Anul XIV, nr.

3-4 (47-48) / 2012

PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI
Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã editatã de

Federaþia Internaþionalã a Comunitãþilor Educative –

FICE – România

STRESUL ªCOLAR
Controlul stresului – componentã a inteligenþei

emoþionale. O viziune formativã în mediul educaþional
Implicaþiile stresului în viaþa personalã – control,

prevenire ºi ameliorarea efectelor
Implicaþii medico-sociale ale stresului „Profesia” de elev ºi stresul psihic Emoþionalitate, stres ºi inteligenþã emoþionalã la

cadrele didactice
Cartografierea socialã – sisteme de navigare în

spaþiile sociale

EDITURA UNIVERSITARÃ

FONDATORI: Toma MAREª Gerd SCHEMENAU

DIRECTOR: prof.univ.dr. Ioan NEACªU COLEGIUL DE REDACÞIE
Redactor ºef: conf.univ.dr. Sorin IVAN Redactor ºef adjunct: Florin ANTONESCU Secretar general de redacþie: Mariana NICA Coordonator limbi strãine: Yolanda CATELLY Redactori limbi strãine: Roxana UREA Adina PESCARU Ana DURAC Simona FARCAª Daniela TORDOI

COLEGIUL ªTIINÞIFIC
prof. dr. univ. Walter DIETRICH (Germania) prof. dr. univ. Carol KELLY (SUA) prof. univ. dr. Soren HEGSTRUP (Danemarca) conf. univ. dr. Maria ZAM (Ungaria) prof. univ. dr. Liliane RIOUX (Franþa) dr. Margit STEIN (Germania) dr. Emmanuel GRUPPER (Israel) prof. univ. dr. Marioara LUDUªAN prof. univ. dr. Valeriu DUMITRU conf. univ. dr. Valeria NEGOVAN prof. univ. dr. Grigore GEORGIU prof. univ. dr. Virginia CREÞU prof. univ. dr. Elena ZAMFIR conf. univ. dr. Gheorghiþa NISTOR conf. univ. dr. Ioan CHELEMEN

COLABORATORI PERMANENÞI
Ioana PANAGOREÞ, Heidi HOKA, Marioara POPA, Elena FILICHE, Cristinel ROªCA, Ionel MARINECI, Elisabeta VOICULESCU, Monica BARA, Ion ARMEANU-ªTEFÃNICÃ, Pintilii PENCIUC, Gabriel VRÂNCEANU, Elena-Petruþa LUNGU, Ionel BRÃTIANU.

Tehnoredactare: Ameluþa VIªAN Redactare copertã: Ameluþa VIªAN Concept copertã: Cãlin DRÃGOI

Copyright © 2012 Editura Universitarã Director: Vasile Muscalu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 27-33, sect.1, Bucureºti. Tel./Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27

www.editurauniversitara.ro. e-mail: redactia@editurauniversitara.ro.

ISSN 1453-393-X

PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI - Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã - Anul XIV - nr.3-4 (47-48)/2012

CUPRINS / SUMMARY
STRESUL ªCOLAR / SCHOOL STRESS
Toma Mareº – Stresul la vârsta copilãriei – Sinteza dezbaterii organizate de FICE România la 27 septembrie 2012 / Stress at childhood – Synthesis of the debate organized by FICE România on 27 September 2012 ................................................................................................................. Didi Denise DESHAIES – Educating balance in an accelerating world ...................................... Florentina HÃHÃIANU – Controlul stresului – componentã a inteligenþei emoþionale. O viziune formativã în mediul educaþional / Stress control – a component of emotional intelligence. A formative vision in the educational environment .......................................................................... Ioana PANAGOREÞ, Anca Irina VASILE – Stresul la vârsta copilãriei ºi a tinereþii / Stress at childhood and youth ..................................................................................................................... Cristina BLANARU – Stresul la vârsta copilãriei / Stress at childhood ..................................... Iuliana TOMESCU, Violeta FILIP – Despre stres la vârsta copilãriei / Childhood and stress in the XXI century ............................................................................................................................. Nella GHIÞÃ - Copilãria ºi stresul in secolul XXI / Childhood and stress in the XXI century ....... Luminiþa Mihaela DRÃGHICESCU, Ioana STÃNCESCU – Cum gestionãm stresul ºcolar? / How do we manage school stress? ............................................................................................. Mihai NISTOR – Implicaþii medico-sociale ale stresului / Social and medical implications of stress ........................................................................................................................................... Anca Cristina OPREA – Implicaþiile stresului în viaþa personalã – control, prevenire ºi ameliorarea efectelor / The implications of stress on personal life – control, prevention and effect - reduction . Cleopatra Mercedes RAVARU – „Profesia” de elev ºi stresul psihic / The student “profession” and psychic stress ....................................................................................................................... Constanþa ªERBAN – Modalitãþi de comunicare profesor – elev / Communication ways between teacher and student .......................................................................................................

3 6

12 20 27 34 37 41 51 59 68 74

Cristina PODOSU – Stresul ocupaþional în cariera didacticã / Occupational stress in teaching 77 Simona CIF – Emoþionalitate, stres ºi inteligenþã emoþionalã la cadrele didactice / Emotions, stress and emotional stress with teachers ................................................................................... Cristian BUCUR – Stresul profesional în învãþãmântul preºcolar ºi primar - factori ºi determinanþi / Professional stress in pre-school and primary education – factors and causes .......................... Florentina UÞÃ, Gelu Tudor UÞÃ – Stres, activitãþi fizice ºi efecte destresante / Stress, physical activities and relaxation effects ...................................................................................... 84 93 108

1

.........Anul XIV .3-4 (47-48)/2012 METODOLOGII DE CERCETARE / RESEARCH METHODOLOGIES Cãlin DRÃGOI – Cartografierea socialã – sisteme de navigare în spaþiile sociale / Social cartography – Surfing systems in the social space ..............................................Revistã de pedagogie ºi asistenþã socialã .................. FICE Romania report on the 19 days of activism for the prevention of abuse and violence against children and young people .........................................................................nr.................... 126 128 131 132 2 ..................................... 116 DIN ACTIVITATEA FICE ROMÂNIA / FICE ROMANIA ACTIVITY School...............................................PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI .................................... family and community stand together in their fight against violence – Article published in “Tribuna Învãþãmântului” ............. RESPONSIBILITY AND PROFESIONALISM – a response to violence against children ..................... FICE ROMANIA CALL – for prevention of abuse and violence against children and young people ...............................................................................

profesionişti în protecţia copilului şi în asistenţa socială. îi afectează pe copii. ca şi pe tineri. încă de la cea mai fragedă vârstă. împreună cu revista naţională Tribuna învăţământului şi cu Biblioteca Pedagogică Naţională I. Tema stresului a fost abordată. de violenţă şi consum de droguri. Petrescu .C. părinţi. a derulat dezbaterea cu tema „Stresul la vârsta copilăriei‖. soluţiile de combatere. reprezentanţi ai unor instituţii-cheie ale educaţiei şi protecţiei sociale. cadre didactice din ciclurile preuniversitar şi universitar. elevi. şcolar.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Ca organizaţie neguvernamentală care. de către specialiştii prezenţi.Anul XIV . până la intrarea în maturitate. efectele asupra existenţei şi dezvoltării personalităţii. cu efectele lui negative. În aceste condiţii. reprezentanţi ai media etc. şcoală. soluţii şi sugestii către factorii decidenţi. în spaţiul privat şi în spaţiul public. apără drepturile copiilor. din 1990. de eşec şcolar şi profesional. grupuri. consilieri şcolari. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL ŞCOLAR Stresul la vârsta copilăriei Sinteza dezbaterii organizate de FICE România 27 septembrie 2012 Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative. Secţiunea România – FICE România. cu explicaţii. societate. responsabili ai sistemului de învăţământ. 3 . formele de manifestare. La dezbatere au participat specialişti în educaţie. în condiţiile existenţei de astăzi. Tema este una de maximă actualitate şi de excepţională gravitate. FICE România priveşte cu îngrijorare episoadele şi fenomenele de abandon şcolar şi familial. pedagogi. în diferite contexte: familie. La originea multora dintre acestea se regăseşte stresul acumulat din mediul cotidian. Dezbaterea a analizat cauzele stresului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr. sub diversele lui ipostaze. de -a lungul adolescenţei. experţi din mediul academic. comunităţi. Fenomenul stresului. social. în mediul lor familial. psihologi. care au în centrul lor copiii. pe un complex fond cauzal şi în prezenţa unei multitudini de factori favorizanţi. FICE România a considerat necesară o dezbatere profesionistă.

apărut la minorii despărţiţi de mame.  stresul imaginii de sine – alimentat de influenţele societăţii. pe care le difuzează spre cunoaşterea.  stresul informaţional – apărut la vârsta şcolară. nesistematizate. precum şi condiţiile bulversărilor politice care afectează sistemul educaţional şi de protecţie socială. s-a observat că stresul este o boală a lumii contemporane. s-a afirmat că situaţiile grele în care se găsesc numeroşi copii (cu părinţi la muncă în alte ţări. au fost abordate:  sindromul de separaţie – un stres al copilăriei. relaţionări anormale etc. de aprecieri şi soluţii inadecvate.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . pe cât posibil. Pe baza prezentărilor de cazuri concrete.nr.  stresul frumuseţii – efect al unor programe mass media. Încadrarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ cu consilieri şcolari. de observaţii profesioniste. neautentificate. care duc inclusiv la afecţiuni fizice. 3-4 (47-48)/2012 De la început.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .  stresul de model – impunerea de către familii a unor rute şcolare. în faţa unor informaţii abundente. cu părinţi şomeri sau cu venituri diminuate substanţial) le provoacă acelor copii un stres care îi conduce spre fapte antisociale. materializarea lor de către factorii decidenţi. de aprecieri şi de sugestii formulate de către participanţii la dezbatere. În sens larg. psihice. Dintre formele de manifestare a stresului la copii. Deblocarea posturilor la nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. cauză a multor dereglări. infracţiuni. FICE România sintetizează o serie de propuneri.Anul XIV . 4 . cu extindere în condiţiile actuale. în condiţiile unor programe şcolare şi ale unor manuale depăşite. profesionale. când multe persoane pleacă din ţară şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude care nu pot avea răspunderea creşterii şi educării lor. Adecvarea spaţiilor şcolare şi a orarelor la cerinţele obiective de dezvoltare a copiilor. în funcţie de competenţele fiecăruia: Extinderea cantitativă şi de conţinut a formării psiho-pedagogice a cadrelor didactice şi a salariaţilor din sistemul de asistenţă socială. sociale de urmat de către copii. însuşirea şi. Reglementarea în folosul minorilor a circumstanţelor legate de plecarea părinţilor la muncă în alte ţări şi de obligaţiile acestora faţă de copiii lor.

cultivarea încrederii de sine. durata liceului etc. la perfecţionarea reglementărilor. dezorientarea cadrelor didactice şi a elevilor.nr. Elaborarea unor programe şi manuale şcolare care să elimine supraîncărcarea materiei. 3-4 (47-48)/2012 Finanţarea corespunzătoare a sistemului educaţional şi a celui de asistenţă socială. Stabilizarea şi respectarea legislaţiei în educaţie şi în asistenţa socială. programe tip şcoala după şcoală. prin expertiza şi profesionalismul membrilor săi. Prof.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . activităţi de întrajutorare. asociativitate. Instituirea unor forme de aprofundare şi permanentizare a comunicării dintre şcoală şi familiile elevilor. Luarea deciziilor privind structura ciclurilor de învăţământ (poziţionarea clasei pregătitoare. implicare în viaţa comunităţii. a tinerilor. voluntariat.) numai după analize obiective. susţinători ai şcolii din mediul socio-economic. a motivaţiei pentru învăţare etc. concursuri şcolare. comunitate. pentru îmbunătăţirea educării şi creşterii copiilor.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Anul XIV . a formelor şi mijloacelor de lucru. instituţii. administraţia locală. Susţinerea de către stat şi mediul privat a mijloacelor de contracarare a influenţelor negative şi dezvoltarea unei gândiri pozitive a copiilor: literatură pentru copii. Dezvoltarea unor programe educaţionale pentru părinţi. culte religioase. Preşedintele FICE România 5 . confuziile. TOMA MAREŞ. societate civilă. FICE România îşi reafirmă disponibilitatea de a contribui. debarasarea acestuia de influenţa politică. Instituirea stabilităţii la nivelul managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ.

and help them discover meaningful ways to contribute to their world. Romania didi@amurtel. The statistics of the incidence of childhood mental health disorders. Children are faced with increased levels of cognitive stimulation and complexity from their early years.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . emotional and spiritual competencies? How to facilitate the development of an internal “compass” to prepare children to navigate the challenges of a technological.Anul XIV . with training in introversial capacities such as self-regulation. empathy and creative visualization. are rising. As the very landscape of childhood has shifted so dramatically since parents and teachers were themselves children. Introduction The very landscape of childhood has been radically altered since those of us now involved in early childhood education were children. engage them in learning as joyful discovery. 3-4 (47-48)/2012 EDUCATING BALANCE IN AN ACCELERATING WORLD Didi Denise DESHAIES Asociatia Educatiei Neoumanista Bucharest. The paper studies Neohumanist Education’s synthesis of classical eastern wisdom teachings from the ancient tradition of yoga that highlight personal development and collective values with modern western progressive educational techniques that cultivate rationality. or does conscious attention need to be given to the development of social. It examines the ways that Neohumanist education balances extroversial sensorial stimulation and cognitive development. The Neohumanist teacher’s own subjective experience and self-development is seen as an inseparable part of the teaching process. logic and individual creative expression. Contemporary adults may treasure fond childhood memories of acting out elaborate imaginary adventures with 6 . commercialized culture? This paper explores these questions according to the holistic approach to early childhood development offered by Neohumanist Education. and is increasingly characterized by continuous change rather than by stability. The holistic vision of Neohumanist education is essentially an ecological vision that honors the interconnectedness of the web of life.nr. such as ADHD.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .ro As the technological speed of modern society increases at exponential rates. so has the experience of early childhood been radically altered. in what ways must educational approaches adapt to help children to successfully integrate these experiences and reach their full human potential? Is cognitive development in itself sufficient to guarantee happiness. seeking to preserve children’s sense of being connected to a greater whole.

aggressivity. putting play at risk…. over-stimulation and overwhelm for young children. so it also leads to increased levels of stress. 3-4 (47-48)/2012 friends outside. Challenging behaviors. Research confirms an increase in experiences of stress and stress-related behavior in children. theorizes that a faster speed of life characterized by instant access to information via the Internet and to each other through cell phones has garnered a sense that people can do more. ―ADD‖.‖ [4] 7 . and picking juicy strawberries. In addition. According to the ―Stress Model‖. developed by social worker/ therapist Bryan Post.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . ―Oppositional Defiant Disorder‖ etc. riding tricycles. F. lack of concentration and attention. it is critically important for adults to understand their role in helping children to regulate. in their innate eagerness to learn. are linked to states of stress and affect dysregulation.. David Elkind. Many young children imitate adults by playing with pretend cell-phones and laptops. and violent TV/movie-based toys all threaten healthy playtime. the modern European toddler may already have her own MP3 player and other technological devices. Increased stress in early childhood How has this affected the world of childhood? ―According to the Alliance for Childhood and others. while many of these play opportunities still exist. [3] Thus. Allen Walker MD states ―Many schools and teachers are not able to keep up with the different learning styles of students. too much sedentary screen time.‖[1] Just as this increased speed of modern technological life leads to increased levels of stress and stress-related disorders for adults.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Dr. are attracted by new technology and their flexible and absorbent minds master it quickly and easily. The natural attraction to role-play and practice for adult life took the form of sneaking into our parent‘s closets to try on ties or high heeled shoes. all of these behaviors. such as defiance. uncontrollable behaviors. balls and board games. tantrums and more result when children surpass their threshold of stress tolerance and enter into a dysregulated state. emphasis on academics in preschool. for which other fields have developed medicalized labels and treatments such as ―ADHD‖. lack of safe place spaces. noted child development expert. wooden blocks. playing on swings. impulsivity. overscheduling. and often spends hours in front of computers and televisions. They have access to a far greater volume of information at a far earlier age. By contrast. Children. In addition. leading to booking more commitments for children.Anul XIV . this acceleration of life has contributed to the idea that earlier is better leading to more academics for young children. Our early childhood world was decorated with bright finger paint. [2]. baby-dolls. playdough snakes. baking cookies. skills for selfregulation are important modern life-skills that are often completely neglected in most early-childhood care settings.nr. Learning through imagination and creative curiosity (which I find inherent in kids with ADHD) is disappearing in many schools.… I feel everyone experiences symptoms of ADHD to varying degrees at some point during his or her life. and the current fast-paced culture seems to propagate the ADHD phenomenon.

introversial powers of the mind. rational society.R. Neohumanist Education has not remained a culturally isolated phenomenon limited to India. he presented the fact that between 1991 and 1999. However. the rate of prescribing psycho-active drugs for ADHD is rising at alarming rates. Whenever an action of knowing takes place within the arena of the mind a portion of it plays the subjective role and another portion the objective role. information rich world? Lars Dencik.nr. creative imagination. The children of today will undoubtedly meet different challenges from those we had as we grew up. on behalf of the US Drug Enforcement Administration testified before Congress on the use of Ritalin. US sales of methylphenidate and amphetamine had increased by nearly 500%. material development. Neohumanist Education is an outgrowth of the philosophy of Neohumanism which was introduced by Prabhat Rainjan Sarkar in 1982. but also developing an engaged attitude of service towards the relative world. and spiritual philosopher based in India. Sarkar explains in detail these two aspects of our faculty of knowledge: ―The subjectivated mind is the witnessing counterpart of the objectivated mind. it is an educational philosophy deeply rooted in a socio-cultural context that gives importance not only to external. and focused on early childhood education as the critical period in which the human being‘s basic world outlook is being shaped.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . P. not only for human beings but also for the entire ecological system. and may get its objects both from the external physical world and the internal psychic world. rather it has flourished abroad. and sense of spiritual connection to the world and those around them that children need to effectively face the 21st century. Sarkar‘s spiritual philosophy encourages embracing both in a practical and balanced way – nurturing awareness of one‘s inner experience.‖ [7] Unlike other eastern philosophies that exclusively give importance to the cultivation of the subjective.in what ways must educational approaches adapt to help children to successfully integrate in a high speed.Anul XIV . educational innovator. but also to the careful and systematic cultivation of a rich inner life. When Terrance Woodworth. of Roskild University states ―Changes in the life-conditions of children growing up today can be expected to take place continuously. composer. nor even today's. His life work centered on creating a rights-based society. He worked for a caste-free. As Neohumanist Education originated in India. denying the material world as an illusion. self-regulation skills. as it is designed to equip children with the flexible thinking. 3-4 (47-48)/2012 Indeed. Sarkar (1921-1990) was a social activist.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .‖[6] Neohumanist education offers a holistic response. achieving a progressive blend of eastern subjective approach and western objective approach.‖ He encourages further reflection on adapting educational practices suitably: ―… education should serve the interests of the child by rendering the child competent to master the life challenges that not yesterday's. [5] Neohumanist Education: adapting to new life skills for modern children This leads to an important question . 8 . in almost all spheres of life and at an accelerating pace. dogma-free. and in which such a holistic paradigm is most easily nurtured. but future life conditions may pose.

Neohumanist Education in Practice The practical application of this philosophy in Neohumanist kindergartens around the world.the passion for learning and discovery. Simple guided imagery is used.the sense harmony. The clarity that comes from having a clear goal offers flexibility to Neohumanist Education practitioners around the world to adapt curriculum and methodology to fit local contexts in culturally appropriate ways. Germany demonstrated significant benefits from integrating a similar yoga 9 . has already challenged the existing educational paradigm that has traditionally emphasized academics. These sessions are followed by a self-massage.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .the sense of meaningfulness that comes from finding an altruistic way to contribute to the welfare of others.nr. by positing that possessing certain skills such as good communication. Another unique aspect of the Neohumanist Education is the approach towards moral education. and content that reflect values of love and connection. As brief and deceptively simple as these centering moments are. and Rasa . useful for helping the child to connect to and care for his own body. and prepare the child for cognitive activities. playful way. in which small children learn to sense their breathing. According to the ancient wisdom tradition of yoga.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . rather than simply learning to obey external authority – or even commercial influences. belonging and flow that comes from having an inner relationship to the Higher Self and connection to a greater whole. but also works to create an affirming. and concluded with a deep relaxation exercise incorporating guided imagery. but rather to help them to construct values that are eventually able lead them towards the full realization of their human potential. zeal and self-motivation are more important indicators for success in life than IQ. as well as specific songs that are associated with these peaceful moments. Seva . they provide an important opportunity to exercise the child‘s ability to self-regulate and experience tranquility and love from within. [8] Neohumanist Education builds on this perspective. Sarkar‘s view was ―Real education leads to a pervasive sense of love and compassion for all creation‖ . stories. [9] Simplified versions of yoga exercises are also introduced in a creative. Neohumanist Education has a fundamentally positive view of the inherent goodness of every human being and seeks to awaken the intuitive voice of conscience and the practice of listening to one‘s heart and applying critical thinking. prejudices or social injustice. The teacher works not only to prepare an aesthetically pleasing environment. Centering moments enhance concentration. keeping in mind that the goal of education is not just to prepare children to become economically productive. A study entitled ―Yoga for children in the mirror of the science‖ at Leipzig University. positive psychic atmosphere through the choice of songs. there are three fundamental aspects of human nature that must be fully expressed to achieve lasting happiness and self-realization: Vistara . to enjoy the magic of quietness. responsible members of society.Anul XIV . is found in the integration of special ―Quiet Time‖ moments during morning circle. The power of imagination is further developed by creative visualization exercises. 3-4 (47-48)/2012 Daniel Goleman‘s seminal work on Emotional Intelligence. self-control. The art of positive thinking is also nurtured through the use of affirmations and empathetic communication. Rather than seeing values as something to be instilled from the outside. including selfdiscovery. especially when these influences can be driven by interests.

However. These ―mirror neurons‖ reflect back an action we observe in someone else. and cliches. noises. menaces. rather than to react – and this requires the subjective ability to observe one‘s own stress and fear as children start to act out. Heather Forbes and Bryan Post advocate the use of ―time-in‖ rather than ―time-out‖. fear and overwhelm. a simple and individual freshness of response to reality. songs. as children with challenging behaviors are actually communicating their need for assistance in returning to regulation by the empathetic intervention of a soothing adult figure. however depends not on specific methodologies as much as it depends on the teacher‘s own conscious and holistic process of self-development. Neohumanist Education rejects superficial.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. anxieties. and access to their higher and more subtle human qualities. [12] This again underlines the need for both children and adults to learn specific stress management skills so that they can reconnect. In fact. and compulsions to conform which come at him from all directions…. false little monster. to rationalize. to make faces like an advertisement. and with others in order to achieve self regulation. His head is filled with inane slogans. When he gets to school he learns to verbalize. conforming to others like himself. Only a regulated adult can soothe dysregulated children. and in short to go through life with an empty head. He may have imagination. making us mimic that action or have the impulse to do so. both with themselves. statistics. [13] Similarly. to selfregulate by breathing and shifting perspective from the behavior itself to what is driving the behavior. and be creatively responsive to the child‘s needs during behavioral crisis. brandishing a toy gun and dressed up like some character he has seen on television. ribaldries. Protecting childhood Thomas Merton observed: ―The modern child may in the beginning of his conscious life begin to show natural and spontaneous signs of spirituality. but this can get overshadowed by states of stress. But all these qualities are quickly destroyed by the fears. to pose. and seeks to create a subtle atmosphere in which the inherent spirituality of the child can blossom. brand names.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . It then requires the presence of mind that comes from regular practice. [11] Research into mirror neurons has shown that the brain is neurologically hardwired for empathy. commercialized ―pseudo culture‖.‖[10] The key role of the teacher’s personal example The successful implementation of Neohumanist Education in the classroom. in "togetherness". originality. rather than completely condemning technological 10 . He becomes a yelling. explosions. brash. 3-4 (47-48)/2012 program in a primary school setting.‖ Our natural tendency is to be empathetic and helpful. and even a tendency to moments of thoughtful silence and absorption. It is important to respond.Anul XIV . to need a car. Children that received relaxation training ―could stabilize on a higher level in the fields of the personality that are relevant for stress coping.

Ibid. No. AMGK Publications. Foundations of Neohumanist Education. 2011 <http://www. Foundations of Neohumanist Education. Similarly. Foundations of Neohumanist Education: AMGK Publications.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Bantam.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . H. Rama & Brim ed. is an essential factor in preparing children for a happy. and learn to use technological tools in beneficial ways. de Gruyter). Emotional Intelligence.addrc.. Neohumanism chooses a balanced stance. [―Yoga for children in the mirror of the science: working spectrum and practice fields of the Training of Relaxation with Elements of Yoga for Children‖ M. It aims to equip children with the skills to successfully navigate this very prominent aspect of reality. any attempt to reshape it will break it. 45 12. ―Learning to Play‖. BCI 2006. 3-4 (47-48)/2012 culture and scientific advances. Harper Collins. 1995 9. Leipzig University.. Ed. European Early Childhood Education Research Journal. 2006.Overview. p 20 4. A bamboo. Bigelow. 7 Apr.com/drugs-substancesencyclopedia/
ritalin-other-methylphenidates/overview> 6.‖ [14] Educating balance from an early age. 2010 p 91 8.nr.Allen Walker. This metaphor evokes the image of a garden of tender saplings that must be protected and cultivated with careful attention. 3. pp.enotes. p. May 2005. Lars(1998) 'Modernisation — A challenge to early childhood education: Scandinavian experiences and perspectives'.aspx?ArticleID= 591> 7 Apr. Daniel. F.D. 175. Logic and Control. The origin of the word kindergarten in German translates to ―children‘s garden‖. H. 10 11 .org/why-adhd-is-on-the-rise/ 5. Beyond Consequences.. Once it ripens. 7 Apr. U. ―Why ADHD Is on the Rise?‖. 2006. Post Bryan & Forbes. M. BCI 2006. 128-129 14. p. K. Engel. when green. The Inner Experience. 4. 2010 p 93 10. Barbara C. Shelley Butler Early Childhood News <http://www. can be shaped or bent in any way you like." Encyclopedia of Drugs and Addictive Substances.D. Germany Early Child Development and Care Vol. Stuck and N. 2010 p. A. REFERENCES: 1. Logic and Control. 19 — 33 7. Thomas Merton.. Post Bryan & Forbes. one will keep oneself all right in the teeth of the greatest trials and tribulations in life.D. Rama & Brim ed. 46 13. & Hurrelmann. Dencik. fulfilled life with the inner resources needed for to thrive in the midst of the stresses of the modern world. (1989) ―Psychosoziale Belastung im Jugendalter‖ (Berlin. Beyond Consequences. p. eNotes. 2011 2.earlychildhoodnews. Resource Center. 2011 http://www. 2010. PR Sarkar states: "If one receives the fundamentals of education in the formative period of one's life. Gloeckner.com/earlychildhood/article_view. Goleman. AMGK Publications. 2003. 6: 2. Gale Cengage.Anul XIV . Rama & Brim ed. "Ritalin and Other Methylphenidates . 371-377 11.com.

Înţelegându -ţi emoţiile. in a studying situation.J. Emotional intelligence supporters have recently emphasized that a better understanding of emotions can improve personal skills in adapting to different situations. These skills can positively influence the results.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . anxios ori stresat. emotional intelligence. Key words: stress.nr. Anxietatea începe să îşi facă simţită prezenţa şi. puterea de concentrare slăbeşte. cei doi cercetători sintetizează paradigma inteligenţei emoţionale în cinci domenii. 57). este dificil să ne păstrăm mintea limpede şi să nu ne simţim invadaţi de către acestea. dar. deciziile sunt tot mai dificil de luat. începând să apară chiar şi probleme de ordin somatic. stres şi anxietate. 2008. domeniul interpersonal. Fiecare este mai mult sau mai puţin emotiv. de fapt. Book (2003. când problemele apar. 3-4 (47-48)/2012 CONTROLUL STRESULUI – COMPONENTĂ A INTELIGENŢEI EMOŢIONALE.univ. Dar sincer. cine are timp să se detaşeze de probleme. O VIZIUNE FORMATIVĂ ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL Asist. fie şi pentru un moment? Credem că putem amâna rezolvarea anumitor probleme. În anul 2000. În schimb. Problemele profesionale. agents.Anul XIV . dar încă destul de mică pentru a fi rezolvată. BUCUREŞTI The literature refers to research studies regarding stressful sources and personal features which trigger high sensitivity in educational environment. 1. educational environment Astfel. ne adâncim într-o prăpastie a crizelor. domeniul administrării 12 . 181) consideră că termenul „stres‖ provine din fizică şi se referă la forţa mecanică ce acţionează asupra unui corp. Stein şi H. ce pot fi supuse dezvoltării prin educaţie: domeniul intrapersonal. alături de cele stress cotidiene. Aici intervine capacitatea fiecăruia de a reuşi să gestioneze cu calm dificultăţile fără a fi copleşiţi de emoţii puternice.drd. domeniul adaptabilităţii. Reacţia la acel stres s -a numit încordare. Abilităţile de inteligenţă emoţională te ajută să faci stresul mai uşor de gestionat. Florentina HĂHĂIANU Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Cadru general S.E. dacă îţi reprimi sentimentele. permiţându -ţi să abordezi situaţiile înainte ca acestea să devină de necontrolat (Bradberry şi Greaves. reprezintă o cursă neîntreruptă. acestea se acumulează rapid în senzaţii neplăcute de tensiune. This article aims to underline the main role of emotional intelligence in stress management in educational environment. astfel. Emoţiile îţi oferă semnalul să acţionezi atunci când o problemă este destul de mare pentru a atrage atenţia. poţi gestiona corespunzător provocările curente şi poţi preveni apariţia celor viitoare.

tensiunile care produc stresul fac parte din viaţa cotidiană. 141). creşterea consumului de alcool. pag. 2008. 13). SGA reprezintă capacitatea corpului de a se adapta. 2007. interacţiune care exprimă un oarecare dezechilibru al relaţiei persoanei cu mediul său‖ (Bogáthy. Stresul este o reacţie firească a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie să facem un efort pentru a ne adapta unei situaţii. neglijarea responsabilităţilor. aceasta reprezentând stresorul. ameţeli. sangvinii. dureri somatice. la un mediu înconjurător nou. Stresul psihologic se referă la incapacitatea unei persoane de a răspunde adecvat la ameninţările emoţionale sau fizice. domeniul stării generale. Conform concepţiei lui Selye. sentimentul singurătăţii. definind în cele din urmă stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare şi care se evidenţiază în sindromul general de adaptare (Turc.nr. Din acest punct de vedere succesul înseamnă a fi în general o persoană calmă. izolare. reale sau imaginare. 2007. deoarece în acest fel. 2007. dureri toracice. mâncatul în exces sau pierderea apetitului. Cercetătorul face distincţia fundamentală între reacţiile adaptative specifice şi cele nespecifice. emoţionale. la început. de viziunea sa asupra lumii. Stresul caracterizează o reacţie psihologică complexă.H. Domeniul administrării stresului se referă la capacitatea de a rezista stresului fără a ceda. Capacitatea de adaptare a fiecărui individ este legată de istoria sa. cel care lansează termenul „stres‖ este cercetătorul canadian Hans Selye. extrem de intensă şi relativ durabilă a individului confruntat cu noi şi dificile situaţii existenţiale (Turc. greţuri. nicotină sau droguri. 13 . psihologic şi fiziologic. 177). Relaţia stres – inteligenţă emoţională Stresul a devenit o problemă globală. palpitaţii. sentimentalii. agitaţie. instabilitate dispoziţională. ca fiind o agresiune. 2003. M. 237) Astfel. Stresul a fost definit ca „un stimul.Anul XIV . corpul îşi menţine echilibrul intern împotriva dezechilibrelor şi perturbaţiilor exterioare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de modul său de viaţă. Hans Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ‘50. prea puţin impulsivă şi a rezista bine atunci când există presiune (Stein şi Book.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . fizice sau comportamentale: gândirea defectuoasă. iritabilitate. apoi ca o reacţie a subiectului la o agresiune. 2011. Practica a demonstrat că stresul este resimţit mai puternic de acele persoane cu un pronunţat caracter emotiv: pasi onalii. 77). El încearcă să definească stresul. 12). 3-4 (47-48)/2012 stresului. incapacitatea de a se relaxa. 2. Friedman şi R. pag. care pune în evidenţă sindromul general de adaptare (SGA). colericii. Putem spune despre o persoană că este stresată atunci când doza de stres acumulată depăşeşte pragul său de adaptare (Tudose. o privire de ansamblu negativă. griji excesive. Rosenman (apud Burduş şi Căprărescu. În 1936. Se mai numeşte reacţie la stres. depresie. „stresul este o reacţie firească a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie să facem un efort pentru a ne adapta oricărei situaţii‖ (Lelord şi André. fără a pierde controlul sau a dispera. Semnele stresului pot fi cognitive. un răspuns sau ca rezultat al interacţiunii stimulrăspuns.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

1999, 406-407) au indicat relaţia strânsă dintre stres, frecvenţa bolilor cardio vasculare şi tipul de personalitate. Ei au identificat două tipuri majore de personalitate A şi B, şi un tip intermediar AB. Tipul A de personalitate poate fi observat la orice persoană implicată agresiv într-o luptă cronică şi nestăpânită pentru a realiza cât mai mult în tot mai puţin timp, în ciuda tuturor adversităţilor. Ind ivizii aparţinând acestui tip se concentrează spre realizări superioare, muncesc rapid, sunt foarte competitivi, intoleranţi şi chiar agresivi când întâmpină dificultăţi. Astfel de indivizi sunt de două ori mai expuşi stresului în comparaţie cu tipul opus, B, care reprezintă individul calm, ce nu resimte presiunea şi conflictele cu timpul sau cu alte persoane. Controlul stresului reprezintă una dintre componentele principale ce definesc inteligenţa emoţională, componente stabilite de Reuven Bar -On în definiţia pe care o dă inteligenţei emoţionale în 1992. Modelul conceput şi propus de Reuven Bar -On cuprinde cinci domenii principale: abilităţi intrapersonale, abilităţi interpersonale, adaptabilitate, managementul stresului şi starea/dispoziţia generală (Neacşu, 2010, 218-219). Din punctul său de vedere, controlul stresului presupune toleranţa la stres - abilitatea de a te împotrivi evenimentelor şi situaţiilor stresante fără a te poticni şi, de asemenea, abilitatea de a face faţă acestora în mod activ şi pozitiv, precum şi controlul impulsurilor - abilitatea de a rezista sau a amâna impulsivitatea şi de a goni tentaţia care te determină să acţionezi în grabă (M. Roco, 2004, 141) Gestionarea stresului este extrem de utilă tuturor persoanelor care activează într -un domeniu cu o mare încărcătură psihică. Spre exemplu, în contextul şcolar, elevul se confruntă cu o serie de factori stresori, aceştia putând afecta gradul de oboseală, concentrarea, atenţia şi, implicit, rezultatele şcolare. În cazul adolescenţilor, există stresori specifici perioadei şi crizei prin care trec (impresia că sunt singuri sau dimpotrivă, impresia că nu se deosebesc de nimeni cu nimic, despărţirile afective, etc.), stimuli care pot fi accentuaţi şi de personalitatea, dar mai ales, de temperamentul lor. Persoanele introvertite şi/sau instabile emoţional sunt mai predispuse către stres şi necesită o atenţie mai mare în acest plan. De aceea, este important pentru ei să asimileze acele elemente care îi ajută să fie echilibraţi şi să reuşească să treacă peste evenimente cu o mare încărcătură psihică, fără a -şi distruge sănătatea, viaţa personală sau relaţiile cu colegii. O definiţie propusă de Daniel Goleman în anul 1995, prin conţinutul şi accentele sale, se dovedeşte a fi mai apropiată de preocupările noastre. Conform acestuia, inteligenţa emoţională desemnează o capacitate de control şi auto -control al stresului şi emoţiilor negative; o meta-abilitate, care determină şi influenţează modul şi eficienţa cu care ne putem folosi celelalte capacităţi şi abilităţi pe care le posedăm, inclusiv inteligenţa educaţională. Realitatea ne demonstrează că persoanele care îşi cunosc şi îşi stăpânesc bine emoţiile şi care decriptează şi abordează eficient emoţiile celorlalţi sunt în avantaj în orice domeniu al vieţii, fie că e vorba de relaţii sentimentale, fie de respectarea regulilor nescrise ce determină reuşita în diverse arii de activitate. Altfel spus, cei ce posedă capacităţi emoţionale bine dezvoltate au mai multe şanse de a fi eficienţi şi mulţumiţi în viaţă, deoarece îşi pot controla abilităţile mintale ce le susţin productivitatea. În schimb, cei cu puţine resurse de control 14

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

emoţional sunt expuşi la nenumărate conflicte interne, ajungând astfel să -şi submineze propriul potenţial. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligenţă emoţională ridicată ar prezenta o toleranţă crescută la frustrare, capacitatea de a amâna satisfacerea dorinţelor şi obţinerea recompenselor, abilitate de autoreglare a dispoziţiilor şi o atitudine optimistă, plină de speranţe. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenţei emoţionale conferă individului un deosebit autocontrol (asupra emoţiilor, dispoziţiilor şi sentimentelor, dar şi asupra gândurilor şi acţiunilor), o imagine de sine pozitivă, împletită cu mulţumirea de propria persoană indiferent de variabilele externe, capacitatea de a face faţă stresului şi de a se adapta schimbărilor, capacitatea empatică şi de relaţionare eficientă cu ceilalţi, priceperea de a-şi stabili scopuri realiste şi de a se motiva pentru atingerea acestora. Pentru un management corect al inteligenţei emoţionale trebuie să ştim să controlăm fiecare componentă a acesteia. O persoană cu o inteligenţă emoţională ridicată va şti cum să-şi dirijeze emoţiile, în aşa manieră încât să gestioneze stresul: va fi în stare să-şi stăpânească mânia şi să tolereze frustrările, să-şi poată exprima furia în mod natural, adecvat, fără agresivitate, să poată manipula stresul etc. Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de: Ce exprimăm?; Cu m exprimăm?; Când exprimăm?; Unde exprimăm?; Cui exprimăm?. Un binecunoscut interpret al limbajului nonverbal, J. Navarro (2010, 169) a identificat faptul că oamenii care îşi ating gâtul (în orice parte a sa) în timp ce vorbesc, fie au un nivel al încrederii în sine mai scăzut decât cel normal, fie încearcă să se elibereze de stres. Acoperirea zonei gâtului şi a scobiturii de la baza lui în momentele de stres este un indicator universal şi puternic al faptului că a apărut un element considerat de creier ameninţător, inacceptabil, neliniştitor, contestabil sau emoţional. Astfel, se conturează importanţa tot mai evidentă a rolului pe care inteligenţa emoţională îl are în activitatea pe care o desfăşoară fiecare individ, fie ea de învăţare sau profesională. Cu alte cuvinte, un nivel crescut al inteligenţei emoţionale, datorat unui management corect al acesteia, conferă individului, pe lângă alte abilităţi, şi pe aceea de a face faţă stresului şi de a se adapta schimbărilor. 3. Cauze generatoare ale stresului în mediul educaţional Cercetările desfăşurate în ultimii ani indică existenţa unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres. Grupate după natura lor, aceste cauze apar sub forma unor conflicte: conflictele familiale, conflictele profesionale, conflictele soci ale şi cele din sfera vieţii intime (Burduş şi Căprărescu, 1999, pag. 400). Adaptând la mediul educaţional cele amintite anterior, conflictele familiale pot reprezenta pentru elevi/studenţi/cursanţi un element central. Astfel, pot exista conflictele cu autoritatea părinţilor, stres care poate duce la frustrare, ca urmare a excesului de autoritate exercitat de părinţi, sau depresie, datorată dezinteresului părinţilor faţă de copii. 15

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

De asemenea, conflictele copilului cu ceilalţi fraţi se pot datora concurenţ ei afective, intereselor divergente, temperamentelor opuse etc. Nu în ultimul rând, problemele conjugale, paraconjugale sau anumite pierderi şi prejudicii pot afecta succesul elevilor/studenţilor/cursanţilor în învăţare. Cei mai cunoscuţi factori stresori, atât în cazul elevilor, cât şi în cel al studenţilor, sunt: suprasolicitarea intelectuală sau musculară, ori dezechilibrul dintre acestea; examenele, competiţiile sau orice alte activităţi în urma cărora există selecţii severe pentru admitere (clase de elite, şcoli de elite unde se impune a se respecta cu stricteţe anumite standarde); relaţiile sociale care duc la situaţii penibile, ruşinoase, frustrante etc.; dezamăgirile, pedepsele şi notele slabe pot reprezenta stimuli de stres. Din păcate, stresul nu poate fi îndepărtat prin educaţie, acesta fiind un factor indispensabil vieţii, în special mai târziu, însă modul în care persoana îl percepe este un lucru care poate fi educat. Literatura de specialitate prezintă două forme ale stresului: eustresul – care are o prezenţă pozitivă, fiind motivant şi stimulând productivitatea şi distresul – care are efecte dezadaptive. Reacţiile la stresori diferă de la o persoană la alta. Spre exemplu, eşecurile pot fi nocive pentru un elev care pune mare preţ pe reuşita şcolară, în schimb, pot fi motivante pentru alt elev interesant, în special, de studiu şi mai puţin de note propriu -zis. Practic, nu factorii stresori sunt importanţi, ci modul în care reacţionăm la ei. Aşadar, reacţiile elevilor/studenţilor/cursanţilor la stres pot fi variate. Intensitatea acestora este determinată de următorii factori: factori legaţi de eveniment, cum ar fi apariţia acestuia pe neaşteptate, intensitatea, durata, existenţa sau inexistenţa unei susţineri sociale; factori legaţi de persoană, ca de exemplu emoţiile, percepţia ameninţării, capacitatea personală de a face faţă situaţiilor. Emoţiile necontrolate pot determina elevul/studentul/cursantul, indiferent de abilităţile lui intelectuale, să se comporte într-un mod neadecvat. Motivul pentru care oamenii nu îşi mobilizează întregul potenţial este determinat de lipsa autocunoaşterii emoţionale. Spre exemplu, evaluând nivelul intelectual al unui elev/student/cursant şi capacitatea sa de a face faţă diverselor probleme, se constată că acesta se situează la cel mai înalt nivel. Deci, din punct de vedere teoretic, inteligenţa sa îl califică pentru a opta la o facultate de prestigiu. Însă, pe perioada derulării evaluării, care implică şi un interviu, în contextul discuţiilor referitoare la motivele care l-au determinat să opteze pentru respectiva facultate, se poate constata că acesta nu gestionează foarte bine starea de stres: înroşirea feţei, gesticulări, peste măsură de agitat. În concluzie, aptitudinile care îi sunt necesare unui elev/student/cursant, pentru a avea succes, nu se măsoară doar în coeficientul de inteligenţă, ci acesta are nevoie şi de calităţi de ordin afectiv pentru a dinamiza întregul potenţial al talentelor. 16

E. Pentru un elev/student/cursant. capacitatea de a simţi că deţine controlul. inteligenţa emoţională a unui elev/student/cursant se reflectă în situaţii cum ar fi: stăpânirea unui impuls emoţional. 2007. Oamenii pot reacţiona la stres în două maniere. Consideraţii privind prevenirea stresului în domeniul educaţional Factorul hotărâtor privind şansele de reuşită în viaţă şi în carieră îl reprezintă inteligenţa emoţională. care de altfel su nt considerate scale ale inteligenţei emoţionale. 245). În domeniul educaţional. Una este cea în care emoţiile negative sunt un indicator al importanţei problemei. 245). 2007. Cea de-a doua manieră de a răspunde la stres este adoptarea unor acţiuni care să minimizeze direct emoţiile negative: modificarea volumului sau conţinutului gândurilor referitoare la sursele de stres (Bogáthy. 447) care susţin că „persoanele mai inteligente din punct de vedere emoţional fac faţă cu mai mult succes dificultăţilor. Astfel. 17 . el trebuie să se concentreze. În general. ştiu cum şi când să -şi exprime sentimentele şi-şi pot regla eficient dispoziţia»‖.Anul XIV . să facă totul cât mai bine cu putinţă şi să aibă o atitudine pozitivă. sau măcar că poate avea o minimă influenţă asupra evenimentelor care pot induce stresul. emoţiile negative pot conduce la procesarea extensivă a informaţiei. aptitudinea de a fi creativ. Detweiler şi Mayer (apud Bar-On şi Parker.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . capacitatea de a empatiza. capacitatea de a menţine o atitudine pozitivă în faţa unor schimbări bruşte şi a unor experienţe negative. Stein şi H. şi nu numai. 1993. Şi astfel apare motivaţia de a acţiona corect. să asimileze informaţii relevante într-un timp bine definit. este necesar a avea dezvoltate cât mai multe din aptitudinile şi capacităţile enumerate mai sus. deoarece ele «îşi percep şi evaluează adecvat stările emoţionale. apud Bogáthy. focalizate pe schimbările emoţionale induse de stresor (Callan. vin ideile lui Salovey. aptitudinea de a-şi conştientiza şi diferenţia rapid şi oportun trăirile emoţionale. cercetările au relevat că strategiile de control al stresului focalizate – cele care vizează direct sursele de stres – sunt mai eficiente decât cele centrate pe emoţii. Aceasta înseamnă să fie sigur de limitele sale. pentru a gestiona o situaţie stresantă. 3-4 (47-48)/2012 4. se concentrează pe trei elemente cheie: capacitatea de a planifica o acţiune pozitivă în vederea limitării şi stăpânirii stresului. tratarea cu tact a relaţiilor interumane sau a conflictelor. abilitatea de a gândi pozitiv. 184).nr. abilitatea de a-şi gestiona stresul. capacitatea de a face ceea ce este cel mai potrivit naturii sale. Bedell.J.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Natura activităţii acestuia îl pune în faţa unui întreg bagaj de sarcini. „Procesarea extinsă a informaţiei este indicatorul faptului că cineva este motivat să fie corect în decizia luată în raport cu stresorul‖ (Bogáthy. 2007. 245). 2011. de a şti să se relaxeze. În sprijinul celor amintite mai sus. Book (2003. Astfel. Formula pe care o propun S.

găsirea unui hobby. Cu toate acestea. Diminuarea efectelor nocive ale distresului poate fi făcută prin educaţie doar stimulând optimismul. prin asumarea responsabilităţii eşecurilor proprii. Astfel de metode pot fi găsite pentru orice stresor. stare de anxietate. astfel încât să sesizeze faptul că deţin controlul total al viitorului şi. sursele stresului trebuie eliminate sau reduse. dar în general includ: training-ul autogen. exerciţiu şi autoeducaţie.). astfel eliminându -se şocul pe care îl poate aduce. o mică „doză‖ de stres este esenţială pentru o viaţă sănătoasă şi eficientă. 5. au capacitatea de a se relaxa din punct de vedere emoţional. succesul fiind condiţionat de particularităţile fiecărui individ. Stresul poate fi redus schimbând percepţia persoanei asupra agentului stresor. a învăţa din greşeli. sunt persoane cu nivel ridicat al inteligenţei emoţionale. spre exemplu. există persoane care au reuşit să îşi dezvolte toleranţa la stres şi nu mai manifestă simptomele specifice (agitaţie. tehnici de respiraţie. exerciţiul fizic. însă acestea diferă de la persoană la persoană. În educaţie şi formare ar trebui să se insiste din ce în ce mai mult pe un management corect al inteligenţei emoţionale şi pe dezvoltarea de abilităţi practice specifice activităţii ce urmează a fi desfăşurată. satisfacţia profesională. însă este necesar să existe şi o predispoziţie deja formată a cursanţilor. Gestionarea stresului. Se poate totuşi. starea de sănătate mentală şi fizică. când stresul erodează buna funcţionare a organismului. Optimismul şi pesimismul se formează de -a lungul vieţii. Aceste efecte nocive afectează performanţa în muncă. Tehnicile de management al stresului diferă în funcţie de paradigma teoretică. Este necesar să identificăm.Anul XIV . fără a permite senti 18 . aceea de a porni de la premisa că stresul nu este un răspuns direct la agentul stresor. ca şi alte componente ale inteligenţei emoţionale.nr. cel mai important. Sunt persoane care ştiu să-şi gestioneze foarte bine stresul. Astfel de persoane. atunci când sunt „presate‖. În domeniul educaţional. dureri de cap. elevul/studentul/cursantul trebuie să aibă o atitudine plină de încredere în sine. ci mai degrabă la resursele şi abilităţile persoanei de a media răspunsul la acest tip de agent. fiind destul de greu de modificat prin factori externi. ţine cont de posibilul eşec. lipsa de speranţă. frustrare. insomnie. ascultarea muzicii. reuşesc să se concentreze asupra sarcinii. rezoluţia conflictului. care sunt factorii centrali în controlul stresului pentru persoana respectivă. şi fac parte din temperament.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . producând efecte nedori te la nivel individual şi organizaţional. Aşa cum ar explica un consilier în problem atica stresului. Astfel. Din fericire. 3-4 (47-48)/2012 Literatura de specialitate aminteşte şi de o altă manieră de a gestiona stresul. o gândire clară şi o evaluare realistă a mediului în care se află.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . tehnici de relaxare. Studiile privind stresul au relevat că te nsiunile acumulate de indivizi pot genera reacţii dezadaptative la nivel fiziologic. dificultăţi cu respiraţia etc. „toleranţa la stres este strâns legată de succes deoarece atrage după sine capacitatea de concentrare şi de stăpânire a «furtunilor». managementul timpului. Concluzii Toată lumea experimentează stresul. training-uri. înainte de toate. psihologic sau comportamental. este o abilitate ce se poate dezvolta prin învăţare.

ce facilitează adaptarea la o serie de situaţii stresante. J. Z. Bucureşti: Editura Meteor Press. Inteligenţa emoţională. Inteligenţa emoţională. Sluyter (Eds). Navaro.. Neacşu. T. Tot ce trebuie să ştii pentru a-ţi folosi EQ-ul. Bogáthy.. (2008). Psihosociologia comportamentului uman. Salovey & D.. (coord. Burduş. dezvoltare. Bucureşti: Editura Amaltea. Ghidul unui fost agent FBI pentru „citirea” rapidă a oamenilor. ediţia a III-a. (2003). 3-4 (47-48)/2012 mentelor neplăcute sau simptomelor fizice să se interfereze cu progresul în realizarea unui obiectiv‖ (Stein şi Book.N. R. la şcoală şi la locul de muncă. Bucureşti: Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Wood. (2008). André. Iaşi: Editura Polirom. Secretele comunicării nonverbale. Bar-On. Bucureşti: Editura Economică. E. I. 7. Căprărescu. 15.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Creativitate şi inteligenţă emoţională. precum şi necesitatea implementării unor programe eficiente de gestionare a acestuia. pag. H. Roco. Bucureşti: Editura A. 3. III). (2003). Rime. Comunicarea socială a emoţiilor.J.A. Bucureşti: Editura Trei.. F.I 14. (coord). J. 9. (2007). evaluare şi aplicaţii în viaţa de familie. Fundamentele managementului organizaţiei. Tolley.D. Stein. Parker. Forţa inteligenţei emoţionale: inteligenţa emoţională şi succesul vostru. Tudose.. (2008).nr. Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării. M. What is emotional intelligence? în P. Lelord. C. Ghid pentru personalul din domeniul ordinii şi siguranţei publice. şi Salovey. Bucureşti: Editura Curtea Veche. G. (2011). Mayer. 10. (1999). Iaşi: Editura Polirom. Bucureşti: Editura Meteor Press 19 . New York: Basic Books. D. Manual de tehnici şi metode în psihologia muncii şi organizaţională. C. Bucureşti: Curtea Veche Publishing. D. D. Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile. 187).E. J. Manual de inteligenţă emoţională: teorie. 2003. 8. Book. 11.Anul XIV . O speranţă pentru cercetările ulterioare legate de stres şi inteligenţă emoţională poate fi demonstrarea faptului că indivizii pot să îşi dezvolte aptitudini de autoreglare generală. Bucureşti: Editura Trei. B. 5. J. (2010). Turc. Goleman. (2008). 12. Iaşi: Editura Polirom. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE: 1. Greaves. în cazul unor programe speciale de dezvoltare personală. (1997). (2008). 2. Bradberry. Emotional Development and Emotional Intelligence: Implications for Educators. S. Aşa cum am arătat pe parcursul articolului. În acest context se remarcă importanţa cunoaşterii problematicii stresului. (coord.) (2007). R.) (2011). Inteligenţa emoţională prin teste. eforturile unei persoane de a gestiona sau a controla o situaţie privită ca stresantă (suprasolicitantă) sunt adesea considerate de o importanţă centrală în inteligenţa emoţională. 4. 6. H. Managementul stresului profesional (vol. (2001).. Bucureşti: Editura ALLFA. P.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 13.

Both children and young people are subjected to great stress. being subjected to permanent stress due to financial instability and problems arising from the lack of a job. Atât copiii cât şi tinerii sunt supuşi unui mare stres. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL LA VÂRSTA COPILĂRIEI ŞI A TINEREŢII Lect. După ce în perioada comunistă foarte mulţi români şi-au lăsat copii să fie crescuţi de bunici pentru a putea merge să lucreze pe şantiere le din diferite colturi ale României. Anca Irina VASILE Universitatea „Valahia” TÂRGOVIŞTE If immediately after the revolution went abroad to work only the Romanians that lived at the border cities with Serbia and Hungary. acum un număr de aproape două milioane de români fac acelaşi lucru.50% of children live with their grandparents or an older brother takes care of his younger brothers. Dacă imediat după revoluţie plecau la muncă peste hotare numai românii aflaţi în oraşele de graniţă cu Serbia şi Ungaria. ci pentru faptul că a fost iubit cu adevărat. situaţia s -a accentuat mai ales în zonele rurale: 30% . Robert E.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Fenomenul de imigraţie socială s-a extins şi astfel de la unu – doi plecaţi în străinătate s-a ajuns ca locuitorii unor sate întregi să plece peste hotare. Univ. Alţii decid să se sinucidă.Anul XIV .50% dintre copii trăiesc la bunici sau un frate mai mare are grijă de fraţii lui mai mici. lucru ce are consecinţe psiho–sociale grave în timp. pleacă de acasă şi ajung după gratii. Rămaşi singuri acasă şi supuşi unor traume profunde de natură psihologică. pentru aceştia. now the situation has accelerated especially in the rural areas: 30% .nr. According to BBC information about 75 million young people do not have jobs. ori că doresc să simtă gustul libertăţii.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . From 2007 until today. copiii ori că devin tată şi mamă pentru fraţii mai mici. Atraşi de câştigurile importante pe care le pot obţine au uitat că această migraţie are şi aspecte mai puţin dorite: destrămarea familială şi lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude. Evans spunea că un copil nu-şi va aminti de părinţii lui datorită lucrurilor materiale pe care le-a primit. Consecinţele sunt grave: 20 . răpuşi fiind sufleteşte de dorul părinţilor. Cauzele acestui fenomen sunt deosebit de complexe pentru că se împletesc factori individuali sociali şi economici ce realizează efecte cumulative care conduc la creşterea numărului de copii ―abandonaţi acasă‖. Mulţi dintre români au decis să plece la muncă în străinătate din cauza instabilităţii social – economice în care se zbate ţara noastră. dr. Ioana PANAGOREŢ Drd. acum însă. the number of unemployed youth increased by four million.

pe parcursul vieţii. când un părinte îi refuză ceva. două persoane ce au roluri diferite. sunt depăşiţi de situaţie.nr.). Îşi vor canaliza toată energia spre evitarea despărţirii chiar dacă aceasta se impune. neliniştit. În momentul când aceste limite nu există. Tatăl e responsabil cu funcţia instrumentală. etc. Unii copii chiar trebuie să decidă în grija cărui părinte trebuie să rămână. au diferite fantezii iar părinţilor le revine rolul de a-i aduce la realitate prin limitele şi educaţia pe care le -o dau. de adaptare. droguri. Plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor duce la anxietate şi la sentimentul de abandon. Absenţa unuia sau a ambilor părinţi poate duce la probleme şcolare. Astfel apare identificarea băieţelului cu tatăl şi a fetiţei cu mama. Vrem să ridicăm următoarea problemă: credeţi că este mai bine ca părinţii să rămână în România fără banii necesari pentru educaţia copiilor sau este mai bine să plece rezolvând problemele financiare. Copilul. Astfel. nu reuşesc să facă faţă treburilor casnice. Copilul e nevoit să asiste la discuţiile telefonice interminabile dintre părinţii care se acuză reciproc şi care nu mai găsesc nicio cale de comunicare. dar în general taţii care rămân acasă cu copii. tata şi mama formează o familie. el nu va înţelege decizia acestora de a divorţa. Părinţii. mama cu cea afectiva. însă lăsând copiii în grija altor persoane? În cele ce urmează vom încerca să evidenţiem consecinţele psihologice care apar ca urmare a absenţei unui părinte. Părintele plecat în străinătate încearcă să îşi sprijine financiar familia din tară. În urma unor astfel de situaţii apar neînţelegeri între ce doi soţi ajungându-se la divorţ. însă banii nu pot compensa lipsa părinţilor. în cele mai multe cazuri cedează. comunicarea lipseşte şi astfel devin consumatori de alcool sau îşi găsesc o altă persoană care să îi ajute. De multe ori decizia sa nu este aceeaşi cu cea a tribunalului. iar dacă nu reuşeşte va fi dezamăgit şi frustrat. nu le pot oferi copiilor dragostea de mamă. De exemplu. Lipsa de afectivitate este mascată de multe ori prin cheltuieli mari şi nejustificate. Încă de la naştere copiii învaţă că există două persoane în viaţa lor. 3-4 (47-48)/2012 copiii prezintă tulburări de comportament. copilul va apela la celălalt părinte care. copilul crede că poate să facă orice. Dacă copilul poate accepta despărţirea părinţilor atunci când unul decide să plece în străinătate pentru a-i asigura un trai mai bun. Poate interveni.Anul XIV . La vârstele foarte mici copiii visează.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Când unul dintre părinţi lipseşte constituirea identităţii de sine a copilului este afectată. dar asta nu suplineşte afecţiunea şi dragostea. deasemenea. lipsa puterii de concentrare. Acestea sunt doar câteva dintre problemele copilului ―abandonat acasă‖ căruia părinţii i-au promis la plecare că se vor întoarce mai bogaţi şi mai fericiţi. tulburări privind sfera afectivă care duce copilul la limita dintre agonie şi extaz (suicid. lipsa ataşamentului. abandonează şcoala şi nimeni nu mai 21 . Astfel vor fi predispuşi la compromisuri şi la tulburări afective.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cei mici învaţă de la părinţii lor să fie disciplinaţi şi să respecte nişte limite. fiecare despărţire duce la o traumă accentuată. copilul devine introvertit. Îşi pot manipula părinţii dacă aceştia nu sunt uniţi.

Nu se pot supune regulilor sau legilor pentru că nu au încredere în alţii şi stabilesc greu legături afective sau de prietenie cu cei din grup. Există mai multe tipuri de părinţi plecaţii de acasă spre a muncii în vest: cei care sună foarte des.nr. indisciplină şi chiar delicvenţă. dezvoltarea şi educaţia acestuia. După plecarea părinţilor la muncă peste hotare copilul se va confrunta cu mai multe probleme în mediul şcolar. afişând indiferenţă. Se va simţi neiubit. Tocmai de aceea autorităţile au impus ca plecarea în străinătate să se facă după ce copilul a fost încredinţat cuiva de încredere şi după ce părinţii şi-au luat angajamentul de a păstra legătura cu minorii. Părinţii par a nu fi interesaţi de nevoile şi sentimentele copilului. Copiii privaţi de dragostea părinţilor lor învaţă să nu iubească. dragostea şi atenţia acesteia sunt indispensabile pentru a se evita periclitarea destinului celui mic. Cauzele sunt lipsa afectivităţii şi supravegherii din partea părinţilor. Părinţii îi par imprevizibili. 22 . un loc privilegiat şi având un tratament specific în societate.Anul XIV . Punctele de interes ale părinţilor. cu scopul de a se evita apariţia unor probleme în familie. ce converg în jurul copilului. Când va observa că succesele lui nu interesează pe nimeni şi nu sunt apreciate va pierde încrederea în sine. Prezenţa familiei naturale. Consideră că dacă au primit puţină dragoste pot da la fel de puţină.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cu toate acestea cunoaştem faptul ca nici telefonul şi nici internetul nu pot înlocui căldura şi dragostea căminului. ca efect al deprivării materne. trebuie să fie sănătatea.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Au un comportament infantil şi sunt impulsivi. copiii aceste probleme? Care sunt metodele pentru rezolvarea lor? Unii dintre ei pot avea dificultăţi în menţinerea ataşamentului de durată. astfel. Îşi va da seama că lumea îi este ostilă iar el trebuie să se descurce singur. Copilul nu este sigur de dragostea şi grija părinţilor săi. neîncurajat. 3-4 (47-48)/2012 are puterea de a-l controla. Copilul are însuşiri diferite de ale adultului. copilul se va aştepta să fie respins sau neluat în seamă. fenomene pe care noi ar trebui să le înţelegem ca pe nişte forme de protest şi răzvrătire. pe părinţi. În acest fel se creează sentimentul abandonului la copil şi este foarte probabil ca odată ajuns la maturitate individul să -şi abandoneze la rândul său copilul protestând şi răzbunându-se. Aşa apare fenomenul de absenteism şcolar. Atunci când îşi va manifesta dorinţa de atenţie sau ajutor. în felul său. să nu se ataşeze de cineva şi să nu le pese de persoanele din jurul lor. în cercul de prieteni şi în societate. în general. Cum percep oare. cei care vin acasă la două – trei luni pentru a-şi vedea copilul şi cei care nu mai trimit nici măcar bani. calea de a evita suferinţa fiind să nu iubească. ocupând. Psihologii recomandă ca plecarea părinţilor să aibă loc după ce s-au făcut câteva şedinţe de terapie care să stabilească relaţia dintre părinţi după plecarea unuia dintre ei şi relaţia dintre părintele/părinţii plecat/plecaţi şi copil.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

Familia este un grup social vital pentru grija, protecţia şi educaţia copilului, este mediul care poate influenţa cel mai mult dezvoltarea şi viaţa ulterioară a micuţilor. Copiii ai căror părinţi sunt mult timp plecaţi la muncă în străinătate, au o dezvoltare psihică afectată, pot ajunge să dezvolte tulburări psihice sau emoţionale. Există cazuri când copiii nu îşi văd părinţii câte doi – trei ani. Aproape toţi copiii afectaţi de această despărţire sunt supuşi unui stres permanent deoarece, trăiesc cu frica să nu li se întâmple ceva rău părinţilor, sunt retraşi, joaca nu mai prezintă interes, iar în cazurile mai severe pot căpăta ticuri. Modul în care copilul înţelege şi trăieşte plecarea părinţilor săi ca schimbare de viaţă este influenţat de mai mulţi factori ce trebuie luaţi în considerare în procesul de evaluare şi asistenţă psiho-socială a copilului ―abandonat acasă‖: 1. factori familiali (funcţionalitatea familiei înainte şi după plecarea părintelui/părinţilor – raporturile dintre membrii familiei, afectivitatea, ataşamentul, dinamica statusurilor şi a rolurilor din cadrul familiei); 2. factori ce ţin de copil – vârsta, caracteristicile psihologice, vulnerabilitatea, capacitatea de adaptare; 3. factori de mediu – reţeaua de suport social a familiei şi a copilului. Privind din perspectiva nivelului de informare a copilului cu privire la plecarea părinţilor peste hotare şi angajarea lui în producerea acestui eveniment de viaţă se disting mai multe situaţii: 1. situaţia în care copilul nu este informat despre plecarea părintelui/părinţilor, nu ia parte la pregătirea plecării şi află de eveniment în ultimul moment sau după ce acesta s-a produs; 2. copilul ştie dar nu ajută la pregătirea evenimentului; este informat dar nu i se dau explicaţii, nu este consultat şi nu îşi poate exprima emoţiile şi sentimentele ce decurg din această situaţie; 3. copilul este implicat în pregătirea plecării, ştie din timp, este consultat, se discută cu el despre schimbări, părinţii îl asigură de dragostea lor, îi explică cum poate lua legătura cu ei, îi dau sfaturi; copilul merge la cumpărături în vederea pregătirii plecării părinţilor şi îi însoţeşte la plecare. Specialiştii în domeniu consideră că nivelul de pregătire, informare şi implicare a copilului în luarea deciziei plecării părintelui/părinţilor are un rol important pentru el. Micuţul are nevoie să primească asigurări direct de la părinţi privind confortul lui, modalitatea prin care îi vor fi satisfăcute nevoile şi multiple reasigurări afective. El trebuie să ştie că are controlul asupra acestei situaţii. Au existat cazuri în care copiii iniţial s-au bucurat când părinţii lor au plecat la muncă în străinătate. S-au bucurat la gândul că-şi vor îndeplini mici dorinţe cu banii trimişi acasă. Din cauza imaturităţii ei nu pot prevedea consecinţele plecării părinţilor iar optimismul lor va fi spulberat la prima situaţie în care vor avea nev oie de ajutorul mamei sau al tatălui iar aceştia nu vor fi acolo să i-l ofere. 23

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

Manifestările psiho-comportamentale ale copiilor cu părinţi la muncă în străinătate diferă dacă ţinem cont că evenimentul este trăit ca stresant în mod diferit de la o persoană la alta, în funcţie de controlabilitate, predictibilitate, limitele capacităţii individului, imaginea de sine, etc. În abordarea unui astfel de caz specialiştii în domeniu ţin seama de vârsta copilului atunci când se produce prima plecare a părintelui/părinţilor, capacitatea de înţelegere şi conştientizare, personalitatea, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare, nivelul de pregătire al copilului cu privire la schimbarea ce va urma, durata plecării părinţilor, tipul de relaţionare în această perioadă, sprijinul primit de la reţeaua de suport social şi de la persoana în îngrijirea căruia rămâne. Legea nr. 272/2004, spune că micuţii singuri acasă care nu sunt lăsaţi în grija unui adult capabil sunt consideraţi copii neglijaţii. Ei suferă de neglijenţă emoţională deoarece sunt lipsiţi de contactul fizic cu părinţii, de afectivitatea directă, de atenţie şi grijă. Dacă sunt lăsaţi în grija unor rude apropiate faţă de care au sentimente de dragoste, copiii ―abandonaţi acasă‖ au nevoia de dragoste parţial acoperită. Există cazuri în care bunicii s-au ocupat de copii încă dinaintea plecării părinţilor în străinătate. În aceste cazuri copiii găsesc suport emoţional la persoana care îi îngrijeşte. Este obligatorie o evaluare atentă a părintelui în grija căruia rămâne copilul pentru a se vedea dacă acesta este capabil să răspundă nevoilor fizice, educaţionale şi emoţionale ale copilului. Indiferent dacă unul sau ambii părinţi sunt plecaţi în afară există riscul unor forme de neglijare emoţională: privare de hrană, mese neregulate, haine nepotrivite sau murdare, lipsa igienei, paraziţi, absenţa îngrijirilor medicale, locuinţă murdară, neîncălzită, substimulare, lipsa modelelor de învăţare, etc.. Pe fondul acestor fenomene de neglijare copiii pot dezvolta următoa rele manifestări psiho-comportamentale: 1. deteriorarea rezultatelor şcolare; 2. senzaţia de abandon, nesiguranţă, tristeţe, depresie; 3. indiferenţă; 4. lipsa puterii de concentrare; 5. lipsa aspiraţiilor sau aspiraţii nerealiste; 6. lipsa stimei de sine; 7. nivel scăzut de toleranţă; 8. lipsa motivării; 9. inadaptabilitate; 10. delicvenţă; 11. suicid; Există numeroase riscuri la care copiii ―abandonaţi acasă‖ se expun: 1. la preluarea sarcinilor gospodăreşti de la părinţii lor ; 2. vulnerabilitate la abuzuri de orice fel; 3. insuficienta dezvoltare a abilităţilor de viaţă independentă; 24

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

4. absenţa parţială a normelor sociale; 5. debutarea vieţii sexuale la vârste fragede; În urma studiilor din domeniul psihologiei şi al sociologiei s-a constatat că la ţară unul din zece copii chiuleşte de la şcoală. Totuşi ei duc o viaţă materială mai bună graţie banilor pe care îi primesc de la părinţii plecaţi peste graniţă. Şi totuşi banii nu ţin locul afecţiunii. S-a constatat o frecvenţă mai mare în rândul femeilor care decid să plece la muncă în afară decât în rândul bărbaţilor. Majoritatea copiilor ce au părinţi în alte ţări deţin telefoane mobile şi îşi petrec vacanţele în străinătate, cu toate acestea ei suferă din cauza deteriorării relaţiei cu părinţii, existând o asociere semnificativă între absenţa părinţilor şi frecvenţa simptomelor de deprimare ale acestora. Chiar dacă vorbim de o plecare temporară sau permanentă a părinţilor, efectele asupra copiilor sunt devastatoare, pe termen lung sau chiar definitive. Pe termen scurt copilul poate dezvolta agresivitate, marginalizare, anxietate, chiul sau abandon. Pe termen lung această generaţie de copii poate fi o generaţie problemă, de adulţi neintegraţi social. Marea majoritate nu vor putea înţelege sensul căsătoriei şi nu vor respecta valorile familiei. Dacă părinţii sunt plecaţi mult timp, minorii pot avea comportamente deviante, pot resimţi o degradare a stării de sănătate, cauzate de lipsa controlului, a educaţiei, a modelelor pozitive, de problemele de comunicare, de adaptare, de îngrijire, de supraîncarcare cu sarcini. Chiar şi asupra personalităţii pot exista repercusiuni. În mediul şcolar, principalele probleme pe care le-am putut constata au fost: relaţionarea cu colegii şi neîndeplinirea sarcinilor şcolare. Pe fondul privării afective acut reclamate de copii, violenţa verbală identificată iniţial în familia de origine este regăsită în relaţia cu prietenii şi colegii de şcoală. În mediul rural s-a constatat o supraîncărcare cu responsabilităţi ce ţin de gospodărie. Specialiştii au constatat că adolescenţii ―abandonaţi acasă‖ se orientează spre meserii care să le aducă rapid bani mulţi (cântăreaţă, dansatoare, fotomodel, etc.). Cei care au fost abandonaţi de mici îşi doresc meserii ca cea de poliţist, prin care pot împărţi dreptate. Dar plecarea părinţilor în străinătate nu implică neapărat apariţia acestor probleme. Unii părinţi pleacă numai după ce şi-au luat toate măsurile de siguranţă. Ar trebui ca familia din care părinţii pleacă în afară, să apeleze la consiliere pentru pregătirea copiilor în vederea reducerii riscurilor psihotraumatizante. De asemenea, psihoterapeutul sau asistentul social trebuie să cunoască foarte bine legea din domeniul protecţiei drepturilor copilului. În timp ce tinerii din România îşi lasă familiile încercând să găsească un jo b mai bun în Europa, ţările dezvoltate din vest trec printr-o criză a locurilor de muncă disponibile pentru cei care termină o facultate. 25

Radu. Bucureşti. Patru milioane de tineri români trăiesc în diasporă (Italia. Spania) iar anul acesta Spania a avut o rată a şomajului de 23%. nr. 2007. Conform informaţiilor BBC aproximativ 75 de milioane de tineri nu au loc de muncă. Jr. 2005. Editura Polirom. 2005. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. BIBLIOGRAFIE: 1. Din 2007 şi până azi numărul tinerilor fără loc de muncă a crescut cu patru milioane. Johnson. Tinca Creţu – Psihologia copilului (Program universitar de formare a profesorilor pentru învăţământul primar adresat cadrelor didactice din mediul rural). Bucureşti.Anul XIV . Vasile – Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie. Tinerii cu vârsta de până la 25 de ani reprezintă segmentul cel mai stresat la locul de muncă. fără şefi). 12/2007. 2005. anxietatea fiind o repercusiune a situaţiei financiare. 7.1998. – Cum să găseşti o slujbă (…bine plătită. Pentru ţara noastră cifrele sunt îngrijorătoare. Norbert.9% dintre tineri nu au joburi. Olinescu – Despre stres şi emoţii. Raportul postului de televiziune mai precizează că în Uniu nea Europeană unul din cinci tineri caută un loc de muncă. Borangic – Vulnerabilitatea la stres în Somatoterapia. o regiune economică în plină ascensiune. 27. 2008. 5.8% mai mare decât cea a adulţilor. Persoanele chestionate în cadrul acestui studiu au fost rugate să noteze nivel ul de stres pe o scară de la unu la zece astfel al doilea cel mai stresat segment de vârstă s-a dovedit a fi cel de peste 50 de ani. 2. Diana.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Până şi în estul Asiei. Bucureşti. Lucia. cei mai mulţi dintre tineri temându-se să nu-şi piardă locul de muncă iar un studiu realizat online de Mentaline. Sorin. Editura Gramar. Cătălina. Bucureşti. 6. Bucureşti. Editura Antet. 3-4 (47-48)/2012 Conform datelor transmise de Organizaţia Internaţională a Muncii aproximativ 13% dintre tinerii din toată lumea nu au un loc de muncă.nr. R.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Criza locurilor de muncă se poate sfârşi doar dacă oamenii politici se vor apleca mai mult asupra acestei probleme şi dacă vor creşte investiţiile în mediul de afaceri. Editura Univers Enciclopedic. 4..com arată că femeile sunt cele mai stresate. 3. 26 . iar foarte mulţi acceptă parttimeuri sau joburi în afara pregătirii lor. Ene – Cum reacţionăm la stres. în timp ce în nordul Africii. rata şomajului în cazul tinerilor este cu 2. aceştia fiind supuşi unui stres permanent ca urmare a instabilităţii fina nciare si a problemelor ce decurg din lipsa unui loc de muncă. mulţi acceptând joburi necalificate sau la jumătate de normă. Bucureşti. Locurile de muncă pentru tineri trebuie să devină o prioritate pentru Europa. fără stres. Sillamy – Dicţionar de psihologie.

în special endocrine. contracarată de faza de contraşoc în care apar o serie răspunsuri. Key words: abuse. c) stadiul de epuizare – situaţie în care adaptarea nu mai poate fi susţinută datorită acţiunii prelungite a agenţilor stresori. stresul este un fenomen care se face simţit tot mai mult în viaţa noastră. b) stadiul de rezistenţă specifică (de revenire) în care sunt activate mecanismele de autoreglare ale organismului. the abuse causes serious changes in the child's personality structure. în special endocrine‖. a psychological dimension to the contemporary world. Vaslui Regardless of age or environment in which we spend most of the time.A.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nivel scăzut de concentrare etc. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL LA VÂRSTA COPILĂRIEI Psiholog Cristina BLANARU D.C. care a utilizat acest termen în 1950 ―spre a desemna un ansamblu de reacţii ale organismului faţă de o acţiune externă exercitată asupra sa de către un evantai larg de agenţi cauzali – fizici (traumatisme. neglect. mobilizarea generală a fortelor de apărare ale organismului şi cuprinde două faze: faza de şoc . stress is a phenomenon that is increasingly felt in our lives.Anul XIV . 27 . Cuvântul de ―stress‖ este de provenienţă engleză.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . hipotermie. Selye a elaborat conceptul de sindrom general de adaptare ce evoluează în trei trepte: a) reacţia (stadiul de alarmă) ce reprezintă primul răspuns al organismului. 332) şi în acelaşi timp să -i menţină adaptarea obţinută. with major repercussions over time. abused children strongly experience a number of psychological failures because trauma occurs as a critical period in their lives when they form opinions about themselves. reprezentând o dimensiune psihologică a lumii contemporane. Such as other victims.P. When undetected and untreated. psihici – constând în apariţia unor variate modificări morfofuncţionale. stresul reprezintă un examen al capacităţilor adaptative ale organismului din care poate ieşi cu acumulări cantitative şi calitative capabile să -i confere învăţarea unei apărări faţă de viitoarele stresuri (Selye. Astfel. În urma cercetărilor efectuate. Caracteristici definitorii ale stresului Indiferent de vârsta sau mediul în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului.. biologici (infecţii). child. stress 1.nr. introducerea lui în limbajul curent aparţinându-i fiziologului canadian Hans Selye. about others and about the world.S.caracterizată prin hipertensiune. arsuri). chimici.G.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

În timp ce pentru unii cercetători stresul reprezintă un eveniment ce produce tensiune şi îngrijorare, alţii privesc stresul ca pe o percepţie individuală a unui eveniment – modalitatea fiecăruia de a interpreta un eveniment, oamenii percepând situaţiile foarte diferit. Majoritatea experţilor definesc stresul ca fiind răspunsul psihologic şi fiziologic la anumiţi stimuli percepuţi de către individ ca fiind ameninţători. 2. Conceptul de stres psihic Originea acestui concept îi revine tot lui Selye, care a stabilit stimulii stresori în rândul agenţilor stresori. M. Golu (108) a dat o definiţie mai largă stresului psihic, desemnând ―o stare de tensiune, încordare şi disconfort determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, aspiraţii, dorinţe) de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme‖. Agenţii stresori psihici sunt majoritatea stimuli verbali, inclusiv limbajul interior. Stresul psihic se manifestă diferit de la individ la individ, datorită semnificaţiei diferite pe care peroanele o atribuie evenimentului stresor. Astfel, un rol important în apariţia stresului psihic îl au particularităţile individuale ale fiecăruia: genetice, cognitive, afective - în mod special, motivaţionale şi voliţionale, la care se adaugă experienţa în viaţa familială şi profesională, din acest motiv putem înţelege de ce persoanele cu un nivel mai ridicat de vulnerabilitate sunt mai predispuse la acţiunea unei game mai variate de agenţi stresori. Conform teoriei cognitive a stresului psihic există un dezechilibru între resursele, abilităţile, capacităţile individuale ale subiectului şi cerinţele şi necesităţile impuse acestuia. Există o serie de termeni cu semnificaţie stresantă: ameninţarea (anticiparea unui pericol) când situaţia este percepută ca fiind potenţial periculoasă; izolarea, restrângerea libertăţii; frustrarea (individul întâmpină obstacole în atingerea scopului); conflictul (mai multe solicitări cu motivaţii opuse); rezolvarea unor probleme dificile; suprasolicitarea capacităţilor intelectuale; subsolicitarea – o serie de nevoi psihologice importante sunt slab satisfăcute; dezaprobarea, teama de eşec; remanenţa unor stări afective negative; 3. Abuzul - factor de stres în perioada copilăriei La nivel familial copiii sunt expuşi unor tipuri şi grade diferite de neglijare, precum şi unor comportamente abuzive din punct de vedere emoţional, fizic şi/sau sexual. Abuzul nedepistat şi netratat produce modificări grave în structurarea personalităţii copilului, cu repercusiuni majore în timp. Unii copiii au resurse şi le folosesc pentru a

28

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

depăşi şi a face faţă haosului de zi cu zi, lipsei de securitate, indiferenţă, respingere, izolare, exploatare. Pe termen scurt efectele abuzului sunt mai uşor de identificat şi de ameliorat, însă în cele mai multe cazuri efectele nefaste însoţesc individul de -a lungul întregii vieţi. Unii adulţi au îndurat greutăţi mari în timpul copilăriei lor şi în perioada adolescenţei. Deşi au întâmpinat multe obstacole le-au putut depăşi şi s-au dezvoltat armonios, alţii însă nu au avut resursele necesare depăşirii traumelor nefiind capabili să facă această tranziţie. Există o serie de variabile cu privire la reacţiile copiilor la situaţia de abuz: tipul de abuz vârsta copilului în momentul comiterii abuzului nivelul de comprehensiune al victimei suportul post-abuz pe care copilul îl primeşte din partea reţelei sociale caracteristicile personale ale victimei caracteristicile abuzului Abuzul reprezintă orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psiho emoţionale şi expuneri la situaţii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil. Abuzul afectează un număr mare de copii, în literatura de specialitate existând o diferenţiere uzuală între tipurile de abuz: - abuzul fizic - abuzul emoţional - abuzul sexual - neglijarea fizică, emoţională, intelectuală, medicală etc. Abuzul fizic este o acţiune intenţionată şi neaccidentală de utilizare a forţei fizice, de supunere a copilului la acte primejdioase sau de omisiune a protecţiei din partea părinţilor sau persoanelor care interacţionează cu copilul, având ca scop rănirea, distrugerea copilului. Unele acte de abuz fizic apar ca rezultat al unor severe si nejustificate pedepse corporale, ceea ce începe ca o relaţie disciplinară poare sfârşi ca abuz arătând răbufnirile şi tensiunile interioare ale părinţilor. Semnele uzuale şi vizibile ale abuzului fizic sunt contuziile (ciupituri, lovituri, trântiri ale copilului) şi arsurile provenite adesea de la ţigară, apă clocotită, încălzitoare electrice etc. Lovirea la cap a copilului mic sau scuturarea puternică a acestuia pot avea efecte grave asupra integrităţii sale corporale conducând la serioase vătămări ale creierului ce nu pot fi vizibile imediat dar cu repercusiuni în timp (epilepsie, paralizie, întârziere în dezvoltare). Mâinile şi picioarele rupte sunt alte vătămări provenite frecvent de la abuzul fizic. Copilul abuzat fizic ajunge să funcţioneze în familie ca un fel de ―ţap ispăşitor‖. Membrii familiei îşi descarcă frustrările şi agresivitatea pe copil, el trăind cu incertitudinea şi anxietatea unui nou abuz, percepându-se ca pe un copil ―rău‖ care nu merită dragostea şi îngrijirea din partea părinţilor. Obişnuit să fie agresat şi respins, el trăieşte încercând să se apere 29

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Anul XIV - nr. 3-4 (47-48)/2012

folosindu-şi toate resursele pentru a evita stârnirea furiei celor din jur, însă spaima şi climatul emoţional sunt pătrunzătoare şi de durată. Copilul care a cunoscut violenţa prin lovituri, neglijare sau pedepse umilitoarea stochează aceste experienţe traumatice în memoria vieţii lui personale. Experienţele dureroase nu se pot „şterge cu buretele‖ ca şi cum nu s-ar fi întâmplat. Ele persistă şi pot afecta întreaga dezvoltare atât în perioada copilăriei cât şi în cea de adult. Orice formă de violenţă asupra copilului poate induce stări de teamă, anxietate, furie, fobii, sentimente de vinovăţie, jenă, senzaţie de insecuritate. Toate acestea pot conduce la instalarea depresiei, scăderea stimei de sine, amintiri obsesive, neîncrederea în propria persoană, anxietate conjuncturală (determinată de persoane, situaţii, evenimente ce au caracterizat situaţia de abuz), enurezis, encoprezis, hipervigilenţă, dificultăţi de autocontrol, dificultăţi de înţelegere şi învăţare, teribilism şi agresivitate în relaţiile cu covârstnicii, hiperactivitate etc. Conform cercetărilor efectuate de Clausen şi Crittenden (1991) abuzul fizic este aproape întotdeauna însoţit de abuzul emoţional fiind cel care cauzează cele mai mari daune în dezvoltarea ulterioară a copilului. Abuzul emoţional este un comportament comis cu intenţie de către un adult lipsit de căldură afectivă ce creează daune sau împiedică dezvoltarea şi echilibrul emoţional al copilului. Mulţi părinţi au experimentat situaţia în care au fost distanţi şi iritaţi de propriii copii, astfel de momente fiind necesare pentru a realiza cu succes procesul de individualizare. Abuzul emoţional este însă diferit şi implică un comportament continuu şi stabil faţă de copil. Există diferite forme de abuz emoţional : ameninţarea cu pedeapsa, cu părăsirea sau alungarea călirea prin reguli stricte fără drept de negociere prin atitudinea autoritară şi dominatoare a părinţilor izolarea prin imposibilitatea stabilirii unor contacte sociale terorizarea prin intimidare, înfricoşare, ameninţări verbale comunicarea cu copilul într-o manieră ambivalentă respingerea copilului ca fiinţă prin refuzul părintelui de a -i recunoaşte legitimitatea, valoarea degradarea prin tratarea copilului ca fiind inferior, depreciat, blamat violenţa între membrii familiei la care copilul este expus consumul părinţilor de droguri şi alte substanţe, situaţie în care copilul trebuie să fie în alertă continuu faţă de comportamentul ciudat al acestora divorţul părinţilor - copilul este plasat în mijlocul conflictului dintre părinţi fiind deseori forţat sau manipulat să ia partea unuia dintre ei supunerea la practici bizare – magice sau pseudoreligioase În plan emoţional, consecinţele acestui tip de abuz determină întârzieri în dezvoltarea stimei de sine, a capacităţii empatice şi a maturizării emoţionale, manifestări nevrotice, depresive sau obsesive, modificări rapide ale dispoziţiei. Apar totodată şi modificări ale comportamentului copilului: tulburări de comportament (fuga de acasă, minciuna, absenteismul şcolar, inadaptarea şi abandonul şcolar, consumul de alcool, tutun şi/sau droguri), tulburări de somn (coşmaruri, insomnii, somn agitat), tulburări 30

ostilitate. gradul de apropiere relaţională faţă de agresor. furie. în special la adolescenţă văzute ca singura cale de a ieşi din situaţie. depune efort în păstrarea secretului. persoane care se ocupă de îngrijirea copilului. prieteni de familie. moment în care copilul începe să înţeleagă că ceva nu este în regulă. ca şi mecanism de apărare copilul foloseşte disocierea pentru a face faţă traumei. Stadiul 2: Sentimentul neajutorării – copilul se simte prins ca într-o capcană. Stadiul 4: Dezvăluirea abuzului sexual – poate avea loc imediat după comiterea abuzului sau după o perioadă mai îndelungată. promisiuni) sau implicarea în acte sexuale . abuzul putând continua ani în şir. utilizându -se de recompense şi/sau ameninţări. Abuzul sexual constă în expunerea copilului la vizionarea de materiale pornografice. rude apropiate.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . impulsivitate şi agresivitate nejustificate de situaţie. copiii fiind seduşi cel mai adesea prin joc. 3-4 (47-48)/2012 alimentare.nr. Stadiul 5: Implicarea serviciilor de specialitate în funcţie de reacţiile părinţilor.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dificultăţi de comu nicare şi relaţionare. mituirii. Abuzatorul de regulă stabileşte relaţii de încredere cu copilul şi părinţii. Efectele asupra fiecărui copil ce a suferit acest tip de abuz sunt particulare. ameninţărilor. profesori. locul de desfăşurare a abuzului. depresie. El poate fi comis de părinţi. sentimente de murdărie corporală. mângâieri. forţa agresorului. bunici. culpabilitate. seducţie (avansuri. comportament sexual necorespunzător vârstei etc. conştientizând că singurul care poate opri abuzul este chiar abuzatorul. alţi adulţi de încredere ce pot prezenta faptele ca derulate din grijă şi afecţiune. menţinând copilului frica de a dezvălui. apar frecvente încercări suicidare. 31 . copilul dezvoltă puternice sentimente de vină că ar fi provocat într-un fel abuzul. victima acestei forme de abuz: Stadiul 1: Păstrarea secretului – prin utilizarea de către abuzator a şantajului. imagine de sine scăzută. Stadiul 3: Imposibilitatea de reacţie şi de obişnuinţă – lipsa reacţiei din partea copilului duce la încurajarea abuzatorului de a repeta situaţia. Abuzul are loc doar când copilul se află singur cu abuzatorul. frecvenţa situaţiilor de abuz. simptomele depinzând de vârsta copilului. Constrângerea şi vulnerabilitatea copilului îl obligă să păstreze tăcerea.Anul XIV . Pentru copil acest tip de abuz este traumatizant din punct de vedere emoţional pentru că este făcut să se simtă vinovat şi totodată responsabil de ceea ce se întâmplă. Sindromul acomodării copilului cu abuzul sexual a fost descris de Summit (1983) prin descrierea stadiilor prin care trece un copil. fiind lipsit de ajutor datorită dezechilibrului de putere între abuzator şi abuzat. Abuzul sexual are grave consecinţe asupra dezvoltării psiho -emoţionale şi integrării sociale a copilului: în plan emoţional copilul dezvoltă sentimente de frică. randament şcolar scăzut. activitatea sexuală fiind prezentată copilului ca pe ceva special ce tre buie ţinut ―secret‖.

apar tulburări de panică. anxietatea. Efectele psihologice pot fi extrem de diferite: teamă. lipsa poftei de mâncare. a fost martoră ori a fost confruntată cu un eveniment sau cu evenimente care implică moartea sau vătămarea gravă. copilul nu manifestă curiozitate. tulburarea de stres post traumatic. latura emoţională poate fi afectată toată viaţa. Dacă nu intervine schimbarea atunci copilul va face eforturi să se adapteze mediului stresant în care trăieşte. ori o ameninţare a integrităţii sale sau a altora. Două dintre cele mai frecvente manifestări sunt tulburarea de stres acut şi tulburarea de stres posttraumatică. Stresul provenit din afara familiei nu zdruncină fundamental încrederea copilului cu lumea exterioară deoarece se păstrează nealterată relaţia cu părinţii care pot fi suportul emoţional şi siguranţa copilului. Trăsătura esenţială a stresului posttraumatic este prezenţa unor simptome ce se dezvoltă ca urmare a expunerii la situaţii stresante ce depăşesc experienţa umană normală. Cercetările arată că acei copii care prezintă manifestări severe au un risc ridicat de traumatizare. somatizează uşor. despre alţii şi despre Lume. eşec şcolar. droguri. de a-i asigura nevoile biologice. prezintă deficit de atenţie şi hiper activitate. limbajul este rudimentar. tremor. comportamente antisociale. DSM-IV-TR menţionează că starea acută de stres intrevine atunci când ambele dintre următoarele criterii de diagnostic sunt prezente: ―(1) persoana a experimentat. masturbare. Neglijarea este considerată incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul. consum de alcool. (2) răs punsul persoanei implică frica intensă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de dezvoltare fizică sau psihică. capacitatea cognitivă este scăzută. neputinţa sau oroarea. izolare.‖ Copilul supus diferitor tipuri de stres va dezvolta un ataşament nesigur şi va avea dificultăţi în a stabili încrederea în ceilalţi. dificultăţi de adaptare. La copii. precum şi limitarea accesului la educaţie. La nou născuţi. comportament sexual necorespunzător vârstei.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . angajarea în discuţii despre sex implicând şi alţi copii. comportament autodistructiv. emoţionale. antepreşcolari şi şcolarii mici experienţa abuzului duce la o perturbare asupra procesului normal de dezvoltare. folosindu -se de 32 . aceasta poate fi exprimată printr-un comportament dezorganizat şi agitat. lipsa de încredere. efectivă sau ameninţătoare. 3-4 (47-48)/2012 în plan comportamental apar o serie de reacţii cum ar fi: fuga de acasă. copiii abuzaţi resimt puternic o serie de disfuncţionalităţi psihologice deoarece trauma se produce într-o perioadă critică din viaţa lor când se formează părerile despre sine. izolare. indiferenţă. depresia. Dacă îngrijirea copilului se îmbunătăţeşte şi recuperarea fizică poate fi vizibilă. crize isterice cu ţipete. Copilul trăieşte într-o lume în care nevoile lui sunt slab percepute. dereglări de somn. Neglijarea are efecte negative atât în sfera emoţională cât şi în dezvoltarea fizică a copilului.nr. atenţie excesivă asupra unor părţi intime ale corpului propriu sau a altor copii/adulţi. Ca şi în cazul altor victime. descrierea unor practici sexuale. relaţii interpersonale fragile. prostituţie.Anul XIV .

B. Iaşi. Bucureşti. Mighiu. Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului. 2. 5.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . C.nr. în Tratat de asistenţă socială. Editura Spiru Haret. de cele mai multe ori copilul luptându-se cu un haos interior de sentimente puternice şi contradictorii. Copilul maltratat.TR). adaptarea la traumă se realizează prin intrarea în funcţiune a mecanismelor de apărare. 1993 4. G. Irimescu. 2006. 2003.. Protecţia socială a copilului abuzat. Timişoara. 1998. 3-4 (47-48)/2012 resursele pe care le are. Coplăria durează generaţii la rând.Anul XIV . ed.. 2003. 3. 8. Iaşi. Iamandescu. I.) Cursa cu obstacole a dezvoltării umane. 7. 2009. nov.). K. Neamţu. 2003. Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi. Killen. BIBLIOGRAFIE: 1. Editura ALL. I. Killén. K. Violenţa în familie şi maltratarea copilului. O.. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza‖. G. Oradea. Asociaţia Salvaţi Copiii. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM IV . Mitrofan. Muntean. Ed. Stresul psihic şi bolile interne. Astfel.2. 2003. Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România. Editura First. Editura Polirom. 33 . (coord. Muntean. 6.. Editura Polirom. Iaşi. 1. (coord.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Editura Eurobit. Bucureşti. a IV-a revizuită. cele mai întâlnite fiind disocierea şi negarea. 9. A.3…Paşi în reabilitarea copilului care a suferit o traumă. D. Benga.

Dar de ce să fie stresat? Doar e copil! Ce griji are el ca să justifice o stare de stres?‖. teachers. Practic. Children can be part of stressfull situations because they live in the same society like us. consilier Iuliana TOMESCU. prieteni sau şcoală. au celulare sau nu. specialiştii susţin că stresul în perioada copilăriei reprezintă o problemă frecventă. Chiar dacă expresia . trăiesc în acelaşi trafic infernal ca şi noi. cu mentalităţi. nu mai trăiesc în echilibru şi în armonie: trebuie să se acomodeze la grădiniţă. majoritatea cauzelor provenind din mediul exterior. Totuşi. 34 . obraznic. cu valori şi bugete diferite.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 280 BUCUREŞTI It seems really strange to talk about stress at the age of childhood. 3-4 (47-48)/2012 DESPRE STRES LA VÂRSTA COPILĂRIEI Prof. grija facturilor sau angoase. la şcoală.. Şcoala Gimnazială Nr. rebel.. 128 Prof.vizual. we should talk and most of all we should listen to our children.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . We can’t protect our children everytime. mai degrabă. de maturitate decât de copilărie.Anul XIV . Cu toate acestea. to manage stress. angoase şi frustrări. sunt bombardaţi cu zeci de mii de informaţii pe secundă .a fi stresat‖ ţine. all the adults in our children’s life should make a team and act for the same purpose: the wellbeing of all of us! Majoritatea adulţilor tind să privească vârsta copilăriei ca pe o perioadă lipsită de stres.. este nervos. Mulţi părinţi se întreabă neîncrezători: .De ce ar fi copiii stresaţi? Sau. we should recognize the signs of this “illness”.. In order to do that. but not impossible.. de aceea. Când un copil este stresat. auditiv. cu copii cu caractere diferite. Strange.nr. mai stresaţi decât eram noi în copilărie? Iată câteva motive pentru care micuţii pot fi stresaţi şi. studiile arată că şi cei mici au sursele lor de stres. Şcoala Gimnazială Nr. the adults. cu colegi noi. Parents.. to transform this into something positive and good. consilier Violeta FILIP. everywhere. but we can empower them with abilities to protect themselves. spre disperarea părinţilor. unfortunately. proveniţi din familii cu standarde diferite de viaţă. nu este în apele lui. senzorial. ca familie. greu de înţeles sau de suportat chiar şi de propriul său anturaj familial. este ca o rezervă de emoţii negative care mocnesc în el şi care îl fac din om… neom.

simte. ci cum te vede pe tine că te porţi. mediu exterior. Părinţii îşi ceartă copiii pentru multe motive ce ţin de concepţiile lor despre educaţie: ce să mănânce sau nu. Există şi stresuri mai mari decât cele de zi de zi.. la şcoală şi chiar în casă. cum şi când să facă ceva sau nu. altfel nu sunt consideraţi cool şi sunt respinşi. Nu degeaba se spune că un copil se poartă nu cum îi spui. sau îi decepţionează şi îi transformă în victime. trăieşte. docil – varianta ideală pentru un părinte după o zi grea de muncă şi de agitaţie. din pricina unor traume pe care copilul le traversează. adulţii.Anul XIV . divorţul părinţilor. chiar dacă nu direct pe copil . Părinţii nervoşi mai şi ţipă la copii (ca să nu spunem că îi şi lovesc). din pricina stresurilor exacerbate ale adulţilor din viaţa lor. muzica din căşti. nu se apucă de teme mai repede. cu trendurile. nu se culcă la timp. Asta îi revoltă şi îi transformă în agresori. dacă nu şi din partea profesorilor.. asimilează.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Somnul superficial. este posibil să fie un semnal pentru părinţi. mai ales când nu dispui de un sistem de filtrare a acestor surse de stres. Ei trăiesc totul mult mai intens şi tot ceea ce li se întâmplă lasă o amprentă puternică pentru dezvoltarea lor ulterioară. 3-4 (47-48)/2012 atenţia le e divizată permanent în multe locuri: tv. cum ar fi: pierderea unui animal de companie. a chinuit prea mult pisica. mai ales din partea părinţilor. semne ce pot duce la găsirea de soluţii în vederea îndepărtării surselor ce îl produc. a unui membru al familiei.nu‖-uri. suferă. spre deosebire de copilăria noastră. 35 . copilul poate întâmpina dificultăţi de adormire. Dintre acestea amintim: 1. în general. poate fi şi el un semn în acest sens. să îi încurajeze pentru a diminua cât se poate de mult consecinţele ce îl pot afecta pentru toata viaţa. În cazul în care tulburările de somn nu au cauze precise (medicale). de către proprii părinţi. De multe ori pot fi sesizate o serie de semne ale stresului la copii. cu moda. La toate acestea se adaugă părintele care vine cu ale lui şi îşi mai varsă stările de nervi în familie.. Aceste situaţii necesită şi mai multă atenţie şi dedicare din partea părinţilor: să fie alături de sufletele lor. Nu e puţin lucru să fii copil în ziua de astăzi. tu îi eşti model. nu a salutat bunica. nu vine în casă când i se cere şi.dar el este acolo. presiunea grupu lui este uriaşă! Se simt obligaţi să ţină pasul cu muzica. foarte multe . copiii sunt deseori neîndreptăţiţi la grădiniţă. cu informaţia. ca să fie siguri că el este cuminte. nu s -a spălat pe dinţi. cu treziri repetate. internet. presiunea pentru a performa bine la şcoală încă există.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . să îi sprijine. aşa cum procedăm noi.nr. fapt care le amplifică frustrarea şi îi determină să le copieze comportamentul. Din cauza stresului. nu e cuminte. Emoţiile negative ale părinţilor se lipesc ca mărăcinii de copii şi întăresc propriile lor stări proaste. sau alte întâmplări puternic încărcate negativ. Coşmarurile sunt şi ele un indiciu al stresului.

Vărsăturile. 4. Este posibil ca micuţul tău să fi suferit un şoc/ un eveniment traumatizant despre care să nu dorească să vorbească. să devină temător. Dacă vei observa această schimbare de comportament tu. refuzul de a se lăsa îmbrăţişat sau refuzul de a vorbi pot fi semne ale stresului. acolo totul este bine. 36 . nu este singur. Ascultă cu atenţie ce-ţi spune copilul. ceea ce avem noi de făcut. Suntem acolo pentru el. să comunicăm mult . este posibil ca micuţul tău să trăiască cu convingerea că alte lucruri rele sunt pe cale să se producă. atât cât depinde de noi. pot să te ducă cu gândul la stres. ca părinte. există posibilitatea apariţiei depresiei. Gândurile negative care persistă. de descărcările stărilor noastre iar. din care nu şi -a revenit pe deplin. 3-4 (47-48)/2012 2.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .ca să ne putem da seama care situaţie sau emoţie din cele trăite în prezent îi tulbură echilibrul emoţional şi îi generează starea de stres.acum apare şi stresul. Cum? Vedem că un anumit comportament este diferit de starea de bine şi de normalitatea de până în acel moment. Nu există reţete miraculoase. În unele cazuri. fiecare părinte găseşte echilibrul relaţiei emoţionale cu copilul său.. în familie. Îl asigurăm că acasă este locul unde îşi încarcă bateriile. să fim cât mai apropiaţi de el. să îi ferim. 3. are cui să se destăinuie.nr. iar copilul nu vrea să vorbească despre ce se petrece cu el. îl înţelegem. dureros.. Dacă vezi că lucrurile nu se îmbunătăţesc.Anul XIV . încercăm să aflăm ce -l supără. Însă. Rolul nostru este să nu luăm nimic personal din ce spune sau face copilul ci. În cazul în care stresul este o consecinţă a unui traumatism. suptul degetului mare este un semn al prezenţei stresului. ca părinţi. că pur şi simplu nu ne mai înţelegem cu propriul nostru copil. să îi ajutăm să le accepte şi să înveţe să le gestioneze cu multă încredere în el şi în sprijinul celor apropiaţi. refuză orice tentativă a celor din jur de a -l consola şi are momente de pasivitate. În acest caz. Copiii stresaţi plâng cu uşurinţă. trebuie să intervii. din contră. Dacă un copil se plânge adesea de dureri de cap sau de dureri de burtă fără cauze medicale. 7.. cheia este să conştientizăm faptul că cei mici pot fi şi ei foarte stresaţi şi. poţi să iei în considerare faptul că stresul ar putea fi factorul declanşator. Se poate întâmpla ca acesta să constate că părinţii lui nu au soluţii la toate problemele şi să înceapă să-şi facă griji.. Deci. comunicăm cu el. Stresul poate influenţa şi sănătatea fizică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . îndepărtarea constantă de tine. 6. 5. Întâi de toate. Întreabă-l ce anume îl supără şi aminteşte-i că eşti lângă el ori de câte ori are nevoie de tine. acolo se află prietenii lui. are cu cine să vorbească. ar fi indicat să discuţi cu pediatrul sau să te adresezi unui psiholog. în problemele venite din exterior.. este să intuim când copilul nostru este stresat. Dacă cel mic a trăit un eveniment marcant.. copilul este trist sau iritat.

144 Sect.Anul XIV . over caring parents Stres sau stress. stress touches each and every one of us. Their behavior can be influenced decisive both in terms of emotional and physical. reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Sensitive by nature. These days. ci felul în care reacţionezi" HANS SELYE Stress. and the children are no exceptions. That’s why we have to identify the causes and stress signs at childrens to be able to help them. by school performances. psiho-pedagog consilier şcolar Nella GHIŢĂ Şcoala Gimnazială NR. 188 şi nr. After discussions with pupils and their parents which requested the services of the school counselor from the schools cabinet there were identified several points: Parents identify as a cause of children stress. stress for children is pretty common. ansamblu care cuprinde încordare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 COPILĂRIA ŞI STRESUL ÎN SECOLUL XXI Prof. tensiune. force. is the syndrome of adapting which an individual realizes as a result of environment’s aggression. tensiune. solicitare. 5. point that is denied by the children in queue Participant parents believe that their level of stress does not affect the children Students consider that the parents are now aware of real stress sources of their kids Students can be stressed by the financial wellbeing of their parents. constrângere. tightness.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr. Stressed parents know best what negative effects can stress have on the evolution and development of children. requests As the time passes. it’s an assembly that is composed from tension. forţă. BUCUREŞTI "Important este nu ceea ce ţi se întâmplă. the family relationships or extracurricular activities. kids emotionally participate to all the changes around them. positive or negative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului şi 37 .

Situaţia financiară a părinţilor şi performanţele şcolare sunt cele mai importante surse de stres. probabil. Rivalitatea dintre el şi fraţii lui. fie că sunt pozitive. Modul de exprimare joacă un rol important în reacţia lor la stres. Oboseala datorată lipsei unei diete adecvate. Purtarea lor poate fi influenţată decisiv atât din punct de vedere fizic. indiferent de mediul din care aceştia provin. Modificări ale poftei de mâncare. ca si concept. copiii participă afectiv la toate schimbările din jurul lor. Evenimentele care provoacă brusc stres accelerează respiraţia şi bătăile inimii. Este simbolul acestor decenii dinamice. 3-4 (47-48)/2012 posibilităţile de răspuns reale ale individului. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. copilaşul poate deveni foarte sensibil la îmbolnăviri. Presiunea celor de aceeaşi vârstă. stresul. Cauzele stresului la copii: Un stil de viaţă lipsit de activităţi fizice. Odată cu trecerea timpului. cât şi emoţional. Cu timpul. Dacă ne gândim la vremurile fără griji din copilăria noastră. De aceea. Mutarea dintr-un loc în altul. Încercăm să-l preîntâmpinăm sau să scăpăm de el. Părinţii stresaţi ştiu cel mai bine ce efect negativ poate avea stresul asupra evoluţiei şi dezvoltării copilului. provocată de prea multe activităţi. când pe lista noastră de griji erau doar mâncarea şi joaca. transformându -se într-un fenomen care afectează din ce în ce mai mulţi copii. timpurile s-au schimbat şi stresul a devenit o parte din viaţa cotidiană.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .nr. Astăzi stresul face parte din viaţa noastră. În zilele noastre. nu ne-a trecut niciodată prin minte. 38 . fie că sunt negative. Dar. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. stresul îi atinge pe fiecare dintre noi. induc dureri de cap şi disconfort în zona abdominală. Copiii experimentează stresul la fel ca şi adulţii. Simptomele de stres la copii: Copiii cu vârste de peste 5 ani şi adolescenţii reacţionează la stres în moduri diferite. Identificarea stresului la copii devine o sarcină mai uşoară odată ce suntem la curent cu simptomele care se manifestă când copiii sunt stresaţi: Tremurul mâinilor şi senzaţia de ameţeală. Stresul nu mai reprezintă doar o problemă a adulţilor. Teama de eşec. Atunci. la acele zile de bucurie sinceră şi distracţie nesfârşită. iar copiii nu sunt excluşi. trebuie să identificăm cauzele şi semnele de stres la copii pentru a fi în măsură să-i ajutăm. Violenţa verbală sau fizică între părinţi. Firi foarte sensibile. Până la acest moment al vieţii au învăţat să se exprime. Adaptarea presupune păstrarea integrităţii organismului care este în permanenţă ameninţată de agenţii stresori de toate tipurile.Anul XIV . stresul la copii este extrem de comun. Divorţul părinţilor.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Această perturbare este reversibilă. atunci ne îngrijorăm când observăm copiii din zilele noastre.

Coşmaruri şi fobii în timpul nopţii. acesta devine mai uşor de identificat. Şi nu toţi copiii se manifestă la fel. Studiu de caz În urma discuţiilor cu elevii şi părinţii acestora care au apelat la serviciile profesorului consilier şcolar din Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică şi Asistenţă Socială din şcoală s-au identificat următoarele:  părinţii identifică drept cauză a stresului copiilor lor relaţiile familiale sau activităţile extracurriculare. Concluzie: Copiii au infirmat spusele părinţilor. Este absolut necesar să corectăm situaţia care cauzează acest stres la copii şi să le oferim un mediu sigur şi propice pentru dezvoltarea lor. Se cufundă în mod constant în gânduri şi sentimente negative. dureri de cap şi probleme cu stomacul. de performanţele şcolare.  elevii consideră că părinţii nu cunosc deloc sursele reale de stres ale copiilor lor.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Tendinţe de agresivitate şi de a răspunde înapoi. Alte variante ar fi încleştarea pumnilor şi răsucirea părului. pot cauza un adevărat haos în creşterea şi dezvoltarea copilului. 39 . Îndatoririle şcolare încep să se deterioreze. Îşi rod unghiile sau îşi sug degetele mari.Anul XIV .  elevii pot fi stresaţi şi de situaţia financiară a părinţilor lor. Comportamente schimbătoare şi închiderea în sine. Nu se pot relaxa şi sunt agitaţi. Diversele modificări comportamentale şi fizice apărute ca rezultat al stresului. Stresul la copii se manifestă diferit faţă de adult. Abuzul de droguri şi alcool. de afect este bine să fie luată în seama şi "verificată" cu un psiholog. orice modificare de comportament.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Pot părea leneşi şi dezinteresaţi de activităţile zilnice. lucru negat de elevii consiliaţi. Plâng. aşadar orice modificare în comportament trebuie să fie evaluată. cum ar fi agresiunea altor colegi. 3-4 (47-48)/2012 Bâlbâiala. de părinţii prea grijulii. Prezintă un comportament distructiv. Pierderea încrederii în sine şi a abilităţilor de auto exprimare. De aceea. Experimentează anxietatea şi dezvoltă noi temeri şi griji. Încep să chiulească de la şcoală. Dificultatea de a-şi exprima sentimentele şi emoţiile. Au atacuri de panică. Odată ce este clar că aceste situaţii şi cauze pot duce la stres.  părinţii participanţi sunt de părere că nivelul lor de stres nu-l afectează pe copil.nr. Îşi pierd concentrarea. Devin predispuşi la accidente. Se plâng de greaţă. Par tot timpul îngrijoraţi. Nu se poate şti care copil are o vulnerabilitate crescută şi care nu.

Editura: Polirom 3.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Loretta LaRoche (2009) . 3-4 (47-48)/2012 BIBLIOGRAFIE: 1. Patrick Legeron.nr.Anul XIV . Timothy Gallwey.Jocul interior şi Stresul.Viaţa nu este un stres continuu. 2009) . Editura: Anima Animus 5. 2.Tulburări psihice somatoforme şi dissociative. (2003) . (2010) . Sorin Ene (2005) . Editura: Spandugino. Mihai Jitian.10 lucruri pe care trebuie să le ştii despre stres. Editura: Trei 4.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Editura: Almatea.Cum să te aperi de stres. 40 . Julia Kolozsvari.Cum reacţionăm la stres. Dr.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . asertată de psihologi. sources of school stress. „acompaniate‖ de roluri specifice.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 2. The teachers have to instrument their students with a range of abilities. On the contrary. mai violentă. mai presaţi de griji şi sarcini profesionale. Într-o astfel de lume. One of the innovative and effective solution for stress managing is the coping strategy. Şcoala românească nu este.D. ideea conform căreia stresul se insinuează perfid în viaţa fiecăruia.. Ioana STĂNCESCU D. iar psihologii consideră că stresul rezultă din perceperea unei stări de ineficienţă personală. Statutele celor doi actanţi educaţionali. chiar şi atunci când. profesori etc.P. dr. mai nesigură. pe zi ce trece.. om mare sau om mic. stress prevention 1. Keywords: school stress.. 127) realizează o sinteză a definiţiilor propuse pentru acest concept de către specialiştii din diverse domenii: fiziologii şi endocrinologii definesc stresul ca răspuns al organismului la stimulările externe. sociologii afirmă că stresul se datorează caracteristicilor mediului în care trăim. mai trişti. se constituie în surse generatoare de stres.P. 41 . skills that might help to develop effective learning skills. sunt tot mai anxioşi. de fapt. dimpotrivă am spune. de atribuţii şi sarcini din ce în ce mai numeroase şi mai dificile.Anul XIV .. relentlessly and without any solution. Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU as. mai agitată. o lume în care oamenii parcă au uitat să mai zâmbească. puternic colorată în gri. the stress is one of the realities of school space that require sustained reflection and urgent action. Cadru conceptual Stresul reprezintă un concept ce poate fi definit din mai multe perspective. medici. sometimes disastrous for child's personality development. coping strategies. dr. sunt tot mai singuri. Introducere Trăim într-o lume ce devine. Universitatea „Valahia” TÂRGOVIŞTE The school stress is not a phenomenon that can be ignored in romanian schools.nr. Preda (2007. nu trebuie să ne surprindă dacă auzim tot mai des. din nefericire. să se mai bucure. un spaţiu pe care stresul să-l ocolească. with two types: problemfocused coping and emotion-focused coping. nu sunt singuri. 3-4 (47-48)/2012 CUM GESTIONĂM STRESUL ŞCOLAR? lect. stress management. so as to reduce the stress. sociologi. given its effects.

118). Pentru a gestiona adecvat aceste dificultăţi. supraîncărcare. 1 Caracteristicile eustresului şi distresului (Preda. de dezadaptare. 2003. activare de lungă durată. prelungită. care poate lua formă atât pozitivă. Studiind acest fenomen. efecte de încordare şi tensionare. „Stresul. de antrenare şi patologice. Yussof. Stresul este. menţine echilibru fizic şi psihic. însă este mai potrivit să percepem stresul ca având şi un efect activator. apud. apud. Ei consideră că „stresul apare în urma dezvoltării interacţiunilor dintre subiect şi mediu care solicită mult sau depăşesc capacitatea persoanei de a răspunde solicitărilor mediului‖ (Matthews. Doar mai târziu. 2007. induce modificări fizice şi psihice efecte stimulante. nociv). 2007). Selye. subsumate acţiunii de coping (Mason. Lazarus şi Folkman (1984) elaborează un model tranzacţional al stresului. 2007) face distincţia între termenul de eustres (stres pozitiv. îi va da denumirea de „stres‖‖ (Légeron. depinzând de diferiţi factori personali şi contextuali‖ (Preda. „el a constatat că.nr.Anul XIV . de adaptare. 2007. stresul vizează multitudinea dificultăţilor cărora individul trebuie să le facă faţă.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . reacţie cronică.. 1984. un răspuns „nespecific (mai precis. Selye a calificat acest răspuns drept „sindrom general de adaptare‖. activare. se referă atât la reacţii fiziologice. cât şi negativă. 3-4 (47-48)/2012 Părintele acestui concept este un cercetător de origine maghiară. Yusoff. reacţie acută. el poate apela la o serie de mecanisme şi mijloace de care dispune. cât şi emoţionale (. este un proces prin intermediul căruia percepem şi facem faţă ameninţărilor şi provocărilor mediului înconjurător (Myers. 2010). Presupunerea generală este că stresul are efecte fiziologice negative. 2011. este vorba de un mecanism de adaptare la agenţii agresivi. Selye (1976. Hans Selye.. Caracteristicile eustresului şi distresului1 Eustres Distres stimulare optimă. activare fazică. O altă definiţie a stresului se raportează preponderent la mediul extern. 2010). În concepţia lui Mason. 129). în general. apud. solicitare intensă. definit ca fiind o reacţie sau un răspuns nespecific al corpului la solicitările îndreptate către el sau la evenimentele perturbatoare din mediu (Rosenham. 1989.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 131) 42 . apud. ca stare internă a organismului. de scurtă durată.). de fapt. respectiv la stresori. Zeidner. Preda. Preda. 2005. necesar) şi distres (stres negativ. 448). comun tuturor indivizilor şi în toate contextele) pe care îl dă corpul nostru la fiecare cerere ce i se face‖.

fără nicio preocupare pentru susţinerea procesului de învăţare. stresul care inhibă sau suprimă învăţarea este numit stres rău.nr. 2010) opinează că stresul care promovează şi facilitează învăţarea este numit stres bun. Considerăm că factorii stresori activatori ai acestui fenomen sunt identificaţi la nivelul spaţiului educaţional. ritmul şi capacitatea de învăţare ale elevilor. Yussof. preocupări reduse. ne permite să avansăm propria definiţie a stresului şcolar. competenţe psihopedagogice deficitare. 43 .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . capabil să impulsioneze/să susţină procesul de învăţare. Pe de altă parte. minimalizarea sau slaba cunoaştere a nevoilor reale de formare/învăţare ale elevilor. operativ. lipsa feedback-ului consistent. apreciem că stresul şcolar este un fenomen psihosocial complex. Surse generatoare ale stresului şcolar Sursele generatoare ale stresului şcolar sunt multiple şi de multe ori neglijate atât de către educatori. apud. centrat pe conţinuturile învăţării. activatoare sau de potenţare/accentuare a stresului şcolar – externe şi interne. adoptarea unei atitudini ostile. generat de interacţiunea educabilului cu exigenţe/particularităţi specifice mediului şcolar. inadaptarea stilului didactic la nevoile şi trebuinţele reale ale elevilor. lipsa de preocupare a cadrelor didactice pentru diferenţierea şi individualizarea instruirii prin raportare adecvată la stilurile de învăţare. sporadice sau inconsistente privind formarea abilităţilor de învăţare şi a unor deprinderi de muncă intelectuală eficientă ale elevilor. un nivel optimal de stres fiind susceptibil de a spori abilitatea de învăţare. promovarea unui stil didactic autoritar. arogante. cât şi de către părinţi. în general. dezinteres în ceea ce priveşte crearea unei baze motivaţionale care să susţină învăţarea. 3-4 (47-48)/2012 Relaţionând stresul cu activitatea de învăţare. O analiză atentă a accepţiunilor asupra stresului. 3. incapacitatea sau dezinteresul cadrelor didactice pentru organizarea unui mediu de învăţare stimulativ. preocupare redusă pentru identificarea dificultăţilor de învăţare ale elevilor şi conceperea unui program remedial adecvat. a conţinuturilor propuse spre învăţare. Delimităm două categorii majore de surse. o serie de factori stresori cu rol de potenţare/accentuare a efectului celor dintâi. însă putem decela şi la nivelul mediului familial sau al elevului însuşi. agresive sau de indiferenţă faţă de elevi. constructiv. Kaplan (2000. iar acesta trebuie prevenit şi înlăturat.Anul XIV . Astfel. percepute ca având un grad de dificultate ce depăşeşte capacitatea de răspuns/reacţie eficientă a acestuia sau ca fiind irelevante pentru satisfacerea nevoilor sale de formare/învăţare. Surse externe ale stresului şcolar Surse asociate mediului şcolar: supradimensionarea programei şcolare. concretizate într-un stil defectuos de predare. atractiv.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . rigid.

raportat la vârsta cronologică. inexistenţa sau disfuncţionalităţi evidente la nivelul parteneriatului şcoală – familie. practicarea unei învăţări superficiale. insuficienta cunoaştere sau slaba preocupare pentru cristalizarea unui stil de învăţare eficient. lipsa sau insuficienta dezvoltare a unor abilităţi de învăţare. condiţii materiale precare ce nu permit o investiţie adecvată în educaţia copilului. ostilitate faţă de şcoală şi faţă de profesori. lipsa monitorizării atente a timpului petrecut de copil în familie şi a activităţilor derulate de acesta pe parcursul unei zile etc. înţelegerea deficitară a propriului statut şi a rolurilor şi responsabilităţilor aferente acestuia. lipsa respectului faţă de copil şi faţă de preocupările specifice vârstei. în salturi. inegalitatea şanselor la educaţie. de muncă intelectuală eficientă. în derularea unui demers de învăţare succesuală. neîncrederea manifestată de părinţi în ceea ce priveşte posibilităţile reale ale copilului de a obţine succesul şcolar. Surse asociate mediului familial: expectanţe prea înalte ale părinţilor în ceea ce priveşte performanţele/rezultatele şcolare ale propriilor copii. lipsa sprijinului părinţilor în realizarea sarcinilor şcolare de către copii. odihna insuficientă. management defectuos al clasei de elevi. 3-4 (47-48)/2012 managementul defectuos al timpului şcolar/de instruire. 44 . tratamente educaţionale discriminatorii.nr. marcată de erori.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . absenţa practicilor reflective din conduita didactică a profesorilor etc. dezinteres pentru rezolvarea oportună a sarcinilor şcolare. al relaţiilor educaţionale instituite în acest spaţiu. în special al învăţării prin cooperare. evaluare deficitară. valorizarea redusă sau inexistentă a propriilor puncte forte. dezinteresul părinţilor pentru crearea unui mediu familial sanogen. nivel redus de dezvoltare a mecanismelor psihice implicate în procesul învăţării. stima de sine scăzută. minimalizarea rolului strategiilor didactice interactive. învăţare.Anul XIV . nonimplicarea familiei în educaţia copilului. lipsa motivaţiei pentru învăţare. teme dificile şi în exces propuse elevilor la anumite discipline de studiu. profesori. soldată cu lacune în structurile cognitive. suportiv pentru copil şi starea lui de bine. atitudine ostilă a părinţilor faţă de şcoală.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Surse interne ale stresului şcolar (asociate elevului): incapacitatea de gestionare corectă a timpului destinat studiului. supravalorizarea competiţiei cu ceilalţi elevi.

Aşa cum afirmam iniţial. 127-128): Tensiune afectivă – rezidă într-o stare de încordare emoţională a elevilor sau a întregii clase. divergenţe între elevi etc. generat de profesorii care dezvoltă un stil didactic cu dominante autoritare. de transferul de la o şcoală la alta. al eşecurilor repetate. de singurătate. Frustrare – se poate instala ca urmare a aprecierilor subiective ale profesorilor. menţinute. „toxice‖ chiar pentru starea de bine a elevului. Teama – este efect al dificultăţilor de adaptare. al dificultăţilor şi rămânerilor în urmă la învăţătură. incapac itatea de a se adapta şi a se integra în grupul şcolar etc.nr. 2006. 90).. dobândirea unui nou statut şi. concursuri.. Sentimentul de intimidare – este. această stare.Anul XIV . În lipsa unor măsuri adecvate şi eficiente de intervenţie. a pedepselor administrate constant numai anumitor elevi sau. ineficiente. uneori. trăită în mod repetat. pe care nu îl poate gestiona corespunzător. Indicatori ai stresului şcolar În condiţiile în care cadrele didactice deţin competenţe psihopedagogice solide. de măsurile educaţionale adoptate. fapt care obligă cadrele didactice să identifice şi să implementeze un set de măsuri focusate pe schimbarea unor patternuri educaţionale caduce. generată de exigenţele profesorilor. din comoditate sau autosuficienţă. toate aceste stări afective. 2006. 4. de schimbări în colectivul de cadre didactice etc. a unor noi roluri. de regulă. 45 . identificarea „simptomatologiei‖ asociată stresului şcolar nu este un demers dificil. inspecţii). de dificultatea sarcinilor de învăţare propuse. 3-4 (47-48)/2012 sentimentul de izolare. cumulate sau nu. În primul rând. dar şi adaptarea şi integrarea socio profesională de mai târziu. Instabilitatea afectivă – poate fi provocată de adaptarea dificilă la exigenţele specifice mediului şcolar. generat de mediul şcolar şi chiar şi de cel familial. ca urmare a faptului că unii dintre profesori încă mai consideră că „umilirea este o metodă pedagogică‖ (Filliozat. pur şi simplu. de evenimente şcolare importante (examene. al standardelor înalte impuse de profesori.. presupune şi traversarea unor perioade mai dificile.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . a tratamentului preferenţial aplicat de aceştia. se pot constitui în indicatori ai stresului şcolar. cu posibile incidenţe în plan afectiv de tipul celor descrise mai jos (adaptare după Creţu. al comportamentului didactic inadecvat al unora dintre profesori etc. orice educator trebuie să conştientizeze că inserţia copilului în mediul şcolar. cei mai mulţi stresori sunt identificaţi la nivelul mediului şcolar. poate perturba adaptarea la regimul vieţii şcolare. aferent acestuia.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

educaţia este un proces al realizării de sine‖ (Robinson. condiţionând dezvoltarea sanogenă a copilului şi imaginea de sine. ca următoarele asumpţii să devină repere valorice pentru orice educator: „Educaţia ar trebui să contribuie la dezvoltarea copilului în ansamblu. să se respecte. şi deopotrivă a părinţilor. a capacităţilor sale. şi la fel sunt şi oportunităţile de a exersa imaginaţia şi exprimarea de sine. dorinţa de a cunoaşte mai mult etc. Ar trebui să implice sentimentele. Un copil înconjurat de dragostea celor din jurul lui se va simţi în siguranţă. Cunoaşterea de sine este la fel de importantă ca şi cunoaşterea lumii înconjurătoare. ―Copiii au cu toţii un potenţial de învăţare pe care şcoala poate să -l 46 . Un copil ale cărui nevoi psihologice sunt respectate. 88-90): a.nr. care rezidă în satisfacerea nevoilor psihologice ale copiilor. mai întâi de toate. Cum prevenim stresul şcolar Este evident faptul că prevenirea stresului şcolar reprezintă un demers mult mai facil decât cel de combatere sau de gestionare a acestuia. În acest sens. În acest sens. identificarea şi precizarea punctelor sale forte. Gestionarea stresului şcolar. Recomandări pentru profesori 5. să-şi construiască o imagine de sine cât mai obiectivă.Anul XIV . îi dezvoltă cogniţia şi îi induc stări emoţionale stenice. Nevoia de recunoaştere a capacităţilor sale şi nevoia de a fi apreciat – aprecierea laudativă a copilului. de stimulare – satisfacerea acestei nevoi asigură optima dezvoltare intelectuală a copilului. să dobândească. educaţia morală şi creativitatea acestuia. sunt demersuri care îl ajută să se cunoască. încercând să deceleze principalele nevoi ale copiilor. sentimentul valorii de sine. este necesar.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . curiozitate. tonifiante – entuziasm. A. îl ajută pe copil să progreseze. Experienţele sunt calea spre cunoaşterea lumii imediate şi îndepărtate.1. Muntean face referire la patru mari categorii de nevoi (2006. b. va învăţa să se valorizeze. dezvoltarea fizică. nu doar a capacităţilor sale academice. cu o stimă de sine adecvată.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Nevoia de dragoste şi securitate este primordială la vârstele mici. are toate şansele să devină mai rezilient. Explorarea sentimentelor şi a valorilor personale este esenţială. mai capabil să se adapteze unei lumi în permanentă schimbare. valorizarea eforturilor sale. Unul dintre rolurile esenţiale ale dascălilor este de a aduce la lumină unicitatea fiecărui copil. permit explorarea şi luarea în stăpânire a acesteia. în şcoală. dincolo de rolurile aferente activităţii de instruire propriu -zisă a elevilor. din punct de vedere emoţional.. mai încrezător în sine. 220-221). Nevoia de experienţe noi. Astfel. 3-4 (47-48)/2012 5. Modelele şi experienţele de învăţare organizate de profesori. în timp. În acest sens. fundamentală pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestora se dovedeşte şi munca emoţională a educatorilor. c. să devină puternic. să se mobilizeze mai uşor şi să depăşească obstacolele cognitive sau practice care apa r în calea sa. receptivitate pentru nou. 2011.

nu numai cu elevii dvs. Ajutaţi-i să-şi dezvolte stima de sine! 5. acesta ar include următoarele sugestii: 1.. d. speranţa.! 5. toleranţa nu reprezintă decât o parte din rezultatele muncii emoţionale. prin laudă sau recompensă adecvată vârstei. „în centrul atenţiei‖ dvs. Comunicaţi în mod clar aşteptările. prin sancţionarea greşelilor şi omiterea reuşitelor‖ (Muntean. dezastruoase uneori. recunoscând şi răsplătind eforturile făcute de copil. pentru a le menţine şi a le generaliza! 8.! 12.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . deschid calea către autonomie. Chiar şi atunci când contextul educaţional impune o confruntare cu elevul. în planul personalităţii copilului. date fiind efectele sale. ori să îl transforme în indisponibilitate pentru învăţare. pentru rezolvarea promptă a problemelor şcolare cu care aceştia se confruntă! 10. Ignoraţi comportamentele indezirabile ale elevilor. acţionale. astfel încât fiecare elev să se situeze. asumarea de responsabilităţi. preocuparea şi interesul faţă de elevi în mod echilibr at.. exigenţele. prin valorile. Nevoia de responsabilităţi – distribuirea şi. iniţiativă. 47 . Organizaţi timpul şcolar astfel încât să evitaţi timpii morţi sau suprasolicitarea elevilor! 3. respectaţi nevoile şi vârsta acestora! Afişaţi întotdeauna o atitudine pozitivă faţă de elevi! 11. capacitatea empatică.2.. în acord cu propriile resurse cognitive. Încrederea în sine.. rezultate ce pot fi cond ensate în starea de fericire a individului şi starea de armonie a societăţii. raportaţi-vă la acesta cu respect şi consideraţie! 9. afective. către o integrare socio-profesională optimă. capacitatea sporită de adaptare. încurajaţi-i şi evidenţiaţi progresele lor şcolare. dacă acestea nu sunt grave. pentru a nu le întări şi a introduce în spaţiul clasei stresori suplimentari! 7. este una dintre realităţile spaţiului şcolar care necesită reflecţie susţinută şi intervenţie urgentă. Evidenţiaţi comportamentele dezirabile. Respectaţi-vă elevii.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . stăpânirea sentimentelor. 3-4 (47-48)/2012 stimuleze. la un moment dat. Dimpotrivă. Valorificaţi strategii didactice pliate pe stilurile de învăţare şi ritmurile diferite de învăţare ale elevilor. Dozaţi-vă grija. astfel încât să facilitaţi învăţarea! 4. 90). Dacă am încerca să creionăm un set de recomandări pentru profesorii preocupaţi de prevenirea stării de stres a elevilor. nici unul implacabil sau fără soluţie. Valorificaţi propria inteligenţă emoţională şi dezvoltaţi inteligenţa emoţională a elevilor dvs. ulterior. optimismul. independenţă. Oferiţi suport elevilor dvs. Cum combatem stresul Stresul şcolar nu este nici un fenomen ce poate fi ignorat. să simtă că este valorizat! 6. Nu uitaţi: sunteţi permanent un model pentru elevii dvs. sarcinile de învăţare pentru elevi! 2. 2006.Anul XIV .nr. Manifestaţi încredere în elevii dvs. comportamentele şi atitudinile pe care le promovaţi! Deci „lucraţi‖ şi cu dvs. a stresului.

Una dintre modalităţile novatoare şi. degajare comportamentală. emoţionale şi mentale. coping-ul constrângător. extrem de eficientă pentru surmontarea stresului o reprezintă coping-ul. 48 . Yussof. Coping-ul centrat pe emoţii cuprinde strategii cognitive care nu modifică situaţia. prin direcţionarea acţiunilor care ar avea sau nu succes. coping-ul centrat pe emoţii. reinterpretare pozitivă. 3-4 (47-48)/2012 Raportându-se la stres. coping-ul centrat pe problemă predomină atunci când oamenii simt că pot face ceva constructiv. valorificate în mod corect şi eficient. Toate aceste strategii de coping. dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos. managementul timpului (2007. cinci dimensiuni ce se referă la aspecte ale coping-ului centrat pe emoţii (căutarea unui sprijin social emoţional. degajare mentală. în timp ce coping-ul centrat pe emoţii este activat în special atunci când oamenii consideră că stresorul este ceva ce trebuie suportat (Folkman. 135). Lazarus. 2007. căutarea unui sprijin social). în general. Preda. dezvoltarea stimei de sine. 1984. 2010) a decelat 16 dimensiuni ale coping-ului: cinci dimensiuni ce se referă la aspecte conceptuale distincte ale coping-ului centrat pe problemă (coping-ul activ. umor.Anul XIV . care regrupează strategiile care vizează reglarea emoţiilor asociate evenimentului stresant. apud. conştientizarea reacţiilor la stres. negare. 135). planificarea. Specialiştii au identificat două tipuri de mecanisme de coping (Preda. dezvoltarea unor abilităţi de management al stresului. credinţă) şi şase dimensiuni care se referă la răspunsuri de coping ce sunt mai puţin folositoare (concentrarea pe emoţii şi exprimarea acestora. 2007. Acesta rezidă în efortul cognitiv şi comportamental de a reduce. suprimarea activităţilor colaterale. auto-învinovăţire). ci mai ales atitudinea persoanei faţă de situaţie.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . stabilirea şi menţinerea unor raporturi sociale adecvate. Preda identifică o serie de modalităţi de gestionare a acestuia: informarea privind sursele de stres. de a stăpâni şi tolera solicitările interne sau externe care depăşesc resursele personale (Preda. Lazarus şi Folkman (1984. cu scopul de a schimba relaţia dintre persoană şi situaţia sa. 1980. apud. 2010).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. acceptare. pot amortiza impactul nedorit al situaţiilor stresante asupra stării fizice. care implică strategii orientate spre managementul evenimentului. consumul unor substanţe. Deşi cei mai mulţi stresori pun în funcţiune ambele tipuri de coping. 2007) descriu coping-ul centrat pe problemă ca fiind orientat spre acţiune. apud Yussof. se pare. Carver (1989. 143): coping-ul centrat pe problemă.

cu incidenţe evidente în viaţa fiecărui individ. în sensul de a -i menţine. 2010) apreciază că stresul poate fi prezent până şi în viaţa copiilor de 6 ani. apud. să selecteze şi să noteze datele importante pentru teste şi pentru realizarea sarcinilor educaţionale propuse. a-i cenzura. din care se elimină. puncte forte. 4. 2. pentru că elevii ştiu exact care sunt factorii ce le favorizează sau le blochează învăţarea şi îi pot controla. bazat pe secvenţierea învăţării în părţi mici. în condiţiile unei societăţi marcate de o serie de probleme. proiectând şi respectând un program de studiu zilnic. 7. 5. de competenţe care i-ar putea ajuta să-şi dezvolte abilităţi de învăţare eficiente. asigurarea unui mediu de învăţare adecvat: contextul în care se produce învăţarea. Elevii trebuie învăţaţi cum să identifice. intensifică dezvoltarea psihologică. supunând elevii la multiple presiuni şi ―obligându -i‖ cumva să experimenteze stresul de la vârste din ce în mai mici. iar nivelul stresului este unul mai ridicat. la rândul lor. 6. Stă însă în puterea noastră să-i instrumentăm pe elevi cu o serie de capacităţi. Raportându-ne la realitatea şcolii româneşti contemporane.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . toţi copiii experimentează stări de stres. cunoaşterea stilului propriu de învăţare şi respectarea lui diminuează nivelul stresului. De asemenea. 2011): 1. rând pe rând. exigenţele acesteia. posibilii stresori. vizualizarea (proiectarea) . ei nu au experienţa necesară. dacă ei îşi imaginează că îşi ating scopurile.Anul XIV . dacă vizualizează reuşita lor în rezolvarea sarcinilor educaţionale. în paralel cu activitatea de predare. O bună organizare poate conduce la scăderea nivelului de stres. valorificarea unor abilităţi de învăţare eficientă. nu putem să nu observăm că solicitările.nr. manifestarea optimismului – încrederea în sine. Deşi. Band şi Weisz (1988. organizarea: acest demers este evident încă din momentul consemnării notiţelor. la toate nivelele educaţionale. poate reduce stresul şi poate facilita această activitate fundamentală a elevului. 3. nici maturitatea să înţeleagă stresul şi nici nu deţin resursele intelectuale şi emoţionale adecvate pentru a-i face faţă. cunoaşterea şi valorizarea propriilor calităţi. utilizarea tehnicilor de management al stresului.stresul elevilor se poate reduce şi performanţa şcolară se poate îmbunătăţi. 49 . Yu ssof. Aceste experienţe sunt valoroase pentru că pot impulsiona/conduce la dezvoltarea unor strategii eficiente de coping şi acestea. 3-4 (47-48)/2012 Contrar percepţiei generale conform căreia stresul este un fenomen specific lumii adulţilor. Studiile demonstrează că elevii care nu se odihnesc suficient întâmpină mai multe dificultăţi în învăţare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . evita sau chiar elimina. au crescut. specialiştii atrag atenţia asupra faptului că în procesul de creştere. managementul timpului se referă şi la asigurarea unui echilibru între momentele de odihnă/somn şi cele de efort susţinut. sunt de natură să permită succesul şcolar şi să combată stresul şcolar. 8. astfel încât să reducă nivelul stresului (adaptare după Scott. performanţele lor sunt mai slabe. managementul adecvat al timpului: este foarte important ca elevii să acorde timp suficient studiului şi să-şi planifice adecvat acest timp. copiii sunt expuşi unor niveluri semnificativ ridicate de stres.

pdf 50 . 6. P. ci presupune inclu siv abilitarea lor pentru confruntarea eficientă cu stresul şcolar şi pentru gestionarea eficientă a oricărei forme a stresului întâlnită în cotidian. Zeidner. Filliozat. Muntean. (2011). R. A. (coord.. (2006). Iaşi: Editura Polirom. (2007). de starea lor de bine. Creţu. Concluzii Stresul şcolar necesită o atenţie specială din partea tuturor celor care sunt preocupaţi de creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor. (2011). Légeron. Reduce Student Stress and Excel in School. BIBLIOGRAFIE: 1.). Cluj-Napoca: Editura Eikon. M. E. I. Cum să te aperi de stres. să construiască o şcoală prietenoasă pentru copii. Manual de inteligenţă emoţională. S. (coord.htm 9. Modele explicative şi metode de investigare a mecanismelor de gestionare a stresului.. În Bar-on. (1997). O lume ieşită din minţi. 7. G.nr.org/pdf/ASEAN_110202. 3. adaptarea la evenimente stresante şi consecinţele asupra sănătăţii.about. Stressors And Coping Strategies Among Secondary School Students In A Malaysian Government Secondary School: Initial Findings. 2. Parker.Anul XIV . Profesorii sunt însă cei care trebuie să-şi asume misiunea de a dezvolta mecanisme adecvate prin care să elimine factorii generatori de stres din mediul şcolar. un mediu cu adevărat securizant pentru sănătatea lor psihică şi fizică. 3-4 (47-48)/2012 6. În Ionescu. (2010). Bucureşti: Universitatea din Bucureşti – Editura Credis. (2007). V. M. http://stress. Psihologia educaţiei.. L'intelligence du coeur. http://aseanjournalofpsychiatry. K. Scott.11(2) July – December 2010: XX XX. Psihologia dezvoltării umane.. J.. (2006).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Bucureşti: Curtea Veche Publishing. Vol.). Editions Jean-Claude Lattès. Abordări conceptuale şi praxiologice în ştiinţele educaţiei.. Bucureşti: Publica. T. Stress.A. M. (2011).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .. R. Revoluţia creativă a educaţiei. Inteligenţa emoţională.D. Robinson. Yussof. Bucureşti: Editura Trei. 5.com/od/studentstress/ht/schoolstress.. 4. 8.. Aceasta nu exclude. Preda. (2003). Matthews. În „ASEAN Journal of Psychiatry‖.

chimici (arsuri chimice). erau palizi. aceste variaţii morfofuncţionale. enunţat în 1930 de Cannon. ci felul în care reacţionezi. născut la Viena. Cel care a folosit. termenul într-o lucrare ştiinţifică medicală. psihici ş. Hans Selye. printr-o serie de modificări nespecifice. numai vroiau să muncească.nr. constrângere. este endocrinologul canadian. numeroase ulceraţii ale mucoasei stomacului şi atrofia unor părţi ale sistemului limfatic implicat în imunitate. fizici (traumatisme.a. încordare şi care la rândul lui provine din latină unde are sensul de strângere. s-a descoperit că modificările apărute interesau. Prin autopsia animalelor de laborator agresionate în diferite moduri. La început. în limba română. în special cele endocrine. Pornind de la aceste cercetări. Cuvântul stres provine din englezescul stress care desemnează tensiune. Alături de Selye. în principal. care defineşte integritatea constantelor umorale morfologice ale organismului. HANS SELYE Termenul de stres provine din fizică unde defineşte forţele fizice sau constrângerile care acţionează asupra unor materiale şi care le solicită structura de rezistenţă. 3-4 (47-48)/2012 IMPLICAŢII MEDICO-SOCIALE ALE STRESULUI Dr. în general. trei organe sau sisteme: hipertrofia glandelor suprarenale. a fost preluat cu doi „ss” apoi s-a preferat varianta cu un singur s deoarece au apărut şi variantele adjectivale (stresant) şi verbale (a stresa). pentru prima dată. presiune.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . sunt independente de natura agentului cauzal. Cannon şi Hess au descris reacţia de alarmă ca primă fază a modificărilor apărute în organism şi ca răspuns la acţiunea unor stimuli capabili să producă leziuni. 51 . pornind de la aparenta expresie comună a oamenilor bolnavi.Anul XIV . 19 93: 54). a arătat caracterul de nesp ecificitate al reacţiilor de păstrare a „ homeostaziei‖. Mihai NISTOR Motto: Important nu este ceea ce ţi se întâmplă. să se bucure.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . arsuri termice sau electrice). De aici. Au fost numite nespecifice pentru că. Hans Selye a emis conceptul de Sindrom general de Adaptare definit ca ‖totalitatea mecanismelor nespecifice capabile să asigure mobilizarea resurselor adaptative ale organismului in faţa agresiunii care -i ameninţă integritatea morfologică sau a constantelor sale umorale ‖(Iamandescu. nu aveau poftă de mâncare) a ajuns la concluzia că organismul reacţionează la acţiunea unor foarte variaţi factori de mediu. aerul de bolnav cum le-a spus el (slăbeau. biologici (infecţii). solicitare. Homeostazia este un concept. Acesta.

în fond. Unele endorfine au acţiune algică. numiţi agenţi stresori. se înţelege o componentă a stresului ca ”reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea unor factori . intensitatea mare este de asemenea o caracteristică a agentului stresor necesară depăşirii mecanismelor locale de apărare şi. În termeni medicali.agenţi stresori . cuvântul stress defineşte starea organismului care. când toate aceste mecanisme care. şi a recunoscut importanţa factorilor psihici în declanşarea stresului. agitaţia. homeostazia este perturbată şi se instalează starea de boală. Agenţii stresori. în acest stadiu. de mai mică intensitate a agenţilor stresori. transpiraţii. în accepţiunea largă a cuvântului stres se înţelege în general stresul psihic şi agenţii stresori. este vorba de sistemele nervoase de a adaptare. în care un rol principal este deţinut de sistemele endocrine. cea mai precoce componentă a primei faze de stres. îşi încetează acţiunea. apare o altă fază.nr. anii de pionierat ai observării mecanismelor de adaptare.de natură variată” (Hans Selye – părintele stresului ) şi 52 . Cele mai multe cercetări date publicităţii în ultimul timp s -au ocupat de stresul psihic şi agenţii cauzali. Pe lângă cortizol. hipotensiune.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . încearcă sa păstreze homeostazia pe principiul economicităţii (folosirea mijloacelor strict necesare limitării daunelor). În ultimul timp. timp scurt care nu permite mecanismelor locale de apărare să acţioneze. prin stres. Cercetările efectuate după anii 1950. pentru a putea produce un sindrom general de adaptare trebuie să îndeplinească trei cerinţe : bruscheţea cu care acţionează este determinată de timpul foarte scurt necesar producerii leziunilor. faza de epuizare. reacţionând la stimulii capabili să producă o vătămare. nocivitatea. depun un efort de adaptare a organismului la noile condiţii. 3-4 (47-48)/2012 Cercetările lui Selye s-au concentrat pe natura externă a agenţilor stresori.Anul XIV . În general. încordarea musculară. urmată de faza de contraşoc în care se mobilizează mecanismele de menţinere a homeostaziei şi în care apar hipertensiunea. ceea ce explică lipsa durerii în primele momente ale unui traumatism. faza de stare.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . endorfine. citokine etc. care se manifestă cu paloare. se eliberează si adrenalină şi noradrenalină. proprietatea stimulilor de a putea produce vătămări. Starea de stres are trei faze : reacţia de alarmă cu starea de şoc. intensitatea stimulului şi nocivitatea agentului stresor există şi un stres cronic caracterizat prin acţiuni repetitive. au evidenţiat că pe lângă stresul acut caracterizat de bruscheţea acţiunii. de consolidare a mecanismelor de adaptare. hormonul stresului. Astăzi. Poziţia dominantă în această fază de maturare a proceselor de adaptare la acţiunea factorilor stresori este deţinută de glandele suprarenale. în care regiunile corticale încep să capete roluri mai evidente în descifrarea acţiunii stimulilor şi în care modificările markerilor de stres sunt asemănătoare. Dacă acţiunea agentului stresor continuă.

se înţelege partea mai puţin plăcută a stresului psihic şi anume distresul.nr. disconfort. dincolo de nivelul unor simple ajustări homeostatice. Din cadrul acestui sindrom. de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme― (Iamandescu. Din acest motiv putem vorbi de un stress psihic primar ca rezultat al agresării psihice directe şi de un caracter secundar al stresului psihic care este de fapt o reacţie de conştientizare a unui stres fizic care capătă o semnificaţie de ameninţare. Profesorul român Mihai Golu defineşte stresul ca o ―stare de tensiune. 1993:35).Tot el include suprasolicitările cognitiv-afective şi voliţionale în grupa situaţiilor generatoare de stress. biologici) ale căror efecte se transmit insiduos la scoarţa cerebrală. în lumina noilor concepte. 1993). Alergologul şi profesorul român Ioan Bradu Diamandescu aduce în discuţie diferenţa semnificaţiei pentru organism a agenţilor stresori negativi (distres) şi pozitivi (eustres). O definiţie mai cuprinzătoare a stresului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . chimici.Anul XIV . Profesorul Iamandescu definea în 1998 stresul psihic ca un caz particular de stress general fiind declanşat de anumiţi agenţi stresori. prin stres. De asemenea. Nu toţi indivizii declanşează un stress psihic la acţiunea aceluiaşi agent stresor ceea ce a condus la concluzia că există o anumită vulnerabilitate psihică. Pentru a putea produce un stress psihic. dorinţe. Starea de boală este un exemplu de stress psihic primar prin semnificaţia de pericol pentru viaţa sau integritatea individului şi un stress psihic nou. acelaşi agent psihic stressor nu declanşează întotdeauna un sindrom de adaptare la acelaşi individ.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de frustrare sau reprimare a unor motivaţii (trebuinţe. determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă. În anii ‖80. fiind importantă şi starea afectivă din acel moment a subiectului. secundar. respectiv cei psihologici. stimulii trebuie să aibă o semnificaţie negativă (distress) sau pozitivă (eustres) pe care individul să o perceapă ca atare. Lazarus şi Folkman au elaborat teoria cognitivă a stresului care defineşte stresul ca un „efort cognitiv şi comportamental (cu exprimare afectivă pregnantă –de a reduce. a unor reacţii psihice şi a corelatelor lor somatice (afectând cvasitotalitatea 53 . 3-4 (47-48)/2012 anume stresul psihic. încordare. Pornind de la această definiţie se observă că pentru a putea fi agenţi stresori psihologici. Asta înseamnă că stimulii trebuie să fie decodificaţi la nivel cortical. cauzat de disconfortul psihic cauzat de boală şi durere ( Iamandescu. unde ajung pe calea cel ui „de-al doilea sistem de semnalizare” descris de Pavlov. 2003:186). care poate fi genetică sau dobândită prin experienţă. stăpâni sau tolera solicitările externe sau interne care depăşesc resursel e personale“ Iamandescu. aspiraţii) . cuvântul trebuie să fie decodificat (înţelegerea semnificaţiei) la nivel cortical şi să aibă o anumită semnificaţie de ameninţare pentru individ. În 1993 vorbea de un ― stress psihic secundar ― ca expresie a acţiunii unor stimuli non-psihologici (fizici. a fost elaborată de Iamandescu în 1998-1999 care spunea că ― stresul psihic reprezintă un sindrom constituit de exacerbarea.

Aceşti hormoni secretaţi în substanţa corticală impun starea de bine percepută în timpul e ustresului. ca manifestări fiziologice obiective. de capacităţile pe care individul consideră că le are ( Lazarus). în categoria factorilor capabili să inducă distres pe lângă s uprasolicitările capacităţii intelectuale (inclusiv atenţia şi memoria) este enunţat ca agent stresor şi subsolicitarea. Distresul apare când există o neconcordanţă între ce se aşteaptă de la un individ şi ceea ce consideră el că poate face. intensitatea mare. şocurile emoţionale.a. de asemenea. adică stresul psihic cu potenţial nociv pentru organism. şi vorbeşte. de o secreţie crescută de adrenalină şi noradrenalin. 54 .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de la emoţii până la sentimente) şi care au consecinţe benefice pentru organism. 2003). şi de o secreţie cortizolică crescută. Aceste modificări umorale pot ajuta la validarea stării de stres. frustrările. brusc şi/sau persistenţi şi având uneori un caracter simbolic „de ameninţare”. ca neurohormoni modelatori ai plăcerii― (Hăulică). dar mai greu de depistat. reacţii de validare a stării de stres. Kaplan. imposibilitatea rezolvării unor probleme ş. produsă de izolarea autoimpusă sau utilizarea sub valoare a capacităţilor profesionale şi de o formă mai nocivă. ameninţările. Această definiţie cuprinde caracterele agentului stresor enunţate în perioada de pionierat a cercetărilor asupra stresului (bruscheţea. subsolicitarea aspiraţională prin perceperea nesatisfacerii unor nevoi sociale. surprinzător. care diferă de distres prin caracterul agenţilor stresori care. Important este că în cursul eustresului apare o secreţie importantă de ―endorfine cerebrale. în faza de alarmă. 3-4 (47-48)/2012 compartimentelor organismului) în legătură cu excitaţia externă sau internă exercitată de o configuraţie de factori declanşanţi (agenţi stresori) ce acţionează intens. de această dată. Noţiunea de stres este asociată astăzi cu distresul. O secreţie moderat crescută de adrenalină. este implicat într-o măsură mare în inducerea sau favorizarea stării de eustres. în cazul distresului. În definiţia distresului apare noţiunea de subiectivitate. Este de reţinut că efortul fizic. apare şi în eustres. Distresul este însoţit.‖ ( von Eiff în Iamandescu. alteori un rol extrem de favorabil pentru subiect (percepuţi sau anticipaţi ca atare de subiect). noradrenalină şi cortizol. French. În definiţiile distresului elaborate de unii cercetători. stresul plăcut. chiar sub forma unui stress fizic. (excitanţi plăcuţi ai ambianţei sau trăiri psihice pozitive ori palpitante. cu participare afectivă pregnantă“ (Iamandescu. Alteori agenţii stresori mai pot să reprezinte excitanţi psihici cu rezonanţă afectivă majoră ( pozitivă – eustres sau negativă – distress) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive şi voliţionale. ca Lazarus. 2003: 198). Alţi factori recunoscuţi ca agenţi psihici stresori mai apar: conflictele. vorbeşte despre implicarea structurilor corticale în decodificarea şi compararea caracterului de nocivitate (anticiparea). de rolul folosirii intensive a unor anumite procese corticale.nr. sunt ‖stimuli cu semnificaţie benefică pentru individ.Anul XIV . nocivitatea) şi introduce în enunţ departajarea clară a rolurilor favorabile şi nefavorabile caracteristice eustresului şi distresului. în faza de stare.

ameţeli. comparare cu situaţii negative anterioare şi implicând o componentă afectivă. pentru sănătate. există modificări diferite în eustres: hohote de râs. Excitaţia sexuală poare apare în timpul eustresului. Din acest motiv structurile corticale care intervin în aprecierea evenimentelor şi care pot iniţia voluntar acte motorii au nevoie de un sistem senzorial de transmitere a informaţiilor unde sunt integrate. La nivelul musculaturii poate apare hipertonie sau hipotonie (leşin). trebuie remarcat că eustresul este o formă de stress psihic acut care. cu imobilizare facială şi motorie. 2003).Anul XIV . De asemenea. prin caracterul repetitiv. În stresul psihic decodificarea caracterului de ameninţare are o mare importanţă. apare agitaţia psihomotorie. interpretate şi unde capătă o componentă afectivă importantă. 55 . impulsul de a dansa. senzaţia de învârtire a spaţiului înconjurător. în timp ce tipul pasiv poate reacţiona prin vertij. în general anxioasă. în stările declanşate de factori interpretaţi ca fiind mai puţin ameninţători. este un factor favorizant pentru sănătate . secreţie salivară scăzută. Tot structurile superioare au şi rol inhibitor asupra unor comportamente exagerate determinate de intensitatea mare a stimulilor. ameţeală sau „mut de fericire‖. diaree. La cele două tipuri de stimuli se adaugă cei cu rezonanţă psihică negativă care sunt percepuţi de organism ca disconfort somatic (dismnee. furia. iar în timpul distresului apare inhibiţia sexuală. tenesme. palpitaţii („simt cum îmi bate inima‖) . triumful. apnee („ am rămas fără aer ‖). la nivelul comportamentului. Comportamentul pasiv apărut în cazul distresului se manifestă prin groază. 3-4 (47-48)/2012 De asemenea. strigăte de bucurie care apar în cadrul tipului activ.nr. La nivelul sistemului nervos. acţiunea celor două tipuri de factori se manifestă asemănător prin cefalee. În ceea ce priveşte datele clinice. insomnie. în contrast cu distresul care reprezintă un pericol.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Cercetătorii au pus în evidenţă pentru declanşarea stresului psihic pe lângă factorii stresori externi şi factori stresori interni care. prin rememorare. dureri ) şi interpretaţi de cortex ca agravanţi. ba chiar plăcuţi pe chip se citeşte extazul. crispată. vărsături. diaree. în timpul stresului poate apare senzaţia imperioasă de a urina. structurile corticale au un rol predominant. râsul şi veselia în general. La nivelul aparatului digestiv pot apare greţuri. lagoreea. crampe abdominale. la nivelul expresiei faciale se poate observa o diferenţă între stările de distres şi eustres.creşteri tensionale sau colaps (leşin) dispnee (dificultate de a respira). În cazul comportamentului activ determinat de acţiunea acută a factorilor care sunt interpretaţi ca o ameninţare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Dacă în stările declanşate de agenţi stresori neplăcuţi apare o mimică depresivă. inhibiţia sexuală (Iamandescu. Asemănător. pe termen lung. tremurături care însoţesc modificările apărute la nivelul aparatului cardiovascular şi anume: tahicardie sau bradicardie. ameţeli.

În ceea ce priveşte modificările umorale. creşterea frecvenţei respiratorii şi dilatarea bronhiilor. Manifestările obiective din timpul desfăşurării procesului de stres sunt realizate prin participarea centrilor nervoşi vegetativi superiori care sunt o zonă de comunicare între sistemul nervos de relaţie şi sistemul nervos vegetativ p eriferic. fiziologice. Prin centrii vegetativi din măduva spinării comenzile nervoase ajung la niveul aparatelor şi organelor.nr. De asemenea. De asemenea. cu trăirile sale subiective şi modificările obiective. fapt constatat în stresul cronic. Este un conglomerat de nuclei situaţi la diferite niveluri şi terminaţii nervoase dispuse „ difuz ‖ care primesc. sunt hipotalamusul. depresie) secreţia clorhidropeptică este abundentă. în timpul desfăşurării unui stres cronic (anxietate. reducerea peristalticii şi secreţiilor digestive ş. în general. pentru stres în general şi pentru cel psihic în special. piloerecţie. Dacă sistemul nervos parasimpatic este cel care acţionează. neuronii peptidergici hipotalamici secretă hormonul de eliberare a CRH care . la rândul ei. „ creierul endocrin ‖ şi sediul unor multipli centrii neuro -vegetativi şi sistemul limbic cu rol integrator între psihic.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . creşte secreţia de cortizol. În cazul hipertensivilor supuşi stresului psihic se discută despre o vulnerabilitate a hipotalamusului care conduce la creşterea suplimentară a valorilor tensionale. cu rol în funcţia de „ trezire a scoarţei”este sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) al trunchiului cerebral. Secreţia acestui hormon este reglată printr-un mecanism de feedback negativ de către hipotalamus. unul dintre principalii hormoni a cărei secreţie este modificată în stările de stres este cortizolul denumit şi „hormonul stresului‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Sistemul nervos vegetativ îşi exercită acţiunile prin intermediul unor substanţe care joacă un dublu rol: de mediatori chimici şi de neurohormoni. Aceste două componente ale sistemului nervos veget ativ acţionează antagonist. 56 . datorită ‖ bombardării scoarţei cu informaţii redundante” apare starea de oboseală. diferite informaţii pe care le trimit difuz şi nespecific spre scoarţă unde determină o activare a acesteia şi determină starea de vigilenţă. Sub influenţa influxurilor nervoase din cursul stării de stres.a. în condiţii bazale acţionând a nivelul aparatului digestiv prin creşterea secreţiilor şi a peristalticii. În cazul încărcării excesive a SRAA poate apare insomnia. pe calea sistemului port hipofizar la hipofiză creşte secreţia de ACTH care.Anul XIV . sistemul nervos simpatic este cel care pregăteşte organismul pentru „fugă sau luptă‖: tahicardie. la nivelul bronhiilor prin hipersecreţie şi constricţie. Interesant este că în timpul unui stres acut secreţia gastrică este suprimată dar. Sistemul limbic a fost numit de Duret „epicentrul relaţiei psihosomatice‖. întărirea sfincterelor. creşterea tensiunii. În general se presupune că fiecare organ are o dublă inervaţie: simpatică şi parasimpatică. şi ele. Noutatea sau bruscheţea agenţilor stresori determină secreţia mărită de cortizol. O altă structură subcorticală. eustresul produce o secreţie moderată de cortizol. 3-4 (47-48)/2012 Dintre structurile subcorticale (denumite aşa pentru că sunt sub coordonarea cortexului) cele mai importante. ajungând. În stresurile cronice secreţia de cortizol se diminuează şi este depăşită de secreţia crescută de catecholamine.

Tot „ hormoni de stres ‖ sunt şi un grup de neuropeptide denumite opioide endogene a căror secreţie crescută este responsabilă de analgezia de stres. Rolul benefic apare în creşterea capacităţii de adaptare în efortul fizic. participă activ la excitarea SRAA (sistemul reticulat activator ascendent) care produce reacţia de trezire a scoarţei. Testosteronul are o secreţie scăzută în stresurile însoţite de depresie şi o valoare crescută în cele cu răspuns activ agresiv. 3-4 (47-48)/2012 La nivelul metabolismului. Măsurarea 57 .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . amenoree de stres şi modificarea comportamentului matern de alăptare. valabilă în momentele de început când corpul trebuie să continue lupta. hormoni a căror secreţie este stimulată de gonadoliberină. Vasopresina (hormonul antidiuretic) are o secreţie crescută în stresul fizic generat de deshidratare sau hemoragii. Secreţia hormonului de creştere (STH) este stimulată de emoţiile neobişnuite. cortizolul produce catabolism. Adrenalina şi noradrenalina sunt secretate de glandele suprarenale.a. De asemenea.nr. Hormonul de eliberare a gonadotropilor (Gonadoliberina) are o secreţie diminuată până la abolire în condiţii stresante.Anul XIV . hiperglicemie. Are rol diabetogen şi de creştere a colesterolemiei (nociv pentru cei dispuşi la diabet şi pentru cei cu ateroscleroză). Dopamina creşte în stresul fizic şi la cei hipertensivi. imunodepresie ş. Aceste modificări ale concentraţiei în sânge ale substanţelor amintite pot fi obiectivate prin măsurători. de noutate şi de concentrarea atenţiei. inhibiţie gonadică cu amenoree şi libidou scăzut. Prin scăderea hormonului foliculostimulant şi a celui luteinizant. În cadrul stresului agenţii declanşatori sunt varecterizaţi prin intensitate şi durată. neexteriorizate. Creşteri ale concentraţiei lor sangvine apar şi în alte situaţii. efect anti-insulinic cu diabet steroid. şi care dispar după relaxare şi euforia poststres. apare anovulaţia şi amenoreea secundară cu sterilitate la femei şi impotenţă secundară prin scăderea secreţiei de testosteron la bărbaţi. Noradrenalina este crescută în timpul răspunsurilor agresive şi al furiei reţinute. de efortul fizic şi hipoglicemie. inhibiţie tiroidiană cu oprirea creşterii la copii. Adrenalina este mai mult crescută în stresul psihic dominat de anxietate. hipercolesterolemie cu redistribuirea ţesutului adipos. De regulă se foloseşte cortizole mia (cantitatea de cortizol în sânge) care este un indicator destul de fidel al stării de stres şi concentraţia în urină a produşilor de degradare a adrenalinei şi noradrenalinei cu menţiunea că aceste creşteri ale catecholaminelor nu sunt specifice stării de stres. Prolactina secretată de hipofiză sub acţiunea hormonilor hipotalamici eliberatori apare în stresurile acute şi produce scăderea libidoului atât la bărbaţi cât şi la femei. STH-ul este un hormon care poate fi utilizat ca marker datorită precocităţii creşterii sale în situaţii de stres. scăderea absorbţiei intestinale a calciului cu osteoporoză.

Caroline Herot. Editura Polirom 2. Editura Polirom 3. accesat in septembrie. Tulburările de Creştere. Ioan-Bradu (1993). Lisa Lampe. Editura Universitară Carol Davila Bucureşti 5. Bucureşti.nr. Editura All (format PDF. 3-4 (47-48)/2012 modificărilor concentraţiei în sânge ale celorlalte substanţe nu sunt de rutină. Editura Medicală 6. Mark Creamer. Andrews Gavin.Anul XIV . Bucureşti. on-line. Brănişteanu. Fulga. Psihoterapia Tulburărilor Anxioase. Iaşi. Farmacologie. chiar dacă unele modificări sunt specifice. (2011). Dumitru D. Stresul Psihic şi Bolile Interne. Editura Humanitas 4. Grigorie. Iaşi. 2012) 58 . Adrian Pye (2007). Dicţionar de Psihologie. Daniel (2007).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . BIBLIOGRAFIE : 1. Rocco Crino. Bucureşti. Iamandescu. Ion (2010).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Daron Roland şi Parot Francoice (2007). Endocrinologie Cinică.

dar şi să le efectuăm la un nivel superior. distress. Acest tip de stres poartă denumirea de EUSTRES. stress is a daily reality. tensiune. G. it is necessary that people know and respect their limits: to evaluate which parts of the situation are control over and which parts are not. presiune. stress is not always bad because a certain amount of stress is beneficial. Potrivit lui H. It is important to be able to select an appropriate stress management strategy and apply it. But contrary to popular belief. Stress is a part of life in a fast paced society. suferinţă‖. 1999. forţă. 6). T. solicitare... p. stress is psychologic and not as formerly mental. ci şi pozitive.. povară.Thousands of faces. Today. Căprărescu Ghe. ce aveau înţelesuri de ―constrângere. shadows. E. 2000) au arătat că stresul este declanşat de un eveniment semnificativ care ne şochează sau ne 59 . Termenul de ―stres‖ desemnează o serie de substantive cu nuanţe ce pot diversifica sensul: încordare. Cole. Ce este stresul şi ce implicaţii are ? Stresul este o afecţiune de care suferă din ce în ce mai mulţi oameni în societatea modernă.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . din care se poate remarca faptul că stresul poate avea nu doar consecinţe nefericite asupra individului. It may mark us when we least expect. Această definiţie întăreşte cele afirmate anterior. emotions which inhibit you to hinder your path to personal goals.. PREVENIRE ŞI AMELIORAREA EFECTELOR Masterand Anca Cristina OPREA Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Universitatea din BUCUREŞTI Stress . stresul este definit ca un ―factor de interferenţă ce distruge sănătatea mentală şi fizică a unei persoane şi apare atunci când organismului i se cere mai mult decât poate oferi în mod normal. Key words: eustress.nr. etc. ―stresul este reacţia nespecifică a organismului la orice solicitare‖. constrângere. Studiile pe această temă (Burduş. positive mental attitude. efort. Potrivit Webster‘s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language etimologia cuvântului ―stres‖ provine parţial din abrevierea cuvântului englezesc ―distres‖.‖ (Hindle. stressor. 2001. A necessary condition in order to reduce stress is to create a mind-body balance.Anul XIV . La nivel individual. Acesta ne ajută să stabilim şi să atingem scopurile.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . problem solving process. For many people. 3-4 (47-48)/2012 IMPLICAŢIILE STRESULUI ÎN VIAŢA PERSONALĂ CONTROL. To control stress. Selye (1956). parţial din cuvântul ―estrece‖ din vechea franceză. A. Learning how to manage stress will make you able to handle challenging situations and signifiant events in your life better.

De fapt.nr. Cu toate acestea.Anul XIV . Nu există o statistică medie pentru a determina pulsul personal. 2004). toate însumează costul implicat de stres. ne pune o serie de probleme prin noi sarcini şi amplificarea responsabilităţilor. 60 . sinucidere la locul de muncă. pierderea productivităţii. În Marea Britanie se pierd anual 180 de milioane de zile lucrătoare din cauza stresului. Prin urmare. Evenimentele cele mai distructive şi periculoase sunt cele care implică un conflict sau o pierdere. dureri de cap sau probleme digestive. 3-4 (47-48)/2012 alarmează şi căruia trebuie să-i facem faţă. rata anuală de atacuri de cord şi de sinucideri. Există şi diferenţe de gen: când femeile sunt stresa te devin deprimate şi retrase. ceea ce înseamnă o mai bună oxigenare a creierului. Absenteism. de pildă creşterea şomajului sau o catastrofă economică. insomnii sau chiar pierderea respectului de sine. Statisticile arată că stresul constituie cauza a jumătate din decesele premature din SUA. stresul este un factor în 11 din cele 15 de cazuri ale morţii în Canada şi este un motiv întemeiat de a merge la medic. Statisticile naţionale reprezintă una dintre principalele surse de informare asupra nivelului de stres în societate-de exemplu. O suferinţă fizică poate afecta imaginea propriei persoane şi încrederea în forţele proprii. iar bărbaţii devin agresivi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Acest tip de stres. fiecare persoană răspunde diferit la factorii de stres. În momentele stresante sunt eliminaţi hormoni care ajută organismul să reziste şi să facă faţa situaţiei. dar şi acasă. oricâtă satisfacţie ne -ar da. Altfel. Creşterea cazurilor de atacuri de cord şi de sinucidere reflectă de obicei o cauză socială majoră de stres. Chiar şi avansarea la locul de muncă. În Norvegia. Acesta contribuie la perturbarea stării de sănătate şi a bunăstării. Dar. există şi momente în care stresul este copleşitor. este uşor de observat relaţia dintre stres şi capacitatea de memorare sau de aducerea aminte a anumitor detalii. Denumit şi ―maladia invizibilă‖. accidente. stresul este în general consecinţa adecvării ritmului vieţii profesionale la cel al vieţii private (Petrescu. Poate fi vorba de pierderea unei persoane dragi sau a unui lucru important. iritaţi şi adesea dependenţi. numit DISTRES. Aceste reacţii chimice care au loc în organism duc la o creştere a bătăilor inimii şi la o respiraţie mai accelerată. dar importantă este diferenţa dintre aceşti parametri. câte tensiuni creează şi cum răsuflăm uşuraţi când s -a terminat. instabilitate profesională şi în unele cazuri grave. Spre exemplu un interviu pentru ocuparea unui post. Stresul se poate manifesta prin crize de panică. Prevenirea stresului Stresul individual poate fi parţial măsurat prin puls şi prin nivelul de adrenalină. Pe acest fond. este să învăţăm să aducem stresul spre un nivel benefic. deoarece fiecare persoană are propriul său puls şi propria sa tensiune. conflictele sunt prezente atât la muncă. pentru bolile care au la bază stresul la locul de muncă se cheltuieşte 10% din PIB. De altfel.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dacă nu-şi poate continua viaţa normală. o parte importantă a unei vieţi sănătoase. trebuie să privim deopotrivă şi efectele benefice ale stresului. paralizează mai degrabă decât stimulează. atât în condiţiile de normalitate cât şi în situaţii speciale.

Stabiliţi-vă aşteptări clare. Astfel. nu trebuie să deveniţi o maşinărie de trimis emailuri. 16.„Think positive. 15. 18. Nu acceptaţi orice invitaţie.Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Renunţaţi la consumul de cafea. aparţinând lui Jörg-Peter Schröder şi Reiner Blank sunt enumerate 20 de sfaturi pentru prevenirea stresului.the rest will follow. Faceţi pauze. Bucuraţi-vă de timpul alocat pentru dumneavoastră (―ore liniştite‖). Încredinţaţi altor experţi îndatoririle pentru care sunteţi mai puţin pregătiţi. 3-4 (47-48)/2012 În ghidul despre managementul stresului. transformat în gânduri este trimis către celulele din întreg corpul. Fiţi consecvent când aţi spus DA pentru ceva. Mecanismul de apărare al organismului poate fi afectat şi astfel se poate transforma într-o situaţie dificilă. iar puritatea minţii este o premisă a gândurilor pure şi pozitive. 9. Ocupaţi-vă de lucrurile la care sunteţi expert. Orice impuls al minţii. 10. ―Managementul stresului. Alte modalităţi eficiente şi la îndemâna oricui pentru prevenirea stresului: Gândirea pozitivă şi optimismul Consumul de apă Alimentaţia Exerciţiile fizice Potrivit ghidului ―Stress-Free Living‖. depresie şi consecinţe stresante. dar şi munca dumneavoastră. 6. Atitudinea mentală pozitivă . 12. conduce spre confuzie. gândul este creatorul forţelor dinamice. 20.. gândirea pozitivă reprezintă cheia unei vieţi sănătoase şi lipsite de stres. 2. 13. vitale şi abile. Respectaţi refuzul celorlalţi. 5. 14.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. Dacă există o urmă de negativism în ele. Reconsideraţi-vă aspiraţiile. 3. Rămâneţi calm-chiar şi atunci când în jur este agitaţie. Spuneţi NU lucrurilor şi nu persoanelor. Acestea conduc spre acţiuni pozitive. Gândurile pozitive au o influenţă puternică asupra atitudinii personale. Gândurile iau naştere din mintea umană. 11. Învăţaţi să spuneţi NU. Dormiţi în mod sistematic şi din plin. Stabiliţi-vă priorităţile. 19. 8. Fiţi atenţi cu emailurile. Aptitudinea de ―a simţi‖ este una dintre cele mai minunate daruri ale fiinţei umane. Recunoaşterea şi combaterea eficientă a situaţiilor stresante‖. 17. Organizaţi-vă propria persoană. Fiţi atenţi să nu deveniţi dependent de muncă (bucuraţi -vă de serile şi de weekendurile libere). 4. chiar şi pauzele mici înseamnă foarte mult. 7. ţigări şi alcool.‖ –Saheb 61 . Nu faceţi nimic din obligaţie. după cum urmează: 1. Nu pierdeţi din vedere scopurile. Aveţi curajul de a-i şi dezamăgi uneori pe ceilalţi.

căci este bine pentru sănătate‖. combinarea momentelor de lucru cu cele de repaos. 3-4 (47-48)/2012 Conform studiului ―Stress Free Living‖. Şi Carver. o atitudine destinsă. Râsul permite o îmbunătăţire a stării generale. De asemenea. C.acest lucru îl ajută să păstreze o gândire calmă şi liniştită.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . o senzaţie de bunăstare. Optimismul . Dacă un om. spunea Voltaire. iar evenimentele continuă să se petreacă. ajută la satisfacerea uneia dintre cele mai mari cerinţe ale personalităţii . Potrivit psihologului Simona Druncea. Astfel. Transformarea oricărei provocări într-o oportunitate . De fapt. dacă ne gândim la toate experienţele de viaţă..―Sunt fericit. creşterea numărului de endorfine.Anul XIV . ca o săgeata asupra tristeţii poate ascunde mari oportunităţi.nr. În continuare. un plus de vitalitate. sau doar de ghinion. menţinerea unei atitudini pozitive în faţa provocărilor vieţii. ―sădeşte seminţele succesului‖ în minte. deoarece viaţa trece. M. F. 1992). în timp ce se închide o uşă. observarea situaţiei dintr-un alt unghi. nu este reluare a problemelor. râsul este foarte sănătos deoarece această reacţie declanşează importante modificări fiziologice pozitive. acest raţionament fiind aplicabil şi asupra eşecului. umorul controlează durerea prin: distragerea atenţiei. aşa este cel mai bine Aparentul ghinion.observarea părţii pline a paharului. rememorarea unor momente plăcute alături de cei dragi. Orice s-ar întâmpla. trebuie deschisă alta pentru ca forţa divină să poată să intre şi să umple lacuna în modul Ei misterios. antrenând mintea să gândească pozitiv. cât şi greutăţile trebuie privite imparţial. fiziologică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . va avea parte de succes. râsul devine un adevărat stimulator natural. O persoană cu o atitudine mentală pozitivă priveşte partea bună în orice situaţie . Atât evenimentele plăcute. Astfel.‖ (Scheier. sunt prezentate câteva idei simple despre cum să se menţină o atitudine mentală pozitivă: Acceptarea vieţii ca o afacere profitabilă Nu există persoane care să se bucure doar de un viitor bun. Deosebirea între eveniment şi problemă Viaţa este alcătuită dintr-o serie de evenimente.Atitudinea Mentală Pozitivă. vizionarea unei comedii. psihică şi subtilă asupra organelor şi structurilor finite. De aceea. indiferent de circumstanţe. manifestarea compasiunii faţă de semenii noştri şi faţă de mediul 62 . Evenimentele nu trebuie să fie privite ca o serie de probleme. reducerea tensiunii. acţiunea terapeutică a râsului se explică prin influenţa sa mecanică. Deatunci toate studiile au confirmat că a ―fi optimist reprezintă unul dintre factorii de protecţie cei mai puternici împotriva bolilor şi a stresului. S. Aşteptarea întotdeauna a unor rezultate bune Filosofia se bazează pe puterea infinită care se află în subconştient.

Exerciţiile fizice au ca efect o creştere a secreţiei de dopamină şi serotonină. stimulând activitatea de reparare a ţesuturilor. de trei . proteine şi grăsimi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . ―O alimentaţie corectă este foarte importantă pentru combaterea efectelor cortizolului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . spunea Rabelais şi ar trebui să-l folosim cu toţii mai des. peşte. paste. 2004. nota obţinută fiind cu un punct mai mare decât a celorlalţi. „Râsul este specific omului‖. au efect euforizant (senzaţia de bine) şi antidepresiv. Shawn. iar sănătatea noastră depinde de o alimentaţie echilibrată. cereale. fasole verde. Micul dejun nu trebuie să lipsească şi este recomandat să fie alcătuit dintr -un complex de carbohidraţi. relatează Daily Mail. pentru a alunga stresul este recomandat să beţi apă în mod regulat. o persoană nu poate să 63 . este recomandat ca în alimentaţia zilnică să fie introduse alimente ca: fibrele (pâine integrală. ambii compuşi chimici produşi de creier. şi să ţineţi mereu o sticlă sau un pahar la îndemână. La Universitatea Duke.Anul XIV . atât corpul cât şi mintea vor avea de suferit. cercetătorii au demonstrat că efortul fizic (treizeci de minute pe zi. este să se observe semnele specifice stresului. Fiecare dintre noi are reacţii diferite la stres. 3-4 (47-48)/2012 înconjurător ne pot ameliora starea psihică şi fizică. uleiuri vegetale şi oleaginoase. vreme de patru luni) are acelaşi efect ca şi medicamentele antidepresive prescrise pentru eliminarea simptomelor de anxietate şi depresie. Şi mersul pe jos are virtuţi reale. cereale. carne slabă. pasăre. De aceea. Renunţarea la unele trasee cu maşina şi folosirea mai degrabă a scărilor decât a liftului contribuie la menţinerea unui nivel optim de activitate fizică. 91). Exerciţiile fizice O viaţă plină de mişcare creşte rezistenţa la stres. există 5 paşi care ajută la ţinerea sub control a stresului şi la combaterea acestuia: 1. ouă. mazăre). glucide complexe (orez integral.‖ (Talbott. Dacă sunteţi deshidratat. p.control şi ameliorarea efectelor Potrivit unui ghid practic de Management al stresului ce aparţine Serviciului de Sănătate al Universităţii Concordia. cu condiţia să se meargă cel puţin 30 de minute zilnic şi mersul să fie într-un ritm alert. Primul pas: identificaţi dacă sunteţi stresaţi Primul lucru care trebuie făcut. Apa alungă stresul .nr. Pentru a creşte rezistenţa la stres. O alimentaţie adecvată poate influenţa răspunsul organismului la inflamaţii. linte.85% din ţesutului creierului îl reprezintă apa. seminţe.patru ori pe săptămână. fructe şi legume). Consumul de apă În cadrul unui experiment s-a arătat că studenţii care consumau apa înainte de un examen aveau rezultate mai bune cu până la 10% faţă de cei care nu se hidratau. Alimentaţia Mâncarea reprezintă o sursă importantă de energie. Stresul . De exemplu.

durere de cap. Financiari: taxe. Cere-ţi şi părerea lor.. dereglări ale ritmului cardiac. nervozitate (roaderea unghiilor.nr. v-ar putea ajuta să identificaţi cauza stresului. căldură. altora le este mai dificil. oboseală. facturi.. care cauzează o stare de stres. termene de predare la şcoală sau la locul de muncă. absenţa sociabilităţii.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . schimbări în obiceiurile alimentare. Schimbările legate de stres se pot identifica. fizică şi comportamentală. O dată cu acestea apar şi factorii stresori. Cei care vă cunosc foarte bine.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .. trafic. genunchilor. analizaţi schimbările din viaţa dumneavoastră. dificultăţi în luarea deciziilor. Examinaţi lista cu categoriile de surse generale de stres şi încercaţi să le aplicaţi pe propria persoană. palpitaţii. singurătate.. ne stresăm mai mult sau mai puţin. pierderea simţului umorului. confuzie. Stresorul este un eveniment sau o situaţie. pierdere în greutate sau creştere în greutate  Semne de conduită: consumul de alcool. următorul pas este să descopere cauza. frică. senzaţie de frig. agresiuni. Urmează câteva sfaturi pentru a identifica situaţiile sau evenimentele care conduc la stres. neatenţie. scăderea libidoului. îngrijorare. observând când au început simptomele. Viaţa ne pune adeseori în faţa unor situaţii. zgomot. cheltuieli neplanificate. 2. există o clasificare generală a lor: Mediul fizic: lumină. dureri musculare.. frustrare. Pasul al doilea: identificarea stresorului După ce un subiect află că este stresat. Cu alte cuvinte. Câteva semne ale stresului sunt:  Semne fiziologice: creşterea tensiunii arteriale. 64 . Notaţi stresorul corespunzător situaţiei dumneavoastră. deci pentru început ar fi indicat ca fiecare subiect să observe schimbările ce intervin în viaţa personală. pierderi de memorie. cultura şcolară sau organizaţională. ceea ce va conduce la acumularea unei anumite cantităţi de stres. de droguri sau fumat. 3-4 (47-48)/2012 doarmă. accelerarea ritmului respirator. nervozitate. Organizaţionale: reguli. să rămână amintiri sau pur şi simplu goluri informaţionale. Stresul se referă de obicei la schimbare. durere abdominală localizată în epigastru până la greaţă cu stare de vomă. în special ale gâtului. Este necesar să se recunoască şi să se noteze propriile semne cauzate de stres.. are dureri sau un comportament agresiv. furie. care contribuie la starea noastră psihică. care au avut loc cu două săptămâni în urmă. Unii oameni punctează uşor cauza stresului personal.. ce ne aduc o anumită stare care poate fi asociată stresului şi experimentându-le.  Semne emoţionale: anxietate. coşmaruri. În continuare. transpiraţie. condiţii de vreme.Anul XIV . conflicte.  Semne mintale: dificultăţi de concentrare. Dacă aţi început să aveţi probleme cu somnul acum două săptămâni. Social/relaţional: violenţă sau agresivitate cu cei din jur. gură uscată. frig. să putem determina anumite stări sau acţiuni să treacă mai uşor sau mai greu. schimbări în obiceiurile de dormit. umerilor.. nerăbdare. scrâşnirea dinţilor).

sarcină. 3. stând în faţa oglinzii Observaţi liniştea totală a corpului. Pasul al patrulea: selectarea unei strategii de management al stresului şi aplicarea ei Strategiile de management pot fi clasate în două categorii generale: Strategii care se referă la simptomele stresului Strategii care se referă la stresor. 3-4 (47-48)/2012 Evenimente ale vieţii: moartea unui membru al familiei. petrecerea timpului cu fiinţele iubite (incluzând şi animalele de companie). pierderea locului de muncă. masaj. căci nu acţionează asupra cauzei stresului. 4. Conform sursei de documentare Stress-Free Living (2005) există 9 PAŞI CARE ALINĂ STRESUL (5 MINUTE PE ZI): Priviţi ţintă răsăritul soarelui în fiecare dimineaţă Dormiţi într-un loc liniştit (în casă sau undeva în grădină) şi priviţi seninătatea cerului şi norii purtaţi de vânt Apreciaţi frumuseţea unei flori Vorbiţi cu o persoană bolnavă pentru a-i insufla curaj Fredonaţi melodia preferată Vorbiţi cu animalul dumneavoastră de companie Vorbiţi cu un copil mic . Pasul al treilea: identificarea cauzei stresorului După ce a fost identificat stresorul. saună. nedreptăţi. Reacţia la stres reprezintă o piedică atunci când este perceput pericolul. promovare la locul de muncă. relaxare musculară. Dintre aceste strategii amintim: exerciţii de respiraţie. sex. meditaţie.Anul XIV . Psihologice: sănătate deficitară. management deficitar al timpului. Alegeri asupra stilului de viaţă: somn insuficient. droguri sau alcool. Abordarea cognitivă (pentru pericole imaginare) 65 . hobby-uri.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. Acest lucru ajută la selectarea celei mai potrivite strategii de management al stresului. Strategiile care se referă la stresor se împart în două categorii: a.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI ... băi calde. câştigarea la loterie. Strategiile care se referă la simptomele stresului sunt de obicei strategii de relaxare şi acestea înlătură stresul pentru perioade scurte de timp. Abordarea rezolvării de probleme (pentru pericole reale) b. consumul de cofeină. naşterea unui copil.. atunci când el nu dispune de resurse suficiente pentru a conduce situaţia.. preferinţe muzicale. începerea facultăţii. trebuie să fie analizate cererile (ceea ce aveţi nevoie) şi resursele (ceea ce aveţi la dispoziţie). De aceea. este necesar să se identifice cauza stresului.de asemenea îl puteţi îmbrăţişa Zâmbiţi şi vorbiţi cu propria persoană. Un individ percepe o situaţie ca fiind stresantă. probleme psihice. a minţii şi a spiritului.

reguli sau reglementări convingeri Gândirea cauzatoare de stres poate fi modificată. Poate că nu a fost corect identificat stresorul sau au fost selectate strategii de management neadecvate situaţiei. mergeţi la primul pas şi identificaţi dacă mai sunteţi stresat.Care sunt argumentele pro şi cele contra ale soluţiei? .Va crea ea alte probleme? Care ar fi acestea? Implementarea celei mai bune soluţii Acesta este momentul în care se dezvoltă un plan de acţiune Cine va face acest demers? Când? Evaluarea . Se mai resimt simptome ale stresului? Dacă răspunsul este NU. a.Anul XIV .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dar este nevoie de timp pentru a dezvolta abilităţi în a le stăpâni.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . fiind considerate strategii pe termen lung.nr. ar trebui să revedeţi paşii de management ai stresului.Soluţia va conduce spre rezolvarea problemei? . Pasul al cincilea: Evaluarea După ce au fost realizate toate demersurile pentru managementul stresului. 3-4 (47-48)/2012 Scopul acestor două abordări este de a suprima pericolul. 66 . Gândirea cauzatoare de stres poate fi clasificată în 3 categorii generale: gânduri negative automate atribuiri. înlocuind gândurile iraţionale cu o serie de gânduri echilibrate. Abordarea cognitivă asupra Managementului Stresului Ajută la identificarea gândirii cauzatoare de stres şi înlocuirea ei cu gânduri care nu produc stres. este timpul să se evalueze şi să se observe dacă stresul a fost eliminat.Care va fi impactul? . Abordarea rezolvării de probleme pentru Managementul Stresului constă în: Definirea problemei: într-un mod clar şi specific Analizarea problemei: ce factori au legătură cu problema care sunt părţile implicate când a început problema de ce s-a întâmplat acest lucru Brainstorming pe soluţiile posibile: . 5.scrieţi cât mai multe soluţii posibile.Există suficiente resurse pentru ca soluţia să poată fi implementată? .Problema se va rezolva? b. fără a vă îndepărta de la subiect Evaluarea fiecărei soluţii şi selectarea celei mai bune opţiuni: .Soluţia este realistă? . Pentru acest lucru. Sunt mai eficiente decât strategiile de relaxare. atunci vă puteţi fi mândru pentru că aţi realizat o treabă bună. Dacă răspunsul la întrebarea ―Mai sunt stresat?‖ este DA.

Cum să te aperi de stres. (1956). cât şi cotidiene. 10.Anul XIV . 3. 2. 5. (1994). cu cea a experienţelor atât anterioare. BIBLIOGRAFIE: Burduş. cu cea a valorilor cultural-spirituale. ne aduce o experienţă pe baza căreia ne putem cimenta fenomenul de comprehensiune a lucrurilor mai puţin plăcute. 3-4 (47-48)/2012 Apariţia stresului în viaţa noastră este strâns împletită cu traiectoria socialului. Bucureşti: Editura ALL. 9. A. The stress of life. Effects of optmism psychological and physical well-being: theoretical overview and empirical up date in Cognitive Therapeutic Research. (1999). S. Managementul stresului. S. Légeron. Seyle. (2003).nr. Stresul-umbra noastră cea de toate zilele. (2011). M. Bucureşti: Editura TREI. Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. Hindle. Tallbott. (2004). Cole. (2004). Gh. Walia. Petrescu. Gen MM. Fundamentele managementului organizaţiei. Cum să reducem stresul. Bucureşti: Editura RAO. Recunoaşterea şi combaterea eficientă a situaţiilor stresante. 11. în Spirit Militar Modern. Stress-Free Living. 7. Blank. dar şi cu cea a procesului decizional. (traducere din limba franceză de Genoveva Teleki).. E. R. Carver. 8. în cazul nostru: stresul. Lt. P. Managementul Personalului. 4. T. Bucureşti: Editura Codecs. D. Efecte şi soluţii. Căprărescu. fiecare alegere pe care o facem în viaţă.. 1. C.P. New York: Mcgraw-Hill.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Astfel că. (2001). (2000). J.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .. H. F. Bucureşti: Editura Economică. 67 . cu scopul unei optime înfruntări ale unui posibil obstacol. G. Hormonul stresului. (2005). 6. Scheier. (1992). New Delhi: New Dawn Press. Piteşti: Editura Paralela 45. Schröder.

biologic şi psihic).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . întâlnim. hierarchy and “occult forces”. încă de la naştere. individuals and groups. medicul austriac Hans Hugo Bruno Seyle. but one should not minimize the fact that for children and young people. să lovească problemele pe care i le aruncă -n cale viaţa şi să răspundă acestora. the “job” is their school attendance. it’s normal. în 1950. is an organizational environment. warriors and pacifists. căutând soluţii de rezolvare prin mecanismul complex de adaptare la mediu.” CHARLES BAUDELAIRE – Florile răului. occupational stress. a small replica of the society as a whole. Just like in the society. situaţii în care atât psihicul. about stress at the workplace. with everything included. punishments and rewards. their “profession” is that of a student and their “workplace” is not devoid of factors that can generate (and generate!) STRESS. often the job/position involves stress. sunt angajate pentru a depăşi respectiva dificultate şi a ne integra mai bine (în ultimă instanţă) în colectiv. Esenţa tuturor acestor capacităţi adaptative ale individului este chiar stresul. Examen la miezul nopţii It’s talked a lot. ignorants and geniuses.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . with rules and regulations. chimic. a social environment. ca persoane-actori pe plan social. stress management and defense strategies against the organizational stress. especially lately. adică destinată să trăiască în societate. pe care fondatorul conceptului. îl defineşte ca fiind ansamblul de reacţii ale organismului uman faţă de o acţiune externă (factorii cauzali fiind de ordin fizic.Anul XIV . The school itself. Prin însăşi definiţia sa. the same stressor agents manifest themselves in the educational field. Fiecare dintre noi. in other words. too. it makes sense. It’s inevitable. provocatives and “law inforcements”. submissives and dominants. cât şi organismul nostru. with promotions and demotions. For adults. omul este o fiinţă socială. acţiune ce conduce la apariţia unor variate modificări morfo -funcţionale (cel mai adesea 68 . ieşind „la liman‖ cu o serie de achiziţii cantitative şi calitative menite să faciliteze apariţia / întărirea învăţării capabile să ofere capacitatea sporită de a înfrunta (sau de a ne apăra faţă de) viitoarele asemenea situaţii problematice. în întregime. models and non-models. successes and failures. rich and poor.nr. causes stress. 3-4 (47-48)/2012 „PROFESIA” DE ELEV ŞI STRESUL PSIHIC Cleopatra Mercedes RAVARU Motto: „Când miezul nopţii a bătut În râs ne punem o-ntrebare: Anume ce-ntrebuinţare I-am dat noi zilei ce-a trecut. The school. The school is.

cel de rezistenţă specifică (revenire. aceasta are un caracter global de producere a reacţiilor fiziologice fundamentale ale organismului. deoarece orice stres psihic. Pentru Pavlov. afectarea diferitelor organe şi sisteme (musculatură. Pentru Landy.nr. şi anume: stadiul de alarmă (cu fazele de şoc şi contra-şoc). Ontogenetic. de exemplu. cele trei etape aparţin copilăriei. maturităţii şi bătrâneţii. accentuarea reacţiei endocrine ori nespecificitatea reacţiilor fiziologice în cadrul stresului. stresul este un element de perturbare a delicatei balanţe prin care procesul de acomodare-adaptare urmăreşte atât menţinerea integrităţii organismului. antrenează şi o serie de răspunsuri fizice cum ar fi: creşterea secreţiei de adrenalină. toate legându-se de „sindromul general de adaptare‖ ca răspuns la agresiunile mediului. deşi definirea sa a suferit anumite mutaţii. mentale şi de comportament. organe de reproducere. tract digestiv. în funcţie de intensitatea sa. nu se poate spune că există o frontieră clară între cele două tipuri menţionate mai sus. care defineşte conceptul tot din perspectiva adaptării. Completarea definiţiei date de Seyle stresului se axează pe faptul că acesta este o reacţie a întregului organism. furnizor al majorităţii factorilor ce produc stresul. 69 . Deşi lui Hans Seyle i s-au reproşat centrarea aproape până la exclusivitate asupra factorilor stresori de natură exogenă. faptul că el apare pe fo ndul unui proces de adaptare permanentă a organismului la condiţiile de viaţă atunci când survine un dezechilibru marcant între cerinţele mediului şi capacitatea organismului de a răspunde optim acestor cerinţe.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . în ce priveşte nespecificitatea reacţiei de stres. pornind de la tipul factorilor stresori şi terminând cu angajarea prioritară în stres a unor aparate şi organe. deşi cu modificările caracteristice stadiului anterior) şi cel de epuizare (în care scad ma i toate resursele adaptative ale organismului). cât şi endogeni. sistem nervos central. mărirea valorilor tensiunii arteriale. prin restrângerea sau extinderea sferei sale de cuprindere. Toate încercările de a defini stresul au în vedere.Anul XIV . Conceptul a rămas stabil în timp. şi că el este cauzat atât de factori exogeni. etc. 3-4 (47-48)/2012 endocrine). cu participare neuro-endocrină-vegetativă. perceput subiectiv. creşterea nivelului acizilor graşi din sânge şi a glicemiei şi. a frecvenţei respiratorii şi cardiace. însă. stresul este un dezechilibru intens. biologice sau psihice). de la el ne -a parvenit analiza stadialităţii clinice a sindromului general de adaptare ce apare în cazul în care factorul generator de stres are o acţiune de durată. Luarea în calcul a acestor caracteristici specifice conduce la posibilitatea efectuării unor distincţii majore. în ansamblu. scăderea eficienţei sistemului imunitar. Oricum. cât şi realizarea unui echilibru dinamic cu mediul social.). La fel. este utilizat tot mai des în prezent. între ceea ce cere organismul şi capacitatea sa de răspuns la cerinţă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . axat pe răspunsuri emoţionale. cum ar fi cea dintre stresul fiziologic (ce include predominant răspunsuri fizice) şi stresul psihic (subiectul lucrării de faţă). însă există şi anumite caracteristici specifice unor anumite stresuri (fizice.

efecte variate de la individ la individ în funcţie. Acelaşi autor menţiona. cauzate de evenimente considerate pozitive şi. Nu trebuie uitată.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . profesie. dorinţe. 85). aspiraţii). iritabilitate. dacă nu e gestionat cum trebuie. agenţii stresori sunt cei verbali. Toţi oamenii sunt supuşi. incapacitatea de a lua decizii şi. în 1993. deoarece această distincţie reflectă faptul că şi o situaţie bună se poate transforma într -o sursă de factori stresori cu acelaşi succes ca şi o situaţie percepută de către organism ca fiind nocivă. încă. rezistenţa la tentaţii‖. pregătire. 3-4 (47-48)/2012 În plan mental. încordare şi disconfort. în special) este cel al reacţiilor de alarmă (cu sub -etapele: şoc şi contra-şoc). în general. depresie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . când rezistenţa biologică a organismului este foarte scăzută şi când nici nu sunt asimilate. într -un alt context (2000. că „stimulii specifici care determină constituirea blocului funcţional al reglajului voluntar sunt obstacolul şi dificultatea sarcinilor cărora individul uman trebuie să le facă faţă încă din primele zile după naştere. motivaţia. de aici heterogenitatea care transpare în efect ele stresante ale cuvântului (inclusiv interior). Stresul psihic are un caracter dublu: primar (ca rezultat al unei agresiuni receptate direct în plan psihic) şi secundar (stresul ca reacţie de conştientizare la nivel psihic a unui stres de ordin fizic căruia i se acordă o semnificaţie anumită). şi care impietează asupra procesului de adaptare optimă la mediul social. care afectează indiferent de vârstă. inevitabil. în acord cu semnificaţia acordată de fiecare individ în parte. după cum spunea Allport (ed. acesta poate conduce la perturbări grave şi de durată ale sănătăţii mentale. 1981). de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme‖. apar modificări de comportament.nr. ceea ce nu e de dorit să se întâmple dacă avem în vedere faptul că. evenimente considerate negative. insomnie. Stresul produs de agenţii verbali depinde foarte mult de trăsăturile cognitive. caracteristic ontologic perioadei copilăriei. definea stresul psihic ca fiind „o stare de tensiune. cu consecinţe negative în planul formării personalităţii. După cum am văzut mai sus. „personalitatea este organizarea dinamică a sistemului psiho-fizic care determină adaptarea unică a individului la mediu‖. echilibrul acestor procese. anxietate. stadiul clinic prim al stresului în general (deci şi al stresului psihic. p. senzaţia de tensiune psihică. afective şi de voinţă ale persoanei. un sentiment de vulnerabilitate.Anul XIV . dihotomia dintre eustres şi distres. se reduce capacitatea de memorare şi de concentrare. nu doar fizice. chiar. iar mai ales la vârsta copilăriei. determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă. Pentru psihic. de frustrarea sau reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe. ameninţătoare. nicidecum dezvoltate deprinderile de apărare contra influenţelor multiplilor agenţi stresori. stresului. motivaţionale. 70 . Mihai Golu. inclusiv psihic. respectiv. Ca factori interni favorizanţi se menţionează forţa proceselor nervoase fundamentale – excitaţia şi inhibiţia. şi de dispoziţia de moment a respectivilor. instabilitate emoţională. însă. oboseală „cronicizată‖. net diferenţiaţi de celelalte categorii de factori generatori de stres datorită percepţiei lor ca având caracter potenţial de a face rău.

cu alte cuvinte. lipsuri de orice fel. de multe ori serviciul/postul presupune stres. 71 . cu reguli şi regulamente. Stresul la elevi. care dau naştere la instabilitate şi confuzie (reformele care modifică schimbarea şi apoi schimbă modificarea .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . adesea contradictorii. ignoranţi şi genii. insuficienta echilibrare a raportului teorie – practică în curricula. tot mai escaladat în ultimul timp. mai ales în ultimul timp. săraci şi bogaţi. ce se cer confruntate. de stres ocupaţional. generează stres.. insuficienta accentuare a interesului personal de formare. iar al lor „loc de muncă” nu e lipsit de factori ce pot genera (şi chiar generează!) STRES. e logic. cu ierarhizări şi „forţe oculte‖. cu pedepse şi recompense. care nu reuşeşte în totalitate şi în profunzime să discearnă valorile de non -valori în conştiinţele elevilor şi să impună modele pozitive clare. din păcate şi în şcoli). Ca şi în societate. din sistemul de învăţământ. de managementul stresului şi de strategii de apărare faţă de stresul organizaţional. E inevitabil. pumni. existenţa de circumstanţe neobişnuite.. şi de alte probleme (agenţi stresori) care nu mai pot fi ascunse sub covor şi care necesită rezolvare cât mai rapidă. o replică în mic a societăţii în ansamblul ei. e normal. am mai putea adăuga. un mediu organizaţional.Anul XIV . picioare – deloc de neglijat fenomenul violenţei. conducând la frustrare. reformând. submisivi şi dominanţi. „profesia” lor e cea de elev. şi ea. este generat. Şcoala e. Şcoala. situaţii perturbatoare cauzate de agenţi fizici (fluctuaţii de temperatură. sub-solicitare/supra-solicitare.. pentru copii şi tineri. de stres la locul de muncă. 3-4 (47-48)/2012 Se vorbeşte mult. aceiaşi agenţi stresori se manifestă şi în mediul educativ: particularităţile specifice mediului social. apariţia de obstacole psihice sau fizice în calea atingerii unui obiectiv. mai jos. Enumerăm. criza de timp. dar şi . totul – din nou!). Şcoala e.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . izolarea. existent şi imposibil de negat. cu tot ce include ea. aspiraţii prea înalte. indivizi şi grupuri. etc. mediu educaţional sau la nivel intelectual. provocatori şi „forţe de ordine‖. vibraţii. ca atare. sub-motivare/supra-motivare în raport cu sarcina. un mediu social.nr. adâncirea crizei morale şi spirituale din societate e resimţită şi în şcoală. cu avansări şi retrogradări. obligativitatea dotării cu informaţii / deprinderi considerate inutile / redundante ori. pe cele mai importante (î n opinia noastră): schimbările frecvente. războinici şi pacifişti.. semnificaţiile acordate unor evenimente. dimpotrivă. însă nu trebuie minimalizat aspectul că. satisfacţii şi nereuşite. „serviciul” lor e şcoala. neîmplinite şi din cauza unei insuficiente auto -cunoaşteri. situaţii conflictuale în familie. zgomote. Pentru adulţi. modele şi nonmodele. în final.

alimentaţie. iar nu pentru uzu-fructul societăţii în integralitatea sa.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . prost-plătit). datorită statutului incert al „celui cu carte‖ în România (adesea prost-văzut. ci felul în care reacţionezi” la ceea ce ţi se întâmplă. nu. ca modul în care se reacţionează la dezechilibre să fie ancorat într -o bună stare de sănătate psiho-fizică. în centrul cărora să stea omul sănătos.). practic.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 oferirea de diplome care atestă un anumit nivel de pregătire al elevilor. adaptabili. dar şi să formeze deprinderi utile la vârsta adultă. Putem. prin demotivare. Dacă posedă educatori dedicaţi. combate stresul prin diverse modalităţi (sport. relaxare prin respiraţie ori masaj. lectură. doar pentru binele individual. axată pe împlinirea personală şi având simţ comunitar. stres manifestat. aşa cum am mai subliniat. dar în principal prin efortul comun de a-i educa pe copii şi tineri în spiritul unor valori autentice. în acord cu principiile didactice. Toate aceste aspecte generează stres în rândurile elevilor. face ca finanţările alocate sistemului de învăţământ să fie acordate. E adevărat. ba chiar la acelaşi individ un acelaşi factor are influenţe diferite în timp. 72 . existenţa destul de reală a pericolului ca anumite diplome să fie oferite pentru meserii fără căutare pe piaţa muncii sau nefundamentate corespunzător. deoarece unii factori generatori de stres po t fi controlaţi. dacă apelează la metode şi tehnici de predare-învăţare-evaluare atent selecţionate astfel încât să reuşească să transmită cunoştinţe. echilibraţi. Însă nu ne putem modifica predispoziţia genetică sau experienţele trecutului şi e dificil de „manipulat‖ în sensul dorit societatea şi susţinerea socială astfel încât o serie de stimuli externi să nu mai fie interpretaţi de către organismul nostru ca fiind agenţi stresori. Rolul şcolii e esenţial şi în acest context. apelul la hobby -uri. prin achiziţiile necesare. la rândul său. ori nici n u apare de fiecare dată ca fiind stresant. că profesia de elev e stresantă! Însă. de nenumărate ori. uneori doar scriptic. agresivitate. pentru un proces adaptativ de calitate. pentru că. meditaţie. muzică. Depinde foarte mult. „important este nu ceea ce ţi se întâmplă.Anul XIV . după cum bine spunea acelaşi Hans Selye. plecarea în străinătate a absolvenţilor. din punct de vedere profesional. în ultimă instanţă. totuşi. percepţia pe care fiecare dintr e noi o are asupra unei situaţii cu potenţial ameninţător este esenţială. programe curriculare corect elaborate. care să ducă o viaţă liniştită. cu aspiraţii raţionale.nr. orice şcoală îşi poate atinge ţelul ultim. o familie armonioasă. lipsă de respect pentru educaţie. un om care să închege relaţii normale cu ceilalţi şi care să creeze. calificativele şi notele nu reflectă întotdeauna performanţele adevărate ale beneficiarilor actului instructiv-educativ. acela de a forma oameni creativi. Acelaşi factor stresor acţionează diferit de la o persoană la alta. chiar consiliere psihologică pentru situaţiile de stres prelungit. etc. absenţă de responsabilitate în plan personal şi social. pe când alţii. dacă reuşeşte să impună un cod moral stabil şi integru. În dinamica managementului stresului. deci.

Bucureşti. 1981. şi Enciclopedică. Geneze. Ceres. Bucureşti.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . coord. V. L.– Fundamentele psihologiei. M. 1. Iacob. – Instruire şi învăţare.. Golu. 2. Polirom. Bucureşti. Albatros. Ed. Cosmovici. G. 2001. 1982. – Dinamica personalităţii. Popescu-Neveanu. Bucureşti. 11. 1978. Medicală. – Învăţare şi dezvoltare. 3-4 (47-48)/2012 având convingeri clare şi fiind dotaţi cu mecanismele necesare pentru a rezolva problemele pe care le ridică viaţa în societatea modernă. ALL. Irina – Psihoterapii scurte. Hans – De la vis la descoperire. – Dicţionar de psihologie. Golu.. 1993. Ed. Bucureşti. Fundaţiei României de Mâine. Golu.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 1968. EDP. 7. A. 9. Ed. Ed. Ştiinţifică. Pavelcu. Să ne rezolvăm problemele de viaţă rapid şi eficient. Bucureşti. – Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. 73 . 6. Bucureşti. 1996. Iaşi. Holdevici. 1985. Ed. Neacşu. 4. P. Ed. 3. – Structura şi dezvoltarea personalităţii. 10. 1998. Ed. 1985. M. 2000.nr. EDP. W. Ed. Bucureşti.Anul XIV . Bucureşti. Bucureşti. 5. Ed. P. – Psihologie şcolară. I. Selye. 8. Irina – Elemente de psihoterapie. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Allport. Holdevici. Şt.

le -am învăţat cu toţii în timpul copilăriei. educator şi educat. Profesorii pe care îi preferă elevii şi cărora le comunică problemele pe care le au. cultivarea la elevi a unor motivaţii negative. cât şi de relaţia dintre ei.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Primele modele au fost părinţii. în felul acesta. al ascultării. Aceste modalităţi de comunicare sunt de altfel foarte simple. sunt cei care ştiu să asculte. înlăturând conflictele cu colegii. Majoritatea comportamentelor. atunci vom putea acţiona în cunoştinţă de cauză în sensul prevenirii blocajelor şi. uneori. s-o analizeze şi. ne putem face mai bine înţeleşi de către elevi şi pe de altă parte. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. Ascultarea este o verigă principală a actului de comunicare. Ceea ce prezint în continuare are drept scop conştientizarea unor modalităţi de comunicare prin care. Dialogul şcolar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează întreaga problematică instructiv-educativă din şcoala contemporană. prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. pentru a asigura calitate relaţiei educator educat? Prin însuşirea unor modalităţi de comunicare. îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă de noi. Cum acţionăm pentru a evita blocajele. În acelaşi timp. Unele probleme pe care le are elevul se pot rezolva la acest nivel. La fel ca şi noi. pe de o parte.Anul XIV .nr. 280 ”Mihail Sebastian” BUCUREŞTI Problematica relaţiei profesor-elev se află în centrul preocupărilor în ştiinţele educaţiei. necunoaşterea personalităţii elevului sau a mediului său social. Dacă admitem că efectul acţiunii educative depinde de calitatea agenţilor. 3-4 (47-48)/2012 MODALITĂŢI DE COMUNICARE PROFESOR – ELEV Prof. profesorii. s-o conştientizeze mai bine. 74 . al deblocării fluxului informaţional şi de influenţare formativă în relaţia profesor-elev. disciplină asigurată numai prin interdicţii şi solicitări. copilul are ocazia să-şi exprime dificultatea. Constanţa ŞERBAN. tranzacţii compromiţătoare. respectiv. reacţii exclusiv punitive la eşec. că sursele blocajului ţin în mare parte de relaţia profesor-elev(control aversiv subiectivism în apreciere. elevii învaţă să comunice observându-i pe cei din jur. încurajarea vedetismului şi multe altele). de exemplu la orele de dirigenţie. apoi profesorii. mulţi dintre noi utilizându -le în mod spontan.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . deoarece fiind ascultat. indiferenţă la succes. exersarea acestor modalităţi. îi poate ajuta pe elevi să comunice mai eficient între ei. reprezentăm modele pentru mulţi dintre elevii noştri. autoritarism. mai ales modul în care comunicăm. Noi. ajunge singur la o soluţie.

dar nu m-a băgat nimeni în seamă şi m-am simţit singur‖. Aceşti copii acasă sunt certaţi frecvent şi.‖ Întrebările de clarificare: „Poţi să-mi spui mai multe despre asta?‖. în felul acesta ei au învăţat că singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare tonului. La sfârşit. chiar şi atunci când doresc să comunice cu colegii lor. Am luat doi de 4. „Cum s-a întâmplat?‖ Este de preferat să se evite întotdeauna întrebarea „De ce?‖ care determină o justificare şi nu cauza reală a comportamentului. b) Activă. Timp de 5 minute povesteşte un elev. Sumarizarea – redarea concisă a conţinuturilor exprimate de elev. Răspuns: „ Deci ieri ai avut o mulţime de încurcături la şcoală. Exemplu: Elevul: „ Am mers pe terenul de sport ca să mă joc cu ceilalţi. apoi se schimbă rolurile. iar ceilalţi elevi comunică ce simt. „Unde?‖. Vorbirea calmă aplanează conflictele. „Acum ai să te linişteşti. Exerciţiu cu elevii: Elevii îşi povestesc în perechi câte o întâmplare personală. 3-4 (47-48)/2012 Ascultarea poate fi de două tipuri: a) pasivă – elevul vorbeşte. Se poate constata că unii copii. „îhî‖. ce gândesc şi ce reacţii le provoacă tonul cu care a fost rostită această afirmaţie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . se gândeşte la altceva. iar după aceea m-am gândit că n-are rost să mai stau la şcoală.‖ „Mă enervează când vă plimbaţi prin clasă în timpul orei. dar nu îi oferă niciun indiciu că îl ascultă. nu vorbesc.‖ Evitarea mesajelor centrate pe cealaltă persoană :‖Vorbiţi tot timpul‖. „continuă‖etc. care se poate realiza prin următoarele modalităţi: Semne prin care îi arătăm că îl ascultăm şi îl încurajăm să continue: ne uităm la el. Utilizarea de mesaje centrate pe propria persoană: Exemple:‖ Eu nu pot să predau lecţia dacă faceţi zgomot. decât dacă îi vorbim pe un ton ridicat. se ocupă cu altceva sau priveşte în altă parte). am întârziat la şcoală. Răspuns: „ Deci te-ai simţit singur pe terenul de sport‖. dar nu ştie dacă este ascultat (cealaltă persoană îl priveşte. ci strigă. Tonul vocii – dacă vorbim pe un ton calm avem mai multe şanse de a obţine un comportament dorit din partea elevului. Exerciţiu cu elevii: Un elev exprimă o afirmaţie pe tonuri diferite. Repetarea emoţiilor sau a sentimentelor pe care le exprimă elevul .nr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . aşa că am plecat‖. iar celălalt îl ascultă activ. spunem‖da‖. elevii din fiecare pereche îşi spun cum s -au simţit în timp ce au vorbit şi ce aşteptări aveau de la cel care îl asculta. dăm aprobator din cap. ne aplecăm spre el. altfel te pun absent!‖ Exprimarea unui reproş cu ajutorul mesajelor centrate pe propria persoană se poate realiza prin specificare următoarelor componente: descrierea comporta75 .Anul XIV . Exemplu: Elevul: „Ieri m-am trezit târziu.

A. David. diagnosticare: ‖Faci asta numai ca să atragi atenţia!‖. Cucoş. C. Comunicarea didactică în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Mucchielli.Anul XIV . Cluj Napoca. predica: ‖Ar trebui să ştii că nu ai voie să faci asta!‖ Oferirea de soluţii: ‖Eu în locul tău m-aş apuca de lucru. Pedagogie: formarea iniţiala a profesorilor. Creţu. (1982). Editura Universităţii „Lucian Blaga‖. te ascult din recapitulare şi îţi dau 3!‖ Moralizarea. Cerghit.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . (coord. 5. deschidere. „Eşti prost crescut!‖ Ridiculizarea. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE: 1. Pedagogie. (2001). 76 . abilităţi de ascultare şi exprimare verbală şi nonverbală a mesajelor. „Taci odată!‖ Ameninţare. Sibiu. Metode de învăţământ. Editura Polirom. (1998). voi nu veţi înţelege corect.) (2005). 6. comunicarea cu elevul presupune disponibilitate din partea profesorului. Exemplu: „Dacă mă întrerupeţi atunci când explic ceva. I. Iaşi. s-ar putea să uit lucruri importante. (1996). „Ai probleme psihice!‖ În concluzie. Consiliere educaţională. D. Iacob. comanda: ‖Aruncă guma la gunoi!‖. blamarea. E.‖ Critica. R. 4. Baban. Metode active în pedagogia adulţilor. (2006). Editura Polirom.nr. Editura Universităţii „Lucian Blaga‖. 2. analiza. Editura Psinet. 3-4 (47-48)/2012 mentului nedorit al elevului+efectul concret+emoţia pe care o simţiţi. Editura Polirom. Sibiu. Întrebări şi răspunsuri pe teme pedagogice. (coord.) (2001). 3. avertizarea: ‖Dacă mai vorbeşti o dată neîntrebat. utilizarea de clişee: „Vă comportaţi ca sălbaticii!‖ Interpretarea. iar eu voi fi nemulţumit.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Iaşi. 7. acuzarea: ‖Tu eşti întotdeauna cel care face gălăgie‖. I. Iaşi.‖ Este recomandabilă evitarea modalităţilor ineficiente de comunicare: Ordinul.

din care fac parte performanţele scăzute. Stresul prelungit este în strânsă legătură cu aspectele organizaţionale. a proceselor de informatizare. dar şi a modernizării sistemelor manageriale. Literatura de specialitate evidenţiază ideea conform căreia. but it is also a real source of stress for others. ‖satisfacţia în muncă a cadrelor didactice‖. cote ridicate ale fluctuaţiei forţei de muncă şi relaţii deficitare între membrii organizaţiei. but also in other services. ‖suprasolicitarea profesională a cadrelor didactice‖ şi ‖motivaţia cadrelor didactice‖. performance. processes of informatization. într-o primă etapă. stresul ocupaţional a fost studiat cu predilecţie la nivelul managerilor.nr. profession. strategies of copying Stresul ocupaţional reprezintă o problemă cu care confruntă societatea modernă. 3-4 (47-48)/2012 STRESUL OCUPAŢIONAL ÎN CARIERA DIDACTICĂ Masterand Cristina PODOSU Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Occupational stress is seen as a repercussion of massive explosion of technological systems. Nivelurile crescute de stres prelungit au consecinţe cât mai variate şi nu doar asupra cadrelor didactice. dar şi asupra funcţionării întregii instituţii de învăţământ. începând cu anii 60 există o diversitate de cercetări ce au abordat stresul ocupaţional în domeniul învăţământului. Schools in recent years become increasingly stressful. str esul ocupaţional în cariera didactică împiedică instituţia educativă de a -şi atinge potenţialul maxim. Key words: stress. Occupational stress is a real problem of the whole society and for this reason it is extremely important to realize practical effectiveness analysis approaches that have these occupational stress management strategies. Stresul ocupaţional este privit ca o repercusiune a exploziei masive a sistemelor tehnologice. Latest research shows that stress levels of the teaching profession is above the industry average. ‖suprasolicitarea profesională a cadrelor didactice‖. ci şi asupra elevilor acestora. în prezent să vorbim de spre stresul ocupaţional în toate domeniile de activitate. acesta a ajuns să se extindă la acele profesii cu un grad mare de solicitare şi risc. ca în final. 77 . cât şi asupra mediului profesional a celor care prestează munca respectivă. Aceste cercetări aduc în prim-plan sintagme precum: ‖stresul cadrelor didactice‖. reprezintă un fenomen neeluctabil în viaţa profesională şi vizează variate consecinţe atât asupra mediul personal.Anul XIV . Cu alte cuvinte. modernization and management systems. burnout. Dacă. Stress is one of the most important risks to individual health. covering all fields.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . satisfacţia scăzută în muncă. niveluri ridicate ale întârzierilor şi absenteismului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

termenul de stres a fost utilizat în limba engleză. 3-4 (47-48)/2012 Stresul este un termen utilizat de mulţi oameni de ştiinţă. psihologice şi sociale ce pot pune o persoană la riscul de a se îmbolnăvi. Datorită faptului că solicitările din viaţa de zi cu zi au devenit extrem de captivante pentru resursele necesare adaptării omului la acestea. psihologică sau socială. a început să publice activitatea sa referitoare la modalităţile de răspuns ale animalelor de laborator.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . nenorocire. în dezvoltarea conceptelor sale. diverse schimbări biologice. definit de acesta ca fiind ‖situaţia în care se află un organism ca răspuns la stimulii exteriori. în sensul de nedreptate. stresul ocupaţional este definit ca ‖un pattern de reacţii emoţionale. În lucrările sale. Prin stres se înţelege orice situaţie sau eveniment care solicită adaptare fizică. privit ca o sursă reală de stres. de cele mai multe ori.nr. dar şi ansamblul situaţiilor externe care determină emoţii de disconfort şi tensiune. identificând trei stadii: reacţia de alarmă (contactul factorului solicitant c e pune în mişcare mecanismele defensive).‖ (Seyle. comportamentale şi fiziologice faţă de aspecte adverse ale conţinutului muncii.42). stresul a ajuns să reprezinte o reală problemă. ―stresul ăsta mă omoară‖ au devenit clişee. Seyle propune ca termenul de stres să fie folosit într-un sens nou. (Lazarus şi Folkman.A) ca reacţie la stres. p. în care a fost elaborată şi descrisă teoria sa. astfel că anumite expresii de genul: ―sunt stresat‖. fie de cel profesional. considerate a fi pietrele de temelie. Ulterior. aceste situaţii sunt percepute ca fiind ameninţătoare sau frustrante sau ca depăşind capacităţile individului de a le face faţă acestora. Seyle publică lucrările ‖Stress‖ (1950) şi ‖The stress of Life‖ (1956). noţiunea de stres a devenit una extrem de utilizată. organizaţiei şi mediului de muncă‖. 78 . în condiţiile în care. relaţionat cu starea de sănătate fizică sau psihologică. considerat părintele termenul de stres. cu scopul de a descrie experienţa umană. Seyle foloseşte pentru prima dată termenul de stres în anul 1946. acela al stresului sistemic. În societatea modernă. Făcând referire la proprietatea acestor factori exteriori de a induce stresul.G. Seyle i-a numit pe aceştia ‖stresori‖. într-o lucrare. 1956. aparţinând Comisiei Europene (2002). În Ghidul despre stresul ocupaţional (Work-related stress). Delimitările conceptuale ale stresului ocupaţional La sfârşitul anilor 30 şi începutul anilor 40. fiind. de aici rezultând ideea că accentul este plasat pe locul de muncă. ulterior acestei situaţii stresul devenind suma tuturor efectelor nespecifice produse de factorii ce acţionează asupra corpului. asigurarea unui echilibru dintre solicitare şi situaţie) şi epuizarea (momentul în care mecanismele de adaptare sunt depăşite). 1984) Stresul reprezintă un proces prin care solicitările ambientale sau interne afectează sau depăşesc capacitatea de adaptare a unui organism rezultând în urma percepţiei evenimentelor evaluate ca fiind ameninţătoare sau provocatoare.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . la acţiunea unor stimuli solicitanţi. Provenit din limba latină. ―nu ştiu cum să scap de stres‖. Hans Seyle. cu care fiecare dintre noi se confruntă permanent.Anul XIV . cognitive. dar şi de publicul larg. încă de la începutul secolului al XIV-lea. rezistenţa (momentul de maximă adaptare. încurcătură sau durere. cu privire la sindromul general de adaptare (S. fie că vorbim de mediul extraprofesional.

97). ci şi recunoaştere socială. Profesorul şi -a depăşit condiţia.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . în ceea ce priveşte existenţa relaţiei dintre stresorii din cadrul muncii şi consecinţele. se perfecţionează permanent pentru a putea duce la bun sfârşit sarcina ce i se încredinţează. dar şi numeroaselor modele dezvoltate au condus la identificare unor concluzii. cu alte cuvinte o anumită cultură profesională. empatie. deprinderi şi atitudini însuşite. cât şi de caracteristicile situaţionale. ca o activitate ce presupune un ansamblu de cunoştinţe. s-a afirmat şi profesiunea didactică. profesia de cadru didactic a fost considerată a fi o artă. 2006. atestă faptul că acestea afectează în mod direct starea de bine a indivizilor. caracterizat de solicitări şi resurse. dar şi practic. dar şi performanţa la locul de muncă. Această acordare se caracterizează prin recunoaşterea faptului că aceleaşi modificări din mediu determină reacţii diferite la indivizi diferiţi. care au loc la nivelul sănătăţii fizice şi psihologice ale individului. prin dobândirea autonomiei devenind direct responsabil pentru acţiunile sale. caracterizat de apariţia unor evenimente. R. organizaţii. ce vizează procese de evaluare. O perioadă îndelungată. ‖teoria cognitivă reprezintă în prezent cadrul de bază în studiul stresului.. Analiza diverselor abordări teoretice ale stresului ocupaţional.nr.. considerate a fi factori moderatori privind relaţia dintre stresori şi reacţii. dar şi a activităţii educaţionale au devenit din ce în ce mai consistente. Modelele dezvoltate. modelele evidenţiază că stresul ocupaţional este influenţat atât de caracteristicile individuale. ci devine un factor activ al procesului de învăţământ. în ultima perioadă. valori specifice. ce este alcătuit din numeroase variabile şi procese interrelaţionate. în prezent există numeroase dovezi concludente.‖ (Romiţă. Profesia de cadru didactic presupune nu doar cunoştinţe. Roluri si competente. Cu alte cuvinte. 3-4 (47-48)/2012 Investigarea stresului ocupaţional a cunoscut o dezvoltare intensă. din punct de vedere teoretic. 2004. datorită caracteristicilor precum creativitate.‖ (Capotescu. stresul nu mai este abordat ca fiind doar o simplă dimensiune a mediului fizic. Pe măsură ce eforturile vizând definirea ştiinţifică a pedagogiei. învaţă cu cei pe care îi învaţă. De asemenea. p. Statutul profesional al cadrelor didactice. care asimilează statutul cadrului didactic aceluia de membru al unei structuri organizaţionale definite (şcoala) şi al unei comunităţi 79 . Romiţă Iucu afirma ideea conform căreia ‖cadrul didactic nu mai este un simplu executant al unor prescripţii sau reţete. Profesia de cadru didactic reprezintă una dintre profesiile destul de greu de definit datorită faptului că prezintă anumite caracteristici specifice. Aşa cum afirma şi Roxana Capotescu.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . în mod ştiinţific. disponibilitate.Anul XIV . considerate a fi stresante. şi integrarea dimensiunii mediului familial în cel al muncii. asociaţii profesionale. I. prezintă în structura lor dimensiuni. p. deprinderi şi atitudini. care au ca subiect stresul ocupaţional. astfel că. dar şi diferenţe individuale. acesta reprezintă un construct complex.19) Noile paradigme interpretează rolul profesorului într-un context mult mai larg şi mai complex ‖paradigmele moderne. a rolului evaluărilor subiective asupra stimulilor şi resurselor de coping în apariţia reacţiilor de stres. Totodată.

deschisă către influenţele mediul extern.. Raportându-se la profesia didactică. solicită şi o acceptare diferită a rolurilor şi identităţii profesionale. Originalitatea comportamentului didactic constă în structurarea ierarhică a elementelor competenţei didactice şi a combinării acestora cu diferite trăsături de personalitate şi cu elemente de experienţă didactică. Pânişoară. rolurile şi responsabilităţile cadrului didactic se diversifică şi se conturează în concordanţă cu noile solicitări. neconcordanţă între scopurile personale şi obligaţiile profesionale.. În acest context.65) Competenţa didactică reprezintă o structură extrem de complexă. Ultimele cercetări evidenţiază faptul că nivelul de stres al profesiei de cadru didactic este peste media din industrie. O. I. lipsa de motivaţie. cele mai des întâlnite sunt cele legate de salariul necorespunzător în raport cu pregătirea şi nesiguranţa stabilităţii locului de muncă presiuni privind competenţele profesionale (schimbări la nivel educaţional prin introducerea de noi modele de predare-învăţare-evaluare.‖ (Iucu.Anul XIV .) parteneriat precar familie/cadru didactic presiuni sociale şi personale (preocupări privind calitatea educaţiei. p. modificări legislative) presiuni din partea elevilor (numărul mare de elevi din clasă. afective..PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .) 80 . cât şi din mediul social.nr. dar şi cadrele didactice le au în formarea elevilor. 3-4 (47-48)/2012 (profesionale locale). comunicarea universală şi multiculturalitatea.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dar reprezintă şi o adevărată sursă de stres pentru ceilalţi. Deşi. în modul de evoluţie a competenţelor de-a lungul carierei didactice.‖ (Diaconu. motivaţionale şi manageriale. aceasta capătă noi dimensiuni. în ceea ce priveşte educaţia. M. p. R. ce rezultă din problemele complexe ale lumii precum: tehnologizarea. care vin atât din mediul şcolar. din comunitatea în care există şcoala. dar şi din alte servicii. etc. competenţa reprezintă ‖acel ansamblu de capacităţi cognitive. globalizarea.. Stresul ocupaţional în cariera didactică Conform Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. dar şi în modul de conştientizare şi afirmare a lor în plan comportamental.27) Societatea actuală solicită o redefinire a rolurilor pe care şcoala. în ultima perioadă devin din ce în ce mai stresante. conferindu-i acestuia calităţile necesare efectuării unei prestaţii didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate. al practicii la clasă. evolutivă. 2000. nerecunoaştere. printre care: presiuni economice. şcoala nu mai deţine monopolul în formarea tinerei generaţii. interesul şi atenţia scăzute etc. 2004. Jinga. care interacţionează cu trăsăturile de personalitate ale educatorului. care în final este transpusă în nucleul profesio nalismului didactic. Şcolile. Această instituţie prezintă unele surse de stres pentru cadrele didactice. stresul reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri pentru sănătatea individului.

un management al timpului deficitar. materiale de redactat în număr mare. publicată în anul 2001. climatul organizaţional (politica şi cultura organizaţională. Cercetările din literatura de specialitate evidenţiază că cele mai des întâlnite răspunsuri fiziologice în cazul cadrelor didactice sunt oboseala. insecuritate. printre care: suprasolicitarea. Trebuie menţionat faptul că se poate 81 . relaţiile de muncă (relaţiile cu superiorii. Prin activităţile pe care cadrele didactice le desfăşoară în mediul educaţional. tulburări digestive. simptome cardiace şi hipertensiune. de devalorizare. anxietate. insatisfacţie şi implicare în muncă scăzută. sentimente de neajutorare. zgomot din mediul înconjurător.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . oboseală.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . probleme respiratorii. lipsa siguranţei în muncă). boli cardiovasculare sau chiar dependenţa de droguri.) O altă perspectivă a factorilor care pot genera stres. ce prezintă variaţii în funcţie de contextul în care au loc. Confruntarea în mod const ant cu sursele de stres menţionate anterior prezintă variate consecinţe asupra cadrelor didactice. colegii şi subordonaţii. sentimente de inadecvare şi alienare. lipa de autonomie etc. migrene.. în lucrarea ‖Organizational stress‖. aceştia sunt supuşi la o multitudine de influenţe generatoare de stres. dureri de cap. 3-4 (47-48)/2012 planificare şi programare deficitare (schimbările frecvente în sistemul de educaţie. este prezentată de către Cooper et al. Acesta prezintă şase categorii de factori care pot genera stres: 1. nivelurile şi tipurile de responsabilităţi) 4. evoluţia în carieră (promovarea lentă sau rapidă. tensiune şi durerile scheleto-musculare. Alte cercetări realizate pe cadrele didactice. pierderea apetitului şi apariţia unor infecţii frecvente. panică şi chiar resentimente faţă de conducere. hipertensiune. resurse materiale şi financiare insuficiente. probleme ale somnului sau chiar insomnii. gânduri negative persistente. alcool etc.Anul XIV . de amărăciune. apariţia depresiilor sau extenuărilor emoţionale. anxietate. absenteism ridicat etc. relaţia dintre viaţa profesională şi cea personală (lipsa armoniei între exigenţele profesionale. trecerea de la munca individuală la munca în echipă) şcoala ca un agent stresant (ore de muncă suplimentare. cu scopul de a evidenţia principalele consecinţe ale stresului ocupaţional au adăugat o serie de reacţii emoţionale precum: depresie. Ralph şi Brember (2002) subliniază că alături de aceste răspunsuri fiziologice sunt prezente şi răspunsuri profesionale precum: reducerea performanţelor în muncă. iritabilitatea cu colegii şi chiar crearea unor eventuale conflicte cu aceştia. pierderea încrederii de sine şi scăderea motivaţiei. poziţia ocupată în cadrul organizaţiei (ambiguitatea rolului. exigenţele interpersonale) 2. gradul de participare în luarea deciziilor şi volumului de muncă) 3. retragerea din relaţii suportive. confuzie. tulburări ale somnului şi pierderea vocii. Brown. presiunile intrinseci ale muncii desfăşurate (condiţiile fizice.nr. nivelul de participare şi implicare în luarea deciziilor) 6. Alături de aceste consecinţe se mai pot adăuga şi sentimente de furie. familiale şi sociale) 5.

(Zlate. se poate aduce în discuţie. Tocmai din acest motiv..nr. 604) De asemenea.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 1998). pierdere vocii. Schaufeli et all (2003) evidenţiază că sindromul de burnout la cadrele didactice este caracterizat de trei dimensiuni. iritaţii. în mod corect. absenteism ridicat. În multe dintre cercetări şi studii. performanţe scăzute. ambiguitatea rolului etc. cu diverse consecinţe atât în planul profesional.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Una dintre acestea o reprezintă dimensiunea fizică. în engleză. ticuri nervoase.Anul XIV . întregii organizaţii). Acest sindrom de extenuare este caracterizat prin epuizare emoţională. Tocmai din acest motiv. în ceea ce priveşte reducerea eficacităţii profesionale. va determina o atmosferă sufocantă pentru elevi. până la crize nervoase. În concluzie. 3-4 (47-48)/2012 vorbi despre grade extreme ale anxietăţii. Aceasta reprezintă ‖un proces pe parcursul căruia o persoană ce era cândva productivă şi dedicată muncii sale. În literatura de specialitate. care prezintă epuizarea ca un simptom extern. Sindromul de burnout reprezintă o stare de extenuare fizică şi psihică externă. dar şi faţă de interesul pe care îl manifestă pentru procesul de învăţare. Consecinţele stresului ocupaţional prelungit şi excesiv include şi sindromul de suprasolicitare profesională sau sindromul de burnout. ce se concretizează în atitudini negative faţă de muncă şi sentimente de neajutorare şi ineficienţă. M. creştere sau pierderea în greutate. care pot conduce la simptome fiziologice şi psihosomatice precum erupţii cutanate. dar şi în mediul familial (oboseală. acordarea unei atenţii scăzute în ceea ce priveşte activităţi le zilnice. depersonalizare şi scăderea realizăril or personale. 2007. astfel că dacă acest fenomen apare în clasele primare. Cea de-a treia dimensiune face referire la percepţia cadrelor didactic e. implicare scăzută). A doua dimensiune este cea psihologică. elevi. fizică şi mentală şi se exprimă prin aplatizare afectivă. o altă consecinţă a expunerii prelungite la condiţiile stresante la locul de muncă şi anume apariţia epuizării nervoase.). pentru o diminuare a stresului este necesară abordarea unor modalităţi prin care acesta să fie gestionat. această suprasolicitare la locul de muncă prezintă diverse consecinţe atât în mediul profesional (motivaţie scăzută. de depersonalizare şi de reduce a realizării profesionale apărut la indivizii implicaţi profesional alături de alţii‖. epuizarea nervoasă a cadrelor didactice prezintă o reală influenţă asupra atitudinii pe care elevii o au faţă de mediul educaţional. Maslach şi Jackson (1981) propun următoarea definiţie a burnout -ului ‖un sindrom de epuizarea emoţională. 82 . Nivelul ridicat de stres prelungit este extrem de dăunător pentru sănătatea şi starea generală a tuturor actorilor educaţionali (cadre didactice. conflicte. cât şi în cel familial. cadrele didactice sunt descrise ca având una dintre cele mai stresante şi solicitante profesii. iar dacă acesta apare la liceu.‖ (Goliszek. stresul reprezintă o dimensiune constantă a activităţilor cadrelor didactice. îşi pierde treptat orice interes legat de slujbă sau de profesia sa. În opinia acestuia. p. elevul va prezenta sentimente negative faţă de experienţa şcolară. care distanţează cadrele didactice de la activităţile pe care aceştia ar trebui să le presteze în mediul educaţional.

Anul XIV . S. Formarea cadrelor didactice. B.. B. Ciobanu. Washington DC: Taylor & Franci 9. Pânişoară. R.. Formarea personalului didactic. (2000). New York: Springer 8. (1984).. I. L. D..PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . (1956). C.. Marekeds. Dewe. (2004). T. Girault. Measurement of burnout: a review.nr. Iaşi: Editura Lumen. Sisteme. Stress. Păduraru. A. (2002). O. London: Sage 3. Capotescu. N. În Schaufeli. Cooper. Jinga. M. Tratat de psihologie organizaţional-managerială (Vol.. 2. Lazarus. Iucu. Schaufeli. Zlate. New York: Mcgraw-Hill 10. O‘Driscoll. Stresul ocupaţional: teorii. Pedagogie.. Bucureşti: Editura ASE 4. Bucureşti: MEN 7. M. J. Spice of life or kiss of death? 5. R.II). Professional Burnout: Recent Developments in Theory and Research. S. Diaconu. (2007). Enzmann... Guidance on work – related stress.. Pescaru.. politici. (2006).. M. Folkman. Iucu. B. B.. The stress of life. R. Maslach. (2004). strategii. 3-4 (47-48)/2012 BIBLIOGRAFIE: 1. European Commission. Seyle. Appraisal and Coping. C. M. (2001).... R. (2003). Iaşi: Editura Polirom 83 .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . O. Organizational stress. Bucureşti: Editura Humanitas 6. aplicaţii. H. modele.

3-4 (47-48)/2012 EMOŢIONALITATE. Simona CIF Stress is the abnormal reaction that the organism displays against threating environmental elements. 1994). Factori favorizanţi ai stresului în învăţământul preuniversitar Stresul este reacţia anormală a organismului la factorii de mediu (Luthans. 2006). Whether a teacher comes to master emotional skills or not. 1990). 1997). 1997). 2002). interpretează şi evaluează evenimentele neplăcute cu care se confruntă. Bernard (1990) stipulează că stresul profesorilor este produsul modului în care profesorul reacţionează şi se adaptează la solicitările postului (datoriile zilnice ca şi cadru didactic) şi la ameninţări (acţiunile altora).nr. the management of stress became essentially important. A fi rănit de situaţie sau a profita de ea. 2002). 1994). Sursele de stres pot fi clasificate în: individuale.Anul XIV . Stresorii zilnici pentru profesori pot fi: programul. numit stres profesional. confruntarea cu elevi dificili. Stresul poate fi definit ca efortul individual al persoanei de a face faţă presiunii psihologice sau fizice a mediului asupra acesteia (Griffin. Being harmed by this situation or taking advantage od it mainly depends on the person because stress may either be a factor threatening the organism physically or psychologically or a power which gives energy in dealing with life (Baltaş. Burke&Konarski. Stresul. pregătirea lecţiilor. Cercetări recente s -au centrat pe relaţia dintre stresul cadrelor didactice şi mediul şcolar (Greenglass.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . STRES ŞI INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ LA CADRELE DIDACTICE Drd. 1994 ). este determinat de modul în care o persoană percepe. conflicte cu conducerea instituţiei de învăţământ sau cu colegii. discuţiile cu părinţii (Greenglass et al. 1981) sau e posibil să fie împărţite în două grupuri: individuale sau organizaţionale. Când o persoană simte că nu face faţă cerinţelor şi provocărilor din viaţa sa.. For teachers. depends their successful career as a teacher. experimentează starea de stres. Stresul organizaţional. Blase (1986) a constatat următorul fapt: confruntarea cu toţi aceşti stresori diminuează curiozitatea intelectuală şi poate conduce la o lipsă de implicare a cadrului didactic în pregătirea subiectelor pe care le predă. conform modelului teoriei raţional emotive şi comportamentale (REBT). depinde de persoana în cauză. este interacţiunea dintre condiţiile locului de muncă şi persoană (Ross şi Altmaier. deoarece stresul poate fi ori un factor ameninţător pentru organism ori puterea care furnizează energie pentru a înainta (Baltaş. organizaţionale sau din afara organizaţiei (Gupta. Stresul este un termen general folosit pentru a exprima presiunea la care sunt supuse persoanele (Forrest. (Luthans. 84 .

1984). Cele mai comune conflicte de rol (Byrne. schimbarea standardelor curriculare. Profesorii raportează că se simt obosiţi dimineaţa şi le este greu să înfrunte încă o zi la serviciu. 1999) sunt: cantitatea şi calitatea muncii depuse. de asemenea. 19991). Aceştia prezintă cogniţii de genul: „nu sunt un profesor bun‖ şi încep să se evalueze ca şi persoană nu doar în rolul lor de profesor. Al doilea factor menţionat este cel al depersonalizării. este conflictul sau ambiguitatea rolului (Friedman. fapt ce poate conduce la lipsa de interes personal în ceea ce priveşte comportamentul sau învăţarea elevilor şi la tratarea impersonală a acestora.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . colegi şi părinţi (Friedman. când profesorii consideră că nu au fost instruiţi suficient pentru poziţiile pe care le ocupă. Experimentarea stresului poate avea un efect direct asupra performanţei cadrelor didactice şi. în accepţia de sentiment de oboseală emoţională şi „a fi secătuiţi‖ de către ceilalţi.Anul XIV . Al treilea factor menţionat este sentimentul ineficienţei personale. O altă variabilă importantă. 1990).nr. Maslach şi Jackson au descris câţiva factori care au legătură cu stresul profesorilor. profesorii tind sa raporteze un nivel de stres mai ridicat. Fiecare cercetare a scos în evidenţă faptul că stresul este mai prezent în cadrul liceelor decât în gimnazii (Anderson & Iwanicki. aproximativ 43% dintre profesori sunt expuşi comportamentelor ostile ale elevilor şi 4% sunt ameninţaţi sau chiar atacaţi fizic de elevi. conflictul de rol poate apărea în situaţia în care cadrul didactic trebuie să îndeplinească atât rolul de profesor cât şi cel de a monitoriza alţi colegi. 3-4 (47-48)/2012 În 1981. 1981). aceştia au o cogniţie de tipul:‖este PREA dificil să mai am încă o zi la acest serviciu lipsit de satisfacţii‖.în consecinţă. de exemplu. Şcolile care au expectanţe cu privire la atingerea de obiective măsurabile predispun la un nivel de stres mai ridicat. Profesorii care experimentează un nivel de stres ridicat sunt mult mai preocupaţi cu problemele probabile de comportament ale elevilor şi încep să se concentreze mai mult pe controlul comportamentului elevului decât pe crearea unei experienţe de învăţare stimulative şi captivante (Blase. 2005) raportează că mai mult de jumătate din profesorii care se pensionează înainte de termenul de pensionare acuză suferinţe psihice şi psihosomatice. când politica şcolii cu privire la problemele de disciplină a elevilor nu sunt clare. Alte variabile menţionate în cercetările prezente menţionează că stresul la profesori corelează cu tipul de elevi la care acesta predă şi factori ce ţin direct de şcoală/instituţie. Un alt factor legat de stresul profesorilor (Friedman.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . îndeplinirea cerinţelor unor elevi diferiţi. se implică tot mai puţin. confruntarea cu elevii şi părinţii. Astfel. În cadrul şcolii. indirect. În acest caz profesorii cred că ceea ce fac ei nu au niciun efect asupra elevilor şi. corelată cu stresul. Aceştia menţionează conceptul de extenuare emoţională . percepţia de a fi subapreciat de elevi. Când administraţia şcolii se bazează pe reuşite măsurabile ridicate. Unele cercetări recente (Weber. asupra a ceea ce învaţă elevul. 1991) este mediul fizic reprezentat de şcoală în sine. Conform modelului REBT. Ambiguitatea rolului apare. 85 .

Teama că ceva ni se va putea întâmpla ne ajută să ne activăm forţele pentru a fugi sau a face ceva pentru a scăpa. comportamentele dezadaptative ale elevilor. etc. îl îmbracă excesiv pentru a nu răci. nu iese de loc din casă de teamă să nu i se întâmple ceva rău. să nu consumăm otravă.Anul XIV . Femeile (9. Profesorii/educatorii/părinţii anxioşi sunt neliniştiţi şi mai tot timpul supăraţi. De aceea. Aceasta are efecte benefice şi adaptative în anumite situaţii. 86 . este bine că îngrijorarea ne ajută să ne asigurăm când trecem strada. Se estimează că depresia va fi a doua cauză a morţii după bolile cardiovasculare până în anul 2020. extenuare emoţională. de exemplu. lipsa implicării. plâns facil. au ridicat greutăţi. Anxietatea sănătoasă ne menţine viaţa. cele de pericol. lipsa suportului din partea conducerii şcolii şi intensitatea/încărcarea activităţii. adicţii (tutun. Femeile sunt afectate într -un procent mai mare de această tulburare (30%) iar rata bărbaţilor este mai crescută decât se considera anterior. există multe tipuri de anxietate. 3-4 (47-48)/2012 Emoţiile profesorilor în mediul preuniversitar Depresia la cadrele didactice Tulburările depresive afectează aproximativ 10% din populaţia SUA (în România nu există date statistice relevante la acest moment). nu îi permite copilului să alege pentru a nu cădea. cum sunt. Anxietatea sănătoasă – vigilenţa. însă. precauţia – ne ajută să obţinem ce vrem şi să evităm ceea ce nu dorim . etc.). Riscul cel mai mare îl reprezintă grupa de vârstă 35-49.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . tulburări de somn. alcool) Anxietatea la cadrele didactice Teama este o caracteristică a speciei umane. Imaginaţi-vă o persoană care refuză să treacă strada pentru a nu suferi un accident.3%). problem cardiovasculare. numărul crescut de elevi la clasă. Consecinţele depresiei la profesori pot fi: probleme familiale. lipsa stabilităţii emoţionale şi comportamentale la locul de muncă (agresivitate fizică şi verbală.nr. Anxietatea nesănătoasă. migrene. etc. să evităm să umblăm noapte pe străzi.6%) sunt mai predispuse să facă depresie decât bărbaţii (6. să conducem cu viteze rezonabile. extenuare fizică. absenteism.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . etc. Aceştia văd pericole peste tot. insomnia. Un raport al Agenţiei Europene pentru Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă din 2007 a menţionat primii 5 factori stresori pentru cadrele didactice ca fiind: suprapunerea de roluri. Din păcate. Gândiţi-vă la oameni care în situaţii disperate au făcut lucruri care în mod normal nu le-ar fi putut face: au alergat cu viteză mare. se uită dezorganizat în toate direcţiile înainte de a trece şi cauzează astfel un accident. au sărit de la înălţimi mari. ne afectează viaţa de zi cu zi. Cercetările din Marea Britanie au relevant faptul că 1 din 10 persoane care lucrează în educaţie vor dezvolta depresie pe parcursul unui an de zile. îngrijorarea. 15% din persoanele care suferă de depresie se sinucid (NIMH).

într-un studiu experimental. În studiu au participat mai mulţi profesori la care s-a înregistrat în format audio desfăşurarea a câte patru ore la clasă. Toleranţa scăzută la frustrare şi agresivitatea la cadrele didactice În Romania.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . implicaţii profunde: tu eşti responsabil pentru propriile emoţii şi acţiuni. creşterea pulsului.nr. creşterea ritmului respiraţiei. emoţiile şi comportamentele tale disfuncţionale sunt produsul gândurilor tale iraţionale. ignorarea mesajelor elevilor. (1997) au explorat relaţia dintre nivelul de anxietate al profesorilor şi comportamentul disruptiv al elevilor în clasă. sunt. dacă vei adopta o perspectivă bazată pe raţionalitate vei experimenta un nivel mai ridicat al acceptării de sine şi a altora care îţi va aduce mai multă satisfacţie în viaţă. mâini reci sau calde. creşterea presiunii arteriale. insomnie. disconfort abdominal. Comportamentele neadecvate ale cadrelor didactice includ: evaluarea neobiectivă.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . realizat pe elevi de liceu a descoperit că cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor faţă de elevi.Anul XIV . adresarea de injurii. senzaţie de înec. Este clar că din studiul prezentat nu poate fi inferată o relaţie cauzală între cele două variabile (nivel de anxietate şi comportamente disruptive). absenţa răspunsului la solicitări. În concluzie managementul anxietăţii reprezintă un element de bază al training-ului profesorilor. amorţirea picioarelor. 3-4 (47-48)/2012 Morton et al. tremurături. Evaluând înregistrările audio obţinute. aşa cum sunt percepute de aceştia din urmă. însă. S-au făcut de atunci numeroase studii ştiinţifice care demonstrează eficacitatea acesteia în prevenirea şi tratarea tulburărilor emoţi onale. dat fiind faptul că frecvenţa problemele comportamentale ale elevilor poate fi atribuită creşterii nivelului de anxietate al profesorilor. adresarea de injurii/ jigniri. Havarneanu (2009). rezultatele au sugerat faptul că odată cu reducerea nivelului de anxietate al profesorilor. presiune la nivelul pieptului. se reduce implicit frecvenţa şi intensitatea comportamentelor de deranjare a orelor de către elevi. excluderea de la ore. Simptomele anxietăţii: Respiraţie întretăiată. evaluarea neobiectivă. intimidarea elevilor. ameţeli. pierderea apetitului. lovire şi pedepse fizice Modelul cognitiv al inteligenţei emoţionale (Albert Ellis) Terapia Raţional Emotivă şi Comportamentală (REBT) a fost dezvoltată de Albert Ellis încă din 1955. autorul a constatat o corelaţie pozitivă semnificativă între comportamentele disruptive ale elevilor şi nivelul de anxietate al profesorilor. ironia. stări de greaţă şi vărsături. lovirea. În schimb. transpiraţie. 87 . senzaţie de leşin. ameninţarea. nervozitate permanentă. dat fiind faptul că nu se ştie cu exactitate dacă anxietatea produce comportamente disruptive. discriminarea. în ordine descrescătoare: folosirea tonului ridicat. REBT se bazează pe conceptul conform căruia emoţiile şi comportamentele rezultă din procesarea cognitivă a informaţiei şi că este posibil ca prin modificarea acestui proces oamenii să ajungă să se simtă mai bine şi să-şi modifice comportamentele. efectuat de C. clipitul ochilor. Terapia Raţional Emotivă se bazează pe câteva principii simple care au. or că aceste tulburări comportamentale cauzează anxietatea profesorilor.

Emoţiile sunt de două feluri: funcţionale (ne ajută să ne atingem scopurile şi să rezolvăm A -urile dacă acestea sunt modificabile – am picat la examenul de atestare. oamenii. toţi oamenii au anumite scopuri (de a rămâne în viaţă şi de a fi fericit sau satisfăcut – a fi productiv. tendinţa noastră omenească este de a ne supăra cu privire la aceste probleme. a fi respectat). Astfel.nr. Ceea ce simţim şi facem nu este cauzat de ceea ce se întâmplă.Anul XIV . a reuşi în ceea ce faceţi. Situaţiile de viaţă nedorite.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 2003).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . În Terapia Raţional Emotivă se face o distincţie clară între problemele practice şi cele emoţionale. evenimentele de viaţă nu cauzează direct emoţia. de asemenea. reprezintă probleme practice care necesită anumite soluţii pentru a fi rezolvate. În general. covorul pătat poate fi curăţat. etc) şi nemodificabile (nu pot fi schimbate – decesul unei persoane. B – gânduri. că anumite caracteristici biolo gice ale individului pot afecta emoţiile şi comportamentele. C-urile – consecinţele (emoţii şi comportamente). tratamentul necinstit al altora faţă de noi. o cicatrice. copilul poate să înveţe să asculte. fapt ce atrage atenţia terapeuţilor că există limite pentru schimbare. ceilalţi ne tratează fără respect. ci de ceea ce gândim noi despre ceea ce se întâmplă. În momentul apariţiei acestor bariere oamenii reacţionează diferit. Evenimentele activatoare pot fi de două feluri: modificabile (pot fi schimbate: soţul poate să mă ajute în viitor. Sistemul de credinţe al persoanei este văzut ca fiind produsul atât de natură biologică. îşi creează propriile emoţii din modul în care gândesc. În mod regretabil. copiii nu ne ascultă. învăţ şi dau data următoare sau să mă adaptez la A dacă acesta nu poate fi modificat – mi s-a retras atestatul) şi 88 . După cum am văzut mai sus. A – eveniment activator (ceea ce se întâmplă – poate fi un eveniment exterior sau un gând) 2. situaţiile dificile. suntem bolnavi). În cadrul programelor de Educaţie Raţional Emotivă se încearcă abordarea problemelor emoţionale cu scopul creşterii capacităţii persoanei de a găsi mai uşor căi de rezolvare a problemelor practice care să nu implice suferinţă emoţională. În activităţile de zi cu zi apar evenimente care ne împiedică în a atinge aceste scopuri (nu reuşim să facem ceea ce ne-am propus. păreri despre ceea ce se întâmplă (ce cred eu despre A) 3. C – consecinţe: emoţii şi comportamente (ce simt şi fac în urma a ceea ce gândesc) Credinţă iraţională (B) Credinţă raţională (B) Emoţie disfuncţională (C) Emoţie funcţională (C) Eveniment negativ (A) Eveniment negativ (A) A-urile – evenimentele activatoare (ceea ce se întâmplă). 3-4 (47-48)/2012 REBT susţine. cât şi dobândită prin învăţare (Ellis. etc). idei. creând astfel un alt fel de probleme – problemele emoţionale. ABC-ul cognitiv are următoarele componente: 1.

anxietate. tristeţe. ideile despre A (ce cred eu despre ce se întâmplă). Cogniţiile 89 . însă funcţionale. mânie. ne ajută să obţinem ceea ce dorim. conduc la comportamente care ne rănesc pe noi înşine. Prelucrarea informaţiei se face la trei niveluri: cogniţii descriptive. 1962. 3-4 (47-48)/2012 disfuncţionale (nu mă ajută să găsesc soluţii la A şi nici să mă adaptez la situaţie în cazul în care aceasta nu poate fi modificată). sunt exagerări ale evenimentelor. nu ne ajută să obţinem ceea ce dorim. În tabelul următor sunt prezentate variantele funcţionale pentru diverse emoţii disfuncţionale. nu depresie). ruşinea. sunt inflexibile şi rigide. resentimente anxietate (teamă puternică) depresie vinovăţie Emoţie negativă funcţională dezamăgire îngrijorare supărare părere de rău B-urile – credinţele. inferenţiale şi evaluative. conduc la emoţii disfuncţionale (furie. care ne afectează deciziile şi capacitatea de adaptare sunt: furia. Cogniţiile inferenţiale (gânduri automate) trec dincolo de descrierea informaţiei activatoare (ex. Putem să avem emoţii negative. regret. Emoţie negativă disfuncţională furie. faţă de alţii şi faţă de viaţă („trebuie‖. decizii drastice) Gândurile iraţionale au următoarele caracteristici: distorsionează realitatea (sunt o interpretare greşită a ceea ce se întâmplă). ―faptul că nu am făcut o lucrare bună înseamnă că nu am să reuşesc niciodată în acest domeniu‖). sunt formulate sub formă de pretenţii faţă de sine. gelozia. implică nişte căi ilogice de a ne evalua pe noi înşine. nu vinovăţie. vă feresc de a complica situaţia sau de a intra în probleme serioase (certuri. „mi se cuvine‖). distrugeri. pe alţii sau viaţa în general. 1994). disperarea.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . pe alţii sau lumea.Anul XIV . Cogniţiile descriptive sunt cogniţii care descriu evenimentul activator (ex. depresia.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Credinţele noastre (B-urile) sunt de două feluri: raţionale (conduc la emoţii adaptative. Emoţiile disfuncţionale. ne ajută să rezolvăm sau să ne adaptăm la evenimentele de viaţă) sau iraţionale (nu ne ajută să găsim soluţii nici să ne adaptăm la ele în cazul în care acestea nu pot fi modificate). nu furie. părerile. vinovăţia. vinovăţie. depresie). sunt formulate sub formă de preferinţe sau dorinţe. „e neapărat necesar‖. anxietatea (teama puternică). complică situaţia şi pot duce la probleme serioase (Ellis. Gândurile raţionale au următoarele caracteristici: derivă din realitate. sunt flexibile şi ne ajută să ne adaptăm. E bine de reţinut faptul că nu toate emoţiile funcţionale sunt pozitive.nr. ―nu am făcut o lucrare de dizertaţie bună‖). conduc la emoţii adecvate chiar dacă ceea ce se întâmplă este neplăcut (iritare.

(3) cerinţe faţă de lume (lumea trebuie să).Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 1994) a definit în urma a numeroase studii patru cogniţii evaluative. respectat. hipertensiune. Downs. plictiseală. Albert Ellis (Ellis. vinovăţie. ulcer gastric (Downs. epuizare. a judeca valoarea cuiva ca şi persoană în funcţie de comportamentele izolate ale acestuia. 1962. ―nu mai pot‖ şi se bazează pe ideea că cineva nu poate suporta un anumit eveniment sau circumstanţă. disforie. (2) cerinţe faţă de ceilalţi (ceilalţi trebuie). Consecinţele stresului asupra profesorilor Majoritatea cercetărilor în domeniu sunt de acord că consecinţele stresului asupra persoanei pot fi clasificate în trei categorii: psihologice. nelinişte. ―mai rău nu se poate‖. REBT sugerează că sunt trei cerinţe absolutiste de bază: (1) cerinţe faţă de sine (eu trebuie). Evaluarea globală: este caracterizată de evaluarea persoanei cuiva (sine sau alţii) în funcţie de comportamente lor (eşecuri sau reuşite). deoarece nu generează direct reacţii afective. scăderea sistemului imunitar. Catastrofarea: are loc când cineva exagerează consecinţele evenimentelor din trecut. insomnie. văzându-le ca pe cele mai rele lucruri care ar putea avea loc. stimă de sine scăzută şi probleme nerezolvate (Harrison. Consecinţele fizice (sănătatea fizică) ale stresului cuprind simptome precum: tensiune ridicată. Cogniţiile evaluative sunt numite cogniţii calde deoarece cauzează apariţia reacţiilor afective (David. Consecinţele psihologice (sănătatea psihologică/sănătate mentală) include răspunsuri precum satisfacţie scăzută la locul de muncă.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 90 . 1990). Urmează adesea catastrofării şi poate descrie cerinţe conform cărora anumite lucruri nu ar trebui să se întâmple. Consecinţele comportamentale sugerează modul în care indivizii tind să reacţioneze când sunt stresaţi.nr. Toleranţa scăzută la frustrare: este caracterizată de cuvinte precum ―nu pot suporta‖. apatie. furie. În 1998 lista consecinţelor psihologice a fost completată de Caplan şi Harrison cu anxietate. prezent sau viitor. a reuşi) sunt necesităţi fără de care nu am putea trăi. evitare. nemulţumire. fizice şi comportamentale. Comportamentele sunt semnele cele mai uşor de observat şi apar cel mai devreme (înaintea consecinţelor psihologice sau fizice). stimă de sine scăzută. 2007). 3-4 (47-48)/2012 descriptive şi cele inferenţiale se numesc şi cogniţii reci. accidente. ulcer. lipsa dispoziţiei. frustrare. Cu alte cuvinte. Catastrofarea este caracterizată de cuvinte precum: ―groaznic‖. precum şi că anumite circumstanţe (a fi iubit. migrene. astm. ―catastrofal‖. depresie. iritabilitatea. Credinţele evaluative sunt de patru tipuri: Trebuie cu necesitate: se referă la modul în care oamenii au anumite cerinţe absolutiste formulate sub forma: trebuie cu necesitate – crezând că anumite lucruri trebuie sau nu trebuie să se întâmple. retragere. boli cardiovasculare. 1978). creşterea nivelului de colesterol. Driskill şi Wuthnow (1990) au remarcat că experienţierea stresului este corelată cu depresia.Anul XIV .

de vulnerabilitate. lumea e aşa cum e. Fiţi atentă la ce simţiţi. consumul de alcool. Un mare procent de oameni pierd timpul cu situaţii asupra cărora nu au control şi se plâng. aş prefera să fie diferită. nu suport. Începeţi să practicaţi o gânduri precum: ‖Nu îmi place situaţia. hai mai bine să nu pierd timp stresându -mă şi să văd ce pot face. raţionale. citiţi.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .‖ Practicaţi gândirea realistă.Anul XIV . abuzul recreaţional de droguri. În viaţă lucrurile nu sunt simple şi uşoare. În plus. Sunteţi cea 91 . Lăsaţi la o parte lucrurile mai puţin importante şi faceţi ceva ce vă place. Notaţi totul pe hârtie. violenţa. Reevaluaţi-vă motivaţia pentru care predaţi. Nu uitaţi: gândurile duc la emoţii. Identificaţi în gândirea dvs. ce gândiţi şi cum reacţionaţi în acele situaţii. frustrantă. De cele mai multe ori ne încărcăm cu sarcini mai puţin importante care ne consumă mult timp. Aplicaţii practice pentru cadrele didactice Creşteţi-vă toleranţa la frustrare. nu e capătul lumii. ce opţiuni sunt. nu îmi place însă pot suporta. retragerea. Eliminaţi sarcinile lipsite de importanţă. lovitul. Faceţi sport. sau orice altceva ce vă ajută să vă încărcaţi bateriile. În acest caz. înşivă. Stresul este răspunsul nostru la problema practică cu care ne confruntăm. e groaznic. Dacă doriţi să schimbaţi emoţiile este nevoie să schimbaţi gândurile. mâncatul în exces. 3-4 (47-48)/2012 Cercetările au asociat cu stresul următoarele comportamente: fumatul. Ulterior luaţi situaţie cu situaţie şi modificaţi gândurile iraţionale cu altele. Identificaţi situaţiile în care vă stresaţi. sunt la fel de valoros ca toţi ceilalţi chiar dacă nu îmi ies toate lucrurile aşa cum îmi doresc. investiţi timp şi energie în a vedea cum puteţi îmbunătăţii lucrurile. A gândi realist înseamnă a accepta lucrurile asupra cărora nu ai control şi a depune eforturi cu privire la lucrurile care se pot schimba. evitarea (Quick. faceţi-vă o agendă zilnică de activităţi ierarhizate după importanţă acestora şi începeţi cu cele mai importante dintre ele. Este important să ne gestionăm bine timpul şi să prioritizăm activităţile. Dacă atunci când întâmpinăm o situaţie neplăcută. 1986). Această listă reprezintă punctele dvs. Gestionaţi-vă bine timpul. în loc să vă plângeţi sau să vă stresaţi. Luaţi-vă timp pentru dvs. nu facem altceva decât să îngreunăm situaţia cu care deja ne confruntăm. nu sunt bun de nimic şi înlocuiţi-le cu: aş prefera. Practicaţi aceste gânduri până devin obişnuinţă. În orice profesie.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . de a rămâne în sistem. este mai eficient să acceptaţi lucrurile pe care nu le puteţi schimba aşa cum sunt şi să nu pretindeţi ca realitatea să fie diferită. Chiar vreţi să predaţi? Vă place ceea ce faceţi sau o faceţi pentru că nu aveţi ceva mai bun la momentul acesta? Indiferent de răspunsul pe care vi-l daţi la această întrebare este bine să acceptaţi faptul că este alegerea dvs.nr. irosind astfel timp şi energie care ar putea fi investite în alte direcţii. gânduri de genul: trebuie. dar mai ales ca şi cadru didactic care lucrează cu oameni (adulţi şi copii) este nevoie să vă luaţi timp pentru dvs. noi ne stresăm. plimbaţi-vă. strigatul. mi-ar plăcea. însă pot suporta. Scrieţi o listă cu situaţiile în care vă stresaţi.

Dacă nu aveţi grijă de dvs. C. Cartwright. Iaşi. Stress in the workplace: Past. Parker (Eds. Învăţaţi să recunoaşteţi semnalele pe care vi le transmite organismul când sunteţi stresat. ţineţi-vă respiraţia pentru trei secunde şi expiraţi lent în trei secunde. New York: McGraw-Hill. (1993). Cea mai simplă metodă de relaxare este respiraţia în trei timp. În mare parte acesta poate fi con trolat. (Ed. New York: McGraw Hill. Cadrul didactic are acum la dispoziţie o paletă largă de tehnici pe care le poate folosi în beneficiul său şi al elevilor cărora le predă. C. 59 de principia de pedagogie practică.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Lazarus. H.Anul XIV . A.A. Spaulding. Ion-Ovidiu Pânişoară. Psychological Stress and the Coping Process. 8.(1967). PA: Whurr Publishers. present and future (pp. 2. 3-4 (47-48)/2012 mai importantă persoană din viaţa dvs. Appraisal and Coping. (1997). The Handbook of Emotional Intelligence. Inspiraţi încet în trei secunde.S. The stress of life. R. 92 . Profesorul de succes. Beck. nu veţi putea să aveţi grijă de ceilalţi. 3.). present and future. California: Jossey-Bass 6. California: Sage Publications. R. (1966). Stresul este reacţia organismului la stresori. Stress. 4. Lazarus. New York: International Univeristies Press. & Folkman. 7. Învăţaţi şi practicaţi o metodă de relaxare care să vă ajut e.). Thousand Oaks.nr. S.). C.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Travers.L. J. Relaxaţi-vă.S. Editura Polirom. & Cooper. 130–163). (1976). BIBLIOGRAFIE: 1. Cognitive therapy and the emotional disorders. New York: McGraw-Hill. New York: Springer Publishing Company. (1984).T.. Stress in teaching: Past.. Managing Workplace Stress. Selye. 5.D. Bar-On. Motivation in classroom. & J. (2001).L. Philadelphia. Dunham (Ed. S. 2009. In J.

cu înţelesul de "a trage (din) greu". al tuturor.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . cu alte cuvinte. în domeniul educaţional studiile realizate sunt relativ puţine şi s-au desfăşurat în arealul american. Această amplitudine de informaţii este impresionantă. dar nespecific – influenţa nocivă pentru om. ajungându-se la o nedorită atribuire de sensuri. Cu toate că terminologia de stres are o etimologie complicată2. cât şi cultural-organizaţionale. discuţii şi comentarii în limba română.FACTORI ŞI DETERMINANŢI Lector univ. Totuşi. suferinţã". ţinând cont de factorii şi manifestările generale. cercetări. Deşi o meta-analiză a unor multiple studii arată că factorii şi dimensiunile declanşatoare.nr. 93 . presiune. ci şi publicul larg. şi derivate din latinescul "strictus". ce aveau înţelesurile de "constrângere.Anul XIV . Definiţii şi modele de interpretare Dimensiune psihologică. forţã. ca şi cauzele dispun de foarte puţine variaţii. Cristian BUCUR Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Universitatea din Bucureşti Deşi un termen relativ nou în domeniul ştiinţific (introdus de Canon şi Selye în 1935 şi 1936). însă. tensiune. Termenul de "stres" desemneazã o serie de substantive înrudite ca înţeles. 2 Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language explicã etimologia cuvântului "stres" ca provenind parţial din abrevierea cuvântului englezesc "distres".000 de referinţe. stresul psihic a pătruns în limbajul cotidian prin intermediul limbajului ştiinţific. constrângere etc. fenomenul stresului (mai ales la nivel educaţional) implică o configuraţie culturală. efort. Considerăm că o asemenea răspândire poate să rivalizeze chiar şi cu noţiunile de psihanaliză care au acaparat într -un mod neaşteptat nu doar specialiştii din domeniile psihologiei şi medicinii (şi nu numai). 3-4 (47-48)/2012 STRESUL PROFESIONAL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR . cărţi) în engleză aflate în biblioteca online şi până la ~630. recenzii. care au făcut trimitere la cuvântul stres. manifestările. socială şi structural-organizaţională specifică. participiul trecut al lui "stringere". care au ca punct central termenul şi conceptul de stres: ~230. el se regăseşte din plin în vocabularul nostru. păstrând. cuvântul stres a căpătat astăzi o utilizare atât de largă încât se află în vocabularul activ al majorităţii oamenilor.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . particulare atât cultural-sociale. trebuie identificate configuraţiile specifice. un element comun. O simplă căutare pe internet ne poate arata volumul imens de studii. documente. dr. studii.000 de lucrări (articole. consideraţii şi discuţii. parţial din cuvântul "estrece" din vechea francezã. Câteva preocupări mai intense din zona europeană au avut c a promotori UK şi ţările nordice. povarã. solicitare. dar cu nuanţe ce pot diversifica sensul: încordare.

până la unele mai sintetice (vezi Mihai Golu. ne-am oprit în cercetările noastre asupra teoriei dublei aprecieri.  stresul este produs de o tensiune. Adepţii acestui model consideră dificultatea de adaptare presupusă de stres ca fiind o reprezentare la nivel personal a unei tranzacţii particulare. plecând de la geneza conceptului de „sindrom general de adaptare‖ a lui Selye. Potrivit teoriei lui Selye. Selye vorbeşte despre stres ca fiind sindrom general de adaptare pentru a desemna un ansamblu de reacţii adaptative ale organismului la acţiunea nespecifică a unor “agresori fizici”. experimentate de subiect. competenţe. stresul să fie definit drept orice răspuns al organismului consecutiv oricărei cereri sau solicitări exercitate asupra acestui organism. dar şi extern. Câteva dintre acestea sunt utile:  o stare care vizează adaptarea la noile condiţii de mediu. H.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . care afirmă că este vorba despre reacţia individului faţă de o situaţie sau eveniment care îi ameninţă echilibrul mental sau psihologic. de rezistenţă şi de epuizare. Una dintre abordările mai recente este oferită de sociologii Chelcea şi Iluţ. stresul este o reacţie individuală. pe de o parte. Modele de înţelegere ale stresului Deşi multiple.  mecanismele intrate în joc sunt atât la nivel intern. Există mai multe puncte comune în abordările conceptuale ale stresului. în 1976. stresul este o stare psihologică negativă implicând atât emoţii. Multiple definiţii au fost oferite şi în literatura de specialitate românească. Din acest punct de vedere. 3-4 (47-48)/2012 Cea mai răspândită definiţie este aceea conform căreia. 30 de ani mai târziu. o agresiune la adresa organismului (în general regăsită în definiţiile cercetătorilor români). după cum afirma Lazarus.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. cât şi la nivel psihologic.răspunde la întrebarea: Am cumva vreo problemă? Recunoaşterea unei probleme la nivelul persoanei este însoţită de o serie de stări afective negative. o stare psihologică sau mentală ca răspuns la acţiunea unui stressor. ea este considerată din perspectiva a două idei directoare: nivelul primar (definit în termeni de cereri.Anul XIV . Paul Popescu Neveanu ş. şi rezultatul interacţiunii dintre exigenţele mediului şi resursele individului.a. ulterior.). SGA („sindromul general de adaptare‖) presupune 3 faze: de alarmă. cât şi cogniţii trăite. 94 . pe de altă parte. abilităţi.  modificările generate de această stare sunt diverse (nespecifice) atât la nivel fiziologic şi biologic. Aceasta presupune modele tranzacţionale . dar şi elemente diferenţiatoare. constrângeri şi suport) . fiind percepute ca un disconfort sau vătămare. de la abordări mai analitice (vezi cea oferită de Ioan-Bradu).  răspuns la orice solicitare a mediului ( în special în concepţia cercetătorilor străini). care pornesc de la modelele interacţioniste. pentru ca. Dacă iniţial aprecierea presupune o latură evaluativă care dă sens tranzacţiei. problematice între acea persoană şi mediu.

sau când rezultatul este important pentru persoana (Sells 1970). din contra.se utilizează strategii centrate pe reducerea tensiunii emoţionale. care-i furnizează o legătură afectivă pozitivă (prietenii. acele comportamente de coping sunt importante pentru ea.nr. apoi faptul că nu reuşeşte să adopte comportamentele de coping care să o ajute în adaptare faţă de sarcina/cerere (nivelul secundar) şi dezvoltă starea de stres t ocmai datorită faptului că acea activitate. Conform acestui model putem să distingem mai bine între strategiile de coping şi apreciere. cu atât mai mult când sunt noi şi ambigue.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . un ajutor 95 .Anul XIV .  resursele sociale (suportul social) . stresul este emergent nivelului secundar prin faptul că persoana percepe că nu reuşeşte (nu va reuşi) să găsească strategia de coping şi.reţeaua de susţinere socială a individului. reprezentând ansamblul relaţiilor interpersonale ale ind ividului. sunt utilizate mai frecvent strategiile centrate pe rezolvarea problemei.  credinţe religioase (evenimente stresante sunt considerate ca încercări din partea lui Dumnezeu. pe când cealaltă persoană să nu dezvolte astfel de stări. ori când persoana este anxioasă sau depresivă (Cox & Ferguson. rezistenţa la exigenţele exterioare (capacitatea de a ţine sub control factorii şi evenimentele stresante). dar care nu conştientizează nivelul slab al rezultatelor. dacă situaţia este evaluată ca susceptibilă la schimbare. 1991). şi chiar dacă devine conştientă de acest nivel este neimportant pentru el/ea. în propria capacitate de control asupra stresului. care influenţează atât perceperea situaţiei stresante.răspunde la întrebarea: Ce voi face în acest sens? În concordanţă cu această structură dinamică. prefigurând strategia de coping) .  variabile ambientale. nu poate rezolva problema care ameninţă starea de bine (Lazarus 1976 şi Cox 1990).  caracteristicile situaţiei . dacă situaţia este considerată ca putând fi transformată sau. încercări pe care trebuie să le acceptăm). 3-4 (47-48)/2012 nivelul secundar (este subsumat recunoaşterii existenţei unei probleme şi implică conştientizarea şi acceptarea faptului că este nevoie de o mai detaliată analiză.. care determină tendinţe de a percepe situaţiile de viaţă ca ameninţătoare. deci. dar şi de ce pe un post în care se succed două persoane sau pe două posturi identice se poate întâmpla ca cineva să dezvolte stări de stres.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .natura pericolului. Procesul de evaluare a relaţiilor individ-eveniment este influenţat de:  caracteristici individuale (resurse personale).  persoana B care conştientizează problema (nivelul primar). Putem să luăm ca exemplu două scenarii probabile:  persoana A care nu dispune de abilităţile şi competenţele necesare pentru a îndeplini obiectivele conform unor standarde. cât şi alegerea strategiei. iminenţa etc. ca nefiind controlabilă .). durata. dragoste etc.  trăsături de anxietate.

Cu alte cuvinte.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . aşa cum este individul şi aşa cum sunt relaţiile individ-activitate. Cox propune cinci etape: sursele cererilor forţate către persoană din partea mediului.evaluarea cognitivă a evenimentului (controlabilitatea) şi strategiile de coping (de control efectiv) . presupune consecinţele copingului. Cox. stresul a fost descris ca fiind produs de diferenţele între percepţiile asupra cerinţelor mediului şi percepţiile asupra strategiilor sau comportamentelor de coping.cu cât îl apreciază ca fiind mai mare. informaţii şi aprecieri referitoare la situaţie. din contră. ci ca un proces dinamic mediatizat de alte două procese . aşa cum este activitatea profesională. Este însă absolut necesar de a nu pierde din vedere întregul biopsihosocial p e care îl reprezintă individul uman şi de a aborda problema formării unor conduite adaptative multidimensionale. starea de stres nu îşi are cauzalitatea în prezenţa sau absenţa performanţei şi/sau a comportamentelor de coping.ambele fiind în interacţiune. importantă prin utilizarea ei în informarea şi formarea personalului confruntat cu diferite tipuri de stresuri profesionale şi prezentând diferite caracteristici individuale de rezistenţă sau. Susţinătorii modelului afirmă că este util ca stresul să fie considerat din perspectiva dinamică a aprecierii continue în cadrul unui proces în desfăşurare. financiar). ci la nivelul conştiinţei faţă de respectiva activitate. este foarte important modul în care apreciază individul gradul de susţinere socială . percepţia acestor cerinţe raportate la comportamentele şi strategiile de coping (nivelul primar). dar şi al percepţiei controlului asupra situaţiei. Teoria cognitivă a stresului prezintă aspecte pozitive pentru că nu mai consideră stresul doar ca un stimul obiectiv ameninţător. 96 .nr. nici ca un răspuns emoţional linear. de vulnerabilitate la stres.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dependent de gravitatea acestuia. 3-4 (47-48)/2012 practic (material. accentuează rolul percepţiei persoanei asupra suportului social. faţă de implicaţiile viitoare. Acelaşi autor. cu atât îi creşte sentimentul capacităţii proprii de control a situaţiei şi se reduce efectul negativ al stresului. reducerii sau tolerării exigenţelor. Această nouă concepţie depăşeşte modelul fiziologic al lui Selye (1956) care ignora complexitatea relaţiilor între fiziologic şi psihologic şi mecanismele implicate în stările de stres-distres-eustres. Asociate acestei teorii sunt şi strategiile de coping (ansamblul eforturilor cognitivi şi comportamentali destinaţi controlării. modificările fiziologice şi psihologice ce acompaniază recunoaşterea stării de stres. Este. de asemenea. constă în feedback-ul şi feedforward-ul rezultat din relaţionarea tuturor celorlalte etape.Anul XIV . trăirile emoţionale capătă un filon negativ şi d eseori sunt percepute ca experienţă personală pe care o are individul în starea de stres.

schimbările continue la care trebuie să facă faţă. cadrele didactice au trecut prin multiple măsurători (tensiunea.modul în care membrii instituţiei participă la luarea deciziilor şi care este modul de comunicare. reevaluarea pozitivă etc. conflictul de rol şi percepţia că există o autoritate doar aparentă sau. cât şi pe orizontală.) şi chiar asupra termenilor actuali ai relaţiei individ-eveniment (prin punerea în funcţiune a unor eforturi comportamentale active de înfruntare a situaţiei-problemă în scopul rezolvării acesteia prin confruntare şi/sau elaborarea şi realizarea unor planuri de acţiune. în străinătate Cadrele didactice din managementul administrativ din sistemul educaţional sunt adesea caracterizate prin nivel înalt de stres ocupaţional . noi generaţii semnificativ diferite. în faza de conştientizare.Anul XIV . aparent de sfidare: exagerarea aspectelor şi implicaţiilor pozitive ale situaţiei. acestea fiind percepute ca fiind stresate (Sparsks 1979). informarea. pulsul.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . dezvoltarea carierei. structura organizaţională şi climatul . evidenţierea aspectelor umoristice ale acesteia. factorii specifici activităţii. Din studii multiple s-au desprins câteva categorii de factori stresori la nivel organizaţional: relaţiile sociale la locul de muncă . greutatea. Au fost luate măsuri care cuprindeau trei faze: conştientizarea. minimă. Acestea pot fi canalizate pe modificări asupra sensului orientării atenţiei (deturnând-o de la sursa stresului prin strategii de evitare sau chiar dirijând-o către aceasta prin strategii de vigilenţă). şi eficacitatea supervizării. Cadrele didactice faţă în faţă cu stresul profesional Factori de stres şi măsuri de gestionare a acestora a. condiţiile de muncă din ce în ce mai puţin sigure. creşterea mijloacelor birocratice de asigurare a calităţii conduc pe mulţi dintre tinerii talentaţi şi plini de vise spre deziluzii majore privind activitatea personalului din învăţământ. oricum. aşteptările din ce în ce mai mari din exterior (familie. rolul în organizaţie . dar şi întâlniri de luc ru inclusiv 97 .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . subevaluarea implicaţiilor negative. în faza de informare au fost desfăşurate workshopuri (la care fiecare participant se putea sau nu înscrie).) şi fiecare participant a primit un profil al stării de sănătate. între colegi.ambiguitatea rolului şi a statutului.interacţiunile atât pe linie ierarhică. faza a 3-a a presupus acţiuni concrete de strategii personale. 3-4 (47-48)/2012 cerinţelor externe şi/sau interne care ameninţă sau depăşesc resursele unui individ). scăderea siguranţei locului de muncă. desfăşurarea acţională. nivelul colesterolului etc . societate). asupra semnificaţiei subiective a evenimentului (recurgând la activităţi cognitive.nr.

de aici derivă una dintre recomandările către managerii din sistemul educaţional de a încuraja şi de a recunoaşte munca şi efortul cadrului didactic. slaba posibilitate de a g eneraliza (eroare de tip II). pe când printr-o scorare efectul acestor factori poate să fie mult diminuat. dar a avut un impact minor asupra percepţiilor lor asupra factorilor de stres. altă explicaţie se referă la metoda folosită: scorare. de asemenea. deşi intervenţia asupra factorilor organizaţionali a dovedit o reducere pentru toţi factorii de stres identificaţi la începutul studiului. elevi. de o lipsă de autoritate şi responsabilitate. cadrele didactice nu se identifică în acest pattern al locului de muncă. de a oferi suport. 3-4 (47-48)/2012 cu managementul instituţiei pentru clarificarea factorilor de stres de la nivel organizaţional Kahn 1964 – identifică ocupaţiile cu un nivel înalt de stres ca fiind caracterizate de ambiguitatea rolului şi a statutului. cu toate acestea. totuşi. indicând că personalul didactic din învăţământul primar era supus unor nivelur i mai ridicate de stres. 33% nu ar încuraja elevii să devină cadre didactice. dimpotrivă. în timp ce 20% i -ar 98 .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . chiar şi în urma intervenţiei au rămas pe aceleaşi poziţii respective cu rol semnificativ în nivelul de stres sau. cu un rol minor în acest nivel general de stres. Strategiile de gestionare a stresului conduc la rezultate diferite în funcţie de care sunt cauzele.familie. chiar societate. Cadrele didactice par să ―sufere‖ de o lipsă acută a recunoaşterii eforturilor şi muncii depuse atât de către managerii direcţi. o altă explicaţie constă în mecanismele de gestionare a stresului cadrele didactice dezvoltând strategii mai eficiente decât am putea crede noi Se pare că factorii care au fost identificaţi la început ca fiind puternic streso ri sau slabi stresori. un indicator social general şi nu o caracteristică a profesiunii didactice‖ – 51% dintre respondenţi s-au plasat în jumătatea de dezacord privind această afirmaţie Semnificativ este şi faptul că majoritatea cadrelor didactice afirmă că atmosfera şi condiţiile generale de lucru sunt sub aşteptări şi relaţiile dintre colegi sunt strânse. ierahizare – printr-o ierarhizare se poate ajunge la o concluzie total diferită (că există factori de stres majori). o altă explicaţie pe care ne -o oferă autorii este dimensiunea restrânsă a studiului lor şi deci.Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . în ansamblu. ―burnout-ul cadrelor didactice este. mai degrabă.nr. pot exista multiple cauze: una dintre ele ar putea fi provocată de literatura de specialitate care supraestimează nivelul de stre s experimentat de cadrele didactice sau chiar să existe o polarizare pe cazurile majore inducând un efect de halo asupra întregii populaţii. cât şi de factorii sociali . Media generală a valorilor pe scala de stres s-a dovedit a fi peste medie. Autorii au regăsit de multe ori un nivel de stimă redus asociat nivelului ridicat de stres. nivelul de stres nu era nici pe departe atât de ridicat pe cât se aşteptau autorii. aceasta coincide cu alte cercetări ale lui Ames (1982) şi Cedoline (1982). ~55% au precizat că în ultimii 2 ani au schimbat sau s -au gândit serios să schimbe cariera. dar şi strategiile alese Intervenţia a părut să îmbunătăţească capacitatea cadrelor didactice de a gestiona optim stresul.

 încărcarea postului. comunicarea şi relaţionarea cu diferiţi părinţi. cadrele didactice pot face un curs atractiv.nopţi.  vacanţele de vară. situaţii problematice cu elevii şi studenţii etc . Contexte socio-demografice ale manifestării stresului profesional la cadrele didactice Cadrul didactic este zi de zi confruntat cu activităţi birocratice împovărătoare.  orele de lucru.  domeniul de predare. restul declarând că nu ar face ceva concret fie pentru a încuraja. Cu siguranţă.nr. frustrarea poate apărea atunci când criteriile care sunt obiectivate sunt cele legate de factori care nu-i sunt sub control Alte câteva cauze generatoare de stres sunt legate de ciclul educaţional vizat. respectiv „nu le plac” în activitatea didactică: activităţi / dimensiuni care „ le plac” activităţi / dimensiuni care „ nu le plac”  să lucreze cu elevii/ copiii.  salariul redus. pot elabora materiale interesante şi pline de conţinut. prea puţin ajutor din partea partenerilor educaţionali (diverse instituţii din comunitate). relaţionarea foarte dificilă între administraţie şi cadre didactice. ca şi evaluarea din punct de vedere al percepţiei de control asupra a 14 factori S-a înregistrat un acord surprinzător asupra factorilor cei mai importanţi generatori de stres: motivarea elevilor.  libertatea de a alege metodele  disciplina. lipsa de timp a fost indicată de către toate cadrele didactice.  părinţii/ comunitatea. Persoana cea mai potrivită pentru a oferi asistenţă cadrului didactic în exe rcitarea controlului asupra tuturor factorilor de stres este chiar directorul instituţiei Sunt demne de menţionat concluziile studiului în care directorii din şcolile gimnaziale au fost rugaţi să ierarhizeze 10 factori în funcţie de influenţa lor asupra stresului în activitatea didactică.  colegii. predarea. factori care afectează performanţa sa în clasă. când cadrul didactic petrece timp îndelungat .  hârţogăria.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .  provocarea. salarizarea total deficitară. acest ultim factor este strâns relaţionat cu insatisfacţia faţă de sarcinile non-didactice..  timp insuficient pentru  a-i ajuta pe alţii. planificarea activităţilor pentru elevi cu niveluri foarte diferite de pregătire. 3-4 (47-48)/2012 încuraja. reglementări administrative. de lucru. 99 . elevul.  administraţia. dar.Anul XIV . fie pentru a descuraja tinerii pentru a se orienta spre calea învăţământului Lista de activităţi / dimensiuni care „le plac”.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . weekenduri pentru pregătirea lecţiilor şi a materialelor necesare.  diversitatea de activităţi zilnice. numărul mare de elevi în clasă. îndeplinirea activităţilor. întâmplările deranjante la nivelul procesului educaţional din clasă.  activităţile ce nu presupun  progresele elevilor/ copiilor. până la urmă. gestionarea activităţilor birocratice.  alte cadre didactice. studentul este cel care are responsabilitatea de a interconecta toate aceste materiale în relevanţa individualpersonală.

comunicarea grijii pe care le-o poartă cadrelor didactice. ne precizează autorii. ele percepând mai puţine posibilităţi de promovare. că ele nu le-ar da curs) faţă de viaţa personală sau faţă de familie. într-un studiu publicat în 1986. puşi cu toţii laolaltă şi interacţionând foarte strâns pentru perioade lungi de timp . cu toate că şansele de promovare par să fie identice. Interesante s-au dovedit studiile care implică diferenţele de gen în abordarea stresului. Cadrele didactice au puţine oportunităţi de a se întâlni şi de a interacţiona unii cu alţii. a părinţilor şi a altor membri din comunitate.Anul XIV . de relaţionare afectivă (în special cu membrii familiei). iată factorii care au fost identificaţi ca fiind bine controlaţi: suportul cadrelor didactice în prezenţa elevilor. reducerea întreruperilor în clasă. să existe relaţii armonioase‖. Multe dintre cadrele didactice femei aleg această profesie din dorinţa de a -şi suplimenta veniturile. generând situaţii de stres. 3-4 (47-48)/2012 Esenţa calităţii actului didactic. pentru foarte multe cadre didactice. acceptarea responsabilităţii de a -l ajuta pe fiecare cadru didactic în încercarea sa de a se perfecţiona.nr. Semnificativ de reţinut este că aceleaşi clase comportamentale din cadrul speciei umane s-au întâlnit şi la mamifere. S-a putut sesiza astfel că. Calabrese şi Anderson.iar aceasta este o sursă majoră de stres. este motivarea elevilor de a învăţa.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 100 . iar dacă asociem aceasta şi cu motivaţii foarte diferite ale personalităţii. chiar a lor. în acelaşi timp. În final. a părinţilor. manifest ând alienare şi stres profesional. Winstein arăta că ―şcolile reprezintă grupuri mari de indivizi. diferite. O a doua fază a studiului a presupus ca directorii să evalueze care factori pot fi menţinuţi sub control. Autorii pun semnul egal între simptomele de stres şi cele de alienare. de asemenea. autorii accentuează că aceste femei sunt practic forţate (nu au de ales) să devină cadre didactice cu toate că apar multiple conflicte de rol (pe care. bărbaţii tind spre izolare de problemele familiale şi agresivitate. pare a se subînţelege. Cadrele didactice femei din mediul urban par să aibă un nivel mai ridicat de stres şi alienare (în termenii definiţi de autori). având mai mulţi factori de conflict de rol.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Sistemele şcolare pot impune diverse modalităţi de control şi restricţionare a autonomiei cadrului didactic . chiar şi în cele mai bune situaţii acest demers este foarte dificil.femei. utilizarea unor mecanisme de recompensare mai mult individualizate decât globale. un factor semnificativ este faptul că mulţi dintre părinţi sunt mai mult indiferenţi faţă de ac tul didactic şi educaţia copiilor lor din perspectiva unor acţiuni şi a unei implicări. ne precizează autorii. dacă femeile tind să adopte comportamente de îngrijire şi prietenie.iar noi ne aşteptăm să obţinem eficienţa crescută în multiple tipuri de sarcini educaţionale şi.înţelegem că rolul cadrului didactic devine foarte dificil. arătau că şcolile publice sunt un mediu de alienare pentru cadrele didactice .

Suntem conştienţi că cele două afirmaţii nu au ambele acelaşi nivel de adevăr din punct de vedere logic. cadrele didactice cu un nivel foarte ridicat al locului de control intern par să somatizeze mai mult simptomele de stres.Anul XIV . cei cu un loc al controlului intern foarte înalt par să interiorizeze mult mai dramatic relaţiile şi comunicările din cadrul activităţii didactice. mult mai uşor afectaţi de dificultăţile de comunicare fie cu părinţii. deci.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dar fără a obţine valori ridicate ale coeficientului de corelaţie. considerăm interesante observaţiile de detaliu: temele principale ale relaţiei dintre stres şi nivelul de satisfacţie profesională este dat de relaţiile ierarhice de muncă fie pe verticală. Interiorizarea locului controlului la nivelul încărcării postului. Se pare că datele obţinute de noi confirmă rezultatele altor cercetări privind relaţia între stres şi satisfacţia profesională: corelaţie negativă. ei îşi formează mai puţine debuşee pentru a-şi explica şi accepta situaţii ce nu stau sub propriul lor control. ei sunt. găseşti /ai‖. Locul controlului intern îl conduce pe individ către o asumare mai mare a responsabilităţii proprii în orice tip de activitate (profesională. în România Cercetările realizate de noi asupra populaţiei cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar au arătat specificul fenomenului stresului profesional la noi în ţară. dar şi cu nişte beneficii mai mari? Răspunsul rezidă în asocierea cu tipul de loc al controlului pe care cadrul didactic este dispus să-l utilizeze mai des. din acest punct de vedere. deci. ca şi reciproca sa. Una dintre dimensiunile majore asociate stresului în domeniul educaţional (şi nu numai) este satisfacţia profesională. fie cu ceilalţi colegi.nr. la nivelul relaţi ilor socioprofesionale cu părinţii şi/sau colegii denotă o încărcare personală. cu siguranţă. poate chiar o supraestimare a propriilor capacităţi. în cazul nostru). Pe de o parte. vorbim. Aceasta ne îndeamnă să afirmăm rolul relativ modest ca factor determinant al stresului determinant faţă de satisfacţia profesională. credem noi. un mod de înţelegere de tipul „dacă te zbaţi. În ce măsură aceste două implicaţii presupun o asumare a unui trai „mai zbuciumat‖. spre deosebire de cei cu un nivel înalt al locului de control extern. putem să vorbim despre o dublă implicaţie cognitivatitudinală: cei care obţin beneficii au un nivel de stres mai ridicat.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . pe de altă parte. cu un nivel de stres mai ridicat. Semnificativ este că participanţii cu un nivel al locului de control intern foarte înalt par să resimtă mai puţin stres din surse care sunt legate de 101 . cu toate acestea ele reprezintă. De asemenea. În momentul în care introducem în ecuaţie şi această variabilă ne putem da seama dacă este vorba despre o asumare sau doar despre multiple influenţe a unor variabile particulare. În schimb. tot aceşti respondenţi par să perceapă relaţiile de muncă ca fiind mult mai conflictuale şi să aibă o mai mare încărcare de activităţi profesionale. 3-4 (47-48)/2012 b. Ceea ce este semnificativ de reţinut este că pentru cadrele didactice din învăţământul primar şi preşcolar relaţia între stres şi beneficii presupune o corelaţie pozitivă. despre o asumare de mai multe responsabilităţi. fie pe orizontală şi de specificul organizaţional.

asociate acestui statut. Am putea să adăugăm şi relaţia semnificativă între nivelul de stres şi activitatea de supervizare (pe care o suportă cadrul didactic). Astfel. în acelaşi timp. Cadrul didactic se simte astfel răspunzător şi îşi asumă activitatea şi comunicarea dintr-o perspectivă personală şi prea puţin profesională. poate şi datorită evoluţiilor spectaculoase şi a diferenţelor între copii.nr. Se pare că singura subscală în care cadrele didactice din învăţământul preşcolar par să fie mai stresate este c ea a încărcării postului. cât şi interacţiunile ierarhice cu superiorii. Aceasta poate să aibă la bază atât interacţiunile cu părinţii. în sensul că delimitările şi autonomia (dar şi cerinţele. de asemenea.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . modalităţile de interacţiune între educatoare şi cele între învăţători/ învăţătoare sunt mult mai diferite. detaşată la nivel afectiv. S-ar părea că aceste cadre didactice îşi păstrează focalizarea pe propriile forţe şi capacităţi astfel încât nivelul stresului generat de cauzele restricţiilor organizaţionale este influenţat puternic negativ de nivelul înalt al locului de control intern. cadrele didactice din învăţământul primar par să experimenteze un conflict interpersonal mai acut în domeniul profesional decât colegii din învăţământul preşcolar. încărcarea postului şi simptomatologia de stres. Cadrele didactice din învăţământul primar resimt interacţiunea cu colegii şi celelalte persoane din cadrul activităţii profesionale ca fiind mult mai mult conflictuale decât pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. care pare să cântărească destul de mult atât la nivelul învăţământului primar. anumiţi factori de stres devin semnificativi pentru cei cu un nivel foarte înalt al locului de control intern. Cadrului didactic i se cere o flexibilitate comunicaţională foarte mare în cadrul şcolii primare. deci. astfel încât cadrul didactic consideră că majoritatea covârşitoare a cauzalităţilor activităţii şi rezultatelor trebuie să-i fie atribuite. care solicită mai mult din partea cadrului didactic.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV . solicitările care-l vizează pe cadrul didactic) sunt mai mari în cadrul şcolii primare decât în grădiniţă. putem să sesizăm că există unele specificităţi: conflictul interpersonal. Astfel. locul de control intern de nivel r idicat pare să fie puternic asociat cu strategii de „copping‖ foarte puţin eficiente. Dacă pentru constrângerile organizaţionale nu se înregistrează astfel de diferenţe. la nivel social. Un alt factor asociat este legat de încărcarea postului: asocierea dintre aceste două dimensiuni ne trimite către ideea că mai puţin de muncă înseamnă condiţii mai bune de muncă. cu cât ai mai puţin de făcut. Aici se poate considera chiar o interiorizare şi asumare a unor responsabilităţi (de tip decizional) ce nu decurg din rolul şi statutul didactic. cu atât eşti mai puţin stresat de încărcarea postului O altă variabilă a cercetărilor noastre a încercat să evidenţieze dacă specificul activităţii didactice (preşcolar sau primar) influenţează nivelul stresului resimţit. cât şi preşcolar. multe dintre 102 . 3-4 (47-48)/2012 constrângerile organizaţionale. de asemenea. dar care sunt. tot cadrel e didactice din învăţământul primar par să aibă o simptomatologie mai accentuată (mai largă sau mai acută) decât cei din învăţământul preşcolar. Cert este că activităţile pe care le fac cadrele didactice din învăţământul preşcolar par să fie percepute ca mult mai diverse şi mult mai solicitante. Pe de altă parte.

cât şi de disponibilitatea personală de a sacrifica anumite lucruri şi de a da de la tine.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . elemente pe care cadrul didactic trebuie să le îndeplinească şi pe care trebuie să le urmărească în activitatea sa. dar şi cu adulţii: părinţi. există diferenţe semnificative în modul de comunicare şi în cel de raportare la copil. preluarea activităţilor unei colege bolnave sau care este la examene sau care are cursuri. De asemenea. 3-4 (47-48)/2012 activităţile educatoarelor au o mai mare doză de implicare emoţională şi de angajament faţă de copii. cât şi dificultăţi de ordin personal în găsirea şi ut ilizarea strategiilor de copping eficiente pentru atât de multe tipuri de relaţii interumane: este vorba despre interacţiunile cu copiii. de depăşire a unor timpi programaţi sau a unor atribuţii foarte specifice. poate să fie total diferită de cea a cadrelor didactice cu mai multă experienţă. tip cine a făcut până acum această activitate o va face şi de acum înainte. ca şi elementele de obiectivitate şi de implicare preponderent raţională într-un domeniu. de înţelegere.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . implicarea pe care o au cadrele didactice tinere. dar fără ca această diferenţă să fie semnificativă statistic. ca şi relaţiile interpersonale la nivel profesional sunt elemente de maximă importanţă în managementul resurselor umane . de se angrena în anumite activităţi pare să fie mai facilă adultului. În virtutea celor sesizate. pentru învăţământul primar strategiile motivaţionale aplicate elevilor trebuie să fie diferenţiate. Un alt factor de influenţă este felul în care se relaţionează cadrele didactice în interiorul instituţiei de învăţământ şi reuşesc să-şi gestioneze activităţile. să scadă.nr. Elevul nu mai poate fi implicat la fel de uşor în activităţi în clasa a III-a ca în clasa I sau în clasa pregătitoare. părinţi care întârzie în a-şi duce/ lua copilul de la grădiniţă. astfel. cadrele didactice cu mai multă experienţă par să se implice mai mult sau să -şi asume mai multe responsabilităţi decât cele cu mai puţină experienţă. trebuie să se modifice cel puţin o dată sau de două ori pe an. în general. O altă problematică privind încărcarea cu activităţi este legată de dinamica motivaţională a elevilor/ copiilor. Dacă pentru învăţământul preşcolar sistemul motivaţional al copilului rămâne centrat pe latura afectivă şi convingerea lui de a participa. acomodarea cadrelor didactice cu mai puţină experienţă la volumul de muncă poate să însemne o durată de timp de peste 2 ani de zile. Încărcarea postului. fac ca şi disponibilităţile de compasiune. ele pot însemna atât disfuncţionalităţi de ordin organizaţional privind coerenţa şi coeziunea grupului de activitate. din acest punct de vedere. trebuie să luăm în calcul factorul de management care poate influenţa semnificativ asumarea de responsabilităţi şi încărcarea postului. Astfel.Anul XIV . rezultatele obţinute în urma studiilor noastre relevă o prezenţă semnificativ mai mare a simptomelor fizice ale stresului o dată cu acumularea unei experienţei profesionale din ce în ce mai bogată. de generozitate. nu trebuie să uităm că tendinţa de standardizare. trebuie să implice din ce în ce mai mult familia. Această perspectivă ne arată că activităţile sunt mai „flexibile‖ în interesul copilului şi nu pot ţine cont întotdeauna de lucrurile riguros standardizate. colegi sau parteneri educaţionali. gestionarea 103 . prin luarea în considerare a tuturor dimensiunilor stresului. Dacă vom privi fenomenul stresului din perspectiva experienţei acumulate în activitatea didactică. este vorba atât de rutine comportamentale.

1997 Administration Quarterly. Educational Administration Quarterly. R. 33/1997 vol1 http://eaq.com/cgi/content/abstract/33/1/7 Eve Kikas.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . În loc de concluzii Demersul nostru a plecat de la o lipsă de studii asupra relaţiei dintre profesia şi profesioniştii din educaţie (cu precădere în învăţământul preşcolar şi primar). înţelegerea parţială şi doar empirică a motivaţiilor şi percepţiilor interne ale acestor profesionişti. o percepţie a unei încărcări prea mari. deci.com/cgi/content/abstract/38/3/372 Charles V. ca şi de management organizaţional într-un domeniu care ar trebui să ne preocupe mai mult şi ca „resursă umană‖ reală şi nu „serviciu de personal‖.sagepub.nr. S-a evidenţiat faptul că strategiile interpersonale se îmbunătăţesc vizibil.sagepub. Cu alte cuvinte. Dedrick. Herbert Teacher Motivation and School-Based Performance Heneman.Carolyn Kelley. James Job Satisfaction in Educational Organizations: A F. Hawkes and John K. atunci când sunt implicate activităţi pe toată instituţia educaţională). Credem că este doar un început pentru a lansa noi studii şi a clarifica modalităiţile de recrutare. BIBLIOGRAFIE: 1. Thompson. relaţiile interpersonale capătă o mai mare fluenţă şi fluiditate. http://spi. fie încep să funcţioneze diferit. http://eaq. la început. School Psychology International. McNamara and John R.Anul XIV .com/cgi/content/abstract/65/449/31 David P. ca nişte activităţi de care m-am plictisit. 1981 http://bul. Richard Teacher Stress: A Descriptive Study of the Concerns. astfel încât sursa conflictuală de nivel interpersonal este semnificativ redusă. Educational Hoyle.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 2002 38/2002.sagepub. realizarea materialelor pentru inspecţii etc devin elemente care. ca şi din nevoia unei radiografii a subtilităţilor surselor de satisfacţie/ insatisfacţie asociată stresului profesional. 20/1999. fie par neadecvate pentru o tânără educatoare/ învăţătoare şi. retenţie şi dezvoltare profesională. Synthesis of Research Findings. Milanowski. Smith. pe care cadrul didactic deja nu mai are chef. 1999 School Psychology in Estonia: Expectations of Teachers and School Psychologists Versus Reality.sagepub. apare o demotivare. cadrele didactice resimţind nivelul de stres mult mai acut. Simptomatologia de stres se accentuează odată cu experienţa. NASSP Bulletin 65/1981 vol31. nu mai are elanul să le facă. III and Anthony Awards.com/cgi/content/abstract/20/4/352 104 . fiind cu mult mai puţine asperităţi. 3-4 (47-48)/2012 diverselor raportări către inspectorate (mai ales.

Université catholique de Louvain Institut d‘Administration et de Gestion Centre de recherche en Changement. volume 14/2006 MEC 2004 Calitate şi echitate www.ac. 2005 Formarea cadrelor didactice – sisteme.pdf Marcus Stroe si colab. Alison. Maura L.edu. U. Summer Whitener. Cultural Marin Calin si Magdalena heritage and contemporary changes series IV. Alaska Preschool teachers' experience of stress. NATIONAL CENTER 1997 FOR EDUCATION STATISTICS. Roberts Students with Emotional and Behavioral Disorders.au/archive/00001526/01/1526_2 . 3-4 (47-48)/2012 Iucu. Journal of Emotional and Behavioral Disorders 2001 9/2001. 2005 socialisation organisationnelle à l’adaptation des jeunes recrues. Amelia Sources of Occupational Stress for Teachers of Maculan.edu. Individual Differences in Adaptation to Work Dissatisfaction. 2000 Teaching and Learning. 2006 and eastern europe. Stratégie (CRECIS). Place of Publication: London Contribution respective des pratiques de Nathalie Delobbe Tanguy recrutement/sélection et des tactiques de Dulac. 1995 and http://eprints. presented at the 2004 meeting of the Saturay.nr. Rosse Stacy L. strategii. of WorkplaceConditions. 1999 Competenta Didactice.qut. L and Teacher Education.ro în învăţământul românesc.sagepub. April 1. Ohlund. Job Satisfaction Among America’sTeachers: Effects Baker. central Dumitrana coord. Background Characteristics. Teaching Kelly. Moore Alex.Anul XIV . Bucuresti Marianne PerieDavid P.ucl. Innovation.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Belgique e-mail : delobbe@rehu. and TeacherCompensation. Ron Nelson. Publisher: Routledge. Ed All. NCES 97 Values and education in Romania today. http://ebx.be 105 . Department of Education Office of Educational Research and Improvement.com/cgi/content/abstract/9/2/123 Joseph G. Berthelsen. Donna. C. Romita. 2004 Western Academy of Management. and Barbara J. politici. Anchorage. Editura Humanitas Educational J.4.S.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .

Neacsu – 2007 Bucuresti. 1992 School Psychology International 13/1992.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Teacher Eduation Reform in Romania – A Stage of Transition. Editura Atelier Didactic.com/cgi/content/abstract/13/3/229 Spector.Anul XIV . 1996 Teacher Performance And Personal Life Stressors: Ron Larchick.gov. 2007 Bucuresti Tatiana Bachkirova. Understanding Job Satisfaction: Principals and Teachers.sagepub. Conferinta Nationala cu tema: ‖Psihologia si diversitaea ei‖-Timisoara.sagepub.apsc. Ed. R. Edward W. Urban Chance.sagepub. P. http://spi. Thompson. School Psychology International. 2001 Teacher Induction Programs: A Strategy for Improving the Professional Experience Of Beginning Career And Technical Education Teachers. vol 39. 2007 Potolea.html Formarea cadrelor didactice. 3-4 (47-48)/2012 National Dissemination Center for Career and Technical Education The Ohio State University. Urban Education Schneider. 2005 Teacher Stress and Personal Values: An Exploratory Study. 1991 106 . I. Farla.com Ruxandra Rascanu.htm T. Experiente europene (coautor) – coord. 2004-05 http://www. http://epm.nccte. E. http://spi. UNESCO-CEPES ”Incercare de investigare psihosociala la un lot de persoane active din Bucuresti cu incidenta crescuta a stressului‖. Journal of Occupational Psychology. 2003 Ciolan. 20/1997 Sonia Sharp and David Sources of Stress: A Contrast between Pupil Perspective and Pastoral Teachers' Perceptions. Lucian. Analiza nevoilor de formare. Iucu. L Ciolan.com/cgi/content/abstract/51/1/39 Terry Gregson.sagepub. http://www. Universitara Potolea.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 1997 Education.com/cgi/content/abstract/26/3/340 The Separate Constructs of Communication Satisfaction and Job Satisfaction. 26/2005.au/stateoftheservice/0405/c8d. Educational and Psychological Measurement 51/1991. 61/1988 State of the Service Report Retention. job satisfaction and people management. Lucrarea prezentata: Roberta Derlin and Gail T.org/publications/infosynthesis/r&dre port/Tchr_Indctn_Prog/Tchr%20Indctn%20Prog. Implications For Urban School Administrators. 1988 Development of the Work Locus of Control Scale. Dan. 1994 29/1994.nr. Romania. http://bul. Dan. Urban and Suburban.

com/cgi/content/abstract/24/4/389 Will J.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Iasi Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language 107 .nr. http://ema.Anul XIV . Perceptions 2004 International.sagepub. 1997 *** Psihologia vietii cotidiene. G.com/cgi/content/abstract/25/2/131 Zlate Mielu si colab. Welko Burnout among Teachers: Students’ and Teachers’ Compared. School Psychology Tomic and André Brouwers.sagepub. http://spi.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . 3-4 (47-48)/2012 Titus Oshagbemi. Evers. Ed Polirom. 1996 Job Satisfaction of UK Academics.25/2004. Educational Management Administration Leadership 24/1996.

pour l'homme contemporainm un plus de consommation nerveuse. mais. impose. géstion du stress. P. en échange. 3-4 (47-48)/2012 STRES. celui d'une société en permanente transformation. Inglehart. pratiquer régulièrement des exercices physiques devraient devenir des alternatives ou des mesures d'intervention complémentaires à la psychothérapie et à la térapie de droque.a. îl expun unor factori de risc pentru sănătate. ACTIVITĂŢI FIZICE ŞI EFECTE DESTRESANTE Asist. Gelu Tudor UŢĂ Dans le contexte contemporain. anxioasă.Anul XIV . stări de vulnerabilitate la nivelul vieţii psihice ş. ce qui l'expose. un concept omniprezent în zilele noastre. Changer le style de vie et. M. nevoia de a ţine pasul cu modificările. Mots clef: stress. la réalité. les effets que le stress produit sur nous. faptul că deseori nu mai există destul timp pentru activităţi care fac cu adevărat plăcere.necesită pentru omul contemporan un plus de consum nervos. şi anume faptul că reprezintă un stimul ce produce în organism 108 . qu'il n'existe plus assez de temps pour les activités qui font vraiment plaisir. Florentina UŢĂ Asist. există o notă comună a definiţiilor. încercând să se apere şi să-şi menţină echilibrul de bază (1). un efort suplimentar pentru adaptarea la aceste situaţii. au moins. reprezintă un ansamblu de reacţii fiziologice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant. on pourrais apprendre à connaitre ce qu'on a à réaliser. cel mai adesea la nivel endocrin care au ca rezul tat stări de încordare. chimici. Martens (1980). tensiune neuropsihică. surtout. à long terme. le besoin de répondre aux modifications. Popescu-Neveanu (1978). Am sintetizat câteva perspective asupra conceptului de stres oprindu-ne la definiţiile propuse de R. Hans Bruno Selye. Deşi se observă o anumită diversificare a sensurilor acestui concept. pe termen lung.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . de la sorte. un effort supplémentaire. Astfel. Acest ansamblu este reprezentat de modificări morfo -funcţionale ale organismului. exercice physique Ritmul alert de muncă şi viaţă impus de o societate într-o continuă schimbare.nr. Stresul. drd. primul medic şi cercetător care a dezvoltat şi aprofundat studiul acestui fenomen.care. afin d'éviter ou améliorer. Iamandescu (1994).Univ.univ. aux nouveatés et aux exigences au lieu de travail et de la vie quotidienne. drd. defineşte stresul ca fiind un ansamblu de reacţii al organismului uman faţă de acţiunea externă a unor agenţi cauzali (fizici. à certains facteurs de risque pour sa santé. noutăţile şi cerinţele la locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi. afin de s'adapter à ces nouvelles situations.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . omul modern se transformă într-o persoană încordată. nervoasă. biologici şi psihici). în dorinţa sa de a obţine un confort relativ. On ne peut pas controler tout le temps ce qui nous arrive.

Acest stadiu se mai numeşte şi ―luptă sau fugi‖ şi se manifestă într -o primă etapă prin fenomene de şoc precum hipotensiune..a. În mod normal. susţinerea socială. predispoziţia genetică. nivelul de radiaţii din mediu. chimic. aer. În anul 1936. în funcţie de natura stimulului. apă. factori biologici-externi (viruşi. factori sociali-mediul familial. hipotermie. sănătatea fizică şi mentală. Acest sindrom presupune o evoluţie stadială şi anume: (1) Faza de alarmă sau de şoc.). Modul cum reacţionăm este influenţat de o serie de factori. personalitatea individului etc. În literatura de specialitate a domeniului. regimul alimentar.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . problemele de control emoţional. care cuprinde toate mecanismele nespecifice capabile să mobilizeze resursele adaptative ale organismului uman în faţa unor agresiuni care îi ameninţă integritatea. factori chimici-substanţe chimice din alimente. Aceste reacţii sunt urmate într-o etapă ulterioară de fenomene de contraşoc: 109 . fiziologice şi psihologice. amploarea.) sau interni (factori endocrini. Astf el. psihici.probleme în cadrul relaţiilor interumane.a. se identifică stresul psihic. va creşte nivelul de anxietate. etc. controlabili sau nu. După natura lor.a reprezintă un complex de factori care modulează răspunsul individual al organismului la agenţii stresori.. Eterogenitatea răspunsurilor individuale şi natura agentului stresor determină existenţa unui tablou diversificat al formelor de stres. trăsăturile de personalitate ş. aceştia se clasifică în (10): factori fizici-temperatura. este acţiunea dăunătoare a stresului pentru fiinţa umană prin perturbarea sau chiar pierderea homeostaziei sale biologice şipsihice. imunitari. comun acestor opinii. Este importantă percepţia persoanei asupra stresului. medicamente ş. cibernetic şi social. care la rândul său va declanşa reacţii cu efecte somatice.a. Stimulii cu potenţial stresogen vor declanşa răspunsuri distinctive şi variate de la subiect la subiect. mediul profesional. reală sau imaginară. durata şi intensitatea reacţiilor psihofiziologice modificându-se în timp ca rezultat al sensibilizării sau a familiarizării cu stimulul stresor. dar există şi posibilitatea ca aceştia să nu declanşeze nicio reacţie. De asemenea.Anul XIV . Un alt punct de vedere.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . aceeaşi persoană poate reacţiona diferit la aceiaş i factori. bacterii. tahicardie.nr. paraziţi etc. 3-4 (47-48)/2012 un ansamblu de reacţiigeneratoare de răspunsuri cu caracter general adaptativ şi îl pun într-o stare de tensiune prin mobilizarea tuturor resurselor sale de apărare. Hans Selye descrie pentru prima dată sindromul general de adaptare (SGA). experienţele din trecut. izolarea etc. orice situaţie pe c are o considerăm o ameninţare. ş. factori psihologici-stimuli interpretaţi subiectiv de psihicul uman la nivelul operaţiilor gândirii. mediul profesional. biologic. Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenum ărate. în care organismul prin reacţii fiziologice intense mobilizează acele resurse necesare pentru a putea face faţă agenţilor stresori. stabilirea unor obiective nerealiste ş. fizic.

Omul nu poate controla în permanenţă tot ceea ce i se întâmplă. 1980) demonstrează că stresul implică atât adaptarea şi stimularea organismului. iubirea. efecte de încordare şi tensionare. finită. Selye (1968.aparent s-a adaptat la situaţie. Derevenco (1992) asociază conceptul de eustres cu „acele situaţii capabile să genereze o activare psihoendocrină moderată. exemplificând cu un efort fizic de intensitate medie ori o activitate profesională ergonomic organizată‖(14). neurotransmiţători modelatori care au rolul de a contracara. accidente vasculare cerebrale. ajutând persoana să abordeze situaţiile mult mai eficient. de a induce o stare de relaxare/euforie a organismului. eşec ş. succesul. (3) În cazul în care organismul continuă să fie supus factorilor agresori fără niciun fel de ameliorare. Stresul pozitiv acţionează ca factor energizant. şi o energie de profunzime. ca pe nişte provocări. 3-4 (47-48)/2012 secreţie crescută de hormoni suprarenalieni precum ACTH (hormonul adrenocorticotrop). El menţionează o energie de suprafaţă. Distresul sau stresul negativ este produs de solicitări intense. Investigând mecanismele fiziologice şi consecinţele SGA. dansul este un exemplu ideal de eustres. supraîncărcare. efectele stresului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Anul XIV .cortizol. de dezadaptare. Consecinţele sale pentru organism sunt în general favorabile.a. satisfacţia. reversibilă. prelungite. În aceasta fază modificările şi dezechilibrele apărute nu depăşesc limitele homeostazice. În această categorie sunt incluse: râsul. migrene etc. însă poate învăţa să cunoască ceea ce are de realizat. Selye explică caracterul trifazic al SGA prin faptul că "energia de adaptare" a organismului este finită şi epuizabilă. Toate rezervele mobilizate de organism pentru a face faţă solicitărilor crescute s -au consumat. boli digestive. dar diferăîn limite largi de la individ la individ (12). în scopul prevenirii sau ameliorării efectelor pe 110 . iar pe de alta parte. altele nu mai pot fi mobilizate şi încep să se instaleze consecinţele negative ale persistenţei reacţiilor de apărare ale organismului: boli cardiovasculare.a. Pentru a realiza această distincţie Selye introduce termenii de eustresşi distres. Acest stoc de energie de adaptare nu este măsurabil. (2) Faza de rezistenţă apare în cazul unei acţiuni de durată a factorului stresor asupra organismului uman care.Producţia de endorfine creşte în timpul exerciţiilor fizice repetate. fericirea ş.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Eustresul sau stresul pozitiv este stresul provocat de atitudini optimiste şi activităţi plăcute. cât şi uzura acestuia (13). De asemenea. creative şi reuşite. pe de-o parte. Acestea tind să depăşească limitele homeostatice şi în funcţie de promptitudinea şi eficienţa mecanismelor adaptative se poate reveni la starea homeostazică sau se trece în stadiul următor (11). se comportă normal. Acest lucru face ca starea de adaptare să nu mai poată fi menţinută.nr. se intră în al treilea stadiu. adrenalina etc. însă persistă modificările din stadiul de alarmă. Eustresul determină creşterea secreţiei de endorfine. cel de epuizare.

stabilirea unor obiective realiste ş. efortul fizic la nivel de performanţă şi mare performanţă. Pe de altă parte.). a demonstrat faptul că participarea la activităţi de grup extracurriculare a fost asociată cu efecte pozitive şcolare. a înving erii unei rezistenţe a mediului şi a propriei persoane‖ (apud Dragnea. o gestionare mai bună a timpului-în acest fel se vor prioritiza evenimentele cotidiene.a. reglarea optimă a raporturilor nivel-aspiraţie. au contribuit la formularea unor principii de conduită antistres. dar în anumite situaţii. În opinia specialiştilor din domeniu. Neveanu. poate fi considerat un factor de stres deoarece. În opinia lui P. 1996. În lupta cu stresul negativ s-au impus metode precum acupunctura. activitatea fizică practicată moderat. p. 15). Specialişti ai domeniului(Baba şi Giurea. Managementul stresului începe cu identificarea factorilor de stres. concentrare şi accelerare a forţelor fizice şi psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj conştient şi inconştient în vederea depăşirii unui obstacol. efortul fizic este un stimul care prin acţiunea sa asupra diferitelor aparate şi sisteme perturbă echilibrul biologic al organismului. constant. În continuare.a. practicarea unor activităţi sportive. Efectele negative ale stresului asupra organismului şi psihicului se pot diminua prin activităţi fizice plăcute. în Statele Unite ale Americii. Efortul sportiv abordat ca factor de stres se prezintă sub două aspecte: biologic şi psihic. dansul. muzică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . relaxarea prin respiraţie. Deci.―o conduită conativă de mobilizare. Această apreciere este argumentată de faptul că numeroase studii focalizate pe beneficiile activităţii fizice asupra sănătăţii emoţionale şi mentale au demonstrat că atât tinerii cât şi adulţii care practică exerciţii fizice în mod regulat au o sănătate mentală şi emoţională mai bună comparativ cu persoanele sedentare. psihologice şi comportamentale. hipnoza. prezentăm câteva dintre acestea: Is Extracurricular Participation Associated With Beneficial Outcomes? (7)( Este participarea la activităţi extracuriculare asociată cu rezu ltate benefice?Realizat în 2006. Structured After-School Activities as a Moderator of Depressed Mood for Adolescents with Detached Relations to Their Parents (8). studierea tipurilor şi variabilelor de personalitatea capabile a favoriza apariţia unui sindrom. Efectele acestui fapt se concretizează în reacţii fizico-chimice care acţionează pentru menţinerea homeostaziei. Determinarea unor situaţii general valabile în producerea stresului. meditaţia. efortul fizic reprezintă. Holdevici ş. efortul fizic poate deveni el însuşi un factor stresant. masajul ş. reprezintă direcţii de cercetare care converg spre elaborarea unor multitudini de conduite antistres (15). stres şi efectele destresante ale exerciţiului fizic. 3-4 (47-48)/2012 care stresul le produce asupra sa. Într -o perspectivă selectivă. Dafinescu.(Activităţile 111 . precum şi cunoaşterea unor strategii adaptative.supunerea prelungită a sport ivilor la solicitări fizice şi psihice intense poate provoca dezvoltarea unui sindrom general de adaptare. reprezintă una din cele mai bune modalităţi de a gestiona distresul. vom aborda relaţia efort fizic.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Anul XIV .a. nivel-posibilităţi.nr. P.

realizat în Suedia pe un eşantion de 530 de adolescenţi. ceea ce produce o stare de relaxare similară cu cea indusă de meditaţie. frustrare. prin faptul că practicarea exerciţiului fizic măreşte cantitatea de substanţe chimice din creier care determină buna funcţionare a acestuia. Implicarea în activităţi fizice creşte frecvenţa interacţiunilor sociale ceea ce are ca rezultat întărirea suportului social şi creşterea feed-back-urilor pozitive primite. modificarea stilului de viaţa şi. Există studii care au demonstrat existenţa unei legături între practicarea diferitelor activităţi fizice. mişcarea reprezentând în acest caz. practicarea regulată a exerciţiului fizic ar trebui să devină alternative sau măsuri de intervenţie complementară psihoterapiei şi terapiei medicamentoase. combaterea stărilor de neîncredere în sine. Consecinţa acestui lucru este îmbunătăţirea stării de bine şi reducerea stărilor de anxietate şi depresie. în 2008. În combaterea efectelor stresului negativ. retragere din viaţa socială. stilul de viaţă şi efectul acestora asupra sănătăţii reprezintă trei concepte a căror relaţie şi interrelaţie intimă nu mai pot fi contestate de nimeni (Neacşu. factorul integrator între corp şi minte. asociate unei diete potrivite şi o activitate intelectuală susţinută. odată cu înaintarea în vârstă. izolare. întărirea vaselor de sânge care hrănesc şi susţin structurile existente (5). cognitiv. nelinişte. Scoţia. Cercetările au mai demonstrat că exerciţiile aerobe moderate. socializare şi integrarea socială.realizat la Universitatea din Glasgow. De asemenea. Strategiile destinate formării unui stil de 112 .Anul XIV .(Dumitrescu. Acestora li se asociază o altă caracteristică exprimată sintetic în sintagma calitatea vieţii.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr. s-a constatat că activităţi precum alergarea sau săritul corzii măresc activitatea undelor alfa la nivelul creierului. dar nu numai) pentru adulţi şi 60 de minute pentru copii. Acestea au reliefat faptul că ―participarea tinerilor la activităţi sportive este asociată cu un comportament deviant redus şi cu performanţe academice şi sociale ridicate. a demonstrate faptul că participarea la activităţi extracurriculare a fost asociată cu un risc scăzut de depresie Physical Activity and Mental Health: The Role of Physical Activity in Promoting Mental Wellbeing and Preventing Mental Health Problems (Activităţile fizice şi sănătatea mintală: rolul activităţii fizice în promovarea stării de bine şi prevenirea problemelor de sănătate mintală . în mod special. a demonstrat că activitatea fizică are potenţialul de a crea o stare de bine psihică şi de a preveni problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor (9). 2010). dezvoltarea de noi reţele neuronale. ca sursă de bunăstare şi calitate a vieţii. inclusiv întârzierea îmbătrânirii. 2011). comportamen tal. Mişcarea fizică. ca mediator al stărilor depresive a adolescenţilor cu relaţii de izolare faţă de părinţii lor . social. Specialişti în neuroştiinţe explică relaţia activitate fizică moderată-sănătate mintală. 3-4 (47-48)/2012 extraşcolare organizate. deţin un rol important în menţinerea bunei funcţionări a creierului.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Efectele practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport vizează planurile emoţional. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 30 de minute pe zi de activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi sportive.

reducerea sau eliminarea stările afective negative. control asupra propriei vieţi. atât pe convingerea populaţiei de beneficiile practicării EXF asupra organismului. Activităţile vizează obţinerea stării de bine. autonomie.Anul XIV . afectivă. spiritul de observaţie.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .a. relaţii pozitive cu ceilalţi. menţinerea sau dobândirea capacităţii de mişcare şi de muncă. Scopul principal al acestor activităţi este refacerea organismului după eforturi fizice şi psihice intense. sub forme caracteristice nivelului satisfac nevoia de mişcare implică activităţile senzorială. conduc la o viaţă de calitate. cresc buna dispoziţie. crearea unei bune dispoziţii prin mişcare. sens şi scop în viaţă. intelectuală. reducerea stărilor afective negative. Relaxarea analitică(Metoda analitică Jacobson) În stările de supraactivare emoţională musculatura este încordată. creşterea încrederii în sine şi în forţele proprii. tinereţe şi maturitate. ca stare de bine. dezv. activităţi de intervenţie pentru ameliorarea efectelor stresului negativ. dezvoltă strategii de abordare pozitivă.a. Antrenamentul autogen Metoda sintetică de relaxare (a lui Schultz) Cuprinde un ansamblu de exerciţii (de respiraţie şi de autosugestie) care au la bază trăirea treptată a unei senzaţii de greutate în membre şi a senzaţiei de căldură în zona respectivă. EFECTE relaxare psihică prin inducerea stării de calm cu ajutorul unor formule autosugestive. „ele prelungindu-şi existenţa în adolescenţă. Activităţi de intervenţie pentru ameliorarea efectelor stresului negativperspectiva EFS ACTIVITĂŢI (a). Reducând încordarea musculară se creează şi o stare de destindere psihică. formarea deprinderilor de relaxare psihomotorie. gândirea rapidă. dezvoltare personală ş. reducerea anxietăţii. la reprezentări cât mai plastice. atenţia. autocontrolul stărilor emoţionale. mai sugestive. presupune printre altele: acceptare de sine. optimizarea concentrării atenţiei. (b). Calitatea vieţii. la formulări verbale cât mai expresive. (c). 3-4 (47-48)/2012 viaţă activ pun accentul. cât şi pe implementarea unor programe/proiecte având ca obiective prioritare promovarea mişcării ca factor de menţinere a sănătăţii şi de combaterea a efectelor stresului cotidian. generează satisfacţie. Activităţi sportive cu dominantă distractivă (jocuri de mişcare şi concursuri recreative) Jocul este un mijloc important în dezvoltarea şi educarea copilului şi este considerat ca o activitate caracteristică vârstei copilăriei. Tabelul 1.nr. Relaxarea se realizează făcând apel la imaginaţie. prezentăm din perspectiva educaţiei fizice şi sportului. reduc stresul. integrarea socială ş. Sfârşitul copilăriei nu înseamnă însă şi încheierea jocurilor. 113 . imaginaţia. urmate de relaxarea generală a organismului.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Toate acestea au ca rezultat creşterea gradului de mulţumire în ceea ce priveşte propria viaţă. Într-o manieră sintetică. realizează refacerea organismului după eforturi fizice.

Se cunoaşte că persoanele active din acest punct de vedere sunt mai sănătoase decât cele sedentare dar. practicarea liberă. corpul uman căutând starea de homeostazie pentru a se menţine şi revigora pe sine‖ (Neacşu. Un tip de activitatea motrică ideală şi accesibilă în orice moment al zilei este plimbarea. Activităţi sportive cu solicitare preponderant intelectuală . îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare. contribuie la relaxarea neuromusculară. ―Este foarte importantă aici dobândirea şi menţinerea unei stări de echilibru. 114 . o natură în care să se regăsească pe sine şi în care să se poată exprima liberi de norme sau de constrângeri. favorizează relaţiile sociale. p.Centrul Universitar Cluj-Napoca. A. atractive şi de întrecere. ca în orice alt aspect al vieţii. dezvoltă spiritul independent.şah “Partida de şah este rodul unei arte care izvorăşte din confruntarea a două gânduri” (Ştefaniu. a celui mai bun plan. Farmecul acestui joc constă în faptul că „în ideea de şah şi în dezvoltarea gândirii şahiste se reflectă imaginea luptei intelectuale a omenirii”. (1996). contribuie la eliberarea de tensiuni/pulsiuni reprimate în activitatea profesională. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan. nu fac decât rău. 2. prin faptul că jucătorul trebuie să ia decizii bazate numai pe propriul raţionament.Anul XIV . 3-4 (47-48)/2012 trebuinţelor şi aspiraţiilor acestor perioade” (Epuran. Sportul de masă mijloc de socializare a studenţilor. 3. (d). Teoria antrenamentului sportiv. creşte încrederea în sine.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Tot mai mulţi tineri se angrenează în activităţi sportive ce presupun „aventura‖ moderată şi a căror miză este o „provocare‖ căreia trebuie să -i facă faţă.nr.A. acest lucru fiind o sursă de eustres. excesele. ACADEMIA ROMÂNĂ. (2010). 92). da r sistematică a exerciţiului fizic reprezintă o opţiune pentru un stil de viaţă sănătos. găsirea celor mai bune mutări. are reguli de desfăşurare prestabilite şi constituie prilej de distracţie şi voie bună pentru practicanţi. DRAGNEA.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . dezvoltă gândirea logică. A. 2011). activităţile alese trebuie să fie practicate cu plăcere şi cu regularitate. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. (1998). Pentru ca efectele să fie cât mai eficiente. contribuind pentru cei mai puţin dezvoltaţi fizic la formarea unei mentalităţi de învingător. Studiu de caz . 1984. oricare ar fi natura şi intensitatea lor. determină autoperfecţionarea. Echilibrul este conceptul cheie al stării de sănătate. Sintetizând. dezvoltă imaginaţia şi creativitatea. Teză de doctorat. R. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Jocul de mişcare este compus din acţiuni cu structuri preponderent motrice. considerăm că mişcarea fizică. BIBLIOGRAFIE: 1. Mulţi oameni preferă mişcarea în natură. DUMITRESCU. continuă. 1982).

xxx http://www.ro/forum/stres-f32/eustresul-t256. xxx. EPURAN. xxx.pdf (accesat pe 2.10. 3-4 (47-48)/2012 4.aspx (accesat pe 08 22. Universitatea din Bucureşti. Activităţile nonformale şi educaţie fizică. 15. Factor determinant pentru prevenirea îmbătrânirii şi instalării bolilor degenerative . V.com/documents/2861. Is Extracurricular Participation Associated with beneficial outcomes? http://www. Exerciţiul fizic. Teză de doctorat. 9. motivaţii şi strategii formative.ro/articole/citeste/21/stresul-si-riscul-pentru-boala 14.cognia.eric.nr.php. (2012). Psihologia educaţiei fizice şi sportului.referat.despresuflet.com/content (accesat 22. Didactică şi Pedagogică.e-scoala. Bucureşti: ANEFS.gov. http://healthscotland.ed. 6.sagepub.html) 11. (coord). NEACŞU. 5. UŢĂ.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/managem entul%20stresului%20profesional/stres3. xxx.http://www. 8. 16.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Structured After. http://www. 10. Valori. GRIGORE.mai.03. xxx. stilul de viaţă şi sănătatea-triangulaţia vectorilor majori ai calităţii existenţei omului.2010). (2011).08. xxx.ro/referate/Stresul_si_consecintele_sale_asupra_omului_e 1037. (1984). http://jea. xxx.2012).2010). xxx. FPSE.html 13. The International Session of Scientific Communications „Education Through Sport-Sport for Health‖.com/medicina/sindromul-general-de-adaptare211731823.cultura.Anul XIV . 2010).http://www.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .ro/referate/psiho_stres. I. M. 115 .school activities as a moderator of depressed mood for adolescents with detached relations to their parents.gov (accesat 8. xxx http://www. 7. Bucureşti: Ed. 12. DEFS.scritube. (2007).http://www. Universitatea din Bucureşti. Mişcarea fizică.html. F.

Indigenous maps may be used to assess taxes. especially in "problem areas" can be implemented with the desired efficacy only if the action zones are known in advance in depth with methods more accurate. Increasingly appear electronics market socalled "individual maps" created by individuals or groups in concordance the needs. 3-4 (47-48)/2012 METODOLOGII DE CERCETARE CARTOGRAFIEREA SOCIALĂ – SISTEME DE NAVIGARE ÎN SPAŢIILE SOCIALE Călin DRĂGOI FICE – România Social cartography is a tradition older than writing. guide a pilgrim. "View" through a specific symbolism (broad mapping of the word) becomes increasingly popular way to plot. or paper. wall. social spaces. People have been creating maps to understand their surroundings since before the invention of writing. Indigenous mapping may be gestural. or plastic reality of the complex and heterogeneous.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .. interventions in social spaces. Century-sized GPS and cell phones "smart" social mapping ceases to be the preserve of a small group of specialists. and the predominance of empirical methods of evaluations of social phenomena.. in our view. Childcare (and others) can benefit a crucial advantage of such a complex technical investigation (objective description) of a complex social reality.Anul XIV . Keywords: social mapping. more accurate than empirical Current typically used in social work. or inscribed in stone. indigenous cartographies are process oriented as opposed to product dependent.pdf) Social mapping is imposed in recent decades as one of the methods objectification analyzes the political and administrative level and facilitate the structuring of regional or regional action strategies better adapted to practical realities facing the communities concerned.nr. or navigate beyond the horizon. connect the realms of the sacred and profane. the paper aims to present some of the issues revealed the structure and how to use the social map. on the one hand. The phenomenon is explained primarily by the large difficulties such "technical" you have to overcome such an initiative. wood. One of the best methods to achieve such an analysis is the mapping of social reference spaces. Clearly. In this context. “Indigenous cartographies are as diverse as indigenous cultures. In social pedagogical Romanian sociology in the last two decades and there are few documented attempts to significantly relevant social mapping certain areas. chanted.ohiou. social protection social spaces 116 . in American Indian Culture and Research Journal 32:3 (2008) 107-1261. interests and specific concerns.” (Wickens Pearce and Renee Pualani Louis in Mapping Indigenous Depth of Place. (http://wwwas. the dynamics of social groups and different categories of populations (particularly dynamic categories of population that is at risk or marginalized). social map. However.phy.edu/Departments/Geography/bcvs/pubs/pearce_pub_01. tattoo. leaf.

dimensiunile şi implicaţiile fenomenelor specifice care marchează evoluţia comunităţii respective. Este vorba de sume 3 Ruitenberg C. dublată chiar de o anumită siguranţă de gândire şi decizională fără o bază obiectivă relevantă.. problemele reale cu care sunt confruntaţi. La fel ca şi profesionalitatea de necontestat a persoanelor intervievate. la analiză obiectivă şi la profesionalitate. că este vorba de o cunoaştere empirică. Statisticile oficiale oferă însă cifre de-a dreptul îngrijorătoare legate de fondurile care s-au scurs spre domeniul social în ultimele două decenii. în justiţie şi mai ales în domeniul social. din perspective subiective. O cunoaştere empirică a problemelor este desigur necesară.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . impactul şi aria lor de răspândire şi specificul acestora. de strategii de acţiune. axat pe elementele de suprafaţă (dar sugestive) şi mai puţin predispus la reflectare. categoriile sau grupurile de populaţii care sunt implicate şi/sau afectate. Această predilecţie pentru empiric este parţial explicabilă prin influenţa tendenţial în creştere a mass-mediei (în special a presei). bazat pe impresia unora dintre factorii de decizie că fenomenele sociale sunt în general ―de la sine‖ cunoscute în toată amploarea şi complexitatea acestora. oamenii pot să examineze din ce în ce mai puţin empiric. În ultimele decenii cartografierea socială a devenit din ce în ce mai mult o strategie cheie în analizarea şi soluţionarea unora dintre problemele care apar la nivel de macro şi micro-structură în domeniul medical (de sănătate publică).library.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Cartografierea socială reprezintă una dintre cele mai directe modalităţi de a trece peste astfel de linii de demarcaţie între spaţiile sociale ―cunoscute şi necunoscute‖3. ci doar de lipsa de suficiente mijloace materiale (financiare).nr.ca/index. “Aici sunt balauri” (Hic sunt dracones) În vechile hărţi indicaţia "Hic sunt dracones" marca sfârşitul lumii cunoscute pe atunci. Devenea însă tot mai clar. Şi ceea ce este şi mai important. de a pătrunde pe teritoriile pe care "sunt dragoni" şi de a înţelege mecanismele sociale care guvernează aceste areale. S-a semnalat totodată şi proliferarea unui sentiment de suficienţă.php/./7078 117 . structurare şi de implementare a programelor de dezvoltare socială. – ―Here be dragons: Exploring Cartography in Educational Theory and Research ‖ în ejournals. singurele probleme cu adevărat importante care apar în încercările de rezolvare a problemelor sociale nu sunt legate de modalităţile de concepere.Anul XIV . dar nu întotdeauna suficientă. În mod interesant. W. majoritatea persoanelor din cadrul structurilor administrative care se ocupă de protecţia copiilor şi tinerilor cu care am discutat au confirmat imediat şi cu o nonşalanţă surprinzătoare faptul că cunosc bine problemele din zona de care răspund. bazată cvasi-exclusiv pe date de observare. de neevitat. Tendinţa de a înlocui datele de măsurare cu perspective empirice este uşor de identificat în ultimele decenii.ualberta. pe măsură ce întrebările noastre se detaliau. 3-4 (47-48)/2012 1. influenţă care facilitează preluarea neselectivă a unui mod de gândire "spectacular".. Cartografiind comunităţile sociale în care trăiesc. După părerea multora dintre persoanele intervievate. prin intermediul cartografierii sociale a anumitor areale sociale se facilitează elaborarea şi susţinerea de soluţii.

Hărţile sociale oferă posibilitatea ca astfel de interrelaţii complexe să poată fi obiectiv analizate în toată diversitatea lor. Elaborarea hărţilor sociale .prin evaluarea insuficient de detaliată şi riguroasă a situaţiilor şi problemelor sociale specifice anumitor areale (zone. 2.desigur nu în totalitate . 3-4 (47-48)/2012 considerabile care au fost investite (în majoritate de Uniunea Europeană) în protecţia socială a copilului (în special) şi în ultima perioadă în integrarea socio -profesională a populaţiilor marginalizate sau aflate în situaţii de risc. dintre care enumerăm câteva dintre cele care ni se par a fi cele mai importante. dimensiunile axiologice proprii. unor scale de referinţă şi a unor modalităţi de layout – motivează în special persoanele implicate cel mai mult în problemele care urmează să fie transpuse în hărţi sociale în a dezvolta o conştiinţă critică şi pentru a demara acţiuni comunitare. 1. vol 17. National Journal for social and environmental justice.. selectarea de simboluri şi marcatori. populaţii dezavantajate.) şi printr-un anumit acţionism dinamizat de modul de gândire deja menţionat: "(a) problemele sociale sunt suficient cunoscute. p.considerente generale. Harta socială devine astfel un instrument important în planificarea intervenţiilor în plan social şi în implementarea acestora. transport. 66 118 .). Environment. resursele disponibile şi amploarea posibilă a implicării directe. (b) se ştie suficient de bine ce este de făcut. deoarece: Participanţii dezvoltă un limbaj propriu corespunzând unei anumite realităţi ‖de teren‖ şi creează termeni şi noţiuni care reflectă valorile. (c) nu se poate face ce s-ar dori deoarece lipsesc mijloacele materiale (mai ales banii)"4. Realizarea multora dintre task-urile muncii sociale implică luarea în considerare a multiplelor şi complexelor relaţii dintre infrastructurile de diferite tipuri specifice unei anumite regiuni (sănătate publică.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . in Race. Pentru ca o hartă socială să poată fi utilă comunităţii şi instanţelor administrative şi/sau politice răspunzătoare este necesar să fie respectate anumite condiţii. Harta socială permite persoanelor implicate să se ―recunoască‖. Rezultatele parţial satisfă cătoare se explică . Poverty. specifice populaţiei respective Participanţii transmit experienţe personale care permit grupului să analizeze modelele (pattern-urile) propuse şi să identifice experienţele comune similare Rolul instituţiilor şi extinderea rolului şi a puterii acestora în conturarea de experienţe comune devine tot mai evident5. no. etc. etc. ca 4 Formulările se bazează pe răspunsurile primite la interviurile realizate cu persoane care lucrează în sistemul de protecţie socială a copiilor şi tinerilor 5 Eli Moore and Catalina Garzón – “Social Cartography: The Art of Using Maps to Build Community Power”.Anul XIV . Practic respectiva persoană are posibilitatea să identifice arealul social imediat (―vecinătatea‖). să conştientizeze posibilităţile.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 2. printre altele. Un proces de cartografiere – care include. judeţe.nr. să se identifice cu problematica specifică şi implicit să participe mai direct şi pozitiv motivat la implementarea unor strategii sau planuri de acţiune. Fall 2012.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . (Ed). (1996). de a ―face vizibile‖ elemente care sunt mai greu depistabile intuitiv şi de a preveni bias-urile de gândire şi judecăţile de valoare preconcepute. Hărţile sociale pot fi ―suprapuse‖ (optic chiar) altor categorii de hărţi (hărţi de reţelelor de transport. J. 17 7 Seppi. ceea ce permite în anumite cazuri identificarea unor aspecte (probleme) de natură interstructurală care altfel riscă să rămână neobservate. Spaţiile sociale dezvoltă în general o dinamică proprie şi tind să dezvolte ―frontiere‖ care au mai puţin în comun cu delimitările teritoriale oficiale. care dezvoltă o dinamică acţională şi conceptuală proprie6. Dragoi – „Protecţia copiilor şi tinerilor în spaţiile sociale – de la „areal-container” la „spaţiul de viaţă” în Educaţia Plus – nr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 2.Anul XIV . Rolland G. New York: Garland. O hartă socială reprezintă însă mai puţin o transpunere bi. ale zonelor rezidenţiale şi industriale.Op. p. Social Cartography: Mapping Ways of Seeing Social and Educational Change .nr. etc…). Suprapunerea (overlay). . 122 8 Seppi. Pentru ca o hartă socială să respecte dimensiunile reale ale experienţelor diferitelor grupuri sociale coabitând acelaşi areal trebuie să folosească ―limba‖ grupurilor respective şi să păstreze o anumită ―fluiditate‖ a graniţelor. Harta socială trebuie să respecte experienţa şi normele axiologice ale grupului social (grupurilor) care populează anumite areale şi să fie redactată ―pe înţelesul‖ acestuia (simbolurile utilizate. p. ale infrastructurii rutiere. . 4.. p. mai ales în cartografia comparativă şi sunt procedee frecvent utilizate în testarea de ipoteze sau în evaluarea de programe guvernamentale. 3. complexe.. pentru a relaţiona trebuie să regăsim într-o hartă socială ceva din propria noastră existenţă. instanţele administrative şi politice care acţionează regional sau supraregional.). Spaţiile sociale se conturează ca largi câmpuri sociale dinamice. instituţiile. denumirile de străzi sau zone.. Pentru a putea fi identificate originile şi dimensiunile reale ale problemelor comunităţii harta socială trebuie să ―facă vizibili‖ factorii acţionând determinant la momentul respectiv. etc. J. 7. un proces care poate fi deosebit de valoros prin ―substituirea faptelor fizice şi legilor cu fapte sociale şi legi sociale‖ 8. cit. Hărţile sociale rămân însă permanent ―fluide‖ şi trebuie actualizare la intervale relativ scurte de timp. Cu alte cuvinte.sau tridimensională in sistemul de coordinate cartezian7 ci ar trebui să creeze metafore ale reprezentărilor spaţiale utilizând premisele logice derivate din pattern-urile geometrice."Spatial Analysis in Social Cartography" in Paulston. Hărţile sociale au totodată posibilitatea de a aduce în prim plan. În acest context harta socială reprezintă o principală sursă de informare obiectivă pentru toate organizaţiile. 6 C. 2008. 5. şi dimensiunile reale ale spaţiului social şi geografic vizat de un anumit proiect de intervenţie socială. Harta socială trebuie să respecte graniţele spaţiilor sociale şi mai puţin graniţele administrative. layouts adiţionale sau plotarea a două sau mai multe distribuţii pe o singura hartă reprezintă instrumente puternice. 138 119 .

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . efectul de lungă durată poate fi şi faptul că va exista în general mai puţină încredere în ―hărţi‖ (chiar şi în hărţile ―oficiale‖). Tehnica modernă de calcul şi preţul accesibil la care se pot cumpăra o serie de echipamente fac posibilă o colaborare mai strânsă între profesionişti şi ― cartografii amatori‖. accesul mai rapid şi mult mai puţin limitat la seturi de date digitalizate au făcut operaţiile de elaborare de hărţi mai accesibile şi pentru persoane cu resurse mai modeste şi training tehnic limitat. răspândirea unor de modalităţi de ―cartografiere personală‖ de genul celor enumerate anterior poate conduce la efecte neaşteptate. protecţia mediului şi drepturile umane.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 9 http://wherecamppdx. Reprezintă cartografierea socială electronică un pericol? Nu puţini autori atrag atenţia asupra ameninţării pe care o poate reprezenta cartografierea socială (sau cartografierea non-convenţională) atunci când apare preponderent sub formă de iniţiative individuale şi este realizată de non -profesionişti. spre exemplu la modificarea relevantă a unor modele comportamentale şi acţionale general promovate în deceniile precedente. urbanizării şi planificării urbane. Fenomenul nu este încă în întregime analizat. 3-4 (47-48)/2012 Diferenţa care apare între noţiunea de ―hartă socială‖ şi cea de ―cartografiere socială‖ nu este numai de natură semantică ci se referă la diferenţieri mai subtile implicate de modul de rezolvare a problemelor legate de reprezentarea unei imagini ‖adevărate‖ despre un spaţiu dat într-un limbaj adecvat şi cu obiectivitate ştiinţifică. Oamenii pot dezvolta soluţii şi pot milita pentru implementarea lor şi prin cartografierea propriilor comunităţi şi (în special) prin reflectarea asupra conţinutului hărţilor astfel întocmite. 3. Dezvoltarea unor sisteme operaţionale complexe şi rapide de cartografiere electronică (Geographic Information System – GIS spre exemplu) şi cartografierea prin intermediul Internetului. probleme. Cartografierea socială a încetat a mai fi un domeniu alocat exclusiv unor grupuri restrânse de specialişti. de simpli ―consumatori‖ care ―cartografiază‖ după bunul plac şi în funcţie de propriile interese. priorităţi.nr. Pe lângă unele consecinţe pozitive. Chiar dacă îngrijorarea unor autori că extinderea acestor ―spaţii virtuale‖ ar putea diminua consumul şi ar restrânge sfera de activitate inter şi intracomunitară nu ni se pare în totalitate justificată. dar există deja semnale puternice că astfel de ―cartografieri virtuale‖ pot accentua de o manieră dramatică o anumită ―izolare‖ benevolă într-o lume care valorizează tot mai puţin socializarea (relaţionarea interumană) nemijlocită.org/2008/09/28/stopping-the-social-cartography-menace 120 . Concepte ca ―prieteni‖ şi ―încredere‖ capătă alte dimensiuni şi se referă tot mai mult la spaţii sociale şi la spaţii ―de mişcare‖ virtuale (de gen Face -book sau Twitter). Astfel de ―cartografi de ocazie‖ îşi creează propriile ―hărţi‖ ale spaţiilor în care trăiesc9.Anul XIV . În ultimii ani cartografierea a devenit din ce în ce mai mult un element cheie în analizarea şi comunicarea problemelor din domeniul sănătăţii publice.

de serviciile de prot ecţie socială şi de alte categorii de utilizatori care sunt implicaţi în dezvoltarea de proiecte de urbanizare spre exemplu. de implementarea de proiecte de dezvoltare economică sau socială. care facilitează o vizualizare adecvată a datelor de teren. sociologia şi pedagogia socială din România s-au preocupat mai puţin de acest domeniu. ceea ce face ca ―citirea‖ datelor să fie facilă şi accesibilă unor largi categorii de specialişti şi practicieni din domenii cola terale sau care nu sunt direct implicaţi în problematica socială. de extindere a reţelelor şcolare sau de sănătate. Informaţiile rezultate din prelucrarea datelor (hărţi.Anul XIV . Practic programul poate fi ut ilizat de serviciile de sănătate. Un proiect de redactare a unui program (software) dedicat de dezvoltare de hărţi ―specializate‖ se află în faza de implementare. The University og Chicago Press. Simpla preluare a acestuia rămâne însă dificilă. hărţi de reţele). o utilizare ―prietenoasă‖ şi o grafică setabilă după dorinţă. a populaţiilor şi infrastructurilor implicate. Cartografierea socială electronică Aşa după cum afirmam anterior.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . p. Iniţiativele de cartografiere socială au fost puţine şi au avut un caracter local. de învăţământ. 10 Monmonier. Expository Cartography for the Humanities ans Social Sciences‖. Deasemeni. etc…) pot fi utilizate în managementul de programe de intervenţie şi proiecte pentru: alocarea de prestaţii sau coordonarea furnizorilor de servicii asigurarea convergenţei intervenţiilor echipelor din teren identificarea şi cooptarea trainerilor şi a beneficiarilor de finanţări (micro finanţări în cazul unor proiecte) identificarea (selectarea) grupurilor ţintă (populaţiilor. a arealelor. Chicago & London. 24 121 . Avantajele programului: o modalitate facilă de activare a datelor stocate. cartografierea socială electronică a cunoscut în ultimele decenii o răspândire tot mai mare10. hărţi de infrastructură. M.nr. Programul reprezintă o noutate în peisajul muncii sociale din România şi permite prelucrarea datelor de t eren existente pentru anumite areale în vederea stabilirii unor ―hărţi specializate‖ (spre exemplu hărţi sociale. grupurilor) evitarea bias-urilor Beneficiul global al sistemului îl reprezintă faptul că ajută factorii de decizie. diferite layout-uri).PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . aşa după cum aminteam în debutul acestui articol. de dezvoltare a reţelelor de transport. –„ Mapping it out. protecţia socială. iniţieze şi implementeze planuri de intervenţie realiste şi cu impact măsurabil şi să-şi ‖strategizeze‖ planurile de intervenţie pe termen mediu şi lung. diagrame de structură. 3-4 (47-48)/2012 4. respective politicul şi administrativul să structureze. 1993. Calculatorul (în special datorită posibilităţilor grafice de care dispune) permite o ―vizualizare‖ puternică a datelor şi suprapunerea a diferite ―planuri cartografice‖ (diferite tipuri de hărţi pentru aceeaşi zonă. Există o gamă largă de software specializat. mai ales datorită specificităţii spaţiilor de cartografiat. posibilitatea de a compara areale diferite sau acelaşi areal la nivelul unor criterii prealabil determinate.

Spaţii sociale virtuale.com/socialmedia/2010/09/15/files/2010/09/Social-Network-MapCS3. Seppe De Blust and Aaron Van den Heede – ”The cartography of Belgium’s Social Security”) Cartografierea reţelelor sociale .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .diferite layouts şi modalităţi de reprezentare vizuală a datelor Cartografierea sistemului de securitate (protecţie) socială în Belgia (după Bea Cantillon.Anul XIV .png) 122 .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . reţele sociale virtuale (sursă: http://thenextweb.Cartografiere socială .nr. 3-4 (47-48)/2012 Fig. 1 .

Anul XIV . 2011 http://www.un sistem de cartografiere pentru populaţii în situaţie dificilă (sursă: ‖How might we use the social business to improve helath in low-income communities‖ in The Challenge.org/gis_mapping. 123 .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . statistical analysis and database technology) to better understand the community in need in order to apply the appropriate aid and action.sissghana.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .html) Using GIS mapping (merging of cartography.nr. 3-4 (47-48)/2012 GIS .

analyze. 3-4 (47-48)/2012 The 2010 Social Networking Map: Cartography of computer clubs (by Jeff Cormier) ‖GIS is a system designed to capture. O cunoaştere obiectivă. etc…) pentru realizarea acţiunilor propuse. a realităţilor sociale şi a realităţilor coexistente într-un anumit spaţiu social contribuie de o manieră semnificativă la convergenţa eforturilor diferitelor persoane sau grupuri participante la implementarea unor proiecte sau la demararea unor acţiuni. store. Mapping-ul social poate deveni un instrument important în ―asamblarea‖ experienţelor individuale şi colective.nr.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . GIS is the merging of cartography. foruri administrative. Concluzii Generarea prin intermediul cartografierii sociale a unei ―imagini de ansamblu‖ de dimensiuni mari a unei anumite ―probleme‖ cu care este confruntată o comunitate poate contribui de o manieră relevantă la sincronizarea şi mobilizarea resurselor umane (in special) şi a celor materiale existente. corect dimensionată. In the simplest terms.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Anul XIV . în descoperirea de modele şi structuri sociale şi 124 . Sfidarea principală în cazul intervenţiilor la nivelul spaţiilor sociale o con stituie mobilizarea resurselor care ar putea fi disponibilizate de diferite grupuri sau instanţe formale (organizaţii guvernamentale şi non-guvernametale. instituţii de protective socială. manipulate. instituţii de sănătate. statistical analysis and database technology‖. manage and present all types of geographically referenced data.

Este ceea ce se înţelege de cele mai multe ori prin clasicul ―ajutor pentru a te ajuta singur‖. Această conştiinţă colectivă constituie de fapt premiza cea mai importantă pentru acţiuni colective la nivelul spaţiilor sociale.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Anul XIV . 125 .nr.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 în atingerea unui nivel de înţelegere colectivă a cauzelor şi a rădăcinilor reale ale anumitor probleme şi sfidări cu care este confruntată o comunitate.

Mr. references to the necessity of reading and of playing theatre. In a larger sense. ‖ 11 Article published in TRIBUNA INVATAMANTULUI . maybe) pleaded for the introduction of a new type of civilized and nonaggressive dialogue in the day-to-day relationships especially with the media. social assistance and public administration Led by prof.Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . paintings and graphics exhibited by students from a local school and also by the classical and folk music performed by students at Dinu Lipatti College. while approaching the necessary rejection of physical violence without a viable alternative. FAMILY AND COMMUNITY STAND TOGETHER IN THEIR FIGHT AGAINST VIOLENCE11 At the end of our participation as the Romanian representative in the campaign ’19 Days of activity to prevent abuse and violence against children and young people’. among others. which was equally informative and formative from a civic point of view and. To support these ideas. he himself an aggressor. In fact. The dialogue. Toma Mares. FICE Romania president. sometimes a victim of aggressions. FICE Romania and the District 4 Town Hall in partnership with The Educational Tribune and Bucharest School Inspectorate organized the event The Citizen –attitude and action against abuse and violence in the community. involved specialists in education. to Mihai Eminescu and to Marin Preda and to the latter‘s conversations with Florin Mugur. counsellor at District 4 Town Hall. an NGO activist. In the course of the meeting. Mr. headmaster of School 96 (also. to some extent. 26 november 2012 126 . its lodger. Art as an alternative to violence was a landmark in the discussions. violence.an idea which prof. 3-4 (47-48)/2012 DIN ACTIVITATEA FICE ROMÂNIA SCHOOL. ―We should get more involved through the lodgers‘ associations.‖ The neighbours.nr. Botezatu pointed out that ―we lack a strategic vision against violence. abandon or even injury should be an alarming sign. the artistic part was completed by dancers from the Cultural Centre Nicolae Balcescu. by the drawings. the community which is closest to children and their families should no longer be passive but try to communicate . and Gheorghe Petu. 110 November 2012.Virgil Botezatu. He also pointed out that the faintest sign of abuse. initiated by the Women‘s World Summit Foundation (WWSF) The Children-Young people section. Toma Mares repeatedly insisted upon. the speakers also discusssed a lot about the manifestations of violence which have become almost a commonplace in today‗s life. artistic. there were. the meeting brought participants together via art.

underlined. they admitted that schools are now monitored very attentively. At the same time.nr.Anul XIV . Nica is specific to the people embittered by poverty‖‘ Florin IONESCU 127 . ‖Students can always recognise and appreciate a true teacher‖ Ms Mariana Nica. From a different perspective. At a social scale.‖ At the same time. Baluta was offered a prompt and practical solution in the presence of the representative of a childcare division specialised in child assistance and protection. Dinu Giurescu. Another issue approached during the discussions focused on the necessity for financial and social improvement of the teachers‘status. Taking advantage of the participation of the well-known jurist. She suggested that ‖laws should be stricter and less evasive. at the same time. ‖Violence. based on facts and data. he referred to how law could support a young man with mental problems who was physically abused by his parents. young people would always show off. With the necessary precautions. Giurescu was rather cautious:‖The question is how far you can get involved. proved balanced. With regard to young people she asked for new workplaces as a remedy against violence within community and family. Mr. the president of a lodgers‘ association. Elena Iorgulescu. What is evident is that we need to get involved. largely sustained. Another suggestion. (both a mother and grandmother) asked the audience to take into consideration the impact that some teachers might have in some manifestations of violence. he considered that ‖more exigence would help‖ and he remembered his own school years spent at the famous college Sfantu Sava. according to Ms. sociologist. Ioan Baluta. regarding a young man in a difficult position.‖ Further on. Mr. Victor Ciobea mentioned the undoubtable progress made by the Romanian legislation regarding domestic violence as well as the regulations regarding child´s protection. Victor Ciorbea. mentally affected as well. Regarding the involvement of the neighbours in unpleasant situations of violence within families. member of the Romanian Academy. and explained their manifestations of violence like this: „When given the chance. he reasoned that ‖ domestic violence is on the rise‖ and that our law system needs adjusting. Mr. Other people asked that the police should be more visible in their areas while. she expressed her conviction that the improvement of the interhuman relationships will not take place unless the ‖political people change themselves for the better‖.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . the president of another lodgers‘ association. She pleaded for the introduction of a model teacher who do not impose themselves through force. Mr. the utility and practicality of such meetings have been proven for the benefit of education and community. but the way we do varies from one case to another. etc.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .‖ That was the point at which Mr Botezatu wanted to know what was the legal frame that allows the neighbours‘ to interfere in situations of domestic aggression or violence against children. In this way. brought into discusssion a serious situation he had been confronted with that very day. 3-4 (47-48)/2012 Being invited to take part in the dialogue from his position of a professor with a long academic experience. referred to the introduction of obligatory uniforms for students in schools. understanding and commonsensical in his attitude towards young people nowadays. As for this particular case. the discussions touched on the necessity of an unequivocal position in cases of crime.

A special interest is given to violence against women and their children as a reflection of the unequal power relations between women and men. in partnership with the city of Bucharest. defense of human values. psychologists. This International Federation has represented our country in the campaign initiated by women's Women World Summit Foundation (WWSF) under the generic 19 days of action for the prevention of abuse and violence against children and young people that took place during the period November 1-19. on November 13. Family and Social Protection. religious cults and mass128 . with the participation of representatives of associations of owners. Fice Romania organized a civic and cultural action entitled Citizens – attitude and action against abuse and violence in the community. NGOs. Călărași. they have organized debates which were meant to identify specific manifestations of violence against children and youth. FICE Romania addresses special thanks and appreciation to the organization´s members. responsibility and action to the state institutions. town halls. Ministry of Administration and Interior. On this ocassion. 3-4 (47-48)/2012 FICE Romania report on the 19 days of activism for the prevention of abuse and violence against children and young people Violence in all its forms is a topic of acute current interest acutely. Parliament of Romania.means of manifestation. members of academia. At national level. All these were aimed at intensifying concerns in combating acts of violence and abuse whose victims are children and young people. preventing forms of child exploitation. 2012. At present. At local level.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . of the business environment. Teleorman. affecting family as the place where the future of a nation is born. county school inspectorates. protection of children's rights. This events enjoyed the presence of representatives of public and private institutions from Bucharest and other seven Romanian counties (Vaslui. Ministry of Education . Hunedoara. organized inside the Palace of Parliament. Ialomiţa. Tribune of Education magazine. FICE Romania as an organization that defends the rights of children and young people launched a call for awareness. in Bucharest.nr. authorities and NGOs in Romania.Anul XIV . FICE Romania conducted the National Conference Violence against children and young people. local councils and county general directorates for social assistance and child protection. to prevent the causes of generating situations and to implement concrete measures of intervention. media institutions that were involved in the campaign events. a social problem due to the change of the scale of values in all Western societies. on November 19.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . with lawyers. in the context of the World Day against Child Abuse. partners and supporters who helped organize the campaign actions at national and local level Ministry of Labour. domestic violence is defined as a scourge. parents and students with representatives of authorities. Argeș. Youth and Sports. a drastic phenomenon. of the decentralized institutions. causes and prevention measures. In this context. physicians. law enforcement. They also held meetings of teachers. encouraging respect for moral and legal rights. FICE communities all along the country. Iași).

should have clear strategies and implementation policies. That is why FICE Romania calls for proactive and 129 . Brașov. representatives of ministries with responsibilities in preventing violence and abuse against children. almost 80% of the population is not informed enough to tackle domestic violence. a fact that outlined the necessity of a more active involvement of local authorities. improve the status of teachers and specialists from the welfare system under social and material aspect. Ialomi ţa.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . town halls. They have presented examples of good practice in prevention and combating. According to some questionnaires addressed to the Romanian population.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . etc. FICE representatives carried out information campaigns in schools and.000 children and young people. lawyers. at the initiative of representatives of ministries. we have managed to determine the emergence of initiatives closer to current realities and to the forms of violence and abuse that are met at all ages.nr. teachers. 3-4 (47-48)/2012 media. human and moral value which all together should be part of the Romanian family model. Argeș). After the debates. faith in God. creative and educational means. This analysis of needs is actually grounded on Romanian people uprooting and moral reconstruction. Also. the Parliament of Romania. These events occured in seven Romanian counties (Vaslui.These activities have involved 150. Bihor. The political class has sent a welcome message of solidarity to promote the rights of women to change the mentality on the gender inequality and power usage. is emerging the idea that tolerance of the Romanian people to violence is very low due to the dictatorial regime and that tolerance of institutions that punish acts of violence is zero. as well as to extend the after school program as a form of supervision and education of children. Buzău. National and local media involved in the dissemination of the activities that took place in educational institutions. The central idea of the debates was that violence is an objective phenomenon and Romania suffers at all chapters in implementing eradication strategies . youth and women. In terms of justice. over 25. FICE Romania outlined strategies and action plans to be implemented in the near future. Teleorman. parliamentarians. as well as in countering these negative phenomena through artistic. will establish counseling centers and family mediation to form specialists in surgery. sociologists. Therefore methods and techniques to address them should definitely be changed to become active. We consider that in the 19 days of activism. the representatives of the educational sector support paradigm shift in Romanian education curricula by adding areas of the social health in order to change students attitudes and develop life skills for young people. The national conference held at the Palace of Parliament gathered representatives of the above mentioned ministries mentioned as well as county representatives from all over Romania.Anul XIV .000 educators. social workers. All this must be done on the basis of a clear analysis of the Romanian population needs to combat violence.

expelling violence from schools. kindergartens. families without violence. Campaign activities have resulted in the distribution of information materials. the role of schools in combating domestic violence.through the Generale Directorate for Social Assistance and Child Protection.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . President of FICE Romania 130 . which persuades us into gathering all materials and experiences lived in an edited volume. schools and colleges in Vaslui County . violence 0. a press conference and a debate on domestic violence. etc. FICE Romania considers that the 19 days of activism ( November 1 to 19 ) were able to determine the emergence of initiatives closer to the realities and forms of violence met at all ages. elimination of violence against women. no family and school violence. Vaslui County Council. Prof. in order to eliminate the promotion of the negative "extremes" in favour of a systematic promotion of actions meant to prevent and combat forms of violence. activities held in penitentiary. and recommends that emphasis should be placed mainly on prevention and protection of victims. hypermarkets. a blessing. and underlined the importance of attracting and involving people who are proned to violence in the combating campaigns.Anul XIV . the school 's role in combating violence. By the end of the conference. in the period of time encompassed between 1-25 of November. They also aim to mobilize the media. both at national and local level. 3-4 (47-48)/2012 reactive intervention to the same degree. in collaboration with FICE Romania conducted a 25 days Campaign called ‖Stop the violence!‖. Toma Mareș. Analyzing and synthesizing the results of the campaign " 19 days of activism for prevention of abuse and violence against children and youth". Actions taken in the schools focused on the dissemination of the following themes: violence seen by young people.nr. the General Directorate for Social Assistance and Child Protection Vaslui launched a call against violence only inside the team consisting of institutions and NGOs.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI .

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .19 Days of Activism for Prevention. non-governmental organizations and the media should be a priority of Romanian society in order to discourage. to take action against ignorance of the legal and moral norms. expresses deep concern in relation to the continued proliferation of this phenomenon. initiated by WWSF Women’s World Summit Foundation. 3-4 (47-48)/2012 FICE ROMANIA CALL SUBMITTED AT THE NATIONAL CONFERENCE ENTITLED ‖VIOLENCE AGAINST CHILDREN AND YOUG PEOPLE . CAUSES AND PREVENTION MEASURES”. to participate in the defense of human values and rights of the child. FICE ROMANIA NATIONAL COMMITTEE Bucharest. and launches a call for awareness. FICE Romania. Children. combat and prevent violence and abuse in all forms of manifestation. religious cults. November 1-19. to get involved in the prevention of any forms of exploitation of children and young people. to actively contribute to the implementation of the law and punish the guilty. institutions. County and Local councils. Deep involvement of authorities. with full civic responsibility.MEANS OF MANIFESTATION. Social Protection and Family. In this context.Prevention of abuse and violence against children and young people.Anul XIV . civil society. which has an increasing number of victims. the relevant authorities and non-governmental organizations in Romania. Research. the FICE Romania asked the Ministry of Labor. means of mass communication to intensify concerns in combating acts of violence and abuse whose victims are children and young people.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Youth and Sports. as an organization that defends the rights of children and youth. the Ministry of Administration and Interior. EMPOWERMENT AND ACTION Violence has become a scourge that affects the entire Romanian society. the Ministry of Education. empowerment and action for all public institutions. conducted within the Global Campaign. 2012 131 . families. CALL FOR AWARENESS.nr. adolescents and young people are the most vulnerable categories exposed to it. November 13.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . the Ministry of Administration and Interior. Prof.Anul XIV . conf. Sorin Ivan. formal. Poverty prespective In opening the meeting. That is why. by FICE Romania. This topic should be approached frontally. showed that " FICE Romania is the only organization in our country taking part in this worldwide event through a comprehensive national commitment.Chamber of Deputies. Family and Social Protection. the Committee for Education. responsibility and action for the Romanian authorities‖.The International Federation of Educative Communities. with full responsibility and in a professional manner. said the speaker.univ.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . under the patronage of the Parliament of Romania . The context of this event was the representation of our country. Science. exploitation and abuse affect children of any age. 3-4 (47-48)/2012 RESPONSIBILITY AND PROFESIONALISM – a response to violence against children Unfortunately.Institute for Crime Prevention and Research and the Tribune of Education. the manager of the ‖Tribune of Education‖ review. Youth and Sports. in partnership with the Ministry of Education. We are launching a call for awareness. violence is such a current phenomenon that any approach of it proves to be. in the 19 days of activism campaign to prevent child abuse and violence against children and youth. Youth and Sports. the Ministry of Labor. Investigation. at best. "the most vulnerable social and age categories children and young people.Romanian Section. 1 to 19 November 2012. children face the perspective 132 . followed the idea „The topic that we submit to your attention today proves its actuality through the fact that violence. NonGovernmental Organizations´ Federation for Children. A success in this respect was the national conference entitled ‖Violence against childrn and youth .means of manifestation. through this conference. Under the effects of the scourge of violence.nr.Children . As the economic crisis continues to affect us more and more. FICE Romania aims to draw a warning at national and even international level. in any country on the planet. by conducting activities at community level all cross the country‖.Toma Mareş.dr. initiated by the World Women's Summit Foundation ( WWSF ) . causes and prevention measures‖ organized by FICE Romania . president of FICE Romania.Youth Section. Vaslui County Council.

not being able to act in front of violent acts manifested even against them. 3-4 (47-48)/2012 of a life in poverty. Random violence is not a big problem to society. said the Minister of Labour. If violent acts are accepted in his/her educational environment. including campaigns conducted in school units in partnership with the Ministry of Education. we must recognize . The role of such actions. Youth and Sports. inspector general of the Ministry of Education. Minister of Labour. is to raise awareness of the authorities. said that " school is designed to prevent all forms of violence" and the school inspectorates requirement is to "take more seriously the legislative framework‖. but systematic violence is. They highlighted the importance of informational campaigns in schools since violence in the educational environment has reached alarming levels and authorities should take a firmer stance against them: ‖What happens in schools nowadays is absolutely unacceptable. Inter .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Often. Violence against children and youth cannot be treated as a species of violence without having a clear understanding of the way in which our 133 . School represents the next step. With experience in the European Parliament and as a representative of it in different areas of the world. the latest does not have natural causes. We have to do something in this direction. If minors are not protected against violence. Youth and Sports.institutional efforts in schools The actuality of the action initiated by FCE Romania was reaffirmed by Mariana Câmpeanu. please imagine what is going to happen to that person when he/she has his/her own family. Professor Alina Milena Moisescu. because a child who wad victim of violent acts in his own family will perpetuate this model in his life. Gabriela Cretu remarked that "violence is widely spread but it this not at all a normal thing. it can be combated by social means. Investigation. As a consequence. exploitation and abuse.nr. Family and Social Protection. Dr. integrates into society or into the labour market‖. The approach willl be both inter and intrainstitutional. but social ones. who placed it in the launching of a national awareness campaign on family violence prevention. any efforts to improve their education and health condition become useless‖.Anul XIV . The Ministry of Labour will soon launch a national strategy as well as an action plan on preventing and combating domestic.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . In the same vein . teachers are overwhelmed by the situation.

neglec t become daily aspects. The consequence is that "it has come to the uprooting of the human creature. as a coordination tool for the structures acting in preventing school dropout. Also. as an optional field of education. Pavel Abraham brought into question the wrong measures taken in recent years in the educational and health system. and for its recovery " they have to make a needs assessment‖. Teacher Trăistaru calls for a proactive attitude towards the phenomenon of violence.Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . A welcome legal education project in the seventh grade. since any conflict may be solved through communication and negociation. 3-4 (47-48)/2012 society uses violence‖. If we multiply them by 3 or 4 family members. on the street. 134 . Once abuse. Mr. inspector general of Bucharest City: " We have about 250.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . Bogdan Simion. violence . Everything that happens at home is felt at school Decisive social positioning of school was emphasized by Constantin Trăistaru. They have created a state of panic in Romania‖. On the other side. Mr. Presenting a true picture of the socio-economic context in which children.000 students. Bogdan Adrian Panait . Dumitru Dumitru from the National Anti-Drug Agency submitted to the audience´s attention some successful projects in combating a scourge often associated with violence or/ and drug abuse. tjheir parents and educators are forced to live today. Everything that happens at home. is felt at school‖. President of the Romanian Office for Adoptions. appreciates that" the core of this scourge is in us". violence etc . prof . Commissioner of Bucharest Police. by involving research and cultivating the spiritual dimension through which " people will become more moral". we get to half of the capital population involved in the educational process. Giţă Mugurel. presented a research on violence in children and young people environment. and in the absence of the so much needed response to them. A materialization in this regard was presented by Dr.nr. President of FONPC. was detailed by Graţiela Văduva from the Analysis and Crime Prevention Service. under the form of the National Platform for Education. He suggested that the campaign run by FICE Romania should be continued.

Mariana Câmpeanu. the forms of education. Quotes: ”These aspects of violence occurring on very small children come to escalate the phenomenon in schools. psychologist at the General Directorate of Social Assistance and Child Protection Vaslui. brought to the attention of the participants the project entitled ‖What do you feel like doing when you know it? Shut up or take action?‖. it did not have in view the emotional side. which is competition. Ministry of Labour. proved to be extremely remarcable: ‖Psycho-behavioral Aspects and Characteristics of the Offender in Situations of Domestic Violence‖.oriented. And the manager of the School no. dr.„Valahia‖ University (European models in preventing violence). representative of GDSACP Ialomiţa exposed the way in which they managed to create a suitable framework for the treatment of victims of domestic violence in the county.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Ana Maria Sireteanu (approaches in the area of psychology and imagology). mayoral adviser. The involvement of local authorities frequently came back into discussion.Edificatory interventions in the conceptual sense were offered by university lecturer dr. Unfortunately. Denisa Iordache. prof. neglect). Educational and social achievements of Bucharest´s 4th district were highlighted by George Peţu . strong language.Anul XIV . Bucharest City general school inspecto 135 .” Constantin Trăistaru. as a necessity to prevent and combat all forms of violence. I think we should change the paradigm in education. 1 Bucharest.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială . and children come to imitate the behavior of the family. Iuliana Soare. abuse. insults”.nr. The approaches presented by Ionel Bratianu. with solutions for often saving interventions of professionals in education and social assistance in cases of violence manifested at local level. Ioana Panagore ţ. Mrs. must be turned into team education that fosters collaboration. the rational and the content. Family and Social Protection ”The education reform has always primarily focused on the cognitive. become violent and tend to solve problems between colleagues through beatings. Eugen Simion from the GDSACP Neamţ (necessary nuances of the terms violence. Individual´s education. 3-4 (47-48)/2012 Good practice examples The applied nature of the meeting organized by FICE Romania has strongly emerged from the multitude of good practices.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 Some aspects of the National Conference entitled ”Violence against childrn and youth.Anul XIV . causes and prevention measures” organized by FICE Romania 136 .nr.means of manifestation.

Marina DINCA . Floarea IRIMIA.„WHERE THERE IS LAW.Domestic violence-Concepts and Reality 12. Aurica TOMA . Andreea TEODORESCU . which was sent to organizers of the event and are greatly appreciated.Teenagers against violence 17. Denisa-Valentina IORDACHE. Diana ROIU . Graţiela VĂDUVA .between servitude and attitude 14. Paula PETCU . Ioan HUMĂ.nr. Laura POPESCU.PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . Ioana PANAGOREŢ. Maria-Daniela PETA .Violence in current society 6.Pleading for nonviolence 10. Elvira-Mihaela UNTEŞU.To say "NO VIOLENCE" is a duty 11. PREVENTION ABUSE & VIOLENCE AGAINST CHILDRENAND YOUTH.Violence in schools 18. Esmeralda BÎGU . Ionel BRĂTIANU .Psychotherapeutic intervention in the prevention of child abuse 9. Marinela ALEXEANU BUTTU . Mihaela RUS .European policies to combat youth violence 7.Violence . THERE IS NO BARGAIN!” Project in legal education 5.School and education for non-violence 2. 137 . Paul MARCU . Mihaela PASCU .Proactive methods to prevent child maltreatment 8. Ioan NEACSU .Together against violence 15.The project ME AND MY CHILD" – a model of good practice in improving the relationship parents – children 4.Anul XIV . Aurora Maria GĂINESCU .Stop violence in “Miron Nicolescu” technical college These works were published in the volume entitled ZERO TOLERANCE AGAINST VIOLENCE. Eugen SIMION .Psycho-behavioral aspects and specific features of the aggressor in domestic violence 13. 3-4 (47-48)/2012 PAPERS PRESENTED AT NATIONAL CONFERENCE: 1.Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .Child neglect. Mariana-Romelia GAL . Dumitru DUMITRU . Elena CALIN. intervention models 3.Violence towards children – forms and methods of prevention 16.

Revistă de pedagogie şi asistenţă socială .nr.Anul XIV .PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI . 3-4 (47-48)/2012 138 .

opþiune ºcolarã / profesionalã. orientarea vocaþionalã. consiliere. Sugerãm o serie de teme care ar putea fi convergente cu interesul dumneavoastrã ºtiinþific: • Repere conceptual – definitorii ale copiilor / tinerilor cu deficienþe / handicap / dizabilitãþi / nevoi / cerinþe speciale • Aspecte de discriminare semanticã (recuperare.ch . Tema generalã a acestui numãr este Factori cu rol activ în orientarea ºcolarã ºi în planificarea carierei copiilor ºi tinerilor cu CES Rugãmintea noastrã este ca articolele pe care le veþi trimite sã conþinã. vã transmitem rugãmintea de a colabora la realizarea numãrului urmãtor al Revistei Protecþia Socialã a Copilului. integrare socialã. orientarea pentru carierã. integrare / incluziune ºcolarã. integrare profesionalã.com. nevoie socio-profesionalã etc.03. Cei interesaþi pot obþine informaþii suplimentare pe site-ul www. • Rolul evaluãrii multidimensionale în orientarea ºcolarã ºi profesionalã • Modele de integrare ºcolarã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Modele de integrare profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Exemple de bune practici în integrarea ºcolarã ºi profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Cercetãri concrete privind factorii care condiþioneazã optima integrare socioºcolarã ºi socio-profesionalã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Calitatea orientãrii ºcolare ºi profesionale – condiþie pentru integrarea psihosocialã optimã a copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Profilul angajatorului care integreazã copiii ºi tinerii cu deficienþe / handicap • Rolul atelierelor protejate în pre-profesionalizarea copiilor ºi tinerilor cu deficienþe / handicap • Meserii ºi profesii concrete adaptate pentru copiii ºi tinerii cu deficienþe / handicap • Alte teme la alegerea dumneavoastrã Aºteptãm materialele dumneavoastrã pe adresa de e-mail: nica_cpu@yahoo.fice-congress2013. mai ales. rezultate ale unor cercetãri personale sau ale unor proiecte. orientare ºcolarã ºi profesionalã. VÃ MULÞUMIM! ∗ ∗ ∗ Vã comunicãm cã în luna octombrie 2013 va avea loc la Berna. Elveþia. pânã la data de 1.2013. Congresul FICE 2013.DRAGI COLABORATORI FICE În speranþa cã anul 2013 a debutat pentru fiecare dintre dumneavoastrã cu sãnãtate ºi cu disponibilitate pentru activitatea ºtiinþificã.

ap. 4. contactaþi redacþia: Redacþia revistei „Protecþia socialã a copilului“ FICE – România str. + 40 723 637 426. 3-4 (47-48) / 2012 PROTECÞIA SOCIALÃ A COPILULUI Pentru informaþii referitoare la posibilitãþile de procurare a revistei „Protecþia Socialã a Copilului”.ro Pentru numerele viitoare vã propunem urmãtoarele tematici: Orientarea ºcolarã ºi planificarea carierei copiilor ºi tinerilor cu CES Educaþia ºi personalitatea copiilor de vârstã ºcolarã micã .ficeromania.com fice@home. scara 1.ro fice_ro@yahoo. bloc G8. Banul Udrea nr. 16 Bucureºti. România +40 213300812/ + 40 722 464 638.Anul XIV.com pagina web: www. + 40 769 671 098 Fax: 0040 213300812 e-mail: ficeromania@hotmail. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful