ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEMERSUL DIDACTIC CENTRAT PE ELEV

ACTIVITATE METODICĂ 8. 10. 2008
Obiectiv cadru:  Adaptarea strategiilor didactice la particularităţile clasei de elevi
Intocmit, Tureac Anişoara Colegiul Tehnic Pontica

Consultanţă de specialitate, Inspectori şcolari de specialitate Gabriela Neagu Andra Şandru

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Nr Crt Activitate Secvenţa Prezentarea obiectivelor şi a conţinutului activitaţii Înmânarea mapelor –cu suportul scris al materialului elaborat pentru activitate Prezentare Power Point Lectie demonstrativă cu participantii la activitate (utilizarea unei strategii de învăţare la alegere, centrată pe elev) Analize/ discuţii Evaluare şi feed-back Aplicare chestionar 10 min Videoproiect or Mape-suport Laborator Du rata Resurse

Introducere 1.

20 min

2.

Activitatile de invatare si demersul didactic centrat pe elev

50 min

20 min 10 min Chestionare

3

-sens larg-ansamblul structurat al metodelor. Tehnologia didactică : desemnează demersul întreprins de profesor în vederea aplicării principiilor învăţării într-o situaţie practică de instruire. profesorul apelează la o serie întreagă de instrumente pentru a uşura şi accelera asimilarea şi aplicabilitatea informaţiilor. mijloacelor de învăţământ. Tehnologia didactică vizează şi aspecte ale mass-mediei şi aparatură tehnică . a strategiilor de organizare a predării. Conceptul de tehnologie este explicat în două feluri : -sens restrâns-ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă. DELIMITĂRI CONCEPTUALE : Dirijor al procesului educaţional.METODOLOGIA ŞI TEHNOLOGIA INVĂŢĂRII MODURI ŞI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE 1.

.adecvată. nu se referă doar la utilizarea în transmiterea informaţiilor a unor mijloace tehnice. conţinutul procesului de predare-învăţare. modul de căutare. Ioan Cerghit consideră că metoda este „ o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării. Metoda : cuvântul metodă semnifică drumul spre. particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. experienţa sa didactică. natura mijloacelor de învăţământ.” Metodele de învăţământ sunt selectate de profesor în funcţie de finalităţile educaţionale. calea de urmat pentru atingerea unui scop. Însă. un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale elevului. ci va include toate componentele procesului de învăţământ. de descoperire a adevărului sau „ drum care conduce la cunoaşterea realităţii şi la transformarea acesteia pe baza cunoaşterii”.

un detaliu. individual sau în grup. Forme de organizare : maniera sau modul de lucru în care se desfăşoară activitatea educaţională la nivelul parteneriatului profesor-elev.) . organizare şi realizare a unei suite de situaţii de învăţare. învăţare bazată pe manuale şi caiete programate etc. Mijloc didactic: este un ansamblu de instrumente materiale. o tehnică mai limitată de acţiune. învăţare asistată de calculator. produse adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a servi nevoilor organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ.Procedeul didactic : reprezintă o secvenţă a metodei. Instruirea este acţiunea întreprinsă cu intenţia de a produce învăţarea. Strategia instruirii : este o operaţie de proiectare. Mod de organizare a învăţării : este definit ca fiind un grupaj de metode sau procedee care operează într-o situaţie de învăţare (ore duble sau succesive.

conversaţia. etc. învăţarea programată. exerciţiul) şi metode noi ( algoritmizarea. problematizarea. prelegerea.SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE Clasificarea metodelor de învăţământ Cele mai cunoscute clasificări ale metodelor adoptă următoarele criterii : a) metode tradiţionale (expunerea. conversaţia. Considerăm că nimeni nu poate garanta că tot ce e vechi este obligatoriu depăşit. brainstorming-ul. cursul magistral) şi metode speciale ( exerciţiul moral). b) metode generale ( expunerea. iar ce este nou nu este întotdeauna modern. c) -metode de predare -metode de învăţare .).

cu întreaga clasă -metode de lucru în echipă -combinate f) -metode algoritmice -metode euristice g) -metode active -metode pasive h) -metode bazate pe receptare -metode care aparţin preponderent descoperirii dirijate .d) -metode de transmitere şi asimilare a noilor cunoştinţe -metode de formare a priceperilor şi deprinderilor -metode de consolidare -metode de evaluare şi autoevaluare -metode de aplicare e) -metode de muncă individuală -metode de predare învăţare în grupuri -metode frontale.

-metode de descoperire propriu-zisă i) -metode expozitive -metode interogative -metoda problematizării j) -reflecţia personală k) -metode de predare a materialului nou. . -de realizare a înţelesului : procedeul recăutării. tehnica lotus. jurnalul dublu. harta gândirii. de formare a priceperilor şi deprinderilor. priceperilor şi deprinderilor. -de reflecţie : tehnici de conversaţie. de fixare a cunoştinţelor. ghidurile de studiu etc. -metode şi strategii de dezvoltare a gândirii critice : -de evocare : brainstorming-ul. lectura în perechi etc. tehnica celor şase pălării gânditoare. -metode de verificare şi apreciere a cunoştinţelor.

metoda horoscopului etc.diagramele Venn. Colec ţionarul deosebit. Tehnica căutării de comori etc. -de încheiere : eseul de cinci minute. fişele de evaluare -de extindere : interviurile. . Tehnica Graffiti. -metode şi strategii pentru rezolvarea de probleme şi dezbatere : Mozaic. Ecusonul. colectarea datelor -metode şi strategii de învăţare prin colaborare : -tehnici de spargere a gheţii : Bingo. -exerciţii pentru rezolvarea de probleme şi discuţii : Mai multe capete la un loc. investigaţiile independente. Discuţia în grup. Metoda grafică etc. Consensul în grup. Reuniunea Phillips 66.

constatarea însuşirii de către elevi a unor cunoştinţe acumulate anterior. Se foloseşte în cele două forme prevăzute de pedagogie : euristică(socratică).căutarea adevărului prin efortul unit al celor doi factori ai relaţiei profesor-elevi şi catihetică.presupune ca elevii să fie puşi să observe. ale cărei rădăcini se află în maieutica lui Socrates. să compare. -să nu se pună întrebări care dau dea gata răspunsul. deci gândirea. C O N V E R S A Ţ I A D I D A C T IC Ă Este o metodă tradiţională de învăţământ.Caracterizarea principalelor metode de învăţământ 1. conversaţia trebuie să îndeplinească câteva condiţii generale indicate de cercetarea pedagogică : . . -întrebările să fie formulate clar şi precis. -să solicite puterea de argumentare a răspunsurilor. să descopere. Indiferent de formă.

-să se evite întrebările echivoce. Această metodă este o cale de a intra în posesia adevărurilor pin demersuri proprii.-să se acorde timp suficient elevilor pentru formularea răspunsurilor. 3. Prin rezolvări de probleme. care urmează a fi rezolvate prin gândire. P R O B L E M A T I Z A R E A E o variantă modernă. -profesorul nu trebuie să vorbească mai mult decât elevul! I se impune cât mai multă sobrietate în ţinută şi comportament. problematizarea îşi găseşte locul oriunde apar situaţii contradictorii. O astfel de descoperire e însoţită de o dirijare exterioară. Se bazează pe forţa personală de cunoaştere. 2. Î N V Ă Ţ A R E A P R I N D E S C O P E RIR E Este considerată o metodă didactică modernă. profesorul conduce . Ca tehnică de instruire.

se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi. reflecţia adâncă. Importanţa învăţării problematizante constă în faptul că antrenează gândirea elevilor. chiar trăsnite. Metoda presupune parcurgerea următoarelor etape: . transforma. . . aşa cum le vin în minte. capacitatea de a elabora ipoteze. fanteziste.se solicită exprimarea tuturor ideilor. completa.se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru. 4. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.gândirea acestora spre descoperirea adevărurilor. de a găsi rezolvări ingenioase etc. stimulează spiritul de observaţie. B R A I N S T O R M I NG Brainstorming-ul (furtuna creierului sau afluxul de idei) este una dintre cele mai răspândite metode în educaţie folosită pentru stimularea creativităţii. fără referiri critice. se pot prelua. neobişnuite.

un personaj. elevii sunt avertizaţi pentru a putea încheia redactarea. o sărbătoare. Învăţătorul trebuie să încurajeze exprimarea ideilor. Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor. se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii. Se cere elevilor să scrie tot ce le vine în minte în legătură cu tema pusă în discuţie. fără întrerupere.se discută liber. într-un anumit interval de timp. . Ideile se pot formula şi în scris folosind scrierea liberă. . de a le analiza. de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. spontan. un eveniment care să aibă legătură cu tema dată. Se poate cere să scrie ce ştiu despre un autor. un anotimp.se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei. se valorifică experienţa personală a elevilor. Înainte cu 1.2 minute de a expira timpul..

pe măsură ce se scriu cuvintele. evidenţiind modul propriu al individului de a înţelege o anumită temă. ducându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial. Este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoştinţe. sintagmele sau cunoştinţele care le vin în minte în legătură cu tema respectivă. se duc linii între ideile ce par a fi conectate. un anumit conţinut. credinţe. a paginii caietului.5.se notează în jurul acestuia toate ideile. CIORCHINELE Tehnica. cât şi în cea de reflecţie. convingeri. .se scrie în mijlocul tablei. ca mijloc de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect. poate fi folosită atât în faza de evocar e. sau a hârtiei de flipchat un cuvânt ( temă ) care urmează a fi cercetat. bazată pe activitatea de scriere. ca modalitate de a rezuma ceea ce s-a studiat şi de a construi asociaţii noi. . . Realizarea unui ciorchine presupune următoarele etape: .

dând posibilitatea elevilor să gândească în mod independent. elevii pot afla ideile altora şi .activitatea se opreşte atunci când s-a stins limita de timp acordată sau când se epuizează ideile. Atunci când se aplică individual. tema discutată trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informaţii de la colegi. utilizarea acestei tehnici poate reprezenta o pauză în brainstormig-ul de grup. Această tehnică este foarte flexibilă şi poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate de grup.. c) nu vă opriţi până când nu epuizaţi toate ideile (până nu expiră timpul alocat). Când este folosită în grup. În acest caz. ci doar le notaţi. Regulile pentru utilizarea tehnicii „ciorchinele” sunt necesare a fi respectate şi sunt în număr de patru: a) scrieţi tot ce vă trece prin minte referitor la tema pusă în discuţie. b) nu judecaţi/ evaluaţi ideile propuse. d) lăsaţi să apară cât mai multe şi variate conexiuni între idei fără să limitaţi numărul ideilor sau fluxul legăturilor dintre acestea.

Folosirea aceste metode asigură condiţii optime elevilor să se afirme atât individual cât şi în echipă. Adesea poate rezulta un „ciorchine cu mai mulţi sateliţi”. Stimulează participarea activă a elevilor la propria lor formare şi îi încurajează să gândească liber şi deschis. Se poate folosi tehnica în faza de fixare. cât şi de cele ale învăţării prin cooperare. să beneficieze de avantajele învăţării individuale. de . elevii fiind dirijaţi. cu ajutorul unor întrebări. Ea ajută la ghidarea lecturii sau ascultarea unei prelegeri. Este precedată de alte metode care urmăresc reactualizarea cunoştinţelor şi informaţiilor anterioare necesare înţele gerii temei respective (cel mai adesea.consolidare a cunoştinţelor sub denumirea de „ciorchine revizuit”. ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT Este o metodă folosită în etapa de realizare a sensului. Astfel se fixează mai bine ideile şi se structurează facilitându-se reţinerea şi înţelegerea lor. în gruparea informaţiilor în funcţie de anumite criterii.cunoştinţele se îmbogăţesc. 6.

după lectura individuală a textului se impune compararea în grup a însemnărilor. după ce au fost aduse corecturi şi completări). se citeşte textul sau se ascultă prelegerea. se desenează pe tablă un tabel cu trei rubrici: ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT Urmează negocierea ideilor din lista de informaţii: cele ce în urma discuţiei cu clasa au temeiuri pentru a fi considerate sigure vor fi trecute în rubrica „ştiu” (se completează în faza de evocare).brainstorming). cele controversate sau alte întrebări care apar în timpul discuţiei se trec la rubrica „vreau să ştiu” (se completează în faza de evocare). . timp în care elevii au sarcina de a completa rubrica „am învăţat” (se completează în faza de reflecţie. După ce se obţine o listă dezorganizată de informaţii.

CUBUL Este o metodă ce poate fi utilizată atât în faza de evocare. 7. Folosirea metodei stimulează atenţia şi gândirea şi oferă elevilor posibilitatea de a-şi . II: COMPARĂ! (cu ce seamănă şi prin ce diferă?).Această metodă poate fi aplicată pe durata unei ore sau pe durata unei unităţi de învăţare. demonstrând astfel că este membru al grupului. V: APLICĂ! (cum poate fi folosit?). este bine ca profesorul să scrie şi el. cât şi în cea de reflecţie. Ea ajută la studierea unei teme din perspective diferite şi presupune utilizarea unui cub care are diferite instrucţiuni notate pe fiecare faţă: I: DESCRIE! (cum arată). VI: ARGUMENTEAZĂ pro sau contra! ( E bun sau rău? De ce?) Pentru a oferi exemplul său. III: ASOCIAZĂ! (la ce te face să te gândeşti?) . IV: ANALIZEAZĂ! (din ce este făcut?).

DIAGRAMA VENN O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. Educatorul cere elevilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte. 9. 8. completând împreună zona de intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte. mai ales. GÂNDIŢI/ LUCRAŢI COMUNICAŢI ÎN PERECHI/ . în etapa de reflecţie pentru evaluarea unei unităţi de învăţare (se face o paralelă între temele întâlnite sau între două personaje). Metoda se foloseşte.dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare. Ea poate fi folosită pentru a arăta asemănările şi diferenţele dintre două idei sau concepte. Apoi se pot grupa câte patru pentru a-şi compara cercurile.

Se formulează cerinţa. prin marcarea cu semne specifice. în conţinutul unui material. după care vor împărtăşi ideile celorlalte grupe. METODA SINELG Este o modaliate de monitorizare a înţelegerii şi de menţinere a implicării. 10. să exploreze ideile şi experienţele anterioare). a informaţiei deja cunoscute (  ). a informaţiei contradictorii cu ceea ce elevii ştiu deja ( . apoi se precizează timpul de gândire ( suficient cât să se poată gândi la ceva nou. Sunt atenţionaţi că vor vorbi pe un ton scăzut pentru a nu-i deranja pe ceilalţi şi fiecare va trebui să vină cu o idee care va conduce la formularea concluziei generale.Este o metodă ce poate fi folosită în toate etapele lecţiei. Se bazează pe activitatea de lectură şi presupune identificarea. Vor înceta activitatea la semnalul învăţătorului.) şi a informaţiei despre care doresc . a informaţiei noi (+ ).

un punct de vedere personal asupra unei probleme. fără intenţia de a le epuiza. încercând să propună o soluţie pe care nu o impune. ESEUL Eseul este un studiu în care autorul tratează. în chip original. filozofice.  + - ? 11. Categorizarea informaţiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului Sinelg. probleme literare. Eseul are câteva elemente specifice: . El îşi expune. într-o formă atrăgătoare.lămuriri suplimentare ( ? ).

Precizarea şi înţelegerea corectă a temei eseului Autorul eseului trebuie să-şi răspundă la următoarele întrebări: este o temă generală sau una specifică? se doreşte prezentarea experienţei personale şi propriile convingeri sau poziţia exprimată de alţii despre subiectul pus în discuţie? eseul va fi doar o descriere a lucrurilor sau şi o analiză a lor? . că eseul este o operă de personalitate. Putem spune. ideea prezentată nu trebuie demonstrată. nici argumentată. aşadar. atinge mai multe domenii.prezintă un punct de vedere personal. eseistul are libertatea de aşi alege stilul propriu. Procesul scrierii unui eseu implică parcurgerea următorilor paşi: 1.

Acest lucru presupune ca eseul să nu fie scris în ultimul moment. editura. Toate materialele cercetate trebuie să fie fişate. Se prelungeşte studiul pentru reflecţii personale. Întocmirea unei liste bibliografice Această listă poate fi sugerată de profesor. 4. se are în vedere claritatea ideilor şi . Urmează cercetarea materialului documentar. 3. Structurarea eseului Lucrarea scrisă va avea următoarea schemă generică: introducere (cuprinde un scurt comentariu cu privire la semnificaţia subiectului şi aspectele ce trebuie tratate).citat. pagina din care s-a luat ideea sau fraza. localitatea. tratare (dezvoltarea argumentaţiei cu exemplificarea ideilor). menţionându-se autorul. anul apariţiei. Redactarea eseului În această primă fază de redactare a eseului.2. concluzie (recapitularea ideilor principale şi implicaţii). titlul lucrării.

solicitând ajutorul unei persoane competente. Rescrierea eseului Eseul este o probă de evaluare a rezultatelor pozitive. Aceasta presupune existenţa unei liste bibliografice. Prin elaborarea eseului se asigură o uşoară şi obiectivă introspecţie umană. direct şi concis. subtitluri şi material ilustrativ. Fiecare idee principală va avea alineatul ei. atunci se poate trece la faza finală: 6. fără a le sancţiona pe cele negative. Stilul ( modul cum sunt exprimate ideile) trebuie să fie simplu. iar ideile împrumutate să fie delimitate clar de cele personale şi menţionate sursele. 5. să evite abrevierile şi argoul şi să conţină fraze scurte. fără formulări confuze.înlănţuirea lor logică. Evaluarea critică a versiunii preliminare Specialiştii în domeniu recomandă lăsarea deoparte timp de câteva zile a lucrării şi citirea ei cu voce tare. se vor utiliza titluri. un . Dacă eseul răspunde la ceea ce se cere în temă şi acoperă toate aspectele principale.

Fiecare elev dintr-o grupă va avea un număr ( de la 1 la 4). pentru acea oră. 12. Fiecare membru al grupei primeşte o fişă de învăţare ce cuprinde o unitate de cunoaştere. Acesta însă va fi predat de colegii de grup. Profesorul explică apoi că. MOZAICUL Este o metodă de învăţare prin colaborare şi are la bază împărţirea grupului mare de elevi în mai multe grupe coordonate de profesor. La sfârşitul orei fiecare persoană va trebui să fi înţeles întreg articolul. Elevii cu numărul 1 vor primi o .progres în conturarea personalităţii fiecărui copil. Etapele metodei sunt: ETAPA I Se împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi. pe fragmente. sarcina lor este să înţeleagă articolul. Textul are atâtea părţi câte grupe se constituie.

Sarcina lor este să înveţe bine materialul primit. Îşi notează. Pentru feedback-ul activităţii. cei cu numărul 2.parte a lecţiei. Îl citesc şi îl discută între ei pentru a clarifica neînţelegerile. cei cu numărul 2. pot pune întrebări expertului sau grupului de experţi. o altă parte şi aşa mai departe. Este foarte important ca fiecare individ din grup să stăpânească conţinutul tuturor secţiunilor lecţiei. în alt grup. etc. în ordinea iniţială. Aceste grupuri nou formate se vor numi „grupuri de experţi”. profesorul cere elevilor să prezinte oral. . profesorul poate aplica un test sau poate adresa întrebări pentru a verifica gradul de înţelegere a noului conţinut. Se întorc apoi la grupurile iniţiale pentru a preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat. În final. fiecare parte a lecţiei. ETAPA A II-A Toţi elevii cu numărul 1 se adună întrun grup. tema trecându-se în revistă în unitatea ei logică.

13.dezvoltă gândirea logică.În timpul învăţării. stimulează cooperarea. .are caracter formativ. inventar de idei . TURUL GALERIEI Elevii. .stimulează încrederea în sine a participanţilor. .realizat pe o . profesorul monitorizează predarea pentru a fi sigur că informaţia se transmite corect. în grupuri de câte 3 sau 4. critică şi independentă. Metoda poate fi folosită în etapa de realizare a sensului şi are următoarele avantaje: . desen. asigură implicarea tuturor membrilor.dezvoltă abilităţi de comunicare şi relaţionare în cadrul grupului. . lucrează la o problemă – sarcină de învăţarecare se poate materializa într-un produsschemă.dezvoltă răspunderea individuală şi de grup.

participante la activitatea metodică . Citesc comentariile celorlalte grupuri şi. pe la fiecare produs pentru a examina şi discuta produsele propuse de colegi. grupurile trec. În final. transformaţi într-o adevărată galerie expoziţională. La semnalul profesorului. După ce se încheie turul galeriei. dacă este cazul. . vor juca rolul elevilor iar responsabilii de centre metodice. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse.rolul profesorului. grupurile îşi reexaminează propriile produse.foaie de hârtie. discută observaţiile şi comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. se comentează împreună cu profesorul rezultatul activit Nota :  Cadrele didactice din şcolile arondate. Produsele muncii grupurilor se expun pe pereţii clasei. pe rând.

feed back-ul lecţiei. în final. în acest fel.  Se pot folosi Fişe de observare a lecţiei de către 2-3 participanţi care nu vor juca rolul elevilor. asigurând. satisfacţia competenţelor dobândite pe parcurs. .”Elevii ” îşi vor exprima.

.................................................. .............................................. ............................................ .... . .Chestionar la sfârşitul activităţii 1.................................................................................................................. ......................................... 3..................................................................................... ........... ................................................................... 2................................................................................................. ................................................ ............ Pe care din strategiile prezentate le aplicaţi frecvent în orele de specialitate ? ................................................................... Care consideraţi că sunt strategiile cele mai eficiente pentru învăţarea în clasă? ...................................................... Cum s-a adaptat proiectarea didactică a lecţiei la grupul de participanţi ? ... ........................................................................................................ ......................................................................... ........

................................................................................................................................ ........................ ............................ În ce măsură lectia a condus la realizarea competenţelor propuse? ............................................. ...................................................... ........................................ ..................... ................................................................... .......................................................................................... ................................................................... ................................................................... ..................................................................................... ............................................... .......................................... ........................ ............. 4................................................. ....................................................................... ............................................................................................................................. ..........................................................................................................................................

..................................... conform scalei de mai jos: 5_____________ 4___________ 3___________ In masura potrivita In foarte mare masura In mare masura 2 _____________ In mica masura 1_____________ In foarte mica masura 5.................................................................................... ............................ Vă m ....................................................................... ............... Vă rugăm să formulaţi 1-3 propuneri de optimizare a activităţilor metodice specifice învăţământului profesional şi tehnic ............................................... ...........................................................................Scrieţi alăturat cifra corespunzătoare opiniei dvs. ................ ..........................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful