You are on page 1of 199

RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE I PUNEREA N VALOARE A POTENIALULUI ECONOMIC I TURISTIC A JUDEULUI BRILA

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA

FAZA III - 2011 - VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA
SPECIALITATEA: AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PEISAJULUI PROIECTANT: CCPEC - Centrul de Cercetare, Proiectare, Experiza si Consulting din Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 1 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

DENUMIRE PROIECT: STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE SI PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI ECONOMIC SI TURISTIC JUD. BRAILA FAZA III - 2011 - VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA

PROIECT NR. 18/2009

SPECIALITATEA: AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PEISAJULUI BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN BRAILA PRESEDINTE CONSILIUL JUDETEAN BRAILA: Gheorghe Bunea STANCU ARHITECT SEF AL JUDETULUI BRAILA: arh. Costel DRAGAN PROIECTANT: Centrul de Cercetare, Proiectare, Experiza si Consulting din Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Director CCPEC: arh. Luminita PATRON Sef Proiect: conf. dr. arh. Cerasella CRACIUN Colectiv Elaborare: conf. dr. arh. Cerasella CRCIUN coordonator studiu / sef proiect (intocmire piese desenate si piese scrise memoriul general) lect. dr. ecol. Alexandru I. PETRISOR mediu si ecologie (piese scrise) asist. drd. ing. hortic. Mihaela MARINESCU intocmire planse si piese scrise (horticultura, silvicultura si agricultura) urb. peisag. Andreea BUNEA redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Antropic Retele tehnico-edilitare, sinteza, propuneri variante strategice) urb. peisag. Lavinia BUCUR LUPARU redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Antropic Reteaua de Localitati si Caile de Comunicatie) urb. peisag. Ana OPRIS redactare grafica si intocmire planse (Peisaj natural Agricultura,Silvicultura si Peisaj Cultural) urb. peisag. Irina PATA redactare grafica si intocmire planse (Peisaj Cultural si Studii de Caz) urb. peisag. Sorina RUSU redactare grafica si intocmire planse (Peisaj natural si Studii de caz) ing. Monica STRAINESCU imbunatatiri funciare, hidroamelioratii Verificat: conf. dr. arh. Catalin Sarbu

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 2 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

CONTINUTUL DOCUMENTATIEI:

BORDEROU:

PIESE SCRISE - MEMORIU TEHNIC

FAZA III - 2011 - VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA CUPRINS: 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 1.2. SCOPUL LUCRARII. OBIECTIVE GENERALE. 1.3. OBIECTIVE ALE FAZEI A III-A / 2011 - VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA. 1.4. SURSE DOCUMENTARE. RELATII CU ALTE DOCUMENTATII DE URBANISM. LEGISLATIA IN DOMENIU SI BIBLIOGRAFIA CONSULTATA. 1.4.1. 1.4.2. 1.4.3. 1.4.4. 1.4.5. 1.4.6. Studii, lucrari de cercetare si proiecte de specialitate Carti, articole si lucrari de specialitate Documente si documentatii de urbanism Legislatie Documente, rapoarte, tratate si programe europene Documente, directive si agende internationale

2. ELEMENTE TEORETICE GENERALE IN CONTEXT PEISAGISTIC, PRIVIND PROBLEMATICA VULNERABILITATILOR, HAZARDULUI, A RISCURILOR SI DEZASTRELOR 3. PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA 3.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA 3.1.1. Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati si Pericole Analiza SWOT a componentelor de mediu specifice Peisajului Natural din Judetul Braila

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 3 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

3.1.2. Puncte tari, Puncte slabe, Oportunitati si Pericole Analiza SWOT la nivelul problematicii specifice spatiilor verzi, a peisajului forestier, silvic si agricol, precum si a florei si faunei asociate. 3.1.3. Comentarii asupra SWOT la nivelul problematicii specifice spatiilor verzi, a peisajului forestier, silvic si agricol, precum si a florei si faunei asociate. 3.1.4.Tabel sintetic SWOT Peisajul natural al Judetului Braila 3.1.5. Analiza SWOT la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile n judeul Brila 3.2.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 3.2.1. Elemente specifice de Mediu si Cadru Natural 3.2.2. Elemente specifice Peisajului Forestier, Silvic si Agricol 3.2.3. Elemente de diagnoz i potenial la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile n judeul Brila 3.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA 3.3.1. Diagnostic specific pentru componenta de Mediu si Cadru Natural 3.3.2. Diagnostic specific pentru componenta Peisajului Forestier, Silvic si Agricol 3.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI ALE PEISAJULUI NATURAL DIN JUDETUL BRAILA. 3.4.1. Specifice Mediului si Cadru Natural 3.4.2. Specifice Spatiilor verzi, Peisajului Forestier, Silvic si Agricol 3.4.3. Zone cu potenial de risc i tipuri specifice de hazard i vulnerabiliti la nivelul problematicii complexe ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile n judeul Brila A. Modificri ale utilizrii terenului B. Poluarea solului C. Schimbri climatice D. Poluarea apelor E. Gestiunea deeurilor 4. PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA 4.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) IN JUDETUL BRAILA 4.1.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex, al Asezarilor Umane
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 4 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4.1.2. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere, feroviare, aeriene si navale) 4.1.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare 4.1.4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare, Irigatiilor si Hidroamelioratiilor 4.1.5. La nivelul problematicii Peisajului Antropic Complex specific Retelelor Petroliere si Eoliene 4.2.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT). ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 4.2.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex, al Asezarilor Umane 4.2.2. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere, feroviare, aeriene si navale) 4.2.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare si Campurilor Petroliere 4.2.4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare, Irigatiilor, Hidroamelioratiilor si al Parcurilor Eoliene 4.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA 4.3.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Asezarilor Umane 4.3.2. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere, feroviare, aeriene si navale) 4.3.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare si Campurilor Petroliere 4.3.4. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Imbunatatirilor Funciare, Irigatiilor, Hidroamelioratiilor si al Parcurilor Eoliene 4.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA. 4.4.1. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex, al Asezarilor Umane 4.4.2. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic/Construit Complex al Infrastructurii Cailor de Comunicatie (rutiere, feroviare, aeriene si navale) 4.4.3. La nivelul problematicii specifice Peisajului Antropic Complex al Retelelor Tehnico-Edilitare, al Imbunatatirilor Funciare, Irigatiilor, Hidroamelioratiilor si al Campurilor Petroliere si Eoliene
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 5 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

5. PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA 5.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI CULTURAL IN JUDETUL BRAILA 5.2.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. 5.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA 5.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. 6. PROPUNERE - CONCLUZII. PREMIZE DE DEZVOLTARE SI PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC SI CULTURAL, DIN JUDETUL BRAILA 6.1. PREMIZE DE DEZVOLTARE ALE PEISAJULUI JUDETULUI BRAILA 6.2. PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI IN JUDETUL BRAILA 7. EXEMPLIFICARI / STUDII DE CAZ REAMENAJARE SI RENATURARE A PEISAJULUI PRIN CENTURI VERZI LA NIVEL MEZZO-TERITORIAL 7.1. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA LONDRA 7.2. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA PARIS/ILE DE FRANCE 7.3. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA BARCELONA 7.4. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA AMSTERDAM 7.5. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA TORONTO 7.6. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA ONTARIO / OTTAWA 8. PROPUNERE SCHEME VARIANTE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA 9. ANEXE Surse documentare si bibliografice Lista pieselor desenate (planse)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 6 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

BORDEROU PIESE DESENATE (PLANSE):


1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI NATURAL. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 2. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 3. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. 4. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A spatiilor verzi, a PEISAJULUI FORESTIER, silvic si agricol. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 5. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. 6. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 7. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC- RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 8. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC INFRASTRUCTURA RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 9. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC INFRASTRUCTURA - RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 10. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. - RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE; INFRASTRUCTURA - CAILE DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA; 11. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC RETELELE TEHNICOEDILITARE, HIDROAMELIORATIILE, RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 7 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

12. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC- RETELELE TEHNICO-EDILITARE SI RETELELE PETROLIERE. ZONE TARI / ZONE SLABE ZONE CALDE / ZONE RECI 13. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICHIDROAMELIORATIILE SI RETELELE EOLIENE. ZONE TARI / ZONE SLABE ZONE CALDE / ZONE RECI 14. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. - RETELELE TEHNICO-EDILITARE, HIDROAMELIORATIILE, RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. 15. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI CULTURAL. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 16. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI . ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. 17. SINTEZA / CONCLUZIE ZONE CU POTENTIAL DE RSC SI VULNERABILITATI AEL PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC (CONSTRUIT) SI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA 18. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA - SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 1 PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP FINGERS 19. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA - SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 2 - UNDE TERITORIALE VERZI CONCENTRICE

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 8 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

MEMORIU TEHNIC
1. INTRODUCERE
1. 1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI DENUMIRE PROIECT:

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. RENATURAREA PENTRU LIMITAREA EFECTELOR ADVERSE MICROCLIMATICE SI PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI ECONOMIC SI TURISTIC JUD. BRAILA
FAZA III - 2011 VARIANTA INITIALA: IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE RISC SI INFLUENTA RISCULUI ASUPRA PEISAJULUI JUDETEAN IDENTIFICAREA TIPURILOR SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI CU RELEVANTA ASUPRA PROCESELOR DE DEZVOLTARE TERITORIALA PROIECT NR. 18/2009

1. 2. SCOPUL LUCRARII. OBIECTIVE GENERALE


Obiectul Studiului de fundamentare se refera la AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA, in toate componentele sale: peisajul natural, peisajul antropic/construit si cultural. Faza care face obiectul prezentului memoriu, respectiv FAZA III - 2011 - VARIANTA INITIALA, se refera la evaluarea starii actuale a peisajului judetului, a factorilor si efectelor acestora, la identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului asupra peisajului judetean, precum si la identificarea tipurilor
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 9 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

specifice de hazard si vulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala in Judetul Braila. Evaluarea starii actuale a peisajului judetului (natural, antropic/construit si cultural), conduce la evidentierea factorilor si efectelor, care pot cauza probleme si disfunctionalitati ale peisajului. Judetul Braila trebuie sa isi asume un rol prioritar in mentinerea microclimatului si al sanatatii mediului, atat natural, cat si urban, facand parte dintr-o zona cu mari valori de patrimoniu natural, antropic si construit. Obiectivele necesare a fi rezolvate in prezenta documentatie, decurg din caracterul de unicitate al peisajului la nivelul Judetului Braila, care are o importanta deosebita, nu numai in contextul teritorial, ci si la nivel national. Caracterul special constituit din cadrul ambiental reprezentativ brailean, este necesar sa fie protejat si conservat, dar si sa fie cunoscut, devenind un pol important din punct de vedere turistic si functional, intens frecventat atat de locuitorii judetului, cat si de vizitatori sau turisti. Lucrarea este cuprins n lista studiilor de fundamentare finanate din bugetul CONSILIULUI JUDETEAN BRAILA, fiind necesar a fi integrata in viitoarea strategie Actualizare Plan Urbanistic General, Regulament Local de Urbanism si Strategia de dezvoltare spatiala a Muncipiului Braila. Introducerea lucrrii STUDIU DE FUNDAMENTARE privind PROTECTIA, MANAGEMENTUL SI AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA, n lista obiectivelor de investiii a Primriei JUDETULUI BRAILA, reprezint unul din eforturile administraiei publice locale orientate spre creterea calitii vieii cetenilor munciicpiului, ce vizeaz reabilitarea i valorificarea elementelor de peisaj valoroase, precum si integrarea intr-un sistem verde urban curent si uniatr, a spaiilor plantate publice n concordan cu principiile dezvoltrii durabile. Lucrarea a fost propus de ctre Primaria JUDETULUI BRAILA, beneficiarul tehnic al prezentei documentaiei. PROIECTUL DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ este un proiect extrem de necesar astazi, in concordanta cu Conventia Europeana a Peisajului de la Florenta, urmand sa se ncadreze n strategia de dezvoltare a JUDETULUI BRAILA, prin accentuarea identitii acestuia. n acest sens se creeaz necesitatea formulrii i aplicrii unor msuri menite s conduc spre dezvoltarea unui sistem verde la nivel municicpal, prin dezvoltarea de noi tipologii de spatii verzi diversificate din punct de vedere functonal, precum si prin ameliorarea calitii spaiilor urbane existente i sporirea prestigiului urban ca important surs de atragere a investiiilor i, implicit, de cretere economic a oraului. Lucrarea se elaboreaz n scopul definirii unui mod coerent de organizare peisagistic a JUDETULUI BRAILA, precum i a unui set de categorii de intervenii destinate crerii unui cadru spaial-volumetric, ambiental i de imagine, corespunztor
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 10 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

importanei valorilor sale de patrimoniu natural, vocaiei zonei i importanei sale n ansamblul judetean si teritorial. Scopul studiului este stabilirea obiectivelor si a proiectelor prioritare de peisaj necesare a fi aplicate n utilizarea terenurilor, n organizarea peisagistic a unui sitem vede coerent i n conformarea activitatilor turistice, de loisir, sport-agrement si distractie din oras, n corelare cu strategia de dezvoltare urban ce va fi stabilit prin P.U.G.-ul si RLU ale JUDETULUI BRAILA, n acord cu opiunile populaiei. Obiectivul lucrrii l constituie elaborarea unui studiu de peisaj care s orienteze dezvoltarea urbanistic a orasului i deblocarea / pregtirea procesului de investiii. `Studiul de Peisaj urmrete realizarea urmtoarelor obiective: stabilirea unui mod de integrare in peisaj la nivel macro-teritorial; organizarea coerent a unui sistem verde coerent (din punct de vedere peisagistic, urbanistic si arhitectural) preciznd, de asemenea, categoriile de intervenie necesare concretizrii sale; configurarea unei strategii de peisaj in toate componentele sale, atat la nivel natural, cat si antropic/construit (urban, arhitectural) si cultural; propunerea unui sistem verde la nivel municipal si integrarea acestuia in cadrul spaial-volumetric, ambiental i de imagine corespunztor importanei valorilor sale de patrimoniu natural i rolului su n conturarea unei imagini de marc a JUDETULUI BRAILA; protejarea, reabilitarea i valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spaiile verzi din zon n conexiune cu ecosistemele din teritoriu; distribuirea echilibrat i eficient a activitilor n zon, n concordan cu funciunea urbanistic determinant, vocaia zonei i inserarea sa n contextul spaialfuncional al oraului; ridicarea nivelului de comportament civic al cetenilor i a atitudinii urbane responsabile fa de spaiile verzi ale oraului. Lucrarea complex STUDIU DE FUNDAMENTARE privind PROTECTIA, MANAGEMENTUL SI AMENAJAREA PEISAJULUI DIN JUDETUL BRAILA, va stabili prioritile de intervenie, abordnd urmtoarele seciuni/problematici: cadrul natural caracteristic zonei; stabilirea funciunilor compatibile cu statutul zonei i distribuirea lor echilibrat n raport cu funciunea determinant/dominant; probleme de mediu ce decurg n urma analizelor cu privire la raportul cadru natural/ cadru construit; valori de patrimoniu ce necesit protecie elemente de risc natural i antropic, relaiile zonei cu ecosistemele nvecinate;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 11 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

aspecte generale cu privire la implicaiile neglijrii unei funcii urbane cu efect esenial asupra strii de sntate a populaiei; calitatea spatiilor verzi existente, cuprinznd tipologiile precum i relaia in teritoriu a acestora; efectele induse de funciunile urbanistice din vecintate i propuneri de ameliorare a situaiei constatate;

In acest sens, se remarca importana deosebit a lucrrii din punct de vedere al interesului public i al efectelor pe termen mediu i lung al studiului de fundamentare de Peisaj, cu implicatii profunde in sanatatea publica, ridicarea calitatii vietii si dezvoltarea viitoare a muncipiului, ca reprezentant al interesului comunitar. Concluziile proiectului vor fi integrate in etapa urmatoare n strategia de dezvoltare urban a reglementrilor prevzute prin Planul Urbanistic General (P.U.G.) i prin Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) al JUDETULUI BRAILA.

1.3. OBIECTIVE ALE FAZEI A III-A / 2011 - VARIANTA INITIALA: Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului asupra peisajului judetean Identificarea tipurilor specifice de hazard si vulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala.
Obiectivele Fazei a III-a sunt: - sinteza analizei si stabilirea concluziilor ale satdiului actual al dezvoltarii peisajului Judetului Braila in toate componentele sale (natural, antropic/construit si cultural) printr-o analiza de tip SWOT ( de stare, utilizare si gestiune) - stabilirea elementelor de diagnoza si potential al peisajului Judetului Braila, in toate componentele sale, prin intermediul zonelor tari/slabe, precum si a zonelor calde/reci - identificarea zonelor cu potential de risc - stabilirea tipurilor specifice de hazard si vulnerabilitati ale peisajului (natural, antropic/construit si cultural) - stabilirea premizelor de dezvoltare si a prioritatilor de interventie pentru protectia si conservarea peisajului, din Judetul Braila - propunere de schema strategica de abordare a peisajului Judetului Braila, la nivel macro-teritorial - propunere variante strategice de dezvoltare, proetctie si conservare a peisajului - stabilirea concluziilor si a premizelor pentru faza finala a proiectului

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 12 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

1.4. SURSE DOCUMENTARE. RELATII CU ALTE DOCUMENTATII DE URBANISM. LEGISLATIA IN DOMENIU SI BIBLIOGRAFIA CONSULTATA.

Proiectul a fost elaborat in concordanta cu celelalte documentatii avizate referitoare la Muncipiul Braila, precum si cu studiile de fundamentare realizate anterior, tinandu-se cont de legislatia in domeniu.

SURSE DOCUMENTARE SI BIBLIOGRAFICE: 1.3.1. STUDII, LUCRARI DE CERCETARE SI PROIECTE DE SPECIALITATE: Cestiunea Dunarei: regulamente de navigatie, politie fluviala si supraveghere intre Braila si Portile de fier, documentatie Facultatae de Geografie, Universiattea Bucuresti Reconfigurarea starii actuale a spatiilor rezidentiale din mediile urbane din Romania sub efectul schimbarilor de mediu - Acronim ECOLOC, Centrul National de Management Programe (CNMP), Programul 4 Parteneriate in domeniile prioritare (studiu de cercetare Responsabil Proiect UAUIM P4 conf. dr. arh. Cerasella Craciun, CCPEC/UAUIM, 2008-2011 proiect aflat in derulare) Definirea regimului tehnic al terenurilor cu funciune de spaiu verde, n scopul protejrii i ameliorrii condiiilor de mediu n Municipiul Bucureti (studiu de cercetare responsabil seciune peisagistica/coautor: conf. dr. arh. Cerasella Craciun, sef proiect: prof. dr. arh. Florin Machedon, CCPEC/UAUIM, 2005-2006) Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in circuitul turistic al Municipiului Bucureti, Studiu PHARE, Studiu de Fezabilitate si Brief Design, Proiect Tehnic si DDE, Studiu PHARE ( 2004-2005, GRAPHIS SPOT SRL, consultant si elaborator sectiune peisagistica: dr. arh. Cerasella Craciun) Strategia Nationala de dezvoltatare a ecoturimului, Faza1 - EXPERIENA ECOTURISTIC LA NIVEL NAIONAL I INTERNAIONAL Ministerul Turismulul, septembrie 2009 Studiu de fundamentare, Potentialul natural al Judetului Braila INCD URBANPROIECT, 2008 Studiu de fundamentare: Starea factorilor de mediu, surse de poluare, protectia si conservarea mediului natural si construit din judetul Braila, Halcrow Romania, 2008 Regulamentul Parcului Natural Balta Mica a Brailei, Halcrow Romania, 2008 Studiu de fundamentare:Managementul valorificarii potentialului natural de apa geotermala in zona localitatii Insuratei si Mihai Bravu, jud Braila,Halcrow Romania, 2008 Studiu de fundamentare: Gospodarirea apelor in jud Braila, Halcrow Romania, 2008 Studiu de fundamentare: Infrastructura tehnica majora, INCD-URBANPROIECT BUCURETI-2008
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 13 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Studiu de fundamentare: Planul judetean de transport durabil, gestiunea situatiilor de risc in profil teritorial in judetul Braila pentru elaborarea PATJ Braila-IPTANA S.A., 2008 Studiu de fundamentare: Structura si dinamica distributiei populatiei in teritoriul judetului Braila, URBANPROIECT Bucureti, 2008 Studiu de fundamentare: Strategia de valorificare a potentialului turistic al statiunii Lacu Sarat, OPPIDUM STUDIO S.R.L., 2009 Studiu de fundamentare: Potential energetic eolian al judetului Braila, Halcrow, 2008 Studiu de fundamentare: Potentialul economic al judetului Braila, INCD URBANPROIECT, 2008 Studiu istoric privind patrimoniul cultural construit din judetul Braila, analiza, diagnostic si propuneri de conservare, protejare si valorificare, Muzeul Brailei, 2008 Planul judetean de transport durabil, Gestiunea situatiilor de risc in profil teritorial in judetul Braila, IPTANA S.A. , 2008 Plan judetean de gestionare a deseurilor judetul Braila, PRO TOBY S.R.L., 2008 Studiu privind activitatile economice din judetul Braila, starategia de promovare accelerata a activitatilor din industrie si servicii pentru dezvoltarea durabila a judetului Braila, in perioada 2009-1018, ACADEMIA ROMANA, CENTRUL DE ECONOMIA INDUSTRIILOR SI SERVICIILOR, 2008 Master plan pentru sectorul apa si apa uzata, judetul Braila, TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. , 2008 Financial and economic analysis report, Braila County, TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD., 2008 Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Braila, TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD. , 2008 Strategia de valorificare a potentialului turistic al judetului Braila, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM, 2008 Strategia de valorificare a potentialului turistic al zonei Lacul Zaton, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM, 2008 Strategia de valorificare a potentialului balneoclimateric din localitatea Caineni Bai, judetul Braila, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZV IN TURISM, 2008 Strategia de valorificare a potentialului balneoclimateric din localitatea Movila Miresii, judetul Braila, INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZV. IN TURISM, 2008 Strategia de dezvoltare a municipiului Braila 2008-2013 Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila 2010-2015, Evaluarea situatiei existente din punct de vedere socio-economic, al mediului si nevelului de echipare tehnica si sociala, EUROPEAN PROJECT CONSULTING S.R.L. Arii naturale protejate din judetul Braila, MUZEUL BRAILA Lista siturilor arheologice de pe raza judetului Braila, MUZEUL BRAILA
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 14 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

1.3.2. CARTI, ARTICOLE si LUCRARI DE SPECIALITATE: *** Braila, Bucuresti, Editura Meridiane, 1964 ** Braila - Orasul teilor, Editura Gestrom, Braila, 2006 Brezeanu, Ioan, Braila: monografie, Bucuresti, Sport Turism, 1980 Brezeanu, Ioan, Munteanu, N. G., Judetul Braila pe scara timpului, editata de Comiteteul Judetean Braila al PCR, 1972 Craciun, Cerasella, Arta in spatiul peisagistic. element de coeziune al vieii comunitare. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009 Craciun, Cerasella, Metabolismul urban. O abordare Neconventionala a Organismului Urban, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1, Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Craciun, Cerasella, capitol Conturarea unui model de analiza si diagnosticare de tip neconvenional, n lucrarea Preocupri recente n planificarea spaial. Spre Confluenta tendinelor europene cu prioriti naionale, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti, ISBN 978-973-1884-07-3,Bucureti, 2008 Craciun, Cerasella, articol Methodes of analysis, diagnosis and therapy in the human settlements landscape, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394 Craciun, Cerasella, articol Unconventional Solutions to Neutralize the Effect of Infrastructure on the Human Metabolism (coauthor), pag.880-885, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394. Craciun, Cerasella, articol: MACROSCAPE, (pag. 32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Craciun, Cerasella, articol Sanatate si Patologie Urbana (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), nr.2/februarie 2009. Craciun, Cerasella, articol Mobilitatea - Transformare i metamorfoz n metabolismul urban, Articol, ARHITEXT, Nr.1-2 /2008 Dascalescu, Nicolae Braila: album, Bucuresti, Meridiane, 1963 Govindasamy B, Duffy PB, Coquard J. (2003), High-resolution simulations of global climate, part 2: effects of increased greenhouse cases,Climate Dynamics,vol. 21

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 15 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Hijmans RJ, Cameron SE, Parra JL, Jones PG, Jarvis A. (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, vol. 25, pag. 1965-1978. Jarvis A, Reuter HI, Nelson A, Guevara E. (2008), Hole-filled SRTM for the globe Version 4, CGIAR-CSI SRTM 90m Database, http://srtm.csi.cgiar.org. Lazarovici, Grigore, Judetul Braila: album monografic, Braila, Alma 1999 Lazarovici, Grigore, Stanciu, Stefan, Braila Istorie si Contemporaneitate, Editura Alma, Braila, 2004 Marinescu C.G., Braila:ghid turistic al regiunii, Bucuresti, Meridiane, 1967 Mititelu, D., Gocin, L., Arbori, arbusti si liane cultivate ca decorative in orasele Braila si Braila, Iasi, Universitatea "Al.I.Cuza" 1965 Petrior, AIexandru (2007), Analiz de mediu cu aplicaii n urbanism i peisagistic, Editura Universitar Ion Mincu, Bucureti, 89 pag., ISBN 978-973-7999-85-6 Petrior AIexandru (2008), Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods, Romanian Review of Regional Studies, vol.4, nr.1, pag. 41-62. Petrior AIexandru (2009), GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania, Studia Universitatis Vasile Goldi, Life Sciences Series, vol. 19, nr. 2, pag. 359-363. Sebestyen, Victor, Braila: arhitectura noua, album, Bucuresti, Meridiane, 1967 Staicu-Buciumeni, Neculai I., Articole si scrisori: Bucuresti-Braila (22.XII.19896.III.1990), Bucuresti, ed. Fat Frumos, 2005 Oprea, Nedelcu, Petrulian, Ion, Cultura, stiinta si arta in Judetul Braila: dictionar bibliografic, Braila 1973 Oancea, D.I., Gruparea urbana Braila-Braila:studiu de geografie regionala, Bucuresti, ed.Academiei Republicii Socialiste Romania, 1973 Paltanea,Paul,Istoria orasului Braila de la origini pana in1918,Braila,Porto-Franco 1994 Petrescu, Mircea, Inventarul materialului arheologic de la Rezidenta Regala din Braila, Dambovita/ Bucuresti, Monitorul Oficial si Impreimeriile Statului, Imprimeria centrala, 194 Vidrascu, Ion G., Halele de pescarii cu frigorifare din Braila, Bucuresti, 1916 1.3.3. DOCUMENTE SI DOCUMENTATII DE URBANSIM: Agenia de Protecie a Mediului Brila (2004), Planul local de aciune pentru mediu PLAM 2004 Agenia pentru Protecia Mediului Braila (2008), Raport privind starea factorilor de mediu Planul de Amenajare a Teritoriului Naional Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 Planul de Dezvoltare Regionala 2007- 2013
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 16 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Atlasul Romaniei 2006 Documente si documentatii ESPON Planul de amenajare a teritoriului judeean Brila faza II Identificarea elementelor care condiioneaz dezvoltarea, cu evidenierea problemelor i disfuncionalitilorINCD-URBANPROIECT BUCURETI-2008 PUD- PUZ elaborate n perioada 2001- 2010 Autorizaii de Construire emise n perioada 2001- 2010 PIDU Municipiul Galai, n consultare, 2009 Planul Urbanistic General si RLU aferent al Municipiului Galai, elaborat de INCD URBANPROIECT Bucureti Proiect ISPA- Reabilitare reele de ap- canalizare, staie de epurare Proiect ISPA- Managementul deeurilor Fia localitii 2000-2010 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galai PUG-uri actualizate, PUD- uri i PUZ- uri aprobate 2000-2010 pentru localitile limitrofe - Vanatori, Tuluceti, endreni, Smardan Strategia de Dezvoltare Regional PUZ statiunea Lacu Sarat, OPPIDUM STUDIO S.R.L., 2009 Agenda locala 21, Planul local de dezvoltare durabila a judetului Braila, C.J. Braila, AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BRAILA, 2006 PATZ Delta Dunarii, URBANPROIECT, 2008 PUG Galati PUG-urile localitatilor: Baraganul, Bertestii de jos, Blasova, Bordei Verde, Braila, Carcaliu, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dedulesti, Dudesti, Faurei, Frecatei, Galbenu, Garvan, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Ianca, IC. Bratianu, Insuratei, Jijila, Jirlau, Macin, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Oprisenesti, Racovita, Ramnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Scortaru Vechi, Silistea, Smardan, Stancuta, Surdila Gaiseanca, Surdila Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Varsatura, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia PATZ Braila-Galati-Tulcea, faza I, URBANPROIECT, 2004 PATZ Braila-Galati-Tulcea, faza II, Pod peste Dunare la Braila, Implicatii in teritoriul celor trei judete, URBANPROIECT, 2004 1.3.4. LEGISLATIE: Guvernul Romniei (2007), OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice Natura 2000 n Romnia, Monitorul Oficial nr. 615, 15 septembrie 2007

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 17 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Guvernul Romniei (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007 LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI, lg. nr. 137 din 29/12/1995 ORDONAN DE URGEN PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI, oug. nr. 195 din 22 decembrie 2005 Lege pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului LEGEA APELOR, lg. nr. 107 din 25/09/1996 ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUATII, oug. nr. 34/2002 Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii (publicata in Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002) LEGE PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI EUROPENE A PEISAJULUI, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002 LEGEA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, lg. nr. 462 din 18 iulie pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 2001 HOTRREA PRIVIND INSTITUIREA REGIMULUI DE ARIE NATURAL PROTEJAT PENTRU NOI ZONE, hot. nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN ZONELE URBANE, lg. nr. 24/2007 ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI, oug. nr. 59/2007 Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, legea nr. 343/2007 LEGEA NR. 49 DIN 19 MARTIE 2008 PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 108/2007 PENTRU MODIFICAREA ALIN. (2) AL ART. 8 DIN ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 59/2007 PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE
IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI

ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, oug. nr. 57 din 20 iunie 2007
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 18 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

HOTARAREA PRIVIND REFACEREA ZONELOR IN CARE SOLUL, SUBSOLUL SI ECOSISTEMELE TERESTRE AU FOST AFECTATE, hot. nr. 1403/2007 CODUL SILVIC, lg. nr. 46 din 19 martie 2008 HOTRRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM PENTRU REZERVAIA BIOSFEREI DELTA DUNRII, hot. nr. 1516 din 19 noiembrie 2008 Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; cu modificarile si completarile ulterioare ( legea 289/ 2006 precum si legea 242/ 2009) Legea 5/2000 privind aprobarea PATN- sectiunile I VI; H.G. nr.525/1996 Regulamentul general de urbanism Legea 137/1995 privind protectia mediului Legea 451/2002 privind ratificarea Conventiei europene a peisajului Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata Legea 41/ 1995 privind protectia patrimoniului national H.G. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe Legea 215/ 2001 privind administratia publica locala, republicata Legea 426/ 2001 privind regimul deseurilor HCJ 26/2009 Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Legea 46/2008 Codul silvic Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie Legea 107/1996 legea apelor Legea 89/1998 legea agriculturii Legea 138/2004 legea imbunatatirilor funciare OUG 23/2008 privind pescuitul si acvacultura Legea 755/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de turism in Romania OG 43/1997 privind regimul drumurilor Legea 13/2007 legea energiei electrice Legea 325/2006 legea serviciului public de alimentare cu energie termica Legea 18/1991 legea fondului funciar Legea 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 19 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

1.3.5 DOCUMENTE, RAPOARTE, TRATATE SI PROGRAME EUROPENE Carta de la Torremolinos, 1983, Conferina European a Minitrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) n cadrul Consiliului Europei Raportul Europa 2000 , 1998, actualizat ulterior sub titlul Europa 2000+ Cooperare pentru amenajarea teritoriului european. 1995 UE a decis lansarea programului comunitar INTERREG IIC, 1995, destinat n principal amenajrii teritoriului transnaional. Documente privind cooperarea transnaional: VASAB 2010+ (pentru regiunea Mrii Baltice) i VISION (pentru regiunea Europa Central, Adriatica, Bazinul Dunrii, Europa de Sud-Est CADSES) Obiectivele spaiale urmrite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) i SAPARD (Program de Aciuni Speciale de Asisten pentru Preaderare n domeniul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale). Tratatul de la Amsterdam, document UE care accentueaz, unele prevederi orientate ctre politicile de promovare a dezvoltrii durabile cuprinse n Tratatul de la Maastricht din 1992. Conferina Informal a Minitrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene a adoptat Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), la Potsdam, n mai 1999. Documentul Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial durabil a continentului european, Hanovra, 2000, Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) 1.3.6. DOCUMENTE, DIRECTIVE SI AGENDE INTERNAIONALE AGENDA 21, adoptat la Summit-ul de la Rio, 1992 PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BNCII MONDIALE, 1994, componenta Managementul urban i mediul - Consideraii cu privire la utilizarea terenului i managementul urban ecologic. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA I GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABIL, document care aparine Comisiei Europene ONU pentru Europa, 1996. AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aezri Umane, semnat la Istanbul, 1996.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 20 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

2. ELEMENTE TEORETICE GENERALE IN CONTEXT PEISAGISTIC, PRIVIND PROBLEMATICA VULNERABILITATILOR, HAZARDULUI, A RISCURILOR SI DEZASTRELOR

A. VULNERABILITATEA (cu pri slabe, defectuoase, criticabile, puncte sensibile, nevralgice, usor atacabile) este capacitatea de a anticipa, rezista si reface in urma unui hazard; este un indicator al unei stari viitoare; defineste capacitatatea sistemului de a face fata, precum si predispozitia unui element de a fi afectat negativ din cauze externe; reprezinta gradientul pierderilor (0-100) produse asupra unui element expus sau asupra unei clase de elemente datorita unui fenomen natural de o anumita severitate Factori de crestere a vulnerabilitatii (cauza a dezastrului): a. asociate peisajului natural degradarea mediului: despaduriri, erozinuea solului, alunecari de teren, torente, inundatii, desecarea zonelor umede, a grindurilor si a mlastinilor, ploi torentiale, vanturi si furtuni, cutremur, etc. b. asociate peisajului antropic (construit) urbanizarea rapida (cresterea si migrarea populatiei spre urban), min eralizarea excesiva, POT si CUT marit, lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie, etc. c. asociate peisajului cultural lipsa identitara si a valorilor culturale, aparteneneta la o cultura, saracia, cresterea populatiei, lipsa de educatie si informare, impactul tranzitiei-transfer catre alte orizonturi culturale, sociale (grupuri nomade, conflicte sociale si religioase), razboaie si conflicte civile, etc. B. HAZARD eveniment extrem in mediul natural sau antropic care afecteaza advers viata, proprietatea si activitatile omului conducand la dezastru; probabilitatea de producere a unui fenomen potential de pagube pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp; nivel preexistent de risc, legat de potentialul de producere a acestuia; nu este impredictibil, dar consecintele sunt impredictibile; pentru ca hazardul se defineste cantitativ se pune problema statistica.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 21 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

HAZARD NATURAL probabilitatea producerii intr-o perioada de timp si pe o arie data, a unui fenomen natural capabil de a produce avarii, stricaciuni mediului natural si/sau construit. CLASIFICAREA HAZARDURILOR: A. DUPA CAUZA PRODUCERII 1. HAZARDURI NATURALE (NONANTROPICE) - geologice: cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren, tsunami si seise, surpari de teren, eroziunea solului (eoliana, hidarulica) - climatice din: - circulatia aerului (vanturi reci Crivat, vanturi calde, cicloane, furtuni, uragane, tornade) - temperature excesive (caldura, seceta, frig-inghet) - precipitatii excesive (ploi, zapada, avalanse, inzapeziri,), descarcari electrice (fulgere, tunete, traznete) - incendii de masa efecte secundare ale secetei sau traznetului de paduri, savane, pasuni - de culture agricole - hidrologice si marine tsunami - cresterea nivelului marii la furtuni - uragane - torente - inundatii revarsari de rauri din - topirea zapezilor si a ghetarilor - blocarea cursurilor de ape prin baraje accidentale - rupere baraje - desecari - biologice desertificari, invatii de insecte, soareci, epizootii (imbolnaviri de animale cu transmitere la om), epidemii - cosmice caderi de meteoriti, radiatii cosmice d. HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM) - poluarea aerului (praf, noxe) - pamantului (contaminare cu metale grele, pesticide, radioactiva) - apei (petrol, substante chimice, deseuri) - despaduriri practice agricole (defrisari, monoculturi, irigatii si ingrasaminte excesive
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 22 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- accidente industriale (tehnologice) nucleare, chimice, explozii, incendii, lucrari hidrotehnice (rupere de baraje sau diguri), biologice (scapari de bacterii si virusi) - conflicte sociale si politice infractionalitate, miscari de strada, revolutii, terorism, conflicte armate - dislocari de populatie epurari entice, religioase; - mutare localitati (lucrari hidrotehnice) - demolari massive (restructurari urbane) - accidente de circulatie auto, cai ferate, aeriene, navale - accidente din alte cauze arme artizanale, munitie neexplodata, - prabusirea de mine sau galerii - prabusirea de obiecte (sateliti, nave spatiale) e. HAZARDURI COMPLEXE combinatii de hazarduri - eruptii vulcanice + cutremur + alunecari de teren - cutremur + explozii + incendii - cutremur + alunecari de teren + blocaje rauri - agresare ambientala (de mediu) natural, antropic , social economic, cultural - deplasare transfrontaliera a populatieie - agresarea peisajului natural, antropic si cultural B. DUPA ORDINEA DE PRODUCERE SI IN FUNCTIE DE SUCCESIUNEA DECLANSARII hazarduri primare (principale) - hazarduri complementare (secundare) C. DUPA MODUL DE PRODUCERE (RAPIDITATE) bruste sau lente CARACTERISTICILE HAZARDURILOR SI DEZASTRELOR: Pentru a putea face fata problematicii unui hazard trebuie analizate cauzele si luate masuri privind: fenomene cauzale, carcteristici generale, predictibilitate, factori care contribuie la vulnerabilitate, efecte tipice, masuri posibili de reducere risc, masuri de pregatire, nevoi tipice post-dezastru. Fiecare tip de hazard are efecte caracteristice, dar este necesar a se identifica conditiile locale: - pentru combinatii de hazarduri (inundatii cu furtuni, foamete asociata cu razboi civil) cel putin un factor poate fi anticipat - efectul dezastrului asupra societati,i depinde atat de determinari naturale si topografice, cat si de factori umani si organizatorici

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 23 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

AGRESAREA PEISAJULUI CA HAZARD COMPLEX Cauze fundamentale in distrugerea peisajului: 1. impactul unui hazard (natural sau antropic) 2. urbanismul agresiv si care nu tine cont de particularizarea sitului/locului/amplasamentului/p[eisajului cultural aferent 3. progresele tehnologice (retele de distributie, mijloace de acces, retele tehnicoedilitare) 4. standardizarea si uniformizarea mijloacelor de punere in opera a constructiilor 5. modificarea geomorfologiei globale (complexe de amenajari hidrografice, baraje, lacuri artificiale de acumulare) 6. peisajul vazut ca obiect de consum, parasind domeniul cultural si al esteticului, devenind obiect de marketing 7. conflict intre presiuni economice si sociale, in contradictie cu particularitatile naturale ale peisajului 8. neidentificare realtiei peisajului natural, cu peisajul construit (antropic) si cultural 9. interventii antropice prin: - suprapresiune asupra unui sit : suprafete mineralizate, retele, cai de comunicatie (autostrazi), despaduriri excessive - modificari geo-morfologice (cariere, baraje) - constructii si antropizare excesiva cu POT si CUT mare - distrugerea unui element caracteristic major al peisajului si al patrimoniului natural sau antropic (prin demolare, eroziune, negare, etc) C. RISCUL (eveniment probabil, generator de pierderi si de pericol posibil) Suprapunerea dintre vulnerabilitate si hazard; da dimensiunea dezastrului care este masurata in pierderi umane, materiale, costuri de refacere ale vietii economice. Aceste efecte sunt accentuate de problemele populatiei (densitate, structura pe varste), folosirea terenurilor, a resurselor in raport cu nevoile acesteia ELEMENTE DE RISC sau ELEMENTE EXPUSE componente supuse hazardului, susceptibile de a suferi pierderi: mediu, fauna, vegetatie, populatia, constructiile, instalatiile, unitatile economice, agricultura) D. DEZASTRUL distrugere a functionarii societatii, cauzand pierderi umane, materiale sau de mediu

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 24 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

2. PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA 3.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA
3.1.1. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE ANALIZA SWOT A COMPONENTELOR DE MEDIU SPECIFICE PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA PUNCTE TARI: Zona cu cei mai multi stimuli de atractivitate peisagistica a elementelor naturale in Visani, Movila Miresii, Lacul Sarat, Insula Mica si mare a Brailei, Municipiul Braila Cea mai mare rspndire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au cernoziomurile, n toat Cmpia Brilei i n partea Central a Cmpiei Clmuiului Prezenta unor mari suprafata de apa de diferite tipologii (fluviu, lac, balta, zone umede) de importanta la nivel teritorial si national in zona de nord si est a Brailei Sistem de irigatii complex cu acoperire buna la nivel teritorial Cea mai bogata salba de lacuri pentru conservarea unor specii de flor i faun rare sau pe cale de dispariie in lunca inundabila a Dunarii Lacurile terapeutice srate, cu nmol sapropelic - Lacul Srat Brila, Cineni Bi i Movila Miresii Existenta a dou specii endemice - Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoel) i Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova Vegetatie forestiera de tip padure-zavoi, in suprafta de cca 5% pe teritoriul judetului, de salcie, de amestec sau in regim de plantatie Vegetatia palustra specifica ostroavelor, are specii rare, monumente ale naturii, precum nuferii albi si galbeni, specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii Prezena n anumite zone din judeul Brila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declarrii siturilor Natura 2000 Cea mai mare varietate avifaunistica de stepa; Pasari (sunt cele mai numeroase dintre vertebrate) Insula Mica Balta Brilei are un climat mai moderat, continentalismul din cmpie fiind mai estompat n aceast regiune joas
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 25 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Prezenta unor arii naturale protejate de interes national: (Balta Mica a Brailei, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Ostrovul Prut, Balta Potcoava, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Balta Potcoava, Ostrovul Prut, Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior, Parcul national Muntii Macinului) Pondere ridicata a suprafetelor si activitatilor agricole Cca 60.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei PUNCTE SLABE: Peisaj monoton cu forme de relief slabe reprezentate de campie si lunca (descreste usor de la Vest spre Est) Tasarea solului, fenomene de desertificare, dereglarea regimului hidric i hidrogeologic, fenomene de salinizare (in Campia joasa a Siretului, pe suprafete mici cantonate in jurul lacurilor sarate dar si in partea centrala si sudica a Insulei Mari a Brailei) n judeul Brila exist zone critice din punct de vedere al deteriorrii solului, totaliznd o suprafa de 179013 ha Existenta unor zone afectate de alunecari de teren pe suprafete mici in apropierea localitatilor Slobozia Conachi si Tulucesti Prezenta unor zone cu risc de inundatii : 50% din UAT-uri au un grad ridicat de expunere la inundatii (>51,7%) Risc ridicat de poluare a panzei freatice datorita lipsei canalizarii in zonele Baldovineti, Ianca i Furei Ponderea suprafetelor impadurite scazuta < 0,23% Existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaa de cca 1655 ha Ca urmare a alterrii ecosistemelor acvatice i a exploatrii necontrolate s-a ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii de peti Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor de pasari care se concentreaz mai ales n zona pdurilor de amestec, n bli i n zonele mltinoase Cele mai mici cantiti de precipitaii (sub 400 mm/an) se nregistreaz n Balta Brilei Zona de maxim ariditate este la periferia estic a Brganului, Blii Brilei i Cmpiei Siretului Inferior Pdurile de salcie i alte esene moi (plop) din Balta Mica a Brailei reprezint elementul autohton al fondului forestier, fiind n regres Balta Mica a Brailei este singura zon rmas n regim hidrologic natural (zona inundabil) dup ndiguirea n proporie de 70% a fostei Bli a Brilei i crearea incintei agricole Insula Mare a Brilei Teren arabil neirigabil in proportie de 79.91% din suprafata terenului arabil
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 26 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

OPORTUNITATI: Amplasarea in Zona Centrala a Regiunii de Dezvoltare nr. 2 SE (regiune care cuprinde toate formele de relief) Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra, Delta fiind unul dintre cele mai ntinse inuturi umede din lume n stare natural Potential de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunarii (Balta Mica a Brailei, Lunca inferioara a Siretului) Vegetaia palustr a ostroavelor se remarc prin specii rare, cum sunt nuferii albi i galbeni, specii care doar n Delta Dunrii sunt mai des ntlnite Fragmentele existente de padure care insotesc cursurile raurilor sunt in pericol de disparitie Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei reprezint peste jumtate din cea a Romniei, respectiv 53% Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2 C dect zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei Vegetaia acvatic a blilor este deosebit de bogat mai ales n ceea ce privete microfitobentosul Promovarea practicilor de agricultur ecologic si biodinamica AMENINTARI / PERICOLE: Modificarea reliefului natural de relieful antropic, care reflecta totalitatea transformarilor mari de peisaj datorate insertiilor antropice Extinderea fenomenul de eroziune a solului n Cmpia Clmuiului i pe terasele rului Buzu cu posibile consecine grave pe termen lung ndiguirea a redus n acelai timp i nivelul de sedimente duse ctre Marea Neagr, modificnd astfel peisajul natural al Deltei i crescnd riscul eroziunii rmului Impurificarea apelor Dunarii nc din amonte, astfel c apele intr pe teritoriul judeului Brila impurificate Inexistenta unui sistem verde de legatura a elementelor valoroase de patrimoniu natural Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor caracteristice Deltei
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 27 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Datorit uniformitii reliefului i a vntului puternic de nord-est i nord, n timpul iernii zpada este spulberat i troienit n jurul localitilor sau a altor obstacole Cmpia Romn i implicit partea de est (judeul Brila) se nscrie n peisajul geografic al Romniei prin fenomene de uscciune i secet, care sunt tipice pentru climatul temperat-continental Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie majore (autostrazi) in proximitatea zonelor naturale protejate Activiti antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: punat, pescuit, vntoare, extragere de nisip i pietri, poluarea apei n general, cantitatea sczuta de precipitaii i frecvena anilor secetoi pun probleme culturilor agricole, deficitul de ap trebuind s fie compensat prin irigaii 3.1.2. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE ANALIZA SWOT LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE SPATIILOR VERZI, A PEISAJULUI FORESTIER, SILVIC SI AGRICOL, PRECUM SI A FLOREI SI FAUNEI ASOCIATE. PUNCTE TARI - Existenta unui procentul ridicat de soluri cu calitate ridicata care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola ; - Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii; - Prezenta unor paduri si a unor perdele de protectie verzi in suprafata redusa in zona aferenta Raurilor Siret, Calmatui si Buzau - Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea natural a mediului, pe prezena unor ecosisteme naturale i semi-naturale in peisajul forestier; - Starea buna de sanatate a vegetatiei si a faunei ; - Aplicarea unui management forestier care sustine o dezvoltare corecta a diversitatii ecosistemelor in teritoriu pentru Parcul Balta Mica - Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv, relativ natural ; - Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic; - Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa, sol, fauna, flora, padure ca sistem) ; - Rezervatiile, parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic, cu un management in sens durabil; - Depozitul de armasari de la Ramnicelu - unitatea destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa, ca resursa importanta in cresterea animalelor;

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 28 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Existenta unor culturi reduse de vita de vie hibride (pe o suprafa de cca4500 ha) care produc vinuri de calitate (zaibrul, terasa / teraza, productoarea, gamaia, tmioasa alba) in microzone ca nsurei, Jirlu, Movila Miresei Prezenta unor suprafete importante de cultura legumicola Climatul favorabil cresterii suprafetelor cu sere si solari ( 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii i 18,5 ha sere destinate producerii rsadurilor i a legumelor din ciclul II); Existenta in prezent in judet, a 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii i 18,5 ha sere destinate producerii rsadurilor i a legumelor din ciclul II.

PUNCTE SLABE - Pierderea rolului major pe care il ocupa judetul in productia agricola la nivel national certificat prin ordine si medalii obtinute inainte de 1990 (pentru ocuparea locului I, la ndeplinirea principalilor indicatori ai produciei agricole, pentru produciile de porumb realizate de C.A.P. Ciocile, Roiori, Ianca i Filipeti, pentru produciile de orez, soia i struguri realizate de I.A.S. Stncua, I.A.S. Dudeti, C.A.P. Rmnicelu.) - Soluri cu fertilitate scazuta, concentrate in anumite zone ale judetului - Poluarea solurilor a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura; - Scaderea suprafetelor de livezi si vii (cca 49%) care sunt slab reprezentate la nivel judetean, desi climatul permite obtinerea de productii ridicate din specii cu necesitati ecologice conforme zonei ; - Procent scazut de soiuri de vita de vie competitive ; - Suprafete de pasuni insuficiente pentru dezvoltarea sectorului de cresterea animalelor in anumite zone (Frecatei, Dudesti, Galbenu, Gropeni, Marasu, Tichilesti, Traian, Vadeni, Viziru, Chiscani, Cazasu) ; - Nivelul scazut de trai in anumite zoen si localitati judetene, care influenteaza dezvoltarea agriculturii si a silviculturii; - Insuficienta specialistilor agricoli si silvici in relatie cu populatia locala ; - Lipsa unei strategii unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic ; - Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor ; - Insuficienta prezenta a perdelelor de protectie si a padurilor in judet ; - Concentrarea dezechilibrata a diversitatii faunei si florei, doar in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala ; - Defrisarile au dus la perturbarea ecoclimatica si hidrologica (disparitia Baltaretului, a apelor de tip izvor, balta din fostele zone impadurite) ;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 29 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele decenii modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii productive i de suport a biodiversitii ; Lipsa unor centre de informare deschise publicului larg asupra resurselor silvice ; Lipsa ghizilor calificati in zonele cu atractivitate ridicata. Nesustinerea tehnica si financiara a micilor producatori locali, atat in domeniul agricol, cat si al cresterii animalelor Nevalorificarea unitilor economice existente, care se ocup cu valorificarea i prelucrarea masei lemnoase, care folosesc materii prime provenite din afara teritoriului judeean.

OPORTUNITATI - Posibilitati de reconstructie ecologica a solurilor ; - Existenta surselor de finanare a mpduririi terenurilor agricole, a celor degradate, precum si pentru perdele de protectie - Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii ; - Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase; - Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile; - Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii ; - Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic, mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila ; - Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor i livezilor pe terenurile nisipoase i pe coastele degradate existente in judet; - Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie bio- si eco -, care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaii bazate pe utilizarea produselor locale biologice, ce poate fi folosita ca resursa a judetului, ce dispune de terenuri fertile; - Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine; - Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala, avand in vedere existenta in prezent a unei varietati restanse ; - Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare; - Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic, silvic, piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative, durabile prin metode ecologice ; - Exsitenta unei zone de concentrare a diversitatii faunei si florei, in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala ;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 30 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Posibilitatea cu costuri reduse, de amenajare de locuri pentru cuibrit i cretere pentru faun ; Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat; Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate; Generarea de locuri de munca, implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic; Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism; Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali ; Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific; Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investiii majore care includ numeroase oportuniti pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol; Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) ; Utilizarea mediului natural imediat prin educaie ecologic ; Managementul eficient al surselor de energie, ap i deeuri. Posibilitatea de diversificare a esentelor de vegetatie, prin utilizarea de material saditor specific, cu crestere rapida si eficiente din punct de vedere energetic (Salix Viminalis Energo- cod EN 001, Salix viminalis, Salix dasyclados, etc.), fara eliminarea totala a speciilor locale Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix viminalis, etc.)

AMENINTARI/PERICOLE - Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice, prezenta vanturilor dominante, defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie) ; - Prezenta unui regim termic excesiv si persisitent care conduce la descresterea umiditatii relative, importante pentru pastrarea unui ecosistem sanatos ; - Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase, degradate sau saraturile); - Degradarea solurilor destinate agriculturii prin eroziune, salinizare, desertificare ; - Deteriorarea solului prin excesul de amendamente (fertilizante, ingrasaminte, etc.), din agricultura ; - Reactia ecofiziologica a plantelor de camp si horticole, in conditiile de stres cauzate de fenomenul secetei (atmosferice, pedologice sau mixte); - Lipsa unei biosecuritati a productiei agricole ;

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 31 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Extinderea fenomenului de saraturare si desertificare prin incorecta folosire a sistemelor de irigatii ; Intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini ; Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic ; Pericolul inudatiilor care afecteaza judetul la momentul precipitatiilor in cantitati ridicate ; Interventia puternica prin taieri necontrolate si defrisare, in domeniul silvic la presiunea factorului antropic, mai ales in zonele cu valoare ridicata cinegetica, piscicola peisagera sau climatica ; Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic; Introducerea accidentala a speciilor invadante ce distrug speciile locale; Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitiv; Deversarile in domeniul agricol sau silvic a deseurilor menajere; Modificari naturale (inundatii) i artificiale (pentru activiti piscicole) ale compoziiei apei ; Extinderea pasunatului necontrolat ; Pescuitul excesiv, necontrolat, care a dus la scaderea populatiei de peste; Amenajri forestiere i tieri n timpul cuibaritului speciilor periclitate ; Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor ; Degradarea suprafetelor existente reduse de perdelele forestiere; Prelevarea necontrolata ;de suveniruri (din flor, faun, etc.) de catre turisti si locuitori Colectarea lemnelor de foc in mod arbitrar pentru satisfacerea nevoilor locale ; Vecintatea / concurena judeelor cu potenial turistic bine dezvoltat i valorificat; Nerespectarea reglementrilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor. Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural, in sensul dezvoltarii durabile, in utilizarea araturilor, pregatirea solului, fertilizare (prin trlirea suprafeelor cu oile, fertilizarea cu ajutorul gunoiului de grajd, arderea miritii i mprtierea pe suprafee mici a cenuii, etc. vezi si capitolul referitor la Peisajul Cultural)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 32 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

3.1.3. COMENTARII ASUPRA ANALIZEI SWOT LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE SPATIILOR VERZI, A PEISAJULUI FORESTIER, SILVIC SI AGRICOL, PRECUM SI A FLOREI SI FAUNEI ASOCIATE. PUNCTE TARI: a. Existenta unui procent ridicat de soluri fertile, care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola Prezena pe suprafee ntinse foarte slab nclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite n cea mai mare parte de un drenaj superficial, condiiile climatice semiaride, cu o umiditate deficitar i existena asociaiilor vegetale ierboase de step, au determinat formarea solurilor cernozionice n diferite faze de evoluie, pe cea mai mare parte a teritoriului judeului Brila. Cernoziomurile ocup 70-75% din suprafaa judeului i cuprind o gam foarte variat: cernoziomuri castanii i ciocolatii, cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri levigate argiloase compacte, cernoziomuri levigate nisipoase, cernoziomuri aluviale etc. Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat, reflectnd o evoluie ndelungat. Orizonturile cele mai conturate sunt A, A/C, C i D. n orizontul superior A, cu o textur uor lutoas se gsesc urmele activitii biologice. Toate orizonturile sunt afnate, ceea ce le confer un grad mare de parozitate i deci infiltraia pe vertical. Coninutul n humus, acumulat ndesebi n orizontul A, variaz ntre 2,8 i 5,7%, iar carbonatul de calciu ajunge n orizontul C pn la 14-23%. Dintre cernoziomurile menionate, mai rspndite sunt cele castanii, ciocolatii, carbonatice i levigate. Acestea au profilul de sol mai conturat, fertilitatea mai mare i sunt rspndite n toat Cmpia Brilei i n partea Central a Cmpiei Clmuiului. nsuirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca i condiiile climatice n care se gsesc, fac ca aceste soluri s aib cea mai mare fertilitate natural din ar. Ca urmare a acestei nsuiri, cornoziomurile sunt folosite pentru o gam foarte larg de culturi agricole, dintre care locul principal l ocup grul i porumbul. Pentru sporirea fertilitii acestor soluri este necesar aplicarea ngrmintelor azotoase i fosfatice. Cernoziomurile castanii i cele carbonatice, extinse pe mari suprafee n cadrul judeului, reclam astfel de amendamente. n afar de ngrminte, datorit deficitului de umiditate din Cmpia Romn, aceste soluri trebuie irigate.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 33 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Repartiia solurilor din judeul Brila pe tipuri de sol Denumire ha I. Clasa cernisoluri (molisoluri): - kastanoziomuri (soluri blane) - cernoziom (tipic, cambic) - faeoziom II.Clasa hidrisoluri (hidromorfe): - gleisol (lacoviste, sol gleic) III. Clasa solurilor halomorfe: - solonceac - solone IV.Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor): - regosol - psamosol - aluviosol (sol aluvial, protosol) 1709 193681 10643 37056 8390 7730 777 21868 106624

% 0,44 49,85 2,74 9,54 2,16 1,99 0,20 5,63 27,45

Deoarece acestea sunt soluri cu o fertilitate ridicata si structura favorabila se pot realiza pe ele majoritatea culturilor agricole si horticole din Romania. c. Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii In judeul Brila au fost demarate programe de reabilitare a amenajrilor Terasa Viziru i Terasa Brilei, prin finanare de la Banca Mondial. Aceast investiie are ca rezultat reabilitarea aduciunii apei pentru un numr de 40 de Organizaii ale Utilizatorilor de Ap pentru Irigaii, nfiinate pe o suprafa de teren agricol de peste 50.000 ha. Un alt mare proiect agreat att de specialitii ANIF, ct i de liderii OUAI are n vedere implementarea studiului realizat de ctre un consoriu suedez prin intermediul ISPIF, care const n reabilitarea amenajrii Terasa Ialomia Clmui i a sudului Insulei Mari a Brilei. Acest proiect ar determina reabilitarea irigaiilor n Terasa Ialomia Clmui pentru un numr de 29 OUAI-uri nfiinate pe o suprafa de teren agricol de 70.000 ha, iar n Insula Mare a Brilei pentru 20.000 ha. La 70 km de Dunre, pe raza localitii brilene Roiori, irigaiile s-au reinventat dup o lung pauz. Odat cu nfiinarea OUAI Roiori, condus de Vasile Moldoveanu, s-a demarat irigarea celor 1.500 ha pe o amenajare ce a fost distrus la finele anului 1994. In tot judeul Brila, acolo unde s-au ncheiat contracte i s-au lansat comenzi de ap pentru irigaii, acestea s-au i respectat, ritmul zilnic al suprafeelor irigate pe jude

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 34 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

depind 2.000 ha, funcionnd un numr de 175 de staii de pompare a apei pentru irigatii. Se realizeaza udarea pe o suprafa de minim 100.000 ha pentru irigarea culturilor de orz, gru, rapi, porumbu, florea-soarelui, soia, legume, furaje i a orez Punctul de vedere oficial privind continuarea subventiei irigatiilor in judetul Braila este prezentat in articolul urmator (http://www.infobraila.ro/?p=12688) Presedintele Comisiei de agricultura a PDL Braila, Gheorghe Voicu, este convins ca fara subventionarea apei, agricultorii romani nu au cum sa-si mai irige terenul si crede ca trebuie gasite solutii pentru compensarea taierii acestor subventii. Una dintre variante, asa cum a prezentat-o Voicu astazi, intr-o conferinta de presa, este reinterpretarea, de o maniera creativa, a efectului irigatiilor: acestea nu ajuta doar agricultorul sa scoata profit, ci ajuta si la protejarea mediului. In acest conditii, Romania trebuie sa ceara de la UE nu subventionarea apei pentru irigarea culturilor agricole, ci subventionarea irigatiilor, pentru prezervarea mediului: Noi trebuie sa subventionam in continuare apa, dar sigur ca in contextul Uniunii Europene, nu mai avem voie sa facem acest lucru. Putem insa sa primim sume de sustinere financiara privind mediul, deci pentru protectia mediului. Oare irigatiile ca atare au efect doar pentru profitabilitatea producatorului agricol, sau au si efect asupra biotopului in care se afla acea cultura? Stiti bine ca in Braila, dupa ce am defrisat Insula Mare, in anii 60, s-a schimbat absolut totalmente comportamentul pedoclimatic al zonei. Desertificarea pe care o avem la Insuratei este mai acerba decat de la Dabuleni, pentru ca am schimbat factorii de microclimat din zona, factorii naturali. Ori prin irigatii si prin sisteme de perdele forestiere, prin impaduririle pe care trebuie sa le facem, se protejeaza mediul. Noi sustinem si incercam sa explicam tuturor ca irigatiile ca atare nu sunt numai ca un factor in economia agricola, ci ele au si un efect in prezervarea naturii. Si atunci putem sa ajungem pana la Bruxelles si sa spunem ca trebuie sa sustinem componenta de prezervare a mediului. Altfel, sigur ca la 6-8 milioane lei, mia de metri cubi de apa, nu mai iriga nimeni, fara doar si poate. . b. Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea natural a mediului, pe prezena unor ecosisteme naturale i semi-naturale in peisajul forestier; Astfel sunt prezente habitate terestre de padure, habitate terestre de pajisti si habitate acvatice. Habitatele terestre de padure sunt cele cu vegetatie forestiera de tip padure-zavoi, in suprafta de cca 5% pe teritoriul judetului, de salcie, de amestec sau in regim de plantatie. Distributia lor este:
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 35 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- in luncile inundate ale fluviului Dunarea si ale Raurilor Buzau si Siret, in proportie de cca 80% - predominant formate din plop si salcie - paduri de terasa, in zonele Viisoara, Coltea, Tataru, Ramnivcelu, Romanu, Rubla si Lacu Sarat, in proportie de cca 20% - compuse preponderent din salcam si stejar In Judetul Braila, habitatele de padure sunt urmatoarele: - stejar in amestec de Querqus pubescens pe soluri saraturoase in stepa; - paduri stepice cu Querqus pedunculiflora (stejar brumariu); - stejaret sleau dobrogean cu Querqus pedunculiflora; - amestec de sleau de lunca cu Querqus robur (stejar pedunculat); - frasinet de hasmac cu frasin (Fraxinus excelsior); - ulmet de lunca cu Ulmus campestris; - paduri aluviale (zavoaie) de plopi albi (Populus Alba) din lunca; - zavoaie de plop negru (Populus Nigra) din lunca; - zavoaie de salcie (Salix alba) din lunca; - zavoaie in amestec de plopi si salcie din lunca; - zavoaie de salcie si catina (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri saraturoase. Habitatele de pajisti din Judetul Braila sunt habitate de lunca, de stepa si tufarisuri. Habitatele de pajisti sunt foarte bine reprezentate in Parcul Natural Balta Mica a Brailei, afectata de pasunatul intensiv al animalelor, conducand la modificarea puternica a pajistilor stepice, cu graminee si ierburi xerofile precum: Festuca valesiaca, Stipa capillata. In zona parloagelor stepice, respectiv pe terenurile agricole necultivate, se intalnesc si specii precum: Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica si Artemisia austriaca. Tufisurile au cea mai mica dezvoltare, facand parte don structura pajistilor sau izolat, pe arii restranse, in zona de lunca cu maluri nisipoase. Habitatele acvatice sunt diverse, pe malurile Dunarii si luciile de apa din lunca inundabila a acesteia, pana la lacurile dulci sau sarate, fiind si cele care au conservat cel mai bine diversitatea biologica naturala carcteristica Judetului Braila. Ele se compun din: - lacuri (dulci sau sarate) clasctro-carstice (lacurile cantonate in depresiuni de tasare in loess sau crovuri), numite si lacuri de crov, limanuri fluviatile si lacuri de lunca; - balti permanente si temporare; - mlastini; - zone mlastinoase; - canale. Lacurile de meandru i de bra prsit se gasesc ndeosebi n lunca Dunrii (Blasova), pe terasa Clmuiului, precum i n apropiere de Brila (Lacul Srat Brila). O important categorie a apelor de suprafa o constituie lacurile terapeutice srate, cu nmol sapropelic. Acestea sunt: Lacul Srat Brila, Cineni Bi i Movila Miresii.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 36 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Lacul Srat Brila, situat la 16 m peste nivelul mrii, este un vechi curs al Dunrii, blocat acum, situat n sudul municipiului Brila. Apa are o salinitate mare iar fundul lacului este acoperit cu nmol terapeutic sapropelic. Morfologic este alctuit din dou compartimente (I i II) separate de DJ 212, acestea putnd comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. Lacul Srat I Brila este singurul lac terapeutic ale crui resurse sunt valorificate la ora actual. Rezerva de nmol a fost estimat pe dou perimetre de exploatare concesionate de cei doi ageni economici care exploateaz aceast resurs. Fiind nconjurat de 70 ha de pdure care atenueaz climatul de step, staiunea este un loc plcut de odihn. Valoarea terapeutic a apei i a nmolului este cunoscut de mult vreme de ctre locuitorii acestei regiuni, muli turiti vin aici i din strintate pentru tratament. Lacurile Cineni i Movila Miresii au fost exploatate pn prin anii 1990-1993, dup care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Cineni) sau facilitile de exploatare au fost abandonate i chiar demolate (Movila Miresii). Pentru Lacul Srat Cineni, Agenia Naional pentru Resurse Minerale a emis licena de concesiune pentru exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com Impex S.R.L. Bucureti dar pn n prezent aceast societate nu a demarat nici o activitate de exploatare. ntruct caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zcmnt de ape minerale tip clorosodic - sulfatat - magnezian i nmol sapropelic, exploatarea poate consta n folosirea acestor resurse n scop terapeutic, extracia nmolului fiind autorizat pentru un volum de 190mc/an. Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flor i faun rare sau pe cale de dispariie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existnd n lunca inundabil a Dunrii. Principalele tipuri de habitate prioritare inventariate pe teritoriul judeului Brila sunt: Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoto-Nanojuncetea Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin Pajiti aluviale din Cnidion dubii Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 37 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Stepe ponto-sarmatice Comuniti cu Salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice

In trecut vegetatia caracteristica a Judetului Braila era de stepa in zonele de campie si cu vegetatie de balta si lunca in Balta Mica. Stepa a fost insa destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura agricola, in proportie de 95%, gasindu-se astazi doar insular, pe pajistile naturale, precum si pe marginea drumurilor, pe versantii vailor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatii. In regim liber de inundatie nu a ramas din Balta Brailei, decat cca o treime din suprafata, restul de cca 60.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei. In cele zece insule inundabile ale acesteia, se mai gaseste flora specifica pentru zone umede. Vegetatia palustra specifica ostroavelor, are specii rare, monumente ale naturii, precum nuferii albi si galbeni, specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii.Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise, cele mai complexe fiind caracteristice padurilor de amestec si baltilor permanente. Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice pdurilor (de amestec) i blilor permanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avnd o distribuie relativ uniform. Vertebratele sunt mai puin numeroase, att ca numr de specii, ct i ca numr de indivizi. Au fost inventariate un numr de 90 de specii, considerate de interes comunitar conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, Anexa 3, pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare i arii speciale de protecie avifaunistic (Tabelul nr. 6.2.2.1.), din care o specie este prioritar (nurca - Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecie strict. Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeului, 160 de specii necesit o protecie strict, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes naional. Prezena n anumite zone din judeul Brila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declarrii siturilor Natura 2000. Dintre cele 67 de specii de peti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile i 4 sunt periclitate, o specie - pstrvul de mare (Salmo trutta labrax)- fiind critic periclitat. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judeului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninate, iar tritonul cu creast dobrogean (Triturus dobrogicus), a crui prezen a fost observat n lunca Dunrii, n zone ce fac parte din siturile de importan comunitar ROSCI0006 Balta Mic a Brilei i ROSCI0012 Braul Mcin, este periclitat. Dintre speciile de psri 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate i 3 critic periclitate (grli mic, codalb i
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 38 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

acvil iptoare mare). Din totalul speciilor de mamifere inventariate 6 specii sunt vulnerabile. Psrile sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiie neuniform. Ele se concentreaz mai ales n zona pdurilor de amestec, n bli i n zonele mltinoase. Foarte multe specii aparin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspei de var, de iarn sau de pasaj), foarte puine sunt cele sedentare care rmn pe timpul iernii n interiorul ostroavelor din lunca Dunrii, sau pe unele bli din terasa Dunrii. Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei reprezint peste jumtate din cea a Romniei, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 specii sunt protejate pe plan european (prin Convenia de la Berna), 58 specii sunt psri migratoare protejate prin Convenia de la Bonn i 6 specii protejate prin Convenia CITES. De asemenea, 59 specii figureaz n anexa I din Directiva Psri. Faptul c zona inundabil brilean face parte din reeaua internaional de locuri de cuibrire i pasaj, situat pe culoarul estic de migraie dunrean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care aceast zon a fost declarat arie protejat i ulterior recunoscut ca SIT RAMSAR - zon umed de importan internaional. c. Starea buna de sanatate a vegetatiei si a faunei Vegetatia se grupeaz n dou mari areale biogeografice: arealul de step, reprezentat prin spaiile interfluviale (Cmpia Brilei i Cmpia Clmuiului) i arealul de lunc, bine reprezentat prin luncile Dunrii, Siretului i Buzului. Prin particularitile bioclimatice, cele dou mari areale corespund de fapt asociaiilor vegetale zonale (step) i azonale (lunc). Stepa, n adevratul neles al cuvntului a fost nlocuit n proporie de 90-95% cu plante de cultur. Vegetaia natural de step se mai gsete n prezent pe versanii depresiunilor de tasare, n spaiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, n zonele necultivate temporar. Asociaiile de baz sunt cele de pajiti xerofile presrate din loc n loc cu tufriuri constituite din arbuti de step. Pajitile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa pulcherrima, Stipa lossingiana, Stipa stenophyla) negara (Stipa capillata), piuurile stepice (Festuca valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens), pirul crestat (Agropyron cristatum), din compozite, cu mturi (Centaureea) i pelin (Artemisia austriaca), din leguminoase, cu specii de lucern (Medicago), cosaci (Astragalus), mzriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jale (Salvia), cimbrior (Thymus), sovrlia (Plomis), din ranunculacee, cu dediei (Pulsatilla) i ruscue
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 39 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

(Adonis), din liliacee, cu specii de ceap (Allium) i ceapa ciorii (Gagea arvensis), din iridacee, cu stnjenei (Iris) etc. Se ntlnesc i diverse alte specii rezistente la secet, ca obsiga (Bromus tectorum), pirul gros (Cynodon dactylon), colii babii (Tragus racemosus), trifoiul mrunt (Medicago lupulina) etc. Tufiurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic (Amygdalus nana), viinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de mce (Rosa) etc. n spaiile interfluviale se mai gsesc asociaiile de nisip (vegetaie psamofil), pe dunele semifixate i fixate din Cmpia Clmuiului, i asociaiile de srtur (vegetaia halofil) n depresiunile de tasare. Vegetaia psamofil este reprezentat prin ciulei (Ceratocarpus arenarius), romania de cmp (Anthemis ruthenica), laptele cucului (Euphorbia gerardiana) salcia de nisip (Salix rosamarinifolia), etc. Vegetaia halofil rspndit pe solonceacuri i soloneuri este constituit din srcic (Salsola soda), brnc (Salicornia herbaceea), Bassia hirsuta, toate aceste plante dispunndu-se n benzi concentrice n culori de la verde plin ctre rou-grena n jurul lacurilor srate i salmastre. Vegetatia azonala - din punct de vedere floristic, lunca este mult mai bogat. Datorit umiditii mari a solului, aici se dezvolt o vegetaie arborescent de esen moale i ierboas cu adaptri la condiiile ecologice. n condiii naturale, n lunc se dezvolt slciile, rchitele (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix cinerea) plopul (Populus alba, Populus migra, Populus canes-canes). n urma desecrii zonelor inundabile (Balta Brilei, lunca Siretului) pdurile de slcii i rchite au fost defriate aproape n totalitate. Flora ierboas de lunc se dispune pe benzi longitudinale sau concentrice, n cazul depresiunilor lacustre, n funcie de gradul de umiditate: rogozul (Carex gracilis, Carex acutiformis, Carex riparia), stnjenelul de balt (Iris pseudocarus), limbaria (Alisma plantago), dentia (Bidens tripartita), joianul (Oenanthe acvatica), laptele cinelui (Euphorbia palustris) etc. Flora acvatic propriu-zis reprezintat prin macrofite a fost mult redus prin dispariia lacurilor. Macrofitele sunt dispuse de la rmul lacului spre centru astfel: stuful (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia), fixate de fund, nufrul galben (Nuphar luteum), nufrul alb (Nymphaea alba), ciulini (Trapa natans), iarba broatei (Hydrocharis morsus ranae), lintia (Lemna minor, Lemna trisulca), broscaria (Potamogeton natans), specii plutitoare i brdi (Myriophyllum urticillatum, Moyriophyllum spicatum), pas (Potamogeton crispus), mo (Potamogeton perfoliatus), otrel (Utricularia vulgaris), srmulia (Vallisneria spiralis) etc. toate submerse, alctuind adevrate pajiti. Vegetatia forestiera - in judeul Brila pdurile ocup o suprafa de 27.170 ha, ceea ce reprezint circa 5% din suprafaa judeului.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 40 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Habitatele cu vegetaie forestier sunt n general pduri tip zvoi, de salcie, de amestec cu plop sau n regim de plantaie sub forma perdelelor de protecie. Dintre acestea 80% sunt situate n zonele inundabile ale fluviului Dunrea i rurilor Buzu i Siret, unde speciile predominante sunt salcia i plopul. Un procent de 20% din pduri sunt situate n cmpie, compuse preponderent din salcm i stejar, cele mai importante trupuri fiind: Viioara, Colea, Ttaru, Rmnicele, Romanu, Rubla i Lacu Srat. Tipuri de habitate forestiere: Stejar amestecat cu Quercus pubescens pe soluri srturate de step; Pduri stepice cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora); leau dobrogean cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora); leau de lunc cu stejar pedunculat (Quercus robus); Frsinet de hasmac cu Fraxinus excelsior; Ulmet de lunc cu Ulmus campestris; Zvoaie de plopi albi (Populus alba); Zvoaie de plop negru (Populus nigra); Zvoaie amestecate de Populus alba i Populus nigra; Zvoaie de salcie (Salix alba); Zvoaie amestecate cu plop i salcie; Zvoaie de salcie i ctin (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri srturate. Toate pdurile se ncadreaz n grupa I-a funcional, ndeplinind exclusiv funcii de protecie. Fauna este slab reprezentata n raport cu cea colinar i montan. Ea aparine n general la dou zone biografice latitudinale: zona stepei i zona silvostepei. Ca apartenen zoogeografic speciile faunistice reprezint, n cea mai mare parte, fauna euro-siberian, sud-european i ponto-central-asiatic, cele care confer not distinctiv zonei fiind ultimele dou. Caracteristica faunei este dat de speciile iubitoare de terenuri deschise, mai uscate i mai calde venite din stepele i silvostepele estice. Dintre reprezentanii cmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajiti, prloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele roztoare i psrile granivore. Din grupul primelor, populaiile cele mai numeroase le au popndul (Citellus citellus), hrciogul (Cricetus cricetus), oarecele de cmp (Microtus arvalis), orbetele (Spalax microphthalamus), oarecele de step (Sicista subtilis), obolanul de cmp (Apodemus agrarius) i iepurele de cmp (Lepus europaeus). Dintre psri, se impun n peisajul deschis ciocrlia de cmp (Alanda arvensis), ciocrlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepelia (Coturiux coturnix), potrnichea (Perdix perdix), cioara de semntur (Corrus frugilegus) iar n boschete, mrcinarul (Lanius collurio), lcustarul (sturmus roseu), coofana (Pica pica).
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 41 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Tot din vertebrate pot fi ntlnite mai des oprla de step (Lacerta taurica), oprla de cmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, arpele ru (Coluber caspius). n locurile cu pmnt nisipos i loessoid triete broasca de pmnt (Pelobates fuscus). Dei au un areal mai mare de rspndire, apar i n aceast zon carnivore precum: vulpea (vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc. Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere, coleoptere, himenoptere, diptere i lepidoptere, populaiile cele mai numeroase avndu-le speciile ce se hrnesc cu variata ofert vegetal. Consumatorii cei mai importani sunt lcusta de pune (Polysarchus denticaudus), cosaii (Oedaleus nigrafasciatus), greierele de cmp (Gryllus campestris), viespea de pai (Cephus palipes), viespea de iarb (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus apterus) plonia roie (Euridema ornata), etc. n legtur cu situaia actual a elementelor zoogeografice s-a observat c cele ataate mai mult de step, i-au redus arealul aici, pn la dispariie, ca n cazul dropiei, (Otis tarda), sau i-au mpuinat efectivele foarte mult ca la prepelia (Coturnix coturnix), bursuc (Meles meles) etc. Concomitent noi specii au fost introduse de om, ca fazanul (Phasianus sp) i cpriorul (Capreolus capreolus). Dintre fenomenele biologice caracteristice animalelor de cmpie sunt de reinut migraiile n cutarea hranei (lcusta, graurul, lcustarul), deplasarea dintr-un inut n altul (ciocrlia de Brgan) i excelenta adaptare la viaa subpmntean (popndul, hrciogul, orbetele). Dinamismul faunei este accentuat toamna i primvara de micarea spre sud i spre nord a mii de psri migratoare. Se estimeaz c datorit condiiilor aspre din timpul iernii circa 80% dintre spreciile ntlnite aici sunt migratoare i numai 20% sunt sedentare. Lunca din punct de vedere faunistic este mult mai bogat. n zvoaiele de lunc, n plantaiile de plop se pot ntlni lupi, vulpi, mistrei i iepuri, iar pe malurile rurilor i duc viaa vidra (Lutra lutra) i nurca (lutreola lutreola). Psrile sunt bine reprezentate, dei prin desecarea lacurilor din Balta Brilei acestea au pierdut biotopuri deosebit de valoroase. Majoritatea speciilor de psri sunt migratoare. Cele mai frecvent ntlnite (i pe lacurile din cmpie) sunt raele i gtele slbatice. Sunt de menionat raa mare (Anas platyrinchos), rata critoare (Anas querquedula), gsca de var (Anser anser) i grlia (Anser albifrans). Se ntlnesc, de asemenea multe specii de strci: strcul cenuiu (Ardea cinerea), strcul rou (Ardea purpurea), strcul galben (Ardeola ralloides), strcul de noapte (Nyticarax nyticarax), strcul loptar (Platalea leucorodia). La acestea se adaug alte specii de psri acvatice: corcodelul (Podiceps cristatum) i liia (Fulica otra) care populeaz toate apele stttoare (indiferent c sunt
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 42 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

dulci, salmastre sau srate), ignuul (Plegadis falcinellus), nagul (Vanellus vanellus), fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limesa limosa), ginua de balt (Galinula chloropus), crsteiul de balt (Rallus aquaticus), piigoiul de stuf (Panatus biarmicus) etc. Avnd proprieti ecologice comune, att mediul acvatic, ct i cel terestruzvoaiele adpostesc i alte specii de psri precum mierla (Turdus merula), privighetoarea mare (Luscina luscina), cucul (Cuculus canorus), dumbrveanca (Coracias garrulus), boicuul (Remiz pendalimus) etc. Ihtiofauna important din punct de vedere economic este reprezentat prin: peti migratori anadromi, care vin din mare pe Dunre numai pentru reproducere, nisetrul (Acipenser guldenstaedti), pstruga (Acipenser stellatus), morunul (Huso huso), pstrvul de mare (Salmo trutta labrax), scrumbia (Alosa pontica i Alosa caspia nordmanii), gingirica (Clupeonella cultriventris); peti reofili proprii apelor curgtoare, cleanul (Leuciscus cephallus), mreana (Barbus barbus), scobarul (Chondrostoma nasus), fusarul (Aspro streber), morunaul (Vimba vimba), cosacul (Abramis sapa) etc.; peti semimigratori, n sensul c ptrund din Dunre n lacurile de lunc primvara, rentorcndu-se toamna, vduvia (Lenciscus idus) i somnul (Silurus glanis), care se reproduc n Dunre, crapul (Cyprinus carpio), batca (Blicca bjoerkna), pltica (Abramis Brama), babuca (Rutilus rutilus carpathorossicus), avatul (Aspius aspius), sabia (Pelecus cultratus), alul (Stizostedion lucioperca), care se reproduc n lacurile de lunc. n afar de categoriile menionate se mai ntlnesc peti care triesc i se reproduc n ambele biotopuri (ruri sau lacuri), tiuca (Esox lucius), obleul (Alburnus alburnus), boarca (Rhodeus sericeus amarus), ghiborul (Acerina cernua). Aceasta abundenta a florei si faunei da oglinda actualei stari a sanatatii acestora. d. Aplicarea unui management forestier si sillvic general care sustine o dezvoltare corecta a diversitatii ecosistemelor in teritoriu in Parcul natural Balta Mica a Brailei1 Astfel a fost instituit Regulamentul Parcului Natural Balta Mica a Brailei care se supune regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice prin Prevederea de Urgenta a Guvernului ROMANIEI 57/2007 SI l.265/2006 CARE APROBA oug.195/2005 privind protectia mediului. Scopulul acestui regulament esre de a promova uin model de gestiune durabila care sa permita conservarea biodiversitatii, ca element fundamental al capitalului natural din

Informtii preluate din documentatia specifica bibliografica referitoare la Parcul Natural Balta Mica a Brailei.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 43 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

parc, in concordanta cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente si are trei directii strategice: b. conservarea biodiversitatii; c. cercetare si monitoring; d. dezvoltare economica durabila. Astfel au fost constituite patru zone functionale: 1. Zona de protectie stricta 418 ha in arealele Jigara si Vulpasu in care este conservata evolutia biodiversitatii in mod maximal, indiferent de succesiunea acesteia dupa calamitati naturale majore, fiind interzisa orice activitate umana, cu exceptia efectuarii de cercetari stiintifice, cu aprobarea Consiliului Stiintific al Parcului National Balta Mica a Brailei. 2. Zona de protectie integrala 5 445 ha, constituita din 8 zone : Egreta, Fundu Mare, Colonia mixta Cucova, Catinisu Cracanelu, Catinisu Ciciu Orbului ; Renisul Calia 1, Renisul Calia 2, Renisul Piscu Popii. Aici sunt permise : activitati stiintifice si educative, ecoturism controlat si specializat numai pe traseele marcate si in limitele capacitatii de suport turistic prevazuta, interventiile pentru mentinerea habitatelor, lucrari de reabilitare ecologica a biotopului acvatic si reconstructie ecologica a fostei paduri aluviale prin substituirea ligniculturilor plopicole si salicicole cu specii forestiere autihtone, actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati, actiuni de combatere in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori. 3. Zonele de management durabil (zone tampon) 9 366 ha, situate in cele 7 insule mari si 4 ostrove mici : Insula Mica a Brailei, insula Varsatura, insula Cracanel, ostrovul Chiciu lui Filoti, ostrovul Chiciu Morii, insula Chiciu Orbului, insula Calia, insula Fundu Mare, ostrovul Chiciu Cucului, insula harapu, ostrovu Ileana. Activitati permise : toate cele de la precedenta zona, precum si activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile, desfasurate numai de comunitatile locale, cu aprobarea consiliului de administratie, in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de lastari de salcie, stuf, papura pentru realizarea de produse artizanale, pescuitul pe lacuri cu sculele traditionale, pescuitul sportiv. 4. Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane 9 324 ha sunt reprezentate de Dunare si bratele fluviului, zonele dig mal a Campiei Baraganului Nordic, a Insulei Mari a Brailei, a Dobrogei. In afara zonelor enumerate mai sus Administratia parcului este interesata si de dezvoltarea durabila a zonei de cooperare, prin dezvoltarea socio-economica wdorinduSTUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 44 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

se diminuarea presiunii antropice exercitata in prezent de comunitatile locale riverane asupra capitalului natural din Parcul National Balta Mica a Brailei. e. Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv, relativ natural ; Datorita faptului ca este un teritoriu extins in care s-a pastrat un habitat natural, cu capacitate de autoregenerare, in cazul alegerii unor forme non-agresive de exploatare a resurselor piscicole si cinegetice este posibila refacerea fondului exploatabil fara interventia umana, prin prisma unui management centralizat. f. Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic; g. Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa, sol, fauna, flora, padure ca sistem) ; h. Rezervatiile, parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic, cu un management in sens durabil; n scopul garantrii conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesit a fi supuse unui regim special de protecie i conservare, care pot reprezenta un capital important, exploatabil prin activitatile turistice. Prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a zone protejate sunt identificate trei zone protejate: Parcul Natural Balta Mic a Brilei cuprins n lista Rezervaii al Biosferei, Parcul Naional sau Naturale cu o suprafa de 17.529 ha; acesta a fost iniial nfiinat ca rezervaie natural n anul 1979 i reconfirmat n anul 1984. Are valoare avifaunistic mondial, fiind desemnat ca zon umed de importan internaional de ctre Secretariatul Conveniei Romsar. n anul 1999 s-a observat un numr de 101 specii de psri care cuibresc aici; Pdurea Camnia, zon protejat de interes naional n suprafa de 1,30 ha; rezervaia forestier se afl n lunca rului Buzu, iar din ntreaga pdure este protejat doar o parcel alungit de frsinet pur; Rezervaia ornitologic lacul Jirlu-Viani, zon protejat de interes naional n suprafa de 930 ha; vegetaia acvatic a favorizat cuibrirea sau numai loc de popas pentru numeroase specii de psri.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 45 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Ulterior s-au identificat noi bunuri de patrimoniu natural de interes judeean, care contribuie la dezvoltarea reelei de arii naturale protejate: Popina Blasova monument al naturii, situat n Balta Brilei, martor de eraziune hercinic; Lacul Blasova lac de meandru, situat n Balta Brilei; Lacul srat Movila Miresii, ca rezervaie ornitologic; Lacul Zton lac de meandru situat n Balta Brilei; Lacul Cineni, ca rezervaie ornitologic; Pdurea Viioara, ca rezervaie forestier, n suprafa de 1.693,6 ha. Pdurea reprezint o insul de stejar brumriu (Quercus pedunculiflora) i stejar pufos (Quercus pubescens) n plin step. n scopul compatibilitii legislaiei naionale privind protecia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul Romniei a adoptat noi acte normative pentru garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural. Hotrrea Guvernului nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, instituie regimul de arie natural protejat pentru urmtoarele arii: Balta Alb Amara Jirlu Insula Mic a Brilei Balta Ttaru Dunrea Veche Braul Mcin Ianca Plopu Srat Lunca Siretului Inferior Mxineni Prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1924 din 13 decembrie 2007, se instituie regimul de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia pentru ariile: Balta Alb Amara Jirlu Lacul Srat Cineni Balta Mic a Brilei Braul Mcin Valea Clmuiului Totodat Ordonana de Urgen nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, stabilete un regim difereniat de protecie, conservare i utilizare pentru categoriile de arii protejate menionate mai sus.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 46 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Managementul zonelor umede de importan internaional (Insula Mic a Brilei) se realizeaz n conformitate cu prevederile Conveniei privind conservarea zonelor umede de importan internaional, n special ca habitat al psrilor slbatice. Pentru ariile de protecie special avifaunistic i a siturilor de importan comunitar, managementul acestora va avea ca scop principal, readucerea ntr-o stare de conservare favorabil a speciilor de psri i a habitatelor specifice. n cazul rezervaiilor forestiere, managementul se face prin msuri active de gospodrire pentru a asigura meninerea habitatelor n vederea protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice. i. Depozitul de armasari de la Ramnicelu - unitatea destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa, ca resursa importanta in silvicultura Depozitul a fost infiintat in anul 1905, facand parte din domeniul regal al printului Sutu, fiind destinat initial cresterii bovinelor si a cailor de tractiune.Din 1945 pana in 1982, depozitul a apartinutul de fostul G.A.S care apoi a trecut in I.A.S. Din 1982 unitatea e destinata cresteriii si ameliorarii cailor de rasa apartinand de Regia Nationala de Crestere a Calului, care apoi s-a transformat in Societatea Nationala a Cailor de Rasa.

j. Existenta unor culturi reduse ca suprafata de vita de vie (pe o suprafa de cca 4500 ha) ; K. Prezinta unor suprafete de cultura legumicola ce se bazeaza pe culturi de tomatele, ardeiul, varza, ceapa i rdcinoasele, pepeni, istoric situate in lunca Dunarii si pe malul raului Buzau, apoi extinsa catre luncile raurilor Calmatui si Siret, pr solurile aluvionare si cernoziom.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 47 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Grdinile de legume n perioada interbelic erau amplasate n lunca Dunrii i pe malul rului Buzu de unde localnicii obineau venituri mari. Mai trziu cultura legumelor a fost practicat n localitile aflate n apropierea luncilor rurilor Clmui, Buzu i iret. ns primele bazine legumicole specializate au aprut n periada 1968 -1970 cnd au fost puse n funciune sistemele de irigaii i a fost posibil extinderea arealului dc cultur a legumelor, din zonele de lunc cu soluri aluviale i pe zonele nalte cu soluri de tip cernoziom, fiind ameliorate i tehnologiile de cultur. Apariia acestor bazine legumicole a dus la creterea produciei de legume fiind necesar i dezvoltarea unui sector de industrializare corespunztor. Astfel a aprut Fabrica de Conserve Zagna -Vdeni, reprezentativ pe plan naional, depozitele de la ntreprinderea de Legume-Fructe Brila i Furei, care prelucrau i depozitau importante cantiti de legume. Odat cu creterea suprafeelor cultivate cu legume i apariia fermelor specializate au aprut disponbiliti pentru export, legumele brilene fiind bine apreciate la export. Suprafata cultivata cu legume a crescut pana la 10.000 ha, pentru ca dup 1989 acestea s scad n mod constant de la an la an, ajungnd la nivelul anului 2001 la 3 000 ha. Dup anul 2001 s-a constatat de la an la an, o cretere timid a suprafeelor cultivate cu legume, pentru ca n anul 2005 suprafaa cultivat cu legume la nivelul judeului s ajung la 4.048 ha (fr pepeni). Scderea suprafeelor cultivate cu legume n judeul Brila dup anul 1989, se explic prin faptul c a disprut una din marile fabrici de conserve ale rii, fabrica de conserve Zagna Vdeni, disprnd n acest fel i sigurana desfacerii pentru o mare cantitate de legume, o alt cauz este si aceea c nfiinarea i ntreinerea culturilor legumicole este costisitoare i proprietarii de terenuri nu au resursele financiare necesare i un alt motiv deloc de neglijat este distrugerea sistemului de irigaii pe o mare parte din suprafaa judeului. Caracteristic legumiculturii de dup anul 1989 este faptul c se practic pe suprafee frmiate, cu aplicare unor tehnologii tradiionale care au drept consecin obinerea de producii mici i fr certitudinea desfacerii produciilor obinute. Sunt ns i exploataii legumicole mari care practic tehnologii performante i eficiente i care au drept consecin obinerea unor producii mari, competitive i din punct de vedere economic. In structura de culturi legumicole pondere au aceleai specii: tomate, ardei, ceap, varz i rdcinoase. l. Existenta in prezent in judet, a 84 ha solarii pentru producerea legumelor timpurii i 18,5 ha sere destinate producerii rsadurilor i a legumelor din ciclul II.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 48 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

PUNCTE SLABE a. Pierderea rolului major pe care il ocupa judetul in productia agricola la nivel national certificat prin ordine si medalii obtinute inainte de 1990 (pentru ocuparea locului I, la ndeplinirea principalilor indicatori ai produciei agricole, pentru produciile de porumb realizate de C.A.P. Ciocile, Roiori, Ianca i Filipeti, pentru produciile de orez, soia i struguri realizate de I.A.S. Stncua, I.A.S. Dudeti, C.A.P. Rmnicelu.) Acest lucru poate fi observat in tabelul de mai jos: SUPRAFAA CULTIVAT N PROFIL DE EXPLOATARE, CU PRINCIPALELE CULTURI2
Brila hectare
Suprafaa cultivat total Cereale Pentru boabe Gru i secar Orz i orzoaic Porumb Cartofi Sfecl de zahr Plante uleioase din care: Floarea soarelui Legume
2)

Anii 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

334131 315587 328108 334350 313849 1) 316953 1) 313766 1) 294258 1) 319588

212506 187108 214780 213234 168073 194851 178706 159517 180852

67733 68628 95234 87658 38508 53039 61341 52630 69016

25275 8841 21023 28140 7950 18106 16612 13545 20633

113983 107294 96810 96416 120143 120931 97578 89957 83934

1431 952 761 867 666 425 727 505 1130

3887 656 1286 648 1076 66 120 256

66157 97437 84167 88318 110179 97610 108322 110245 108285

52089 58993 65059 60839 80119 62342 66138 59185 61101

8830 6669 6178 7358 7530 8009 7592 7248 7301

Judeul Brila

Suprafaa total

Suprafaaa gricol

Analiza fondului funciar (2007): hectar e din care, pe categorii de folosin: Arabil 336077 343108 Puni 33171 33923 Fnee 380 74 Vii1) 10224 7624 Livezi2) 1420 1267

1995 2000
2

476576 476576

381272 385996

Informatii preluate din documentatia PATJ Braila.


STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 49 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

476576 476576 476576 476576 476576 476576 476576

388808 388435 388737 388446 388428 388100 387470

346092 345911 349299 349366 349515 349401 348899

33784 33472 33494 33372 33304 33144 33003

74 74 74 74 74 -

7593 7830 4856 4892 4805 4825 4817

1265 1148 1014 742 730 730 751

Nota: 1) Nu este inclus suprafaa grdinilor familiale, serelor i solariilor, culturilor intercalate i succesive. 2) Inclusiv suprafaa grdinilor familiale, serelor i solariilor, culturilor intercalate i succesive. b. Soluri cu fertilitate scazuta, concentrate in anumite zone ale judetului n zona nisipurilor de pe malul drept al Clmuiului se gsesc cernoziomurile levigate nisipoase i nisipurile slab solificate psamosolurile, reflectnd un proces incipient de pedogenez, ca urmare a fixrii recente a nisipurilor de dune. Profilul psamosolurilor se caracterizeaz printr-un orizont A nisipos sau nisipolutos, fr structur, dup care se trece la orizontul C, de regul nisipos. Proprietile fizice sunt bune, permeabilitatea foarte ridicat, dar formeaz rezerve mici de ap. De asemenea au coninut mic de humus, sub 0,8% i rezerve reduse de substane nutritive, astfel c fertilitatea lor este sczut, fiind evaluate ca slab productive. Se recomand a fi fixate prin plantaii forestiere, n masiv sau n benzi. Solurile aluviale sunt rspndite n lunca Dunrii (inclusiv Balta Brilei) a Siretului i a Buzului. Solurile aluviale se caracterizeaz printr-un stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviale depuse n timpul revrsrilor. Au un orizont A de 20-35 cm uneori mai dezvoltat, cu textur variat. Dup o tranziie de 20-30 cm, se trece la materialul parental C, n care adesea se recunoate stratificarea depozitului. Conin 2-5% humus i sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive. La fertilitatea lor contribuie i regimul hidric aflat sub influena apelor freatice din lunc. Pe aceste soluri se cultiv n bune condiii floarea soarelui, porumbul, legumele i zarzavaturile. Pentru folosirea n condiii optime a solurilor aluviale cea mai mare parte a luncilor din judeul Brila a fost scoas de sub influena inundaiilor prin ndiguire. Sub influena predominant a unui exces de umiditate de lung durat s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lcoviti i soluri gleice n diverse stadii de evoluie. Apa freatic se afl la adncimi mai mici de 1,5-2 m i este
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 50 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

slab mineralizat (0,5 1,5 g/l). Dei sunt bogate n humus, prezint proprieti fizice i biologice puin favorabile pentru plantele de cultur, fiind folosite de regul pentru puni. Gleizarea solurilor aluviale din Balta Brilei i lunca Siretului duce la reducerea drenajului pe vertical a apei i la stagnarea ei la suprafa n perioadele cu exces de umiditate. Pentru evitarea stagnrii apei i a mltinirii zonelor joase din lunc, s-a construit o reea de canale de drenaje. Solurile halomorfe reprezentate prin salonceacuri i soloneuri sunt rspndite insular n judeul Brila, ndeosebi n arealul crovurilor. Apa freatic este puternic mineralizat (10-30 g/l) i se afl la adncimi mici de 1,5-2 m. Solurile halomorfe au luat natere printr-un proces de acumulare de sruri, generat de evapotranspiraia intens a apei urcate capilar din stratul acvifer n sectoarele cu drenaj slab i n condiii de clim arid. Salonceacurile sunt cele mai rspndite soluri halomorfe din judeul Brila. Se gsesc pe suprafee mari n lunca Clmuiului ntre Ulmu i nsurei, aproape n toate depresiunile de tip crov, mai exact n jurul lacurilor srate i salmastre, n valea Ianca i n lunca Siretului ntre Gulianca i Mxineni. Solonceacurile se caracterizeaz printr-un proces de salinizare de lung durat, ceea ce a condus la acumularea unui procent ridicat de sruri (1-1,5%) care uneori formeaz o crust alb la suprafat. Srurile acumulate sunt uor solubile i aparin natriului n primul rnd, apoi calciului i magneziului. Din cauza coninutului ridicat n sruri, solonceacurile sunt folosite doar ca pajiti i acestea de slab calitate. Pentru redarea lor agriculturii este necesar realizarea unui drenaj al apelor freatice, pentru coborrea nivelului hidrostatic, pe de o parte, i splarea srurilor uor solubile din orizontul superior al solului, pe de alt parte. Soloneurile sunt mult mai restrnse n comparaie cu solonceacurile n jurul lacului Batogu, al localitilor Surdila Greci i Romanu. Acestea se caracterizeaz prin prezena n orizontul superior a unei cantiti reduse de sruri uor solubile, dar cu un coninut bogat (17-20%) de ioni de natriu schimbabili, fapt ce le confer o reacie puternic alcalin. Soloneurile reprezint un stadiu de desalinizare a solonceacurilor. Dei fertilitatea este sczut, ele totui sunt mai mult folosite pentru puni i uneori n agricultur, n comparaie cu solonceacurile. c. Poluarea solurilor a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura n judeul Brila exist zone critice din punct de vedere al deteriorrii solului. Exist areale largi cu restricii de ordin climatic (soluri cu exces de ap, soluri cu procese de
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 51 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

srturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eolian), totaliznd o suprafa de 179013 ha. Exist soluri degradate chimic i fizic datorit depozitrii deeurilor i a produselor petroliere i a deeurilor menajere din jurul oraelor. Localiti unde exist surse de nitrai din activitile agricole Comuna Teren Teren Sursa de NO3 la nivelul agricol arabil comunei Surse actuale Surse istorice 5356 4773 * Chiscani * Galbenu 7370 6996 6864 5574 * Movila Miresii ueti 5782 4950 * Traian 14883 14114 * 8772 7495 * Tudor 11904 11070 * Vladimirescu Vdeni 5309 4075 * Viani Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu n judeul Brila, 2007 Numrul diversificat al activitilor economice i sociale din judeul Brila, are ca rezultat producerea unei cantiti nsemnate de deeuri industriale i menajere. Expertizarea solurilor n jurul platformelor industriale i al depozitelor menajere relev faptul c solurile nu au fost contaminate cu substane poluante. Calitatea solului expertizat n jurul platformei industriale ale Chiscani (din cele trei puncte de prelevare, Albina, Chicani i Lacu Srat), nregistreaz valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinati. Reacia solului (pH-ul) se situeaz n domeniul neutru fiind un sol cu solubilitate i accesibilitate bun pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. Coninutul total de sruri solubile i de bicarbonai nu prezint depiri ale limitei admise. Valorile medii ale indicatorilor de impurificare se situeaz n limitele admise, fapt ce ncadreaz acest sol n categoria unui sol normal. Pentru solul expertizat n zona depozitului ecologic Tracon, mediile indicatorilor de mineralizare i impurificare se ncadreaz n limitele admise. Ph-ul este slab alcalin, iar coninutul total de sruri solubile i bicarbonai sub limitele admise. De asemenea coninutul de substan organic se ncadreaz n limitele unui sol nepoluat. Pentru solurile monitorizate n zonele de influen a depozitelor de deeuri menajere Baldovineti, Ianca i Furei, indicatorii de mineralizare i impurificare prezint valori medii care se ncadreaz n limitele admise. Solul din zona de influen a depozitului de reziduuri petroliere Oprieneti, nregistreaz valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinai.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 52 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Ph-ul se situeaz n domeniul neutru iar coninutul de sruri solubile nu prezint depiri ale valorilor admise, solul ncadrndu-se n categoria solurilor nesalinizate. De asemenea coninutul de produse petroliere a fost sub limita pragului de alert de 200 mg/Kg de sol. Factorii de poluare ai solurilor sunt prezentati in tabelul de mai jos : Poluarea solului (ha) n anul 2008, n judeul Brila
Ramura economic Industria Substana Industria Depozite Total Industria Industria Gospodria energiei Industria poluant Agricultura metalurgic deeuri jude electrice i extractiv chimic alimentar comunal feroas menajere termice

Cenu Deeuri 179,611 1,972 181,58 menajere Nmoluri Dejecii lamuri 1,33 15,254 17,47 Nmoluri de epurare Noroaie miniere Steril Zgur 5,6165 Note: 1 - suprafa utilizat pt. depozitarea deeurilor provenite din gospodrii comunale (deeuri menajere, dejecii animale); 2 - suprafa utilizat pentru depozitarea deeurilor menajere (depozite neconforme); 3 - depozite de reziduuri petroliere, ale S.C. PETROM S.A.; 4 - depozit reziduuri industriale (lam de caustizare), al S.C. Celhart-Donaris S.A. Brila; 5 - halda de zgur aparinnd SC Termoelectrica SA (Central Termic Ianca). Totodata folosirea excesiva a ierbicidelor, insecticidelor, fungicidelor si ingrasamintelor chimice a dus la pierderea partiala a calitatii terenurilor si le-au facut improprii (cel putin momentan) pentru agricultura biologica.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 53 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Localiti unde exist surse de nitrai din activitile agricole Comuna Teren Teren agricol arabil Sursa de NO3 la nivelul comunei Surse Surse istorice actuale * * * * * * * *

Chiscani 5356 4773 Galbenu 7370 6996 6864 5574 Movila Miresii 5782 4950 ueti 14883 14114 Traian 8772 7495 Tudor 11904 11070 Vladimirescu 5309 4075 Vdeni Viani Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu n judeul Brila, 2007 d. Scaderea suprafetelor de livezi si vii care sunt slab reprezentate la nivel judetean, desi climatul permite obtinerea de productii ridicate din specii cu necesitati ecologice conforme zonei ; Astfel avem numai 633 ha de livezi, intr-un spatiu care ofera conditii ideale de cultura pentru cais, piersic, cires si experimental Diospyros kaki, Ziziphus jujuba si mai putin de 700 ha de vii plantate cu vita de vie nobila. In aceste conditii productiile de struguri si fructe, la nivelul anului 2007 erau : Producia medie de struguri la hectar, n 2007 Kg//ha din care: proprietate Judeul Brila Total majoritar privat Vii pe rod total 3936 3936 Vii altoite pe rod 5249 5249 Vii hibride pe rod 3653 3653

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 54 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Producia total de fructe, n 2007 / tone Judeul Brila Total din care:proprietatemajoritar privat 1499 482 440 4 90 319 82 9 66 7

Fructe - total Prune Mere Pere Piersici i nectarine Ciree i viine Caise i zarzre Nuci Cpuni Alte fructe

1499 482 440 4 90 319 82 9 66 7

e. Procent scazut de soiuri de vita de vie competitive In momentul de fata mai sunt 700 ha de vita de vie din soiuri nobile in jud. Braila, in conditiile in care in 1989 existau 8 127 ha si se produceau vinuri medaliate in concursurile internationale Riesling-ul italian de Bertesti, Babeasca rosie de Insuratei, Feteasca alba de Movila Miresii sau Cabernet-ul rosu de Ciresu. Viile au fost distruse sistematic dupa punerea in practica a Legii 18/1991, privind retrocedarea proprietatii funciare, iar ultima situatie intocmita de Directia pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala arata ca in Braila mai exista 4 700 ha de amanajari viticole, din care 4 000 ha sunt soiuri hibride si 700 ha soiuri nobile. Din cele 700 ha 81 sunt administrate de persoane fizice iar restul de societati comerciale. f. Suprafete de pasuni insuficiente pentru dezvoltarea sectorului de cresterea animalelor in anumite zone (Frecatei, Dudesti, Galbenu, Gropeni, Marasu, Tichilesti, Traian, Vadeni, Viziru, Chiscani, Cazasu) In tabelul de mai jos pot fi observate suprafetele de pasune care sunt disproportionate in raport cu suprafetele de teren arabile in localitatile Frecatei, Dudesti, Galbenu, Gropeni, Marasu, Tichilesti, Traian, Vadeni, Viziru, Chiscani, Cazasu) ;

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 55 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Informatii despre vegetatie ( livezi, agricole si zona silvica)- hectare Nr. crt. UAT Terenuri Pasuni arabile 6.053 5.360 6.993 5.918 7.032 9.451 35.610 7.051 4.082 3.645 6.796 15.070 15.443 3.342 31.030 8.759 8.897 5.258 3.664 5.757 5.830 5.903 7.673 8.082 9.525 10.713 4.930 4.932 451 616 1.031 997 1.641 576 223 186 425 639 208 1.389 2.388 486 216 1.314 732 862 561 645 698 939 2.175 578 530 1.308 534 718 Vii Livezi Terenuri agricole total 1Bardand, 2Bertesti 3Bordei Verde 4Ciocile 5Ciresu 6Dudesti 7Frecatei 8Galbenu 9Gemenele 10Gradistea 11Gropeni 12Ianca 13Insuratei 14Jirlau 15Marasu 16Maxineni 17Mircea Voda 18Movila Miresii 19Racovita 20Ramnicelu 21Romanu 22Rosiori 23Salcia Tudor 24Scortaru Nou 25Silistea 26Stancuta 27S. Gaiseanca 28Sutesti 67 112 74 111 259 260 41 121 85 117 181 151 334 135 48 147 106 135 111 74 34 60 134 65 48 110 107 132 0 38 1 0 7 0 0 4 0 0 0 0 120 0 0 0 0 72 0 0 0 0 0 0 65 0 0 0 6.571 6.126 8.099 7.026 8.939 10.287 35.874 7.362 4.592 4.401 7.185 16.610 18.285 3.963 31.294 10.220 9.735 6.327 4.336 6.476 6.562 6.902 9.982 8.725 10.168 12.131 5.571 5.782 Paduri si alte terenuri forestiere 0 4.864 0 69 606 492 2.174 0 5 656 1.237 64 1.018 318 2.521 133 0 88 94 667 67 0 6 307 288 5.921 0 417

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 56 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

29Tichilesti 30Traian 31T.Vladimirescu 32Tufesti 33Ulmu 34Unirea 35Vadeni 36Victoria 37Visani 38Viziru 39Zavoaia 40Braila 41Chiscani 42Faurei 43Surdila Greci 44Cazasu Total

3.604 14.616 5.919 7.434 7.320 5.721 11.133 6.466 4.075 9.519 5.808 I 773 5.147 740 6.662 2.265 350.001

143 81 681 53 830 37 100 173 1.570 191 407 65 740 31 616 50 1.104 128 258 115 1.512 113 76 2 59 45 632 28 668 27 31 21 32.493 4.519

0 3.828 0 15.350 0 6.786 0 7.707 0 9.081 6 6.199 10 11.914 0 7.132 2 5.309 2 9.894 0 7.433 0 851 48 5.299 0 1.400 147 7.504 111 2.428 633 387.646

0 22 48 1 292 10 1.743 0 1.114 0 163 150 1.868 142 806 11 28.382

g. Nivelul scazut de trai care influenteaza dezvoltarea agriculturii si a silviculturii; h. Insuficienta specialistilor agricoli si silvici in relatie cu populatia locala ; La aceasta data, in urma restructurarilor realizate in Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a judetului Braila colectivul de specialisti care acordau consultanta a fost redus drastic. Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (DADR) Brila a concediat n aceast lun jumtate dintre salariai, majoritatea specialiti agricoli. Practic, n urma aplicrii unui program drastic de restructurare au fost desfiinate 36 de posturi din cele 67 pe care le avea, astfel nct direcia a mai rmas cu 31 de posturi. De menionat c majoritatea celor care au primit preavizul sunt funcionari publici ce ocupau posturi de consilieri, dar printre concediai se numr i personal contractual. De asemenea, aa cum susin agricultorii, un lucru bun a fost faptul c nu a fost desfiinat niciunul dintre cele 9 posturi n cadrul Unitii Fitosanitare.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 57 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

i. Lipsa unei strategii unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic j. Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor Participarea publicului este o componenta fundamentala a unei societati democratice. Publicul alege liderii comunitatii lor, influenteaza elaborarea legilor si politicile locale, este implicat in aplicarea si imbunatatirea legilor si joaca rol de control asupra deciziilor. Pe scurt, publicul conduce si informeaza autoritatile in fazele procesului decizional. Pentru acest motiv, cei care iau deciziile trebuie sa considere publicul o resursa, un supervizor al intereselor pe termen lung. Participarea este stimulata in parte de creerea de locuri de munca in proiectele de revitalizare a mediului economic prin alternative viabile durabile. De aceea este foarte importanta analiza ofertei economice alternative, durabile, pe care aceasta zona o prezinta, incepand cu potentialul agro-turistic, silvic, piscicol sau zootehnic (mai ales cresterea nimalelor prin metode ecologice, activitate care are mari sanse sa produca bunuri alimentare cu posibilitate de export). Implicarea unor grupuri tinta in actiunile colective initiate de un program ea poate avea trei forme diferite: fortata (politic, economic), remunerata si voluntara. Dupa Conventia de la Aarhus, din anul 1998, s-au trasat trei directii principale ale procesului de participare publica in politicile de mediu, trei componente diferite dar interconectate, care trebuie integrate, juridic si institutional, in orice societate democratica: accesul la informatie, accesul la luarea deciziilor si accesul la justitie. Formele de implicare a comunitatilor la luarea deciziilor se pot diferentia dupa multe criterii, cele mai importante fiind: eterogenitatea participantilor, importanta problemei abordate, gradul de implicare, influenta pe care o exercita acesti participanti in luarea deciziilor, statutul juridic al Grupului de Initiativa instituit, tipurile de parteneri asociati (organisme guvernamentale, organizatii non-guvernamentale si non-profit sau societati private), s.a. Sunt necesare cateva conditii pentru obtinerea sprijinului comunitatii locale in managementul comunitar, intre care: institutionalizarea grupurilor de interese, pentru cresterea puterii decizionale a cetatenilor; procesul de luarea deciziilor trebuie sa fie transparent si vizibil, pentru a evita implicarea unor interferente de ordin economic sau politic;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 58 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

asistarea tehnica si financiara a premiselor de asociere sau productie; echitate sociala si acces la justitie fara discriminari ; control si consiliere financiara ; educarea publicului ; cointeresarea economica.

k. Insuficienta prezenta a perdelelor de protectie si a padurilor in judet l. Concentrarea diversitatii faunei si florei numai in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala, cu pierderea celorlalte tipuri de ecosisteme locale In urma defrisarilor si a necesitatii plantarii de inlocuire s-a ajuns la dezechilibrarea amestecului de specii in cadrul fondului forestier si la o proportie foarte ridicata de salcie si plop :

Aceste modificari, odata cu disparitia anumitor zone din biocenoza locala au dus la restrangerea ecosistemelor specific locale la acele areale protejate, unde interventia a fost relativ controlata. m. Defrisarile au dus la perturbarea ecoclimatica si hidrologica (disparitia Baltaretului, a apelor de tip izvor, balta din fostele zone impadurite) n monografia Brila 600", editat la aniversarea a 600 de ani de atestare documentar a Brilei, la capitolul poziie geografic, este menionat Baltaretul.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 59 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Bltreul este un vnt sezonier care se formeaz n dup - amiezile foarte clduroase, vara. Este un vnt care aduce mari cantiti de ap preluate din evaporarea permanent din perimetrul Blii Brilei. Este un vnt benefic pentru agricultur, fiind fenomenul meteorologic care reface umiditatea solului n Brgan i Cmpul Brilei n perioada de secet", se arat n lucrarea menionat. Dup ce Insula Mare a Brilei a fost ndiguit, nemaifiind luciul de ap extins care s ntrein circuitul apei n natur, vntul a disprut, astfel c din cele trei vnturi de care se scria n manualele de geografie, au rmas doar Austrul i Crivul. Creterea fr precedent a nivelului fluviului a dus la inundarea unor vaste zone care de zeci de ani nu au mai fost sub ape, inclusiv cele 25.000 de ha ale Rezervaiei Naturale Balta Mic a Brilei.Specialitii pe probleme de mediu cred c apariia Bltreului ar putea fi epsodic, asa cum a fost in vara anului 2010. Nu s-a fcut o statistic sau o simulare computerizat care s confirme reapariia Bltreului. Speculativ vorbind ns, avnd n vedere faptul c trecem printr-o perioad cu fenomene meteo extreme i de multe ori inexplicabile, nu ar fi exclus ca fenomene considerate disprute de muli ani, s se manifeste din nou este daclaratia Agentiei pentru Protectia Mediului Braila. n. Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele decenii modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii productive i de suport a biodiversitii ; Biodiversitatea reprezint un rezervor genetic pentru generaiile viitoare i are rol n producerea oxigenului i absorbia dioxidului de carbon, precum i n asigurarea unor produse eseniale i a unor beneficii economice prin produse i servicii, inclusiv prin turism. Conservarea biodiversitii se poate asigura numai printr-un management durabil, care se materializeaz prin: - utilizarea resurselor naturale n limita capacitii de suport a sistemelor ecologice; - exploatarea resurselor fr periclitarea capacitii de refacere a acestora; - protejarea sistemelor ecologice/biologice naturale de importan sau periclitate (crearea de arii naturale protejate); - reconstrucia/reabilitarea ecologic a sistemelor ecologice degradate. Judeul Brila deine o mare varietate de ecosisteme terestre i acvatice (pduri specifice de lunc, pajiti, bli i lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 60 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele decenii modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii productive i de suport a biodiversitii. Principalii factori care au generat dezechilibre i discontinuiti n judeul Brila sunt reprezentai prin - Conversia terenurilorn scopul dezvoltrii urbane, industriale, agricole, turistice sau pentru transport; - Secareamultor ecosisteme acvatice; - Folosirea unor metode i tehnici agricole inadecvate (folosirea pesticidelor, punat intensiv, punat neorganizat, arderea miritilor, .a.). Consecinele majore asupra biodiversitii se regsesc ntr-o seam de modificri semnificative de ordin calitativ i cantitativ n structura i funcionarea ecosistemelor. o. Lipsa unor centre de informare deschise publicului larg asupra resurselor silvice p. Lipsa ghizilor calificati in zonele cu atractivitate ridicata. q. Nesustinerea tehnica si financiara a micilor producatori locali, atat in domeniul agricol, cat si al cresterii animalelor r. Nevalorificarea unitilor economice existente, care se ocup cu valorificarea i prelucrarea masei lemnoase dar folosesc materii prime provenite din afara teritoriului judeean. OPORTUNITATI a. Reconstructia ecologica a solurilor n noiembrie 2007 a intrat n vigoare HG 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate. Aceast hotrre stabilete cadrul legal pentru desfurarea activitilor de curare, remediere i/sau reconstrucie ecologic a zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate. Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului n urma analizei raportului geologic final de investigare i evaluare a polurii mediului geologic i, dup caz, a studiului evalurii de risc, lund n considerare urmtoarele: caracteristicile i funciile solului, ale formaiunilor geologice i ale apelor subterane; tipul i concentraia, gradul de risc pe care l prezint poluanii, organismele sau microorganismele nocive; distribuia poluanilor n mediul geologic;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 61 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

volumul solului poluat sau subsolului care necesit tratarea, localizarea, adncimea i accesibilitatea acestuia; obiectivele refacerii mediului geologic i intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora; raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic; destinaia terenului dup refacerea mediului geologic i posibilitatea utilizrii acestuia, avnd n vedere potenialul de dezvoltare al zonei sau folosina terenului preconizat pentru viitor.

Consiliul Judeean Brila a lansat licitaia privind atribuirea unui contract pe bani publici viznd executarea de lucrri de reconstrucie ecologic prin mpdurirea a 5 loturi de terenuri degradate n suprafa total de aproximativ 216,8 ha, valoarea total a lucrrilor este de circa 3,65 milioane lei fr TVA cu meniunea c finanarea este asigurat pe de o parte din Fondul pentru Mediu prin Programul de mbuntire a calitii mediului prin mpdurirea terenurilor agricole degradate, iar pe de alt parte din bugetele comunelor implicate n proiect, dar i din bugetul CJ Brila. Lucrrile la primul lot de 19,05 ha aflat pe raza comunei Brganul sunt estimate la o valoare de 330.605 lei (fr TVA), la lotul 2 - comuna Unirea, pentru o suprafa de 66,23 ha valoarea este de 1,21 milioane lei (fr TVA), iar la lotul 3 (comuna Zvoaia) suprafaa este de 25,60 ha, iar contractul este de 442.331 lei (fr TVA). n cazul lotului 4 reconstrucia ecologic forestier vizeaz o suprafa de 18,85 ha pe raza comunei Surdila Giseanca cu o valoare de 369.496 lei (fr TVA), iar la ultimul lot, i cel mai mare ca suprafa de altfel (87,09 ha), este vorba de terenuri pe raza comunei Mxineni, iar contractul este estimat la aproape 1,3 milioane lei (fr TVA). Per total, termenul pentru finalizarea lucrrilor este de 60 luni ncepnd de la data atribuirii contractului. In perioada 1 - 29 octombrie 2010, s-a desfurta sesiunea pentru depunerea proiectelor de finanare aferente Msurii 221 - "Prima mpdurire a terenurilor agricole". Pentru aceast sesiune va fi alocat suma de 50 milioane euro. Fondurile totale nerambursabile alocate acestei Msuri sunt de peste 269 de milioane de euro, contribuie public naional i comunitar, i vor putea fi utilizate pn n anul 2013. Implementarea msurii are ca scop mbuntirea condiiilor de mediu n spaiul rural prin folosirea i gospodrirea durabil a terenurilor agricole prin mpdurire. Msura este destinat prevenirii pagubelor produse de factorii naturali duntori, reducerii eroziunii solurilor, mbuntirii capacitii de retenie a apei, creterii calitii aerului, producerii de biomas, inclusiv mas lemnoas de calitate, prin meninerea sau, dup caz, creterea biodiversitii. Obiectivul specific al finanrii nerambursabile este creterea suprafeei de pdure cu rol de protecie a apei, solurilor, a pdurilor cu rol de protecie mpotriva factorilor naturali duntori, precum i de asigurare a funciilor recreative, pe baza rolului multifuncional al acesteia. Astfel, cu ajutorul acestei msuri se pot mpduri
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 62 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

toate terenurile agricole la nivelul ntregii ri, cu excepia pajitilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. De asemenea, se poate asigura i mpdurirea terenurile agricole din jurul oraelor, cu condiia respectrii cerinelor specifice ale acestei Msuri de finanare. Pot fi mpdurite i terenurile care conin soluri nisipoase i/sau mobile, terenurile din luncile rurilor i lunca Dunrii, dar i terenurile afectate de eroziune sau deertificare. De menionat c Brila se numr printre judeele care nregistreaz cele mai mari probleme din cauza deertificrii i deine cele mai mari suprafee unde se manifest aceste fenomene, soluia recomandat de specialiti fiind mpduririle. Caracteristicile principalelor specii forestiere eligibile pentru lucrrile de mpdurire a terenurilor degradate. Ele sunt: Salcmul, Gldia, Plopul Alb, Plopul Negru, Stejarul Brumriu, Stejarul Pufos, Ulmul de Cmp, Frasinul Comun, Mojdreanul, diveri arbuti etc. SALCAMUL - este una din speciile exotice ce s-a impus repede datorit calitilor sale: prindere uoar, cretere rapid, mare putere de lstrire i drajonare, o oarecare rusticitate i variata utilizare a lemnului (pentru foc, lucru n construcii etc). Nu-i convin solurile grele, compacte, bttorite dect dac, iniial, au fost mobilizate i ulterior se pstreaz aceast stare prin priri i instalare de subarboret. Nu suport inundaiile, nici de scurt durat, i nici regiunile lipsite de umiditate suficient; cum ar fi cele din step i o parte din silvostep. Fiind o specie de lumin i cu o utilizare extensiv a solului, se instaleaz pur. Plantarea se execut primvara n gropi, n urma plugului sau cu maina de plantat. Dup plantare se reteaz la un lat de palm mai sus de colet pentru a se prinde mai bine i mai viguros. n primul an se poate intercala cu o cultur agricol. Se identific dou situaii n care este indicat cultura salcmului: a. pe soluri evoluate-plane pe substrate loessoide cu levigare la peste 100 cm a carbonailor, cu o desime a puieilor la 1,5 X 2,0 metri (3300 buc/ha); b. pe soluri nisipoase fr coeziune i pe terenurile n pant cu nceput de eroziune din regiunile de cmpie, cu o desime a culturii de 2,0 X1,0 m (5000 buc/ha). GLADIA (rocovul) - are aceleai exigene climatice i edafice ca i salcmul; n plus, suport inundaiile. Se cultiv ca specie de ajutor n unele culturi pe terenurile umede din lunci joase i nalte, pe lcoviti salinizate, perdele forestiere de protecie a cmpului, pentru garduri vii i liziere de pdure. Avnd o cretere rapid, iar coronamentul mprtiat i rigid, gldia elimin prin biciuire toate speciile cu care se asociaz. Se planteaz n biogrupe mici sau n amestec cu specii de ajutor, avndu-se grija extragerii acesteia pn la vrsta de 10 ani. Altfel, ea va elimina toate speciile cu care a fost asociat.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 63 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Poze la toti copacii ULMUL DE CMP este o specie de diseminaie i de aceea nu constituie arborete pur, ci intr n compunerea pdurilor de amestec, din cmpie. Produce lemn de foarte bun calitate, crete repede (alturi de frasin, paltin i tei), iar ntre ulm i stejar e nevoie de interpunerea unui rnd de arbuti.

PLOPUL ALB este, alturi de salcie, principala specie din luncile apelor de cmpie. Spre deosebire de plopul euroamerican, se comport bine pe nisipurile srace, cu apa freatic la adncimi mai mari de 2,5 metri precum i pe soluri slab pn la puternic salinizate. Suport inundaiile de scurt durat i uscciunea din sol. Plantarea se execut toamna, dup cderea frunzelor, sau primvara; de timpuriu. n terenurile cu exces de ap are nevoie de un muuroi de pmnt nalt de 50 cm i cu diametrul de 1,5 metri (pentru a nu se asfixia rdcinile). Datorit creterii foarte rapide, ajunge la starea de masiv n 3 - 5 ani. STEJARUL BRUMRIU, tipic silvostepei din sudul rii, intr n componena leaurilor; nu este pretenios cu precipitaiile i suport bine cldura estival. Este specia principal de baz n refacerea arboretelor degradate i la mpdurirea terenurilor goale (9.000 puiei/ha); se cultiv grupat cu alte specii de ajutor i necesit o tehnologie/ngrijire aparte. FRASINUL COMUN se cultiv uor, crete repede i d un lemn de bun calitate. Particip amestecat intim cu tei i paltin, iar procentul de frasin introdus n plantaie nu trebuie s depeasc 10% din totalul puieilor.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 64 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

b. Existenta surselor de finanare a mpduririi terenurilor agricole degradate ; Administraia Fondului pentru Mediu lanseaz Programul de mbuntire a calitii mediului prin mpdurirea terenurilor agricole degradate. Solicitanii eligibili sunt: 1. composesorate care dein n proprietate terenuri agricole degradate; 2. urmtoarele persoane juridice care au n proprietate/administrare terenuri agricole degradate: uniti administrativ-teritoriale, conform Legii administraiei publice locale nr. 215/2001, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; asociaii de proprietari de terenuri, nfiinate n temeiul Ordonanei Guvernului nr. 26/2000cu privire la asociaii i fundaii, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 246/2005, cu modificrile ulterioare, cu excepia celor n care cel puin unul dintre asociai este constituit ca operator economic; uniti sau instituii de nvmnt; uniti de cult. Finanarea nerambursabil se acord n proporie de100% din cheltuielile eligibile ale unui proiect. Un solicitant poate depune n cadrul sesiunii de finanare un singur proiect, care poate viza unul sau mai multe perimetre de ameliorare, constituite pe terenuri degradate aflate n proprietatea sau n administrarea aceluiai solicitant. Finanarea se deruleaz prin intermediul inspectoratele teritoriale de regim silvic i de vntoare, care aurolul de: a) a analiza i de a aviza studiul de fezabilitate depus de ctre solicitant; b) a depune la sediul Administraiei Fondului pentru Mediudosarele de finanare primite din partea solicitanilor, n cadrul sesiunii de depunere; c) a informa solicitantul cu privire la aprobarea sau respingerea finanrii; d) a ncheia contractele de finanare nerambursabil cu Administraia Fondului pentru Mediu; e) a ntocmi documentaia de achiziie public, organizarea i derularea procedurii pentru atribuirea contractelor de servicii; f) a ncheia contractele de lucrri; g) a urmri realizarea lucrrilor contractate, de a recepiona lucrrile executate aferente fiecrei trageri, precum i de a raporta finalizarea investiiilor. Etapele premergtoare sesiunii de finanare sunt urmtoarele:
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 65 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

a) ntocmirea fiei perimetrului de ameliorare de ctre comisia de specialiti constituit pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare i aprobarea acesteia; b) ntocmirea studiului de fezabilitate de ctre persoane juridice atestate de ctre Comisia de atestare a persoanelor fizice i juridice care efectueaz proiectarea i/sau execut lucrri de mbuntiri funciare din domeniul silvic; c) depunerea studiului de fezabilitate la inspectoratul teritorial de regim silvic i de vntoare n raza cruia se afl terenul degradat. c. Finantarea infiintarii perdelelor de protectie prin programe europene d. Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860, cand ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, in principal, impadurirea in judetele Ialomita si Braila a unor terenuri apartinand domeniul public. In 1880 se realizeaza primele perdele de protectie in Ialomita, iar in 1884 a inceput sa se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantatii de salcam. In 10 ani, respectiv pana in 1895, s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri.Apoi pana in 1930 nu s-au mai realizat perdele de protectie decat cele create impotriva vanturilor dominate din jurul conacelor boieresti din Baragan, sau in jurul salaselor din Campia de Vest. Dupa dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 si 1933-1935, a existat o opinie unanima in favoarea perdelelor de protectie.In 1937 s-au plantat in Baragan 65 ha perdele de protectie pe islazuri si 25 ha pe loturile agricole.In 1938 s-a infiintat Statiunea Experimentala Silvica Baragan, pe o suprafata de 327,3 ha, avand ca obiect principal efecturea de experiente pentru protectia campului prin crearea de perdele de protectie. Prin reforma agricola din 1945 s-au mai creat in Romania 1100 ha de perdele de protectie, indeosebi in Ialomita, Buzau si Braila. Au existat in evidenta 9300 ha de perdele de protectie care au fost distruse incepand din anii 1970-1980 pentru a creste suprafata arabila a tarii si pentru a realiza agricultura socialista, dorita de Ceausescu. Astazi mai exista pe 1000 ha, respectiv 4-5% din nevoia campurilor agricole din Romania. Din cerecetarile efectuate, pana in prezent, sa observat ca pe terenurile unde avem perdele de protectie, in anii secetosi productia este mai mare cu 300% iar in anii normali cu 50%. Asta inseamna 6000 de kg/ha porumb, unde avem perdele de protectie, in loc de 2000 kg/ha porumb in anii secetosi sau 4500 kg/ha porumb in ani normali, pe terenuri fara.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 66 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

In perioada 1992-1994 s-au produse alte secete, iar organele de decizie au facut alte programe in care existau si cate un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protectia. Conform hartii facute de Lupe 7,3 milioane de hectare de teren din Romania , sunt afectate de climat uscat, ariditate, uscaciune si vanturi cu frecventa mare. Daca se vor scoate din cultura maxim 0,3% din suprafata agricola, rezulta ca este necesar sa realizam perdele forestiere de protectie pe 21 000 ha in intreaga tara. Anul 2011 va fi un an axat pe aceste prioritati, inclusiv prin implicarea Consiliului Judetean, Romsilva, Directia Agricola si Consultanta Agricola. Ca sa mai vorbim de avantajele oferite de APDRP, prin Masura 221 din cadrul PNDR. Masura care, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si , respectiv, Directia pentru Agricultura deja a fost transmisa la UAT si inginerii agronomi din judet pentru a ajunge la cunostinta celor interesanti. Plus ca respectiva masura se prezinta/dezbate si in cadru actualelor intalniri ale specialistilor OJPDRP Braila cu fermierii satelor. Scopul Masurii 221 vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenurilor agricole prin impadurire. Se doreste, astfel, cresterea suprafetei de padure, destinata: * prevenirii pagubelor produse de factori naturali daunatori * reducerii eroziunii solurilor * imbunatatirii capacitatii de retentie a apei * imbunatatirii calitatii aerului * producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate: conservarii biodiversitatii. Alocarea financiara si tipurile de sprijin acordate: pentru perioada 2007-2013 (peste 229.000.000 euro), din care pentru prima sesiune, 1-28 februarie 2011 - 50.000.000 euro; alocare totala, pentru 2011, in patru sesiuni - 200.000.000 euro (cate 50.000 euro/sesiune). Tipurile de sprijin financiar: * prima infiintare a plantatiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic: a) 70% din aceste costuri pentru infiintarea plantatiilor; pentru zona de campie - 1.900 euro/ha.; b) 80% din costurile standard pentru infiintarea plantatiilor in zonele defavorizate (LFA) si in siturile Natura 2000 * prima anuala pentru lucrarile de completari si intretinere a plantatiei pe o perioada de 5 ani: 1.336 euro/ha in zona de campie * prima anuala fixa (standard) ca si prima, pentru o perioada de 15 ani, incepand cu anul infiintarii plantatiei * pentru pierderea de venit ca urmare a impaduririi: 215 euro/ha/an pentru fermieri si 110 euro/ha/an pentru nonfermieri * cheltuieli cu intocmirea proiectului tehnic. Suma nu poate depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului, in limita plafoanelor: 70 euro/ha, pentru suprafete de pana la 50 ha; 50 euro/ha (intre 50 - 150 ha); 30 euro/ha (mai mult de 150 ha). Conditii de eligibilitate si cheltuieli eligibile :beneficiarii sunt solicitantii fondurilor nerambursabile: persoane fizice, inclusiv cele autorizate; persoane juridice, grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol. Atentie: acesti solicitanti nu trebuie sa faca obiectul altor
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 67 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

forme de sprijin prin FEGA sau FEADR pentru aceiasi suprafata de teren agricol si perioada de angajament. Clasificarea ca fermier necesita demonstrarea ca veniturile din agricultura insumeaza cel putin 25% din veniturile totale si ca timpul destinat muncii in agricultura reprezinta cel putin 25% din timpul de munca efectuat. Beneficiarii din categoria concesionarilor/arendatilor sunt eligibili pentru toate formele de suport daca proprietarul/proprietarii terenului in cauza sunt de acord cu impadurirea si cu mentinerea arboretului creat pe o perioada stabilita pe baza normelor tehnice in vigoare, care va fi cel putin egala cu varsta exploatabilitatii prevazuta in normele tehnice. Terenurile eligibile sunt cele agricole, din categoriile de folosinta: arabil, pasuni si fanete, livezi, vii sau alte culturi permanente prevazute prin lege, care au fost folosite in scopuri agricole pe parcursul ultimilor 2 ani. Impadurirea (in cadrul Masurii 221) necesita parcele de minimum 0,5 ha, iar raportul dintre distanta cea mai mare si cea mai mica a extremelor perimetrului acesteia va fi sub 5 (cu exceptia perdelelor forestiere). O alta conditie de respectat: solicitantul sa faca dovada detinerii terenului agricol eligibil pentru impadurire. Acesta trebuie sa fi fost declarat la APIA in ultimii 2 ani calendaristici si sa fi respectat in toata aceasta perioada si pe toata suprafata parcelelor propuse pentru impadurire Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC), prin emiterea de catre APIA a unei "Note de constatare". Dosarul Cererii de finantare parcurge urmatoarele etape: * verificarea conformitatii si a prezentei documentelor solicitate * evaluare-selctare: verificarea eligibilitatii si evaluarea proiectelor, finalizata cu selectia proiectelor depuse pe baza punctajelor obtinute in urma selectiei * notificarea beneficarilor proiectelor selectate in vederea contractarii * implementarea proiectului si plata in urma depunerii cererilor de plata. e. Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile f. Infiintarea de livezi cu ajutorul finantarii europene In localitatea Insuratei a fost infiintata o livada superintensiva cu depozit propriu, sistem de irigatie si imprejmuire. In urma exploatarii, productia este exportata in Turcia dupa cum urmeaza: cirese la prt de 2000 euro/tona; prune la pret 400-500 euro/tona. g. Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor i livezilor pe terenurile nisipoase i pe coastele degradate existente in judet. h. Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie biologica si ecologica, care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaii bazate pe utilizarea produselor locale i biologice, ce poate fi folosita ca resursa a judetului; i. Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 68 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

j. Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala, avand in vedere existenta in present a unei varietati restranse ; Aa cum precizeaz tratatul realizat n anii 1975-1977, sub ngrijirea Centrului de ndrumare a Creaiei Populare i a Micrii Artistice de Mas - Studii de etnografie i folclor n zona Briliei -'Ocupaiile principale specifice Cmpiei Brilei au fost, n egal msur, creterea animalelor i agricultur, apoi creterea albinelor, a viermilor de mtase, a plantelor textile: cnepa i inul, pescuitul (...)' Deci in momentul de fata productia locala s-ar putea reorienta catre apicultura, sericicultura, cresterea ovinelor, obtinerea de produse cu traditie, cum ar fii telemeaua de Braila. Dintre toate sortimentele de brnzeturi care se fabric n ara noastr, brnza telemea este cea mai rspndit, apreciat i cutat de consumatori. Aceast brnz, obinut din lapte de oaie, este cunoscut i sub numele de brnz alb sau brnz de Brila. La nceput brnza telemea se prepara numai n regiunea de cmpie din lapte de oaie, avnd un caracter meteugresc. Odat cu trecerea la producia industrial a brnzeturilor, s-a trecut i la fabricarea brnzei telemea din lapte de vac. Este de menionat c, n ara noastr, fabricarea brnzei telemea din lapte de vac a nceput n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, iar la scar industrial dup anul 1960. Deci este oportuna reintroducerea unei denumiri de origine, care fiind fabricata din laptele produs de ovinele pascute in anumite biotopuri are cu siguranta un caracter aparte. k. Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare; l. Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic, silvic, piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative, durabile prin metode ecologice ; m. Posibilitatea, cu costuri reduse, de amenajare de locuri pentru cuibrit i cretere pentru faun ; n. Cresterea veniturilor prin vanatoare si pescuit; In judetul Braila exista numeroase specii care se preteaza exploatarii rationale prin vanat si pescuit: Cele 12 fonduri de vanatoare apartinand Directiei Silvice Braila sunt populate cu efective de mistret , caprior, iepure, fazan, potarnichi, specii de pasaj si balta .In derularea actiunilor de vanatoare,Directia Silvica asigura personal specializat pentru acestea, la cerere asigurandu-se si alte servicii. Pentru a putea a vana este necesar sa posedati documente specifice atat pentru vanatori romani cat si pentru vanatori straini, actiunile desfasurandu-se in baza de solicitare scrisa. Romania este parte a conventiilor de la Berna si Washington si
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 69 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

incorcondanta cu prevederile acestora limiteaza metodele de vanatoare la cele selective, cu un impact cat mai mic asupra populatiilor de vanat.Preturile practicate pentru actiunile de vanatoare sunt cele stabilite la nivel national in baza Deciziei 135/2006 a RNP ROMSILVA Bucuresti.Cele mai bune rezultate si satisfactii ale actiunilor vanatoresti sunt date de abundenta vanatului mic (pasari de pasaj si de balta) dar si de vanatul mic autohton , respective iepure si fazan, specii care abunda in fondurile de vanatoare pe care le gestionam. Sumele obtinute din aceasta activitate variaza in functie de sezon si solicitari (100000-120000 euro), 80 % reprezentand export vanat viu ( iepure brun european).Anual ,la inceperea sezonului de vanatoare la iepure D.S. Braila organizeaza pentru cei interesati licitatie anuala pentru exportul iepurilor vii. Speciile care pot fi vanate controlat in jud. Braila, avand in vedere pastrarea unui echilibru ecologic sunt urmatoarele:

Capriorul Perioada de vanatoare mascul - 15 mai15 oct. Perioada de vanatoare femel - 1 sept.15 feb.

Mistretul Perioada de vanatoare - 1 aug. - 31 ian

Iepurele de Camp Perioada de vanatoare - 1 nov.31 ian

Vulpea Perioada de vanatoare - Tot anul

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 70 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Sacalul Perioada de vanatoare - Tot anul

Dihorul Perioada de vanatoare - 15 sept.31 mart

Nevastuica Perioada de vanatoare - 15 sept.31 mart

Bizamul Perioada de vanatoare - 1 sep15 apr

Fazanul Comun Perioada de vanatoare - 1 oct28 feb

Potarniche Perioada de vanatoare - 15 sep31 dec

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 71 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Rata Salbatica Perioada de vanatoare - 1 sep - 28 feb

Sitarul Perioada de vanatoare - 15 sep15 apr

Becatina comuna Perioada de vanatoare - 1 sep28 feb

Garlita Perioada de vanatoare - 15 aug28 feb

Gasca Salbatica Perioada de vanatoare - 15 aug28 feb

Turturica Perioada de vanatoare - 15 aug28 feb

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 72 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Porumbel Salbatic Perioada de vanatoare - 15 aug28 sep

Prepelita Perioada de vanatoare - 15 aug31 dec

Gugustiucul Perioada de vanatoare - 15 aug28 feb

Graurul Perioada de vanatoare - 1 sep28 feb

Speciile care pot fii pescuite controlat in jud. Braila, avand in vedere pastrarea unui echilibru ecologic sunt urmatoarele:

cega (Acipenser ruthenus)

pstrvul de mare (Salmo trutta labrax

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 73 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

scrumbia (Alosa pontica i Alosa caspia nordmanii)

cleanul (Leuciscus cephallus)

lin (Tinca tinca) caracuda (Carassius carassius)

morunaul (Vimba vimba) fusar (Aspro streber)

somnul (Silurus glanis), care se reproduce n Dunre

crapul (Cyprinus carpio)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 74 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

mihalt (Lotta lotta)

lostrita (Hucho hucho)

pltica (Abramis brama) babuca (Rutilus rutilus carpathorossicus)

caras (Carassius auratus gibelio)

avatul (Aspius aspius)

alul (Stizostedion lucioperca), care se reproduce n lacurile de lunc

tipar chiscar (Misgurnus Fossilis)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 75 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

tiuca (Esox lucius)

obleul (Alburnus alburnus)

rosioara (Scardinus erythrorhtalamus)

ghiborul (Acerina cernua)

o. Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate Ministerul Mediului i Pdurilor lanseaza sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea n administrare, respectiv custodie a ariilor naturale protejate de interes naional i comunitar. Toate ariile naturale protejate din judeul Brila care figureaz pe lista ariilor ce vor fi atribuite n aceast sesiune, vor fi atribuite n custodie. Acestea au fost in 2010 Nr. crt. Denumirea ariei Mxineni Ianca - Plopu - Srat Balta Ttaru Balta Alb-AmaraJirlu-Lacul Srat Cineni Valea Clmuiului Braul Mcin Codul ariei ROSPA0077 ROSPA0048 ROSPA0006 ROSCI0005 ROSCI0259 ROSCI0012 Arii care se suprapun Balta Alb-Amara-Jirlu Balta Alb Balta Amara Lacul Jirlu Trup Viani Dunrea Veche - Braul Mcin Codul ariilor care se suprapun ROSPA0004 2.271. 2.272. 2.260. ROSPA0040

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 76 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Atribuiile ageniilor pentru protecia mediului n domeniul biodiversitii supraveghere stare de conservare a habitatelor i speciilor ce constituie obiectul proteciei n ariile naturale protejate; integrarea aspectelor de biodiversitate n emiterea actelor de reglementare din punct de vedere al proteciei mediului; autorizarea activitilor de recoltare/capturare, achiziie i comercializare a exemplarelor aparinnd speciilor slbatice; supravegherea strii de conservare a speciilor slbatice din afara ariilor naturale protejate i a speciilor slbatice deinute n captivitate n uniti permanente (grdini zoologice, acvarii publice, centre de reabilitare); educaie ecologic i informare public n domeniul conservrii biodiversitii. Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural. Criteriile fundamentale ale dezvoltrii durabile sunt: Meninerea n totalitate a calitii vieii; Meninerea unui acces continuu la resursele naturale; Evitarea deteriorrilor permanente asupra mediului nconjurtor. Educarea si pregatirea tuturor cetatenilor consituie baza indispensabila si fundamentala care trebuie sa nsoteasca toate politicile publice care au legatura cu ecologia si dezvoltarea durabila. Fiecare cetatean sau organizatie trebuie sa constientizeze ca dezvoltarea durabila reprezinta singura cale pe care omenirea trebuie sa o respecte pentru a avea asigurat un viitor. p. Generarea de locuri de munca, implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic; q. Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism; La acest moment exista o suma de cladiri aflate in patrimonial silvic al judetului Braila care ar putea fi folosite pentru a genera un flux de turisti, oferindu-le cazare in apropierea surselor de interes. Astfel sunt cabanele Egreta si Viisoara: Cabana Egreta - este amplasata in partea sudica a Insulei Micii a Brailei, pe raza ocolului silvic Braila in UP VIII Dobrele ua 12, intr-o zona de libera inundatie a fluviului Dunarea.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 77 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Cabana Egreta a fost construita in perioada 1987-1990 si a avut drept scop destinatia de gazda a cuplului dictatorial la vanatorile de pasari de pasaj. In perioada 1990 -2004 cabana a asigurat pensiunea completa a vanatorilor straini (italieni) la vanat de balta si pasaj. Odata cu infiintarea Parcului Natural "Balta Mica a Brailei", vanatorile au fost interzise si odata cu ele si turistii veniti in aceasta zona s-au imputinat considerabil. Incepand cu oprirea vanatorilor degradarea cabanei a continuat pana in ziua de astazi. Punctele de atractie ale cabanei le reprezinta cadrul natural deosebit de pitoresc reprezentat de peisajul de balta, cu lunci si ostroave inundabile, cu lacuri, stuf si papura, cu o flora deosebit de atragatoare (nuferi), si cu o bogata fauna. Totodata multitudinea de specii de pasari indigene sau de pasaj creeaza un cadrul minunat. De mentionat ca zona in care este situata cabana Egreta este izolata de restul comunitatilor umane, turistii putand vedea aici un cadrul natural foarte putin alterat antropic. Posibilitatile de agreement le reprezinta plimbarile in cadrul natural, pescuitul, drumetiile cu barca, descoperirea specificului activitatilor de balta. Cabana a fost finalizata in anul 1990 si nu a suferit modificari ulterioare notabile, in afara lucrarilor de intretinere executate anual. Cabana este situata la aproximativ 10 km in aval de podul Giurgeni - Vadul Oi , de pe drumul national DN 2A (E60). O alta modalitate de acces este pe drumul judetean Braila - Marasu, pe o distanta de 60 km si 9 km drum de pamant. Cabana este considerata cabana de vanatoare. Serviciile ce pot fi dezvoltate de aceasta cabana sunt: cazare, masa (specialitati de balta), pescuit, plimbari cu barca, echitatie. Cabana Viisoara - este amplasata in partea sud-est a judetului Braila, in trupul de padure Viisoara, U.P. VI. , u.a. 32 C2. A fost construita 1970, avand ca destinatie ,,Popas de vanatoare". Ca puncte de atractie : ,,padurea de stejar" brumariu in care este situata cabana si respectiv ,,vanatoarea" , fiind amplasata pe fondul de vanatoare. Cabana poate fii folosita pentru activitati de agroturism si respectiv vanatoare

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 78 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Cabana are fundatie de beton, structura de rezistenta din grinzi de beton armat, zidarie caramida la peretii exteriori si interiori, pardoseli din parchet si mozaic, sarpanta din material lemnos, invelitoare din tabla zincata (executata in anul 1996), grupuri sanitare, instalatie electrica racordata la reteaua electrica exterioara, tamplariile exterioare sunt din lemn, finisajele interioare din spoieli din lapte de var, incalzirea interioara cu sobe din teracota cu combustbil solid. Cabana are parter si etaj , utilitatile exterioare constand intr-o fantana din tuburi de beton si instalatie de scos apa cu adincime de 12 m si fosa septica din beton armat. Cabana este situata la 6 km de drumul national DN 21 accesul la cabana facandu-se pe un drum de piatra. r. Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali ; s. Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific; t. Nevalorificarea finantarilor europene si a programelor de investiii majore care includ numeroase oportuniti pentru valorificarea patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol; u. Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) ; v. Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii ; Silvicultura produce si alte resurse decat cele legate de exploatarea lemnului, produse care sunt prea putin exploatate, putand genera venituri importante.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 79 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Astfel se pot recolta urmatoarele: 1. fructele de padure :

Afine (Vaccinium myrtillus)

Catina alba (Hippophae rhamnoides)

Macese (Rosa canina)

Merisoare (Vaccinium vitis-idea)

Mure (Rhubus myrthus)

Paducel (Crataegus monogyna)

Zmeura (Rhubus idaea) 2. ciupercile comestibile :

Galbiori (Cantharellus cibarius)

Ghebe (Armillaria mellea)

Hribi (Boletus edulis)

Zbrciogi (Morchella spongiola)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 80 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

3. lastarii tineri din speciile lemnoase care se pot impleti (rachita, salcie) ; 4. semintele si puietii forestieri :datorita experientei profesionale a specialistilor ei, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva este cu siguranta autoritatea nationala in materie de producere si selectionare a semintelor si puietilor forestieri. Rezervatiile de seminte forestiere, plantajele de seminte si pepinierele silvice produc anual material reproductiv forestier de cea mai buna calitate. Semintele si puietii forestieri produsi sunt insotiti de certificate de origine, care atesta provenienta lor genetica si garanteaza succesul utilizarii lor in regenerarea padurilor, crearea si intretinerea parcurilor si a gradinilor. Alaturi de speciile forestiere specifice, RNP - Romsilva produce si puieti din specii ornamentale.

5. mierea de albine ; 6. plante medicinale. Z. Utilizarea mediului natural imediat prin educaie ecologic ; X. Managementul eficient al surselor de energie, ap i deeuri. Y. Introducerea de plantatii controlate din anumite esente de vegetatie, care prin cresterea rapida si valoare energetica ridicata sa protejeze padurile judetului de presiunea necesitatilor locale de combustibil (Salix viminalis, Salix schwerinii, Salix dasyclados, Salix triandra, Robinia pseudoacacia, etc) . Cultivarea speciilor de salcie in scopuri energetice este posibila si se pot accesa fonduri europene .

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 81 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Salcia energetic este o planta cu crestere rapida (ca. 3 3,5 cm/zi), aducand in primul an 4 6 lastari si ajungand la 2 3 m inaltime.Intretinerea culturii este foarte simpla, o buna parte a lucrarilor fiind executata inainte si la inceputul vegetatiei: aratura adanc, dezinfectarea solului, plantarea si combaterea mecanica a buruienilor. In continuare, salcia creste foarte repede, in anul al doilea tufele aducand 10 25 de lastari, dintre care cca. jumatate ating inaltimea de 6 7 m si diametrul de pana la 5 6 cm.Tipuri de clone: Tora (EU 627), Tordis (EU 9288), Sven (EU 11635), Inger (EU 11 653),Jarr (EU 0626). Planta dispune de o putere calorica ridicata: ca. 18.000 19.000 kJ/kg. Pe langa caracteristicile de mai sus, cultivarea salciei energetice prezinta o serie de avantaje care justifica raspandirea ei pe scar larga in tarile UE si datorita carora de cativa ani a fost nominalizata ca planta energetica subventionata: - valorifica foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile. Avand capacitate mare de evapotranspiratie (ca. 15 20 l / m2) se utilizeaza cu succes la decantarea apei menajere (in jurul statiilor de epurare); - datorita continutului ridicat de acid salicilic, salcia tocata nu necesita depozitare inchisa. In cateva luni continutul de apa al tocaturii scade la 14 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei fara uscare artificiala.; - recoltarea culturii se realizeaza cu masini de agricultura obisnuite (combina, tractor, remorca) si in lunile de iarna (noiembrie martie, dupa caderea frunzelor) asigurand astfel o mai buna exploatare a parcului de masini si a fortei de munca; - raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie, dar totodata protejeaza padurile si de defrisarea continua cauzata de goana dupa lemne de foc ieftine.; - energie regenerabila! Perioada de viata a unei plantatii este de ca. 25 30 de ani, care, incepand de la anul al doilea, in afara de recoltare, nu necesit nici o alta interventie. (Optional aplicarea ingrasamintelor chimice pentru a obtine recolte mai mari) - experientele de pana acum confirma o productie medie de ca. 40 t/ha, aceasta valoare osciland in functie de tipul solului si regimul de apa. In afara de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaza cu succes in urmatoarele domenii: materie prima pentru celuloza; industria farmaceutica (aspirina); materie prim pentru alcool metilic; industria hartiei; industria de mobila si lemne de constructii; constructii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor) Infiintarea plantatiei de salcie energetica nu reprezinta o investitie mica, insa incepand de la al doilea an, banii investiti se recupereaza rapid. Este important de mentionat ca in tarile UE diferitele soiuri de salcie energetica sunt culturi subventionate.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 82 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Subventiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de infiintare ale plantatiilor, subventii anuale, subventii mixte etc.) In 2008, cultura salciei energetice din Romania a intrat in programul de subventionare. y. Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix spp., Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis. W. Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic, mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila. AMENINTARI: a. Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice, prezenta vanturilor dominante, defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie) n judetul Braila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic n sens negativ, avnd ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora. Terenurile degradate din judetul Braila reprezinta 33,57% din suprafata judetului. Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentalul productiv redus, se regasesc n urmatoarele grupari de soluri: - Soluri saraturate sau afectate de saraturare: 65.183 ha .Procesele de saraturare pe cernozomuri si soluri aluviale sunt de origine antropica (secundara) si au aparut n conditiile indiguirii si neaplicarii lucrarilor ameliorative pe lunci si n conditiile pierderilor de apa din amenajarile de irigatie, ridicarii pnzei freatice si neaplicarii tehnologiilor ameliorative corespunzatoare. - Soluri afectate de compactare: 75.000 ha.n lunca aceste soluri sunt frecvente, ocupnd peste 50.000 ha. S-au format datorita configuratiei litologice favorabile (prezenta cu preponderenta a fractiunilor fine n stratul arabil) ct si prin efectuarea lucrarilor agricole n conditii de umiditate ridicata, toamna tarziu. n cmpie procesele de compactare afecteaza peste 25.000 ha fiind localizate frecvent la adncimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorndu-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate. - Soluri afectate de eroziune eoliana: 19.830 ha Sunt soluri nisipoase situate majoritatea n campia Calmatuiului si pe terasele rului Buzau. Datorita texturii grosiere, a fertilitatii reduse si a vegetatiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflatiei, reclamnd interventii de fixare si aplicarea unui sistem de agricultura ameliorativa specifica. Dupa anul 1991, odata cu
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 83 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolateale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflatie pe aceste soluri s-a accentuat. Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, nsa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle nlatura copacii care sustin solul fertil de pamant. Suprapasunarea pasunilor dezgoleste pamntul de iarba. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care mentin calitatea solurilor. Pentru a opri raspndirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura si pasunat trebuie sa devina sanatoasa n raport cu mediul, acceptabila social, rationala si fezabila economic. b. Prezenta unui regim termic excesiv si persisitent care conduce la descresterea umiditatii relative, importante pentru pastrarea unui ecosistem sanatos c. Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase, degradate sau saraturile) Judeul Brila se nscrie n peisajul geografic al Romniei prin fenomene de uscciune i secet, care sunt tipice pentru climatul temperat-continental. Aceste fenomene sunt deosebit de complexe, la declanarea crora concur mai muli factori cum sunt: dinamica atmosferei, particularitile suprafeei active, caracteristicile fizice ale planetei, influena antropic etc. Dintre toi aceti factori, rolul predominant l dein factorii dinamici i anume influena anticiclonilor materializat n predominarea timpul senin, a insolaiei, n diminuarea precipitaiilor sau chiar absena lor total cel puin 15 zile consecutiv. Dat fiind importana lor ecologic, aceste fenomene au fost abordate n lucrarea de fa cu ajutorul indicelui de ariditate Emmanuelle de Martonne. Indicele de ariditate a fost calculat pentru valorile medii anuale pe o perioad de 90 ani (1901-1990) prin formula: Ia = P/T + 10 n care Ia = indicele de ariditate, P = cantitatea medie multianual de precipitaii, T = temperatura medie multianual i 10 un coeficient utilizat pentru a nu obine valori negative. Cu ct indicele este mai mic, cu att gradul de continentalism este mai mare. Cele mai mici valori ale acestuia (< 22) sunt caracteristice zonei de maxim ariditate de la periferia estic a Brganului, Blii Brilei i Cmpiei Siretului Inferior, care corespunde celor mai mici cantiti anuale de precipitaii (< 450 mm/an). Urmeaz apoi, jumtatea vestic a Brganului, ca i o parte din Cmpia Buzu - Siret cu valori ai indicelui de ariditate de 22-24. n ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-a observat o tendin de nclzire global a climei, fapt care se repercuteaz i asupra valorilor indicelui de ariditate
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 84 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Emmanuelle de Mantonne. Se constat astfel c izolinia de 22 care delimita partea estic a Brganului, a suferit o translaie de la est la vest spre interiorul Cmpiei Romne, situndu-se spre periferia vestic a Brganului, n locul izoliniei de 24, iar aceasta s-a mutat mai la vest spre zona de pdure. Din cele prezentate se deduce c fenomenele de uscciune i secet cele mai frecvente, mai intense i cu durat mai mare se remarc n zonele cu cele mai mici valori ale indicelui de ariditate, n primul rnd, n jumtatea estic a Brganului i pe cea mai mare parte a Cmpiei Buzu-Siret. Cauzele sunt legate de: continentalizarea aerului pe msur ce se reduc influenele oceanice de la vest la est i cresc influenele de ariditate n acelai sens, de creterea insolaiei (datorit latitudinii sudice) de descendena aerului deasupra Blii Brilei care provoac destrmarea formaiunilor noroase i reducerea cantitii de precipitaii etc. d. Degradarea solurilor destinate agriculturii prin eroziune, salinizare, desertificare Brila e n pericol, cu precdere pe dou zone sensibile, respectiv pe cele 68.000 ha de soluri srturate, grupate n Lunca Inferioar a Siretului, Lunca Dunrii, Lunca Clmuiului, Valea Iencii i n jurul lacurilor srate din jude i pe cele circa 40.000 ha acoperite cu soluri nisipoase. Din cele 40.000 ha, mai mult de jumtate, mai precis 24.000 ha sunt nisipuri zburtoare, concentrate n dou zone: Berteti - Spiru Haret - nsurei - Zvoaia - Ulmu - Jugureanu - Cireu i Rmnicelu - Movila Miresii Gemenele. e. Deteriorarea solului prin excesul de amendamente (ingrasaminte, ierbicide, fungicide), din agricultura f. Reactia ecofiziologica a plantelor de camp si horticole, in conditiile de stres cauzat de fenomenul secetei (atmosferice, pedologice sau mixte) g. Lipsa unei biosecuritati a productiei agricole Deoarece productia agricola este una din coordonatele majore economice ale judetului Braila si-au facut aparitia ofertele de seminte pentru plante modificate genetic. De exemplu porumbul modificat genetic a fost cultivat in anul 2010, pe o suprafata de 92 hectare, potrivit bilantului pe anul trecut intocmit de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila Conform legislatiei in vigoare, producatorii agricoli au depus sapte cereri pentru eliberarea autorizatiei de cultivare a plantelor modificate genetic, respectiv porumb MON 810. Directia pentru Agricultura Braila a eliberat autorizatii pentru o suprafata totala de 92,9932 hectare, din care 1,99 hectare
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 85 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

culturi pentru testare, se arata in bilantul DADR. MON 810 este o varietate de porumb dezvoltata de catre Compania Monsanto si comercializat cu numele YieldGard. Contine o gena de la bacteria Bacillus thuringiensis care exprima o toxina (Bt) otravitoare pentru unele insecte.Unele studii care arata ca insectele pot dobandi rezistenta la toxina Bt, aflat in constructul genetic al porumbului modificat genetic, un alt argument fiind ca aceasta toxina ar fi daunatoare solului. Desi MON 810 a fost aprobat initial de UE in 1998, sapte tari Austria, Ungaria, Grecia, Franta, Luxembourg si mai recent Germania si Bulgaria au decis ca nu vor permite cultivarea acestuia pe teritoriul lor. In anul 2010, s-a admis cultivarea plantelor modificate genetic, exceptie facnd soia, care ramne o cultura interzisa pe intreg teritoriul UE, la livrarea productiei cultivatorii fiind obligati sa mentioneze clar pe documentele care insotesc marfa si pe etichete ca produsul este modificat genetic, precum si codul unic de identificare al organismului modificat genetic, in conformitate cu prevederile legale. Deoarece nu exista o suficienta experienta vis-a-vis de modul in care consumul plantelor modificate genetic influenteaza organismul uman, oportunitatea productiei de astfel de plante este situata sub semnul intrebarii. h. Extinderea fenomenului de saraturare si desertificare prin incorecta folosire a sistemelor de irigatii Irigatiile excesive realizate in judetul Braila in anii 70-80 au dus la saraturarea unor suprafete mari de teren, care prin lipsa vegetatiei precede fenomenul desertificarii. i. Intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini Un exemplu il poate constitui efortul de a pastra Insula Mare a Brailei pentru scopuri agricole, prin eliminarea stufului. Stuful care a invadat altadata terenurile indiguite din baltile Dunarii a fost starpit in parte cu pretul unor costuri enorme. Cele mai mari firme producatoare de pesticide din lume au participat la actiunea de distrugere a stufarisurilor, livrand Romaniei substante chimice pe cat de eficiente, pe atat de costisitoare. In lipsa tratamentelor chimice, suprafetele infestate cu stuff pot creste cu 4.0005.000 hectare pe an. Taierea tulpinilor de la baza solului abia ca ii face bine stufarisului. Rizomii ingropati in sol cresc mai puternici, se intind pe suprafete tot mai mari si primavara scot la suprafata milioane de tulpini in locul celor taiate. Toamna, samanta este luata de vant si imprastiata pe camp. In locul culturilor semanate in toamna, specialistii din Insula Mare a Brailei se trezesc cu adevarate paduri de stuf si trestie. Pentru distrugerea lor, asa cum aprecia inginerul Aurel Hada, director executiv al S.C.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 86 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Trei Brazi, este nevoie de cel putin 3 milioane de euro, cat estimeaza specialistii costul tratamentelor ce se cer efectuate aici. Fara aceste tratamente, in cativa ani, Insula ar fi in intregime ocupata de stuf, ceea ce dovedeste dezechilibrarea unui ecosistem prin interventia antropica. j. Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic k. Pericolul inudatiilor care afecteaza judetul la momentul precipitatiilor in cantitati ridicate l. Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic Aceasta tendinta se datoreaza in special gradului de saracie al populatiei din mediul rural care datorita lipsei mijloacelor de trai pune presiune asupra mediului inconjurator, prin tendinta de valorificare a oricarei posibilitati de dobandire de foloase. m. Introducerea accidentala a speciilor invadante n. Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitive o. Modificari naturale (inundatii) i artificiale (pentru activiti piscicole) ale compoziiei apei p. Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor q. Colectarea lemnelor de foc in mod arbitrar pentru satisfacerea nevoilor locale In lipsa unor surse sustenabile si economic rentabile de combustibil lemnos, populatia cu venituri scazute aflata in mediu rural isi satisface nevoile prin colectarea frauduloasa din fondul forestier a materialului lemnos, ceea ce duce la degradarea padurilor si a perdelelor de protectie. r. Vecintatea / concurena judeelor cu potenial turistic bine dezvoltat i valorificat

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 87 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

PERICOLE: a. Interventia puternica prin taieri necontrolate si defrisare, in domeniul silvic la presiunea factorului antropic, mai ales in zonele cu valoare ridicata cinegetica, piscicola peisagera sau climatica b. Deversarile in domeniul agricol sau silvic a deseurilor menajere Deoarece activitatea antropica in judetul Braila este extinsa genereaza o poluare a domeniilor agricole si silvice si prin deversarea deseurilor menajere in spatiul apropiat localitatilor din cauza lipsei unui sistem complet de statii de epurare a deseurilor menajere si a absentei gropilor de gunoi ecologice. c. Extinderea pasunatului necontrolat Pasunatul necontrolat este considerat principala cauza pentru degradarea suprafetelor forestiere, in special a perdelelor de protectie a suprafetelor agricole. Pentru a combate acet fenomen trebuie crescute suprafetele de pasuni proprii fiecarei localitati. d. Pescuitul excesiv care a dus la scaderea populatiei de peste e. Amenajri forestiere i tieri n timpul cuibaritului speciilor periclitate f. Degradarea perdelelor forestiere Conform datelor culese, in 1964, Balta Brilei, cum se numea pe atunci Insula Mare a Brilei, a fost transformat, din zon umed, n step uscat, iar in acest moment Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protecie nu se respect. Arendaul celor 71.000 de hectare din balta Brilei refuz plantarea celor 5.698, 85 de hectare ca perdea de protecie. n acest fel se pierde un microclimat favorabil judeelor Galai, Brila i Tulcea. Conform unor calcule efectuate de ecologitii gleni, umiditatea relativ n zona judeelor Galai, Brila i Tulcea ar crete anual prin evapotranspiraie (suma dintre evaporaie i transpiraia plantelor) la un volum de 68 de milioane de metri cubi. Prin impiedicarea aciunii vntului, perdelele forestiere vor diminua consumul de energie electric pentru irigaii i se va obine un spor de recolt de circa o ton de gru la hectar, adic circa 50.000 de tone anual, Ecologitii precizeaza c lipsa perdelelor de protecie face ca anual Regiunea Sud-Est s piard 11.398 de tone de oxigen i s acumuleze, n contrapondere, 21.086 tone de dioxid de carbon.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 88 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

g. Prelevarea de suveniruri (din flor, faun, etc.) h. Nerespectarea reglementrilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor i. Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat Peisajului Cultural, in sensul dezvoltarii durabile, in utilizarea araturilor, pregatirea solului, fertilizare (prin trlirea suprafeelor cu oile, fertilizarea cu ajutorul gunoiului de grajd, arderea miritii i mprtierea pe suprafee mici a cenuii, etc).

3.1.3. TABEL SINTETIC SWOT PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA


PUNCTE TARI Existenta unui relief ce creeaza un peisaj acvatic unic, dinamic si atractiv in lunca Dunarii Zona cu cei mai multi stimuli de atractivitate in Visani, Movila Miresii, Lacul Sarat RELIEF PUNCTE SLABE Peisaj monoton cu forme de relief slabe reprezentate de campie si lunca (descreste usor de la Vest spre Est) Relief fragil cu zona Estica cea mai expusa factorilor antropici OPORTUNITATI AMENINTARI / PERICOLE Amplasarea in Zona Modificarea reliefului Centrala a Regiunii natural de relieful de Dezvoltare nr. 2 antropic, care reflecta SE (regiune care totalitatea transformarilor mari de cuprinde toate formele de relief) peisaj datorate insertiilor antropice Relatia de vecinatate cu Parcul Naional Muntii Macinului care se situeaz pe cea mai veche formaiune geologic din Romnia

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 89 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Preponderenta a solurilor cu pretabilitate buna si foarte buna pentru folosinta arabila Calitatea solului n judeul Brila nu a suportat un impact major generat de activitile industriale In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei Cea mai mare rspndire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au cernoziomurile, care acoper aproape n totalitate cmpiile netede interfluviale(n toat Cmpia Brilei i n partea Central a Cmpiei Clmuiului)

Tasarea solului, fenomene de desertificare, dereglarea regimului hidric i hidrogeologic, fenomene de salinizare (in campia joasa a Siretului, pe suprafete mici cantonate in jurul lacurilor sarate dar si in partea centrala si sudica a Insulei Mari a Brailei) i nmltinire secundar, ocuparea cu halde de depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi de grajd Datorit uniformitii condiiilor pedoclimatice, n judeul Brila s-a dezvoltat o gam de soluri mai puin variat ducand la aparitia unor esente de vegetatie speficice n judeul Brila exist zone critice din punct de vedere al deteriorrii solului, totaliznd o suprafa de 179013 ha.

Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventiveameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor n noiembrie 2007 a intrat n vigoare HG 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate

Extinderea fenomenul de eroziune a solului n Cmpia Clmuiului i pe terasele rului Buzu cu posibile consecine grave pe termen lung

SOLURI

Cresterea STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. suprafetelor cu zonelor cu potential de risc si influenta riscului Faza III: VARIANTA INITIALAIdentificarea 90 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu soluri influentate relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala freatic si
Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun concomitent cresterea MARTIE 2011 suprafetelor cu soluri predispuse la gleizare (proces de

Balta Brilei are un climat mai moderat, continentalismul din cmpie fiind mai estompat n aceast regiune joas

Lipsa obstacolelor orografice i forestiere face ca deplasarea maselor de aer s se fac cu uurin, iar influenele asupra culturilor, cilor de comunicaie i localitilor s fie mari Stratul de zpad nu este continuu i de lung durat ca n alte regiuni ale rii Cele mai mici cantiti de precipitaii (sub 400 mm/an) se nregistreaz n Balta Brilei. Zona de maxim ariditate este la periferia estic a Brganului, Blii Brilei i Cmpiei Siretului Inferior Prezenta Anticiclonului EstEuropean care este rspunztor de contrastele termice mari (> 700C) dintre var i iarn i de o gam larg de fenomene climatice extreme Viscolul constituie un risc climatic de iarn

Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2 C dect zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic Numrul zilelelor tropicale este mai mic la Brila, fa de interiorul cmpiei, fapt explicat prin rolul de moderator pe care l joac Dunrea asupra temperaturii aerului Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei

Prediciile climatice indic doar creteri ale temperaturi, neexistnd regiuni n care s se preconizeze o rcire comparativ cu situaia actual a temperaturii Prediciile climatice indic scderi generalizate ale precipitaiilor Datorit uniformitii reliefului i a vntului puternic de nord-est i nord, n timpul iernii zpada este spulberat i troienit n jurul localitilor sau a altor obstacole Cmpia Romn i implicit partea de est (judeul Brila) se nscrie n peisajul geografic al Romniei prin fenomene de uscciune i secet, care sunt tipice pentru climatul temperatcontinental Prezenta fenomenelor climatice care (vanturi, seceta) mresc evapotranspiraia, provoac ofilirea culturilor i uneori compromiterea recoltei.

CLIMA

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 91 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

ELEMENTE HIDROGRAFICE

Lipsa unei legaturi puternice (institutionalizata) cu 80% din teritoriu are o adancime a apelor o serie de organisme freatice < 2,0 m internationale relative ceea ce predispune la Dunare care la lucrari costisitoare genereaza Starea calitii apei dezavantaje Prezenta unor pentru imbunatatiri mari suprafata concurentiale in fluviului Dunrea, de apa de Risc de apreciat pe baza raport cu alte zone diferite tipologii contaminare a informaiilor riverane (fluviu, lac, balta, achiziionate n 11 panzei freatice cu Poluarea cilor de zone umede) de fertilizatori si biocide seciuni de control, importanta la corespunde navigaie condiiilor pentru Risc ridicat de nivel teritorial si national in zona clasa I n toate ndiguirea a redus n poluare a panzei de nord si est a freatice datorita lipsei seciunile de acelai timp i nivelul Brailei canalizarii in zonele supraveghere. de sedimente duse Baldovineti, Ianca i ctre Marea Neagr, Potential de modificnd astfel Prezenta unui Furei cadru natural integrare cu peisajul natural al valoros (cursuri Calitatea sczut a zonele umede de Deltei i crescnd riscul eroziunii de apa Dunare, apei rurilor Siret i pe cursul inferior al rmului Siret si lacuri Clmui Dunarii (Balta Mica naturale si a Brailei, Lunca Depirea artificiale) inferioara a In perioadele cu nivele concentraiilor Siretului) mari de apa in Dunare, Sistem de irigatii admise de poluani in canalele si bazinele complex cu O reducere a n cazul apelor de aspiratie din zonele acoperire buna la freatice ce a rmas n consumului de ap cu textura nisipoasa se n Bazinul pot produce nivel teritorial continuare majoritar Hidrografic Siret degradari ale necorespunztoare, taluzelor sau aparitia Pe teritoriul pentru toate forajele este schimbarea judeului Brila nu monitorizate. Astfel de grifonare tehnologiilor, s-au constatat din totalul de 134 creterea gradului zone critice ( Nevalorificarea foraje monitorizate de recirculare a potentialului nivel I conf PATJ) 99,25 % au depiri apelor utilizate, peisagistic natural din punct de ale limitelor admise precum i vedere al poluarii introducerea masiv specific oferit de apelor de Unele por iuni din a contoriz rii la deschiderea la apa STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. suprafata diguri au slbit din zonelor utilizatorii finali Faza III: VARIANTA INITIALAIdentificarea cu potential de risc si influenta riscului 92 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu apelor Impurificarea cauza eroziunii, ceea relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Cea mai bogata Stepa a fost Dunarii nc din ce ar putea conduce Sef proiect: conf. dr. arh.destelenita Cerasella Craciun salba de lacuri si amonte, astfel c la pr busirea pentru acestora i inlocuita cu apele intr pe teritoriul MARTIE 2011 conservarea inundarea zonelor vegetatie de cultura judeului Brila unor specii de rmase neprotejate agricola, in proportie impurificate flor i faun rare de 95%, gasindu-se

Apa, ca element natural i ca sursa a vietii, constituie competenta distinctiva a Brailei influentand elementele naturale i antropice ale teritoriului

Prezenta unor zone cu risc de inundatii : 50% din UAT-uri au un grad ridicat de expunere la inundatii (>51,7%)

Amplasarea pe cel mai mare fluviu al Europei Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra, Delta fiind unul dintre cele mai ntinse inuturi umede din lume n stare natural

Dezvoltarea neraional care a condus la deteriorarea mediului inconjurator

Capacitatea teritoriului de sustinere a vanatorii si pescuitului in sistem selectiv, relativ natural Prezena n anumite zone din judeul Brila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declarrii siturilor Natura 2000. Ecosisteme favorabile dezvoltarii speciilor piscicole Cele mai multe habitate si ecosisteme, au fost inventariate un numr de 90 de specii, considerate de interes comunitar O specie este prioritar (nurca - Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecie strict

Ca urmare a alterrii ecosistemelor acvatice i a exploatrii necontrolate s-a ajuns la diminuarea stocurilor de diverse specii de peti Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor de pasari care se concentreaz mai ales n zona pdurilor de amestec, n bli i n zonele mltinoase

Reeaua internaional de locuri de cuibrire i pasaj, situat pe culoarul estic de migraie dunrean si posibilitatea cu costuri reduse, de amenajare de locuri pentru cuibrit i cretere Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei reprezint peste jumtate din cea a Romniei, respectiv 53%. 169 specii sunt protejate pe plan european (prin Convenia de la Berna), 58 specii sunt psri migratoare protejate prin Convenia de la Bonn i 6 specii protejate prin Convenia CITES

Pierderea habitatului speciilor protejate prin interventiile agresive ale factorului antropic Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor (poluare) Prelevarea necontrolata ;de suveniruri (din flor, faun, etc.) de catre turisti si locuitori Modificari naturale (inundatii) i artificiale (pentru activiti piscicole) ale compoziiei apei Pescuitul excesiv, necontrolat (braconaj), care a dus la scaderea populatiei de peste Lipsa padurilor si a zavoaielor duc la pierderea speciilor caracteristice Deltei

FAUNA

Cea mai mare varietate avifaunistica de stepa: STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Pasari (sunt cele INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului Faza III: VARIANTA 93 peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu maiasupra numeroase relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala dintre vertebrate) Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun Insula Mica Depozitul de armasari de la Ramnicelu MARTIE 2011

FLORA SI SPATII VERZI

Starea buna de sanatate a vegetatiei si a faunei Exist dou specii endemice - Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoel) i Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova Habitatele de pajisti sunt foarte bine reprezentate in Parcul Natural Balta Mica a Brailei Vegetatia palustra specifica ostroavelor, are specii rare, monumente ale naturii, precum nuferii albi si galbeni, specii intalnite mai des doar in Delta Dunarii

Vegetaia natural de step se mai gsete n prezent pe versanii depresiunilor de tasare, n spaiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, n zonele necultivate temporar Concentrarea dezechilibrata a diversitatii faunei si florei, doar in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala Afectarea negativa a microclimatului duce la disparitia ecosistemelor valoroase Stare de degradare sau de insuficienta valorificare a potentialului oferit de tipologiile de spatiu verde; incompatibiltati intre zone verzi / rezidentiale si zone industriale / poluante

Exsitenta unei zone de concentrare a diversitatii faunei si florei, in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala Utilizarea mediului natural imediat prin educaie ecologic Vegetaia palustr a ostroavelor se remarc prin specii rare, cum sunt nuferii albi i galbeni, specii care doar n Delta Dunrii sunt mai des ntlnite Integrarea zonelor valoroase in sistemul verde al municipiului Braila

Neintegrarea patrimoniului natural si antropic in retelele internationale de cercetare si exploatare turistica (dezavantaj concurential) Turismul necontrolat care genereaza schimbarea ecosistemelor Prelevarea necontrolata de suveniruri (din flor, faun, etc.) de catre turisti si locuitori Introducerea accidentala a speciilor invadante ce distrug speciile locale Inexistenta unui sistem verde de legatura a elementelor valoroase de patrimoniu natural

Pe lng rolul estetic, spaiile verzi contribuie la mbuntirea calitii mediului prin reducerea polurii atmosferice i reglarea climatului zonal (ameliornd Cea mai mare temperaturile pondere a extreme i speciilor mbuntind protejate este regimul reprezentata de precipita iilor) STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. vegetatia Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 94 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu salbatica
relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Prezenta unor arii naturale protejate de interes national: (Balta Mica a Brailei, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Ostrovul Prut, Balta Potcoava, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Balta Potcoava, Ostrovul Prut, Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior, Parcul national Muntii Macinului) Prezenta unor arii naturale protejate de interes international (Balta Mica a Brailei - sit Ramsar Unicitatea vegetatiei, a Prezenta unor arii naturale protejate de interes judetean Popina Blasova

ARII NATURALE PROTEJATE

Poluarea datorata diferitelor tipuri de exploatari antropice turism necontrolat Pericolul pierderii de specii vegetale si faunistice valoroase Pdurile de salcie i alte esene moi (plop) din Balta Mica a Brailei reprezint elementul autohton al fondului forestier, fiind n regres nlocuirea salciei cu specii de plop a dus la accentuarea fenomenului de eroziune lateral exercitat de braele Dunrii cu apariia surprilor de mal Pajitile de step pe esuri depresionare mai nalte sunt n continuu regres, fiind cele mai afectate de punatul intensiv

Vegetaia acvatic a blilor este deosebit de bogat mai ales n ceea ce privete microfitobentosul

Nu exista asigurarea unui statut de protecie efectiv, prin msuri active de management, a ecosistemelor i habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice Vntoarea n zona locurilor de cuibrire a speciilor periclitate Indiguirile influenteaza modificarea ecosistemelor Presiuni investitionale necontolate in zonele naturale protejate Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie majore (autostrazi) in proximitatea zonelor nat protejate Exista disfunctii privind controlul deficitar al accesibilitatii n Zonele Naturale Protejate

Balta Mica a Brailei este singura zon rmas n regim hidrologic natural Activiti antropice (zona inundabil) Prezenta unor cu impact negativ zone naturale de dup ndiguirea n asupra interes comunitar proporie de 70% a sau situri Natura fostei Bli a Brilei i ecosistemului: 2000 : crearea incintei punat, pescuit, Rezervaia agricole Insula Mare vntoare, extragere Natural a Br ilei de nisip i pietri , STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Camni a VARIANTA - arie poluarea apei Faza III: INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 95 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu protejat i relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Nevalorificarea la rezervaie de Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun parametrii maximi a semine potentialului natural MARTIE 2011 Rezervaia Natural Lacul Turismul n masa Jirlu Viani -

Existenta in judet a unei biodiversitati bazate pe integritatea natural a mediului, pe prezena unor ecosisteme naturale i seminaturale in peisajul forestier Existenta in cadrul forestier a resurselor naturale regenerabile (apa, sol, fauna, flora, padure ca sistem) Rezervatiile, parcuri naturale si siturile Natura 2000 ca resursa exploatabila turistic, cu un management in sens durabil Existenta unor areale reduse ca dimensiuni de reimpaduriri a zonelor anterior defrisate sau cu potential de utilizare in domeniu silvic

Lipsa unei strategii unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu ocupatie in domeniu de activitate agricol si silvic Activitatile agricole si silvice perturbate si stopate din cauza lipsei de coeziune sociala si a dezvoltarii parteneriatului social prin participarea publicului la luarea deciziilor Presiunile antropice asupra ecosistemelor naturale au indus n ultimele decenii modificarea compozitiei i structurii ecologice, respectiv a capacitii productive i de suport a biodiversitii

Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic, mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila Tendinta actuala de valorificare a potentialului agroturistic, silvic, piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative, durabile prin metode ecologice Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate

Nerespectarea reglementrilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor Vecintatea / concurena judeelor cu potenial turistic bine dezvoltat i valorificat Atribuirea in administrare a ariilor naturale protejate fara un mecanism de control eficient si punitiv Aparitia conditiilor incipiente ale desertificarii in special pe solurile slab fertilizate supuse eroziunii (terenurile nisipoase, degradate sau saraturile) Depopularea prin pierderea mijloacelor de subzistenta generate de domeniul agricol si silvic

PADURI

Nevalorificarea unitilor Generarea de economice locuri de munca, Interventia puternica existente, care se prin taieri implicit cresterea ocup cu necontrolate si valorificarea i gradului de defrisare, in domeniul prelucrarea masei bunastare prin Aplicarea unui silvic la presiunea reorganizarea lemnoase, care management sectoarelor agricol factorului antropic, folosesc materii forestier care si silvic mai ales in zonele cu prime provenite din sustine o valoare ridicata afara teritoriului STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. dezvoltare Disponibilitatea desi influenta cinegetica, piscicola judeean Faza III: VARIANTA INITIALAIdentificarea zonelor cu potential de risc riscului 96 asupra specifice de cu corecta apeisajului judetean. Identificarea tipurilor exploatare ahazard sivulnerabilitati peisagera sau relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala resurselor Nivelul scazut de diversitatii climatica proiect: conf. dr. arh.imobiliare Cerasella Craciun ale traiSef in anumite zone ecosistemelor in teritoriu pentru domeniilor agricol si Deversarile in si localitati judetene, MARTIE 2011 Parcul Balta Mica care influenteaza silvic prin turism domeniul agricol sau silvic a deseurilor dezvoltarea agriculturii si a Dezvoltarea menajere Prezenta unor

Existenta unui procentul ridicat de soluri cu calitate ridicata care impreuna cu climatul local influenteaza pozitiv capacitatea de productie agricola Pondere ridicata a suprafetelor si activitatilor agricole Cca 60.000 ha constituind terenul agricol indiguit al Baltii Mari a Brailei Procesul de reabilitare a sistemelor de irigatii Suprafee agricole eterogene cultivate preponderent cu gru i porumb

AGRICOL

Diversitate scazuta pentru utilizarea terenurilor Poluarea solurilor a dus la restrangerea suprafetelor exploatate in agricultura si silvicultura Teren arabil neirigabil in proportie de 79.91% din suprafata terenului arabil Lipsa irigatiilor, datorita climatului arid din zona, duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi, altadata existenta in zona Existena unor zone agricole inundabile, cu producerea de pagube materiale nsemnate

Managementul eficient al surselor de energie, ap i deeuri Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investiii majore care includ numeroase oportuniti pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol Promovarea practicilor de agricultur ecologic si biodinamica

n general, cantitatea sczuta de precipitaii i frecvena anilor secetoi pun probleme culturilor agricole, deficitul de ap trebuind s fie compensat prin irigaii Pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole Extinderea fenomenului de seceta si dezvoltarea fenomenului de ariditate excesiva in campia Brailei (sustinuta de caracteristicile climatice, prezenta vanturilor dominante, defrisari necontrolate si prezenta unor suprafete reduse de paduri si zone de protectie)

Dezvoltarea actuala a conceptului de Zona agricola cu alimentatie bio- si suprafata mare Prezenta unui regim lipsita de vegetatie eco -, care conduce termic excesiv si Existenta unor la oportunitati persisitent care culturi reduse de Insuficienta privind dezvoltarea conduce la vita de vie specialistilor unei alimentaii descresterea umiditatii hibride (pe o agricoli si silvici in bazate pe utilizarea relative, importante suprafa de relatie cu populatia produselor locale pentru pastrarea unui cca4500 ha) care locala biologice, ce poate ecosistem sanatos produc vinuri de fi folosita ca resursa Nesustinerea calitate (zaibrul, Degradarea solurilor a judetului, ce tehnica si terasa / teraza, dispune de terenuri destinate agriculturii financiara a micilor productoarea, prin eroziune, fertile PEISAGISTICA A STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA JUDETULUI BRAILA. gamaia, producatori locali, salinizare, Posibilitati de de risc si influenta Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential riscului 97 tmioasa alba) judetean. atat in domeniul desertificare asupra peisajului Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu reconstructie in microzone ca relevanta agricol, cat si proceselor al asupra de dezvoltare teritoriala ecologica a nsurei, Jirlu, cresterii animalelor Deteriorarea solului Sef proiect: conf. dr. arh.solurilor Cerasella Craciun Movila Miresei prin excesul de MARTIE 2011 Pierderea rolului amendamente Existenta surselor Prezenta unor major pe care il (fertilizante, de finanare a suprafete ingrasaminte, etc.), din ocupa judetul in mpduririi

3.1.4. Analiza SWOT la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile n judeul Brila Puncte tari Extraordinara diversitate biologic, concretizat n prezena multor specii de faun i flor, unele endemice, a unei bogii a ecosistemelor i habitatelor, unele de importan comunitar Conservarea diversitii n arii naturale protejate Existena aciunilor de ecologizare Oportuniti Posibilitatea extinderii unor arii naturale protejate i declararea de noi arii protejate Existena unor programe de mpdurire Puncte slabe Existena unor surse punctiforme de poluare a atmosferei, solurilor i apelor, n cazul ultimelor ducnd la o calitate necorespunztoare a apelor de suprafa pe unele poriuni i la contaminarea celor freatice Existena unui sistem defectuos de management al deeurilor n unele localiti Pericole Modificarea utilizrii terenului, n special amplificarea substituirii ecosistemelor naturale cu ecosisteme artificiale datorit urbanizrii, dar i defririi sau abandonului culturilor agricole Schimbrile climatice Lipsa unor organisme care s gestioneze anumite arii protejate i/sau a planurilor de management, suprapunerea diferitelor categorii

3.2. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL IN JUDETUL BRAILA. ZONE TARI / ZONE SLABE ZONE CALDE / ZONE RECI
3.2.1. ELEMENTE SPECIFICE DE MEDIU SI CADRU NATURAL ZONE TARI ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE ECOSISTEME SPECIFICE - Ariile Naturale Protejate de interes national (Balta Mica a Brailei, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Ostrovul Prut, Balta Potcoava, Locul fosilifer Tirighina Barbosi, Balta Potcoava, Ostrovul Prut, Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior, Parcul national Muntii Macinului) deoarece se afla sub restrictii legislative clare LUCRARI DE INDIGUIRE - in zonele agricole si umede ce necesita un regim special de functionare si intretinere in zona luncii Dunarii
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 98 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

SISTEMUL EXISTENT DE ZONE AGRICOLE avand in vedere ca cea mai mare rspndire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au cernoziomurile(soluri foarte fertile, prielnice agriculturii) care acoper aproape n totalitate cmpiile netede interfluviale n toat Cmpia Brilei i n partea Central a Cmpiei Clmuiului

ZONE SLABE - ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE POLUARE AGRESIVA SI AMBIANTA NEGATIVA - n judeul Brila exist zone critice din punct de vedere al deteriorrii solului. Exist areale largi cu restricii de ordin climatic (soluri cu exces de ap, soluri cu procese de srturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eolian), totaliznd o suprafa de 179013 ha. Exist soluri degradate chimic i fizic datorit depozitrii deeurilor i a produselor petroliere i a deeurilor menajere din jurul oraelor. (comunele Chiscani, Galbenu, Movila Miresii, Sutesti, Traian, Tudor, Vladimirescu, Vadeni, Visani) ZONE CALDE - ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR SOLICITATE DIN PUNCT DE VEDERE AL AMBIANTEI PEISAGISTICE CU POTENTIAL DE DEZVOLTARE - Cea mai bogata salba de lacuri pentru conservarea unor specii de flor i faun rare sau pe cale de dispariie in lunca inundabila a Dunarii precum si Lacurile terapeutice srate, cu nmol sapropelic (Lacul Srat Brila, Cineni Bi i Movila Miresii) SPECIFIC PISCICOL FOCALIZAT PE PISCICULTURA Ecosisteme favorabile dezvoltarii speciilor piscicole rare (sturioni) - Dunarea Veche- Bratul Macin constituie i o important cale de migraie pentru psri i pentru anumite specii de peti, inclusiv sturioni AREALELE AFERENTE APELOR locuri in care exista presiuni investitionale necontolate, in zonele naturale protejate ZONE RECI ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE SLAB UTILIZATE SAU NEUTILIZATE / PERIODIC/ OCAZIONAL zone predispuse la risc de inundatii sau fenomene climatice extreme - Datorit uniformitii reliefului i a vntului puternic de nord-est i nord, n timpul iernii zpada este spulberat i troienit n jurul localitilor sau a altor obstacole 2.2.2. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI - SPECIFICE PEISAJULUI FORESTIER, SILVIC Si AGRICOL DIN JUDETUL BRAILA

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 99 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

ZONE TARI (ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE) - zonele de cultura a cerealelor si zonele cu fragmente de paduri existente; - prezenta unui sistem dezvoltat de irigatii si imbunatatiri funciare, partial functional - zonele cu soluri fertile, amplasate in apropierea surselor de apa, pretabile exercitarii horticulturii ; ZONE SLABE (ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE) - rezervatiile naturale existente, in complexitatea lor (ecosistem, fauna, flora); - zonele forestiere cu suprafete mici, care sunt supuse presiunii necesarului de combustibil al comunitatii locale, prin taieri si defrisari necontrolate - existenta zavoaiele si zonelor de lunca supuse presiunilor antropice ZONE CALDE (ZONE CU PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR) - zonele cu productivitate agricola mare, in contextul favorabil al factorilor de mediu (zonele cu cernoziom, soluri aluvionare, cele aflate in apropierea surselor naturale de apa); - zonele de rezervatii naturale si fragmentele existente de paduri, care prezinta potential turistic ; - zonele existente, cu potential mare pentru pescuit si cresterea animalelor ZONE RECI (ZONE CU PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL SCAZUT) - zonele cu soluri improprii activitatilor agricole si silvice ; - paduri fragmentate, aflate in zona cu presiune investitionala mica

3.2.3. ELEMENTE DE DIAGNOZ I POTENIAL LA NIVELUL PROBLEMATICII ECOLOGICE A COMPLEXELOR DE ECOSISTEME N SENSUL DEZVOLTRII DURABILE N JUDEUL BRILA
Zone critice din punct de vedere al polurii aerului - Pe teritoriul judeului Brila nu s-au constatat i nu s-au delimitat zone critice generate de poluarea atmosferei. Aceste concluzii sunt rezultatul, att al activitii de monitorizare a atmosferei, ct i din Studiile de Impact i Bilanurile de Mediu, elaborate de diferite institute de specialitate pentru unii ageni economici. Indicatorii de poluare a atmosferei la imisie urmrii (NOx, SO2, NH3, H2S, pulberi n suspensie i sedimentabile i Cl2) s-au situat mult sub valorile concentraiilor maxime admise i nu s-au nregistrat precipitaii acide.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 100 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Zone critice din punct de vedere al polurii apelor de suprafa - Pe teritoriul judeului Brila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al polurii apelor de suprafa. Zone critice din punct de vedere al calitii apelor subterane La nivelul judeului Brila se ntlnesc dou zone critice ca urmare a polurilor istorice din: 1986 cnd a avut loc poluarea localitii epe Vod, comuna Movila Miresii generat de avarierea conductei de transport benzin ce aparinea SC Petrotrans SA Ploieti i care a afectat pnza freatic, fcnd imposibil pn n prezent utilizarea apei din 8 fntni. 1991 cnd a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului, subsolului i pnzei freatice, concomitent cu afectarea strii de confort a unui numr de 11 locuine prin ascensionarea produsului petrolier, n cartierul Chercea din municipiul Brila. Conducta de transport produse petroliere aparinea SC Petrotrans SA Ploieti. Zone critice din punct de vedere al degradrii/polurii solului - Din evidenele APM Brila i din rapoartele DADR Brila i ale Staiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricol Brila nu rezult existena unor zone critice din punct de vedere al polurii solului, dar sau constatat o serie de forme de degradare, ca efect al diferitelor activiti antropice, cum ar fi: tasarea solului, fenomene de deertificare, dereglarea regimului hidric i hidrogeologic, fenomene de salinizare i nmltinire secundar, ocuparea cu halde de depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi de grajd. Zone vulnerabile care necesit reconstrucie ecologic - Nu s-a constatat existenta unor zone care sa necesite reconstrucie ecologica, dar trebuie totui luata n consideraie existenta terenurilor degradate care necesita mpdurire pe o suprafaa de cca. 1655 ha. Probleme legate de starea ecosistemelor Principala problem legat de ecosistemele existente n teritoriul analizat este corelat cu cea legat de ariile naturale protejate, i anume asigurarea unui statut de protecie efectiv, prin msuri active de management, a ecosistemelor i habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice. Mai concret, aceasta vizeaz dou aspecte: supravegherea activitilor antropice n interiorul acestora i n jurul lor, i stabilirea unor autoriti de management i a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 101 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Probleme ale biotopului Problemele legate de biotop se manifest indiferent c acesta este caracteristic ecosistemelor acvatice i terestre. n cazul apelor, sunt de remarcat calitatea sczut a apei rurilor Siret i Clmui i depirea concentraiilor admise de poluani n cazul apelor freatice. n cazul ecosistemelor terestre, principala problem este legat de contaminarea solului, aceasta fiind n curs de rezolvare n urma aciunilor ntreprinse n vederea reconstruciei solurilor contaminate. n ceea ce privete calitatea atmosferei, se constat o tendin de mbuntire, principalele probleme fiind datorate traficului, n special n municipiul Brila. Contaminarea biotopului se datoreaz, n mare parte, unui management necorespunztor al deeurilor. ntruct n prezent nu este implementat un sistem de colectare separat, cantitile de deeuri municipale reciclabile colectate i valorificate sunt sczute. n oraele Ianca i Furei funcioneaz depozite de deeuri menajere neecologice, neconforme cu legislaia actual: depozitul Furei are o suprafa de 1.5 ha i o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95%, depozitul Ianca are o suprafa de 0,97 ha i un grad de umplere de 50%. Aceste depozite vor sista depozitarea conform calendarului de nchidere prevzut de HG 349/2005 n anul 2009 i respectiv 2017. Pn la momentul nchiderii autoritile responsabile au obligaia de a lua msurile necesare pentru a crea soluii alternative, n conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a Deeurilor i ale legislaiei de mediu n vigoare. Probleme ale biocenozelor Substituirea pdurilor aluviale naturale din Balta Brilei prin culturi uniclonale plopicole i salicicole, ndiguirile, desecrile i ntinsele monoculturi agricole practicate n ultimii 50 de ani ai secolului trecut au adus profunde modificri calitative i cantitative biodiversitii judeului. n ceea ce privete regimul elementelor floristice i faunistice valoroase, acestea au fost incluse n rezervaii naturale, principala problem este legat de asigurarea unui statut de protecie efectiv, prin msuri active de management, a ecosistemelor i habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice. Mai concret, aceasta vizeaz dou aspecte: supravegherea activitilor antropice n interiorul acestora i n jurul lor, i stabilirea unor autoriti de management i a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ. Probleme ale zonelor naturale protejate Principala problem este legat de asigurarea unui statut de protecie efectiv, prin msuri active de management, a ecosistemelor i habitatelor prioritare identificate prin reducerea presiunii antropice. Mai concret, aceasta vizeaz dou aspecte: supravegherea activitilor antropice n interiorul acestora i n jurul lor, i stabilirea unor
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 102 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

autoriti de management i a planurilor de management pentru ariile naturale protejate care le includ. Ariile naturale protejate sunt prezentate conform situaiei oferite spre informarea publicului de ctre autoritatea central responsabil. Cu toate acestea, este posibil ca situaia unora dintre ariile protejate s se fi modificat. Conform acestei situaii, multe dintre ariile protejate sunt supuse unor impacturi negative poteniale datorate activitilor antropice din interiorul i exteriorul acestora. De asemenea, situaia prezentat evideniaz lipsa unei autoriti de management i, n plus, uneori chiar i n situaia n care aceasta exist, a planurilor de management. n afara acestora, o problem nesemnalat de situaia prezentat este cea a existenei unui organism care s controleze implementarea msurilor de management.

3.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA


3.3.1. DIAGNOSTIC SPECIFIC PENTRU COMPONENTA DE MEDIU SI CADRU NATURAL Judetul Brila dispune de numeroase valori naturale intre care zone naturale protejate si arii naturale de protectie ce reprezinta o competenta distinctiva a acestuia. Totodata, pdurile ocup 5% din suprafaa judetului, iar habitatele cu vegetaie forestier sunt n general pduri tip zvoi, de salcie, de amestec cu plop sau n regim de plantaie sub forma perdelelor de protecie. Dintre acestea 80% sunt situate n zonele inundabile ale fluviului Dunrea i rurilor Buzu i Siret, unde speciile predominante sunt salcia i plopul. Un procent de 20% din pduri sunt situate n cmpie, compuse preponderent din salcm i stejar, cele mai importante trupuri fiind: Viioara, Colea, Ttaru, Rmnicele, Romanu, Rubla i Lacu Srat. Pe teritoriul judeului Brila se gsesc cteva artere hidrografice de maxim importan pentru ar: Dunrea (cu cele dou brae: Dunrea Veche (Mcin) -lungime 98km i Cremenea + Dunrea propriu-zis, 81 km), Siret (lungime 50 km) i Buzu (lungime 126 km) i alta mai mic Clmui (lungime 84 km) toate avnd caracter tranzitoriu (ruri alohtone). Ca urmare a condiiilor climatice semiaride i lipsei unei reele secundare autohtone, lacurile constituie singurele elemente hidrografice care se ntlnesc pe cmpuri. O important categorie a acestora o constituie lacurile terapeutice srate, cu nmol sapropelic: Lacul Srat Brila, Cineni Bi i Movila Miresii.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 103 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Lipsa obstacolelor orografice i forestiere face ca deplasarea maselor de aer s se fac cu uurin, iar influenele asupra culturilor, cilor de comunicaie i localitilor s fie mari. Fenomenele de uscciune i secet cele mai frecvente, mai intense i cu durat mai mare se remarc n zonele cu cele mai mici valori ale indicelui de ariditate, n primul rnd, n jumtatea estic a Brganului i pe cea mai mare parte a Cmpiei Buzu-Siret. n legtur cu situaia actual a elementelor zoogeografice s-a observat c cele ataate mai mult de step, i-au redus arealul aici, pn la dispariie. Dinamismul faunei este accentuat toamna i primvara de micarea spre sud i spre nord a mii de psri migratoare. Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei reprezint peste jumtate din cea a Romniei, respectiv 53%. Referitor la soluri, cernoziomurile ocup 70-75% din suprafaa judeului. nsuirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca i condiiile climatice n care se gsesc, fac ca aceste soluri s aib cea mai mare fertilitate natural din ar. Ca urmare a acestei nsuiri, cornoziomurile sunt folosite pentru o gam foarte larg de culturi agricole, dintre care locul principal l ocup grul i porumbul. Sub protecia digurilor a fost dezvoltat o agricultur stabil precum i centre de producie, cldiri cu destinaie agricol si gospodrii. 3.3.2. DIAGNOSTIC SPECIFIC PENTRU COMPONENTA PEISAJULUI FORESTIER, SILVIC SI AGRICOL Teritoriul este lipsit de coeziune in administrarea agricola si silvica, numarul insuficient al specialistilor in domeniu aflati in legatura cu populatia fiind un punct sensibil in teritoriu. Desi o mare parte sunt de calitate superioara, solurile si microclimatul, se afla in declin pe anumite suprafete iar capacitatea de productie agricola este in continua scadere in teritoriu, exceptie facand Insula Mare a Brailei. Actiunea antropica a generat distrugerea partiala a biotopului local valoros, ceea ce conduce la necesitatea unor programe vitale de ecologizare si renaturare, de plantare cu specii forestiere, in scopul echilibrarii ecosistemului prin noi suprafete de padure si perdele de protectie, precum si generarea unei surse stabile de combustibil lemnos destinat nevoilor locale. Un procent important din teritoriu este propice pentru dezvoltarea plantatiilor de vii si livezi, precum si de alte culturi horticole, zonele cu sol fertil necesitand sustinere din punct de vedere agrotehnic si al imbunatatirilor funciare. Judetul Braila are un potential silvic si piscicol neexploatat suficient, ceea ce ar conduce printr- strategie unitara si echilibrata, la capacitatea de generare a veniturilor pe plan local. Este necesara echilibrarea tehnologiilor moderne de agricultura cu metodele traditionale de
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 104 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

cultura agricola si silvica, elemente importante si in protectia si conservarea elementelor valoroase si particularizante de Peisaj Cultural al arealului studiat.

3.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI ALE PEISAJUL NATURAL DIN JUDETUL BRAILA. 3.4.1. SPECIFICE MEDIULUI SI CADRU NATURAL
VULNERABILITATI: lipsa infrastructurii specifice de protecia mediului lipsa asigurarii unui statut de protectie efectiva a elementelor floristice i faunistice valoroase prezenta activitilor antropice in interiorul ariilor protejate poriuni din diguri slbite din cauza eroziunii, ceea ce ar putea conduce la prbuirea acestora i inundarea zonelor rmase neprotejate lipsa zonelor de protectie a sistemului de alimentare cu gaze naturale lipsa irigatiilor, datorita climatului arid din zona, duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi, altadata existenta in zona politica axat pe ndiguirea fluviului dunrea pentru a reduce riscul inundaiilor i pentru a furniza pmnt pentru agricultur, a condus la scderea dramatic a pescuitului suprapunerea ariilor natura 2000 cu zonele de pescuit duce la diminuarea stocurilor de diverse specii de peti vulnerabilitatea habitatelor (fragmentare) la insertii antropice constructia de drumuri noi, cu flux de trafic neintrerupt (autostrazi si drumuri expres) lucrarile de imbunatatiri funciare produc o transformare a ecosistemelor naturale in ecosisteme agricole HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE (produse de om) seisme de intensitate 7.1 sau 8.1 cu perioada medie de revenire in 50 de ani la cutremure alunecarea terenului in zonele cu soluri degradate, slabe inundatii datorate cresterii nivelului dunarii poluarea cilor de navigaie cu deseuri afecteaza cadrul natural poluarea cu deeuri menajere neecologice in oraele ianca i furei poluarea solurilor cu deeurilor din construcii i demolri aproximativ 51000 t, au fost utilizate ca material de umplutur pe diferite terenuri
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 105 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

poluarea cu nmoluri provenite de la epurarea apelor uzate oreneti n localitile ianca, nsurei i furei poluare cu nmoluri generate de la epurarea apelor uzate industriale ndiguirea prin modificarea peisajului deltei i crescnd riscul eroziunii rmului gradul avansat de uzura fizica si morala (90-100 %) al canalelor distribuitoare de sector care deservesc suprafetele amenajate, irigate cu agregate termice de pompare semistationare poluare prin sistemele de desecare (transporta poluanti catre emisar)

HAZARDURI COMPLEXE combinatii de hazarduri cutremur + explozii + incendii (seisme de intensitate 7.1 sau 8.1 cu perioada medie de revenire in 50 de ani + explozii in zonele industriale + incendiu in zonele forestiere) agresare ambientala (de mediu) natural, antropic , social economic, cultural dezvoltarea neraional care a condus la deteriorarea mediului inconjurator si la disparitia ecosistemelor valoroase agresarea peisajului natural, antropic si cultural prin expunerea la modificari frecvente ale peisajului fragil al judetului determinat de factori naturali si antropici RISCURI: de explozie - cauzate de transporturile transfrontaliere de materiale inflamabile de incendiu - cauzate de viteza vanturile care se manifesta puternic de producere a turbulentelor atmosferice (fenomene extreme-vanturi) cauzate de deficit de vegetatie forestiera (pe intrega suprafata a judetului) de desertificare - cauzate de functionarea deficitara a sistemelor de irigatii, indiguiri, regularizari de cursuri de apa sau de culturi inadecvate de diminuare sau disparitie a speciilor protejate i a ariilor naturale cauzate de defrisari si exploatare nerationala a terenurilor de inundatii - induse de modificri ale cursurilor de ap i ale amenajrilor hidrotehnice din bazinul hidrografic al dunrii de eroziune a solurilor cauzate de defrisari (existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaa de cca 1655 ha)

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 106 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

3.4.2. SPECIFICE SPATIILOR VERZI, PEISAJULUI FORESTIER, SILVIC SI AGRICOL


VULNERABILITATI Pierderea habitatului natural al faunei si florei cu specific local are loc in judetul braila prin : - taierea exagerata a suprafetelor impadurite din perimetrul silvic si din perdelele de protectie (aici incadrandu-se atat cele din perioada ante-revolutionara cat si cele de dupa) ; - desecarea zonelor mlastinoase pentru a castiga suprafete propice culturilor agricole si horticole; - aparitia fenomelui de desertificare; - degradarea solurilor prin folosirea de agrotehnici defectuoase; - recoltarea de specimene din natura care a dus la indepartarea faunei de zonele de contact cu elemental antropic. Toate acestea au generat pierderi atat la nivelul numarului de indivizi cat si la reducerea suprafetei pe care aceste specii il ocupa. - scaderea numarului de animale din specii periclitate ; - lipsa rotatiei culturilor agricole ce duce la scaderea adaptabilitatii speciei la conditiile de mediu si face necesara interventia umana intr-un grad prea ridicat ; - concentrarea pe anumite tipuri de culturi agricole, cu scaderea interesului pentru cele horticole si zootehnice ; - productia folosind seminte manipulate genetic ; - reducerea populatiei implicata in procesele de productie agricole, horticole si zootehnice ; - degradarea mediului natural printr-un sistem necontrolat de hidroamelioratii - mineralizarea excesiva a suprafetelor agricole si silvice, aflate la limita asezarilor urbane, prin marirea intravilanului in zonele cu presiuni investitionale - distrugerea zonelor verzi si a padurilor amplasate in vecinatatea retelelor specifice de titei si petrol, situate in proximitatea - distrugerea identitatii peisajului cultural asociat practicilor agricole si silviculturii - crearea de zone vulnerabile datorita cailor de comunicatie (autostrazi) si a retelelor edilitare majore - lipsa de educatie si informare HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE - inundatiile ; - cutremurele ; - prabusirile de teren ;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 107 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- incendiile cauzate de seceta/factor uman, precum si de proximitatea retelelor de petrol si gaze naturale ; Alaturi de schimbarile climatice care ridica vara temperatura la nivelul solului la peste 60 grade Celsius, tipurile de tehnologii folosite in agricultura locala cresc gradul de pericol de producerea incendiilor, deoarece, in ciuda interdictiilor de a mai da foc campurile de cultura (pentru a elimina o buna parte din semintele de buruieni si a realiza o imbunatatire a structurii solului), aceasta practica fiind inca destul de frecventa in mediul rural al micului producator agricol. seceta ; modificari climatice generate de defrisari ale suprafetelor forestiere ; poluarea panzelor de apa freatica prin activitatile de productie specifice agriculturii ; invaziile de insecte daunatoare ;

In anul 2002 a avut loc o invazie de lacuste marocane, care au devastat culturile agricole. Lacustele au fost depistate intimplator, la un control de rutina prin judetul Galati, imediat fiind mobilizati specialisti ai Directiei Sanitare Veterinare, care au imprastiat din elicopter sute de tone de insecticid. Lacustele marocane au fost descoperite in stadiul al cincilea de larva, acest stadiu este urmat de doua stari de evolutie, respectiv virsta a sasea si a saptea, in care insectele pot devora practic culturile de porumb, sfecla, soia, floarea soarelui.Specialistii sustin ca nu s-au mai confruntat cu aceasta specie de lacuste si nu exclud posibilitatea ca ele sa mai fi atacat si ale culturi de judet. Ei au afirmat ca deocamdata nu poate fi precizata valoarea pagubelor, dar ca este vorba de sute de milioane de Lacustele marocane se deplaseaza cu o viteza de 40-50 de kilometri pe ora, astfel ca in 24 de ore pot parcurge zeci de kilometri. Deoarece in istoria zonei invaziile de lacuste au fost pomenite in mai multe randuri controlul fitosanitar este un mijloc de prevantie sau atentionare adecvat, impreuna cu controlul zonelelor nisipoase, pentru a extermina in timp util pontele depuse. - scaparea de sub control a speciilor de plante manipulate genetic Prin situarea in acelasi areal plantele manipulate genetic pot poleniza speciile tip, ducand astfel la obtinerea unor produse care contin material genetic diferit de cel initial al plantei mama, aceste produse nefiind catalogate ca organisme manipulte genetic. Se mai ridica si problema folosirii semintelor obtinute din astfel de culturi ca material pentru semanat si ce rezultat va avea posibila fecundare cu un nou polen din plante modificate genetic. Deoarece acest fenomen nu poate fi controlat, singura posibilitate este refuzarea de culturi ale plantelor modificate genetic.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 108 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- aparitia focarelor de boli animale (ex. rabie sat Corbu, comuna Maxineni, sat Caineni-Bai, comuna Visani, sat Ramnicelu, comuna Ramnicelu) ; - afectarea suprafetelor impadurite, a ecosistemului si, mai ales a speciilor endemice, prin poluarea cu petrol, pesticide, etc HAZARDURI COMPLEXE - pierderea capacitatii de productie agricola (om+mediu/sol+tip de cultura+tehnologie); In urma activitatii antropice s-au declansat o serie de factori cu implicatii in mai multe sensuri : - interventia asupra unor habitate, prin defrisare, cultura de tip agricol, activitati zootehnice (pasunat excesiv, desemnat a se desfasura pe suprafete de mici dimensiuni, fapt imposibil in sustinerea chiar si numai a nevoile locale, ducand la exercitarea acestora in spatii cu alta destinatie agricol, silvic si generand o degradare a spatiilor invadate), irigatii excesive avand ca scop obtinerea unor productii agricole foarte mari ; - folosirea unor agrotehnici si tehnologii gresite, menite sa mareasca capacitatea de productie, dar insuficient corelate cu nevoile si capacitatile mediului inconjurator ; - degradarea solurilor ; - schimbari climatice provenite din interventia asupra mediului . Toate aceste au dus la pierderea capacitatii de productie agricola a unui procent de terenuri pe care erau exercitate astfel de actiuni. - agresarea ambientala a mediului natural, cu repercursiuni asupra mediului antropic si cultural - agresarea peisajului specific forestier si agricol, in complexitatea sa (atat ca peisaj natural, cat si cultural) - despaduririle masive , cu efect asupra teritoriului/desertificarii/modificarea conditiilor de mediu in asezarile umane/ crearea efectelor de sera/ pierderea de habitate importante pentru fauna si flora, etc. RISCURI - de incendiu cauzate de seceta sau modalitati invechite de cultura agricola ; - de inundatii a culturilor in urma modificarilor de teren pentru beneficii in agricultura ; - de eroziune datorate taierii suprafetelor de padure in zonele cu denivelari naturale ale terenului; - de desertificare accentuate de practici agricole defectuoase ; - de deteriorare a calitatii solului, prin excesul de amendamente (fertilizante, ingrasaminte) - saraturarea solurilor prin irigatii dezvoltate necorespunzator - modificarea calitatii apei - afectarea genomului uman prin introducerea plantelor modificate genetic ; - pierderea habitatului pentru speciile locale
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 109 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- distrugerea si pierderea treptata a traditiilor asociate Peisajului Cultural - posibile turbulente create de parcurile eoliene ce pot afecta migratia pasarilor sau pot contribui la intarirea fenomenului de desertificare 3.4.3. ZONE CU POTENIAL DE RISC I TIPURI SPECIFICE DE HAZARD I VULNERABILITI LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE ECOLOGICE A COMPLEXELOR DE ECOSISTEME N SENSUL DEZVOLTRII DURABILE N JUDEUL BRILA A. MODIFICARI ALE UTILIZARII TERENULUI

Modificri n acoperirea i utilizarea terenurilor n perioada 1990-2000 n judeul Brila. Datele europene permit i evidenierea schimbrilor survenite n ocuparea i utilizarea terenurilor n perioadele 1990-2000 i 2000+2006. Pentru acesta, potrivit metodologiei prezentate de Petrior (2008), n prima perioad la nivelul I al clasificrii, ce indic ocuparea terenului, modificrile totalizeaz cca. 30 ha (29 ha inundarea unor terenuri agricole i 1 ha transformarea unei zone agricole n teren construit), iar la nivelul al IIIlea, care indic utilizarea terenului, suprafeele afectate totalizeaz cca. 1423 ha. Din analiza acestor date rezult c modificrile terenurilor construite (restructurri urbane) reprezint 0,1% din aceste modificri, restructurrile din agricultur (abandonarea terenurilor) reprezint 85,2%, iar diferena de 14,7% este datorat lucrrilor silvice de mpdurire (figurile de mai jos). n cea de-a doua perioad, modificrile nsumeaz 2,5
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 110 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

ha, 0,9 ha fiind modificri ale acoperirii terenului i 1,6 ale utilizrii acestuia, i se datoreaz urbanizrii (0,7 ha - 30%), dezvoltrii agriculturii (1,4 ha - 54,4%) i defririlor (4,0 ha - 15,6%).

Modificri n acoperirea i utilizarea terenurilor n perioada 2000-2006 n judeul Brila. B. POLUAREA SOLULUI Poluarea solului (ha) n anul 2008, n judeul Brila
Ramura economic Industria Substana Industria Depozite Total Industria Industria Gospodria energiei Industria poluant Agricultura metalurgic deeuri jude chimic alimentar comunal electrice i extractiv feroas menajere termice

Deeuri menajere Dejecii lamuri Zgur 5,6165

179,611 1,972 1,33 15,254

181,58 17,47

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 111 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Note: 1 - suprafa utilizat pt. depozitarea deeurilor provenite din gospodrii comunale (deeuri menajere, dejecii animale); 2 - suprafa utilizat pentru depozitarea deeurilor menajere (depozite neconforme); 3 - depozite de reziduuri petroliere, ale S.C. PETROM S.A.; 4 - depozit reziduuri industriale (lam de caustizare), al S.C. Celhart-Donaris S.A. Brila; 5 - halda de zgur aparinnd SC Termoelectrica SA (Central Termic Ianca). Calitatea solului n judeul Brila nu a suportat un impact major generat de activitile industriale. n tabelul de mai jos sunt menionate suprafeele afectate de poluare ca urmare a depozitrii a diferite tipuri de deeuri. Factori de poluare a solurilor Nume Tipul Suprafaa agent Tip agent activitii contamiObservaii economic poluant Starea actuala generatoare nat (ha) responsabil A ncetat activitatea la programul de 31.12.2006, conform conformare 0,5250 Deeuri SC Depozitare HG 349/2005 i anexat avizului petroliere PETROM provizorie a avizului de mediu nr. de mediu pentru SA lamurilor i 44/17.07.2006 cu nchidere impune solurilor program de lucrri de -Batal vechi contaminate conformare. S-a remediere sol de reziduuri rezultate din realizat eliminarea i identificat petroliere activitatea de procesarea lamului contaminat exploatare petrolier. petroliera Investigaiile realizate au identificat poluarea solului i subsolului.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 112 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Nume Tipul Suprafaa agent Tip agent activitii Observaii contamieconomic poluant Starea actuala generatoare nat (ha) responsabil A ncetat activitatea la programul de 31.12.2006, conform conformare HG 349/2005 i Deeuri anexat avizului avizului de mediu nr. petroliere Idem 0,7755 de mediu pentru -Batal nou 45/17.07.2006 cu nchidere impune de reziduuri program de lucrri de petroliere conformare. n remediere sol prezent se realizeaz identificat eliminarea i contaminat pana procesarea lamului n tr.IV 2012. petrolier cu termen de finalizare 31.12.2009 Se impune Au fost obinute refacerea avizele de mediu terenurilor Abandonare iei, ap Extragere pentru ncetarea ocupate n 100 sonde de hidrocarburi activitii care cuprind desfurarea i 5 parcuri zcmnt n anex programe de activitilor de conformare exploatare a zcmntului Depozitele sunt SC Petrom Depozitarea 0,916 amplasate Produse Depozitele i-au SA-Sucur produselor 2,06 localitile Furei, petroliere ncetat activitatea. sala PECO petroliere 1,27 Baldovineti, Ianca. Va sista activitatea la *bilanul de mediu 16.07.2009, conform al societarii nu 34,8 din HG 349/2005; pn la conine date i care 15,5 aceast dat va Depozitare lam de informaii privind SC Celhart sunt obine avizul de deeuri la grosimea Donaris SA ocupate mediu pentru industriale caustizare pachetului de nchidere care va contaminat, deeuri cuprinde n anexa metoda de programul de reconstrucie. conformare
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 113 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Nume Tipul Suprafaa agent Tip agent activitii contamieconomic poluant Starea actuala generatoare nat (ha) responsabil Depozitul de Depozitarea deeuri deeurilor 1 menajere menajere Furei Depozitul de Depozitarea deeuri deeurilor 0,97 menajere menajere Ianca C. SCHIMBRI CLIMATICE Arii vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme

Observaii

BM de nivel II nu a identificat Va sista activitatea Deeuri conform HG 349/2005 depiri ale menajere n 2017 pragurilor de alert pentru sol BM de nivel II nu a identificat Va sista activitatea Deeuri conform HG 349/2005 depiri ale menajere n 2009 pragurilor de alert pentru sol

Datele indic o cretere generalizat n judeul Brila altfel spus, prediciile climatice indic doar creteri ale temperaturi, neexistnd regiuni n care s se preconizeze o rcire comparativ cu situaia actual a temperaturii. De asemenea, prediciile climatice indic scderi generalizate ale precipitaiilor, regiunea n care se preconizeaz o cretere comparativ cu situaia actual a precipitaiilor avnd o suprafa redus. D. POLUAREA APELOR Din analiza rezultatelor automonitorizrii, realizate de agenii economici i comunicate APM Brila, privind calitatea apelor uzate evacuate, s-a constatat c fa de concentraiile maxime admise de Normativele i actele de reglementare existente, s-au nregistrat depiri ale indicatorilor de ctre: SC Bona Avis SRL extractibile, materii n suspensii; Consiliul Local Ianca - Direcia Serviciilor Publice: CBO5, materii n suspensii, cloruri, extractibile; SC Celhart Donaris SA: CBO5, CCO-Cr, N total, materii n suspensii, cloruri, sulfai, amoniu, sulfii, reziduu fix; SC Melkart Com SRL: CBO5, CCO-Cr; SC Soroli Cola SRL: CBO5, CCO-Cr, materii n suspensii, reziduu fix,detergeni sintetici biodegradabili;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 114 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

CET SA: materii n suspensii; Compania de Utiliti Publice: CCO-Cr, SO42-, Fe total; SC Brailact SA: CBO5, CCO-Cr, extractibile; SC Galco SA: CBO5, CCO-Cr, materii n suspensii, extractibile; SC Vegetal Trading SRL: azot amoniacal; SC Cento Trading SRL: extractibile; Complexul de porci Tichileti: extractibile, amoniu, N total, materii n suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix; Complexul de porci Baldovineti: extractibile, amoniu, N total, CBO5, CCO-Cr, reziduu fix materii n suspensii; SC Aker SA: materii n suspensii; SC Tracon SRL: materii n suspensii, reziduu fix; SC Dusedan Prest SRL: pH, reziduu fix, Zn2+; SC Marex SA: materii n suspensii.

E. GESTIUNEA DEEURILOR Tratarea i valorificarea deeurilor municipale ntruct n prezent nu este implementat un sistem de colectare separat, cantitile de deeuri municipale reciclabile colectate i valorificate sunt sczute. n anul 2008 SC Brai Cata SRL -operator de salubritate, a nfiinat n municipiul Brila trei puncte pentru colectarea selectiv a deeurilor de la populaie de tipul PET, hrtie i carton. ncepnd cu anul 2008 sunt n curs de derulare dou proiecte care vor realiza infrastructura necesar pentru colectare selectiv n localitile Furei i nsurei. Deeurile tip PET i hrtie carton au fost valorificate de ctre SC ANDTOMI SRL i respectiv, SC CELHART DONARIS SA, singurii ageni economici implicai n activitatea de reciclare a deeurilor de hrtie i carton provenite de la populaie. Eliminarea deeurilor menajere n municipiul Brila n municipiul Brila colectarea deeurilor menajere se efectueaz n mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate: S.C. ECO S.A., S.C. BRAI-CATA S.R.L., S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE S.R.L. care au n dotare urmtoarele mijloace de colectare i transport al deeurilor: SC ECO SA pubele 240 l - 928 buc; Eurocontainer 1100 l 22 buc; autogunoiere compactoare 10 mc 8 buc.; autotransportoare cu container 3,8 mc; SC BRAI - CATA SRL pubele 120 l 1200; pubele 240 l 2500 buc; eurocontainere 1100 l 130 buc; autogunoiere 11 buc; autotransportoare 1 buc; SC RER SRL pubele 120 l 170 buc; pubele 240 l 312 buc; eurocontainere 1100 l 120 buc; autogunoiere 9 buc; tractoare cu remorc 1 buc.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 115 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

n oraele Ianca i Furei funcioneaz depozite de deeuri menajere neecologice, neconforme cu legislaia actual: depozitul Furei are o suprafa de 1.5 ha i o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95%, depozitul Ianca are o suprafa de 0,97 ha i un grad de umplere de 50%.

4. PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA 4.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) IN JUDETUL BRAILA 4.1.1. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC / CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE PUNCTE TARI
TERITORIU-JUDET Reeaua de localiti a judeului Brila este format din: 1 municipiu Brila (reedina de jude); 3 orae: Ianca, nsurei, Furei; 40 de comune cuprinznd 125 de sate, avand o conformatie urbana diversa in teritoriu si integrata in peisajul existent Dup etnie, populaia judeului Brila este destul de omogen In 2002 pe sectoare ale economiei naionale populaia judeului Brila era distribuit relativ echilibrat; o manifestare relativ restrns a navetismului la nivel de jude. Pe sectoare ale economiei naionale, salariaii judeului Brila erau distribuii astfel: 7,5% - n sectorul primar, 49,7% - n sectorul secundar, 42,8% - n sectorul teriar. Calitatea solului n judeul Brila nu a suportat un impact major generat de activitile industriale. Nu s-a constatat existenta unor zone care sa necesite reconstructie ecologica, dar trebuie totusi luata in consideratie existenta terenurilor degradate care necesita impadurire pe o suprafaa de cca 1655 ha. In judetul Brila nu rezult existena unor zone critice din punct de vedere al poluarii solului, dar s-au constatat o serie de forme de degradare, ca efect al diferitelor activiti antropice, cum ar fi: tasarea solului, fenomene de
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 116 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

desertificare, dereglarea regimului hidric i hidrogeologic, fenomene de salinizare i nmltinire secundar, ocuparea cu halde de depozitare deeuri industriale, deeuri de pesticide, platforme de deeuri menajere i gunoi de grajd. Pe teritoriul judeului Brila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata. n comparaie cu anii anteriori, la sfritul anului 2008 n judeul Brila nu mai existau stocuri istorice de deeuri de pesticide n depozitele societilor comerciale. Adaptarea activitatilor si a functiunilor la nivelul peisajului antrpic in contextul creat de peisajul natural si cultural specific muncipiului Existenta in judet a unei structuri specifice portuare Dup anul 2000 s-a nregistrat o anumit nviorare a vieii socio-economice din municipiul Brila, cu impact i asupra industriei i a ntreprinderilor mici i mijlocii din jude. Amplasarea geo-climatic a judeului favorabil dezvoltrii unei agriculturi performante; Existena i funcionarea unor instituii de consultan pentru IMM-uri n noul context ce le permite acestora un acces mai facil la fondurile comunitare, dup aderare la structurile europene;

IN COMUNE, SATE Morfo structura tipologica urban relationata in teritoriu:3 Trama rectangulara urmatoarele asezari: Corbu Vechi, Victoria, Mihai Bravu, Rosiori Geometrica ca in cazul urmatoarelor asezari: Ulmu, Ramnicelu Libera ca in cazul urmatoarelor asezari: Constantinesti, Jirlau Radial-concentrica ca in cazul urmatoarelor asezari: Sutesti, Braila Tentaculara ca in cazul urmatoarelor asezari: Maxineni, Marasu mixta ca in cazul urmatoarelor asezari: Zavoaia, Bataga Diversitate a localitatilor in relatie cu: Turismul terapeutic se poate dezvolta n zonele unde se gsesc rezerve geotermale (nmol i ape minerale/termale), ele fiind localizate astfel: Lacul Srat, Movila Miresii, Lacul Blasova, Lacul piscicol Jirlu, Lacul Balta Alb, L. Ttranu, Plascu i Cineni Turismul ce vizeaza zona de etnografie i folclor: Gropeni i Ianca, zona etnografic Corbu Vechi (esturi de ln, scoare, port popular, ocupaii tradiionale)
3

Vezi plansa si pieses scrise referitoare la acestea in faza I-a a proiectului.


STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 117 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Asezari umane cu potenial piscicol (zona lacurilor: Lutul Alb, Blasova, Zton) i caliti terapeutice (lzona lacurilor: Cineni, Movila Miresii, Balta Alb, Lacul Srat). Asezari umane cu potential agricol(pe intreg teritoriu in conformitate cu statisticele din 2006) Asezari umane cu potential livezi si pepiniere: nsurei, Ianca, Furei, Viziru i Brganu. Asezari umane cu potential in culturile legumicole din sere: Chicani, urdila Giseanca o Asezari umane cu potential viticol: Insurei, Rueu, Jirlu i Cireu. o Asezari umane cu potential in cresterea animalelor: cretere a porcinelor (la Brila), a ovinelor (la Tichileti), a bovinelor (la Viziru i Victoria), i avicole (la Brila). Localitati care beneficiaza de un cadru natural valoros/protejat: o Comuna Vrstur, Chicani,Tichileti, Gropeni, Stancuta, Tacau, Marasu, Magureni- Parcul natural Balta Mic a Brilei o Comuna ueti - Pdurea o Comuna Jirlu, Viani i Galbenu: Lacul Jirlu o Comuna Insuratei - Pdurea Viioara Localitatile Cazasu, Chiscani, Surdila - Greci, V deni, Vi ani, Unirea, Romanu, i Rmnicelu au nregistrat sporuri absolut pozitive datorit num rului mare de migran i.

IN MUNICIPIUL BRAILA -In Regiunea de Vest , datorita populatiei 13.7% din totalul populaiei urbane a regiunii, Municipiul Braila este al treilea ca mrime -n municipiul Brila colectarea deeurilor menajere se efectueaz n mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate -Existenta unor subzone importante ce concentreaza activitati si functiuni diverse cu potential de integrare a peisajului antropic (construit): zona centrala, cartierele rezidentiale importante, portul, zona libera, combinatul, etc. Existenta unor repere si elemente importante de peisaj si patrimoniu cultural la nivel local

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 118 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 119 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

PUNCTE SLABE:

IN TERITORIU-JUDET -Zone cu deficit de spatii verzi si padure (zona centrala si vestica a judetului) -Zone cu mediu riscant activ, datorat riscurilor tehnologice:provenite din incendii, explozii in campul tehnologic (Insuratei, Stancuta, Ulmu, Bordei Verde, Ianca) si a combinatului siderurgic Galati -Zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic/construit ce se datoreaza variatiilor mari de temperatura intre iarna si vara (-29,0 C 44,5 C) i regim redus de precipitaii (media anual de 440 mm) Ex: Gumelnia (agricultura fiind ocupatia de baza) -Din structura reelei de localiti a judetului Braila lipsete segmentul mediu, respectiv oraele de talie mijlocie (20-50 mii locuitori) -In judetul Braila evoluia medie a populaie n localitile urbane n perioada 2000-2006 a nregistrat o reducere la 93,61%, din populaia anului 2000, mai mare dect evoluia medie pe jude, de 95,31% -La nivelul judetului calitatea, amploarea i ritmul vieii socio-economice n zona studiat sunt direct influenate de evoluia demografic n general i de micarea natural i de procesul de mbtrnire demografic n special.
-n urma analizei comparative rural-urban ntre anii 2000 2006, la nivelul judetului se constat o scdere a natalitii la nivelul ambelor medii, mult mai accentuat ns n rural (de la 11,8 la 9,6) si sporul natural pentru zona de referin nregistreaz o valoare negativ: (-3,8).( populaia judeului a sczut)

-La momentul recensmntului din martie 2002 structura socio-economic a populaiei judeului Brila era urmtoarea: dintr-un total de 373174 persoane, 155810 persoane reprezint populaia activ (aproximativ 41%), iar 217364 sunt persoane inactive. -Populaia activ a judeului la momentul recensmntului din 2002 reprezenta circa o treime din populaia total i era compus din populaie ocupat (85,3% din populaia activ) i omeri (14,7%, circa 23 mii de persoane). -Scderea populaiei tinere i creterea numeric a populaiei vrstnice se va resimi i pe piaa forei de munc. Totodat o scdere n viitor a ponderii populaiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuiei unitilor de nvmnt i cultur. Deoarece populaia tnr reprezint un potenial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea sczut a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltrii. -Din punct de vedere economic, judetul Braila are urmatoarele dezavantaje: -desfiinarea unitilor din agricultur, inclusiv degradarea infrastructurii acestora(drumuri,cladiri, sisteme de irigatii,etc) ; insuficiena volumului investiiilor, inclusiv a celor strine;

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 120 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

regresul puternic al activitiilor industriale; desfiinarea unor activiti industriale cu caracter strategic; concentrarea excesiv a industriei n Municipiului Brila n detrimentul altor zone din jude; dezvoltarea relativ redus a IMM-urilor i fora lor economic nc sczut; slaba diversificare a activitilor economice din mediul rural; ponderea ridicat a societilor aflate n dificultate sau n faliment economic; promovarea insuficient pe plan regional/naional a produselor i activitilor industriei locale; capacitatea limitat n atragerea i utilizarea de fonduri comunitare europene care s fie folosite pentru dezvoltarea firmelor;

CONCLUZIE: -La nivelul judetului se surprind o serie de fenomene demografice negative:scderea populaiei la nivelul ntregii zone, scderea ponderii populaiei tinere i accentuarea procesului de mbtrnire demografic, ceea ce va pune pe termen lung problema nlocuirii generaiilor n general, a vitalitii populaiei care au repercusiuni directe asupra investiiilor i pieei forei de munc. -Lipsa tradiiei n cooperarea dintre partenerii locali, precum si in parteneriat public/privat -Lipsa programelor de dezvoltare local la nivelul localitatilor mici si mijloci -Migraia populaiei spre zone mai dezvoltate din punct de vedere economic -Lipsa unei gestiuni eficiente si a unei strategii coerente cu privire la problematica complexa a peisajului in toate componentele sale (natural, antropic si cultural) la nivel national, regional si judetean. IN COMUNE, SATE -Distribuia teritorial a comunelor dup numrul de locuitori relev o concentrare a comunelor cu populaie numeroas n zonele centrale i de sud, n apropierea municipiului Brila, a oraului nsurei, pe DN 21, DN 2B, DN22, DJ 212 -Localitatile cu un indicele de mbtrnire (raport ntre populaia vrstnic i cea tnr) sunt: Racovia, Surdila Greci, Scoraru Nou, Ciocile, Cireu, Cazasu, Salcia Tudor, Ulmu, Viani i Surdila Gaiseanca. -In localitatile Viziru (15,2%)i Suteti (16%) este reprezentata destul de mare pulaia rroma -Exist comune cu populaie foarte mbtrnit, care au nregistrat scderi majore de populaie, att datorit migraiei, ct mai ales pe cale natural, avnd pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative: n special-partea nordic i vestic a judeului: Tudor Vladimirescu (-29,5), Scoraru Nou (-19,3), Dudeti (13,6), Roiori (-12,6), Ulmu (-12,5) .a.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 121 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

-Localitile cu un nivel foarte sczut de educaie se situeaz preponderent n partea nord vestic, sud - vestic i central sud-estic a judeului, dintre care menionm: Suteti (43,92%), Viziru (42,25%), Ciocile (41,03%), Unirea (39,91%) i Tufeti (39,06%). -Evoluia numrului de salariai 2002-2006 evideniaz o scdere a numrului de salariai, n mediul rural, cele mai afectate fiind: Dudeti (scdere de 64,4%), Bordei Verde (-56,9%), Bertetii de Jos (-51,4%), Romanu (-46,5%), Traian (44%), Ulmu (-43,4%), Gemenele (36%), Roiori (32%), Viziru (30,8%) i Zvoaia (-25,2%). Dar La polul opus, sunt unitile administrative n care se nregistreaz creteri de peste 30% ale salariailor: Frecei (116%), Gropeni (76,8%), SurdilaGreci (54,3%), Tufeti (41,4%), Victoria (38,5%), Tichileti (34,9%). -Slaba diversificare a activitilor economice n zonele pescreti -Valoare adaugat sczut a produselor pescreti U.A.T. cu concentrare foarte mare a patrimoniului copnstruit cu valoare culturala de interes national (Galati, zoan Vanatori, Smardan, Sendreni, Vadeni) IN MUNICIPIUL BRAILA -n municipiul Brila, cantitile de deeuri care provin din construcii i demolri, aproximate la 51000 t, au fost utilizate ca material de umplutur pe diferite terenuri stabilite de ctre Primria Brila, neexistnd la ora actual un depozit adecvat pentru eliminarea acestora. -O insuficient valorificare a oportunitilor pe care le prezint: trasportul fluvial, asigurarea apei pentru irigaii, turismul -lipsa reperelor la nivel altimetric Suprasolicitarea unor zone/subzone din oras, cu potential de peisaj antropic -Cresterea gradului de mineralizare la nivel municipal - tendinta de construire cu procent scazut de spatiu verde si cu grad mare de mineralizare (POT si CUT ridicat), precum si pierderea unor peisaje importante la limita intravilan/extravilan prin desertificare -Municipiul Braila este port interior cu traditie cu deschidere (faleza) la Dunare -Inexistenta unui sistem de spatii publice si pietonale de legatura cu faleza Dunarii si zonele valoroase peisagistic situate in vecinati

OPORTUNITATI:
IN TERITORIU-JUDET -Programul Naiunilor Unite pentru mediu a adoptat, n cadrul Conveniei de la Stockolm, un program care vizeaz controlul i eliminarea a 12 POP s-uri (pesticide; substane chimice industriale; subproduse). -Infiintarea unui oraganizatii ce raspunde de principala problem legat de ecosistemele existente n teritoriul (asigurarea unui statut de protecie efectiv,
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 122 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

prin msuri active de management, a ecosistemelor i habitatelor prioritare identificate) prin reducerea presiunii antropice. -Strategia de dezvoltare turistica, precum si strategia oraselor porturi dunarene -Posibilitatea apariiei unei concentrri urbane Brila-Galai ca factor de amplificare i relansare rapid a unor noi activitii economice zonale; -Un potenial agro-alimentar ridicat fa de media pe economia naional; -Resursele agricole imense , care au fcut din inuturile Brilei un hinterland agrcol naional i internaional in trecut. -Apariia i perspectivele de dezvoltare ale Parcurilor Industriale i Agroindustriale; -Dezvoltarea turismului de agrement i de croazier pe Dunre; IN COMUNE, SATE -Prezenta monumentelor si siturilor de arhitectura (1.Manastirea de la Mixineni, 2.Biserica Sf.Nicolae com.Insuratei, 3.Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena com.ueti 4.Conacul Orezanu com.Traian), a siturilor arheologice (vezi plansa22 existent) -Existena conacului : Conacul Orezeanu(comuna Traian) i a caselor memoriale din Municipiul Brila(Casa Cavadia, Casa Panteli, Casa turceasca, Casa .Teodorescu, Casa Marchetovezi lista monumentelor istorice existente ) -Crearea unor lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei, semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie) ; -Integrarea de noi activitati in zone cu peisaj antropic deschis din punct de vedere investitional, aflat in legatura si beneficiind de peisajul natural -Posibilitatea reactivrii unor activiti agricole tradiionale (orezrii, valorificarea prin concesionare a lacurilor etc.); -Disponibilitatea autoritilor locale pentru atragerea investitorilor strini n finalizarea unor mari proiecte, inclusiv prin promovarea parteneriatului publicprivat. IN MUNICIPIUL BRAILA -Sistemul Galai-Braila-Tulcea- ntr-o strategie de turism integrata si unitara -Porturile Dunarii Maritime - Galai, Brila, Tulcea - sunt porturi interioare cu traditie, situate la intersectia celor doua tipuri de cai navigabile, maritime si fluviale, oferind deschidere atat spre Marea Neagra, cat si spre Marea Nordului prin situarea acestora pe Coridorul VII Pan European Rhin-Main - Dunare. -Imbuntirea infrastructurii de transport rutier prin construcia podului peste Dunre n zona de nord a municipiului Brila;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 123 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

AMENINTARI/PERICOLE: -Lipsa pdurilor i a unui sistem coerent de spaii verzi in jude n noile condiii climatice, de desertificare, devine o prelungire a stepelor nord-pontice. -Dezechilibru intre peisajul natural si peisajul antropic mineralizat; neintegrarea unitara a campaniile de reabilitare si intretinerea a speisajului natural, construit si cultural -Presiunea investitionala pentru obiective situate in interiorul sau in vecinatatea elementelor importante de peisaj natural i antropic (construit) valoros. -Prezenta Combinatului Galai i a pericolului de explozie/risc tehnologic -Localiti aflate n zona cmpurilor petroliere ce pot fi ameninate de risc tehnologic -Lipsa dotrilor i a personalului calificat n educaie i sanatate n zonele rurale -Insuficienta atractivitate pentru investitori a zonelor respective, precum si inexistenta unui sprijin (scaderea impozitelor, legislatie specifica, etc) -Absena unei politici de marketing agresiv care s suplineasc prbuirea unor piee tradiionale n special cele din spaiul ex-sovietic, pentru produsele industriei brilene; -Existena pieei forei de munc insuficient dezvoltat i cu o ofert structural inadecvat cererii; -Concurena exercitat de ntreprinderi din judeele limitrofe -Pericolul dezvoltrii necontrolate i cu poluare excesiv asupra elementelor de peisaj natural valoros a localitilor aflate n vecintatea Balii Mici a Brilei -Prezena agrasiv a digului insulei Mari a Brailei, ce amenin echilibrul ecologic al ecosistemului -Presiunea investiional n interiorul intravilanelor aezrilor umane din interiorul zonei protejate insula Mic a Brailei. 4.1.2. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE SI NAVALE)

PUNCTE TARI:
CAI DE COMUNICAIE RUTIERA -Municipiul Braila este nod de circulatie rutier pentru 5 din cele 6 drumuri nationale, Accesul mijloacelor auto de transport si manipulare este posibil in orice punct al incintei portuare. -Exista unei reele de circulaii rutiere bine dezvoltat prin prezena drumului European
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 124 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

CAI DE COMUNICAIE NAVAL-MARITIME -Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.). -Braila unul din cele 4 porturi fluvio-maritime de pe teritoriul tarii noastre (un port de traditie, cu un profil complex) -Transportul pe ci navigabile interioare are avantaje importante, fiind mai ieftin, mai sigur i mai eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor energetice i cel mai puin poluant. -Zona de amonte a portului este destinata inteprinderilor industriale si a spatiilor de agrement. Punctul de trecere cu bacul Braila/Smardan, pentru pasageri si mijloace auto spre localitatea Macin din Judetul Tulcea, realizeaza legatura cu Dobrogea, in zona Baii , la km 168+700. Teritoriul este strabatut de coridurul VII Dunarea, care leaga portul Gdanskde la Marea Baltica de bazinul Marii Negre. -Amenajarea debarcaderului de trecere aval de bazinul Dunarii; CAI DE COMUNICAIE FEROVIARE -Starea tehnica a retelei de cale ferata este in general buna -Cele mai importante noduri de cale ferat n jude i regiune sunt : Faurei, Buzau si Barbosi, care asigur tranzitul ctre capitala rii, spre Moldova si Dobrogea. -n regiune exista doua magistrale feroviare : Bucuresti-Galati - prin UrziceniFaurei-Braila si Bucuresti-Mangalia - prin Fetesti-Cernavoda-Constanta, legnduse mai departe cu trasee internaionale. CI DE COMUNICAIE AERIENE Existena aerodromului Ianca, situat in judet Potentialul oferit de faptul ca, in preajma noului aeroport, se pot implementa zoen mixte si zone de servicii si de transport catre zonele principale

PUNCTE SLABE:
CAI DE COMUNICAIE RUTIERA -Densitatea retelei de drumuri publice la nivelul jud. Braila este una scazuta, in special datorita valorilor mici pentru indicatorii de urbanizare -Peisajului specific cailor de comunicatie rutiera, se constata lipsa unei preocupari pentru amenajarea peisagistica a acestor retele, precum si a intrarilor, acceselor in asezarile umane. -Insuficienta amenajare din punct de vedere al peisajului aferent cailor de comunicatie, a intrarilor si acceselor in oras (inclusiv accesul pe apa / port) precum si lipsa elementelor reper de directionare
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 125 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

-Inexistena unui drum amplasat paralel cu Dunarea -Starea foarte proasa a sectorului DN22B, care leaga municipiile Braila si Galati datorita traficului

CAI DE COMUNICAIE NAVAL-MARITIME Insuficient valorificarea potenialului aferent cailor de comunicaii navale CAI DE COMUNICAIE FEROVIARE Astazi transportul de marfuri neprofitabil pe calea ferata pe distante mici Principalele probleme care afecteaz cile ferate din zon sunt legate de condiiile proaste n care se gsesc elementele rulante din punct de vedere tehnic ct i a condiiilor de confort relativ sczut al vagoanelor de transport persoane. CI DE COMUNICAIE AERIENE Singura infrastructura aeroportuara din judetul Braila este aeroportul Ianca, o baza aeriana operationala pentru aviatia militara. In ultimii ani acesta si-a pierdut din importanta, data fiind vecinatatea cu Aeroportul International M. Kogalniceanu, prin urmare se incearca conversia sa intr-un complex aeroportuar pentru agrement si aviatie sportiva. Judeteul Braila dispune, de o infrastructura aeroportuara insuficient pentru satisfacerea nevoilor de transport locale dar si regionale.

OPORTUNITATI:
CAI DE COMUNICAIE RUTIERA -Existenta unor rezerve de teren n imediata apropriere a drumurilor nationale, pe care se pot realiza drumuri de exploatare cu scopul reducerii riscului producerii de accidente (Ianca, Insuratei, Faurei) -Posibilitatea de a crea rute ocolitoare pentru localitatile lineare (micsorarea accidentelor) -Existena proiectelor ce vizeaz crearea autostrazii, a drumului expres i a podului peste Dunare -Distante cu flux de trafic intrerupt intre aglomeratii urbane majore, la nivelul teritoriului este relativ mic -Existenta Programului Operational Regional 2007-2013, POS-T, Masura 322, care presupune reabilitarea drumurilor judetene, dispuse pe directiile majore de dezvoltare ale judetului -Cererea viitoare de trafic va impune prioritizarea dezvoltarii infrastructurii rutiere, aeroportuare, fluviale si feroviare, pe criterii de rentabilitate, si in stransa corelatie
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 126 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

cu reglementarile si programele de finantare-dezvoltare la nivel european, precum si in stransa legatura cu programele si strategiile nationale. -Din perspectiva multimodala, datorita transportului de marfuri neprofitabil pe calea ferata pe distante mici, beneficiarii se indreapta in special spre transportul rutier de genul autotren sau camion. In acest sens trebuie dezvoltata o retea multimodala de transport marfa astfel incat beneficiarul sa foloseasca cel mai rapid traseu in cel mai scurt timp la un pret mic si in conditii de siguranta. -Transportul de persoane trebuie eficientizat, in sensul ca In zonele cu densitate mare trebuie implementate sisteme de trafic feroviar impletit cu cel rutier. In acest sens, in apropierea statiilor de cale ferata se pot amenaja autogari cu parcuri de autocare, autobuze si maxitaxi pentru a deservi locatiile cu cerere mare si medie de transport calatori. -Existena Legii 363/2006, dar si documente de data mai recenta, stabilesc urmatorul program de constructie de autostrazi si drumuri nationale (s-a considerat perioada de perspectiva anul 2025, estimativ), rute care vor parcurge teritoriul jud. Braila: Autostrada Silistra Calarasi Slobozia Viziru Braila Galati PCTF Giurgiulesti Drum expres Braila Galati Drum expres Braila Tulcea Drum expres Braila Focsani (pe aliniamentul drumului existent DN23) - Drum expres Braila Buzau (pe aliniamentul drumului existent DN2B) - Drum expres Ramnicu Sarat Ianca - Constanta -Factorii locali de decizie (Primarii, Consilii Locale si Consiliul Judetean) trebuie sa-si imbunateasca capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, nu inainte de cresterea calitatii aplicatiilor de finantare. -Reabilitarea infrastructurii de turism (drumuri de acces catre obiectivele turistice din judet, portul de agrement Braila, zona turistica Insula Mare a Brailei).

CAI DE COMUNICAII NAVALE-MARITIME -Dunrea reprezint una dintre principalele rute de transport fluvial a Europei, fiind parte a axei fluviale prioritare nr. 18 Rin Main Dunre, n cadrul coridorului de transport pan-european VII. -Interes crescand de dezvoltarea unor insertii valoroase de peisaj, integrate pe directia acceselor si intrarilor in oras (inclusiv accesul pe apa care va conduce la sustinerea peisajului de tip portuar); reintroducerea transportului de calatori pe Dunare -S-au intocmit de asemenea documentatii pentu infiintarea unei zone libere continand trei perimetre distincte, aflate in curs de amenajare.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 127 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

-Pentru transportul fluvial, sunt prevazute: -Trecerea cu bacul catre Insula Mare a Brailei, pentru vehiculele de transport cereale si transportul muncitorilor care activeaza in Insula; -Regularizarea raului Siret, pentru a permite navigatia, in amonte de Municipiile Braila si Galati; -Cresterea traficului fluvial de pasageri, prin amenajarea unui port de agrement in zona de est a Municipiuluii Braila. -Existenta unui proiect in ceea ce prie;te realizarea unui pod peste Dunare, din zona de nord a Municipiului Braila

CAI DE COMUNICAII FEROVIARE -Transportul intermodal, fiind cu usurinta transbordat intre diferitele moduri de transport.(naval-feroviar-rutier) -Existenta strategia de dezvoltare elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate si in PATN, Sectiunea I, Retelele de transport pentru modernizarea infrastructurii la nivelul judetului Braila sunt: -Linie de cale ferata cu viteza pana la 160km/h: Galati Braila Faurei reteaua TEN F -Linie de cale ferata de interes local pe traseu noi: Braila- Macin- Isacea Tulcea -Lucrari de arta : pod rutier/feroviar la Braila -Existenta programe de reabilitare conduse de Directia Generala Infrastructura Transport Feroviar din cadrul M.T.I.: lucrari de reparatii capitale in curs de derulare tunelul Filesti Judetul Braila, pe Linia Braila Galati -Exista programe de reconfigurare si redimensionare conform cerintelor de trafic actual,in statiile: Braila, Bodovinesti, Vadeni, pentru a se reduce eforturile legate de intretinerea si repararea infrastructurii feroviare. -Este necesar sa se mbunteasc cantitativ i calitativ situaia drumurilor de acces i a cilor ferate spre centrele economice majore i, de asemenea, legtura dintre acestea i coridoarele de transport europene. Existena legii 363/2006 care sustine si prevede: 1. Linii de cale ferat convenionale, cu viteza pn la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: Focani - Buzu - Ploieti -Bucureti - Giurgiu. Buzu - Furei - Brila - Galai); 2. Linii de cale ferat de interes local, pe trasee noi: Brila - Mcin - Tulcea; 4. Poduri noi: 4. pe Dunre la: Calafat, Giurgiu i Brila

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 128 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

CI DE COMUNICAIE AERIENE -Viitorul aeroport international va avea multiple avantaje strategice, fiind amplasat la aprox. 100 km. distanta de municipiile Buzau, Urziceni, Focsani si Tulcea, dar si in imediata vecinatate a granitei cu Republica Moldova si Ucraina. Evident, acesta va deservi si aglomerarea urbana adiacenta, formata din Municipiile Braila si Galati, care include in acest moment o populatie de aprox. 1 milion rezidenti. -Constructia aeroportului va completa gradul de inter- si multimodalitate a nodului de transport combinat Braila Galati, asigurand interoperabilitatea tuturor modurilor de transport prezente in zona, respectiv: rutier, fluvial, feroviar si, in viitor, aerian. -Existenta cailor de comunicatie rutier, naval si feroviar prin punctele de granita cu Republica Moldova si Ucraina fac ca aeroportul s fie considerat poart de acces

AMENINTARI/PERICOLE:
CAI DE COMUNICAII RUTIERE -Necesitatea alocrii unor fonduri foarte mari pentru dezvoltarea infrastructurii de protectia mediului; -Lipsa unui regulament adecvat, privind integrarea peisajului de acces/intrare in oras in peisajul antropic al cailor de comunicatie, in toate documentatiile de urbanism; -Aproprierea tronsoanelor majore de circulaii rutier (autostrad,drum expres) de zonele protejate natural care pot fi afectate -Dezvoltarea necontrolata prin strategii la nivelului teritoriului poate afecta ecosistemele naturale valoroase(exemplu inspre insula Balta Mare a Brailei) CAI DE COMUNICAII NAVALE-MARITIME -Vulnerabiliti care includ transportul naval de substane chimice, toxice i periculoase, precum i de materiale nucleare; -Lipsa identificrii unei funciuni i al unui profil specfice portuare care s fie oportun n contextuul Dunrean-European actual CAI DE COMUNICAII FEROVIARE -Identificarea reelei feroviare prin neconcordarea cu celelalte sisteme de circulaii CI DE COMUNICAII AERIAN -Probabilitatea de afectare a terenului din proximitatea conului de zbor specific traficului aerian al noului aeroport propus n zona periurban a Municipiului Brila, cu efecte asupra ecostemului natural, habitatului i a sistemlor de localiti.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 129 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4.1.3. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX, A RETELELOR TEHNICO-EDILITARE, A HIDROAMELIORATIILOR, SI A COMPONENTELOR PETROLIERE SI EOLIENE PUNCTE TARI Contorizarea consumului de ap n mediul urban este realizat n proporie de cca. 90%. De sisteme centralizate de alimentare cu ap beneficiaz toate cele patru localiti urbane i 36 de comune. Reele pentru canalizarea apelor uzate exist n toate oraele judeului - Brila, Furei, Ianca, nsurei Localitile limitrofe municipiului Brila i anume Chicani i Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare existent n municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunre. Sistemul de canalizare al oraului Ianca preia o parte din apele uzate aferente localitilor rurale aparintoare : Plopu, Oprieneti, Cldrua, Perioru, Berleti i Trlele Filiu. n judeul Brila principalul furnizor de energie electric este termocentrala Brila dat n funciune n perioada 1973 1979. Judetul Braila, este strabatut de magistrale de transport importante a energiei electrice, in lungime de cca 122 km, Sisteme de alimentare centralizat cu energie termic (SACET) au fost realizate n Municipiul Brila i n oraele Furei i Ianca. Din 2002 un numr de 13 centrale termice au fost transformate n puncte termice, iar 30 puncte termice au fost modernizate, eliminndu-se disfuncionalitile legate de presiuni i temperaturi necorespunztoare. judetul Braila dispune de resurse naturale importante de gaze naturale asociate din campurile petroliere situate la Jugureanu, in zona de vest a judetului In prezent localitile din judeul Brila n care au fost nfiinate distribuii de gaze sunt: Municipiul Brila, oraele Furei i Ianca, precum i comunele Cazau, Chicani, Vrstura, Silitea, Pietroiu, Vdeni, Baldovineti, Lacu Srat (staiune). Operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. acoper cu reea automat toate localitile judeului. piaa telecomunicaiilor din Brila este deschis pentru toi operatorii de sisteme de telefonie mobil (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil). n prezent (2007) la o populaie de 373.897 locuitori ROMTELECOM are 51.898 abonamente, ceea ce reprezint o densitate (grad de telefonizare) de 13,9 %.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 130 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Toate localitile urbane i rurale (comune) au n dotare centrale telefonice digitale.

PUNCTE SLABE Sursa de ap subteran se caracterizeaz n general printr-un deficit de debit. O disfuncie a alimentrii din sursa subteran o reprezint i forajele executate nainte de anul 2000, care sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizrii, iar instalaiile hidraulice i hidromecanice prezint uzuri foarte mari. n mediul rural, procentul de contorizare este mai sczut, situndu-se n jurul valorii de 50%. Localitile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizeaz apa direct la consumatori, procedeul de dezinfecie lipsind n totalitate sau fiind nefuncional. Reele pentru canalizarea apelor uzate exist n toate oraele judeului - Brila, Furei, Ianca, nsurei - i numai n trei comune Cireu, Gropeni, Movila Miresii. Epurarea apelor uzate colectate se face n doar 4 localiti, oraele Furei, Ianca, nsurei i localitatea Movila Miresii. n judeul Brila majoritatea localitilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau staii de epurare. gradul ridicat de uzur fizic i moral a unor echipamente; liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat dect n mic msur de reparaii capitale; liniile electrice subterane (LES) sunt n parte nvechite, avnd depit vrsta medie de funcionare; meninerea tensiunii de 6 kv n reelele de medie tensiune; sisteme de iluminat public depite fizic i moral, cu randamente luminoase sczute la consumuri energetice mari, n special n mediul rural. Magistralele de transport ale energiei electrice nu beneficiaza de perdea de vegetatie corespunzatoare Sisteme de alimentare centralizat cu energie termic (SACET) au fost realizate n Municipiul Brila i n oraele Furei i Ianca, ele fiind n prezent ntr-un proces de restrngere ca urmare a extinderii reelelor de distribuie a gazelor naturale i a montrii de surse de energie termic care folosesc acest combustibil, precum i a creterii preului energiei termice livrat centralizat. SACET din Municipiul Brila, cu o vechime de peste 30 de ani de funcionare, prezint o stare avansat de uzur fizic i moral. De asemenea, datorit numrului mare de consumatori debranai, sistemul actual de alimentare cu energie termic este supradimensionat din punct de vedere al diametrelor reelelor (att primare, ct i secundare), ceea ce conduce la pierderi importante
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 131 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

de agent termic, de energie termic, precum i de energie electric pentru pompare. Centrala termic de zon din oraul Ianca nu mai distribuie energie termic pentru consumatorii urbani, iar centralele termice de cuartal din Furei i-au redus foarte mult activitatea, cantitatea de energie termic livrat scznd de circa 10 ori n 2005 fa de 1995. Lipsa izolrii termice a cldirilor constituie un element negativ care conduce la scdere accentuat a confortului locatarilor i la creterea costurilor ntreinerii att a cldirilor racordate la sistemele centralizate, ct i a celor cu sisteme individuale de nclzire. Reteaua de alimenatre cu gaze necesita o integrare in peisajul natural si o preocupare pentru realizarea unor zone de protectie inexistenta unei preocupari pentru protectia Baltii Mici si a Insulei Mare a Brailei, areale cu un mare potential din punct de vedere peisagistic, pe traseul conductei de transport gaze DN 600 mm, care traverseaza aceste areale valoroase perdele si zone de protectie pe traseele de alimentare cu gaze naturale asociate cu campurile petroliere situate la Jugureanu, in zona de vest a judetului. Cea mai important disfuncionalitate din cadrul judeului n ceea ce privete alimentarea cu gaze este constituit din faptul c nfiinarea distribuiilor de gaze naturale s-a realizat numai n zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate nainte de 1990. Cea mai important disfuncionalitate n ce privete reelele de transport gaze naturale, o constituie faptul c, n conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au fcut mproprietriri i pe terenurile de deasupra reelelor de transport sau n vecintatea lor. Din aceast cauz au aprut situaii n care locuinele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distane care pun n pericol att sigurana respectivelor cldiri, dar i a conductelor de transport. traseul conductelor nu este n general paralel cu cile de comunicaie, ceea ce conduce la dificulti n aducerea utilajelor i personalului de remediere la faa locului. Principalele disfuncionaliti n domeniul telecomunicaiilor sunt legate de slaba densitate de telefonie fiic n mediul rural, lipsa telefoniei n unele sate.

OPORTUNITATI Sunt n curs de realizare sisteme de canalizare i staii de epurare pentru comuna Mxineni sat Mxineni i comuna Mircea Vod sate Mircea Vod i Deduleti.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 132 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

realizarea unui studiu de detaliu al peisajului infrastructurii care interactioneaza cu factorii de mediu natural si construit si incercarea de protectie a zonelor expuse modernizarea i reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu ap Brila; extinderea sistemului regional de alimentare cu ap Gropeni - Ianca - Movila Miresii; reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile n toate localitile alimentate cu ap din surse de suprafa sau subterane; realizarea lucrrilor de alimentare cu ap n localitile fr alimentare cu ap n sistem centralizat. modernizarea i retehnologizarea staiilor de transformare de 110 kv/MT; reabilitarea liniilor electrice aeriene (LEA) i a liniilor electrice subterane (LES) de 110 kv i medie tensiune; trecerea instalaiilor de 6 kv la tensiunea de 20 kv; dezvoltarea sistemului de autorizare a distribuiei (SAD) prin montarea de reandanatoare i separatoare telecomandate; integrarea n SCADA a tuturor staiilor de transformare; nlocuirea instalaiei de porelan din CEA 110 kv i LEA 20 kv cu izolaii tip compozit; modernizarea integral a liniilor LEA 0,4 kv i a branamentelor; extinderea sistemului de telegestiune i monitorizare a parametrilor de calitate a energiei electrice. modernizarea echipamentelor primare i secundare de 110 kv, medie tensiune i protecie; modernizarea staiilor de transformare, posturi de transformare i puncte de alimentare; lucrri de mbuntire a nivelului de tensiune; modernizarea reelei de joas tensiune; lucrri de automatizare a distribuiei pentru introducere SCADA. Promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei electrice i de eficien energetic prin: realizarea infrastructurii de generare i distribuire a surselor de energie alternativ; promovarea proiectelor de energie regenerabil (eolian, solar, biomas); identificarea adecvat a zonelor cu potenial eolian.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 133 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

AMENINTARI/PERICOLE Dezvoltarea economic i social din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii n domeniul alimentrilor cu ap, precum i dinamica consumurilor n domeniul casnic i n cel industrial. Aparitia unor probleme de ordin sanitar/igienic cauzate de lipsa sistemelor de canalizare a apelor uzate peisajul antropizat al retelelor tehnico-edilitare, care poate induce transformari marcante in peisajul natural si cultural, dar si urban al asezarilor umane. Debransarile din sistemul de alimentare cu energie termica in favoarea utilizarii gazelor naturale este o problema pentru buna functionare a sistemului Conducta de transport gaze DN 600 mm, traverseaza Balta Mica si Insula Mare a Brailei, zone cu peisaj special care trebuie protejate. 4.1.4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE, IRIGATIILOR SI HIDROAMELIORATIILOR PUNCTE TARI Judeul Brila ocup unul din primele locuri din ar n ceea ce privete suprafaa amenajat cu sisteme de mbuntiri funciare (irigaii i desecri). Din totalul suprafetei agricole a judetului, 91 % dispune de lucrari de imbunatatiri funciare, fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de imbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. lucrarile de imbunatatiri funciare nu produc ape uzate, ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate Amenajrile de mbuntiri funciare din judeul Brila sunt de tip complex - irigaii i desecare care funcioneaz simultan sau alternativ primavara, vara sau toamna n funcie de necesitile zonei PUNCTE SLABE Proiectele de extindere a suprafeelor irigate sunt limitate, datorita epuizarii suprafeelor favorabile construirii acestor amenajri, costul ridicat al acestor proiecte, preul sczut al alimentelor, opoziia cetenilor pentru astfel de lucrri, concurena puternic a altor sectoare economice pentru resursele de ap, interesul sporit acordat refacerii i modernizrii sistemelor existente etc. irigarea neraionala are efecte negative att asupra produciei cat si asupra solului si, in general, a mediului nconjurtor. Daca din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, in cel mai ru caz, cu
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 134 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

scderea recoltei in anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaii grave, culminnd cu scoaterea din circuitul agricol a ntinse suprafee de teren ca urmare a salinizrii, alcalinizrii, nmltinrii sau eroziunii. O problema deosebita o ridica amenajrile de desecare, unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma precipitaiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducnd la colmatarea canalelor, podeelor, existnd pericolul inundrii unor suprafee de teren sau chiar gospodarii si a deteriorrii calitii apei ce se descarc in emisari (sau ruri). degradarea lucrrilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru ntreinerea lor. gradul avansat de uzura fizica si morala a statiilor de punere sub presiune in perioadele cu nivele mari de apa in Dunare, in canalele si bazinele de aspiratie din zonele cu textura nisipoasa se pot produce degradari ale taluzelor sau aparitia de grifonare reducerea suprafetelor irigate prin trecerea acestora in conservare ca urmare a faptului ca incepand cu anii 1992-1995 nu s-au mai aplicat udari grad ridicat de uzura (90-100 %) al canalelor distribuitoare de sector care deservesc suprafetele amenajate, irigate cu agregate termice de pompare semistationare cresterea suprafetelor cu soluri influentate freatic si concomitent cresterea suprafetelor cu soluri predispuse la gleizare si inmlastinare insotite uneori de salinizarea si/sau alcalizarea secundara in profilul de sol cresterea procesului de saraturare determinat de variatia nivelului freatic (crestere) lucrarile de imbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari, ceea ce nu mai corespunde in totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 18 Supradimensionarea sistemelor de irigaii i desecri i procesele de degradare i distrugere petrecute dup 1990 au avut drept consecin imposibilitatea de exploatare, n condiii de eficien economic, a suprafeelor amenajate. Ca urmare, gradul de utilizare a irigaiilor nregistreaz nivele deosebit de sczute. gradul de utilizare a irigaiilor nregistreaz nivele deosebit de sczute, n prezent fiind n funciune aproximativ 160.000 ha. din ntreaga suprafa amenajat cu acest tip de lucrri, din totalul de aproape 400.000 ha ct au fost amenajate pn n anii 90.

OPORTUNITATI Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 135 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

a fertilitatii solurilor, concomitant cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei, semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie)

AMENINTARI/PERICOLE lipsa irigatiilor, datorita climatului arid din zona, duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi, altadata existenta in zona. posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivarea terenurilor agricole, sistemele de desecare putand fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar) lipsa irigatiilor, datorita climatului arid din zona, duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi, altadata existenta in zona. 4.1.5. LA NIVELUL PROBLEMATICII PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX SPECIFIC RETELELOR PETROLIERE SI EOLIENE EOLIENE PUNCTE TARI Existenta unor resurse petroliere in judet Dezvoltarea economica a zonelor influentate direct de amplasarea parcurilor eoliene Introducerea de noi surse de energie durabila si regenerabila PUNCTE SLABE Inexistenta unui sistem de extractie petroliera care sa protejeze localitatile si elementele de mediu Construirea parcurilor eoliene in zone protejate, in proximitatea zonelor de locuire OPORTUNITATI Necesitatea diversificarii surselor de energie AMENINTARI/PERICOLE Aparitia de posibile turbulente atmosferice locale, in zonele de amplasare a parcurilor eoliene Posibila influenta asupra coridoarelor de migratie a pasarilor

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 136 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4.2.ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT). ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI
4.2.1. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE ZONE TARI - ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE -Intravilanele sistemelor de localiti -Zone reprezentative din punct de vedere morfo-tipologiec (esut urban specific) -Aezri cu valoare de patrimoniu antropic(construit) valoros -Aezri representative din punct de vedere al valorii urban arhitecturale i istorice ZONE SLABE -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE -Localiti care nu au elemente de peisaj antropic(construit) insuficient amenajate sau sunt in stare de degradare -Spaii publice i pietonale care nu sunt reprezentate la nivelul aezrii urbane -Existena a numeroase spaii valoroase far identitate ,valoare urban-arhitecturale i compoziional -Zone cu poluare intens i ambian negativ ZONE CALDE - ZONE DE PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR -Zone cu atractivitate i interes major: Municipiul Brila i Dunarea -Teritoriul periurban al Municipilui Brila -Localti aflate in zona Dunrii, a Brailei i a insulei Balii Mari -Existena PUZ+rilor : comuna Movila Miresei, comuna Mxineni, zona de agrement Lacul Blasova, zona de agrement Lacul Zaton -Zone cu diversitate funcional medie, cu potenial de dezvoltare: Furei, Ianca, nsurei -Presiunea investitionala pentru obiective situate in interiorul sau in vecinatatea elementelor importante de peisaj natural i antropic (construit) valoros. ZONE RECI - ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE -Zone cu potenial de presiune mic investiional oferit de elemente cu potenial natural: lacuri sarate, elemente de patrimoniu -Zone i areale neutilizate i neexploarate -Zone cu accesibilitate sczut sau izolate (sate din Insula Mare:Titcov, Frecei, Agaua,Salcia , Zaton, Plopi, Stoeneti,Cistia,Mgureni,Mrau,Bandoiu,Tacau) -Zone neatractive din punct de vedere turistic i funcional

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 137 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4.2.2. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE SI NAVALE) ZONE TARI- ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE -Coridoarele cailor de comunicaie (carosabile,feroviale,navale i aeriene) precum i a zonelor de protecie ale acestora -Zone de acces/intrare n Municipiul Braila -Zone verzi de protectie aferente infrastructurii cailor de comunicatii ZONE SLABE -ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE -Starea slaba a infrastructururii cailor de comuicatii a localitatilor de dimensiuni mici si mijlocii(sate,comune) -Zona cu poluare fonica agresiva(teritoriul din imediata vecinatate a aeroporturilor) -Inexistena unui drum amplasat paralel cu Dunarea -Starea foarte proasa a sectorului DN22B, care leaga municipiile Braila si Galati datorita traficului ZONE CALDE - ZONE DE PRESIUNE RIDICATA LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR -Zone-terenurile cu atractivitate i interes investiional naional (pentru proiectele noi de tip: autostrad, drumuri expres, podul de la Braila, aeroport) -Terenurile din imediata apropriere a Dunarii (eventuale treceri peste apa-poduri) -Zona cu instabilitate a regimului juridic (zona de nord a periurbanului Municipiului Braila) -Terenurile care sunt vizate pentru proiecte de infrastructura in zona Dunrii, a Brailei i a insulei Balii Mari -Zonele ce vizeaza crearea unor noduri intermodale ZONE RECI - ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE -Legaturi neexistente intre localitatiele aflate la sudul Judetului , fapt ce se datoreaza dimensiunii si importantei lor 4.2.3. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE SI PETROLIERE ZONE TARI ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE Terminale ale reteleleor edilitare, statii ed transformare, etc Coridoarele aferenet retelelor tehnico-edilitare majore, sistemelor transport petrol ZONE SLABE - ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE Zone vulnerabile din punct de vedere al poluarii peisajului natural si antropic, cauzata de proximitatea amplasarii retelelor tehnico-edilitare la contactul cu zone naturale valoriase si a asezarilor umane
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 138 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

ZONE CALDE - ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR retele tehnice de distributie a petrolului (Oprisenesti, Jugureanu) ZONE RECI ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE localitati deficitare din punct de vedere al racordarii / accesului la retelelele edilitare tehnice 4.2.4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE, IRIGATIILOR, HIDROAMELIORATIILOR SI A PARCURILOR EOLIENE ZONE TARI ZONE CU REZISTIVITATE RIDICATA LA SCHIMBARE zone cu specific in utilizarea terenului pentru agricultura (Insula Mare a Brailei) lucrari hidro-tehnice (diguri) sistemul existent de hidroamelioratii si imbunatatiri funciare ZONE SLABE - ZONE CU REZISTIVITATE SCAZUTA LA SCHIMBARE zonele agricole ce au fost explotatae intens, ce se afla intr-un proces de reorientare economica ZONE CALDE - ZONE DE PRESIUNE MEDIE LA INTERVENTIE SI INTERES INVESTITIONAL MAJOR zone intens solicitate din punct de vedere al exploatarii agricole (Insula Mare a Brailei) zone cu specific agricol, focalizat pe culturi care particularizeaza agricultura judetului (orezariile de pe malul vestic al Dunarii si din nordul judetului) arealele efrente noilor parcuri eoliene din judet ZONE RECI ZONE DE PRESIUNE SCAZUTA LA INTERVENTIE zonele cu amenajari hidrotehnice ce necesita reabilitari (mai ales in centrul judetului)

4.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJULUI ANTROPIC (CONSTRUIT) DIN JUDETUL BRAILA


4.3.1. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/ CONSTRUIT COMPLEX AL ASEZARILOR UMANE Judetul Braila are o conformatie urbana diversa in teritoriu si integrata in peisajul existent. Diversificarea localitatilor se face in functie de rezervele naturale, activitatile sau functiunile predominante. Acestea la nivelul peisajului antropic, in contextul creat de peisajul natural si cultural specific, sunt adaptate corespunzator. Din structura retelelor
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 139 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

de localitati lipseste segmentul mediu (respectiv orasele de talie mijlocie) insa exista o concentrare de populatie in zonele centrale si sudice, in apropierea municipiului Braila, a orasului Insuratei, pe DN 21, DN 2B, DN22, DJ 212. Amplasarea geo-climatica a judetului este favorabila dezvoltarii unei agriculturi performante. Zona centrala si vestica a judetului prezinta deficit de spatii verzi si padure, deci apar variatii mari de temperatura intre vara si iarna si implicit zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic. Existenta zonelor cu mediu riscant activ ce se datoreaza riscurilor tehnologice (provenite din incendii, explozii in campul tehnologic, etc.). Potentialul Insulei Baltii Mici a Brailei poate fi amenintat (periclitat) de dezvoltarea necontrolata a localitatilor aflate in imediata vecinatate. O insuficienta valorificare a oportunitatilor pe care le prezinta trasportul fluvial, asigurarea apei pentru irigatii si turismul. La nivelul judetului se surprind o serie de fenomene demografice negative: scaderea populatiei la nivelul intregii zone, scaderea ponderii populatiei tinere si accentuarea procesului de imbatranire demografica, ceea ce va pune pe termen lung problema inlocuirii generatiilor in general, a vitalitatii populatiei care au repercusiuni directe asupra investitiilor si pietei fortei de munca.Totodata o scadere in viitor a ponderii populatiei tinere ar necesita o reorganizare a distributiei unitatilor de invatamant si cultura. Deoarece populatia tanara reprezinta un potential pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scazuta a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltarii. Lipseste o gestiune eficienta si o strategie coerenta cu privire la problematica complexa a peisajului in toate componentele sale (natural, antropic si cultural) la nivel national, regional si judetean. 4.3.2. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE SI NAVALE) Pentru judetul Braila, densitatea drumurilor publice este semnificativ mai scazuta decat media la nivel national, fapt ce se datoreaza valorilor mici ale indicatorilor de urbanizare. Municipiul Braila este nod de circulatie pentru 5 din cele 6 drumuri nationale, singurul drum care nu intersecteaza orasul fiind DN21A, dispus pe directia vest sud. Majoritatea sectoarelor de drumuri nationale care traverseaza teritoriul judetului Braila prezinta valori de trafic exprimate sub nivelul debitului admisibil pentru drumurile cu 2 benzi de circulatie. Cel mai aglomerat sector este DN22B, care leaga municipiile Braila si Galati. Coridoarele cailor de comunicatii nu beneficiaza de zone verzi de protectie. Inexistenta unui proiect ce vizeaza un drum amplasat paralel cu Dunarea, poate duce la agresivitate directa catre Insula Mica a Brailei. Infrastructura aeroportuara din judetul Braila este reprezentat de aeroportul Ianca, o baza aeriana operationala pentru aviatia militara. Chiar daca infrastructura
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 140 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

aeroportuara exista nu este folosita pentru satisfacerea nevoilor de transport locale sau regionale. Caile navigabile si infrastructura portuara a judetului este reprezentata datorita traversarii de la nord la sud de catre Fluviul Dunarea, iar municipiul Braila are un port amenajat. Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.). Este nevoie de o prioritizare in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii rutiere, aeroportuare, fluviale si feroviare, pe criterii de rentabilitate, si in stransa corelatie cu reglementarile si programele de finantare-dezvoltare la nivel european, precum si in stransa legatura cu programele si strategiile nationale. 4.3.3. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE SI CAMPURILOR PETROLIERE Din punct de vedere teritorial-administrativ judeului Brila are patru localiti urbane: municipiul Brila i oraele Furei, Ianca, nsuratei, 40 comune i 140 sate totaliznd o populaie de 366.811locuitori. De sisteme centralizate de alimentare cu ap beneficiaz toate cele patru localiti urbane i 36 de comune. Resursele de ap de suprafa i subteran din jude sunt furnizate de reeaua hidrografic aferent bazinului hidrografic Buzu Ialomia. Reele pentru canalizarea apelor uzate exist n toate oraele judeului - Brila, Furei, Ianca, nsurei - i numai n trei comune Cireu, Gropeni, Movila Miresii. Epurarea apelor uzate colectate se face n doar 4 localiti, oraele Furei, Ianca, nsurei i localitatea Movila Miresii. n judeul Brila principalul furnizor de energie electric este termocentrala Brila dat n funciune n perioada 1973 1979. Teritoriul judeului Brila este strbtut de urmtoarele magistrale de transport a energiei electrice. - linii de 400 kv (LEA 400 kv) Gura Ialomiei Lacu Srat (Brila) Isaccea - linii de 220 kv (LEA 220 kv) Lacu Srat (Brila) Galai Volumul de instalaii linii electrice aeriene de transport (400 kv i 220 kv) este de 122 km. Reelele de distribuie public de medie tensiune asigur alimentarea cu energie electric prin intermediul posturilor de transformare a reelelor de joas tensiune ce deservesc consumatorii de diverse tipuri. n judeul Brila reelele de medie tensiune de 20 kv sunt majoritare, mai fiind prezente i reelele de 6 kv.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 141 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

n mediul rural i parial n mediul urban reelele de joas tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) i se ntind pe o lungime de 4488,50 km. n mediul urban, n zonele centrale / sistematizate, reelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) i se ntind pe o lungime de 543,74 km. Alimentarea reelelor de joas tensiune se face din reelele de medie tensiune prin intermediul a 2137 posturi de transformare. Din analiza situaiei existente rezult c n judeul Brila principalele probleme semnalate sunt: - gradul ridicat de uzur fizic i moral a unor echipamente; - liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat dect n mic msur de reparaii capitale; - liniile electrice subterane (LES) sunt n parte nvechite, avnd depit vrsta medie de funcionare; - meninerea tensiunii de 6 kv n reelele de medie tensiune; - sisteme de iluminat public depite fizic i moral, cu randamente luminoase sczute la consumuri energetice mari, n special n mediul rural. Sisteme de alimentare centralizat cu energie termic (SACET) au fost realizate n Municipiul Brila i n oraele Furei i Ianca, ele fiind n prezent ntr-un proces de restrngere ca urmare a extinderii reelelor de distribuie a gazelor naturale i a montrii de surse de energie termic care folosesc acest combustibil, precum i a creterii preului energiei termice livrat centralizat. Lipsa izolrii termice a cldirilor constituie un element negativ care conduce la scdere accentuat a confortului locatarilor i la creterea costurilor ntreinerii att a cldirilor racordate la sistemele centralizate, ct i a celor cu sisteme individuale de nclzire. In celelalte localiti ale judeului unde sunt realizate distribuii de gaze naturale care alimenteaz i consumatorii casnici (Cazau, Chicani, Silitea), alimentarea cu cldur i ap cald menajer, precum i prepararea hranei se realizeaz folosind n principal acest combustibil. Utilizarea gazelor naturale se face fie local, folosind n principal sobele de teracot, fie pentru nclzirea centralizat, utiliznd centralele termice (n principal la cldirile de utilitate public). Creterea consumului de gaze pentru utilizatorii casnici i a lungimii conductelor de distribuie reflect dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale, dei costul ridicat al branamentelor i instalaiilor interioare constituie ns un impediment major pentru locuitorii cu venituri reduse. In localitile fr distribuii de gaze naturale sau n care acestea nu sunt distribuite populaiei, pentru nclzire sunt folosii combustibilii solizi (lemne i crbuni), iar la dotrile de interes public i combustibilul lichid i gazele petroliere lichefiate (GPL) n sistem mic-vrac.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 142 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz, dar i cu resturi vegetale, n special n perioada de iarn. Teritoriul judeului Brila dispune de resurse naturale de gaze asociate din cmpurile petrolifere situate n zona de vest a judeului, la Jugureanu. ieiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus n sistemul de transport prin conducte sau n cisterne de cale ferat spre rafinrii, n timp ce componenta gazoas de la separatoare se introduce n conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz n care este obligatoriu s fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizri proprii n cadrul schelelor petrolifere (preparare abur n centrale termice sau extracia ieiului prin metoda gaz-lift). In general, conductele de iei i gaze asociate sunt amplasate alturat. In ultimii ani, alimentarea cu energie termic a principalelor localiti din judeul Brila este din ce n ce mai corelat cu alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin nfiinarea continu de noi distribuii de gaze naturale, prin debranarea de la sistemele de alimentare centralizat cu energie termic (SACET) i prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scar de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. In judeul Brila alimentarea cu gaze se face n principal prin intermediul unor conducte de transport de nalt presiune care urmresc 3 trasee principale : Din zona Isaccea intr n jude prin zona Vdeni (Galai) dou conducte de transport gaze naturale DN 700 mm i DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimenteaz (din zona de la nord de Vdeni) dou conducte care pleac spre Galai i trei conducte (DN 500, DN 800 i DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureti prin Urziceni (DN 500 mm Ghergheasa i DN 800 mm Jugureanu). Acest nod important de la nord de Vdeni este alimentat i dintr-o conduct DN 600 mm racordat la conductele de tranzit Isaccea Negru Vod (Rusia Ucraina Romnia Bulgaria Turcia). O conduct de nalt presiune alimenteaz municipiul Brila prin intermediul Staiei de reglare msurare predare (SRMP) amplasat la km 15 al oselei spre Focani. Reeaua de repartiie de medie presiune conduce gazele spre staiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redus sunt distribuite ctre consumatori. Dou conducte sunt prevzute s alimenteze consumatorii de la Chicani (Combinatul de celuloz i CET). Capacitatea SRMP aferent CET este de 20.000 m3N/h. De la SRMP pleac o conduct de medie presiune DN 350 mm care alimenteaz localitile Ianca i Furei (DN 250 mm dup trecerea printr-o staie de comprimare a gazelor) Majoritatea localitilor n care s-au realizat distribuii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staii de
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 143 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

reglare msurare predare (SRMP) pentru coborrea presiunii gazelor de nalt la medie i apoi la redus. In prezent localitile din judeul Brila n care au fost nfiinate distribuii de gaze sunt: Municipiul Brila, oraele Furei i Ianca, precum i comunele Cazau, Chicani, Vrstura, Silitea, Pietroiu, Vdeni, Baldovineti, Lacu Srat (staiune). In localitile Tichileti, Plopu, Urleasca DISTRIGAZ SUD deine sistem de distribuie pentru consumatori izolai. Cea mai important disfuncionalitate din cadrul judeului n ceea ce privete alimentarea cu gaze este constituit din faptul c nfiinarea distribuiilor de gaze naturale s-a realizat numai n zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate nainte de 1990. In ceea ce privete conductele de transport, aceste conducte sunt realizate din oel fiind montate subteran. Cea mai important disfuncionalitate n ce privete reelele de transport gaze naturale, o constituie faptul c, n conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au fcut mproprietriri i pe terenurile de deasupra reelelor de transport sau n vecintatea lor. Din aceast cauz au aprut situaii n care locuinele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distane care pun n pericol att sigurana respectivelor cldiri, dar i a conductelor de transport. Este necesar ca, n zonele unde s-au realizat astfel de construcii, s se realizeze lucrri de cretere a gradului de siguran a conductelor de transport. Conductele de transport iei s-au montat din necesitatea legrii cmpurilor petrolifere cu rafinriile nvecinate i, de asemenea, a porturilor dunrene i a portului Constana cu rafinriile aflate n zona petrolifer subcarpatic. Aceste conducte, n lungime de circa 4500 km, fac parte din Sistemul naional de transport al ieiului, gazolinei, condensatului i etanului (SNTTGCE). Pe traseul conductelor de transport se afl amplasate staii de pompare, precum i depozite i rampe de ncrcare n cisterne de cale ferat sau n cisterne autotractate. ieiul brut care este transportat prin conducte este nclzit i apoi pompat, presiunea de lucru fiind de cca. 60 bar. Conductele sunt din oel, fiind prevzute cu protecie catodic. Ele sunt amplasate ngropat, la adncimea de 0,81,2 metri , cu excepia traversrii de obstacole naturale i artificiale (ape curgtoare, depresiuni, vi adnci etc) cnd sunt montate i aerian pe rampe, poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop i executate din materiale necombustibile. Inainte i dup traversare se prevd robinete de secionare, precum i cmine pentru colectarea produsului scurs. Traseul conductelor de transport iei este indicat cu borne metalice de potenial i prin borne de beton amplasate, n general, din 500 m n 500 m. De-a lungul conductelor exist cmine de godevilare (curare a depunerilor de petrol).
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 144 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Traseul conductelor este verificat de operatori de cmp (veghetori) pe sol i, uneori, din elicopter. In ultimul timp, acestora li s-au alturat jandarmii care pzesc aceste reele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infracionale. Teritoriul judeului Brila dispune de resurse naturale de iei din cmpurile petrolifere situate n zona central a judeului : Ianca, Oprieneti, Licoteanca, Jugureanu, Cireu. Conducta de transport iei urmrete traseul Constana - Feteti Oprieneti Ianca staia de pompare Mxineni - Borzeti, traversnd judeul Brila de la sud la nord, cu un racord DN 250 mm dinspre Jugureanu.Conducta de transport iei are diametrul DN 500 mm este amplasat la o adncime de circa 1 m la creast, iar presiunea maxim de pompare a ieiului este de 40 bar. Pe teritoriul judeului Brila este amplasat i conducta de produse petroliere Ploieti Buzu Furei Ianca Brila Galai, avnd DN 250 mm. Din aceast conduct se ramific conducta spre Feteti Constana. Aceast conduct este parte component a Sistemului naional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP). 4.3.4. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE, IRIGATIILOR, HIDROAMELIORATIILOR SI AL PARCURILOR EOLIENE Judeul Brila ocup unul din primele locuri din ar n ceea ce privete suprafaa amenajat cu sisteme de mbuntiri funciare (irigaii i desecri). Pentru nlturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lung perioad de timp a perioadelor de secet cu cele de exces de umiditate pe aceleai terenuri) i pentru prevenirea degradrii terenurilor prin eroziuni ale solurilor n judeul Brila au fost executate, n majoritate nainte de 1990. Amenajrile de mbuntiri funciare din judeul Brila sunt de tip complex irigaii i desecare care funcioneaz simultan sau alternativ primavara, vara sau toamna n funcie de necesitile zonei. Irigaiile reprezint principala lucrare de mbuntiri funciare realizat pentru creterea potenialului productiv al pmntului. Predomin suprafeele agricole amenajate pentru irigaii n sisteme mai mari de 1000 de ha.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 145 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Printre cele mai importante amenajri de irigaii se amintesc: Denumire Amenajare Irigaii (ha)

Brila Dunre Siret 3.655 Clmui-Gropeni-Chicani 12.148 Ianca-Surdila-Greci 25.654 Insula Mare A Brilei 64.663 Latinu Vadeni 6.368 Lunca Rului Buzu 2.416 Grditea Furei - Jirlu 6.888 Noianu Chiscani 1.177 Terasa Brilei 40.119 Terasa Viziru 18.773 B.H. Clmaui 13.563 Terasa Ialomia - Calmui 75.404 Nmoloasa - Mxineni 17.241 Sursa datelor: HG 1582/2006 - Lista amenajrilor de IF de utilitate public Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrri de irigaii n majoritate nainte de 1990, pe o suprafa de aproape 379.579 ha. (ceea ce reprezint 79,6 % din suprafaa total a judeului) Pentru nlturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrri de desecare i drenaj executate n majoritate nainte de 1990, pe o suprafa de aproximativ 257.915ha. (54% din suprafaa total a judeului) Situaia celor mai importante suprafee deservite de sisteme de desecare se prezinta astfel: Denumire Amenajare din care: Desecare Prin Gravitaional Total (ha) pompare (ha) (ha) Brila Dunre - Siret 4.854 0 4.854 Clmui-Gropeni-Chicani 17.129 0 0 Ianca-Surdila-Greci 9.905 8.114 1.791 Insula Mare A Brilei 69.241 0 69.241 Latinu Vadeni 13.079 0 9.084 Lunca Rului Buzu 649 649 0
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 146 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Grditea Furei - Jirlu 2.738 925 1.813 Noianu Chiscani 150 0 150 Terasa Brilei 32.871 32.871 Terasa Viziru 19.266 0 19.266 B.H. Clmaui 23.026 23.026 0 Terasa Ialomia - Calmui 85.495 16.392 69.103 Nmoloasa - Mxineni 37.672 10.915 26.757 Sursa datelor: HG 1582/2006 - Lista amenajrilor de IF de utilitate public Pe teritoriul judeului au fost amenajate lucrri de combaterea eroziunii solului executate n majoritate nainte de 1990, pe o suprafa de 2247 ha n sistemul Ialomia Clmui. Supradimensionarea sistemelor de irigaii i desecri i procesele de degradare i distrugere petrecute dup 1990 au avut drept consecin imposibilitatea de exploatare, n condiii de eficien economic, a suprafeelor amenajate. Ca urmare, gradul de utilizare a irigaiilor nregistreaz nivele deosebit de sczute. Lucrrile mbuntiri funciare sunt executate n majoritate nainte de 1990 i necesit msuri de reabilitare i modernizare, unele din acestea fiind nefuncionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurrii fondurilor pentru realizarea lucrrilor de ntreinere i exploatare conform planurilor tehnice i regulamentelor de exploatare. De asemenea necesit adaptarea capacitilor de irigaie la resursele de ap disponibile n regiunea studiat. Pe de alt parte, gradul de utilizare a irigaiilor nregistreaz nivele deosebit de sczute, n prezent fiind n funciune aproximativ 160.000 ha. din ntreaga suprafa amenajat cu acest tip de lucrri, din totalul de aproape 400.000 ha ct au fost amenajate pn n anii 90. O problema deosebita o ridica amenajrile de desecare, unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma precipitaiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducnd la colmatarea canalelor, podeelor, existnd pericolul inundrii unor suprafee de teren sau chiar gospodarii si a deteriorrii calitii apei ce se descarc in emisari (sau ruri). Mai trebuie amintit i degradarea lucrrilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru ntreinerea lor. Dup anul 1990 pe lng degradarea i devalizarea instalaiilor existente, costurile ridicate i lipsa instalaiilor de udare pe terenurile particulare, constituie principalele cauze ale neaplicrii irigaiilor pe suprafeele amenajate. ncepnd cu anul 1994 s-a declanat aciunea de modernizare a unor sisteme de irigaii. Lipsa resurselor financiare face ca procesul s demareze greu. De asemenea, procesul de degradare al unor sisteme de irigaii se amplific din lipsa fondurilor necesare ntreinerii i
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 147 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

supravegherii lor. Conform hartii potentialului eolian al Romaniei, judetul Braila se incadreaza in zonele cu viteze medii anuale ale vantului de 6-8 m/s (calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului). Acest lucru incadreaza judetul Braila in zonele cu potential eolian exploatabil, desi nu se numara printre zonele cu cel mai mare potential de energie eoliana din Romania. O serie de investitori si-au manifestat deja interesul in realizarea de centrale eoliene. Localitatile pentru care exista interes in construirea de parcuri eoliene sunt: Insuratei, Dudesti, Faurei, Surdila Greci, Visani, Maxineni, Ianca, Insuratei, Romanu, Gemenele, Salcia Tudor, Tudor Vladimirescu, Victoria.

4.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC (CONSTRUIT) AL JUDETULUI BRAILA.
4.4.1. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX, AL ASEZARILOR UMANE VULNERABILITATI : Urbanizarea rapida (cresterea si migrarea populatiei spre urban)-localitatile din imediata apropriere a Municipiului Braila Lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie- zona centrala si vestica a judetului Braila Lipsa unui segment mediu, respectiv a oraelor de talie mijlocie (20-50 mii locuitori) din structura reelei de localiti a judetului Braila Scderea populaiei tinere i creterea numeric a populaiei vrstnice se va resimi i pe piaa forei de munc. HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM): Poluarea aerului (praf, noxe)-localitati industriale Zone cu mediu riscant activ, datorat riscurilor tehnologice:provenite din incendii, explozii in campul tehnologic (Insuratei, Stancuta, Ulmu, Bordei Verde, Ianca) si a combinatului siderurgic Galati Zone cu tendinte de desertificare in interactiune cu peisajul antropic/construit ce se datoreaza variatiilor mari de temperatura intre iarna si vara (Gumelnia) Dislocare de populatie (mutare de localitati) - Maxineni Despaduriri practice agricole (localitati care au in imediata vecinatate paduri)
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 148 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

HAZARDURI COMPLEXE combinatii de hazarduri AGRESAREA PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC SI CULTURAL Extinderea intravilanului localitatilor ce se datoreaza presiunilor exterioare Aprobarea unor pud-ri la nivelul comunelor ce se datoreaza presiuii unor investitori RISCURI - eveniment probabil, generator de pierderi si de pericol posibil, produs prin suprapunerea dintre vulnerabilitate si hazard; da dimensiunea dezastrului care este masurata in pierderi umane, materiale, costuri de refacere ale vietii economice DE EXPLOZIE - Prezenta Combinatului Galai i a pericolului de explozie/risc tehnologic
-Localiti aflate n zona cmpurilor petroliere ce pot fi ameninate de risc tehnologic

DE INCENDIU -Pe intreg teritoriu ce se datoreaza din neglijenta oamenilor sau schimbarilor climatice DE PRODUCERE A TURBULENTELOR ATMOSFERICE -Construirea unor obiecte antropice (cladiri) sau crearea unor coridoare verzi in localitati ce nu tin cont de directiile majore de circulatie a aerului (pe intreg teritoriul) 4.4.2. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC/CONSTRUIT COMPLEX AL INFRASTRUCTURII CAILOR DE COMUNICATIE (RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE SI NAVALE) VULNERABILITATI: Vulnerabilitati care includ transportul naval de substante chimice, toxice si periculoase precum si de materiale nucleare Neconcordarea retelei navale si feroviare cu celelalte sisteme de circulaii Presiunea investitorilor asupra cailor de circulatie locale Dezinteresul pentru lucrarile periodice de intretinere Poluare fonica in cazul localitatilor mici, care nu sunt constituite pentru a suporta fluxul unui tonaj mare autovehicule grele HAZARDURI NATURALE/ANTROPICE (PRODUSE DE OM) : Evenimente tregice aeriene datorata existentei traficului aerian Evenimente tragice la exploatarile petroliere Volumul ridicat de trafic greu in cazul localitatilor mici pot afecta: locuintele, alunecari de teren, distrugerea cailor de comunicatii

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 149 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4.4.3. LA NIVELUL PROBLEMATICII SPECIFICE PEISAJULUI ANTROPIC COMPLEX AL RETELELOR TEHNICO-EDILITARE, AL IMBUNATATIRILOR FUNCIARE, IRIGATIILOR, HIDROAMELIORATIILOR SI AL CAMPURILOR PETROLIERE SI EOLIENE VULNERABILITATI: Lipsa suprafetelor verzi si a zonelor de protectie aferente retelelor tehnicoedilitare, de transport petrol si HAZARDURI ANTROPICE (PRODUSE DE OM) : Poluarea aerului (cu praf, noxe) datorata de tranzitarea zonelor populate de retele tehnico-edilitare si petrol Poluarea solului contaminarea cu pesticide Poluarea panzei de apa freatica si a apelor de suprafata (cu petrol, substante chimice, etc.) - posibila in zonele in care conductele de transport petrol trec prin apropierea lacurilor, zone apa HAZARDURI COMPLEXE combinatii de hazarduri CUTREMUR + EXPLOZII + INCENDII (influente directe ale Combinatului Siderurgic Galati, aflta in vecinatatea nordica a judetului Braila) AGRESARE AMBIENTALA (DE MEDIU) NATURAL, ANTROPIC , SOCIAL ECONOMIC, CULTURAL (eventualele poluari cauzate de retele tehnice, de petrol si lucrari de hidroameliorare, posibile turbulente create de parcurile eoliene ce pot afecta migratia pasarilor sau pot contribui la intarirea fenomenului de desertificare) AGRESAREA PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC SI CULTURAL (aparitia parcurilor eoliene, tranzitarea retelelor tehnice si de petrol, in zonele cu peisaj cultural valoros) RISCURI: DE EXPLOZIE posibil a fi cauzata de tranzitarea/proximitatea zoenlor populate si a zonelor protejate, de retelelele petroliere DE INCENDIU cauzate de tranzitarea zonelor impadurite de retele tehnice si ed transport a petrolului DE PRODUCERE A TURBULENTELOR ATMOSFERICE cauzate de amplasarea parcurilor eoliene in proximitatea zonelor locuite sau a azonelor naturale protejate DE DESERTIFICARE cauzate de functionarea deficitara a sistemelor de irigatii sau de culturi inadecvate

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 150 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

5. PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA


5.1. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) CONCLUZII ALE STADIULUI ACTUAL AL DEZVOLTARII PEISAJULUI CULTURAL IN JUDETUL BRAILA PUNCTE TARI Judetul braila dispune de resurse insemnate ale patrimoniului cultural material imobil reprezentat de un numar mare de monumente istorice (135 - 26 de cat. I, 75 de cat. Ii, 8 de cat. Iii si 26 de cat.iv), dintre acestea 62 in mun. Braila. Judetul are un potential ridicat din punct de vedere arheologic avand un numar de 30 de situri, cele mai importante fiind situl arheologic Brailita, situl arheologic de la Gemenele - Muchia lui Berbec, de la Liscoteanca -Mos Filon si de la Maxineni. Siturile arheologice din judet sunt: 1. Popina de la Scrlteti - com. Cireu - sat Scrlteti 2. Tumulul 01 de la Scrlteti - com. Cireu - sat Scrlteti 3. Licoteanca Movila Olarului - com. Bordei verde - sat Licoteanca 4. Licoteanca Mo Filon - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 5. Licoteanca Movila din Balt - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 6. Licoteanca Satnoeni - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 7. Licoteanca Popina 01 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 8. Licoteanca Tumulul 01 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 9. Licoteanca Tumulul 02 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 10. Popinele de lng podul Rubla - oraul Insurei 11. Popina Dropia - oraul Insurei 12. Tumulul 01 - oraul Insurei 13. Tumulul 02 - oraul Insurei 14. Popina de la Rmnicelu (sau Movila Popici) - com. Rmnicelu - sat Rmnicelu 15. La cimitir - oraul Insurei 16. Muchia lui Berbec - com. Scoraru Nou sat Gemenele 17. Popina 01 - com. Mircea Vod - sat Deduleti 18. Popina 02 - com. Mircea Vod - sat Deduleti 19. Popina 03 - com. Mircea Vod - sat Deduleti 20. Popina - com. ueti sat Sueti 21. Fortificaia (sau valul) sat Sueti 22. Teras sat Sueti
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 151 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

23. Mnstirea Mxineni - com. Mxineni sat Mxineni. Structuri cultural-turistice amenajate: Muzeul Aviatiei (Ianca) si case memoriale deschise publicului (Gradistea, Braila, Baldovinesti, Batogul). sate traditionale tipice cu arhitectura cu stuf si stane tipice de stuf (Gropeni, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Marasu, Vadeni). Doua zone etnografice specific brailene (Microzona Viziru si Microzona Balta Brailei), unde s-au conservat o serie de elemente arhaice specifice poporului roman, dar si elemente cu specific local date de tipologia cadrului natural si a activitatilor predominante. Asezari ce isi pastreaza in evolutia lor, morfotipologia vechilor sate de campie (Microzona Viziru si Microzona Balta Bbrailei). Areale in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare se intalnesc pe axele formate de principalele rauri din judet, Dunarea, Buzaul si Siretul. Zone ce sunt recunoscute datorita traditei indelungate a activitatilor piscicole ce determina mestesuguri, practici si cutume specifice: - pescuitul cu mana (pe malurile Siretului, Marasu, pe lacurile create de Calmatui in zona satelor Liscoteanca si Cuza Voda, Frecatei, Gropeni; - pescuitul prin lovire (Insula Mare a Brailei, in raza satului Liscoteanca); - pescuitul cu clestele (Gropeni); pescuitul cu sighinca /seghinca (satul Vamesul, comuna Silistea); - pescuitul cu hapca si cu ostiile (Marasu, Frecatei, Gropeni, Jirlau, Stancuta, Mihail Kogalniceanu, Gradistea, Vamesul, Corbu Vechi, Cotu Lung si Boarca; - pescuitul cu ciorpacul (Corbu Vechi, Vamesul, Cotu Lung, Cotu Mihalea), Chipcelul, Napatca si pescuitul cu tarata (Corbu Vechi); - pescuitul la copca (iarna): pe gheata lacurilor din Balta Brailei, in noianul Gropenenilor, pe Hogioaia sau Fundul Mare, in asezarile: Frecatei, Marasu, Gropeni, Tibanesti, Stancuta; - pescuitul cu pripoanele, carmacele, cosurile oarbe, cotete, garduri, leasa de nuiele (Gropeni), cu vintirele (Varsele), mrejele, setcele si pescuitul cu avele. Zone in care se pastreaza traditii precum cele din apicultura in prisaci de padure, buduroaie din butuci de salcie si plop ( Marasu, Frecatei, Gropeni, Tufesti si Stancuta). Zonele cu cherhanale reprezinta a importanta resursa a patrimoniului cultural atat prin constructiile propriu zise, cat si prin traditiile de prelucrare a pestelui (Tufesti, Gropeni, Braila si Jirlau).

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 152 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Zone in care se pastreaza metodele traditionale de confectionare a instrumentelor si ustensilelor folosite pentru pescuit (Marasu, Frecatei, Gropeni, Corbu Vechi, Vamesu) si traditiilor legate de transportul pestelui si a uneltelor de pescuit cu cinurile (monoxile) pe Buzau, Siret, Dunare, sau cu lotci cu crivale in Balta Brailei. Zone cu traditia specific locala, de impartire in pogoane, a lacurilor (limanul Fluviatil Jirlau) si zona cu traditie suprafata de pescuit fiind repartizata pe toane (Bradeanca, Jirlau, Galbenu, Visani). Zone cu traditie in impletitul plaselor si a navoadelor (Gropeni, Tufesti, Braila, Stancuta, Maraloiu, Marasu, Jirlau). Centre de prelucrare artistica a nuielelor si paielor, centre de cusaturi si tesaturi (Polizesti, Tufesti, Gurguieti, Pitulati, Ianca). Peisaj cu caracter unic in zona si tara - orezarii in zona Balta Mica a Brailei. Existenta unor locuri istorice ramase in memoria colectiva reprezinta un potential important in ceea ce priveste patrimoniul cultural: linia vechilor fronturi: VoinestiVamesu-Vadeni si Maxineni-Latinu-Cotu Lung; foste domenii regale, hergheliile regale si cherhanalele regale. Zone al caror specific este dat de memoria locului, Lacul Cucova, Grindul Erimia, Grindul Coitineasa, cabana fostului presedinte Ceausescu, Egreta. Zone diverse din punct de vedere etnic, cu traditii diverse si specifice: comunitate de lipoveni, sate cu populatie deportata (Insuratei Noi, Zagna, Mazareni, Bumbacari, Valea Calmatuiului, Schei, Rachitoasa). Judetul Braila are numeroase traditii ce se desfasoara pe tot parcursul anului si se refera obiceiurile legate de ciclul vietii, obiceiuri calendaristice si trasee tematice (Calusul de Iarna; Caluseria; Stnga; Poprlanul; Floricica; Cadineasca; Martinul cel Mare; Dragobetele; Ziua Pestelui; Caloianul; Bocete Si Plangeri; Pentru Caloian; Circovii de Iarna; Circovii de Vara ; Pastele Cailor; Craciunul; Ignatul; Cules de Recolta; Mustuit Vin; Cositul Graului; Dragaica-Sanziene; Sf Ilie; "Tezaure Umane Vii"; Targ Anual; Chira Chiralina, Festival Folk;Concurs International de Muzica Usoara "George Enescu"; Inhamatul Cailor la Sanie; Plugusorul; Sorcova; Grau Pus la Incoltit; Festival International de Muzica Usoara"George Grigoriu"; Festival International de Muzica Populara "Cntecul de Dragoste de-a Lungul Dunarii"; Festivalului International de Canto "Hariclea Darclee"; Festivalului "Zile si Nopti de Teatru European la Braila";Paparuda; Targul Martisorului). Personalitatile brailene reprezinta una dintre resursele principale ale patrimoniului cultural imaterial avand un potential deosebit la nivel turistic.Acestea sunt: - Nicu Alifantis (n. 1954), cntre de muzic folk; - Ana Aslan (1897 - 1988), medic romn specialist n gerontologie,

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 153 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

academician; - Anton Bacalbaa (1865 - 1899), ziarist, prozator i traductor romn; - Angela Baciu-Moise (n. 1970, poet, publicist, jurnalist, jurist, membru U.S.R. ; - George Baronzi (1828 - 1896), poet; - Hariclea Darcle (1860 - 1939), sopran; - Dan Dediu (n. 1967), compozitor, pedagog; - Titu Dinu (1887 - 1918), poet; - Octav Doicescu (1902 - 1981), arhitect, academician; - Catrinel Dumitrescu, actri; - Anton Dumitriu, matematician, logician, filozof; - Maria Filotti (1883 - 1956), actri i directoare de teatru Batogu; - George Grigoriu, compozitor, cntre; liderul formaiei Trio Grigoriu; - Nicolae Haruche (1928 - 2003), arheolog; - Nae Ionescu (1890 - 1940), filozof, logician, pedagog, jurnalist romn; - Panait Istrati (1884 - 1935), scriitor romn Baldovineti; - Elias Kolchak, (n. 1973) pictor; - Ioana Maria Lupascu (n. 1977), pianist; - Max Herman Maxy (1895 - 1971), pictor; - tefan Mihilescu-Brila (1925 - 1996), actor; - Gheorghe Mihoc, (1906 - 1981) statistician; - Mina Minovici (1858 - 1933), medic legist; - Diana Mocanu, campioan olimpic la not - sydney 2000; - Jean Moscopol, cntre; - Serge Moscovici, (n. 1925), psiholog social; - Gheorghe Munteanu Murgoci (1872 - 1925), geolog, mineralog i pedolog Macin; - Fnu Neagu (n. 1932), academician, director de teatru, dramaturg, povestitor; - Gheorghe Naum (1907 - 1968), pictor, gravor grditea-de-sus; - Nicpetre (1936 - 2008), sculptor; - Vasile Parizescu, pictor; - Perpessicius (1891- 1971), istoric i critic literar, folclorist, eseist i poet; - Radu Portocal (1888 - 1952), avocat, om politic liberal, primar al Brilei; - Camelia Potec, (n. 1982), campioan olimpic la not - atena, 2004; - Johnny Rducanu (n. 1931), muzician de jazz; - Iuliu Cezar Svescu, (1876 - 1903), poet; - Mihail Sebastian (1907- 1945), romancier i dramaturg; - Theodor erbnescu (1839) - 1901), poet (nscut n Tecuci); - Vasilica Tastaman, actri;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 154 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- Carmen Topciu, (n. 1981), mezzosopran; - Teo Trandafir, (n. 1968), nscut n Piteti; - Arthur Garguromin Verona (1867 - 1946), pictor; - Ionel Voineag (n. 1950), artist liric, prof. Univ. Dr.; - Ilarie Voronca (1903 - 1946), poet; - Iannis Xenakis, (1922 - 2001), arhitect, compozitor de muzica clasica moderna, origine greceasca; PUNCTE SLABE Dintre cele 30 de situri arheologice, 16 sunt in pericol de degradare datorita diverselor activitati umane precum: lucrarile agricole si pastoritul, constructia de drumuri si locuinte sau depozite, depozitarile necontrolate de gunoi, exploatarea masiva a loessului si extinderea cimitirelor. Alte situri in particular sunt afectate de activitatile economice (Brailita) sau se afla in stare de ruina Conacul Orezeanu in localitatea Traian. Judetul prezinta sapte zone in care potentialul peisajului cultural este insuficient valorificat: zona din vecinatatea localitatilor Insuratei, Liscoteanca, Dedulesti si Sutesti, arealele Dudescu-Ciresu-Ulm, Muchea-Maxineni-Corbu Vechi, si municipiu Braila. Presiunile economice de dezvoltare ale orasului Braila pun in pericol monumentele arhitecturale si siturile arheologice existente aici. Un numar insemnat monumente arhitecturale sunt insuficient valorificate; Tehnici agricole traditionale disparute. Disparitia instalatiilor tehnice traditionale (morile de vant). Procesele de improprietarire si colectivizare, alaturi de cele de asanare si indiguire au afectat profund modul traditional de viata al judetului. Scaderea numarului celor care practica traditiile si obiceiurile specifice locului datorita exodului rural - urban. OPORTUNITATI Dezvoltarea unei strategii de turism ce urmeaza a avea ca pilon de dezvoltare peisajul cultural (circuit cultural turistic ce leaga momumentele de arhitectura, siturile arheologice, se dezvolta pe vechile drumuri - drumul oilor - sau creaza trasee ce includ localitati in care mestesugurile traditionale, traditiile orale si portul s-au pastrat). Incurajarea micilor intreprinderii sa produca si comercializeze bunuri matufacturate si cu specific local. Deschiderea pietei turistice la nivel national si european pentru a atrage o categorie cat mai variata de utilizatori.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 155 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

AMENINTARI Efectul de globalizare are influente negative asupra mentinerii si trasmiterii traditiior si obiceiurilor ce se refera al manufactura, artizanat, portul popular si patrimoniul cultural imaterial. Lipsa unui management cultural centralizat care sa coreleze toate resursele patrimoniului cultural si fondurile destinate acestuia pentru o mai buna utilizare a potentialului judetului. Zone rurale bogate in traditii si obiceiuri se depopuleaza - exod rural-urbanpericolul pierderii indentitatii fiind din ce in ce mai mare. Dezvoltarea necontrolata si incoerenta a mun. Braila si a zonei periurbane a acestuia pune in pericol multe dintre monumentele si siturile istorice importante pentru judet. Accesibilitate defectuasa la nivelul judetului, infrastructura nefiind corespunzatoare dezvoltarii cultural-turistice. Utilizarea peisajului cultural la scara mare ca obiect de consum. 5.2. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. ZONE cu POTENTIAL CULTURAL MAJOR DE VALORIFICAT o Datorita rezistivitatii la schimbarile tehnologice si la miscarile demografice negative: - zone cu traditii si mestesuguri vechi pescaresti (considerate zone tari datorita rezistivitatii la schimbarile tehnologice si la miscarile demografice negative) - pescuitul cu mana (pe malurile Siretului Marasu, pe lacurile create de Calmatui in zona satelor Liscoteanca si Cuza Voda, Frecatei, Gropeni); - pescuitul prin prin lovire (insula mare a Brailei, in raza satului Liscoteanca); - pescuitul cu clestele (Gropeni); pescuitul cu sighinca /seghinca (satul Vamesul, comuna Silistea); - pescuitul cu hapca si cu ostiile (Marasu, Frecatei, Gropeni, Jirlau, Stancuta, Mihail Kogalniceanu, Gradistea, Vamesul, Corbu Vechi, Cotu Lung si Boarca; - pescuitul cu ciorpacul (Corbu Vechi, Vamesul, Cotu Lung, Cotu Mihalea), chipcelul, napatca si pescuitul cu tarata (Corbu Vechi); - pescuitul la copca (iarna): pe gheata lacurilor din Balta Brailei, in Noianul Gropenenilor, pe Hogioaia sau Fundul Mare, in asezarile: Frecatei, Marasu, Gropeni, Tibanesti, Stancuta; - pescuitul cu pripoanele, carmacele, cosurile oarbe, cotete, garduri, leasa de nuiele (gropeni), cu vintirele (varsele), mrejele, setcele si pescuitul cu avele.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 156 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

o Datorita rezistivitatii puternice la schimbarile tehnologice actuale: - zone cu specific traditional in agricultura (considerate zone tari datorita rezistivitatii puternice la schimbarile tehnologice actuale) Lunca Dunrii cu grindurile ei, Cmpia Brilei si luncile raurilor Clmui, iret si Buzu o Datorita atitudinii protective necesare pentru protectie si conservare: -zonele de ansamburi de monumente istorice (considerate zone tari datorita atitudinii protective necesare pentru protectia si conservarea lor) - 30 situri arheologice, cele mai importante fiind situl arheologic Brailita, situl arheologic de la Gemenele - muchia lui berbec, de la liscoteanca -mos filon si de la maxineni. 1. Popina de la Scrlteti - com. Cireu - sat Scrlteti 2. Tumulul 01 de la Scrlteti - com. Cireu - sat Scrlteti 3.Licoteanca movila olarului - com. Bordei verde - sat Licoteanca 4. Licoteanca mo filon - com. Bordei verde - sat Licoteanca 5. Licoteanca movila din balt - com. Bordei verde - sat Licoteanca 6. Licoteanca satnoeni - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 7. Licoteanca popina 01 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 8. Licoteanca tumulul 01 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca ;9. Licoteanca tumulul 02 - com. Bordei Verde - sat Licoteanca 10. Popinele de lng podul Rubla - oraul Insurei 11. Popina Dropia - oraul Insurei 12.Tumulul 01 - oraul Insurei 13. Tumulul 02 - oraul Insurei 14.Popina de la rmnicelu (sau Movila Popici) - com. Rmnicelu - sat Rmnicelu 15. La cimitir - oraul Insurei 16. Muchia lui berbec - com. Scoraru nou sat Gemenele 17. Popina 01 - com. Mircea vod - sat Deduleti 18.Popina 02 - com. Mircea vod - sat Deduleti 19. Popina 03 - com. Mircea vod - sat Deduleti 20. Popina - com. Sueti sat Sueti 21. Fortificaia (sau Valul) sat Sueti 22. Teras sat Sueti 23. Mnstirea mxineni - com. Mxineni sat Mxineni - poli de concentrare a traditiilor in sectorul primar:

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 157 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- Areale in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare se intalnesc pe axele formate de principalele rauri din judet, Dunarea, Buzaul si Siretul; Lunca Dunrii cu grindurile ei, Cmpia Brilei i luncile rurilor Clmui, iret i Buzu -zonele orezariilor din Stanca constituie zone tari datorita peisajului unic creat, valorificabil si din punct de vedere turistic ZONE CU POTENTIAL NEVALORIFICAT, PE CALE DE DISPARITIE o Datorita miscarilor demografice negative (imbatranire, depopulare): zonele centrelor de artizanat (prelucrarea nuielelor si paielor, cusaturi si tesaturi, stuf) -zone in care se pastreaza metodele traditionale de confectionare a instrumentelor si ustensilelor folosite pentru pescuit ( Marasu, Frecatei, Gropeni, Corbu Vechi, Vamesu) - zone cu traditie in impletitul plaselor si a navoadelor (Gropeni, Tufesti, Braila, Stancuta, Maraloiu, Marasu, Jirlau). - centre de prelucrare artistica a nuielelor si paielor Datorita dezinteresului pentru valorificarea acestora: zonele ansamblurilor si monumentelor istorice (aflate in pericol de disparitie si demolare); o Datorita predispozitiei la efectele negative ale schimbarilor tehnologice si ale miscarilor demografice: zone cu tesaturi / port popular; - centre de cusaturi si tesaturi (Polizesti, Tufesti, Gurguieti, Pitulati, Ianca). - localiti in care se mai gasesesc piese de port popular traditional : Gropeni, Mxineni, Movila Miresii, Rmnicelu, Jirlu, Zvoaia o Datorita dezvoltarii economice ce exercita presiune asupra: mestesugurile si activitatilor traditionale (considerate slabe datorita predispozitiei la efectele negative ale schimbarilor tehnologice si ale miscarilor demografice) zona Insulei Mici a Brailei (cu sate supuse dezvoltarii economice controlate si bazate pe specificul acestora, astfel incat mestesugurile si alte activitati traditionale sa nu fie puse in pericol de disparitie) o ZONE CU ATRACTIVITATE MARE (situate in jurul asezarilor urbane) in proximitatea Municipiului Braila si a zonei sale periurbane, in arealul de influenta al oraselor Ianca, Insuratei, Faurei) ; o Datorita potentialului pentru valorificarea acestora: zone cu ansambluri si monumente istorice; o Datorita potentialului turistic:
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 158 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

zonele fostelor domenii regale (herghelii regale), considerate zone calde datorita potentialului turistic; o Datorita valorii si potentialului cultural existent: zonele principalelor asezari atestate documentar (considerate calde datorita valorii si potentialului cultural existent); - Principalele asezari sunt atestate documentar inca din vremea raialei, atat n campie: Nazru (azi silitea), Cazasu, Muftiu (azi Traian). Scoraru Vechi, Silistraru, Osrnanu (azi Unirea), Valea Cnepii, Viziru; cat si pe malul Dunarii: Vdeni si Baldovinesti, la confluenta cu Siretul, apoi Chiscani, Tichilesti, Gropeni, Ceacru (azi Tufesti), Stanca (roire a satului Viziru), Stancua, Vadu Seicii (azi Volizeti), pana la ceardac (azi Gura Girlutei) la varsarea Clmuiului. Datorita peisajului valorificabil si din punct de vedere turistic: zonele orezariilor din Stanca (constituie zone calde datorita peisajului valorificabil si din punct de vedere turistic); o Datorita valorii patrimoniale caracteristice: zonele satelor tipice din stuf (considerate calde datorita valorii patrimoniale specifice si a traditiilor arhitecturale si tehnicilor de construire) - sate traditionale tipice cu arhitectura cu stuf si stane tipice de stuf (Gropeni, Bertestii de Sus, Gura Calmatui, Marasu, Vadeni). o ZONE CU ATRACTIVITATE REDUSA (sudul si sud-vestul judetului); o Datorita fondului patrimonial redus (ce trebuie echilibrate in teritoriu, pentru realizarea unei dezvoltari unitare a peisajului pe intreg judetul): Microzona Ciocile din Subzona Calmatului; Vestul Subzonei Centrale Ianca; 5.3. DIAGNOSTIC AL PEISAJULUI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA Judetul Braila beneficiaza de un peisaj cultural specific valoros acre il particularizeaza la nivel national, cuprinzand zone cu traditii si mestesuguri vechi pescaresti sau cu specific traditional in agricultura, precum si de zone cu ansamburi de monumente istorice si 30 situri arheologice (cele mai importante fiind situl arheologic Brailita, situl arheologic de la Gemenele - Muchia lui Berbec, de la Liscoteanca -Mos Filon si de la Maxineni, Popine, Tumululi, etc.). Judetul Braila beneficiaza in teritoriu de prezenta unor poli de concentrare a traditiilor, precum arealele in care traditiile din sectorul primar de activitate au o concentrare mare (pe axele formate de principalele
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 159 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

rauri din judet, Dunarea, Buzaul si Siretul; Lunca Dunrii cu grindurile ei, Cmpia Brilei i luncile rurilor Clmui, Siret i Buzu) sau in zonele orezariilor, care se constituie intr-un peisaj unic creat, valorificabil si din punct de vedere turistic. Datorita miscarilor demografice negative (imbatranire, depopulare) si a dezinteresului pentru valorificarea acestora, precum si datorita dezvoltarii economice ce exercita presiune asupra sa, Peisajul Cultural se afla in pericol de disparitie, ceea ce conduce la urgentarea masurilor si gestiunii teritoriale pentru protectia si conservarea acestuia. 5.4. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. Din punct de vedere al Peisajului Cultural, Hazardurile sunt: o Naturale: Nonantropice: inundatii, desertificari, Antropice: dislocari de populatie, despaduriri. Vulnerabilitate este data de: o In exemplul orezariilor de modificarea stilului arhitectural pentru adaptarea la noile conditii teritoriale; o favorizarea vanturilor; o lipsa padurilor; o teritorii deschise; o schimbarea culturilor agricole; o lipsa protectiei; o imagini dezolante; Elemente de risc: o pierderi precum: densitatea si structura populatiei; calitatea fondului construit; identitatea peisajului; traditiile si obiceiurile locale; Agresiuni asupra peisajului - masuri cu impact peisagistic ale caror rezultate nu tin de hazard ci de diversitatea intereselor existente in teritoriu;

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 160 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

6.PROPUNERE - CONCLUZII. PREMIZE DE DEZVOLTARE SI PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC SI CULTURAL, DIN JUDETUL BRAILA
Din punct de vedere al dezvoltarii peisajului judetului Braila, in toate componentele sale, natural, antropic/construit si cultural, exista importante premize de dezvoltare care sprijina ideea de renaturare, protectie si conservare a acestuia. 6.1. PREMIZE DE DEZVOLTARE ALE PEISAJULUI JUDETULUI BRAILA Din punct de vedere macro-teritorial, consideram premize, urmatoarele particularitati ale judetului Braila: Amplasarea in Zona Centrala a Regiunii de Dezvoltare nr. 2 SE Amenajarile hidroameliorative si lucrarile de imbunatatiri funciare capata importanta unei masuri tehnice preventive-ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor Legatura cu Delta Dunarii si Marea Neagra, Delta fiind unul dintre cele mai ntinse inuturi umede din lume n stare natural Potential de integrare cu zonele umede de pe cursul inferior al Dunarii (Balta Mica a Brailei, Lunca inferioara a Siretului) Vegetaia palustr a ostroavelor se remarc prin specii rare, cum sunt nuferii albi i galbeni, specii care doar n Delta Dunrii sunt mai des ntlnite Fragmentele existente de padure care insotesc cursurile raurilor sunt in pericol de disparitie Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mic a Brilei reprezint peste jumtate din cea a Romniei, respectiv 53% Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2 C dect zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei Vegetaia acvatic a blilor este deosebit de bogat mai ales n ceea ce privete microfitobentosul Promovarea practicilor de agricultur ecologic si biodinamica

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 161 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Din punct de vedere al peisajului natural, forestier, silvic si agricol, consideram premize pozitive urmatoarele particularitati ale judetului Braila: Posibilitati de reconstructie ecologica a solurilor ; Existenta surselor de finanare a mpduririi terenurilor agricole, a celor degradate, precum si pentru perdele de protectie Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii ; Aportul perdelelor de vegetatie la protejarea agrosistemelor din zonele secetoase; Posibilitatea cresterii suprafetelor cu vie din soiuri nobile; Dezvoltarea resurselor secundare asociate silviculturii pentru generarea de venituri in vederea autosustinerii ; Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic, mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si ecoproductiv al padurii in zona inundabila ; Posibilitatea de utilizarea a terenului prin plantarea viilor i livezilor pe terenurile nisipoase i pe coastele degradate existente in judet; Dezvoltarea actuala a conceptului de alimentatie bio- si eco -, care conduce la oportunitati privind dezvoltarea unei alimentaii bazate pe utilizarea produselor locale biologice, ce poate fi folosita ca resursa a judetului, ce dispune de terenuri fertile; Crearea de valoare adaugata produselor agricole locale prin denumiri de origine; Diversificarea produselor agricole bazate pe traditia istorica locala, avand in vedere existenta in prezent a unei varietati restanse ; Introducerea de practici agricole performante cu ajutorul programelor de finantare; Tendinta actuala de valorificare a potentialului agro-turistic, silvic, piscicol sau zootehnic prin realizarea unei oferte economice alternative, durabile prin metode ecologice ; Exsitenta unei zone de concentrare a diversitatii faunei si florei, in zonele in care ecosistemele au ramas in stare apropiata de cea initiala ; Posibilitatea cu costuri reduse, de amenajare de locuri pentru cuibrit i cretere pentru faun ; Cresterea veniturilor locale prin vanatoare si pescuit controlat; Posibilitatea de atribuire in administrare proprie a ariilor naturale protejate; Generarea de locuri de munca, implicit cresterea gradului de bunastare prin reorganizarea sectoarelor agricol si silvic; Disponibilitatea de exploatare a resurselor imobiliare ale domeniilor agricol si silvic prin turism; Utilizarea specialistilor silvici ca ghizi locali ; Posibilitatea de organizare prin Directia Silvica a unui program de turism stiintific;
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 162 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Valorificarea finantarilor europene si a programelor de investiii majore care includ numeroase oportuniti pentru protectia patrimoniului natural oferit de Peisajul Agricol; Dezvoltarea turismului ecvestru (prin exploatarea resurselor specifice agriculturii si silviculturii) ; Utilizarea mediului natural imediat prin educaie ecologic ; Managementul eficient al surselor de energie, ap i deeuri. Posibilitatea de diversificare a esentelor de vegetatie, prin utilizarea de material saditor specific, cu crestere rapida si eficiente din punct de vedere energetic (Salix Viminalis Energo- cod EN 001, Salix viminalis, Salix dasyclados, etc.), fara eliminarea totala a speciilor locale Posibilitatea utilizarii vegetatiei pentru epurarea apelor uzate (Salix viminalis, etc.)

Din punct de vedere al problematicii complexe ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile n judeul Brila, consideram premize, urmatoarele particularitati ale judetului Braila: Extinderea unor arii naturale protejate i declararea de noi arii protejate Dezvoltarea programelor de mpdurire i a aciunilor de ecologizare 6.2.PRIORITATI DE INTERVENTIE PENTRU PROTECTIA SI CONSERVAREA PEISAJULUI IN JUDETUL BRAILA Prioritatile de interventie pentru dezvoltarea, renaturarea, protectia si conservarea peisajului n judeul Brila si ridicarea calitatii vietii, la nivelul problematicii ecologice a complexelor de ecosisteme n sensul dezvoltrii durabile sunt urmatoarele: Identificarea unor ecosisteme reprezentative pentru peisajul biogeografic romnesc i european aflat ntr-o stare relativ intact, aproape de cea natural i includerea lor n arii naturale protejate Extinderea ariilor naturale protejate prin crearea unor zone tampon sau de dezvoltare durabil n cazul celor ameninate de presiunea antropic Creterea suprafeei mpdurite Derularea de aciuni de ecologizare n zonele prioritare, n special cele aflate n interiorul sau apropierea ariilor naturale protejate Derularea unor programe de reducere a surselor de poluare i de stimulare economic a agenilor care implementeaz msuri de control al polurii i/sau de monitorizare la surs nchiderea depozitelor de deeuri neconforme Eficientizarea sistemului de colectare i tratare sau depozitare a deeurilor

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 163 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Msuri care s vizeze controlul schimbrii destinaiei terenurilor, n special a extinderii reelei de localiti, cu prioritate n zona ariilor naturale protejate Msuri care s vizeze controlul eroziunii solului datorat inundaiilor, plantarea sau mpdurirea zonelor deertificate Elaborarea planurilor de management al ariilor naturale protejate care nu dispun de aceste instrumente Identificarea unor custozi ai ariilor naturale protejate care nu se afl n gestiune Eliminarea surselor de poluare a atmosferei, solurilor i apelor mbuntirea sistemului de management al deeurilor n unele localiti i nchiderea celor neconforme Limitarea modificrii utilizrii terenului, n special controlul urbanizrii, defririi i abandonului culturilor agricole Msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice i de reducere a acestora Identificarea unor organisme care s gestioneze anumite arii protejate i elaborarea planurilor de management - Promovarea aciunilor de ecologizare a zonelor afectate care vizeaz localitile limitrofe fluviului Dunrea, rurilor Buzu, Siret i localitile pe al cror teritoriu administrativ sunt lacuri/iazuri. - Conservarea si protectia varietatii de ecosisteme terestre i acvatice (pduri specifice de lunc, pajiti, bli i lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice (care se mai gsete n prezent pe versanii depresiunilor de tasare, n spaiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, n zonele necultivate temporar) - protectia prin actoiuni legsilative a celor dou specii endemice - Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoel) i Achillea coarctata Poir (coada oricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova - martor de eroziune hercinic (monument al naturii), vestigiu al unui lan muntos din care s-au pstrat Munii Mcin. - protectia zoocenozelor specifice, cele mai complexe fiind caracteristice pdurilor (de amestec) i blilor permanente. - conservarea bogatiei faunistice ( 90 specii) considerate de interes comunitar conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare i arii speciale de protecie avifaunistic, din care o specie este prioritar (nurca - Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protecie strict. Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeului, 160 de specii necesit o protecie strict, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes naional. - protectia speciilor de pesti, amfibieni si pasari - dintre cele 67 de specii de peti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile i 4 sunt periclitate, o specie - pstrvul de mare (Salmo trutta labrax)- fiind critic periclitat. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 164 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

nivelul judeului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninate, iar tritonul cu creast dobrogean (Triturus dobrogicus), a crui prezen a fost observat n lunca Dunrii, n zone ce fac parte din siturile de importan comunitar ROSCI0006 Balta Mic a Brilei i ROSCI0012 Braul Mcin, este periclitat. Dintre speciile de psri 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate i 3 critic periclitate (grli mic, codalb i acvil iptoare mare). - pastrarea si conservarea diversitii ecosistemelor i habitatelor Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoto-Nanojuncetea Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin Pajiti aluviale din Cnidion dubii Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae) Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara Stepe ponto-sarmatice Comuniti cu Salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i nisipoase Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice

7. EXEMPLIFICARI / STUDII DE CAZ REAMENAJARE SI RENATURARE A PEISAJULUI PRIN CENTURI VERZI LA NIVEL MEZZO-TERITORIAL
Avand in vedere importanta operatiunilor de conservare, protectie, revitalizare si renaturare a Peisajului in toate componentele sale (natural, antropic/construit si cultural) se propun cateva exemplificari / studii de caz in acest sens, la nivel mezzo-teritorial, al centurilor verzi. 7.1. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA - LONDRA Centura verde a Londrei a inceput sa prinda contur in anul 1955 cand, pe 3 august Ministerul Locuintei si al Administratiilor Locale a publicat o dispozitie prin care indeamna autoritatile locale sa purceada spre crearea acestora. Astfel in 1988,
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 165 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

principiile de constituire ale acesteia sunt incluse in Ghidul pentru Politicile de Planificare initiat de Guvernul Marii Britanii. La nivel national, 13 procente din intreaga suprafata a tarii este acoperita de teritoriile aferente centurilor verzi, din care cea mai mare este cea a Londrei, iar cea mai mica este reprezentata de Burton-Swadlincote Green Belt de 700 de hectare.

Sursa:

http://www.buildinglanduk.co.uk/greenbelt-land-uk.htm

Rolul propriu-zis al Centurii verzi este de a controla extinderea marilor arii urbane, de a preveni atingerea oraselor apropiate intre ele si de a pastra specificitatea caracterului acestora. In interiorul acestora permisiunea de a construi sau de a schimba functiunile constructiilor existente nu trebuie acordata decat in conditii speciale, dorinduse in esenta pastrarea specificului rural si al functiunilor de recreere si odihna. Scopurile care stau la baza includerii de teritorii in Centura Verde, conform
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 166 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Ghidului Politicilor de Planificare sunt:: - controlul extinderii marelor arii urbane - prevenirea alaturarii, fuziunii intre orase; - protejarea zonelor rurale inconjuratoare de la a fi asimilate de oras; - mentinerea si conservarea caracteristicior specifice ale oraselor cu valori istorice -contribuirea in procesul de regenerare urbana prin incurajarea regenerarii si diminuarea procesului de supraexploatare a teritoriilor urbane De asemenea, Ghidul prevede si cadrul general de utilizare a teritoriilor din interiorul Centurilor Verzi, o data create: -facilitarea accesului in zonele rurale pentru populatia urbana; -facilitarea aparitiei dotarilor pentru activitatile de recreere si odihna in aer liber, in imediata apropiere a orasului; -dezvoltarea unor peisaje atractive, si apropierea acestora de zonele locuite; -imbunatatirea teritoriilor deteriorate si supraexploatate din jurul oraselor; -dezvoltarea, conservarea si protectia zonelor de predominanta naturala; -mentinerea doar a activitatilor legate de agricultura, silvicultura si alte domenii conexe.

Sursa: http://www.treehugger.com/files/2009/12/green-roofs-greenbelts-greenwash.php

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 167 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Harta alaturata, prin zona hasurata reprezinta Centura Verde din jurul Londrei. Aceasta se intinde pe o suprafata de cca 5050 kmp, fiind de trei ori mai mare decat suprafata arealului metropolitan londonez. Dezvoltarea unor areale construite este posibila in una sau doua zone din cadrul centurii in urmatoarele decenii. Chiar si asa in cea mai mare parte in zona nu vor fi inserate proiecte de anvergura. Administratiile si locuitorii devin din ce in ce mai interesati de oportunitatile si potentilul zonelor verzi si cum vor fi ele utilizate pe viitor Doar o mica proportie (aproape 10%) din Centura Verde a Londrei este ocupata de paduri si parcuri. Doua comunitati silvice si un numar de parcuri rurale au fost dezvoltate pentru a transforma arealele rurale din jurul Londrei mai atractive. Padurile au echipe responsabile cu plantarea arborilor, crearea de spatii verzi, trasee de plimbare si piste pentru biciclisti. Exista deasemenea un interes crescand in ceea ce priveste sursele de alimente, raportat la situatia ingrijoratoare a rezervelor globale si la interesul pentru achizitionarea de produse alimentare locale. O portiune din cadrul centurii londoneze este ocupata de ferme agricole cu calitate recunoscuta, astfel daca comunitatile arata un interes crescand in achizitionarea de alimente produse local, proprietarii de terenuri sunt incurajati sa investeasca si mai intens in agricultura, acolo unde o fac deja.

Sursa:http://www.london.gov.uk/thelondonplan/maps-diagrams/map-3d-03.jsp

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 168 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

La capitolul amenintari se poate vorbi de continua crestere a pretului terenurilor in conditiile in care din ce in ce mai multi oameni doresc sa se mute in Anglia si in mod special in Londra, fenomen care genereaza o serie de evenimente. In conditiile existentei clare a centurii verzi nu mai exista foarte mult teren disponibil constructiilor de locuinte, fenomen care creaza tensiune asupra centurii. Investitorii realizeaza faptul ca terenurile constituie o investitie sigura si pe termen lung, si ca cererea de locuinte creste mai mult ca niciodata. Astfel ei achizitioneaza terenuri pe suprafata centurii verzi, cu siguranta ca darorita presiunilor mari se va permite la un moment dat construirea. Estimarile indica in anumite zone cresteri ale preturilor de 150 de ori, in conditiile in care presiunile asupra legislatiei vor da rezultat, si va fi permisa construirea. Ca exemplu, nu neaparat negativ, al rezultatului tensiunii dintre intentia de a proteja Centura Verde a Londrei si presiunile imobiliare se poate mentiona proiectul Green Roofed London Hotel care reprezinta o constructie sub nivelul pamantului, din considerente de conservare si integrare in peisaj.

Sursa: http://inhabitat.com/5-star-underground-hotel-in-london/

Viitorul Centurii Verzi este astfel considerat o problema majora si care trebuie sa fie protejata. Oricum, zone rezidentiale trebuiesc dezvoltate pentru orasele crescande fara frica de supra populare.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 169 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

7.2. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA PARIS / le-de-France4

Regiunea din jurul Parisului este cunoscut sub numele de le-de-France, n ciuda faptului c nu formeaz cu adevarat o insula (le). Este ns izolat de restul rii prin albiile a trei ruri Sena, Oise i Marne, care o nconjoar. le-de-France este una dintre cele 22 regiuni ale Franei. Capitala regiunii este oraul Paris iar regiunea cuprinde 8 departamente ce reprezint, n mare, regiunea metropolitan a capitalei Franei. A fost creat in 1976 cnd a nlocuit Districtul Regiunii Pariziene, creat n1961. le-de-France este cea mai populat regiune a Franei.

http://www.iau-idf.fr/lile-de-france/75-ans-de-planification.html
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 170 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Cadrul natural - Relieful este relativ plat, marcat de rul Sena, cu o altitudine medie de 33 m, variind ntre 217 m maxim i 11 m minim. n ciuda puternicei urbanizri, 45% din suprafaa este folosit pentru agricultur iar 23% din suprafa este ocupat de pduri.

Economia regiunii - Se poate considera c regiunea este unul dintre motoarele economiei mondiale. Cu un PIB de peste 427,2 miliarde de Euro n 2003 s-a clasat deasupra unor ri importante ca Brazilia sau Rusia. Dac ar fi fost o ar separat s-ar fi clasat pe locul 15 n clasamentul Bncii Mondiale din acel an. Cu toate c din punct de vedere al populaiei este doar a 20-a metropol a lumii, din punct de vedere al PIB-ului este a 5-a dup Tokyo, New York, Los Angeles si Osaka-Kobe -Kyoto, la egalitate cu Londra.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 171 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Cu toate c a suferit o puternic dezindustrializare, regiunea rmne totui cea mai important regiune industrial a Franei cu peste 650.000 angajai. De asemenea, un mare numr de companii i corporaii franceze i internaionale i au sediul n regiune. Nu este de ignorat nici turismul, Parisul fiind cel mai vizitat ora din lume, n turism fiind angrenat aproape 3% din populaie (ns turismul nu contribuie dect cu 1% din PIB-ul regiunii, contrar ideii rspndite c Parisul ar tri din turism). Cele mai dinamice activiti economice n Regiunea Parizian sunt serviciile (telecom i IT, media, finane, transport i logistic) dar i industria luxului (parfumerie fin, bijuterii, textile de lux). O parte semnificativ din populatie lucreaz n servicii publice ca funcionari. Peisaj cultural valoros le-de-France ncnt datorit arhitecturii medievale i renascentiste a provinciei, extrem de bine conservat, dar i prin peisajele deosebit de frumoase, care i-au inspirat pe impresionitii secolului al XIX-lea. Complexul arhitectonic i grdinile de la Versailles sunt renumite n toat lumea pentru frumuseea lor, reprezentnd una din cele mai mari
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 172 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

realizri ale artei franceze a secolului al XVII-lea. Fiul regelui Ludovic al XIII-lea a transformat terenul domeniului i a ordonat construcia palatului, dupa care i-a mutat aici curtea i guvernul. Mai trziu au fost puse bazele actualului ora Versailles, ridicat pentru a gzdui pe cei peste 17.000 de nobili, servitori i curteni care nu au mai gsit loc n palat. Iar acesta este suficient de mare, dat fiind c au fost necesari 50 de ani pentru a-l construi. Pentru ridicarea sa au fost nivelate dealuri, asanate mlatini, mutate pduri, iar apele Senei au fost aduse aici prin canale, pentru a alimenta fntnile parcului. Parcul este mprit n mai multe spaii nchise, tematice, i bazine cu fntni i statui, majoritatea dedicate unor zeiti sau personaje mitologice. 78 de ani de planificare Proiectul Centura verde a zonei metropolitane apare n 1970 i pentru prima oar acesta lua in considerare articulrile urbane existente ntre aglomeraia urban i coroana rurala a regiunii. Proiectul ncearc s ofere un rspuns la cererea crescut de spaii verzi de recreere, precum i nevoii de protejare a agriculturii. n 1994 s-au creat condiiile pentru materializarea coroanei rurale. Teritoriul regional este mprit n 3 zone morfologice: aglomeraia urban, centura verde i coroana rural. Centura verde este situat la o distan cuprins ntre 10 i 30 km, de centrul capitalei, aezat ntre aglomeraia parizian i coroana rural extern. n 2002 a fost aprobat Schema Serviciilor Colective ale Spaiilor Naturale i Rurale, care fixeaz linia strategic de aciune pentru conservarea echilibrat a spaiilor naturale i urbane. Astzi, teritoriul ocupat de centura verde este de 264.700 ha, circa un sfert din ntreaga regiune, cuprinznd 359 comune, repartizate n 6 departamente cu o populaie ce ocup o treime din populaia regiunii. n domeniul zonelor de agrement i recreere, politicile regiunii le-de-France sunt urmtoarele: recuperarea siturilor degradate, protejarea spaiilor naturale de urbanizarea crescnd, punerea la dispoziia ntregii populaii a spaiilor de recreere, educarea populaiei n spiritul conservrii mediului. Proiectul Centura verde este unul ambiios ce face parte din Planul Regional d'Ile-de-France, publicat n octombrie 1995. Acesta are ca scop s susin zonele naturale situate la marginea oraului. Principalele obiective ale Centurii Verzi sunt: 1.Controlul dezvoltrii urbane 2. Protejarea i extinderea fondului silvic 3. Crearea de noi faciliti pentru agrement 4. Promovarea i meninerea unei agriculturi peri-urbane 5. Evitarea fragmentrii spaiilor de noile infrastructuri 6. mbuntirea lizibilitii marelui peisaj i a peisajului intrrilor n ora 7. Protejarea patrimoniului natural, a florei i a faunei

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 173 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

2008: Proiectul schemei directoare adoptata pentru ansamblul regional Tendinele spaiale Dispariia spaiilor naturale n coroana, prin puterea aglomerrii peri-urbane, continu s creasc ntr-un ritm important. Dar consumul de spaiu disponibil este deosebit de grav atunci cnd acesta este repreyentat de spaii cheie n structura i durabilitatea Centurii verzi. Studii privind Centura verde prevd deja elemente prin care se apreciaz anumite pierderi. Extinderea urban este recunoscut ca o problem regional, dar economia de spaiu nu este un obiectiv suficient de puternic. S-a vorbit despre rennoirea urban ca o alternativ la extinderea necontrolat, pentru a promova un mix ntre msurile adecvate de reabilitare, de restructurare i de expansiune. Fiecare sit ar trebui s reflecte un rspuns specific pentru obiectivul regional al economiei de spaiu. El este de a gsi ci i mijloace de a construi Centura verde ntre nivelurile diferite de actori, n regiunea comun. Problema franjurilor urbane vine n prim plan, dar aceasta nu are legtur cu abordarea pe care o promoveaz Centura verde. Aceste franjuri sunt adresa ca o zona de contact ntre dou medii de evoluie diferite. Este o zon n care se pledeaz pentru
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 174 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

echilibru, cu arbitrajul mprit ntre toi actorii participani. Totui, dac cineva dorete s nregistreze aciunile peste timp, va ntmpina dificultatea de a combina dou lumi diferite, urban i rural, dificil de asociat n comuniti interdependente. Spaiile multi-funcional deschise sunt mai bine recunoscute. Aceastea deschid calea pentru o abordare mai cuprinztoare de gestionare a zonelor peri-urbane. Obiectivele unei dezvoltri echilibrate ntre urban, zonele naturale i agricole pot fi mprite n recunoaterea valorii acestora i conservarea mpotriva deschiderii spre ora.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 175 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Schema urmrete: 1.Oferta de cazare n toat zona, cu un obiectiv central: de a construi 60000 case pe an pentru douzeci si cinci de ani i o int de 30% de locuine sociale in viitor. 2.Dotarea metropolei cu faciliti i servicii de calitate. 3.Conservarea, restaurarea, consolidarea resurselor naturale si sa ofere acces la un mediu de calitate. 4.Ocuparea fortei de munca si stimularea activitatii economice, asigurand participarea internaionala 5. Promovarea unei politici de transport noi pentru a servi zona proiectului. n concluzie, trebuie remarcat faptul c perioadele de schimbare sau de revizuire a documentelor de planificare sunt momente delicate, mai ales pentru Centura verde. Provocare este de a menine cursul orientrilor generale i coerena dispozitivului, care se confrunt cu adaptarea la cerine multiple.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 176 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

7.3. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA - BARCELONA5


Centura verde a Barcelonei este regiunea putin dezvoltata, cu terenuri agricole, din vecinatatea zonei urbanizate, unde extinderea orasului este strict reglementata.

Scopul acesteia este sa protejeze mediul natural, ecosistemele si biodiversitatea, sa ajute la imbunatatirea calitatii aerului, sa asigure pentru locuitorii orasului posibilitatea accesului catre zone cu caracter rural, sa asigure protectia peisajului acestora ce este pus in pericol de extinderea suburbiilor si dezvoltarea necontrolata a orasului. Doisprezece parcuri nationale au fost delimitate in zona periurbana a Barcelonei ce sunt conectate prin coridoare verzi cu rol de a crea o retea ce amelioreaza relatiile dintre acestea, ajutand la conservarea biodiversitatii printr-o mai buna deplasare a speciilor in teritoriu.
5

http://www.diba.es/parcsn/parcs
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 177 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

In Catalonia, prima lege de protectie a zonelor naturale dateaza din anul 1928, cand Asociatia Catalana promoveaza legea pentru protectia Muntelui Montseny. Cu toate acestea, abia la mijlocul Secolului XX apare o politica publica de protectie a zonelor naturale promovata de Consiliul Provinciei Barcelona (Diputacin de Barcelona), in principiu bazata pe un management impartit intre municipalitatile din zona in care sunt implicati si locuitorii si utilizatorii acestor areale. Planul general al orasului Barcelona din 1963 propunea delimitarea a paisprezece zone naturale, dar doar in 1972 politica de protejare a zonelor naturale a devenit activa si Llei del Sl (legea utilizarii terenurilor) a dus la crearea a sase parcuri in 1975.

geographyfieldwork.com

La mijlocul anilor 90, proiectul Inelul Verde (LAnella Verda) propune un sistem de spatii naturale bazat pe conectarea zonelor impadurite, agricole si naturale, creand astfel alte doua noi Parcuri si zonele de legatura dintre cele existente si cele nou

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 178 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

propuse. Unul dintre principalele scopuri se referea la crestrea calitatii mediului natural si a peisajului pentru intreg teritoriul. Ca rezultat, Consiliul Provinciei Barcelona, alaturi de mai multe consilii orasenesti, se acupa astazi de managementul a celor doisprezere zone naturale din teritoriu: Montseny, Sant Lloren del Munt i lObac, Garraf, Montnegre-Corredor, Montesquiu, Olrdola, Serralada de Marina, Serralada Litoral, Parc del Foix, Guilleries Savassona, Parc Agrari del Baix Llobregat and Collserola. Legile ce au stat la baza definirii statutului de Centura Verde se refera la crearea Parcurilor Nationale si Zonelor Protejate (Ley de Espacios Protegidos, 1975) si, in 1977, la delimitarea mai multor tipologii de spatii protejate: Sitios Naturales de Interes Nacional (Parcuri de interes National), Reservas Biologicas (Rezervatii Biologice), Refugios de Caz (Rezervatii Cinegetice) si Reservas Nacionales (Rezervatii Nationale). Planul PEIN (Protejarea Zonelor de Interes National) din 1992 delimiteaza noile zone de Parcuri Nationale si selecteaza un numar de alte zone naturale ce leaga Parcurile intr-un Inel Verde in jurul Barcelonei. Planul protejeaza coridoarele biologice ce conecteaza cele mai importante doisprezece zone naturale ce contribuie la protejarea biodiversitatii in teritoriu. Zonele naturale ce formeaza Centura verde a orasului Barcelona: Parc Natural de Sant Lloren del Munt i lObac 13,694ha - 1972 Parc Natural del Montseny 30,120ha - 1977 Parc del Castell de Montesquiu 547ha - 1986 Parc de Collserola 8,000ha - 1986 Parc del Garraf 12,376ha - 1986 Parc del Montnegre i el Corredor 15,010ha - 1989 Parc dOlrdola 608ha 1992 Parc de la Serralada Litoral 4,046ha - 1992 Parc del Foix 2,900ha 1993 Parc de la Serralada de Marina 2,086ha - 1997 Espai Natural de les Guilleries Savassona 8,300ha - 1998 Parc Agrari del Baix Llobregat 2,938ha - 1998

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 179 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

http://www.diba.es/parcsn/parcs/

Preocuparea pentru ameliorarea si pastrarea mediului natural si a unui peisaj specific pentru zona metropolitana a Barcelonei se concretizeaza prin diferite proiecte ce se refera la Centura Verde a orasului. Astfel Departamentul Zone Naturale a Consiliului Barcelonei promoveaza proiectul LIFE- Green Belt (Viata Centura Verde), referindu-se la o planificarea sustenabila a acestui areal.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 180 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Proiectul LIFE are trei principale obiective astfel: - promovarea utilizarii echilibrate a teritoriului si a mediului, - protejarea teritoriului de dezvoltari urbane necontrolate si integrarea protectiei peisajului si dezvolatrii sustenabile a mediului in reglementarile locale, si - restaurarea a trei zone periurbane degradate ce atenueaza presiunea dezvoltari urbane si imbunatateste calitatea peisajului in regiuni cu densitati mari de populatie. Scopul acestor initiative este de a consolida caracteristicile mediului natural care, in ciuda potentialului biologic, au fost supuse unor presiuni si probleme de mediu in ultimele decenii, acestea impiedicand orice regenerare naturala. Acest proiect are ca scop limiterea extinderii teritoriului construit si garantarea cresterii biodiversitatii peisajului atribuindu-i un rol social si o functie productiva. Intr-un pas urmator se doreste consolidarea elementelor de peisaj in Parcul Agricol si rezolvarea problemei degradarii elementelor de cadru natural din aceasta zona: cresterea umiditatii solului pentru imbunatatirea regenerarii naturale, consolidarea zonelor verzi tampon, utilizarea speciilor traditionale de vegetatie (culturi agricole si pomi fructiferi). Rezultatele scontate se refera la restructurarea peisajului pe teritoriului metropolitan al Barcelonei, aplicarea unui model ce ajuta la de-fragmentarea peisajului metropolitan si contribuie la o utilizarea compacta a teritoriului si consolidarea la nivel local a experientei Sistemului de Rezervatii Naturale ca un sistem de planificare local.

http://www.diba.cat

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 181 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

7.4. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA AMSTERDAM

http://climatechange.thinkaboutit.eu/think4/post/

Orasul Amsterdam este un exemplu de dezvoltare a sistemul verde si a centurii verzi de tip degete. Conceptul de dezvoltare tip degete a fost formulat de Rombaut si se referea la dezvoltarea optima a oraselor. El considera ca pentru un centru de oras, forma optima de dezvoltare este hexagonul in termeni de costuri investitionare pentru infrastructura simanagement. Zona periferica a orasului trebuie sa aiba o structura lobata, fiecare dintre acesti lobi fiind despartit de un deget verde-albastru (zona verde sau umeda). Acesti lobi pot fi uniti cu structura ecologica din zona rurala intr-o centura verde. Rolul acestor degete este de a aduce natura cat mai aproape de centru si sunt zone atractive pentru populatie, au un rol ecologic deosebit creand un microclimat in zonele adiacente. Aceste degete pot fi prelungite cu alte zone verzi de tipul cimitirelor, fermelor educationale pentru copii, ferme de legume pentru locuitori, infrastructuri de sport si agrement.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 182 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

7.5.CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA TORONTO6


Centura verde a orasului Toronto este cunostura si ca Centura Verde Ontario se dezvolta intre Golful Georgian si Lacul Ontario, intre Parcul National Peninsula Bruce, Parcul Provincial Sibbald si Parcul ProvincialShort Hills. Centura Torontoului este protejata prin lege si cuprinde aproape 73000ha de zone agricole si zone naturale verzi avand un rol ecologic deosebit. Acest areal este specific peisajului rural, agricol si natural adapostind numeroase zone pentru recreere, turism si areale cu potential pentru peisajul cultural: elemente de identitate culturala, trasee turistice , targuri, festivaluri, trasee culinare, crame, etc. Centura verde cuprinde trei mari de zone naturale: Taluzul Niagara, zone rurale protejate si Microzona geologica Oak Ridges Moraine.

planetizen.com
6

Datele si imaginile au fost luate si interpretate de pe site-ul: http://www.globalforestwatch.ca/ONgreenbelt-2008


STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 183 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Plansa prezinta efectele pe care le are Centura Verde asupra limitei dezvoltarii necontrolate a tesutului urban: [A] Zona rurala protejat din jurul orasului Bolton; [B] Zona urbana extinsa pana la limita Parcului Rouge; [C] Limita orasului Saint Catherine coincide cu limita zonei rurale protejate a Centurii Verzi.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 184 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Utilizarea terenurilor din interiorul Centurii Verzi include urmatoarele categorii: - teritorii deschise_categorie a peisajului in care vegetatia ocupa un procent de pana la 25% - zona de preerie_nivelul vegetatiei joase este alcatuit predominant din ierburi; - paduri_acoperirea solului cu arbori depaseste 60%; - zone cultivate_areale cu culturi agricole anuale, culturi perene sau cu nutret; - alte zone agricole_areale ce prezinta o trama lineara sau regulata pentru poductia agricola; - zone construite_utilizate pentru infrastructuri, industii extractive, zone rezidentiale, industriale si de recreere urbana; - zone umede_zone inundabile sezonier sau permanent; - ape_zone acoperite de ape, fara arbori sau arbusti, dar cu vegetatie acvatica.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 185 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Tipologia zonelor naturale existente in interiorul Centurii Verzi: zone cu paduri, zone umede si zone verzi protejate.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 186 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Imaginea prezinta diferite tipuri de texturi ale teritoriului in functie de utilizarea terenului. [A] Utilizarea terenului in apopierea orasului Milton_include dezvoltare urbana si industrie extractiva; [B] Utilizarea terenului in vecinatatea orasului Aurora_cupride o pista pentru curse si un teren de golf.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 187 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Centura Verde a fost creata in anii 1960 si reprezinta o zona cu terenuri detinute si manageriate de stat, intre zona construita a orasului Ottawa si alte trei comunitati dezvoltate in apropierea acestuia la inceputul anilor 70 (Kanata, Orlans and South Nepean /Riverside South/Leitrim). Ca si trasatura de individualizare pentru centura, ea este in mare parte libera de constructii, exceptie facand Aeroportul International Ottawa, cateva puncte de cercetare si doua linii de autostrada, presiunea de dezvoltare urbana a orasului cerand includerea anumitor activitati in Centura Verde.

7.6. CENTURA VERDE A ZONEI MEZZO-TERITORIALA ONTARIO - OTTAWA7

Centura verde are o suprafata de aproximativ 21000ha, aproape la fel de mare ca si zona urbanizata a orasului. Zonele libere ocupa aproximativ 85% din suprafata si cuprind paduri, zone umede, terenuri agricole sau in repaus. Creata prin exproprieri si cumparari de terenuri in anii 60 la o valoare de 40milioane de dolari, aceasta suma reprezinta astazi valoarea unei zone foarte mici a centurii. Acest tip de abordare a centurii verzi a avut un impact foarte mare asupra modului de evolutie a orasului cat si asupra modului de viata a locuitorilor. Impactul ecomonic rezulta din relatia dintre tipurile de activitati economice ce se preteaza doar intr-o centura verde si numarul de turisti pe care ii atage de fapt acest areal. Impactul social are doua dimensiuni din care poate fi analizat: rolul pe care il are centura verde in crearea unei identitati pentru comunitate si modul in care aceasta contribuie direct in viata comunitatii.
7

Datele si imaginile au fost luate si interpretate de pe http://www.ottawa.ca/residents/public_consult.html


STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 188 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Impactul de mediu poate si el fi analizat din mai multe puncte de vedere: al regimului juridic_proprietatea publica asigurand protectia mai multor zone naturale importante cat si a unor coridoare verzi si biologice, sau ecomomic_asigurand o resursa sigura si pe termen lung prin zone extinse agricole sau forestiere. Totusi nu trebuie de omis problema emisiilor asociate unui trafic important intre zona exterioara centurii verzi si zona interioara. Datorita presiunii de dezvoltare se creaza mai multe alternative de evolutie a acestui areal. Este estimat ca din suprafata totala, un sfert ar putea fi deschis dezvoltarii intrucat centura verde desparte momentan doua zone urbane printr-una rurala. Astfel terenurile destinate pentru agricultura si alte activitati rurale ar putea fi reconvertite, orasul Ottawa avand astfel un teritoriu potential de dezvoltare pentru urmatorii 20 de ani.

[1] Propunere ce se refera la dezvoltarea coridoarelor verzi de-a lungul principalelor axe ale infrastructurii rutiere existente; [2] Propunere ce se refera la crearea unor noduri multifunctionale si cu densitate mare in interiorul Centurii Verzi, sustinute de un tranzit rapid; [3] Propunere de creare a unor alveole in limita existenta a Centurii pentru a permite extinderea unor cartiere pentru a putea profita de infrastructura de servicii existenta. Oricare dintre aceste alternative presupune protejarea elementelor de mediu importante si specifice, asigura pastrarea tuturor facilitatilor existente si presupune urmarea tuturor procedurilor de reglementare si planificare spatiala.
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 189 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

8. PROPUNERE VARIANTE SCHEME STRATEGICE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUD. BRAILA


VARIANTA STRATEGICA I PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP FINGERS Prima varianta strategica de renaturare propune realizarea unor patrunderi verzi, sub forma unor poli verzi alungiti, de tip fingers, care au ca punct de focalizare principal Municipiul Braila/zona periurbana, precum si Parcul National Insula Mica a Brailei. Aceste coridoare verzi principale, amplasate pe directia NE-SV, patrund in teritoriul administrativ al judetului, prin plantatii si paduri ce leaga zona focala cu caracter de pol verde din jurul Muncipiului si al Parcului National Insula Mica a Brailei, de urmatoarele coridoare cu rol de renaturare a teritoriului: - zona malului de S, a Raului Prut, situat in nordul limitei administrative a judetului - zona adiacenta Raului Buzau, pe directia N-V - zona adiacenta coridorului infrastructurii cailor de comunicatie feroviara, CF 700 si DN 23, pe directia NE-SV / Braila Traian Ianca - Faurei - zona DN 21 E 584, pe directia NE-S / Braila, Unirea, Viziru, Insuratei, Baraganul - arealul situat in V-ul Bratului Cremenea si in E-ul Bratului Vilciu / Macin, ca zona verde de protectie a patrimonului natural reprezentat de Parcului National Insula Mica a Brailei. - Arealul situat in E-ul Bratului Dunarea Veche, in vecinatatea Baltii Mari a Brailei, ca zona de protectie verde Pe directia N-S si NV se propun zone de protectie secundare si centuri verzigalbene-albastre, de protectie, conservare si refacere a zonelor umede si a terenurilor agricole valoroase. VARIANTA STRATEGICA II SUITA DE CENTURI TERITORIALE VERZI TIP UNDA A doua varianta strategica, propune realizarea unor centuri verzi concentrice tip unda, amplasate gradat din SV, catre NE, spre Municipiul Braila si zona peri-urbana a acestuia, ca pol principal de dezvoltare in teritoriu. Undele verzi se vor dispune pe directiile N-S si NV, unde se propun coridoare de tip unda verde-albastra, care vor conecta urmatoarele areale: - zona adiacenta Raului Calmatui, intre localitatile Stancuta, Zavoia, Ciresu si Jugureanu - zona adiacenta CF... care leaga localitatile Barganul, Dudesti, Ciresu, Faurei, Galbenu
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 190 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

- arealul central al judetului, pe directia localitatilor Frecatei, Marasu / Zaton, Stancuta, Tufesti, Viziru, Bordei Verde, Ianca, Sutesti, Racovita - arealul situat in proximitatea Muncipiului Braila, pe directia localitatilor Blasova, Tichilesti / Gropeni, Unirea, Traian, Gemenele, Scortaru Nou, Salcia Tudor, catre Prut - arealul situat in proximitatea localitatilor: Voinesti, Sihleanu, Gemenele, Traian, Tichilesti - zona centurii verzi situata in proximitatea Muncipiului Braila si a zonei peri-urbane a acestuia Propunerile de mai sus, vor tine cont, in ambele variante strategice de urmatoarele componente: - legarea in sistem verde teritorial a zonelor verzi existente si propuse, prin realizarea unei tesaturi verzi tip plasa cu rol de conservare, renaturare si protectie a echilibrului ecologic al teritoriului judetean, cu conectare cu zonele verzi ale judetelor aflate in vecinatate - integrarea zonei peri-urbane, precum si a zonei periferice a Municipiului Braila, intr-o centura verde cu rol de protectie a orasului - realizarea de perdele de protectie pe directia vanturilor dominante de pe directia NE (prin realizarea unor parteneriate cu localitatile aflate in vecinatate, pe aceste directii) - protectia, conservarea si renaturarea tuturor terenurilor umede existente, precum si refacerea altora in zonele cu potential - integrarea de drumuri de umbra plantate intens in teritoriul judetului, pe caile de comunicatie secundare - realizarea de zone plantate pe limitele parcelelor agricole, percum si in interiorul celor cu suprafete mari, pentru realizarea unor refugii verzi tip adapost, pentru fauna si flora locala cu rol ecologic, de pastrare a microclimatului - integrarea de zone de protectie verzi, specifice pentru retelele tehnico-edilitare si caile de comunicatie - diversificarea terenului agricol prin perdele verzi-galbene-albastre si culturi variate - tratarea peisagistica a Drumurilor natioanale (DN european 2B, 21, 21B, 22, 22B, 23), precum si a intrarilor importante, acceselor si a retelelor de comunicatie rutiera si feroviara in localitati - cresterea suprafetei de paduri si a potentialului forestier - realizarea unor zone verzi tampon si de dezvolatre durabila, prin extinderea ariilor protejate, pentru zonele supuse presiunilor antropice - controlul eroziunii solului datorat inundatiilor, prin plantarea si impadurirea zonelor desertificate INTOCMIT: conf. dr. arh. Cerasella CRACIUN
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 191 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

9. ANEXE
9.1. SURSE DOCUMENTARE si BIBLIOGRAFICE 1. STUDII, LUCRARI DE CERCETARE SI PROIECTE DE SPECIALITATE: - Cestiunea Dunarei: regulamente de navigatie, politie fluviala si supraveghere intre Braila si Portile de fier, documentatie Facultatae de Geografie, Universiattea Bucuresti - Reconfigurarea starii actuale a spatiilor rezidentiale din mediile urbane din Romania sub efectul schimbarilor de mediu - Acronim ECOLOC, Centrul National de Management Programe (CNMP), Programul 4 Parteneriate in domeniile prioritare (studiu de cercetare Responsabil Proiect UAUIM P4 conf. dr. arh. Cerasella Craciun, CCPEC/UAUIM, 2008-2011 proiect aflat in derulare) - Definirea regimului tehnic al terenurilor cu funciune de spaiu verde, n scopul protejrii i ameliorrii condiiilor de mediu n Municipiul Bucureti (studiu de cercetare responsabil seciune peisagistica/coautor: conf. dr. arh. Cerasella Craciun, sef proiect: prof. dr. arh. Florin Machedon, CCPEC/UAUIM, 2005-2006) - Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina si curatarea zonelor adiacente in vederea reintroducerii acestora in circuitul turistic al Municipiului Bucureti, Studiu PHARE, Studiu de Fezabilitate si Brief Design, Proiect Tehnic si DDE, Studiu PHARE ( 2004-2005, GRAPHIS SPOT SRL, consultant si elaborator sectiune peisagistica: dr. arh. Cerasella Craciun) - "MODEL CONCEPTUAL I METODOLOGIC PENTRU STABILIREA SISTEMULUI DE RELAII SPECIFICE PLANIFICRII STRATEGICE REGIONALE N ROMNIA DIN PERSPECTIVA DEZVOLTRII DURABILE A ZONELOR FUNCIONALE/ METROPOLITANE I A AGLOMERAIILOR URBANE" studiu de cercetare Programul AMTRANS, Programul naional de cercetare dezvoltare inovare (PNCDI), responsabil seciune: dr. arh. Cerasella Craciun, sef proiect: drd. arh. Gabriel Pascariu, CCPEC/UAUIM, 2002-2003 2. CARTI, ARTICOLE si LUCRARI DE SPECIALITATE: *** Braila, Bucuresti, Editura Meridiane, 1964 *** Braila - Orasul teilor, Editura Gestrom, Braila, 2006 Andronache, Ion, Dinamica mediului geografic in Balta Brailei, Teza de Doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Geografie, Bucuresti, 2009. Baltalunga Adrian Aurel, Romania, Orasele porturi Dunarene. Geografie Umana si Economica, Ed. Cetatea de Scaun, Targoviste, 2008-2009 Brezeanu, Ioan, Braila: monografie, Bucuresti, Sport Turism, 1980 Brezeanu, Ioan, Munteanu, N. G., Judetul Braila pe scara timpului, editata de
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 192 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Comiteteul Judetean Braila al PCR, 1972 Craciun, Cerasella, Arta in spatiul peisagistic. element de coeziune al vieii comunitare. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009 Craciun, Cerasella, Metabolismul urban. O abordare Neconventionala a Organismului Urban, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978973-1884-14-1, Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Craciun, Cerasella, capitol Conturarea unui model de analiza si diagnosticare de tip neconvenional, n lucrarea Preocupri recente n planificarea spaial. Spre Confluenta tendinelor europene cu prioriti naionale, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti, ISBN 978-973-1884-07-3, Bucureti, 2008 Craciun, Cerasella, articol Methodes of analysis, diagnosis and therapy in the human settlements landscape, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394 Craciun, Cerasella, articol Unconventional Solutions to Neutralize the Effect of Infrastructure on the Human Metabolism (coauthor), pag.880-885, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254, Electronic ISSN 1843-5394. Craciun, Cerasella, articol: MACROSCAPE, (pag. 32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Craciun, Cerasella, articol Sanatate si Patologie Urbana (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), nr.2/februarie 2009. Craciun, Cerasella, articol Mobilitatea - Transformare i metamorfoz n metabolismul urban, Articol, ARHITEXT, Nr.1-2 /2008 Dascalescu, Nicolae Braila: album, Bucuresti, Meridiane, 1963 Govindasamy B, Duffy PB, Coquard J. (2003), High-resolution simulations of global climate, part 2: effects of increased greenhouse cases, Climate Dynamics, vol. 21, pag. 391-404. Grumeza Nicolae, Kleps, Cristian, Tusa, Corneliu, Evolutia nivelului si chimismului apei freatice din amenajarile de irigatii in interrelatie cu mediul inconjurator, Bucuresti, 1992

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 193 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Hijmans RJ, Cameron SE, Parra JL, Jones PG, Jarvis A. (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, vol. 25, pag. 1965-1978. Jarvis A, Reuter HI, Nelson A, Guevara E. (2008), Hole-filled SRTM for the globe Version 4, CGIAR-CSI SRTM 90m Database, http://srtm.csi.cgiar.org. Lazarovici, Grigore, Judetul Braila: album monografic, Braila, Alma 1999 Lazarovici, Grigore, Stanciu, Stefan, Braila Istorie si Contemporaneitate, Editura Alma, Braila, 2004 Marinescu C.G., Braila:ghid turistic al regiunii, Bucuresti, Meridiane, 1967 Mititelu, D., Gocin, L., Arbori, arbusti si liane cultivate ca decorative in orasele Braila si Braila, Iasi, Universitatea "Al.I.Cuza" 1965 Petrior, AIexandru (2007), Analiz de mediu cu aplicaii n urbanism i peisagistic, Editura Universitar Ion Mincu, Bucureti, 89 pag., ISBN 978-973-7999-85-6 Petrior AIexandru (2008), Levels of biological diversity: a spatial approach to assessment methods, Romanian Review of Regional Studies, vol.4, nr.1, pag. 41-62. Petrior AIexandru (2009), GIS assessment of geodiversity covered by natural protected areas in Romania, Studia Universitatis Vasile Goldi, Life Sciences Series, vol. 19, nr. 2, pag. 359-363. Sebestyen, Victor, Braila: arhitectura noua, album, Bucuresti, Meridiane, 1967 Staicu-Buciumeni, Neculai I., Articole si scrisori: Bucuresti-Braila (22.XII.19896.III.1990), Bucuresti, ed. Fat Frumos, 2005 Oprea, Nedelcu, Petrulian, Ion, Cultura, stiinta si arta in Judetul Braila: dictionar bibliografic, Braila 1973 Oancea, D.I., Gruparea urbana Braila-Braila:studiu de geografie regionala, Bucuresti, ed.Academiei Republicii Socialiste Romania, 1973 Paltanea, Paul, Istoria orasului Braila de la origini pana in 1918, Braila, Porto-Franco 1994 Petrescu, Mircea, Inventarul materialului arheologic de la Rezidenta Regala din Braila, Dambovita/ Bucuresti, Monitorul Oficial si Impreimeriile Statului, Imprimeria centrala, 1940 Stoiculescu, Cristian, D., Reconstructia ecologica a zonei inundabile a Dunarii Romanesti / Ecological Reconstruction of the Easily Flooded Region of the Romanian Danube, Editie Bilingva, Green Steps SRL, Bucuresti, 2008 Vidrascu, Ion G., Halele de pescarii cu frigorifare din Braila, Bucuresti, 1916 3. DOCUMENTE SI DOCUMENTATII DE URBANSIM: Agenia pentru Protecia Mediului Braila,Raport privind starea factorilor de mediu2008 Planul de Amenajare a Teritoriului Naional
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 194 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 Planul de Dezvoltare Regionala 2007- 2013 Atlasul Romaniei 2006 Documente si documentatii ESPON Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean Braila- Braila- Tulcea, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2005 PUD- PUZ elaborate n perioada 2001- 2010 Autorizaii de Construire emise n perioada 2001- 2010 PIDU Municipiul Galai, n consultare, 2009 Planul Urbanistic General si RLU aferent al Municipiului Galai, elaborat de INCD URBANPROIECT Bucureti Proiect ISPA- Reabilitare reele de ap- canalizare, staie de epurare Proiect ISPA- Managementul deeurilor Fia localitii 2000-2010 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galai PG-uri actualizate, PUD- uri i PUZ- uri aprobate 2000-2010 pentru localitile limitrofe - Vanatori, Tuluceti, endreni, Smardan Strategia de Dezvoltare Regional Agenda Local 21 4. LEGISLATIE: Guvernul Romniei (2007), OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice Natura 2000 n Romnia, Monitorul Oficial nr. 615, 15 septembrie 2007 Guvernul Romniei (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007 LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI, lg. nr. 137 din 29/12/1995 ORDONAN DE URGEN PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI, oug. nr. 195 din 22 decembrie 2005 Lege pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului LEGEA APELOR, lg. nr. 107 din 25/09/1996 ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND PREVENIREA, REDUCEREA SI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUATII, oug. nr. 34/2002
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 195 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii (publicata in Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002) LEGE PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI EUROPENE A PEISAJULUI, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002 LEGEA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, lg. nr. 462 din 18 iulie pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 2001

HOTRREA PRIVIND INSTITUIREA REGIMULUI DE ARIE NATURAL PROTEJAT PENTRU NOI ZONE, hot. nr. 2151 din 30 noiembrie 2004
LEGE PRIVIND REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN ZONELE URBANE, lg. nr. 24/2007 ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND INSTITUIREA PROGRAMULUI NATIONAL DE IMBUNATATIRE A CALITATII MEDIULUI PRIN REALIZAREA DE SPATII VERZI IN LOCALITATI, oug. nr. 59/2007 Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, legea nr. 343/2007 ORDONANTA DE URGENTA PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, oug. nr. 57 din 20 iunie 2007 HOTARAREA PRIVIND REFACEREA ZONELOR IN CARE SOLUL, SUBSOLUL SI ECOSISTEMELE TERESTRE AU FOST AFECTATE, hot. nr. 1403/2007 CODUL SILVIC, lg. nr. 46 din 19 martie 2008 HOTRRE PRIVIND APROBAREA REGULAMENTULUI CADRU DE URBANISM PENTRU REZERVAIA BIOSFEREI DELTA DUNRII, hot. nr. 1516 din 19 noiembrie 2008 Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura 5. DOCUMENTE, RAPOARTE, TRATATE SI PROGRAME EUROPENE Carta de la Torremolinos, 1983, Conferina European a Minitrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) n cadrul Consiliului Europei Raportul Europa 2000 , 1998, actualizat ulterior sub titlul Europa 2000+ Cooperare pentru amenajarea teritoriului european. 1995 UE a decis lansarea

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 196 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

programului comunitar INTERREG IIC, 1995, destinat n principal amenajrii teritoriului transnaional. Documente privind cooperarea transnaional: VASAB 2010+ (pentru regiunea Mrii Baltice) i VISION (pentru regiunea Europa Central, Adriatica, Bazinul Dunrii, Europa de Sud-Est CADSES) Obiectivele spaiale urmrite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) i SAPARD (Program de Aciuni Speciale de Asisten pentru Preaderare n domeniul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale). Tratatul de la Amsterdam, document UE care accentueaz, unele prevederi orientate ctre politicile de promovare a dezvoltrii durabile cuprinse n Tratatul de la Maastricht din 1992. Conferina Informal a Minitrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene a adoptat Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), la Potsdam, n mai 1999. Documentul Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial durabil a continentului european, Hanovra, 2000, Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) 6. DOCUMENTE, DIRECTIVE SI AGENDE INTERNAIONALE AGENDA 21, adoptat la Summit-ul de la Rio, 1992 PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BNCII MONDIALE, 1994, componenta Managementul urban i mediul - Consideraii cu privire la utilizarea terenului i managementul urban ecologic. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA I GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABIL, document care aparine Comisiei Europene ONU pentru Europa, 1996. AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aezri Umane, semnat la Istanbul, 1996. 9.2. PIESE DESENATE (PLANSE) aferente prezentei documentatii: a. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI NATURAL. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 2. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 3. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA.

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 197 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

4. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A spatiilor verzi, a PEISAJULUI FORESTIER, silvic si agricol. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 5. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI NATURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL NATURAL AL JUDETULUI BRAILA. 6. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 7. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICRETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 8. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC INFRASTRUCTURA - RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 9. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPIC INFRASTRUCTURA - RETEAUA CAILOR DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 10. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. RETEAUA DE LOCALITATI SI ASEZARILE UMANE; INFRASTRUCTURA CAILE DE COMUNICATIE RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA SI NAVALA; 11. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI ANTROPIC RETELELE TEHNICO-EDILITARE, HIDROAMELIORATIILE, RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 12. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICRETELELE TEHNICO-EDILITARE SI RETELELE PETROLIERE. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI 13. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI ANTROPICHIDROAMELIORATIILE SI RETELELE EOLIENE. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI
STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 198 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011

14. ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL ANTROPIC AL JUDETULUI BRAILA. RETELELE TEHNICO-EDILITARE, HIDROAMELIORATIILE, RETELELE PETROLIERE SI EOLIENE. 15. ANALIZA SWOT (DE STARE, UTILIZARE SI GESTIUNE) LA NIVELUL PROBLEMATICII COMPLEXE A PEISAJULUI CULTURAL. PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI SI PERICOLE. 16. ELEMENTE DE DIAGNOZA SI POTENTIAL AL PEISAJULUI CULTURAL. ZONE TARI / ZONE SLABE - ZONE CALDE / ZONE RECI . ZONE CU POTENTIAL DE RISC SI TIPURI SPECIFICE DE HAZARD SI VULNERABILITATI IN PEISAJUL CULTURAL AL JUDETULUI BRAILA. 17. SINTEZA / CONCLUZIE ZONE CU POTENTIAL DE RSC SI VULNERABILITATI AEL PEISAJULUI NATURAL, ANTROPIC (CONSTRUIT) SI CULTURAL DIN JUDETUL BRAILA 18. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA - SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 1 PRELUNGIRI TERITORIALE VERZI DE TIP FINGERS 19. PROPUNERE DE DEZVOLTARE A MACRO-PEISAJULUI LA NIVELUL JUDETULUI BRAILA - SCHEMA VARIANTA STRATEGICA 2 - UNDE TERITORIALE VERZI CONCENTRICE

INTOCMIT: conf. dr. arh. Cerasella CRACIUN

STUDIU DE FUNDAMENTARE DE PEISAJ privind AMENAJAREA PEISAGISTICA A JUDETULUI BRAILA. Faza III: VARIANTA INITIALA- Identificarea zonelor cu potential de risc si influenta riscului 199 asupra peisajului judetean. Identificarea tipurilor specifice de hazard sivulnerabilitati cu relevanta asupra proceselor de dezvoltare teritoriala Sef proiect: conf. dr. arh. Cerasella Craciun MARTIE 2011