UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

TEZĂ DE DOCTORAT- REZUMAT

MECANISMELE INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIA DE CUPLU. APLICAŢII ÎN INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ

Doctorand, Stancu Ioana

Coordonator ştiinţific, Prof. univ. dr. Iolanda Mitrofan

Bucureşti, 2010

1

CUPRINS:

INTRODUCERE……………………………………………………………………...p. 5 CAP. 1 DESPRE INTIMITATE 1.1 Accepţiuni ale termenului „intimitate”.................................................................p. 7 1.2 Rădăcinile nevoii de intimitate...............................................................................p. 8 1.3 Intimitatea în relaţiile de cuplu..............................................................................p. 8 ♦ Importanţa intimităţii în relaţiile de cuplu...................................................p.9 ♦ Dimensiunile intimităţii în relaţiile de cuplu..............................................p. 10 ♦ Femeia, bărbatul şi intimitatea....................................................................p. 11 ♦ Condiţiile personale pentru realizarea intimităţii în relaţiile de cuplu...p. 11 ♦ Intimitatea cu tine însuţi..............................................................................p. 12 CAP. 2 MECANISMELE INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIA DE CUPLU - ASPECTE PREDOMINANT INDIVIDUALE............................................................................p. 13 2.1 Ataşamentul copilului şi intimitatea în relaţiile de cuplu..................................p. 14 2.2 Capacitatea de a iubi şi intimitatea în relaţiile de cuplu....................................p. 15 2.3 Maturitatea afectivă şi intimitatea în relaţiile de cuplu.....................................p. 15 2.4 Empatia şi intimitatea în relaţiile de cuplu.........................................................p. 15 2.5 Identitatea de sine şi intimitatea în relaţiile de cuplu........................................p. 15 2.6 Normalitate / tulburări psihice şi intimitate în relaţiile de cuplu......................p. 16 2.7 Capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu...............................................p. 17 ♦ Dezvoltarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu...................p. 17 ♦ Descrierea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu, în literatura de specialitate........................................................................................................p. 17 ♦ Concluzii........................................................................................................p. 19 2.8 Frica de intimitate..................................................................................................p. 20 ♦ Mecanisme psihice şi comportamentale de evitare a intimităţii în relaţia de cuplu..................................................................................................................p. 20 2.9 Alegerea partenerului de cuplu şi intimitatea.....................................................p. 21

2

2.10 Concluzii...............................................................................................................p. 22 CAP. 3 MECANISMELE INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIA DE CUPLU - ASPECTE PREDOMINANT RELAŢIONALE..........................................................................p. 22 3.1 Comunicarea şi intimitatea în relaţiile de cuplu.................................................p. 23 ♦ Teoria reducerii incertitudinii şi intimitatea în relaţiile de cuplu............p. 23 ♦ Autodezvăluirea şi intimitatea în relaţiile de cuplu...................................p. 24 3.2 Puterea şi intimitatea în relaţiile de cuplu...........................................................p. 24 3.3 Conflictele şi intimitatea în relaţiile de cuplu......................................................p. 24 3.4 Sexualitatea şi intimitatea în relaţiile de cuplu...................................................p. 24 3.5 Activităţile comune şi intimitatea.........................................................................p. 25 3.6 Intimitatea şi dinamica relaţiei de cuplu.............................................................p. 25

CAP. 4 PSIHODIAGNOZA INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIILE DE CUPLU 4.1 Construcţia unui chestionar pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu.............................................................................................................p. 26 ♦ Conceptualizarea chestionarului.....................................................................p. 26 ♦ Construirea chestionarului..............................................................................p. 27 ♦ Aplicarea iniţială a chestionarului..................................................................p. 28
♦ Revizuirea

chestionarului.................................................................................p. 29

4.2 Foto-Relaţional, un instrument de diagnoză proiectivă a intimităţii în relaţiile de cuplu.......................................................................................................................p. 32 CAP. 5 MODEL PSIHOTERAPEUTIC DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII DE INTIMITATE ÎN RELAŢIILE DE CUPLU - CERCETARE EXPERIMENTALĂ 5.1 Caracteristicile unui model psihoterapeutic (specific psihoterapiei experienţiale a unificării) de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu..............................................................................................................................p. 34 5.2 Program psihoterapeutic, specific psihoterapiei experienţiale a unificării, de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu - abordare de grup...............................................................................................................................p. 35 ♦ Obiectivele cercetării....................................................................................p. 35

3

♦ Ipotezele cercetării........................................................................................p. 36 ♦ Selecţia participanţilor la program.............................................................p. 37 ♦ Metodele de evaluare....................................................................................p. 37 ♦ Structura programului psihoterapeutic de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu...................................................................p. 38 ♦ Tehnicile şi exerciţiile provocative utilizate...............................................p. 38 ♦ Evaluarea şi validarea programului de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu................................................................p. 39 ♦ Evoluţii individuale.....................................................................................p. 188 ♦ Concluzii......................................................................................................p. 194 5.3 Program psihoterapeutic, specific psihoterapiei experienţiale a unificării, de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu - abordare individuală şi de cuplu (studii de caz)........................................................................p. 42 CONCLUZII FINALE................................................................................................p. 43

4

INTRODUCERE Ideea acestei teme pentru teza de doctorat se leagă de observaţiile pe care le-am făcut – în viaţa de zi cu zi şi în context psihoterapeutic: există persoane care intră firesc în relaţii de cuplu şi nu au dificultăţi majore relaţionale şi persoane care, dimpotrivă, nu reuşesc să-şi construiască relaţii de cuplu satisfăcătoare (fie pentru că nu au abilitatea de-a iniţia relaţii de cuplu, fie pentru că nu pot menţine o relaţie de cuplu o perioadă mai lungă de timp). Există aşadar persoane care obţin, fără eforturi deosebite (cel puţin la o primă privire) un nivel de intimitate satisfăcător în relaţiile de cuplu, astfel încât acestea se transformă în relaţii profunde, de lungă durată şi persoane care, deşi se străduiesc, obţin foarte greu sau nu obţin satisfacţie dintr-o relaţie erotică. Există oare nişte abilităţi, aspecte psihice şi chiar o structură de personalitate care să favorizeze construcţia unor relaţii de cuplu reuşite? Dacă acestea există, pot fi măsurate prin mijloace psihodiagnostice şi îmbunătăţite în context psihoterapeutic? Strenberg şi Grajek (apud Iolanda şi Nicolae Mitrofan, 1996) considerau că intimitatea, alături de pasiune şi cunoaşterea de sine şi a celuilalt, constituie componentele armoniei şi longevităţii unui cuplu, iar Jacque Salome (2002) punea dezvoltarea intimităţii pe primul loc în ierarhia aspectelor care contribuie la dezvoltarea unui cuplu erotic. Intimitatea joacă un rol primordial în existenţa şi dezvoltarea unui cuplu, fiind liantul care menţine trăinicia legăturii celor doi, dar şi aspectul care favorizează revitalizarea pasiunii acestora. Intimitatea poate fi privită ca un rezervor cu afectivitate al cuplului, rezervor de lungă durată, care asigură confortul afectiv al cuplului chiar şi în momentele mai dificile ale acestuia. Intimitatea este elementul central care contribuie la profunzimea şi longevitatea unei relaţii de cuplu, astfel încât, descifrând ce factori, ce elemente, ce mecanismeindividuale şi relaţionale - stau la baza intimităţii în relaţiile de cuplu putem afla ecuaţia succesului sau eşecului în relaţiile de cuplu. Mecanismele intimităţii în relaţia de cuplu înseamnă de fapt cum se realizează intimitatea în cuplu, care sunt aspectele care contribuie la instalarea şi menţinerea acesteia sau, dimpotrivă, ce împiedică constituirea sau perpetuarea intimităţii. Iar cum orice cuplu presupune două persoane care

5

dinamica relaţiei de cuplu. empatia. de ordin calitativ şi cantitativ. identitatea de sine. dar şi aspectele inhibitoare pentru intimitatea de cuplu (frica de intimitate). un instrument de diagnoză proiectivă a intimităţii în relaţiile de cuplu. În capitol al doilea al lucrării am explorat factorii individuali răspunzători de dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu: ataşamentul copilului.deci aspecte predominant relaţionale. normalitatea psihică. sexualitatea. capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu. alegerea partenerului de cuplu. dar şi aspecte care sunt determinate de funcţionarea ca atare a cuplului . activităţile comune. prin modalităţi psihodiagnostice. În primul capitol al lucrării am abordat aspecte generale legate de intimitate. 6 . maturitatea afectivă. Aici am descris construcţia şi validarea unui chestionar pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu şi am prezentat Foto-Relaţional. capacitatea de a iubi. individuală şi de cuplu. dar şi aspecte corelate strict cu intimitatea în relaţiile de cuplu. În capitolul al cincilea am prezentat un model psihoterapeutic (specific psihoterapiei experienţiale a unificării) de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu şi l-am validat. În capitolul al treilea am abordat aspectele. într-o abordare de grup. puterea. conflictele.interacţionează sub diverse aspecte şi modalităţi. autodezvăluirea). În finalul lucrării am prezentat concluziile finale rezultate din analiza temei intimităţii în relaţiile de cuplu. mecanismele relaţionale ce îşi pun amprenta pe dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu: comunicarea (teoria reducerii incertitudinii. Capitolul patru se centrează pe posibilitatea diagnozei intimităţii în relaţiile de cuplu. vom avea atât factori care se subsumează predominant fiecărui individ constitutiv al cuplului.

Intimitatea. Brenda. dacă intră sau preferă să evite anumite relaţii şi cât de satisfăcătoare sunt acestea. ca un tip de relaţie. În literatura de specialitate intimitatea are mai multe accepţiuni. latinescul „intimus" (care este superlativul lui „interior"). el semnifică o legătură foarte puternică între două persoane. Aici se vorbeşte de intimitatea ca nevoie. care va continua. de amiciţie. 2003. 1 DESPRE INTIMITATE 1. 12). p. 49). Dennis. 7 . această conotaţie fiind mai frecventă în limbajul comun. Intimitatea. ca o capacitate (aptitudine). în funcţie de factori care ţin de istoria fiecărui individ uman. Rădăcina etimologică a cuvântului „intimitate". în urma căruia ia naştere o apropiere sufletească între acestea. fără îndoială. ne trimite cu semnificaţia spre ceea ce are mai profund o persoană şi ar putea să împărtăşească într-o relaţie. o nevoie de apropiere fizică şi de contact cu o altă fiinţă umană” (Bagarozzi. Intimitatea este „o relaţie privilegiată pe care o stabilesc între ele două persoane. Intimitatea. este generată din „diferenţierea unei nevoi biologice universale. de abilitatea (capacitatea) de-a intra în relaţii intime. fie ca o caracteristică a unor relaţii. 7). Intimitatea propriu . p.zisă este frecvent caracterizată fie ca o relaţie apropiată între două persoane. adesea de natură erotică. relaţie foarte profundă al cărei rezultat constă în a realiza o legătură strânsă între parteneri" (Gerard Leleu. p. 2009. dar şi de intimitate propriu-zisă. „Dorinţa de a forma legături emoţionale cu ceilalţi pare să fie o trăsătură înnăscută şi definitorie a omului. fie ca un proces de interacţiune între persoane. De cele mai multe ori însă. ca o nevoie umană. ci se completează reciproc. 2001. Această capacitate de intimitate ce poate fi definită ca o posibilitate a unei persoane de a intra în relaţii şi de a le trăi într-o manieră satisfăcătoare diferă de la o persoană la alta. de vreme ce există diferenţe între oameni în privinţa felului în care îşi formează relaţii sociale (de prietenie. care nu se exclud.1 Accepţiuni ale termenului „intimitate” Cuvântul „intimitate" are accepţiuni diferite în limbajul obişnuit. obişnuit. de cuplu etc. Intimitatea poate fi analizată şi din perspectiva unei capacităţi psihice.).CAP. să se manifeste” (Schaeffer.

Intimitatea. p. De asemenea. ca o caracteristică a unor relaţii. Psihologic vorbind însă. p. p. relaţia dintre mamă şi copil. reprezintă o altă imagine a unei unităţi afective. Virginia. 1985). atunci nevoia de intimitate este „moştenitoarea îndepărtată a pulsiunii de agăţare" (Gerard Leleu. intimitatea este „un proces în care două persoane îşi împart sentimentele. Iolanda. Făcând o sinteză a celor spuse mai sus. p. C. de cuplu. de familie. suport) constituit între două persoane în cadrul unui proces de autodezvăluire reciprocă. intrauterină. Otto. W.. Existenţa capacităţii de a intra în relaţii intime presupune „o experienţă simbiotică şi o etapă de separare-individuaţie normal dezvoltate” (Kernberg. gândurile şi acţiunile". iar potrivit Gerard Leleu (2003. dintre făt şi mama lui. 2003. Acesta nu înseamnă că orice relaţie erotică 8 .3 Intimitatea în relaţiile de cuplu Relaţiile intime pot fi atât de prietenie. ca un proces între persoane.Intimitatea. înţelegere.. valorizare. F. Ciupercă. 71). 250). Intimitatea este „o calitate emoţională a relaţiilor interpersonale ce satisface nevoia de securizare. dar de obicei intimitatea este asociată cu relaţiile de cuplu (erotice). Jonnson. 2009. Conform Macionis (1978). 12) este „un proces în care două persoane se apropie de ceea ce au ele însele mai profund". putem defini intimitatea ca un liant emoţional (constituit din emoţii de acceptare. de afiliere şi de solidaritate în microgrup sau în cuplu" (Mitrofan. Levinger şi Raush (1977) şi Hatfielld (1982) (apud Masters. 1. din primii ani de viaţă ai acestuia. 1. 68). adevărata origine a nevoii de intimitate o constituie fuziunea originară.2 Rădăcinile nevoii de intimitate Dacă luăm în seamnă ideea darwinistă că strămoşii noştri au fost maimuţele. 1998.

1996): • • • dezanxietează consolidează sentimentul acceptării de sine confirmă importanţa valorii personale. Strenberg şi Grajek (apud Iolanda şi Nicolae Mitrofan. nu este oare tot ea cea care îi ţine împreună? Dragostea este necesară într-o relaţie de cuplu. nu vor obţine satisfacţie în relaţie şi. izvorul iubirii va seca căci şi acesta se alimentează permanent din mulţumirea pe care intimitatea o creează la fiecare dintre partenerii de cuplu. căci aşa cum există intimitate fără erotism. Intimitatea erotică este un aspect diferit de sentimentele şi sexualitatea partenerilor de cuplu. Gerard. 12). De ce este deci intimitatea atât de importantă într-un cuplu? Daca dragostea este cea care îi apropie pe doi oameni pentru a forma un cuplu. iar Jacque Salome (2002) punea dezvoltarea intimităţii pe primul loc în ierarhia aspectelor care contribuie la dezvoltarea unui cuplu erotic. încetul cu încetul. relaţie a cărei caracteristică este de a fi foarte strânsă şi foarte profundă atât pe plan corporal. Pentru persoana implicată într-o relaţie intimă. există şi sexualitate fără intimitate. dar între acestea trei sunt influenţe reciproce. constituie componentele armoniei şi longevităţii unui cuplu. dar dacă acolo nu există intimitate. cei doi se vor înstrăina unul de celălalt. Intimitatea erotică poate fi definită ca „o relaţie privilegiată pe care o stabilesc între ele două fiinţe. p.presupune neapărat existenţa intimităţii. alături de pasiune şi cunoaşterea de sine şi a celuilalt. intimitatea are o triplă funcţie (conform Iolanda şi Nicolae Mitrofan. ♦ Importanţa intimităţii în relaţiile de cuplu Intimitatea în relaţiile de cuplu are un rol important atât pentru existenţa şi dezvoltarea cuplului ca atare. 2003. cât şi pentru fiecare individ în parte. cât şi în planul conştiinţei şi al cărei rezultat constă în a realiza o legătură strânsă între parteneri” (Leleu. intimitatea sprijinindu-se şi hrănindu-se pe afectivitatea şi viaţa sexuală existente în cuplul respectiv. 9 . 1996) considerau că intimitatea.

fizică (nonsexuală). nucleu care este de natură emoţional-afectivă şi. estetică. care include intimitatea senzuală şi sexuală şi un aspect psihic care include intimitatea afectivă. spirituală. socială şi temporală. putem afirma că intimitatea emoţională este o dimensiune prezentă mai mult sau mai puţin în toate celelalte dimensiuni. 2001): emoţională. ni se arată alte faţete. ca un adevărat caleidoscop. Însă nici o dimensiune nu poate fi desprinsă de nucleul intimităţii.Prin urmare. spirituală. emoţională. intelectuală. Intimitatea are mai multe dimensiuni. intelectuală şi spirituală. intimitatea joacă un rol primordial în existenţa şi dezvoltarea unui cuplu. dar şi aspectul care favorizează revitalizarea pasiunii acestora. ♦ Dimensiunile intimităţii în relaţiile de cuplu Intimitatea poate avea mai multe componente sau dimensiuni (Dennis Bagarozzi. psihologică. adică putem să privim aceasta caracteristică relaţională din mai multe unghiuri şi atunci. Acestea diferă ca intensitate de la persoană la persoană. Gerard Leleu (2003) considera că intimitatea erotică comportă două aspecte: fizic. care asigură confortul afectiv al cuplului chiar şi în momentele mai dificile ale acestuia. 10 . estetică. fiind liantul care menţine trăinicia legăturii celor doi. iar uneori problemele în cuplu pot fi o consecinţă a diferenţelor existente între diversele componente ale intimităţii pentru cei doi parteneri de cuplu. prin urmare. sexuală. Aceste nouă componente descoperite de Dennis Bagarozzi (2001) pot fi reduse la două mari dimensiuni: intimitatea psihică (intelectuală. recreaţională) şi intimitatea fizică (senzuală şi sexuală). Intimitatea poate fi privită ca un rezervor de afectivitate al cuplului. rezervor de lungă durată.

cunoaşterea şi acceptarea propriei personalităţi. independenţa. Conform Iolanda Mitrofan. nevoie. tactul. capacitatea de autocontrol a emoţiilor. ca de exemplu exprimarea emoţiilor şi să fie mai deschişi pentru trăirea intimităţii prin intermediul diverselor activităţi. blândeţea. dar şi cunoaşterea şi aprecierea propriului corp. expresivitatea emoţională. De un timp pe care să-l aloci partenerului şi relaţiei. permiţând relaţiei să avanseze la niveluri mai profunde de afectivitate şi încredere. ♦ Condiţiile personale pentru realizarea intimităţii în relaţiile de cuplu Intimitatea presupune a-l lăsa pe celălalt să privească profunzimile fiinţei tale şi. dar şi reciprocitate. ca şi pentru femeie în a-şi dezvălui sentimentele. a ţi se permite să ai acces la interiorul acestuia. alături de partener. intimitatea înseamnă atât receptivitate. Cristian Ciupercă (1998). pentru dezvoltarea intimităţii este nevoie de timp. a ceea ce se întâmplă în prezentul interacţiunii dintre două persoane. iar pentru bărbaţi se stimulează autocontrolul emoţional. devin componente ale personalităţii lor. Având în vedere acestea. bărbatul şi intimitatea Există o diferenţă între bărbat şi femeie în felul de-a trăi intimitatea? Oare este la fel de confortabil pentru bărbat. în care să trăieşti în prezentul relaţiei. iar pentru bărbaţi atributele de sex-rol sunt: agresivitatea. de asemenea. în a comunica trăirile.♦ Femeia. De asemenea. printre atributele de sex-rol pentru femei sunt: nevoia de protecţie. ne aşteptăm ca bărbaţii să fie mai puţin deschişi pentru anumite aspecte ale intimităţii. Deci. 11 . existenţa unui eu suficient de puternic astfel încât să nu-ţi frică de a te arăta aşa cum eşti. capacitatea crescută de comunicare. dorinţele profunde? Cu toţii ştim că exprimarea emoţională este încurajată cultural pentru sexul feminin. Intimitatea presupune: a avea încredere în tine. în unele cazuri. Aceste atribute îşi pun amprenta pe felul de-a fi al celor două sexe. Experienţa intimităţii este o trăire a momentului.

A intra într-o reală intimitate erotică înseamnă a avea cu ce să faci acest lucru. dacă nu chiar în totalitate. ♦ Intimitatea cu tine însuţi Pentru a putea stabili o bună intimitate cu celălalt. nonverbal. cât şi psihic. neciuntite de complexe şi vulnerabilităţi şi este una veritabilă.O altă condiţie importantă pentru dezvoltarea relaţiilor intime este empatia. adică să fii cât mai fidel faţă de propria personalitate. cât şi sufletul. este nevoie a fi într-o autentică intimitate cu sine. Astfel intimitatea se produce între două persoane întregi. p. crearea şi amplificarea intimităţii erotice necesită atitudini şi comportamente complementare şi sinergice în cuplu. dar şi autenticitatea absolută. 159). Osho (2001) susţinea că intimitatea cu tine însuţi este absolut necesară înainte de a încerca să fii intim cu altcineva. un efort comun de intercunoaştere şi. „descoperirea. iar nu un surogat. cât mai mult. Ce înseamnă aceasta? Pe scurt. de continuă revelare de sine” (Iolanda Mitrofan. aceasta presupune a ne cunoaşte şi accepta. înseamnă a te simţi valoros atât din punct de vedere fizic. 12 . Realizarea intimităţii mai presupune o comunicare verbală autentică. prin aceasta. Iar pentru a atinge acest ţel sunt necesare câteva aspecte: mai întâi trebuie să te accepţi. Nicolae Mitrofan. a ne iubi atât corpul. Apoi e necesar să fii autentic. 1996. În concluzie. dar şi posibilitatea de-a te exprima adecvat prin intermediul corpului.

1998. căci sunt aspecte care ţin de personalitatea partenerilor de cuplu. ca relaţie emoţională stabilă.deci aspecte predominant relaţionale. Mecanismele intimităţii în relaţia de cuplu înseamnă de fapt cum se realizează intimitatea în cuplu. de trăsăturile lor aptitudinale şi caracteriale. Pornind de la corelaţia dintre stilul de ataşament al copilului şi cel al adultului au fost descrise patru stiluri de ataşament la adult: sigur. 615).1 Ataşamentul copilului şi intimitatea în relaţiile de cuplu Ataşamentul. p. realizată între două persoane. ce împiedică constituirea sau perpetuarea intimităţii. o reacţie” (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. anxios-preocupat. În constituirea şi menţinerea intimităţii în cuplu contribuie multe aspecte care pot fi subsumate fiecărui partener de cuplu (practic tot ceea ce este un om atât din punct de vedere fizic. cât şi psihic influenţează evoluţia relaţiilor în care intră.ASPECTE PREDOMINANT INDIVIDUALE Cuvântul „mecanism” vine din franţuzescul mecanisme şi se foloseşte cu semnificaţia de “mod de funcţionare a unui sistem” sau „mod în care se desfăşoară un fenomen. chiar de structura de ansamblu a personalităţii lor. în care una funcţionează ca o bază de siguranţă şi securitate pentru cealaltă persoană (rolurile pot fi interşanjabile. în cazul persoanelor adulte) poate fi considerată prima legătură emoţională pe care copilul o stabileşte cu mediul. 2. dimpotrivă. Iar cum orice cuplu presupune două persoane care interacţionează sub diverse aspecte şi modalităţi. într-o mai mică sau mai mare măsură). Dintre acestea le-am selectat pe acelea care au un grad mai mare de generalitate. 2 MECANISMELE INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIA DE CUPLU . 13 . dar şi aspecte care sunt determinate de funcţionarea ca atare a cuplului . evitant-înfricoşat şi evitant.CAP. vom avea atât factori care se subsumează predominant fiecărui individ constitutiv al cuplului. care sunt aspectele care contribuie la instalarea şi menţinerea acesteia sau.

afiliere. p. de o capacitate de a iubi matură. Aceşti autori au constatat că persoanele cu ataşament sigur sunt mai deschise spre a se autodezvălui. 2. 237). deci mai capabile să stabilească o intimitate profundă în relaţiile de cuplu.Multe studii au cercetat legătura dintre stilul de ataşament şi satisfacţia în relaţiile de cuplu. p. dar. cu alte cuvinte. 2009. în cadrul relaţiei de cuplu iubirea profundă „eliberează în relaţie agresivitatea primitivă. Alte studii arată că cei cu stil de ataşament sigur rămân în relaţii de cuplu de lungă durată şi că persoanele cu stil de ataşament preocupat nu rup relaţiile de cuplu. sau. în special a celei afective. chiar dacă sunt nesatisfăcătoare (Davila şi Bradbury. Capacitatea de a iubi creează condiţii pentru dezvoltarea intimităţii în cuplu. este nevoie ca persoana să fi parcurs etapele de dezvoltare şi să fi internalizat „stările afective specifice fiecărei etape ataşament. 89). mai dornice de apropiere emoţională şi mai disponibile pentru sexualitatea în cuplu. printre ingredientele dezvoltării intimităţii în cuplu.2 Capacitatea de a iubi şi intimitatea în relaţiile de cuplu Pentru a se putea dezvolta o adevărată capacitate de a iubi. în contextul activării la ambii parteneri a relaţiilor de obiect patogene refulate sau disociate din copilăria mică” (Otto Kernberg. detaşare. se numără sigur capacitatea de a iubi. dragoste în grupul de vârstă şi dragoste pentru alte persoane” (Ana Muntean. 2001). 14 . caracteristică individului ce a atins un anumit nivel al maturităţii. iubirea nu protejează de conflicte şi chiar despărţire. Pe de altă parte. Collins şi Freenay (2004) au cercetat relaţia dintre stilul de ataşament şi intimitatea în relaţiile de cuplu. 2006. dar este nevoie şi de maturitate emoţională. în acelaşi timp. Kirkpatrick şi Davies (1994) au constatat că persoanele ce au un stil de ataşament sigur experimentează o mai mare satisfacţie în relaţiile de cuplu comparativ cu ceilalţi ce au alte stiluri de ataşament. Aşadar.

stima de sine sunt foarte importante în procesul constituirii relaţiilor intime.4 Empatia şi intimitatea în relaţiile de cuplu Persoanele mai puţin empatice tind să fie preocupate mai mult de propriile lor nevoi. 2. Cele cu o identitate mai puţin pozitivă tind să fie mai puţin deschise. mai vulnerabile. Persoanele empatice tind să comunice mai bine. să-i evalueze mai realist pe aceştia. o persoană matură emoţional având o abordare mai nuanţată şi mai complexă a dificultăţilor inerente vieţii de cuplu.2. Într-un cuplu. intimitatea se dezvoltă optim dacă încrederea în sine şi în celălalt este continuă şi reciprocă.5 Identitatea de sine şi intimitatea în relaţiile de cuplu O imagine de sine realistă. 2. deci vor fi mai puţin abilitate pentru construcţia unor relaţii de cuplu carcterizate de intimitate profundă. Persoanele cu o identitate de sine pozitivă „îşi pot permite” să fie vulnerabile. 15 . sunt mai capabili să construiască şi să întreţină intimitatea în relaţiile de cuplu. evident. iar gradul lor de deschidere faţă de ceilalţi este mai mic. ea asumându-şi propria responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în spaţiul relaţional şi încercând constant să-l înţeleagă pe celălalt. acceptarea de sine. ele se deschid cu mai multă uşurinţă şi chiar suportă mai uşor eşecurile relaţionale. au capacitatea de-a-i înţelege mai bine pe ceilalţi. să aibă încredere în ceilalţi. le pasă mai mult de cei cu care sunt în relaţie şi. să se înţeleagă pe sine pentru ca relaţia să rămână vie şi cei doi să evolueze constant prin această întâlnire. prin urmare şi intimitatea stabilită de către aceştia în relaţiile de cuplu va fi mai anevoioasă.3 Maturitatea afectivă şi intimitatea în relaţiile de cuplu Maturitatea este necesară pentru dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu.

În privinţa formării şi menţinerii intimităţii în relaţiile de cuplu. preferă singurătatea. aceasta este o situaţie problematică deoarece nevoia nevroticului de afecţiune nu este acompaniată de o capacitate de a iubi pe măsură. sunt totuşi construite stabil pe respect reciproc. 2. în care repetă inconştient poziţia lor între părinţi” (Fritz Riemann. şi intră frecvent în altele. „La depresivii cu tulburări profunde. se tem de sfera afectivă. pentru nevrotic.6 Normalitate / tulburări psihice şi intimitate în relaţiile de cuplu Este evident că gradul nostru de normalitate şi. 80). ele sunt izolate. Personalităţile schizoide evită apropierile investite cu încredere. 16 . iar un astfel de om îi poate crea celuilalt sentimentul de protecţie şi intimitate afectivă. implicit. felul în care contribuim la formarea intimităţii şi chiar modalitatea de a ieşi din relaţii erotice. La personalităţile sănătoase cu trăsături depresive există o mare capacitate de a iubi. Oamenii sănătoşi cu uşoare tendinţe obsesive sunt nişte parteneri fideli şi stabili. istericii ajung în relaţii triunghiulare. 239-260) consideră că patologia care împiedică formarea unor relaţii stabile şi satisfăcătoare de cuplu o reprezintă fie narcisismul patologic. 2005.Identitatea psihosexuală este componenta identităţii de sine care îşi pune amprenta profund asupra capacităţii de o intra şi trăi satisfăcător în relaţii intime. Relaţiile de cuplu ale istericilor sunt caracterizate de instabilitate: se despart frecvent. „Nu rareori. p. fie nerezolvarea complexului Oedip. Karen Horney consideră că. cu adevărat depresive” (Fritz Riemann 2005. în relaţiile amoroase predomină angoasa de a pierde şi în cazul lor se ajunge la relaţii parteneriale dificile. de cuplu. relaţiile lor de cuplu nefiind nişte pasiuni furtunoase. Schizoidului îi este deci greu să intre într-o relaţie afectivă de durată. 194). Otto Kernberg (2009. intense şi schimbătoare. afecţiune şi responsabilitate. Îl regăsim mai ales în relaţii scurte. existenţa sau inexistenţa tulburărilor psihice influenţează felul în care intrăm în relaţii de cuplu. p. p. Fritz Riemann (2005) descrie patru tipuri de personalităţi cu accentuări (sau nevrotice) precum şi felul în care acestea se raportează la relaţiile de cuplu.

prieteni. Incapacitatea lor de dezvolta şi a trăi intimitatea este o consecinţă a imaginii de sine negative. relaţiile de cuplu. dar şi a strategiei de relaţionare (dependentă. parteneri erotici). ♦ Dezvoltarea capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu Dezvoltarea nevoii de intimitate erotică. printre capacităţile umane este şi aceea de a forma şi a trăi satisfăcător relaţiile interumane şi. dar ele sunt incapabile de a trăi o adevărată intimitate. grupul de egali. 2. cât şi a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu sunt strîns legate de relaţiile avute de persoana respectivă cu părinţii săi. teoretic. Spre deosebire de persoanele nevrotice. persoanele sănătoase psihic au capacitatea de a se îndrăgosti şi. ♦ Descrierea capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu. de a trăi satisfăcător în relaţii de cuplu. cât şi de natura şi calitatea relaţiilor cu alte persoane semnificative din viaţa sa (membri ai familiei. ele caută relaţiile şi fac eforturi mari pentru a nu fi abandonate.7 Capacitatea de intimitate pentru relaţiile de cuplu Spuneam în primul capitol al acestei lucrări că. în particular. respectiv capacitate de intimitate pentru relaţii de cuplu. controlantă şi revendicativă) utilizată. adezivă. Am numit-o pe aceasta (conform cu denumirile folosite în literatura de specialitate) capacitate de intimitate. a alegerilor parteneriale inadecvate.Persoanele dependente emoţional evită singurătatea. în special cu mama sa. sufocantă. în literatura de specialitate Termenul de capacitate de intimitate pentru relaţii de cuplu apare într-o manieră directă sau implicită la diverşi autori: 1. Sigmund Freud (1859-1939) 17 .

sănătoase. 7. Virginia E. 4. deci. precum şi cu acceptarea de sine. 6. armonioase. o capacitate de a explora confortabil diverse atitudini intime. conflicte). 2.1990) Conform teoriei lui Bowlby. componentele acestei capacităţi fiind chiar abilităţile formate în etapele anterioare de viaţă. totuşi el se referă la dezvoltarea acestei capacităţi. 39). William H. precum şi o capaciate de a crea un nivel acceptabil de apropiere reciprocă şi de distanţare în domeniile relevente ale relaţiei. dar şi pentru relaţiile de cuplu. un patern de ataşament stabil este asociat cu formarea unor relaţii normale. totuşi el descrie mai multe calităţi necesare unei persoane pentru a accede la intimitate. poate fi corelată cu un nivel de diferenţiere crescut al eului. (Ana Muntean. ca o abilitate a individului de a-şi crea relaţii şi de-a găsi satisfacţii pentru nevoile lui sociale şi sexuale.Deşi Freud nu foloseşte termenul de capacitate de intimitate. Murray Bowen (1978) Capacitatea de intimitate în general. Astfel putem spune 18 . discreditarea partenerului. Masters. p. John Bowlby (1907 . 2006. 5. Francis Macnab (1997) Pentru ca intimitatea să se dezvolte este nevoie ca fiecare persoană din relaţie să aibă o identitate de sine bine dezvoltată. Gerard Leleu (2003) Deşi Leleu nu descrie explicit de capacitatea de intimitate. într-un mod acceptabil din punct de vedere social. evitarea intimităţii. Johnson (1985) Aceşti autori descriu în lucrarea „Human Sexuality” (Second edition) abilitatea de a forma relaţii intime şi găsesc că aceasta poate fi corelată cu o realistă cunoaştere de sine. 3. simptome. iar lipsa acestei abilităţi (sau o dezvoltare mai scăzută) poate fi corelată cu o diferenţiere scăzută (defense. de către persoana adultă. în perioada adolescenţei. cu o capacitate crescută de intimitate. implicit. Erik Erikson (1963) La Erik Erikson capacitatea de intimitate apare cu referire la abilitatea ce ia naştere prin rezolvarea pozitivă a conflictului specific stadiului adultului (18-35 ani) şi putem vorbi chiar de o operaţionalizare a acestuia.

pentru că a putea crea şi întreţine relaţii de cuplu armonioase presupune mai multe abilităţi. F. poate fi operaţionalizată. căci ea intră în relaţie ca un întreg. erotică). cât şi implicită într-o serie de lucrări de specialitate. precum şi la relaţionarea concretă cu un partener de cuplu. ♦ Concluzii › Conceptul de capacitate de intimitate (pentru relaţii de cuplu. 9. la relaţiile cu sexul opus. o persoană integrată are o capacitate crescută de intimitate pentru relaţiile de cuplu. ca o capacitate emoţională complexă. Kernberg. profesor de psihiatrie la Cornell University Medical College. Brenda (2009) Psiholog şi psihoterapeut specializat în tratamentul adicţiilor şi în comunicare. într-un context mai general. ca o aptitudine a persoanei de-a forma şi întreţine intimitatea în relaţiile de cuplu este prezent atât într-o manieră explicită. această autoare face diferenţa între capacitatea de a avea relaţii de cuplu sănătoase (echivalentul nostru pentru capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu) şi lipsa acestei capacităţi care conduce la construirea de relaţii de cuplu adictive. ea poate fi descompusă în mai multe componente. 10.că această capacitate este abordată implicit. ca un cumul de calităţi şi abilităţi personale. Otto (2009) Psihiatru şi psihanalist. › Fiind o capacitate complexă. un întreg constituit deja din două jumătăţi. 2004) Conform Iolandei Mitrofan. 19 . Schaeffer. › Fiind o capacitate relaţională. capacitatea de intimitate cuprinde aspecte care se referă la relaţionarea socială în general. 8. Iolanda Mitrofan (1996. descrie capacitatea de a stabili relaţii de dragoste matură (capacitate echivalentă cu cea descrisă de noi).

1985). parteneri care au nevoie să fie salvaţi .) astfel încât intimitatea relaţională să rămână la un nivel foarte scăzut. Intermedierea. a căuta parteneri cu situaţie relaţională neclară sau care sunt deja în alte relaţii (sindromul amant/ă). o activitate. 6. reduc considerabil posibilitatea cuplurilor de a atinge o reală intimitate (Firestone. Alegeri parteneriale inadecvate. iar dezvoltarea acestora conduce inerent la o scăzută frică de intimitate. A-ţi alege parteneri cu care nu prea ai nimic în comun.toate acestea constituie variante ale acestei strategii de evitare a intimităţii. distracţii etc. precum şi la un deficit pe linia funcţionării unor mecanisme psihice şi comportamentale de evitare a intimităţii.8 Frica de intimitate Crearea şi menţinerea intimităţii în relaţiile de cuplu presupune deci existenţa unor caracteristici psihice individuale. un animal etc 4. a intra în relaţie cu parteneri de care nu eşti atras. 5. Fuga de contact. mult mai mari sau mai mici ca vârstă. care locuiesc în alte oraşe sau ţări. care nu-ţi plac sau sunt indisponibili emoţional. ♦ Mecanisme psihice şi comportamentale de evitare a intimităţii în relaţia de cuplu 1. dar şi intervenţia unor mecanisme de evitare a intimităţii. Legăturile iluzorii distructive care există în multe relaţii de cuplu. O capacitate de intimitate scăzută presupune nu numai o insuficientă dezvoltare a unor abilităţi specifice ce contribuie la dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu. Constă în implicarea excesivă în tot felul de activităţi (muncă. Fuziunea cu celălalt. hobbyuri. Robert. creşterea copiilor.. Evitarea relaţională. Este o formă de evitare a intimităţii care constă în intermedierea contactului cu o altă persoană de către o persoană. 2. 3. Construirea de relaţii imaginare (fantasmatice). corelate existenţei fricii de intimitate. 20 .2.

cele predominant individuale îşi pun amprenta asupra dezvoltării acestei caracteristici relaţionale într-o manieră indirectă: influenţând comportamentele de relaţie ale celor doi parteneri şi contribuind major la modalitatea concretă de alegere a partenerului. de jocuri de noroc sau pe calculator. Multe cupluri utilizează certurile şi agresivitatea. Raportarea proiectivă la partener. 11. aceasta contribuind cu succes la evitarea unei intimităţi reale cu un partener din prezent. Agăţarea de trecut. decât o persoană reală. Formaţiunea reacţională: ca şi modalitate de evitare a intimităţii poate apărea sub forma afirmării unor sentimente negative faţă de cineva care.9 Alegerea partenerului de cuplu şi intimitatea Mecanismele construirii intimităţii în relaţiile de cuplu . 16. Constă în exprimarea nevoilor. 10. Exprimarea de sine inadecvată. 9. dorinţelor într-o manieră destructivă pentru relaţia de cuplu. Certurile şi agresivitatea. Roluri inadecvate relaţiilor de cuplu. 8. de muncă. Pentru a evita contactul cu potenţialii parteneri. dimpotrivă. Scăderea libidoului. toate tipurile de dependenţe mai exact constituie modalităţi de evitare a contactului real cu un partener de cuplu. îţi provoacă atracţie.7. Un ataşament insecurizant stabilit 21 . Dependenţele de diverse substanţe. 15. 13. ca modalităţi de a creşte distanţa emoţională. 14. Disocierea tandreţe-erotism conduce de obicei la relaţii sexuale satisfăcătoare doar în contextul unor relaţii în care nu există iubire şi la relaţii tandre desexualizate. cu o personalitate distinctă. unele persoane se „agaţă” de o anumită relaţie din trecut sau doar de un sentiment pentru cineva. acesta fiind mai degrabă suportul pentru o imagine semnificativă din trecutul individului respectiv. 2. Este un mecanism inconştient ce împiedică contactul cu persoana reală a partenerului de cuplu. atunci când intimitatea a atins cote insuportabile pentru propriile personalităţi. Jocurile psihologice. 12.

deşi caracteristici separate ale personalităţii. Acestea. tulburările psihice – toate conduc spre un nivel crescut al fricii de intimitate şi. capacitatea de-a iubi. › Primul aspect prin intermediul căruia aceste caracteristici ale personalităţii influenţează formarea şi dezvoltarea relaţiilor intime îl reprezintă alegerea partenerilor de cuplu. spre activarea mecanismelor psihice şi comportamentale de evitare a intimităţii. imaturitatea afectivă.adică trăsături şi caracteristici psihice care pot fi subsumate fiecărui partener de cuplu: stilul de ataşament. ca persoanele ce pot fi subsumate categoriilor enumerate anterior să facă alegeri parteneriale inadecvate.de copil cu mama sa. Ne aşteptăm aşadar. la constituirea unei abilităţi complexe responsabile pentru accederea la relaţii de cuplu profunde . au şanse crescute de a-şi alege parteneri cu care să dezvolte o reală intimitate în relaţiile de cuplu. persoanele care au dezvoltat relaţii familiale armonioase. implicit. dificultăţile de asumare a masculinităţii/feminităţii. Dimpotrivă. adică să fie atrase de persoane cu care nu pot realiza o reală intimitate. deci sănătoase psihic. sănătatea psihică. persoanele mature emoţional. 22 .capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu. o capacitate de a iubi scăzută. presupune dezvoltarea unor mecanisme psihice şi comportamentale care au funcţia de a-l îndepărta pe respectivul individ de anxietatea intimităţii.10 Concluzii › La formarea şi dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu contribuie multe aspecte individuale . maturitatea emoţională. 2. identitatea de sine. contribuie. care au o identitate psihosexuală clară şi pozitivă. › Frica de intimitate. cele având o capacitate de a iubi crescută. prin anumite elemente. având cauze diverse în funcţie de scenariul de viaţă personal.

cu atât ei vor fi mai intimi .CAP. are personalitatea sa şi ceea ce se întâmplă în cadrul acesteia va influenţa nivelul de intimitate ce se instituie între cele două persoane. Cu cât comunicarea va fi mai liberă.ASPECTE PREDOMINANT RELAŢIONALE Relaţia de cuplu. Vom avea. Ei arată şi că. scăderea incertitudinii conduce la o intimitate crescută în cuplu . ca o entitate nou formată. ce contribuie la dezvoltarea şi menţinerea intimităţii în cuplu. bogăţia comunicării şi nivelul de intimitate. nonverbal. Calabrese (1975) susţine că reducerea incertitudinii este un aspect motivaţional central al comunicării interumane. 23 . sunt aspecte care se susţin reciproc. ei arată că. nivelele crescute ale incertitudii relaţionale conduc la o scădere a nivelului de intimitate implicat în comunicare . 3 MECANISMELE INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIA DE CUPLU . În privinţa relaţiei dintre nivelul incertitudinii şi intimitatea relaţională. cât şi senzorial) şi nivelul intimităţii atins în cuplu.1 Comunicarea şi intimitatea în relaţiile de cuplu Există o legătură directă între felul în care comunică cei doi parteneri ai unui cuplu erotic (atât verbal. mai gratificantă. 3. mai eficientă.persoane ce o constituie. cu atât cei doi se vor apropia mai mult. Berger şi Richard J. nu doar mecanisme individuale. ♦ Teoria reducerii incertitudinii şi intimitatea în relaţiile de cuplu Teoria reducerii incertitudinii. Acest rol foarte important al comunicării în construirea intimităţii va fi ilustrat şi prin teoria prezentată ulterior. prin urmare. dezvoltată de Charles R. ci şi relaţionale. De asemenea. mai deschisă. diferită de cele două entităţi .

2002. 3. de intensitate crescută. pe măsură ce autodezvăluirea avansează. nevoia lor de putere.. „se produce o tot mai mare întrepătrundere psihologică şi psihosocială. Cristian C. atunci conflictele sunt inevitabile. 175). de ceea ce simte cel cu care este în relaţie. gradul de cunoaştere interpersonală creşte progresiv. şansa de-a rezolva conflictul într-o manieră constructivă este foarte mare. Felul cum vor fi gestionate conflictele într-un cuplu este deci de importanţă deosebită pentru evoluţia intimităţii în cuplul respectiv. deschiderea sufletească. este mecanismul care contribuie esenţial la dezvoltarea intimităţii în cuplu pentru că.2 Puterea şi intimitatea în relaţiile de cuplu Pentru ca să existe satisfacţie în cuplu şi premisele intimităţii emoţionale. tinzând către nivelul dorit şi aşteptat de către ambii parteneri” (Iolanda Mitrofan. este important ca fiecare dintre cei doi parteneri de cuplu să aibă domenii de activitate (în interiorul cuplului) în care să deţină autoritatea şi controlul . p. Dacă cei doi depun eforturi pentru a se cunoaşte pe sine şi pe celălalt şi dacă comunică autentic. nu permite o egalitate a distribuţiei puterii. Dacă însă.♦ Autodezvăluirea şi intimitatea în relaţiile de cuplu Autodezvăluirea. precum şi de starea relaţiei ca atare. 3.3 Conflictele şi intimitatea în relaţiile de cuplu Conflictele pot fi reale portiţe spre o mai profundă intimitate dacă fiecare partener este sincer interesat de dezvoltarea sa personală. 24 .

în lipsa tolerării unei oarecare ambivalenţe în relaţia cu partenerul de cuplu.3. odată cu maturizarea sentimentelor dintre cei doi. iar deficienţele într-una dintre componente (îndepărtare emoţională. 25 . intimitatea poate fi numită fuzională. iar optimizarea intimităţii în astfel de cupluri se poate baza pe conştientizarea aspectelor interioare exteriorizate prin intermediul conflictelor de cuplu. tulburări sexuale) îşi pun amprenta negativ asupra celeilalte.4 Sexualitatea şi intimitatea în relaţiile de cuplu Intimitatea şi sexualitatea se susţin reciproc în relaţiile de cuplu.5 Activităţile comune şi intimitatea Pentru ca intimitatea să se dezvolte. separat de restul familiei. în faza de constituire a cuplului. O dinamică conflictuală în cuplu dezvăluie deci parteneri cu scenarii personale complementare. ulterior. fază specifică stării de îndrăgostire. 3.6 Intimitatea şi dinamica relaţiei de cuplu Iniţial. cuplul trebuie să descopere şi să realizeze autentic activităţi plăcute şi interesante pentru ambii parteneri. în care interacţiunile să poată fi „savurate” fără intruziunile altor persoane.pentru ca un cuplu să poată să acceadă la intimitate acesta are nevoie de un spaţiu privat. vom avea o intimitate matură. 3. Intimitatea nu se poate dezvolta în lipsa integrării agresivităţii primare în relaţia de cuplu. Intimitatea se dezvoltă în timp şi în spaţiu .

am luat în calcul atît concepţiile ştiinţifice descrise anterior (capitolul al doilea). Acestea sunt: 1. pentru a diagnostica mai exact dificultăţile de relaţionare precum şi efectul unui demers psihoterapeutic) am iniţiat construcţia unui astfel de chestionar. Empatie 26 . cât şi părerile a mai mulţi psihologi practicieni. Făcînd sinteza acestor teorii şi concepţii. Demersul procesual pentru construcţia unui chestionar presupune parcurgerea mai multor etape: • • • • • conceptualizarea chestionarului construirea chestionarului aplicarea iniţială a chestionarului revizuirea chestionarului concluzii. am găsit 21 dimensiuni ale capacităţii de intimitate. Acceptarea şi valorizarea propriei sexualităţi 4. Acceptarea şi valorizarea propriului corp 2.1 Construcţia unui chestionar pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu Pentru că în literatura de specialitate nu există un instrument pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu şi pentru că există necesitatea unui astfel de instrument (mai ales în practica psihoterapeutică.CAP. Pentru a scoate în evidenţă compontele observabile şi măsurabile ale capacităţii de intimitate de cuplu. Acceptarea şi valorizarea trăsăturilor de personalitate 3. 4 PSIHODIAGNOZA INTIMITĂŢII ÎN RELAŢIILE DE CUPLU 4. dimensiuni intercorelate. ♦ Conceptualizarea chestionarului.

Nevoie de autocunoaştere 11. Nevoia de autodezvăluire 14. cei care nu au fost discriminativi. 27 . Maturitate emoţională. Aptitudine de negociere a conflictelor 18. Asertivitate 16.5. Încredere în ceilalţi 8. Nevoia de cunoaştere a celuilalt 12. Responsabilitate 9. în foaia de raspuns.doi itemi aparţinând aceleiaşi scale să nu urmeze unul celuilalt. Aptitudini de exprimare a tandreţei (fizic şi verbal) 20. Contact cu propriile emoţii şi nevoi 15. ♦ Construirea chestionarului Itemii au fost formulaţi de catre un grup de 5 experţi pe baza teoriilor de la care s-a pornit în construcţie şi pe baza gradului de relevanţă şi adecvare pentru populaţia ţintă (persoanele cu dificultăţi de formare şi menţinere a unei relaţii de cuplu). precum si repetiţiile. Aptitudini de gestionare a propriei agresivităţi 19. Toleranţă la diferenţe 6. Spirit cooperant 7. iar dimensiunile să fie distribuite aleator în tot chestionarul). Pentru fiecare item. Unii itemi au fost aleşi cu cotare inversă. a fost prevazuta o scala de măsură în două trepte: adevărat sau fals. Nevoia de intimitate 13. Aptitudine de comunicare verbală 17. Au fost eliminaţi itemii asupra cărora s-a ajuns la consensul că nu reflectă domeniul de conţinut. itemii care au avut aceeaşi semnificaţie. Aptitudinea de a-ţi păstra şi impune propriile limite 21. Sinceritate 10. Forma finala a chestionarului: un numar de 126 itemi (ordinea itemi .

pentru lotul nostru iniţial.89. dar numai pentru itemii pe care i-am păstrat în urma prelucrărilor statistice anterioare.9. ceea ce indică că fidelitatea chestionarului este una crescută. Prin urmare acest chestionar are o consistenţă internă satisfăcătoare. adică corelaţiile dintre fiecare item şi rezultatul final. şi o întrebare legată de istoricul relaţional din ultimii 3 ani. 19 de sex masculin. precum şi Chestionarul RQ (ce măsoară stilurile de ataşament). După aceste două prelucrări statistice am eliminat itemii care nu corelau semnificativ cu rezultatul final şi cu scorurile obţinute de subiecţi la testul RQ.  Pentru a stabili fidelitatea chestionarului nostru am realizat corelaţia dintre scorurile obţinute pe baza primei jumătăţi de itemi incluşi în chestionar şi cele obţinute pe baza celei de-a doua jumătăţi a itemilor chestionarului. Fiecare item are un indice de fidelitate de aproximativ 0. Pentru a măsura validitatea acestuia am mai aplicat. 28 . Am obţinut o nouă formulă a chestionarului ce cuprindea 84 itemi . cu studii superioare. având predominant profesii umaniste.♦ Aplicarea iniţială a chestionarului Acest chestionar l-am aplicat pe un lot de 69 persoane. 24 fiind necăsătoriţi. pentru lotul nostru.9. odată cu chestionarul. 50 persoane de sex feminin. 34 fiind căsătoriţi. Rezultatele analizei statistice pentru lotul chestionat sunt:  Am realizat gradul în care discriminează fiecare item al chestionarului între cei cu scoruri mari şi cei cu scoruri mici la test. cu vîrste între 22 şi 44 ani.  Pentru a stabili indicele de validitate al fiecărui item am stabilit coeficientul alfa de fidelitate. iar chestionarul în ansamblu are indicele alfa de aproximativ 0. Coeficientul de fidelitate obţinut prin metoda split-half în cazul scalei cu 84 itemi este de 0. iar pentru a stabili validitatea fiecărui item am stabilit corelaţiile dintre itemi şi testul RQ.

 Corelaţia dintre capacitatea de intimitate şi istoricul relaţional al persoanei în ultimii 3 ani este scăzut semnificativă la un prag de semnificaţie de 0. ♦ Revizuirea chestionarului Chestionarul CI. iar 50% sunt necăsătoriţi. Făcând analiza statistică a chestionarului nostru pentru noul lot am obţinut următoarele rezultate: • Coeficientul alpha de validitate (ce reflectă validitatea de conţinut stabilită cu mijloace intratest) este satisfăcător.  lotul este format din persoane care. iar 26 nu declară date privind această variabilă. fie sunt studenţi. 29 . 34 persoane au sex masculin (12%).01 ceea ce înseamnă că există o legătură între această aptitudine personală şi dinamica relaţională de cuplu. 118 dintre acestea având vârste cuprinse între 27 şi 39 ani.  80% au profesii umaniste. a fost aplicat – în această etapă .  254 au sex feminin (88%). fie sunt absolvenţi de studii superioare.pe un eşantion de 314 persoane:  persoanele au vârsta cuprinsă între 20 şi 55 ani. forma îmbunătăţită. iar 20 % alte profesii. aspect care este pozitiv pentru validitatea chestionarului nostru.01 ceea ce înseamnă că este mai probabil ca o persoană care obţine scoruri mari la chestionarul nostru să aibă un stil de relaţionare „sigur”.  toate persoanele testate au domiciliul în Bucureşti. Corelaţia dintre capacitatea de intimitate şi stilul de relaţionare este mediu semnificativă la un prag de semnificaţie de 0.  50% sunt căsătoriţi.

iar cea dintre scorul total şi stilurile înfricoşat şi preocupat sunt negativ-semnificative şi de nivel mediu. • Validitatea de conţinut intertest s-a realizat prin stabilirea corelaţiilor dintre scorul total şi variantele de răspuns ale chestionarului RQ (Bartholomew & Horowitz. ales de noi ca fiind istoricul relaţional din ultimii 3 ani. Coeficientul de fidelitate obţinut prin metoda split-half în cazul chestionarului cu 84 itemi este de 0. 1991). nevoia de intimitate. putem spune că avem o validitate de conţinut intertest de nivel mediu-scăzut. ceea ce ne arată că persoanele cu o capacitate de intimitate scăzută e mai probabil să se încadreze în aceste stiluri. aptitudinea de exprimare a tandreţei. dar că indicele de validitate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru stilul evitant de relaţionare deoarece corelaţia dintre acesta şi capacitatea de intimitate este semnificativă statistic. responsabilitatea. • Etalonul chestionarului a fost stabilit prin împărţirea plajei de răspunsuri la chestionar (răspunsurile persoanelor din lotul testat) în 3 intervale. nevoia de autodezvăluire. adică cei cu capacitate de intimitate crescută e mai probabil să aibă un stil de ataşament sigur. valori cuprinse între 0. asertivitatea. încrederea în ceilalţi. stabilit prin această metodă este scăzut spre mediu. în medie.3 şi 0. Conform acestor rezultate.• Corelaţiile obţinute dintre dimensiunile chestionarului şi scorul total sunt toate pozitive şi semnificative din punct de vedere statistic şi au. • Pentru a stabili validitatea predictivă a chestionarului am realizat corelaţii între scorul total şi un criteriu extern.7. acestea fiind: 30 .837. adică variază pe o plajă de la scăzut la moderat şi uşor crescut. aptitudinea de negociere a conflictelor. Validarea chestionarului nostru prin această metodă s-a realizat. negativă şi de nivel scăzut. ceea ce indică că fidelitatea chestionarului este una crescută. • • Validarea chestionarului prin mijloace externe (test deja validat statistic şi criteriu extern) este una de nivel scăzut spre mediu. ce măsoară stilurile de ataşament. iar acestea sunt: toleranţa la diferenţe. • Corelaţia dintre scorul total şi stilul de ataşament sigur este scăzut semnificativă. Dimensiunile care au obţinut valori crescute la acest coeficient trebuie considerate ca fiind cele mai importante pentru dezvoltarea capacităţii de intimitate.

capacitate de intimitate de nivel scăzut. de fapt. Deschiderea autentică către ceilalţi derivă dintr-o imagine pozitivă de sine.capacitate de intimitate de nivel mediu. acest chestionar poate fi utilizat în măsurarea capacităţii de intimitate.1. sinceritatea. scorul mai mare decât 500 .I. iar factorul 1 şi factorul 3 sunt cei care obţin rezultatele cele mai mari. asertivitatea. în oferirea răspunsurilor. adică pentru formarea şi dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu sunt importante deschiderea autentică către ceilalţi (încrederea în ceilalţi. să apară mai puţin frecvent dorinţa de-a forma o imagine bună intervievatorului. În concluzie. • Analiza factorială exploratorie a restrâns dimensiunile chestionarului la 6 factori şi ne-a confirmat din punct de vedere practic concepţia teoretică legată de mecanismele intimităţii în relaţiile de cuplu. Toate valorile corelaţiilor sunt semnificative statistic. adică o masculinitate/feminitate integrate. acceptarea şi valorizarea propriului corp şi aptitudinea de exprimare a tandreţii).capacitate de intimitate de nivel crescut. pentru capacitatea de intimitate. dar indicii de validitate obţinuţi ne recomandă să coroborăm rezultatele celor 31 . Prin urmare. nevoia de intimitate. iar scorurile mari obţinute de persoanele chestionate reflectă faptul că trebuie îmbunătăţită formularea itemilor astfel încât.. spiritul cooperant şi responsabilitatea) şi acceptarea şi valorizarea de sine corporală şi sexuală (acceptarea şi valorizarea propriei sexualităţi. elementul esenţial pentru abilitatea de a forma şi dezvolta relaţii de cuplu armonioase este identitatea de sine pozitivă. scorul cuprins între 420 şi 500 . mai ales dimensiunea psihosexuală a acesteia. 3. • Sensibilitatea chestionarului este una scăzută. nevoia de autodezvăluire. Aceasta este şi motivul pentru care considerăm că. Pornind de la factorii identificaţi prin intermediul analizei factoriale vom realiza corelaţii între aceştia şi scorul total obţinut la Chesionarul C. pentru lotul nostru de subiecţi testaţi cu acest chestionar. 2. scorul mai mic decât 420 . Acest aspect poate fi corectat şi prin construirea unei scale de minciună. Scopul realizării acestei prelucrări statistice este identificarea celor mai importante aspecte implicate în formarea şi dezvoltarea intimităţii în cuplu.

Ipoteza de la care am pornit în construirea acestui instrument a fost că fotografia persoanei de acelaşi sex va fi aleasă pe principiul identificării proiective.chestionaţi şi cu alte informaţii oferite de alte mijloace: anmneza. Scorul total obţinut de o persoană la acest chestionar este semnificativ din punct de vedere statistic. Acestea sunt realizate conform strategiilor de utilizare a instrumentelor provocative în psihoterapia experienţială a unificării. teste de personalitate). conversaţia. din setul de fotografii de acelaşi sex. Imaginarea unei identităţi pentru partenerul de cuplu şi pentru cuplul nou constituit. 2.analiza personală şi diagnoza de cuplu. fiind nevoie de-a fi întărit şi completat şi de alte informaţii. pe baza alegerilor făcute. din alte surse. el constituie doar un indiciu privind existenţa sau nonexistenţa unor probleme legate de capacitatea de intimitate. A doua etapă – alegerea unui partener de cuplu pentru persoana aleasă anterior. Folosirea efectivă a acestui instrument presupune trei etape distincte: 1. respectiv masculin. Caracteristicile lotului testat (226 persoane). sunt: 168 sunt persoane de sex feminin. cu vârste cuprinse între 20 şi 55 ani şi având fizionomii cât mai variate. 58 sunt persoane de sex masculin. reprezentând persoane de sex feminin. A treia etapă . toate persoanele lotului sunt absolvente de facultăţi umaniste. 140 dintre acestea sunt căsătorite şi 86 necăsătorite.2 Foto-Relaţional.Relaţional este compus din două seturi de fotografii a câte 49 fiecare. dar validitatea fiind scăzută spre mediu. Fotografiile au fost alese astfel încât să acopere într-o manieră echilibrată această plajă de vârstă şi să reprezinte persoane cu trăsături fizionomice cât mai diverse. observaţia şi autoobservaţia psihologice. testele psihodiagnostice (teste proiective. cu acest instrument. 3. 4. imaginarea unei identităţi pentru aceasta. Prima etapă – alegerea persoanei celei mai plăcute. un instrument de diagnoză proiectivă a intimităţii în relaţiile de cuplu Instrumentul Foto . astfel încât fotografia persoanei de sex opus ne va oferi informaţii despre tipul de bărbat/femeie pe 32 . varsta persoanelor este cuprinsă între 23 şi 53 ani.

a imaginii asupra relaţiei de cuplu (din prezent sau trecut. A doua fotografie este aleasă de obicei astfel încât să reconstituie un cuplu din realitatea subiectului (91% din persoanele testate): fie cel din prezent (în cele mai multe situaţii). persoana de acelaşi sex este aleasă pe criteriul identificării proiective: se alege o fotografie a unei persoane care are caracteristici fizice asemănătoare subiectului care face alegerea şi acesteia i se atribuie trăsături psihice pe care cel în cauză le conţine şi le exprimă sau doar le conţine. • Instrumentul este o bună modalitate de a conştientiza modelele de feminitate şi masculinitate.sau ideal). cum interferă cu intimitatea de cuplu. adică de-a descoperi care sunt percepţiile. de criteriile de alegere a partenerului de cuplu. fie unul din trecut (de obicei în acest caz este vorba de o relaţie neîncheiată). comportamentele celor doi parteneri implicaţi în respectivele relaţii. dar le manifestă mai puţin comportamental. În majoritatea situaţiilor (91% din persoanele testate). nevoile.care respectiva persoană îl preferă pentru a forma relaţii de cuplu. • Instrumentul este o bună modalitate de a descoperi relaţii nefinalizate din trecutul relaţional al persoanei. dorinţele. sentimentele. de caracteristicile personale şi relaţionale implicate în construcţia intimităţii în cuplu. precum şi modalităţile cum acestea influenţează relaţia de cuplu actuală. iar în ambele situaţii i se atribuie cuplului constituit din cel două fotografii alese caracteristici proprii cuplului din realitate. precum şi patternurile relaţionale (ce influenţează subtil toate relaţiile de cuplu ale celor în cauză).prezent sau din trecut . Pornind de la datele furnizate de acest instrument în lucrul cu lotul studiat putem trage mai multe concluzii despre Foto-Relaţional: • Acest instrument permite realizarea mai multor tipuri de proiecţii: a imaginii de sine (reale sau ideale). reală sau ideală). • Foto-relaţional constituie o modalitate de-a iniţia clarificarea unor relaţii de cuplu semnificative (parentale şi erotice). precum şi despre strategiile de relaţionare în cuplu. a imaginii asupra partenerului (partenerul real . • Foto-relaţional constituie nu numai o sursă de conştientizare a unor aspecte personale (cu impact asupra relaţiilor de cuplu) şi relaţionale. aşteptările. dar poate fi utilizat şi ca o sursă 33 . Aceste proiecţii permit conştientizarea şi clarificarea unor aspecte legate de imaginea de sine. în prezent.

în abordarea psihoterapeutică individuală specifică psihoterapiei experienţiale a unificării constă în derularea etapelor metodologice specifice T. În această etapă se vor realiza următoarele aspecte: • Identificarea mecanismelor personale de evitare a intimităţii în relaţiile de cuplu.1 Caracteristicile unui model psihoterapeutic (specific psihoterapiei experienţiale a unificării) de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu Optimizarea capacităţii de intimitate. adică şi a capacităţii de a forma şi dezvolta intimitatea în relaţiile de cuplu.U. ci este un instrument provocativ de tip proiectiv care poate fi utilizat cu succes în descoperirea unor aspecte personale cu impact relaţional şi a unora relaţionale (inclusiv intimitatea în relaţiile de cuplu). acest instrument. astfel încît persoana în cauză să găsească mai multă satifacţie şi intimitate în relaţiile de cuplu. CAP. cât şi la o diagnoză a modalităţilor de a fi în relaţie. deoarece nu au fost realizate analize statistice ample care să ofere informaţii despre standardizarea.CERCETARE EXPERIMENTALĂ În acest capitol vom încerca să validăm un model psihoterapeutic de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu. Foto-Relaţional.5 MODEL PSIHOTERAPEUTIC DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII DE INTIMITATE ÎN RELAŢIILE DE CUPLU . şi-a dovedit capacitatea de a provoca proiecţii personale care să contribuie atât la o diagnoză a relaţiei de cuplu. 34 .. validitatea şi fidelitatea lui. • Foto-relaţional nu este un test proiectiv. model specific psihoterapiei experienţiale a unificării. cu precizarea că faza de desfăşurare a procesului terapeutic este centrată pe specificul problematicii intimităţii.de schimbare a unor caracteristici individuale şi de cuplu. 5. Conform celor spuse mai sus.

35 . adică optimizarea dimensiunilor implicate în crearea şi întreţinerea intimităţii în relaţiile de cuplu.• • Conştientizarea cauzelor evitării intimităţii (de obicei. resemnificarea evenimentelor traumatice din perspectiva prezentului. • Explorarea şi consolidarea a noi modalităţi de formare şi întreţinere a intimităţii în relaţiile de cuplu. • Întreruperea funcţionării automate a mecanismelor de evitare a intimităţii prin dezvoltarea autoobservaţiei şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate prezentului relaţional. de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu . înţelegerea şi acceptarea cognitivemoţională a traumelor din perspectiva contextului respectiv şi a celorlalte persoane implicate.2 Program psihoterapeutic. 5. specific psihoterapiei experienţiale a unificării. Lucrul terapeutic asupra evenimentelor traumatice ce stau la baza evitării intimităţii şi dificultăţilor de relaţionare în cuplu (conştientizarea şi exprimarea emoţiilor negative legate de aceste evenimente.abordare de grup ♦ Obiectivele cercetării Obiectivul teoretic Această intervenţie psihoterapeutică de grup şi-a propus să evalueze valenţele psihoterapeutice ale modelului teoretic specific psihoterapiei experienţiale a unificării model centrat pe optimizarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. evenimente traumatice legate de experienţa intimităţii). conştientizarea resurselor personale deblocate prin integrarea acestor traume).

de exprimare a tandreţii (fizic şi verbal). la finalul programului psihoterapeutic de grup. Creşterea empatiei.I. ♦ Ipotezele cercetării 1. (pentru măsurarea capacităţii de intimitate) şi susţinută de autoevaluarea participanţilor. 2. îmbunătăţirea contactului cu propriile emoţii şi nevoi. a nevoii de intimitate. acceptarea şi valorizarea trăsăturilor de personalitate. Presupunem că. acceptarea şi valorizarea propriei sexualităţi. în general şi pentru relaţii de cuplu. a toleranţei la diferenţe şi a spiritului cooperant. Creşterea acceptării de sine .prin intermediul Chestionarului C. Presupunem că. vom obţine o îmbunătăţire a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. la persoanele participante. îmbunătăţire evidenţiată prin diferenţe statistic semnificative între cele două tipuri de scoruri recoltate .Obiectivele practice . a nevoii de cunoaştere a celuilalt.acceptarea şi valorizarea propriului corp. 4. de gestionare a propriei agresivităţi.la începutul şi sfârşitul programului . de negociere a conflictelor. de comunicare şi de interacţiune cu ceilalţi: creşterea nevoii de autocunoaştere. în special. 1. Identificarea mecanismelor individuale de evitare a intimităţii şi înlocuirea acestora cu modalităţi relaţionale adecvate situaţiei prezente. dezvoltarea asertivităţii şi a unor aptitudini relaţionale de comunicare verbală. Optimizarea capacităţilor de cunoaştere. 2. Optimizarea responsabilităţii şi a maturităţii emoţionale. 6. Îmbunătăţirea încrederii în ceilalţi şi a sincerităţii. la finalul programului psihoterapeutic de grup. vom obţine o îmbunătăţire a aspectelor relevante pentru dezvoltarea intimităţii în relaţiile de 36 . 3. de a-ţi păstra şi impune propriile limite. a nevoii de autodezvăluire. 5.ne-am propus ca fiecare participant să realizeze progrese în direcţia capacităţii sale de intimitate pentru relaţii.

cuplu şi aceasta va putea fi constatată prin diferenţe statistic semnificative între scorurile specifice factorilor intimităţii de cuplu. Presupunem că.prin intermediul Chestionarului C. 3. Participanţii la acest program au fost împărţiţi în două grupuri: primul grup a avut 11 persoane şi al doilea 14.la începutul şi sfârşitul programului . Testul arborelui. la finalul programului psihoterapeutic de grup. îmbunătăţire evidenţiată prin diferenţe statistic semnificative între cele două tipuri de scoruri recoltate . am utilizat următoarele instrumente psihodiagnostice: 1. ♦ Selecţia participanţilor la program Toţi participanţii la acest program au fost aleşi în conformitate cu nevoia lor de a-şi îmbunătăţi aspecte legate de domeniul relaţiilor. Presupunem că această îmbunătăţire a dimensiunilor intimităţii de cuplu va fi susţinută de diferenţele calitative între testele proiective aplicate la începutul şi sfîrşitul programului (testul copacului.I. ♦ Metodele de evaluare Pentru a evalua rezultatele acestui program psihoterapeutic de grup. care s-a dovedit că întruneşte condiţiile pentru a fi folosit drept mijloc psihodiagnostic. 4). vom obţine o îmbunătăţire a stilului de relaţionare pentru relaţiile de cuplu.I. Chestionarul C. de orientare experienţială a unificării. În programul nostru am utilizat acest test proiectiv pentru că dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu este strâns corelată cu dezvoltarea afectivă a 37 .la începutul şi sfârşitul programului. (chestionar pentru măsurarea capacităţii de intimitate) este un chestionar construit de noi (vezi cap. scoruri recoltate . 2. testul feţei umane şi testul persoanei). în special cele de cuplu.prin intermediul Chestionarului RQ (de testare a stilurilor de relaţionare).

4. despre atitudinea faţă de sexul opus. Testul omului (Desenează o persoană). 6. 8.cînd se cerea specificarea modificărilor în sfera relaţiilor de cuplu. Aceeaşi întrebare a fost adresată. Testul persoanei oferă informaţii despre imaginea de sine. Testul RQ . dar într-o manieră uşor modificată . despre starea lui emoţională. despre rolurile asumate de individ. ♦ Structura programului psihoterapeutic de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu 38 . se specifică că singurătatea prelungită mai mult de 3 ani semnifică existenţa unor probleme în sfera relaţională). maturitatea afectivă fiind o condiţie absolut necesară pentru a putea accede la intimitate în relaţiile de cuplu. 7. în care există posibilitatea alegerii variantelor corespunzătoare istoricului relaţional din ultimii 3 ani (am ales 3 ani deoarece. al exprimării atitudinii şi dispoziţiei persoanei. modificare survenită în perioada programului psihoterapeutic. deoarece mecanismul principal implicat în aplicarea acestuia este cel al proiecţiei. Fişă de autoevaluare: la finalul programului li s-a cerut participanţilor să scrie ce achiziţii consideră că au făcut în urma procesului psihoterapeutic. Întrebare legată de istoricul relaţional . Faţa este elementul central al unei persoane. 3. Foto-relaţional. la finalul programului. despre maturitatea lui cognitivă.a fost construit de Bartolomew şi Horowitz (1991) cu scopul evaluării stilurilor de ataşament personale (anexa 4). 5. ea reprezintă principalul element al expresivităţii emoţionale. Foto-relaţional a fost conceput de către noi ca un instrument de diagnoză proiectivă a relaţiei de cuplu. în literatura de specialitate.individului uman. Testul feţei umane este desprins din testul persoanei şi oferă posibilitatea centrării pe figura umană.

şi 39 . tehnici de diminuare şi integrare.Tehnici gestaltterapeutice:  Tehnici de conştientizare corporală  Tehnici de conştientizare afectivă şi relaţională ( tehnica scaunului gol. programul însumând în final 100 ore. Misiunea.Tehnici de orientare rogersiană : ascultarea activă. pe parcursul a 5 module de câte 20 de ore fiecare. Să fiu cine nu-mi place deloc. informaţiile referitoare la achiziţiile realizate în timpul programului (obţinute din autoevaluări) şi cele legate de istoricul relaţional ne conduc la concluzia că prima noastră ipoteză s-a confirmat.Tehnici de evaluare psihodiagnostică (utilizate însă şi cu scopul provocării cunoaşterii şi transformării personale). abordare de grup experienţială a unificării. . Închisoarea. ♦ Tehnicile şi exerciţiile provocative utilizate . ♦ Evaluarea şi validarea programului de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu Datele statistice (Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul C.). tehnica reconversiei gestaltiste.Tehnici experienţiale de grup (de natură experienţială a unificării):  Scenariile metaforice (Triburile.Programul psihoterapeutic de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. Toate tehnicile au fost integrate metodologiei psihoterapiei experienţiale a unificării. tehnica metapoziţiilor). tehnica scenarizării. tehnica “rămâi în starea respectivă”. . Oglinda)  Exerciţiu de intrare în contact cu propria agresivitate. tehnica amplificării)  Tehnici de conştientizare şi restructurare cognitivă (tehnica fanteziei ghidate. . s-a desfăşurat timp de un an.I.

ceea ce confirmă statistic prima ipoteză pentru primul nostru grup psihoterapeutic. ceea ce confirmă statistic prima ipoteză pentru al doilea nostru grup psihoterapeutic. deschiderii către ceilalţi. Testul feţei şi Testul persoanei). de orientare experienţială a unificării.I. a încrederii în propria feminitate/masculinitate. Deci. anume modificările apărute în cazul aplicării test-retest a trei teste proiective (Testul arborelui. pentru p mai mic decât 0. am obţinut o îmbunătăţire a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. că au o imagine mai realistă despre sine. că şi-au îmbunătăţit relaţiile cu sexul opus. la persoanele participante”.  La întrebarea legată de istoricul relaţional am observat aspecte care vin să confirme ipoteza noastră. 982. psihice şi psihosexuale).anume „la finalul programului psihoterapeutic de grup. putem susţine că ipoteza a doua a cercetării noastre a fost validată total pentru al doilea grup de cercetare şi parţial pentru primul nostru grup de cercetare. îmbunătăţiri evidente în special în direcţia acceptării de sine (fizice.  Valoarea lui t este.05. sociabilităţii şi maturităţii afective.05. am obţinut o îmbunătăţire a unora dintre aspectele personale relevante pentru dezvoltarea intimităţii 40 . sunt mai tolerante şi sunt mai în contact cu nevoile şi dorinţele proprii. Aceste progrese au fost susţinute şi de date calitative.445 pentru p mai mic decât 0. Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul C.  În fişele de evaluare majoritatea persoanelor participante afirmă că au simţit îmbunătăţiri pe direcţia încrederii în sine. ştiu să pună limite mai ferm. pentru primul nostru grup t (10)=5. pentru al doilea nostru grup t (13)=11. adică la finalul programului psihoterapeutic de grup de orientare experienţială a unificării. să fie mai asertive. Datele cantitative şi calitative care susţin ipoteza noastră sunt:  Valoarea lui t este. De asemenea. ne arată că la sfârşitul programului psihoterapeutic s-au înregistrat progrese în direcţia aspectelor psihice importante pentru capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu la toţi participanţii.

iniţial (test) şi final (retest). inclusiv în cele de cuplu. factor 4. Datele cantitative şi calitative care susţin ipoteza a doua a cercetării sunt:  Testul t pentru eşantioane perechi pentru primul grup: diferenţele dintre cele două tipuri de scoruri sunt semnificative pentru 4 din cele 6 dimensiuni (factor1.  Rezultatele obţinute de la al doilea grup (testul t): diferenţele dintre cele două tipuri de scoruri sunt semnificative pentru toate cele 6 dimensiuni (factori) ai chestionarului C.. Datele statistice (Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul RQ) ne arată că persoanele participante la programul de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. Valoarea negativă a scorurilor la testul t ne arată că valorile pentru cele două stiluri sunt mai mari la finalul programului psihoterapeutic.  Aceste progrese au fost evidenţiate şi de date calitative. Datele cantitative şi calitative care susţin ipoteza a treia a cercetării sunt:  Testul t pentru eşantioane perechi pentru primul grup de cercetare: două stiluri de relaţionare au dat scoruri semnificative din punct de vedere statistic între cele două momente ale programului. a treia ipoteză a cercetării noastre a fost validată: la finalul programului am obţinut o îmbunătăţire a stilului de relaţionare pentru relaţiile de cuplu la eşantionul experimental. rezonanţa cu sine şi cu celălalt şi acceptarea trăsăturilor psihice. 41 . Acestea sunt: stilul de relaţionare sigur şi stilul evitant. îmbunătăţiri evidente în special în direcţia acceptării de sine (fizice. de orientare experienţială a unificării. factor 6). Testul feţei şi Testul persoanei). aceptarea şi valorizarea de sine fizică şi psihosexuală. I. psihice şi psihosexuale). anume modificările apărute în cazul aplicării test-retest a trei teste proiective (Testul arborelui. deschiderii către ceilalţi. au un stil de relaţionare mai sigur în relaţiile lor. sociabilităţii şi maturităţii afective.în relaţiile de cuplu: deschiderea autentică pentru ceilalţi. Prin urmare. factor 3.

dar nu semnificativă statistic la stilul de relaţionare preocupat. avem o scădere mai accentuată.valoare semnificativă statistic şi negativă. ceea ce implică şi o creştere a stilului de relaţionare sigur şi în relaţiile de cuplu. rezonanţa cu sine şi cu celălalt şi acceptarea trăsăturilor psihice) şi şi-au îmbunătăţit stilul de relaţionare.abordare individuală şi de cuplu În afara programului psihoterapeutic de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. specific psihoterapiei experienţiale a unificării. De asemenea. de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu . Ipoteza iniţială şi cea de-a treia ipoteză a programului nostru au fost validate statistic. iar cea de-a doua ipoteză a fost confirmată parţial. 5. Pentru a arăta evoluţia 42 . Aceasta ne arată că persoanele participante la programul de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu şi-au îmbunătăţit capacitatea de intimitate. ceea ce înseamnă că scorurile la retest sunt mai mari decât la test). aceptarea şi valorizarea de sine fizică şi psihosexuală. dar şi al informaţiilor din realitate).3 Program psihoterapeutic. ceea ce ne arată că psihoterapia experienţială a unificării are valenţe terapeutice şi de formare şi în sfera dezvoltării capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu. în general (adică au devenit mai siguri emoţional şi comportamental în relaţiile lor). a dezvoltării aspectelor psihice necesare pentru dezvoltarea şi menţinerea intimităţii în relaţiile de cuplu. şi-au dezvoltat unele aspecte importante pentru intimitatea în relaţiile de cuplu (deschiderea autentică pentru ceilalţi. Testul t pentru eşantioane perechi pentru al doilea grup de cercetare: creştere semnificativă statistic pentru stilul de relaţionare sigur (arătată de valoarea scorului la testul t . deci persoanele din grupul al doilea devin mai puţin dependente emoţional. Putem spune aşadar că programul nostru a fost validat (din punct de vedere statistic. am realizat intervenţii psihoterapeutice individuale şi de cuplu pentru îmbunătăţirea acestei abilităţi complexe necesare formării şi dezvoltării intimităţii în relaţiile de cuplu. abordarea individuală şi de cuplu.

înţelegere. Intimitatea poate avea mai multe componente sau dimensiuni (cfm. cât şi în planul conştiinţei şi al cărei rezultat constă în a realiza o legătură strânsă între parteneri” (Leleu. capacitatea de-a iubi (capacitatea pentru o dragoste matură). valorizare. 12). intelectuală. relaţie a cărei caracteristică este de a fi foarte strânsă şi foarte profundă atât pe plan corporal. prin anumite elemente. La formarea şi dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu contribuie multe aspecte individuale (mecanisme psihice) . sexuală. identitatea de sine clară şi pozitivă.clienţilor de-a lungul şi la finalul psihoterapiei am folosit ca principală metodă studiul de caz. fizică (nonsexuală). socială şi temporală. identitatea psihosexuală. Dennis Bagarozzi. la constituirea unei abilităţi complexe. Gerard. spirituală. maturitatea emoţională. CONCLUZII FINALE Termenul „intimitate” are multe accepţiuni.adică trăsături şi caracteristici psihice care pot fi subsumate fiecărui partener de cuplu: calitatea ataşamentului stabilit în copilărie cu prima figură de ataşament ce conduce la un stil de relaţionare specific ca adult. dar toate au ca punct comun ideea că aceasta este un fel de liant emoţional (constituit din emoţii de acceptare. suport) constituit între două persoane în cadrul unui proces de dezvăluire reciprocă. contribuie. psihologică. sănătatea psihică. maturitatea emoţională. capacitatea de-a iubi matur. 2003. p. Stilul de ataşament. sănătatea psihică sunt condiţii necesare pentru a putea accede la intimitate în relaţiile erotice. deşi caracteristici separate ale personalităţii. responsabile 43 . Acestea. Intimitatea este un factor esenţial pentru formarea şi dezvoltarea relaţiilor de cuplu şi ea poate fi definită ca „o relaţie privilegiată pe care o stabilesc între ele două fiinţe. estetică. 2001): emoţională.

În literatura de specialitate. formaţiunea reacţională. şi unele dintre componentele acestei abilităţi complexe apar descrise fie într-o manieră implicită. O capacitate de intimitate pentru relaţii de cuplu de un nivel scăzut presupune atât o insuficientă dezvoltare a unor caracteristici de personalitate individuale. împărţirea puterii în cuplu. disocierea tandreţe/erotism. intermedierea contactului. fie explicită. Dezvoltarea intimităţii de cuplu este influenţată de o serie de aspecte relaţionale (mecanisme relaţionale). construirea de relaţii imaginare (fantasmatice). Defensele psihice şi comportamentale puse în funcţiune de frica de intimitate sunt foarte diverse: dezvoltarea unor relaţii de cuplu fuzionale. dependenţele. agăţarea de trecut. vor fi cu atât mai inadecvaţi atunci când aceste caracteristici vor fi puţin dezvoltate. Operaţionalizând abilitatea pe care vroiam să o măsor am identificat 21 dimensiuni: acceptarea şi valorizarea propriului corp. certurile şi agresivitatea. exprimarea de sine inadecvată. gestionarea conflictelor. alegeri parteneriale inadecvate. sexualitatea. 44 . raportarea proiectivă la partener. nonverbală. interesele comune. dar şi intervenţia unor defense psihice şi comporatamentale. corelate existenţei fricii de intimitate. capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu şi uneori. paraverbală cât şi senzorială). Pentru a măsura capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu am construit şi validat un chestionar (C. roluri inadecvate relaţiilor de cuplu. parteneri care vor fi cu atât mai adecvaţi dezvoltării intimităţii în relaţiile de cuplu cu cât aceste caracteristici personale vor fi mai dezvoltate şi invers. jocurile psihologice.) cu 84 itemi. evitarea relaţională. acceptarea şi valorizarea trăsăturilor de personalitate. acceptarea şi valorizarea propriei sexualităţi. aspecte ce caracterizează interacţiunea concretă a celor doi parteneri de cuplu: comunicarea (verbală. Primul aspect prin intermediul căruia mecanismele psihice individuale influenţează formarea şi dezvoltarea relaţiilor intime îl reprezintă alegerea partenerilor de cuplu.I.capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu. evitarea sau fuga de contact.pentru accederea la relaţii de cuplu profunde . scăderea libidoului.

ceea ce ne arată că persoanele cu o capacitate de intimitate scăzută e mai probabil să se încadreze în aceste stiluri. asertivitatea.I. negativă şi de nivel scăzut. Validitatea de conţinut intertest s-a realizat prin stabilirea corelaţiilor dintre scorul total şi variantele de răspuns ale chestionarului RQ (Bartholomew & Horowitz. aptitudinea de comunicare verbală. Corelaţiile obţinute dintre dimensiunile chestionarului şi scorul total sunt toate pozitive şi semnificative din punct de vedere statistic şi au. sinceritatea. toleranţa la diferenţe. nevoia de autodezvăluire. maturitatea emoţională. nevoia de autodezvăluire.empatia.3 şi 0. în medie. Rezultatele analizei statistice pentru Chestionarul C. aptitudinea de negociere a conflictelor. aptitudinea de negociere a conflictelor. (pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu ) sunt: Coeficientul alpha de validitate (ce reflectă validitatea de conţinut stabilită cu mijloace intratest) este satisfăcător. Conform acestor 45 . 1991). încrederea în ceilalţi. adică cei cu capacitate de intimitate crescută e mai probabil să aibă un stil de ataşament sigur. nevoia de cunoaştere a celuilalt. aptitudinea de a-ţi păstra şi impune propriile limite. spiritul cooperant. Dimensiunile care au obţinut valori crescute la acest coeficient trebuie considerate ca fiind cele mai importante pentru dezvoltarea capacităţii de intimitate. asertivitatea. valori cuprinse între 0. ce măsoară stilurile de ataşament. nevoia de autocunoaştere. Corelaţia dintre scorul total şi stilul de ataşament sigur este scăzut semnificativă. aptitudinea de exprimare a tandreţei. aptitudinea de exprimare a tandreţii (fizic şi verbal). încrederea în ceilalţi. adică variază pe o plajă de la scăzut la moderat şi uşor crescut. iar cea dintre scorul total şi stilurile înfricoşat şi preocupat sunt negativ-semnificative şi de nivel mediu. contactul cu propriile emoţii şi nevoi. aptitudinea de gestionare a propriei agresivităţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru stilul evitant de relaţionare deoarece corelaţia dintre acesta şi capacitatea de intimitate este semnificativă statistic. nevoia de intimitate. nevoia de intimitate. iar acestea sunt: toleranţa la diferenţe. responsabilitatea.7. responsabilitatea.

stabilit prin această metodă este scăzut spre mediu. în oferirea răspunsurilor. o scorul mai mare decât 500 . maturitatea afectivă.rezultate. ceea ce indică că fidelitatea chestionarului este una crescută. Pentru a stabili validitatea predictivă a chestionarului am realizat corelaţii între scorul total şi un criteriu extern. acceptarea şi valorizarea trăsăturilor de personalitate) şi ne-a confirmat din punct de vedere practic concepţia teoretică legată de mecanismele intimităţii în relaţiile de cuplu.capacitate de intimitate de nivel scăzut. Analiza factorială exploratorie a restrâns dimensiunile chestionarului la 6 factori (deschidere autentică către ceilalţi. factorul aptitudinal. iar scorurile mari obţinute de persoanele chestionate reflectă faptul că trebuie îmbunătăţită formularea itemilor astfel încât.capacitate de intimitate de nivel crescut. Coeficientul de fidelitate obţinut prin metoda split-half în cazul chestionarului cu 84 itemi este de 0. putem spune că avem o validitate de conţinut intertest de nivel mediu-scăzut.capacitate de intimitate de nivel mediu. Acest aspect poate fi corectat şi prin construirea unei scale de minciună. dar că indicele de validitate. Validarea chestionarului prin mijloace externe (test deja validat statistic şi criteriu extern) este una de nivel scăzut spre mediu. 46 . ales de noi ca fiind istoricul relaţional din ultimii 3 ani. Validarea chestionarului nostru prin această metodă s-a realizat. acestea fiind: o scorul mai mic decât 420 . acceptarea şi valorizarea de sine corporală şi sexuală. factorul motivaţional. Etalonul chestionarului a fost stabilit prin împărţirea plajei de răspunsuri la chestionar (răspunsurile persoanelor din lotul testat) în 3 intervale. să apară mai puţin frecvent dorinţa de-a forma o imagine bună intervievatorului. o scorul cuprins între 420 şi 500 . Sensibilitatea chestionarului este una scăzută.837.

precum şi modalităţile cum acestea influenţează relaţia de cuplu actuală. Scorul total obţinut de o persoană la acest chestionar este semnificativ din punct de vedere statistic. dorinţele. 47 . testele psihodiagnostice (teste proiective. adică de-a descoperi care sunt percepţiile. un instrument de diagnoză proiectivă a intimităţii în relaţiile de cuplu. acest chestionar poate fi utilizat în măsurarea capacităţii de intimitate. reală sau ideală). fiind nevoie de-a fi întărit şi completat şi de alte informaţii. de caracteristicile personale şi relaţionale implicate în construcţia intimităţii în cuplu. nevoile. comportamentele celor doi parteneri implicaţi în respectivele relaţii.prezent sau din trecut . precum şi paternurile relaţionale (ce influenţează subtil toate relaţiile de cuplu ale celor în cauză). aşteptările. a imaginii asupra partenerului (partenerul real . conversaţia. de criteriile de alegere a partenerului de cuplu. Acest instrument permite realizarea mai multor tipuri de proiecţii: a imaginii de sine (reale sau ideale).În concluzie. Pentru a evalua intimitatea în relaţiile de cuplu am construit Foto-Relaţional. Aceste proiecţii permit conştientizarea şi clarificarea unor aspecte legate de imaginea de sine.sau ideal). observaţia şi autoobservaţia psihologice. dar validitatea fiind scăzută spre mediu. Instrumentul este o bună modalitate de a descoperi relaţii nefinalizate din trecutul relaţional al persoanei. dar indicii de validitate obţinuţi ne recomandă să coroborăm rezultatele celor chestionaţi şi cu alte informaţii oferite de alte mijloace: anmneza. în prezent. Instrumentul este o bună modalitate de a conştientiza modelele de feminitate şi masculinitate. el constituie doar un indiciu privind existenţa sau nonexistenţa unor probleme legate de capacitatea de intimitate. sentimentele. din alte surse. a imaginii asupra relaţiei de cuplu (din prezent sau trecut. cum interferă cu intimitatea de cuplu. teste de personalitate). Foto-relaţional constituie o modalitate de-a iniţia clarificarea unor relaţii de cuplu semnificative (parentale şi erotice).

Creşterea empatiei. dezvoltarea asertivităţii şi a unor 48 . a nevoii de intimitate. Îmbunătăţirea încrederii în ceilalţi şi a sincerităţii. îmbunătăţirea contactului cu propriile emoţii şi nevoi. 4. dar poate fi utilizat şi ca o sursă de schimbare a unor caracteristici individuale şi de cuplu. 2. Integrând modelul teoretic pentru formarea intimităţii în relaţiile de cuplu dezvoltat în acestă lucrare în contextul psihoterapiei experienţiale a unificării am propus un model psihoterapeutic centrat pe optimizarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. acceptarea şi valorizarea propriei sexualităţi.- Foto-relaţional constituie nu numai o sursă de conştientizare a unor aspecte personale (cu impact asupra relaţiilor de cuplu) şi relaţionale. Acest program s-a desfăşurat timp de 100 ore. ce însumau 25 participanţi. cu două grupuri de cercetare. un program de intervenţie psihoterapeutică de grup. Obiectivele practice ale programului au fost îmbunătăţirea unor aspecte psihice la toţi participanţii la program: 1. de comunicare şi de interacţiune cu ceilalţi: creşterea nevoii de autocunoaştere. deoarece nu au fost realizate analize statistice ample care să ofere informaţii despre standardizarea. a nevoii de cunoaştere a celuilalt. Creşterea acceptării de sine . - Foto-relaţional nu este un test proiectiv. Optimizarea capacităţilor de cunoaştere. 3.acceptarea şi valorizarea propriului corp. Optimizarea responsabilităţii şi a maturităţii emoţionale. a toleranţei la diferenţe şi a spiritului cooperant. a nevoii de autodezvăluire. ci este un instrument provocativ de tip proiectiv care poate fi utilizat cu succes în descoperirea unor aspecte personale cu impact relaţional şi a unora relaţionale (inclusiv intimitatea în relaţiile de cuplu). 5. în 5 sesiuni de 20 ore fiecare. Pentru a evalua valenţele psihoterapeutice ale modelului teoretic specific psihoterapiei experienţiale a unificării am realizat o cercetare experimentală. acceptarea şi valorizarea trăsăturilor de personalitate. validitatea şi fidelitatea lui. astfel încît persoana în cauză să găsească mai multă satifacţie şi intimitate în relaţiile de cuplu.

informaţiile referitoare la achiziţiile realizate în timpul programului (obţinute din autoevaluări) şi cele legate de istoricul relaţional ne conduc la concluzia că prima noastră ipoteză s-a confirmat.la începutul şi sfârşitul programului . Presupunem că. Presupunem că. 2. la finalul programului psihoterapeutic de grup. de orientare 49 . vom obţine o îmbunătăţire a stilului de relaţionare pentru relaţiile de cuplu. de a-ţi păstra şi impune propriile limite.la începutul şi sfârşitul programului prin intermediul Chestionarului C. şi susţinută de autoevaluarea participanţilor.I. 3. de exprimare a tandreţii (fizic şi verbal). la finalul programului psihoterapeutic de grup.la începutul şi sfârşitul programului . şi anume „la finalul programului psihoterapeutic de grup. 6. la finalul programului psihoterapeutic de grup. îmbunătăţire evidenţiată prin diferenţe statistic semnificative între cele două tipuri de scoruri recoltate .aptitudini relaţionale . Datele statistice (Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul C. de gestionare a propriei agresivităţi. îmbunătăţire evidenţiată prin diferenţe statistic semnificative între cele două tipuri de scoruri recoltate . Presupunem că această îmbunătăţire a dimensiunilor intimităţii de cuplu va fi susţinută de diferenţele calitative între testele proiective aplicate la începutul şi sfârşitul programului (testul copacului. scoruri recoltate . Presupunem că.I. vom obţine o îmbunătăţire a aspectelor relevante pentru dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu şi aceasta va putea fi constatată prin diferenţe statistic semnificative între scorurile specifice factorilor intimităţii de cuplu. Ipotezele programului au fost: 1. vom obţine o îmbunătăţire a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu.I.prin intermediul Chestionarului C. la persoanele participante. Rezultatele programului au fost: 1.).de comunicare verbală. de negociere a conflictelor.prin intermediul Chestionarului RQ (de testare a stilurilor de relaţionare). testul feţei umane şi testul persoanei). Identificarea mecanismelor individuale de evitare a intimităţii şi înlocuirea acestora cu modalităţi relaţionale adecvate situaţiei prezente.

Prin urmare. putem susţine că la finalul programului psihoterapeutic de grup de orientare experienţială a unificării. a treia ipoteză a cercetării noastre a fost validată: la finalul programului am obţinut o îmbunătăţire a stilului de relaţionare pentru relaţiile de cuplu la eşantionul experimental. rezonanţa cu sine şi cu celălalt şi acceptarea trăsăturilor psihice. au un stil de relaţionare mai sigur în relaţiile lor. Testul feţei şi Testul persoanei). am obţinut o îmbunătăţire a unora dintre aspectele personale relevante pentru dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu: deschiderea autentică pentru ceilalţi. anume modificările apărute în cazul aplicării test-retest a trei teste proiective (Testul arborelui. 4. Datele statistice (Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul RQ) ne arată că persoanele participante la programul de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. inclusiv în cele de cuplu. deschiderii către ceilalţi. Ipoteza iniţială şi cea de-a treia ipoteză a programului nostru au fost validate statistic. Aceste progrese au fost susţinute şi de date calitative. ne arată că la sfârşitul programului psihoterapeutic s-au înregistrat progrese în direcţia aspectelor psihice importante pentru capacitatea de intimitate pentru relaţii de cuplu la toţi participanţii. aceptarea şi valorizarea de sine fizică şi psihosexuală. Aceasta ne arată că persoanele participante la programul de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu şi-au îmbunătăţit capacitatea de intimitate. 3. îmbunătăţiri evidente în special în direcţia acceptării de sine (fizice.I. am obţinut o îmbunătăţire a capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. ceea ce implică şi o creştere a stilului de relaţionare sigur şi în relaţiile de cuplu. şi-au dezvoltat unele aspecte importante pentru intimitatea în relaţiile de cuplu (deschiderea autentică pentru ceilalţi. la persoanele participante”. iar cea de-a doua ipoteză a fost confirmată parţial. Testul t pentru eşantioane perechi realizat pentru scorurile obţinute de participanţi la testarea iniţială şi cea finală cu chestionarul C. Deci. în general (adică au devenit mai siguri emoţional şi comportamental în relaţiile lor). Putem spune aşadar că 50 . rezonanţa cu sine şi cu celălalt şi acceptarea trăsăturilor psihice) şi şi-au îmbunătăţit stilul de relaţionare. de orientare experienţială a unificării. aceptarea şi valorizarea de sine fizică şi psihosexuală. 2. psihice şi psihosexuale).experienţială a unificării. sociabilităţii şi maturităţii afective.

Informaţiile conţinute în această lucrare ne pot fi de ajutor în identificarea aspectelor personale deficitare pentru formarea şi dezvoltarea intimităţii în relaţiile de cuplu precum şi în context practic. de optimizare a capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu. psihoterapeutic. ceea ce ne arată că psihoterapia experienţială a unificării are valenţe terapeutice şi de formare şi în sfera dezvoltării capacităţii de intimitate pentru relaţiile de cuplu. unice în literatura ştiinţifică românească. validarea unui program psihoterapeutic. specific psihoterapiei experienţiale a unificării.programul nostru a fost validat (din punct de vedere statistic. a dezvoltării aspectelor psihice necesare pentru dezvoltarea şi menţinerea intimităţii în relaţiile de cuplu. 51 . unul pentru măsurarea capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu şi un instrument proiectiv (Foto-relaţional ). construirea a două instrumente psihodiagnostice. Principalele contribuţii personale ale acestei lucrări sunt: construirea unui model asupra mecanismelor intimităţii pentru relaţia de cuplu (principala contribuţie personală din această parte este legată de sistematizarea unei concepţii asupra capacităţii de intimitate pentru relaţii de cuplu. dar şi al informaţiilor din realitate).pentru măsurarea intimităţii în relaţiile de cuplu. căci oamenii suferă când sunt singuri şi când nu reuşesc să găsească mulţumire şi satisfacţie în relaţiile de cuplu. de îmbunătăţire a acestora. precum şi asupra defenselor psihice şi comportamentale asociate fricii de intimitate).

52 .