buna Vestire” şi „Sf. 1796 . sf. com. SINEŞTI cătun Ganea sat SINEŞTI. oraş OCNELE MARI sat SLĂVITEŞTI. cult ortodox. com. cult ortodox. sec. extinsă 1839. 1900. XVIII. com. Ostroveanu. 1705. 1787 Fostul schit Săueni.1574.1896. NICOLAE BĂLCESCU 291 sat SECIU. 290 sat desfiinţat SCHITU. Nicolae”. BERISLĂVEŞTI XV. 1833 Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fostei mănăstiri Stăneşti. Biserica „Sf. Principală sat SLĂTIOARA. SLĂTIOARA sat SLĂTIOARA. cult ortodox. FÂRŢĂŢEŞTI sat STĂNEŞTI. LUNGEŞTI 306 323 . cult ortodox. 1568 . cult ortodox. cult ortodox Casa Petrescu Vasile. Biserica „Sf.LUNCA. 1783 Ansamblul Mănăstirii Govora. com. SINEŞTI Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. 1868. com. Biserica „Sf. Nicolae”. com. com. 154 sat STĂNCULEŞTI. XIX Biserica „Naşterea Maicii Domnului”. cult ortodox. 1740 1750. STĂNEŞTI Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”.1802. com. com. com. XVIII. cult ortodox. Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. XV. STOILEŞTI Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. XIX Spitalul vechi. Nicolae”. Iancu ctitor Ansamblul Mănăstirii Mamu. com. SLĂTIOARA cartier Mărăşeşti localitatea SLĂTIOARELE. Nicolae”. 1738. 304 sat STĂNEŞTI. 1696 . 1536. Nicolae”. cult ortodox. 1894 . 1883. ulterior Ruinele bisericii „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox.1699 Biserica de lemn „Sf. com. LUNGEŞTI sat STĂNEŞTI-LUNCA.

cult ortodox. com. Sf. Ierarh Calinic ctitor Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. com. com. MUEREASCA la 3 km de sat 321 322 323 324 325 326 sat ŞUŞANI. Biserica de lemn „Sf. ŞUŞANI sat TANISLAVI. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. FÂRŢĂŢEŞTI sat TÂRGU GÂNGULEŞTI. Conac. MĂCIUCA sat ŞTEFĂNEŞTI. XIX Biserica de lemn „Sf. Biserica „Sf. cult ortodox. com.1838. cult ortodox. GRĂDIŞTEA sat SUIEŞTI. com. 1797. cult ortodox Fosta mănăstirea Morunglavul. STOENEŞTI sat STOILEŞTI [fost sat POPEŞTI]. Biserica „Sfinţii Arhangheli”. 1746 1753. sf. Ioan Botezătorul”.1863 Biserica de lemn „Sf. cult ortodox. com. SUTEŞTI sat ŞERBĂNEŞTI. com. Ioan Botezătorul”. cult ortodox. com. cult ortodox. cult ortodox Mănăstirea Frăsinei. cult ortodox Mănăstirea Surpatele. STOENEŞTI sat STOENEŞTI. Ioan Botezătorul”. BERBEŞTI cătun Slăveşti sat TEIU. com. Nicolae”. ŞTEFĂNEŞTI sat ŞTIRBEŞTI. 1746. 1818. Nicolae” a fostului schit. STOILEŞTI cătun Văcălia sat STRĂCHINEŞTI. cult ortodox. STOILEŞTI sat STOILEŞTI [fost sat POPEŞTI]. Ştefan şi Ion ctitori Biserica „Intrarea în Biserică”. 307 sat STOENEŞTI. com. cult ortodox Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. 1780. ŞTEFĂNEŞTI sat ŞTEFĂNEŞTI. 1860 . cult ortodox Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. cult ortodox Biserica „Sf. 1784. MUEREASCA sat ŞUTA. cult ortodox. com. 1752. ŞUŞANI sat ŞUŞANI. BUNEŞTI 324 . FRÂNCEŞTI sat SUTEŞTI. Împăraţi”. sec. 1752. com. cult ortodox. com.1706. Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica „Sf. com. 1844. Nicolae”. 1860. com. 1895. Mazilu. Dumitru”. 1837 . GALICEA sat TEIUŞU. 1748. 1762 . cult ortodox. 1779. 1736. Biserica „Sf. XVII. 1706 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 sat ŞUTA. com. 1703 . Biserica „Sf. cult ortodox. com. cult ortodox. Evanghelist Matei” Biserica „Sf. Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. ref. ref. com.1763 Mănăstirea Frăsinei. Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. com.sec. GHIOROIU Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. STĂNEŞTI sat SURPATELE. com. 1802. cult ortodox. 1864. 1810.

327 sat TETOIU. cult ortodox Biserica „Tăierea Capului Sf. Voievozi”. Popescu-Tighina. com. POPEŞTI [fosta comună DĂEŞTI] sat VAIDEENI. BĂBENI 344 345 Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. VAIDEENI Biserica „Sf. XVIII. com. XIX Piuă hidraulică. Nicolae”. 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 sat TIGHINA. PERIŞANI nr. oraş HOREZU sat URSOAIA. PESCENA Casa I. cult ortodox Mănăstirea Sărăcineşti. com. com. sec. XIX Dărac. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Biserica de lemn „Buna Vestire” şi „Sf. MATEEŞTI sat TUŢULEŞTI [fost sat CĂLINEŞTI]. RACOVIŢA sat TUŢULEŞTI. cult ortodox Biserica „Intrarea în Biserică” şi „Sf. Ioan Botezătorul”. com. 340 sat URŞI. mutată aici în 1973 din Gâltofani. 1757. 1849. Dumitru”. Biserica „Sf. 1726. sec.1902 Tunelul Cornet. cult ortodox. 1816. Ioan Botezătorul” Gara Cornet. Nicolae”. sec. com. TETOIU sat aparţinător URSANI. RACOVIŢA localitatea ŢEICA. 1859. MATEEŞTI sat TURCEŞTI. 1688. PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI sat VALEA GRĂDIŞTEI. Biserica de lemn „Sf. 1833. com. oraş OCNELE MARI sat ŢEPEŞTI.XX Biserică de lemn. cult ortodox. 1899 Biserica „Sf. „Sf. 164 sat TURCEŞTI. com.cult ortodox. sec. sec. com. Ioan Botezătorul”. cult ortodox. com. cult ortodox. 1882. Gheorghe”. cult ortodox. 1666. 1870 1877. 1924 . GRĂDIŞTEA sat VALEA MARE. TETOIU Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. com. cult ortodox Joagăr hidraulic. 1800. com. cult ortodox. cult ortodox. com. 1761. Ruinele bisericii „Intrarea în Biserică”. Biserica „Sfinţii Voievozi”. 341 342 sat VAIDEENI. sec. 1800. XIX . 346 325 . com. com. VOICEŞTI sat TITEŞTI. Dumitru”. cult ortodox. Biserica „Sf. 1792. com. Nicolae” şi „Sf. cult ortodox. com. RACOVIŢA sat TUŢULEŞTI. sec. XIX Casa Nicolae Bălcescu. Nicolae”. Gheorghe şi Sf. VAIDEENI 343 sat VALEA BĂLCEASCĂ. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” şi „Toţi Sfinţii”. cult ortodox. XVIII. XIX Moară de apă. MATEEŞTI sat TURCEŞTI.1926. 1899 . NICOLAE BĂLCESCU sat VALEA CHEII [fost sat SĂRĂCINEŞTI]. com. cult ortodox Mănăstirea Cornet. cult ortodox. Biserica „Sf.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva”. 1863. Împăraţi”. com. 1864. com. com. adăugiri 1898. com. ZĂTRENI sat VĂTĂŞEŞTI. 1700 . cult ortodox. com. cult ortodox (Sursa: Ministerul Culturii. VALEA MARE sat VALEA RÂULUI (fost sat FLĂMÂNDA). XIX Biserica „Sf. XX Conac. 1734. FRÂNCEŞTI sat VLĂDEŞTI. 1596 Biserica de lemn „Înălţarea Domnului”. com. com. 1773. sec. PRUNDENI 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 sat ZĂVOIENI. 1814.347 sat VALEA MARE. GALICEA (fosta comună CREMENARI) Biserica de lemn „Sf. com. Duca I.G. ROŞIILE Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. cult ortodox Biserica de lemn „Sfinţii Voievozi”. XIX 348 349 350 sat VALEA SCHEIULUI. sec. 1844. Biserica de lemn „Sf. ZĂTRENI sat ZĂTRENI. 1806. com. Ioan Botezătorul”. ZĂTRENI sat ZĂTRENI. cult ortodox. VOINEASA str. 1815. com. 1596 Zid de incintă. Biserica de lemn „Sf. com. cult ortodox. com. sec. ZĂTRENI sat ZĂVIDENI. GOLEŞTI sat VIIŞOARA. 1910 Biserica „Sf. com. 1880. cult ortodox Biserica „Buna Vestire” şi „Sf. cult ortodox Cula Zătreanu. XVIII. MĂCIUCA în cimitir sat ZGUBEA. Nicolae”. nr. 80 sat ZĂTRENI. Nicolae”. com. Casa-prăvălie Turturea Maria. Nicolae”. 1596. Biserica „Sfinţii Voievozi”. cult ortodox. DĂNICEI sat VALEA VĂLENI. 1767. Nicolae”. cult ortodox Biserica „Sf. 1805. 1754. cult ortodox Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”. com. Nicolae”. ZĂTRENI sat VĂLENI. cult ortodox.. Biserica „Sfinţii Apostoli”. Ioan”. cult ortodox. Biserica „Buna Vestire”. adaosuri sec. BERBEŞTI sat VALEA MARE. cult ortodox. VLĂDEŞTI sat VOICEŞTI. ZĂTRENI sat ZĂTRENI. 1839. com. Casa Constantinescu N. 1596. com. com. cult ortodox Fostul Schit Flămânda. cult ortodox Clopotniţă. cult ortodox.1750. com. Cultelor şi Patrimoniului Naţional) 326 . VOICEŞTI sat VOINEASA. VLĂDEŞTI sat VLĂDEŞTI.

327 .