TIMUSUL

Diagnostic pozitiv: 1. Organ limfatic primar(OLP) ; 2. Capsulă conjunctivă  septuri conjunctive  lobuli incompleţi (pseudolobuli) ; 3. Pseudolobulul  2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ; -centrală, slab bazofilă = medulară ; • Corticala  conţine predominant timocite . • Medulara  conţine corpusculi HASSAL. Descrierea elementelor: • în afara capsulei timice există ţesut adipos alb şi brun ; capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul organului septuri conjunctive ; • atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare; • corticala conţine 2 populaţii celulare: 1. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente) ; 2. timocite (predomină) ; • timocitele —au dimensiuni din ce în ce mai mici ,mergând din periferie spre medulară ; -la periferie se observă figuri mitotice ; • medulara : -conţine puţine timocite ; -predomină celulele epiteliale reticulare stromale • celulele epiteliale reticulare stromale : - sunt mari ,cu prelungiri; -nucleul este hipocrom cu nucleol evident; -citoplasmă acidofilă; • corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale ,comparat cu un bulb de ceapă ; - se poate keratiniza sau calcifica ; • la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară ; Diagnostic diferenţial : 1. SPLINA: - organ limfatic secundar (OLS) ; - capsulă  septuri ; -stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie; 2. GANGLIONUL LIMFATIC : - OLS ; - capsulă; -stromă citofibrilară; -parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ; -profundă; - b) medulară; 3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; -stromă citofibrilară; -parenchim .

LIMFOGANGLIONUL

Diagnostic pozitiv : 1. Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat; 2. Prezintă : - o stromă citofibrilară ; -un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala :- superficială ; -profundă; 2) - medulara ; 3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular ; - sinus cortical; - sinus medular; Descrierea elementelor : • capsula —» ţesut conjunctiv dens semiordonat  septuri fine incomplete  compartimente ce comunică între ele; • corticala superficială conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-independentă ; • foliculul limfatic primar (areactiv) : -este de formă rotundă ,alcătuit din limfocite (Ly) mici dispuse în aglomerări compacte ,omogene ; • foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară ,alcătuit din 2 zone: - centrul clar (germinativ)  Ly mari ; - coroana de limfocite  Ly mici ; • corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de limfocite mici dispuse dens ,difuz ,omogen  zona T-dependentă ; • medulara conţine : - cordoane compacte celulare ,anastomozate între ele - sinusoide medulare largi; -arteriole şi venule; • sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un : - perete continuu  spre capsulă ; - perete discontinuu  spre parenchim ; • venule post-capilare în paracorticala ; Diagnostic diferenţial : 1. TIMUSUL : - OLP , nu are foliculi limfatici; - organizare caracteristică : -capsulă  septuri  pseudolobuli ; - pseudolobulul - 2 zone : - corticala; - medulară (corpusculi Hassal) ; 2. SP IN A :-O LS ; - capsulă  septuri ; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie; 3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilaiâ; - parenchim.

SPLINA
Diagnostic pozitiv : 1. OLS încapsulat; 2. Capsulă conjunctivă  trabecule  compartimente comunicante inegale ; 3. Parenchim structurat în : -a)- pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente : • corpusculul MALPIGHI ; • teci (manşoane) periarteriolare ; -b)- pulpă roşie — cu cele 2 componente : • sinusuri venoase ; • cordoane BILLROTH; Descrierea elementelor : • • ,în capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ,cu rare fibre musculare netede  trabecule  spaţii intercomunicante ; - capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare ; pulpa albă : - tecile (manşoanele) periarteriolare  Ly T mici dispuse dens ,difuz ,omogen jurul unei arteriole centrale = zone T-dependente ; - corpusculii Malpighi  foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată excentric = zone T-independente ; pulpa roşie : - cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoase - sinusuri venoase cu structură particulară ; - populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite „hematii, plachete ,plasmocite ,macrofage ; Diagnostic diferenţial: 1. TIMUSUL - OLP ,nu are foliculi limfatici; - organizare caracteristică : - capsulă  septuri  pseudolobuli; - pseudolobulul prezintă 2 zone : - corticala ; - medulara (corpusculul Hassal); 2. GANGLIONUL LIMFATIC : - OLS ; - capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone : -superficială ; profundă; -b) medulară; 3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilară; - parenchim;

• ;

• foliculul limfatic secundar (reactiv) : .glande salivare minore .stromă citofibrilară.spinos. .bazal. .parenchimul este structurat în : . .vase sangvine. . . foliculul limfatic primar (areactiv) : .interfolicular ce formează zonele T-dependente . . .capsulă.AMIGDALA Diagnostic pozitiv : 1.fibre musculare striate . . SPLINA:-OLS.capculă  septuri . . 3. Arii de limfocite dispuse interfolicular .medulară (corpusculi Hassal) . .nu are foliculi limfatici.centrul clar (germinativ)  Ly mari . . • la baza amigdalei se găsesc : .pseudolobulul — 2 zone : . GANGLIONUL LIMFATIC: -OLS . .ţesut conjunctiv . profundă.OLP .alcătuit din Ly mici .corticală . Diagnostic diferenţial : 1. .dispuse • în aglomerări compacte .acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formînd cripte .superficială .coroana de limfocite  Ly mici. Descrierea elementelor : • • epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte .difuz . 2.pulpă albă . OLS neîncapsulat .omogen = zone T-dependente .este de formă ovalară . . epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi: . • limfocite dispuse difuz .omogene.dens . 2.alcătuit din 2 zone : .este de formă rotunda .organizare caracteristică : capsulă  septuri  pseudolobuli . .pulpă roşie. 3.stromă citofibrilară.superficial . TIMUSUL : .parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : . . -b) medulară . . Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă .

glande salivare minore formate din : .epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare  papile . epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale .foliate . fibre musculare striate secţionate : . .spinos . Mucoasă .circumvalate .de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa epiteliului. . . 4).longitudinal.superficial. 2). . • • Diagnostic diferenţial : . .acini mucoşi .rar întâlnite la om . .ţesut adipos alb . .transversal.lumene vasculare.corion care conţine glande salivare minore . papilele linguale sunt de 4 tipuri : 1). -nervi periferici.înconjurate de un şanţ adânc . Descrierea elementelor : • epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare . • corionul conţine : .acini seroşi. . . Tunică musculară.alcătuit din 3 straturi : -bazal.alcătuită din : . .filiforme — epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi parakeratinizare . între fibrele musculare striate se găseşte : .canale de excreţie . • • • mugurii gustativi -au aspect de pată clară . 3). 2.nu se face .oblice .LIMBA Diagnostic pozitiv : 1.fungi forme . .lumene vasculare .în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă mugurii gustativi.

fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal. 2. b) corion. • foliculi piloşi -care conţin : .lucios (poate lipsi) . . . .nu se face.firul de păr : .internă şi externă . • muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted) . • glande sebacee = glande sacciforme . .bine vascularizat . marginea liberă este formată din : a) epiteliu stratificat pavimentos cu zone de orto.bazai. .o teacă conjunctivă . . b) -dermul superficial  ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare . c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini seroşi mucoşi . .mucos (intern).granulos .BUZA Diagnostic pozitiv : l. .ce conţine : • glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate . c) . • • • central — se găsesc : .lumene vasculare . .corticală .micşti şi canalele de secreţie ale acestora .spinos.spinos. . .)Prezintă : • 2 versanţi: . .superficial.nervi periferici . b) corion .) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei .şi para-keratinizare .format din 3 straturi : . .cu nervi periferici.dermul profund  ţesut conjunctiv dens semiordonat .2 teci epiteliale : . Diagnostic diferenţial : .ţesut conjunctiv. versantul intern (mucos) este alcătuit din : a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare . Descrierea elementelor: • versantul extern (cutanat) este alcătuit din : a) -epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare . • o margine liberă. .medulară.cutanat (extern) .între fibrele musculare striate se găsesc : .format din 5 straturi: -bazai.cornos (superficial sau descuamant) .

glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme . .bine vascularizat. • corion -» ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor esofagiene proprii din submucoasa .glande Lieberkuhn. . 5.bazal.fibrele musculare sunt: .mucoasa . .superficial.conţine glande esofagiene proprii. . 3) Intestinul gros : . 3. Mucoasa prezintă : .muscularis mucosae .în 1/3 inferioară  fibre netede .în 1/3 superioară  fibre striate . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa . 4. • longitudinal  extern (LE) .vilozităţi intestinale. • conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat (vizibile şi în corionul mucoasei) . .între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenterie Auerbach . .în 1/3 medie  fibre striate şi netede .adventice. . • longitudinal extern. .corion  canale de excreţie .glande gastrice caracteristice . Musculara . . .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme . .este formată din : • Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare  3 straturi : .spinos.musculara. . 4) Adventicea — este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare .PASAJ ESO-GASTRIC Diagnostic pozitiv : 1. • muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede . Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: . . Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric .este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi : • circular intern. . .submucoasa.epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare . 2) Submucoasa: • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax . Diagnostic diferenţial : 1) Stomacul: . Submucoasa . 2. 2) Intestinul subţire : .epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme . 3) Musculara : . .este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi : • circular  intern (CI) .ESOFAG .

predomină în corpul glandei . în baza cărora se deschid glandele fundice care sunt lungi.glande fundice.celule principale(pepsinogene) . .regiune fundică Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv  4 tunici: . . .cu nucleul ovalar perpendicular pe membrana bazală . 2) Intestin subţire : .cu nucleu rotund situat central  secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec Castle.rotunde acidofile .celule accesorii (mucoase) .ce se înfundă în corion şi formează cripte gastrice scurte . • glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine : -a).cu lumene vasculare .cu foliculi limfatici izolaţi.conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) .tubulare simple sinuoase . . 2) Submucoasa . 3) Intestin gros : .celule parietale (oxintice) . .cu nucleu bazai şi citoplasmă palidă  secretă mucus . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa . • epiteliul de suprafaţă .glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme .cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei  secretă pesinogen .mici .sunt puţine .epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme .3 tipuri de celule exocrine .este format din celule prismatice înalte . .STOMAC .conţine ţesut conjunctiv lax .regiune pilorică : .intern oblic .mucoasa. .între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach . .vilozităţi intestinale.mijlociu circular.sunt mari .1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) .cu citoplasmă palidă . 3) Musculara : . • corion . -c). Diagnostic diferenţial : 1) Stomac . • muscularis mucosae .seroasa.3 straturi : . . 4) Seroasa . 3) Musculara . 2) Mucoasa : . longitudinal şi transversal. .glande Lieberkuhn. .conţine fibre musculare netede secţionate oblic .submucoasa.epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice .prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular ramificat.musculara.extern longitudinal.sunt prismatice cu citoplasmă intens bazofilă .localizate în corpul şi baza glandei . -b).este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .este formată din : • epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor .localizate la gâtul glandei . .formate din 4 tipuri de celule : .de apărare . dese .epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .

3) Musculara : .regiune pilorică Diagnostic pozitiv : Segment de TD  4 tunici: .musculara. 2) Mucoasa .este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .vilozităţi intestinale. Diagnostic diferenţial : 1) 2) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple sinuoase).glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe. 3) Musculara — 3 straturi : . Intestin gros : . .submucoasa.longitudinal extern. .longitudinal şi transversal între care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach .STOMAC .scurte .mijlociu  circular . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa — este formată din : • epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoidosecretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi . .glande Lieberkuhn. . 1) 3) .mucoasa . .circular intern. Intestin subţire : .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .extern  longitudinal. . 2) Submucoasa : .cu lumene vasculare .fibre musculare netede secţionate oblic .1a baza cărora se deschid glandele pilorice care sunt mai rare . .intern  oblic .seroasa.epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .formată din ţesut conjunctiv lax .de apărare . b). . 4) Seroasa : . a). • muscularis mucosae .tubulare ramificate cu secreţie mucoasă . • corion . .conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) .glande pilorice caracteristice .epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt)  cripte gastrice .

. . • glande Lieberkuhn mai scurte .fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) .caliciforme şi celule endocrine (nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo.situat bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn . Diagnostic diferenţial : 1.vilozităţi intestinale  scurte şi late .citoplasmă slab bazofilă . Intestin gros : .unele deviate . cu nucleu rotund .glande Lieberkuhn  lungi . . Submucoasa .vilozităţi intestinale  lungi .cu corion de apărare chili fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) .întreruptă de adenomerii glandelor Brunner .celule Paneth — de formă piramidală. b). e).celule prismatic înalte cu platou striat .submucoasa.între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach . c).ţesut conjunctiv lax . Segment de tub digestiv  4 tunici : . situat bazal. nucleul este ovalar.seroasa. Jejunul : .formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) : a).cu aspect de frunză de ferigă . citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim .vascular .enterocite .nucleu turtit . .DUODEN Diagnostic pozitiv : 1.invaginaţii  glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte . .epiteliul este alcătuit din enterocite . Musculara . . • glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule : a). 2. Mucoasa .expansiuni spre lumen  vilozităţi intestinale .cu numeroase caliciforme .longitudinal extern.cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande tubuloacinoase mucoase formate din celule prismatice . Descrierea elementelor : 1. 4.dese .glande Lieberkuhn -lungi .nu are vilozităţi .dese . • vilozitatea intestinală : .glande Lieberkuhn  mai scurte . 3.celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE .ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice 4.celule bazale — de regenerare .este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează cu corionul : .până la muscularis mucosae 2. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi .poate fi disociată .dese . 3.celule caliciforme . Stomac :. . .musculara. b).cu citoplasmă palidă . Seroasa . Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase .circular intern. .unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner în corionul mucoasei . Ileonul : . 3. . • muscularis mucosae . .plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari . 2.digitiforme .mucoasa . d).

. Musculara . • muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) .glande gastrice caracteristice .intern . . • corion  de apărare . Submucoasa . . .musculara. 2) Mucoasa prezintă : .dese .este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE): • circular . Ileonul : . 3. 2. . • glandele Lieberkuhn : . Intestinul gros : . . . Diagnostic diferenţial : 1. Stomacul : .nu prezintă vilozităţi intestinale .până la fibrele de muscularis mucosae . 3.uşor deviate . . dese cu numeroase celule caliciforme .seroasa .extern .glande Lieberkuhn mai scurte . Duodenul : .unele deviate .glande Lieberkuhn  lungi .vilozităţi intestinale scurte şi late . Mucoasa prezintă : • vilozităţile intestinale  sunt foarte înalte . . 2.plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari . . Descrierea elementelor : 1. Seroasa .este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare . .între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenreric Auerbach .glandele Lieberkuhn sunt lungi.ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .sunt lungi .dese şi ajung până la fibrele musculare din muscularis mucosae .mucoasa .digitiforme . 1.efilate cu aspect digitiform .adânci . 4. .nu conţin celule Paneth .vilozităţi intestinale  lungi .JEJUN Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv  4 tunici: .dese .glande Lieberkuhn mai scurte . .submucoasa .glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase .vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă .epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă formând cripte gastrice. • longitudinal .

în interior  ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare .ce pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer. .până la fibrele de muscularis mucosae . Mucoasa prezintă: • vilozităţi intestinale scurte .mai scurte . . 2.ILEON Diagnostic pozitiv: 1. 3.uşor deviate  conţin enterocite .submucoasa.late . Intestin gros : .chilifer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) .celule bazale de regenarare . 4. 2.glande Brunner tubulo-acinoase mucoase .nu are vilozităţi. Seroasa • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu . 3) Jejun : .la exterior  epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite .glande Lieberkuhn lungi . Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale . Submucoasa • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi . glande Lieberkuhn lungi .mucoasa . .caliciforme .late .vilozităţi intestinale lungi . Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer.cu numeroase celule caliciforme . • fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer .unele deviate . Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte gastrice. • glande Lieberkuhn . . 2) Duoden : . Segment de tub digestiv  4 tunici: . • glande Lieberkuhn scurte .vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă.mai scurte .dese digitiforme . • fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte .celule caliciforme şi celule enteroendocrine. 5.seroasa.celule enteroendocrine .dese .celule Paneth . .dese . . Musculara • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE . Descrirea elementelor : 1. b).alcătuite din : a).glande Lieberkuhn mai scurte . 3.musculara.între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach . .unele uşor deviate .

nu există celule Paneth .cu foliculi limfatici izolaţi.precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa. 3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE . .COLON Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv  4 tunici: .submucoasa.celule caliciforme numeroase .vilozităţi intestinale caracteristice . 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa prezintă: • epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme .epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi glande caracteristice. • muscularis mucosae . • muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari .mucoasa.conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-LE. .dese .musculara. APENDICE ILEO-CECAL .epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme . .celule bazale de regenerare.seroasa. 1) Intestin subţire : .cu puţine celule caliciforme.realizează numeroase glande Lieberkuhn . . . • glanda Lieberkuhn conţine : . .este grupată în 3 panglici = tenii. 2) Mucoasa conţine: • glande Lieberkuhn lungi . 3) Musculara conţine: • fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : .enterocite. .circular -intern.glande Lieberkuhn caracteristice . • atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi. .longitudinal-extern.dese . • corion de apărare . . 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare.cu numeroase celule caliciforme .mai rare . . 3) Apendicele ileo-cecal: • glande Lieberkuhn scurte .1 ungi până la muscularis mucosae .celule enteroendocrine. Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : .

• corion de apărare. 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu.mucoasa.extern. . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa prezintă: • glande Lieberkuhn — mai rare . • între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach .vilozităţi intestinale caracteristice .celule Paneth. 2) Mucoasa prezintă : • glande Lieberkuhn mai scurte . Diagnostic diferenţial : 1) Colon: . 3) Stomac : .corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi.epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice caracteristice.enterocite . 3) Musculara: • fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : .submucoasa.epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme.circular . .celule enteroendocrine.seroasa.longitudinal .glande Lieberkuhn lungi .scurte . 2) Intestin subţire : . . 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide. .cu mai puţine celule caliciforme decât în colon .caliciforme puţine. TIROIDA şi PARATIROIDA Diagnostic pozitiv : . .musculara. .mai rare .intern. . • muscularis mucosae întreruptă . .glande Lieberkuhn.care conţin : . . .celule bazale de regenerare.de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa.dese cu numeroase celule caliciforme .Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv  4 tunici: . . • muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în submucoasa.

nucleu palid . • hipofuncţie  celule foliculare cubico-plate .ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină . capsula . Descrierea elementelor: TIROIDA : 1) Capsula .ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine  compartimente (denumite impropriu lobuli). • hiperfuncţie  celule foliculare prismatice .sunt de formă poligonală .trimite în interior septuri fine . parenchimul .celule foliculare = tireocite . 2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale .sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară . . 3) Celule parafoliculare.prezintă 2 tipuri de celule : . • tireocitul = celula foliculară .cu citoplasmă bazofilă . • foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : .cu mult coloid .are o citoplasmă bazofilă . prezintă : . 1) Stroma . 4) Paratiroida  aranjare cordonal compactă a celulelor principale . . celule oxifile : . • coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4 . 2) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) .susţine parenchimul. • celule parafoliculare .ţesut conjunctiv lax .sunt mai mici .nucleu rotund situat central.stromă.este foarte subţire . celulele principale : . .secretă calcitonină.celule oxifile.celule principale .palidă . • foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate : • normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice .eozinofilă .capsulă .coloidul tiroidian -» situat central.au citoplasmă acidofilă şi nucleu intens colorat.parenchim. stroma . SUPRARENALA Diagnostic pozitiv : .cu puţin coloid. . PARATIROIDELE : • • • • • • • sunt în număr de 4 . .formată din ţesut conjunctiv .sunt situate printre celulele principale .cu o bogată reţea de capilare (fenestrate).1) Capsulă.situat central.

realizând o reţea în ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare .diferiţi în funcţie de zonă : • zona glomerulata . • zona fasciculata .glomerulata . 2) Stroma .cordoane celulare arcuite . PANCREAS Diagnostic pozitiv : . celulele sunt mai mari .  Corticosuprarenala .nucleu central .cordoane celulare scurte . celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică .ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine .cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) . între cuiburile de celule se găsesc capilare largi.  Medulosuprarenala — prezintă : • • • • • celule care formează cordoane scurte .cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare.cu nucleul situat central şi citoplasmă palidă .reticulata. celulele secretă catecolamine : .ramificate .gonadocorticosteroizi.în ghemuri (15%) .anastomozate .prezintă 3 zone : • • • • • • zona glomerulata : .organizat diferit: . • zona reticulata . 3) Parenchim . .glucocorticoizi.ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) . Descrierea elementelor : 1) Capsula . .anastomozate între ele . zona reticulata : . 3) Medulosuprarenala  centrală .sunt prismatice sau poliedrice . . conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari .corticosuprarenala . . celulele corticosuprarenalei . zona fasciculata : .în funcţie de zonă .1) Capsulă. între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite .cu traiect perpendicular pe suprafaţa glandei (75%).pe 3 zone : .mineralocorticoizi.adrenalină.medulosuprarenala . 2) Corticosuprarenala  cordoane celulare aranjate diferit .noradrenalină.ca o reţea (10%) .cordoane celulare lungi .fasciculata.prezintă granule de secreţie.poliedrice cu citoplasmă bazofilă .

simplu prismatic sau stratificat pavimentos fără keratinizare .în care coexistă : • acini seroşi (componenta exocrină) .apar din loc în loc în lobul . • canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri : a). • celule PP . FICAT .printre acini . 3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) .canale Boli cu epiteliu simplu cubic .citoplasmă bazofilă .cu nucleu rotund .aproximativ 1 % . prezintă celule centro-acinoase .se găsesc în septurile conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic . insulele Langerhans .bazal . • celule G — aproximativ 1% .cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) .mai palide .1) Organizat în lobuli . • celule B(beta) — aproximativ 70% .sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic . • celule D(delta) . • canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic .aproximativ 20% .care secretă gastrină . Diagnostic diferenţial : Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât pentru acini cât şi pentru canale : • acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale .formează prima porţiune a canalului de excreţie . • insule Langerhans(componenta endocrină) .care secretă glucagon .aproximativ 5% .care secretă polipeptid pancreatic . b).caracteristici : nu au celule mioepiteliale .canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic . 4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare .care secretă somatostatină .  Componenta endocrină: • • • este reprezentată de insulele Langerhans. sunt alcătuiţi din celule piramidale .care secretă insulina.ca nişte arii rotunde sau ovalare .înconjuraţi de ţesut conjunctiv . Descrierea elementelor :  Componenta exocrină : 1) • • • Acinii seroşi . 2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) . insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule : • celule A(alfa) .

.cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală fragmentată . .ţesut conjunctiv lax .mărginit de un epiteliu simplu cubic . .situat central. Descrierea elementelor : • cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic . • musculară  fibre musculare netede dispuse plexiform .spre care converg cordoane de hepatocite . • fibre musculare netede din tunica musculară . • spaţiile porto-biliare  conţin cel puţin 3 lumene . .o venulă . • între hepatocite  capilare sinusoide hepatice .radiar . 2) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) .tapetat de mezoteliu . 1) Lobuli clasici hepatici : . • seroasă.într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut conjunctiv lax : .secţionate oblic longitudinal şi transversal .separate de capilare sinusoide .cu nucleol evident .celule endoteliale cu nucleu aplatizat. VEZICULA BILIARĂ Diagnostic pozitiv : 1) Organ tubular . GLANDE SALIVARE . .citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate .se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande.uneori pot fi binucleate .nucleu rotund .o arteriolă .hexagonali .ce proemină în lumenul sinusoidului. • seroasa . Descrierea elementelor : • epiteliu de suprafaţă .Diagnostic pozitiv : 1) Organ parenchimatos .iar în coloraţia HE putem observa : .un canalicul biliar .ram din artera hepatică .centraţi de o venă centrală . • hepatocitul  celulă poliedrică .macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund .ram din vena portă .cu perete organizat pe 3 tunici : • mucoasă  epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de glande).este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală .

. . • acini : .glanda sublinguală  glandă de tip mixt. • canale intralobulare : .apoi devine simplu prismatic iar în final se deschid în cavitatea bucală . .redus cu prezenţa de adipocite .structuri nervoase . .glande salivare majore .mucoşi  secretă mucus . Diagnostic pozitiv : 1) Lobuli .mucoşi şi micşti.stromă  ţesut conjunctiv lax redus .canal Pfluger  epiteliu simplu cubico-prismatic . .glande salivare minore .lumene vasculare . TRAHEEA Diagnostic pozitiv: .glanda submaxilară  glandă de tip mixt. .canale intralobulare .canal Boll  epiteliu simplu cubic .glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi . Descrierea elementelor : 1) Lobului glandei conţine : • stromă . 2) In lobuli se găseşte : . . .canale interlobulare sau extralobulare .cu adipocite .ţesut conjunctiv lax . Glandele salivare majore sunt în număr de 3 : . • canalele interlobulare  iniţal au epiteliu bistratificat cubic .acini seroşi . .Glandele salivare sunt de 2 tipuri : .micşti. • în septurile conjunctive interlobulare se observă : .seroşi  secretă enzime . .înconjuraţi de septuri conjunctive .unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără keratinizare .

• adventice. • fibro-musculo-cartilaginoasă.asemănătoare cu o dantelă . .1) Organ tubular .de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului.celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical.dreaptă şi stângă .până la pericondrul cartilagiului traheal.bogat în fibre elastice . • submucoasa. • corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive . • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax . 2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici : • mucoasa .alcătuit din 3 tipuri de celule : . 2) Submucoasa . 3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din : • inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete .superior fixată la laringe .celule bazale .cu partea posterioară incompletă . 4) Adventicea — se găseşte la exterior. -corion.în continuitate cu pericondrul. Descrierea elementelor: 1) Mucoasa conţine : • epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator .iar inferior se bifurcă în cele 2 bronhii primare .bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici.este alcătuită din : • ţesut conjunctiv lax .cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior) • aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens .bine vascularizat . • extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede (muşchiul traheal) .determinată de prezenţa alveolelor .cu elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase .epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator .bogat în celule cu rol în apărare . PLĂMÂNUL Diagnostic pozitiv : 1) Structură caracteristică .celule caliciforme  care secretă mucus .alcătuită din : . .

• epiteliul alveolar .corion mai redus . • pneumocite tip II = granulare . • tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine : . . . . . • submucoasă : .paralel cu MB . .  bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos .aplatizându-se progresiv şi devenind simplu cubic .bronşiolele respiratorii.ţesut conjunctiv lax mult diminuat. .în MO sunt rotunde .elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu dispar).piese de cartilagiu hialin .este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) : • pneumocite tip I = membranoase . . sacii alveolari şi alveolele pulmonare .  bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic .  canalele alveolare — au un perete discontinuu. 2) bronşii intralobulare .un corion redus cu fibre musculare netede discrete .ţesut conjunctiv fibro-elastic .care conectează plăcile cartilaginoase . 3) teritoriul respirator al pulmonului . . . .alungit .în MO seamănă cu o celulă endotelială . .alături 4e aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate .aceste celule secretă un material surfactant-like .realizând un inel incomplet.epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme .epiteliu pseudostratificat de tip respirator.pulmonare separate prin septuri fine interalveolare . Descrierea elementelor : 1) bronşii supralobulare .cu nucleu turtit . .un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul.formând sacii alveolari .în care se găseşte ţesut conjunctiv .reprezentate de : .bronşiolele propriu-zise .cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei  4 tunici : • mucoasa :.format din celule Clara şi numeroase celule ciliate . • adventicea .acestea se sfârşesc în "fund de sac " .un corion redus cu fibre musculare netede întrerupte .proemină în .acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului.este reprezentat de : -canalele alveolare .  bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric .bronşiolele terminale.cu forme neregulate .comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele pulmonare .cu nucleu rotund .fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen . .simplu pavimentos .participă la realizarea barierei aersânge. .numeroase capilare şi numoroase macrofage .  alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine .alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede . 2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei . • corionul este foarte slab reprezentat (glandele .fibre de colagen şi elastice .acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă . • la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric .format din celule Clara şi celule ciliate .fâră perete propriu . .sunt celule turtite aplatizate .cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase seromucoase .

la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu .-produc surfactantul alveolar.• lumenul alveolei . RINICHI .

. .este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat.tubii nefronului.este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein. . • ansa Henle .este reprezentat de celule specifice .neregulat.cu citoplasmă palidă acidofîlă .alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos .  MEDULARA . • TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi .este alcătuită din : • cortex corticis  nu conţine CR .Diagnostic pozitiv: 1) Prezintă 2 zone : .  1) • • CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente : componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe : parietală  epiteliu simplu pavimentos . Descrierea elementelor :  CORTICALA . . .cu cromatina dispersată .prezintă o "margine în perie" caracteristică .cu celule mai înalte în palisadă .sunt alcătuiţi din celule cubice . viscerală  tapetează ghemul vascular . • zona labirintică  între piramidele Ferrein .  TUBII COLECTORI • sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical în cupolă . 3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă între ansele capilare . 2) componenta endotelială . 2) Cele 2 zone se interpătrund .tubul contort distal (TCD) . . • coloanele Bertin  între piramidele Malpighi. • la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa = modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu .care prezintă o citoplasmă evidentă .citoplasmă intens acidofilă .nucleu globulos .TCD au un lumen larg şi regulat.ansa Henle. • TCD .CORTICALA  conţine : .aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic .corpusculi renali (CR) .iar limitele intercelulare sunt vizibile .sunt de 3 tipuri : .MEDULARA conţine tubi colectori . . VEZICA URINARĂ . .  TUBII NEFRONULUI .tubul contort proximal (TCP) .numite podocite .TCP au lumen mic .

. Descrierea elementelor : 1) MUCOASA  • • • Uroteliu . Diagnostic diferenţial : URETERUL . 2) MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform .longitudinal intern. . .circular extern.mai late la PA . adventice. 3) ADVENTICEA • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi . OVAR Diagnostic pozitiv: • la periferie  epiteliu simplu cubic.este organizat pe 3 tunici: • mucoasa .formată din uroteliu şi corion .Diagnostic pozitiv :  • • • organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici: mucoasă . strat superficial  celule "în umbrelă" .aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă . musculară plexiformă .formată din uroteliu şi corion .ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară . strat intermediar polimorf ("în rachetă de tenis").format din 3 straturi celulare : strat bazai  celule cubice .acoperă 2 celule din stratul subjacent. • musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) : .  Corion .este un epiteliu pseudostratificat . • adventice.de regenerare .

3) Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru. ratatinate.. Descrierea elementelor: • epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal". înconjurat de câteva rânduri de celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ...celulele granuloase sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi.  CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie : 1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare aplatizate.la exteriorul foliculului există membrana lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare. • sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE. iar în afara ei există : • TEACA INTERNĂ .sunt localizaţi pe mai multe rânduri.. corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL PROLIGER. ..• • CORTICALA  foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive. 2) Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice = celule granuloase.predominant celulară.. MEDULARA  ţesut conjunctiv bogat vascularizat.în exterior există membrana lui SLAVIANSKI. diminuarea dimensiunilor foliculare. persistenţa prelungită a tecilor  foliculi tecogeni. moartea ovocitului  zone Pellucida izolate..la exterior există membrana Slavianski.atrezia implică: degenerescenta celulelor granuloase.în exterior există membrana lui Slavianski. rezultă o cavitate mare = ANTRUM.la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă)..în jurul ovocitului există membrana PELLUCIDA. imediat sub albuginee. • TEACA EXTERNĂ .fibro-vasculară.ovocitul este înconjurat de zona Pellucida. hipersecreţie de lichid folicular  foliculi chistici. 5) Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii de lichid folicular.. 5) • • • • • FOLICULI OVARIENI ATREZICI . 4) Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi de un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA. celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri.

mucoasă.. . citoplasmă spongioasă. • pe lamă poate exista :  CORPUL PROGESTATIV. nucleu sferic.cu 2 tipuri de celule : 1) celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase. prezintă 3 tunici : . bogat în lumene vasculare (artere. alungite. arteriole.în MO .sunt celule rotunde sau ovalare. 2) celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne. prezintă limite vizibile. intens colorate. TROMPA UTERINĂ Diagnostic pozitiv: • organ tubular.. venule. MEDULARA • conţine ţesut conjunctiv.în MO — sunt celule mici. vene. • hipertrofie fibroasă.rezultă din alterarea corpului progestativ prin : • degenerescentă lipidică.  CORPUL ALBICANS . capilare).

 ADVENTICEA • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax.• • . UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă .musculară. .adventice.  MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) .circular intern. • corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar.este acoperită de mezoteliu peritoneal. .longitudinal extern. conţine 2 tipuri celulare : . corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri.secretorii. mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent. bine vascularizat.. . Descrierea elementelor:  MUCOASA • epiteliu simplu cilindric hormono-dependent.ciliate.

. bine reprezentat şi bine vascularizat  conţine arteriole fără adventice. • corionul — este citogen  predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală. ENDOMETRU în fază secretorie . .mijlociu plexiform. . • musculară = miometru. de regenerare (1/3).inferioară = pătura bazală. în continuitate directă cu fibrele musculare.intern longitudinal. .  endometru este structurat pe 2 zone : . rotunde sau ovalare. dispuse în 3 straturi : .glandele sunt rectilinii. • seroasă = parametru. perpendiculare pe suprafaţă.lumenele glandelor sunt bine definite.există arteriole. -secretorii  mai numeroase.bazală  1/3 inferioară a endometrului.  MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede. .extern longitudinal. Diagnostic diferenţial: • uter cu endometru în fază secretorie. acoperit de mezoteliu în 2/3 superioară.este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate  mai puţine. venule. • epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare simple sinuoase. capilare situate subepitelial.Diagnostic pozitiv :  organ cavitar cu perete format din 3 tunici: • mucoasă = endometru.funcţională  2/3 superioară a endometrului. .superioară = pătura funcţională (2/3).  mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează  glande endometriale şi un corion citogen. • mucoasa prezintă 2 pături : . Descrierea elementelor :  MUCOASA • epiteliul de suprafaţă . bogat în fibre elastice. .  SEROASA • este alcătuită din ţesut conjunctiv. • stratul mijlociu plexiform este gros.

• un corion. epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice.conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce sau transformat decidual. . iar la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule stelate distanţate între ele prin edemul acumulat.Diagnostic pozitiv :  mucoasa uterină prezintă : • un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă  glande endometriale caracteristice.la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone : • zona compactă .sunt lungi. Diagnostic diferenţial : • endometru în fază proliferativă.  CORIONUL este edemaţiat. . Descrierea elementelor :  • • • EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ este simplu cilindric. • zona spongioasă . ondulat. în el predomină celulele secretorii. PLACENTA • este un organ tranzitoriu. . festonat.compactă. cu lumen larg.conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău". asemănător cu "dinţii de fierăstrău".spongioasă. sinuoase.  mucoasa conţine 2 zone : . glandele endometriale .

poligonale.material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice. • zona de fibrinoid . terţiare.reprezentată de vilozităţi placentare primare.reprezentată de vilozităţi placentare. Glanda mamară în repaus Diagnostic pozitiv:  LOBULUL .  Celulele deciduale — sunt mari. vilozităţi secundare  prezintă un miez conjunctiv. vilozităţi terţiare  prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare. dispuse în placarde. Placenta I — prezintă 2 componente: 1) Placenta fetală . . .alcătuit din 2 straturi celulare : CITOTROFOBLAST — situat intern.ţesut conjunctiv lax bine reprezentat. • SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern. Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST . dispuse sub formă de placarde. apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu numeroase vacuole. 2) Placenta maternă . format din celule cubice cu citoplasmă clară.sunt bogate în glicogen.este alcătuită din 2 componente: 1) Placenta fetală .sunt bogate în glicogen.reprezentată de celule deciduale.conţine: • stromă . poligonale. secundare. • lacuri sangvine materne.reprezentată de celulele deciduale. incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând. • 1) 2) 3)  • Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri: vilozităţi primare  lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale.  Celulele deciduale — sunt mari. 2) Placenta maternă . nuclei mari. • zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice.  Placenta II . • lacuri sangvine materne. .  Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare).

• stroma intralobulară .ţesut conjunctiv lax. • între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare. adipocite.este mare.ţesut conjunctiv lax puţin evident.mărginite de un epiteliu bistratificat. dublat la exterior de celule mioepiteliale.ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat. adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic.se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie) Glanda mamară în activitate Diagnostic pozitiv:  LOBULUL . . care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale. Descrierea elementelor:  LOBULUL prezintă: • porţiunea secretorie = ALVEOLA . Testicul şi căi extratesticulare Diagnostic pozitiv: • capsulă la periferie. canale extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat.ţesut conjunctiv lax evident.este mărginită de un epiteliu simplu cubic. format din celule cubice secretorii. vase sangvine. • tubi seminiferi cu aspect caracteristic. Diagnosticul diferenţial . . • singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare.  STROMA . cu lumene vasculare.  Ţesutul extralobular . conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă porţiuni secretorii = ALVEOLE. mărginite de un epiteliu bistratificat. Descrierea elementelor:  LOBULUL • componenta secretorie = ACINII .ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite. • stroma intralobulară .se face cu glanda mamară în repaus. • interlobular .este practic absentă.• canale intralobulare . canale galactofore (extralobulare).acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt mărginite de un epiteliu bistratificat cubic. foarte redus. Diagnosticul diferenţial .

sunt dispuse în 3-4 straturi. • celula Sertoli . Descrierea elementelor: • capsula . • spermatocitele de ordin II . rotund. . ceea ce conferă lumenului un aspect festonat.adventicea .. epididim şi canalul deferent. mijlociu circular.reprezentat prin tubi seminiferi.sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer. • stroma .sunt rotunde.este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion. perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2 nucleoli evidenţi.mucoasă.este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern. • parenchimul . • spermatozoizii .acestea sunt reprezentate de conurile eferente. . cu nucleu mare cu cromatina dispusă în grămezi. longitudinal extern). .stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente.sunt cele mai mari din linia germinală.musculara .mucoasa . • canalul deferent — prezintă 3 tunici: . rotunde cu nucleu hipercrom. . • spermatogoniile . . regulat în care se observă stereocili. .ţesut conjunctiv lax. poligonale. cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni. nucleu voluminos.este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili. • spermatocitele de ordin I . • epididimul .• • între tubii seminiferi există celulele Leydig. . . . sunt mici.musculară. PROSTATA Diagnostic pozitiv: . • conurile eferente .ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari. recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului. sunt situate în vecinătatea MB.se observă ca mici virguliţe. . căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică. • în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare. . • spermatidele .în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire. la nivelul cărora observăm celulele de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale. motiv pentru care sunt mai greu de observat în MO. cu citoplasmă clară şi omogena.ţesut conjunctiv dens semiordonat.reprezintă un stadiu de transformare rapid.sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate.adventice.nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală.lumenul este larg.sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer. gât şi coadă.sunt alcătuiţi din cap.

glande sebacee şi glande sudoripare.este conjunctivo-musculară. 3) PARENCHIMUL . mai evidente. 2) STROMA .derm superficial. format din celule cubice bazale şi celule cilindrice secretorii. Descrierea elementelor:  Prostata prezintă : . 1) CAPSULA .fibre musculare netede.glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei.elemente glandulare . .cele mai mari. trimite travee conjunctive spre nucleul central.• • • organ cu structură musculo-conjunctivă. format din 30-50 lobuli.parenchim. 2) o zonă periferică = spongioasă. .  Prostata prezintă 2 zone : 1) o zonă centrală = fibro-musculară. • ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar.capsulă.conţine : . . • fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice. rezultând 30-50 lobuli. • epiteliu glandular este pseudostratificat. fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie.derm profund. . .stromă. . traversată de uretra prostatică.epiderm. . PIELEA Diagnostic pozitiv: • structură ce conţine : .ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului. • în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice = simpexioane Robbin.glande ale submucoasei. • conţine foliculi piloşi. glande prostatice propriu-zise . se dispune în 3 straturi : . ce conţine ţesut glandular. ..

corticala . • spinos. . • rădăcina prezintă mai multe porţiuni:.prezintă 2 porţiuni: . cu rol de susţinere. .bazale.o porţiune liberă = tija.medulara . prezintă 2 zone : • dermul papilar superficial . .sunt de tip tubulo-glomerulat. care conţine glandele anexe ale pielii.adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale). . .Descrierea elementelor: 1) EPIDERMUL .  alte tipuri celulare sunt: • celulele Langerhans . • granulos . cu rol în regenerare.prezintă un adenomer şi un canal. . . • cornos.celule prezentatoare de Ag-ne.nesebacee .celulele conţin eleidină. • celule Merkel.este bine vascularizat şi inervat.produc melanină. • lucios . • Glandele sudoripare . .este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III.în centru.adenomerul prezintă 3 tipuri celulare : . . • dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat. • rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos. • ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr.teaca epitelială internă.teaca epitelială externă.sebacee .conţine 5 straturi celulare : • bazai.care produc sebum (produs de natură lipidică). .celulele conţin keratohialin.cuticula corticalei. . 3) GLANDELE ANEXE ale pielii sunt: • Glandele sebacee . • melanocite . . .care conţin keratină. . 2) DERMUL .o porţiune la nivelul pielii = rădăcina.sunt de tip sacciform.prezintă un adenomer şi un canal.teaca conjunctivo-fibroasă. • Firul de păr .canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic.în jurul medularei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful