MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE DOMENIUL: ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI SPECIALIZAREA

: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI LIMBA DE PREDARE: ROMÂNĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator, Conf. Dr. IOAN SABĂU

Absolvent, POP (DOMNITIU) I. ZAMFIRA

ORADEA 2013
6

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE 1. Rolul grădiniței – ca primă treaptă a învățământului in
dezvoltarea vorbirii copiilor
Grădinița, etapă intermediară de ucenicie socială între familie și școală, are un rol fundamental în respectarea acestor imperative ale educației, ea poate creea imaginea unei societăți libere în care copilul având sentimentul de siguranță, găsește o lume pe măsura lui, o lume în care se poate manifesta liber în compania celor de-o seamă, și în care, adultul, respectiv educatoarea, ia în serios întrebările și acțiunile lui, conduită, prin care îi dă sentimentul autonomiei și valorii proprii. Ideea unei educații proprii vârstei preșcolare nu este nouă. În urmă cu decenii, marii pedagogi au subliniat necesitatea fundamentării muncii de educație pe aceste imperative ce își găsesc astăzi pe deplin aplicarea. În acest sens cităm afiramațiile Mariei Montessori: “ Astăzi însă în educație ne preocupă nu atât știința, cât și interesul umanității și al civilizației în fața căruia există o singură patrie: lumea…conceptul de libertate care trebuie să inspire pedagogia este însă universal: este eliberarea vieții exprimate de nenumărate piedici care se opun dezvoltării armonioase a corpului și spiritului. O realitate de importanță supremă care nu a fost luată pănâ astăzi în seamă de un număr mare de observatori. În urmă cu 2500 de ani Platon propunea un system de povești, cântece și poeme dramatice adecvate copiilor mici, considerând că un bun cetățean trebuie format încă “ din primii ani de viață”. Cultivarea sau îmbogățirea spirituală se face la grădiniță, sub indrumarea atentă a educatoarei, ce are în vedere atât aspectele intelectuale, fizice, estetice, cât și aspectele de socializare căci, după cum subliniză Vincent “e nevoie de o largă ucenicie ca un copil să ajungă să înțeleagă că două activități asemănătoare nu se pot constitui într-o activitate comună, fiecare avându-și la rândul său contribuția la construcția proiectată; aceasta n-are loc niciodată înaintea vârstei de cinci ani și această ucenicie este unul din avantajele importante pe care un copil le găsește la grâdiniță”. Munca educatoarelor este frumoasă, dar plină de răspundere “Aceasta cu atât mai mult cu cât micii viitori cetățeni și demiuri ai vieții sociale de mâine trebuie astfel informați încât să dispună de o largă gamă de aptitudini și priceperi, de dorința de a fi utili – social, de o largă deschidere spre viața reală și idealurile ei nobile”, spunea Ursula Șchiopu. Considerăm demn de a acorda importanță majoră dezvoltării vorbirii copiilor, pornind de la considerentul că nu numai în dezvoltarea istorică a omului, dar și în dezvoltarea ontogenetică a psihicului, rolul limbajului este important. În experiența noastră didactică am constatat că dezvoltarea vorbirii copiilor constituie o sarcină de bază a învățământului preșcolar, cunoscând importanța pe care o are vorbirea la această vârstă în dezvoltarea multiculturașă și în special intelectuașă a copilului. Am privit întotdeauna vorbirea ca o unealtă care dă posibilitatea omului să acumuleze și să stocheze cunoștințe teoretice și experiență practică într-o formă ușor transmisibilă și utilizabilă la
7

maximum, de aceea de la primul an de preșcolaritate, am privit dezvoltarea vorbirii copiilor sub aspectul funcțiilor comunicative, cognitive și acțional reglatoare. Am înțeles că dezvoltarea vorbirii copiilor constituie un process complet, laborious și de lungă durată, care trebui e început foarte timpuriu atât de părinți cât și de creșă și grădiniță. Iată de ce în țara noastră acțiunea de cultivare a limbii nu se mai face la întâmplare ci se realizeză prin intermediul învățământului după un program riguros. Dacă în perioada antepreșcolară copilul parcurge forme verbale ușor de pronunțat, aceasta constituind fundamental dezvoltării vorbirii lui, am înțeles că odată cu intrarea în preșcolaritate sarcina noastră, a educatoarelor, este de a dezvolta vorbirea astfel încât să se realizez e o perfecta adecvare a mijloacelor de expresie la conținutul gândirii iar acțiunile ce le vom întreprinde în direcția dezvoltării gîndirii să aibă consecințe imediate și în dezvoltarea exprimării copiilor și invers. Deoarece chiar la vârsta preșcolară fără un vocabular bogat nu se poate realiza un conținut de idei, din primul an de preșcolaritate prin exerciții, jocuri, am urmărit îmbogățirea vocabularului copiilor și totodată transformarea vocabularului lor pasiv în active, aceasta în urma constatării că o mare parte din vocabularul preșcolarului mic este redus la situația de vocabular pasiv (copilul uneori înțelege cuvintele, dar le folosește foarte rar sau deloc). Constatând că modul îndeplinirii unor sarcini este condiționat de înțelegerea exactă a receptării mesajului, dar receptarea este dificilă când mesajul n-are precizie am acordat o mare atenție dezvoltării vorbirii copiilor în sensul de a-i face conștienți de necesitatea unei exprimări precise, exacte la subiect. Considerăm că, deși la intrarea în grădiniță copilul vine cu niveluri evolutive verbale care fac absolut necesară intervenția activp a educatoarei, totuși rolul exceptional pr care-l deține limbajul ca mijloc de expresie, în dezvoltarea psihică a preșcolarului vizează întreaga personalitate a copilului (verbalizarea onfluențelor externe, stărilor psihologice interne, cognitive, afectiv-motivaționale, volitive) asigură auto-exprimarea multiformă favorizând astfel autorealizarea copilului. Am înțeles rolul grădiniței în dezvoltarea vorbirii copilului ca o acțiune suplă, elastică nu rigidă, de aceea n-am fost adepta poziției sau măsurii de a împiedica un copil să se exprime, aceasta însemnând a-l orpi să se autorealizeze. N-am conceput activitatea de dezvoltare a vorbirii prin a-i spune totul, a-i explica amănunțit totul. Ai deschide ochii minții e util și necesar, dar interacțiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul am înțeles-o formativă numai în măsura în care a satisfăcut setea de a căuta și de a găsi răspunsuri atâtor situații necunoscute cu care ei veneau în contact. Grădiniței îi revin sarcini însemnate în dezvoltarea vorbirii copiilor și sub aspectul cultivării plasticității exprimării copiilor.Stă în puterea învătământului preșcolar realizarea acestui deziderat începând cu grupa mijlocie, urmărind în parallel și asectul moral al limbajului, decența exprimării copiilor. Iată de ce considerăm că nu putem vorbi despre cultivarea limbajului copiilor decăt atunci când toate aceste exigențe le-am urmărit.

8

expresivitatea. de capacitatea de imitație și. La fel de important și de necesar este să cunoaștem ce cause au determinat evoluția limbajului fiecărui copil. fonetica. e necesar să cunoaștem foarte bine particularitățile psihofizice ale acestora și. iar obiectivele generale se înfăptuiesc atât prin activitățile special organizate în acest scop cât și prin toate celelalte tipuri de activități din grădiniță. Vârsta preșcolară are o deosebită importanță în dezvoltarea limbajului și în ridicarea gândirii pe trepte mai înalte de generalizare și abstractizare. 1500 la 5 ani si 2000 la 6 ani) și salturile calitative pe care le face de la o etapă la alta denotă două posibilități reale de exprimare și de concentrarea a ideilor. Capacitatea de a vorbi a copilului depinde de structura creierului și a organelor vorbirii. învățare și personalitate la preșcolari Limbajul este o formă de activitatea specific umană. evoluția limbajului de la vârsta antepreșcolară. până la vârsta școlaă mica. mai coerent. de curiozitatea specifică a copilului. de măsura în care educatorul cunoaște mecanismul și procesul formării limbajului și oferă fiecărui copil în raport cu particularitățile psihice și cu studiul dezvoltării sale. vocabularul. Dezvoltarea limbajului și comunicării. 9 . Pentru a ști când. În decursul celor trei sau patru ani de grădiniță. bineînțeles. care constă în folosirea limbii în procesul de comunicare între oameni prin intermediul limbii. stimularea inteligenței. Prin întreg sistemul de activități instructive-educative prevăzute în program ace se desfășoară în grădiniță se urmărește influențarea dezvoltării fizice a copilului. are loc o asimilare rapidă a diferitelor aspect ale limbii: compoziția. a gândirii și a limbajului acestora. dar și de adiționare diversificată a informațiilor cu care vine în contact. care devine astfel mai închegat. prilejul exersării vorbirii. învățare și evoluția personalității copilului în sensul că în copilărie comunicarea verbal își pune amprenta asupra dezvoltării psihice.1000 la 4 ani. de receptivitatea față de influențele sociale. Apra și se dezvoltă noi funcții și forme ale limbajului. sub influența cerințelor crescânde ale activității educative. structura gramaticală.2. Limbaj. Bogăția vocabularului preșcolarului este relatic mare (700-800 la 3 ani. cum. a vorbirii corecte în limba română avănd în vedere importanța deosebită care i se acordă atât în învățământul preșcolar. unde și cât trebuie să intervenim în dezvoltarea vorbirii copiilor de vârsta preșcolară. și își dezvoltă din ce în ce mai mult capacitatea de a folosi limbajul contextual intensificându-se funcția “intelectuală” a limbajului care constă în planificarea mintală și reglarea activitățiilor practice. cât și în întregul sistemul de învățământ ocupă un loc prioritar în program. asupra capacitățiilor sale intelectuale și personalității sale. La acestea. Există o strânsă relație între limbaj. în primul rând. Dar mai ales trebuie să știm foarte bine care este nivelul de dezvoltare a limbajului fiecărui copil dintr-o grupă sau alta la un moment dat. fiind la rândul său influențat de acesta. copilul începe să depașească faza limbajului situativ din perioada antepreșcolară și alimitelor experiențelor senzoriale desprinzându-se de influența momentului present.

pentru că el este mai mult sau mai ăuțin conștient. folosirea unei forme de limbaj sau a celeilalte de către același copil depinde de condițiile în care are loc procesul de comunicare. Limbajul se desfășoară sub influența conștiinței.În cursul perioadei preșcolare. dar poate fi utilizat ca instrument de cercetare pentru alte procese psihice. a feed-back-ului. 10 . Materialul verbal oferă nu numai posibilitatea studierii comportamentului verbal. dar și de mediul socio-cultural ăn care trăiesc. Nivelul atins de dezvoltarea vorbirii copiilor peșcolari este determinat nu numai de posibilitățile mentale. Odată cu vârsta crește și gradul de conștientizare a folosirii vorbirii. dar relațiile dintre ele de a se schimba. coexist. Intervenția adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face prin canale verbalem fie prin cele ocupaționale. iar pe de altă parte. pe de o parte limbajul contextual dobândește un rol tot mai ănsemnat. Conștiința este o condiție sine qua non a comportamentului verbal. Cercetarea atentă și profundă a limbajului copilului preșcolar este necesară și pentru înțelegerea modului cum se organizeză și se dezvoltă întreaga activitate psihică. în special prin ce de organizare a jocului sau a exercitării unor sarcini. pe măsură ce copilul se dezvoltă. aceste două forme de limbaj situativ și contextual. cât și pentru diagnose necesară în evaluarea capacităților intelectuale și a gradului de normalitate a limbajului. Vorbirea copilului trebuie susținută și stimulate atât în familie cât și în grădiniță. Se stabilește aici o relație pe baza principiului conexiunii inverse.

reprezentările. ca și operațiile gândirii (abstractizarea. dorința foarte vie a copilului de a acționa cu obiectele și de a le stăpâni. Actualizarea reprezentărilor și recombinarea lor în jocurile cu subiecte. datorită faptului că sub influența lui se formează. să depășească obstacolele ivite în cale. Aceasta este faza în care procesele de cunpaștere se dezvoltă pe baza acțiunilor externe desfășurate sub forma specifică a jocului. să și fixeze impresiile. Tot în procesul jocului. contribuie la dezvoltarea imaginației reproductive și a celei creatoare. Dezvoltarea psihică a copilul prin joc. copii se înțeleg asupra subiectului. etc. pregătindu-se astfel trecerea spre o nouă etapă a dezvoltării ontogenetice a copilului. De aici apare contribuția specifică vârstei preșcolare: pe de o parte. Prin intermediul jocului se produc schimbări importante de natură psihică. Pe măsură ce se dezvoltă și pătrunde tot mai mult în sfera relațiilor cu obiectele și persoanele din jur. reproducerea. copilul învăță să-și fixeze un scop. reglarea propriilor procese psihice. copilul simte tot mai acut nevoia să acșioneze cu obiectele așa cum acționează adulții. Fără a recurge la mișcări și Icțiuni. Nivelul de dezvoltare a vorbirii preșcolarului de vârstă mica și a celui de vârstă mijlocie nu permite în suficientă măsură autocontrolul. prin faze tranzitorii prentu ca în cele din urmă să evolueze până la operații mintale interiorizate. limbajul. În procesul jocului. percepțiile. culoare. În joc. așa cum le folosește adultul. recunoașterea). etc. vrea să conducă automobilul așa cum il conduce șoferul dar îi lipsesc cunoștișele și deprinderile necesare. Diferența între actul cunoașterii și acțiunea obiectuală se realizează treptat. formă. Kocul este 11 . subiectul pe care îl realizează ridică numeroase probleme. gândirea. își repartizează rolurile.) se realizează la vrsta preșcolară mai ușor și mai bine în conițiile de joc. comparația. copilul dobândește numeroare și variate cunoștinșe despre mediul înconjurător. Copilul vorbește chiar și atunci când se joacă singur: acțiunile pe care le efectuează. Copilul percepe.3. să se comporte așa cum se comport aceștia. În jocurile collective. își dezvoltă limbajul contextual. iar pe de altă parte. își comunică impresiile și. copilului I se dezvoltă percepțiile de mărime. se dezvoltă și se restrcuturează întreaga lui activitate pihică. adică a sistemului de acțiuni și operații necesare folosirii obiectelor. Prin acestea se dezvoltă procesele psihice de reflectare direct și nemijlocită a realității. imaginația. în felul acesta. memorează. Datele cercetătorilor arată că procesele memoriei (întipărirea. generalizarea. decât ăn alte condiții. își activizează vocabușarul. etc. memoria. să depună eforturi voluntare în vederea realizării lui. De pildă copilul vrea să facă operații așa cum le face doctoral. copilul nu poate să diferențieze ănsușirile obiectelor. greutate. Un joc colectiv nu este de conceput fără comunicare verbal între copii. să le generalizeze. gândește ăn timp ce acționează în joc. mânuid diferite obiecte li material. Jocul constituie tipul conducător de activitate a copilului preșcolar. își precizează seminficația cuvintelor. lipsa deprinderilor.

și de afirmare a independenței copilului. Astfel. Prin joc învăță să descifreze lumea reală. prin intermediul jocurilor.CONTRIBUȚIA JOCURILOR DIDACTICE LA EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR 1. cu relații bine stabilite între partenerii de joc. învățarea sistematică dirijată ia forma unei activități simbolice. în condițiile noilor relații dintre copil și adult. II.” Jocul căpătă o pondere și un rol deosebit. presupune eforturi mult mai susținute din partea copiilor decât cea specifică vârstei. Îmbinarea elemntului distractive cu cel instructive adduce la apariția unor stări emotive complexe. cu procedeele de joc care-I oferă caracterul distractiv. prin natura ei. putem avea clar aspectul că la preșcolarii de grupă mica. de simplă mânui re a obiectivelor la ănceput cu temă. Prezența jocului într-o activitate cu sarcini precise de învățare diminuează efortul fizic și intellectual. în procesul învățării. treptat jocul de acțiune. 12 . prin care analiza și sinteza direct și mijlocită a realității se realizeză mai ușor. Activitatea de învățare dirijată. ci și imitarea unor anumite tipuri de relații sociale dintre adulți. Definiția și specificul jocului didactic Jocul reprezintă o forță cu character propulsator în procesul dezvoltării copilului. de transfigurare a realului. copiii dprind medele de conduit și ajung să reflecte până la nivelul de înțelegere comportamentale. cultivă noi motivații. Prin intermediul jocului se realizeză nu numai cunoașterea realități sociale. Din pricina acestor multiple valențe ale jocului.tocmai forma de activitate practică. În procesul de integrarea a preșcolarului în viața și programul de activitate în grădiniță. cu valoare formative bine determinate în momentul când cadrul relational al copilului se lărgește prin intrarea lui în grădiniță. cu subiect și roluri. motiv pentru care jocul este considerat o activitate de preînvățare. care stimulează și intensifică procesele de dezvoltare pshihică. vor înțelege de ce este necesară îndrumarea și controlul de către adult. Trăsătura fundamental a jocului didactic este “îmbinarea armonioasă a elemntului instructive și a exercițiilor pe de o parte. mai ales în perioada preșcolară. Ținând seama de acțiunea reală a factorilor psihici și rolul activ al jocului. Importanța locului pe care îl are în viața copilului este conferită de faptul că jocul satisfice dorința firească de manifestare. generează scopuri immediate și se soldează întotdeauna cu satisfacții deosebite. sporește interesul. de acțiune. activitatea de joc strict preferențial. mijlocie și mare.

Jocul didactic este “o formă de activitate atractivă și accesibilă copiilor, prin care se realizează o bună parte din sarcinile educționale din instituțiile școlare.” Jocul didactic se caracterizează printr-o strcutură specifică, originală, el îmbină organic jocul cu instruirea dobândită de celelalte activități practicate în grădiniță. Datorită unității depline pe care o realizează între sarcina didactică și acțiunea ludică, ca și o formă distractivă pe care o îmbracă și o păstrează permanent,jocul didactic este apreciat drept unul dintre cele mai accesibile și mai eficiente mijloace instructive-educative folosite la vârsta preșcolară. În comparative cu celelalte jocuri cu subiect și reguli stabilite de educatoare, jocul didactic este destinat mai cu seamă dezvoltării intelectuale, respective cunoașterii mediului înconjurător, dezvoltării vorbirii și însușirii număratului și socotitului. Componentele de bază ale jocului didactic sunt următoarele: conținutul jocului, sarcina didactică, elementele de joc,regulile jocului. Esența și specigicul jocului didactic constă în întrepătrunderea și interacțiunea acestor componente. Jocul didactic se poate desfășura atât ăn cadrul activităților obligatorii, cât și în afara lor, fiind repetat de copii la initiative unui dintre ei sau la sugestie educatoarelor. Conținutul jocului didactic este reprezentat de spfra cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor (limba maternal, limba străină, matematică, cunoașterea mediului, comportarea civilizată etc.). El trebuie să fie prezentat într-o formă accesibilă și atractivă de desfășurare. Sarcina didactică reprezintă elementul de intruire în jurul cpruia sunt antrenate operațiile gândirii. Ea este formată în funcție de conținutul activității și de nivelul de vârstă al copiilor. Elementul de instruire al jocului este concretizat în sarcina didactică ce se cere să fie rezolvată de copii, pentru atingerea scopului propus. Prin intermediul ei copiii învață să își fixeze atenția, să își stăpânească instabilitatea naturală, să facă un effort. Prin sarcinile didactice ale jocului, educatoarea are posibilitatea să conducă în mod active dezvoltarea copilului, să îi dirijeze activitatea minții lui, să își organizeze atnția îndreptând-o spre un anumit scop, să îți disciplineze și să își conducă gândirea spre rezolvarea anumitor probeleme. “Regulie și sarcinile sunt într-o strânsă corelație. Cu cât regulile sunt însușite mai bine, cu atât jocul devine mai interesant și sarcinile sunt mai ușor de realizat.” Elementele de joc reprezntă mijloacele de realizare a sarcinii didactice, constituind elementele de realizare a sarcinii de învățare. Trebuie să fie stabilite cu precizie și strict delimitate, să fie subordinate neapărat temei sale, să fie interesante, pentru a capta și menține interesul copiilor pe tot parcursul desfășurării jocului. Surpriza, care trezește curiozitatea copiilor și dorința de a cunoaște și a acționa, elementul de gândire care face apel la reprezentările și cunoștințele anterioare, stimulând astfel memoria și imaginația copiilor, întrecerea care constituie un mijloc de a educa una din calitățile gândirii și anume rapiditatea ei, concentrarea laturii forțelor rațiunii ăn vederea rezolvării probelmei date, mișcarea care îi pune pe copii în situația de a acționa într-un anumit sens în vederea dezlegării problemeu (de a înșira, adăuga, scoate, schimba relații etc.) contituie modalități folos ite de obicei pentru a realiza acest scop.
13

Regulile jocului constituie elementul organizatoric principal al jocului didactic, ținând de aspectul său estetic. Ele reprezintă cerințele pe care trebuie să le îndeplinească jucătorii, dirijează și organizeză jocul copiilor, obligându-i să acționeze într-un anumit fel. Pentru a putea să acționeze în joc în conformitate cu anumite regului impuse de situația de joc, copilul trebuie să ia în prealabil cunoștință de ele, să le țină minte, să aștepte eventual semnu l care-i permite să acționeze, să se abțină de la o operație care l-ar tenta, dar nu e cuprinsă în joc, să execute cu promptitudine o acțiune sau alta. Regulile pot îndeplini funcții diferite, unele lămuresc copiilor conținutul jocului, îi pune în acțiune, altele vizeză realizarea sarcinilor didactice. Materialul didactic utilizat în cadrul jocului didactic trebuie să fie variat, adecvat conținutului activității, vârstei și particularităților individuale ale copiilor: jucării, afișe individuale, jetoane, cartpnașe etc. Acțiunea de joc cuprinde momenta de așteptare, surpriză, ghicire, mișcare și întrecere. Scopul didactic al jocului trebuie să fie clar și precis, pentru a asigura organizarea și desfășurarea corectă a activității. El reprezintă o finalitate educativp și se formulează prin raportarea la obiectivele specifice.

14

2. Tipologia jocului didactic la preșcolari
Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independență, a disciplinei conștiente, a perseverenței, a sociabilității, precum și a multo calități de voință și trăsături pozitive de caracter. Jocurile didactice exercită o influență multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. În primul rând, contribuie la dezvoltarea lui intelectuală: la formarea priceperilor( de mărime, culoare, formă, etc.) la educarea spiritului de observație, a imaginației, a gândirii și limbajului. Pentru dezvoltarea fizică generală se folosesc jocurile motrice, iar pentru dezvoltarea intelectuală, morală și estetică, jocuri care poartă denumiri diferite, multe dintre ele raportate la un anumit conținut. Multe jocuri didactice contribuie la precizarea vocabularului, precum și la activitatea vorbirii. Redăm mai jos clasificare jocurilor, după lucrarea Activități de joc și recreativdistractive.

   

Jocuri fonematice; Jocuri privind îmbogățirea vocabularului; Jocuri privind însușirea structurii gramaticale a limbii; Jocuri pentru aplicarea unor cuvinte și expresii și pentru formarea unei exprimări corecte și fluente;

Pentru cunoașterea mediului înconjurător se sugerează următoarele tipuri de jocuri:  Jocuri care vizează cunoașterea anotimpurilor;  Jocuri pentru cunoașterea caracteristicilor diferitelor animale, hrana lor și adăpostul, etc.;  Jocuri pentru cunoașterea profesiilor și a uneltelor Pentru educarea muzicală:  Exerciții muzicale;  Jocuri cu text și cântec; Pentru dezvoltarea simțurilor:
15

înaintea celorlalți. Jocul didactic rezolvă prin conținutul său o mare parte din probelmele educației intelectuale. Acestea cer copilului discernământ în alegerea cuvintelor. O mare însemnătate pentru dezvoltarea limbajului o prezintă jocurile didactice orale. a spiritului de independență. 16 . a sociabilității. așa cum reiese din Metodică:  Jocuri didactice și exerciții pentru formarea pronunției corecte. cât și în afara lor.  Jocuri logice.  Jocuri didactice și exercișii pentru îmbogățirea vocabularului.  Jocuri de expresie estetică. clasificarea jocurilor didactice și a diverselor tipuri de exerciții pentru dezvoltarea vorbirii preșcolarilor. în înlocuirea unui cuvânt prin altul.  Jocuri didactice și exerciții pentru însușirea structurii gramaticale a limbii. Jocurile didactice sunt un mijloc eficient și pentru realizarea sarcinilor morale ale copiilor. precum și a multor altor calități de voință și trăsături pozitive de caracter. Jocuri senzoriale. în schimb el cere o contribuție largă în precizarea. a perseverenței. adâncirea. Ele mai dezvoltă și prompitudinea reacțiilor verbale datorită faptului că fiecare copil se străduiețte să dea răspunsul potrivit. Esența și specificul jocului didactic constă în interacțiunea și întrepătrunderea componentelor sale. sistematizarea și verificare cunoștințelor. Redăm. mai jos. consolidarea.  Jocuri pentru dezvoltarea gândirii. ele contribuie la dezvoltarea stăpânirri de sine. Pentru formarea capacităților intelectuale:  Jocuri matematice de numărat și socotit.  Jocuri de expresie morală. fiind repetat de către copii la inițiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. a autocontrolului.  Jocuri didactice și exerciții pentru dezvoltarea expresivității vorbirii. deoarce el poate fi practicat în orice moment din programul zilei și poate fi atins chiar și în viața de familie a copilului. Deși rolul lui este mai neînsemnat în privința transmiterii noilor cunoștințe. Jocul didactic se paote desfășura atât în cadrul activitățiilor obligatorii. cu înțeles opus. a disciplinei conștiente. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă.

în explicarea unor cuvinte și expresii. c. dezvoltare și restrângere a propoziției. ci și în numeroasele materiale de specialitate apărute în acest sens. omonime. 17 . Am putea aminti aici li lucrarea semnată de Tatiana Bădică și colaboratoarele sale purtând titlul : Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii preșcolarilor. Exerciții pentru precizarea înțelesului unor antonime. consolidarea și verificarea corectitudinii unor noțiuni și cuvinte însușite de copii și care vor fi folosite în unele activități comune cu întreaga grupă. b. d. împărțite în mai multe grupe: a. la rândul lo. sinonime și folosirea lor corectă.3. de explicarea înțelesului unor cuvinte și expresii necesare în unele jocuri și activități de formarea a unei exprimări corecte și fluente. Exercițiile de vorbire se împart în două grupe mari. referitoare la explicarea unor cuvinte și expresii și pentru formarea unei exprimări corecte și fluente cuprinde următoarele tipuri de exerciții: a. Tipologia exercțiilor de vorbire Însemnătatea exercițiilor de vorbire se desprinde nu numai din eficacitatea lor în a depista și corecta tulburările de vorbire. Exerciții pentru formarea deprinderii copiilor de a desprinde sunetele din silabe. c. în ceea ce ne privește întocmirea și defășurarea diverselor tipuri de exerciții pentru dezvoltarea vorbirii preșcolarilor este și lucrarea semnată de Sonia Radu Opaiț Culegere de exerciții și jocuri didactice. de alcătuire. iar cea din a doua grupă. b. în analizarea fonetică. Exerciții pentru formarea deprinderilor de izolare a cuvintelor din propoziții. În ajutorul muncii noastre. Exerciții pentru explicarea. Exerciții pentru izolarea cuvintelor scurte din propoziție. Cele din prima grupă se ocupă de analiza fonetică. Exerciții pentru formarea dprinderii copiilor de a desprinde sunetele din cuvinte. Exercițiile pentru analiza fonetică pot fi și ele. Cea de-a doua grupă a exercițiilor. Exerciții pentru explicarea și consolidarea unor cuvinte ce vor fi folosite și unele jocuri de creație.

ele având ca scop fie o corectă pronunție. dar care de obicei se desfășoară în alte scopuri decât cele de dezvoltarea a vorbirii. astfel încât unele capătă câteodată cloratura unui joc didactic mai puțin cunoscut sau îmbracă haina unor jocuri didactice cunoscute în grădiniță. Pentru a fi cît mai atrăgătoare. s-au reintrodus. frământurile de limbă precum și structuri ritmate și numărători pot servi în practică în cadrul jocurilor sau în activități. fie introducerea unei note de vorbire sau a unul element de joc în diferite activități. acolo unde a fost posibil. Exercițiile de vorbire. dar ele sunt astfel concepute încât se preteză și la folosirea în grupuri mici sau chiar pentru munca individuală. elementele de joc. în scopul pregătirii verbale a activitățiilor comune. în prima parte a programului. 18 .Exercițiile de vorbire pot fi desfășurate cu întreaga grupă. de asemenea.

variantelor și momentelor specifice. atitudini și sentimente. Indicii psihologici semnificativi de care se ține seama în conceperea procesul ui intructiveducativ din grădiniță. indiferent dacă se finalizează ca atare. care presupune achiziție de cunoștințe. imprimă modalități comportamentale eficiente și o motivare adecvată pentru activitatea ludică ce duce la dezvoltarea psihică și a personalității copiilor.4. accesibil. fiind plăcut. conform căreia grădinița trebuie “să îi învețe pe copii cum să învețe”. Contribuția jocului didactic la dezvoltarea intelectuală a copilului Pornind de la ideea că jocul este activitatea cea mai acceptată. trebuie să existe un climat în care sunt excluse tendințele externe: de tutelare exagerată și de lipsă de preocupare. este foarte complexă și diferită sub asptecul formelor. Oricum. fantezie creatoare. Nevoia pregătirii intelecuale rezidă în specificul activității de învățare. l-amconsiderat forma cea mai eficintă pentru pregătirea intelectuală a copiilor. de caracterul predominant imiginatic al scopurilor care determină actele lor comportamentale. acolo unde adultul. din partea educatoarei. se ținea seamă de dorința copiilor de a sâvărși acțiuni și fapte asemănătoare cu ale acelora în mijlocul cărora trăiesc. Dacă la vârsta preșcolară. activitatea ludică în sine. deci. de aprecierea scopului ca mobil psihologic în sine. activitatea ludică în sine. a dezvoltării proceselor psihice li a calităților proprii fiecăruia dintre ele. de afi pretext al acesteia. care se potrivește cu lumea sa. care influențează întreaga sa conduită și prefigurează personalitatea în plină formare și dezvoltare. Pentru proaspătul elev din clasa I. sunt foarte diferiți și numeroși. comportamentale. având simpla rațiune de a susține activitatea. ăn scopul adaptării la situații noi și conturării personalității. Potrivit cu noua optică referitoarea la actul învățării. care să asigure rezolvarea independent a unor sarcini intelectuale. instabil și fluctuant. În grădiniță. La vârsta preșcolară jocul devine activitatea fundamentală a copilului. oferindu-i posibilități mai mari de manifestare. în aplicarea cunoștințelor dobândite în situații variate. am considerat necesar să acționez în direcția dezvoltării capacităților proprii ale fiecărui copil. tipul fundamental de activitate este jocul. Toată îndrumarea trebuie efectuată cu răbdare și cu tact pedagogic. educatoarea dovedește preocupare pentru copii. deprinderi. 19 . Se poate remarca faptul că. indiferent dacă își păstrează sau nu conținutul inițial și. trecerea de la joc la învățare se face cu mai multă ușurință atunci când educatoarea le-a format copiilor deprinderi intelectuale. Este evident că. vârsta școlară are ca activitate specifică învățarea. priceperi. abilități intelectuale. pentru că. la această vârstă.

formarea unor noțiuni. Pedagogia modernă nu atribuie jocului doar o semnificație funcșionalăă. Prin intermediul jocului didactic. Cercetările efectuate în această direcție atrag însă atenția asupra unui aspect de extremă importanță și anume faptul că însușirea lexicului nu este suficient pentru a provoca o evoluție a structurilor cognitive prin ele însele. jocul a fost element determinant al persoanei umane. Valențele formativ ale jocului didactic de dezvoltarea a vorbirii depinde în mare măsură de metodele și procedeele utilizate precum și de cunoașterea particularităților copiilor din grupă. prin utilizarea unor elemente distractive caracteristice jocului care facilitează atingerea scopului formativeducativ urmărit și împreună cu celelalte activități comune necesită p puternică influență formativ-educativă asupra copilului în vederea pregătirii lui pentru școală. am fixat.5. Ținând cont că prin joc copilul poate să se elibereze de impusurile agresive ale unei lumi socialmente acceptate. am urmărit îmbogățirea pronunției. corectitudinea. îmbogățit și activat vocabularul copiilor. conjuncții). răbdarea. marcăm importanța jocului atât prin notorietatea cercetărilor care le-au formulat. 20 . un simplu exercițiu pregătitor și util dezvoltării fizice. Cultivarea limbajului. determinată de legătura strânsă deintre limbaj și gândire. cinstea. însușirea unor structuri gramaticale. reprezintă o însemnătate formativă deosebită. Valoarea formativă a jocurilor didactice de dezvoltare a limbajului determină și faptul că ele declanșează puternic emoții. în mod particularm ar avea rolul de a contracara dificultățile unui sistem de învățământ supraîncărcat prin cantitatea de informație și prin seriozitatea sa exagerată. iar pe de altă parte sporirea interesului prentu activitatea respectivă. trăsături pozitive de caracterm duce la dezvoltarea unor sentimente morale și stimulează stăpânirea de sine. ci una de asimilare în activitatea proprie a copilului și. Jocul didactic are drept scop pe de o parte instruirea copiilor într-un anumit domeniu al cunoașterii. de înțelegere a unor relașii dintre obiecte și fenomene și de a le exprima prin utilizarea coretă a termenilor relaționali (prepoziții. Locul și rolul formativ al jocului didactic în educarea limbajului la preșcolari Din toate punctele de vedere și în toate timpurile. să învețe să-și stăpânească neliniștele și să dea curs liber creativității sale. De aceea este necesar ca în procesul de îmbogățire a vocabularului să se pună accent pe dezvoltarea capacității de comunica. Formarea acestor abilități este de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea capacișăților mintale ale copiilor. precizat. cât și prin ceea ce presupune conținutul lor în raport cu dezvoltarea copilului.

Când facem așa?. troilebuz. Prin jocul Ghicește ce-ai gustat urmărim perfecționarea sensibilității gustatice și olfactive. de exemplu: Eu spun una. elicopter. aviator. a atenției.În organizarea și defășurarea acestor jocuri didactice avem posibilitatea de a depista cu mai multă ușurință defectele de vorbire ale copilului. lecturi după imagini. Jocurile didactice care urmărasc aspectul lexical. nestingherit. marinar. Ce este și ce face?. bogăția vocabularului. autogară. 21 Păsărica: . fixează. Jocul Cu ce călătorim organizat de grupa mare a avut ca obiective deprinderea copiilor de a se exprima corect în propoziții. pentru a putea apoi arăta modificarea făcută de controlul jocului ceea ce implicit duce la dezvoltarea memoriei voluntare. avion. Cum este?. gară. toamna. vara. iarna desfășurăm jocuri cum ar fi: După mine cine vine?. aeroport. vapor. Pentru activizarea vocabularului cu cuvinte care denumesc unele ființe cunoscute de copil și acțiunile caracteristice lor precum și perfecționarea pronunției clare a cuvintelor și a exprimării în propoziții corect formulate din punctul de vedere al acorduluidintre subiect și predicat organizăm jocul Cine este și cum face?. prânz precum și anotimp primăvara. închegarea obicetivelor și formarea disciplinei conștiente. în care copiii denumesc corect animalele reprezentate pe jetoane și acțiuni specifice acestora: zboară ciripește Câinele: latră aleargă repede Jocurile desfășurate pe echipe sub formă de întreceri – concurs cu marcarea rezultatelor ei evidențierea echipei câștigătoare își aduc contribuția la dezvoltarea spiritului de copetiție. Jocul s-a desfășurat după un șir de observații asupra mijloacelor de locomoție. Când se întâmplă?. mecanic locomotivă. fără rezerve. Un deosebit aport îl au jocurile didactice în educarea calităților memoriei. Jocurile Ce s-a schimbat sau Ghicește ce lipsește solicită copii să rețină felul obiectelor și așezarea lor. Prin acest joc îmbogățim vocabularul copiilor cu cuvintele: autobuz. activizarea vocabularului și consolidarea unor cunoștințe referitoare la mijloacele de locomoție. Caracterul formativ educativ al multor jocuri didactice aduce o contribuție de seamă la formarea și dezvoltarea spiritului de observație. precizeză și activează vocabularul copiilor. tu spui multe. Pentru fixarea reprezentărilor de timp dimineața. Jocurile: Spune cum face sau Cine face așa contribuie la dezvoltarea sensibilității auditive și în special a auzului fnematic slab dezvoltat la preșcolarul mic. convorbiri. a corectitudinii ăn examinare. tramvai. seara. port. pregătite anterior. șofer. deoarece în cadrul jocului el se manifestă liber. a memoriei și gândirii.

independentă. pentru a stimula creativitatea copiilor și pentru a exersa vorbirea lor. sens. să evit tendința copilului de a vorbi monosilabic. fără a lega cuvintele într-o poziție cât mai simplă. Metoda de verificare a cunoștințelor și deprinderilor prin diferite fișe de lucru sau prin testare verbal dau posibilitatea de a sesiza eventualele lipsuri în bagajul de cunoștințe sau 22 . metoda devine elementul essential al strategiei de realizare a unui obiectiv. Exercițiul: această metodă contribuie la dezvoltarea gândirii. menținndu-le interesul treaz. determinând participarea activă. să fie reținute cu ușurință și reproduce correct. ajutând la concentrarea atenției copiilor. Problematizarea: prezintă avantajul că îi stimulează procesele gândirii copilului. Am folosit ca metode de lucru: Observația: prin această metodă am urmărit consolidare. stimulând puterea de analiză și sinteză. sau în inchiderea activității. de a exprima acele cunoștințe despre care este vorba la un moment dat. Învățareaprin descoperire: a presupus descoperirea de către copii a unor adevăruri printr-o activitate simplă. de asemenea cuvintele noi transmise să capete conținut. Asaltul de idei: oferă copiilor posibilitatea de a da răspunsuri cât mai variate la aceeași întrebare.” În activitățile de joc didactic pe care le-am desfășurat la grupa pregătitoare am căutat să stimulez limbajul copiilor și găndirea lor. Povestirea: am utilizat-o cu scopul de a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urma.în mișcări. inventarea altora noi nu se pot realiza decât în condițiile existenței unei gândiri bazată pe informatție suficientă pe o mare capacitate de imaginare și exersare creativă. Este eficientă atât ăn formarea deprinderilor. consolidarea și verificarea lor. a independenței în acțiune. cât și în dobândirea de cunoștințe. Metode și procedee utilizate în desfășurarea jocurilor didactice “În conceptul pregătirii didactice. mobilizând în același timp. conștientă. capacitățile fizice. verificarea cunoștințelor însuțite și formarea deprinderii de a exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Alegerea și combinarea metodelor potrivite.6. solicitând o activitate permanantă. am căutat să îndrept consecvent greșelile de pronunție. Explicația: am folosit-o cu scopul de a înlesni însușirea anumitor cerințe.

inexactități. O importanță deosebită îm desfășurarea jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii le-au avut exercițiile de gimnastică facial și de exersare a aparatului fonoticular. se obișnuieșc cu munca independent. 23 . dezvoltând simțul răspunderii. trezindu -le dorința de a obține rezultate tot mai bune.

educatoarea își orientează efortul educative în următoarele direcții: 24 . Materialul poate fi prezentat în maniera surpr izei ori ca material de lucru care nu atrage în mod expres atenția asupra lui însuși. Prezentarea materialului . Surpriza trezește curiozitatea copiilor și dorința de a cunoaște și a acționa. Educatoarea este cea care creează variante de joc iar. trezirea interesului și a curiozității copiilor pentru ce va urma. Denumirea jocului are rolul de a sintetiza esența jocului și se constituie ca un lait motiv pe întreaga durată de desfășurare a acțiunii.este un moment în care materialul de lucru distributive și demonstratic necesar în joc este pus la dispoziția copiilor pentru a fi cunoscute caracteristicile intuitive și pentru familiarizarea copiilor cu el.7. Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia se face scurt și succesiv. Introducerea în joc urmărește crearea unei atmosphere favorabile. iar conducerea jocului este înfăptuită de educatoare. Explicarea și demonstrarea jocului. în condițiile material existente. elementul de gândire care face apel la reprezentările și cunoștințele anterioare stimulând astfel memoria și imaginația copiilor. în multe cazuri în raport cu experiența sa creează jocuri didactice noi. Desfățurarea jocului didactic cuprinde următoarele momente: Organizarea sălii de grupă în funcție de particularitățile jocului ce se organizează. cu cât se realizează o concordanță între procesul cunoașterii. jocuri care vizează aceleași obiective. Esența lui este cu atât mai mare. Metodologia jocului didactic Jocul didactic este considerat mijlocul cel mai efficient de realizare a obiectivelor procesului intructiv-educativ din grădiniță. Educatoarea va explica sarcinile pe care le are de rezolvat în timpul jocului și regulile principale. sarcina didactică este rezolvată de întreaga grupă de copii. a materialului didactic utilizat de nevoie unor amenajări special. procesul de învățare și acțiunea de joc. dar adaptate la nivelul de dezvoltare al grupei. În cadrul jocului didactic. În această etapă.

independent sau în grup. Să formulize cerințele ce trebuie satisfăcute pentru a câștiga. Executarea jocului de către copii se face în momentul imediat următor jocului de probă. evitînd momentele de monotonie. d. Încheierea jocului este momentul în care se fac aprecierile finale. Să stimuleze evoluția jocului. va reveni cu explicații suplimentare pentru corectarea greșelilor tipice. Complicare jocului se realizeză după ce se constată că întreg colectivul de copii a efectuat corect elementele de detaliere. aplauze. Executare jocului de probă se realizează sub directa îndrumare a educatoarei care intervine destul de des. e. în funcție de reguli. c. educatoarea va urmări: a.a. în funcție de modul de organizare al jocului. Pentru a se asigura transferal deprinderii se pot introduce noi material și elementele de joc sau ce pot complica sarcinile jocului prin introducerea situațiilor problemă. făcând unele precizări cu character organizatoric. d. Să fixeze sarcinile conducătorului de joc. Să prezinte conținutul jocului și principalele momente de realizare a acestuia. Să mențină atmosfera de joc. Să stabilească modalitățile de complexificarea treptată și de dozare a efortului intellectual și fizic al copiilor. va evidenția greșelile săvârțite. Să creeze condițiile necesare pentu ca fiecare copil să resolve sarcina didactică. educatoarea va face aprecieri privind modul de realizare a sarcinilor. După desfășurarea jocului de probă. Să antreneze toți copiii în acțiune. favorizând manifestările specific: mișcare. asigurându-se că au fost înțelese correct și că sunt bine reținute de către copii. b. c. asupra modului de executare a 25 . b. se formulează concluzii asupra modului de respectare a regulilor de joc. Să facă precizări concrete și coerente privind folosirea materialului didactic de către copii. reamintind regulile și succesiunea etapelor jocului. f. Să precizeze regulile jocului. competitive. Sa încurajeze copiii să adopte modul correct de colaborare. Chiar dacă jocul se execută independent. e.

sarcinilor de către fiecare copil sau de către întreaga grupăă. de stabilire a câștigurilor. se vor evidenția copiii care au răspund frumos și corect. 26 . În final se stabilesc sarcini concrete privind strângerea și aranjarea materialului de lucru de către copii și pentru refacerea condițiilor de ordine și curățenie în sala de grupă. Se va face o scurta caracterizare a modului cum a decurs jocul. Se va repeat titlul jocului și scopul său.

ci are în vedere toate laturile limbajului. la stadiul din literatura de specialitate îmbogățindu-mi practica de specialitate. pentru comunicare este mult mai restrâns. pregătirea copilului pentru școală și viață. Însușirea unei vorbiri corecte coerente. expresive în limba română și formarea unor deprinderi de muncă intelectuală constituie unul din aspectele formative importante în munca cu preșcolarii. Educare vorbirii copiilor nu se oprește numai la îndepărtarea pronunției ori a greșelilor gramaticale. Din experiența acumultă în cei trei ani ca educatoare-suplinitoare și din observațiile făcute asupra copiilor din anii de grădiniță. Grădinița și apoi școala au un rol esențial în perfecționarea 27 . copilul spune ce a văzut. Tratarea diferențiată a copiilor constituie un factor psihologic de succes care facilitează buna desfășurarea a procesului intructiv-educativ din grădiniță. cu educatoarea. Luând în considerarea importanța socială pe care o prezintă limbajul. Față de diversitatea manifestărilor copiilor în grădiniță sub aspectul exprimării în actuala temă de cercetare am încercat să arăt spiritul novator. Am dorit ca prin această cercetare să demostrez rolul pe care îl au jocurile distractive la dezvoltarea limbajului copiilor într-um mediu rural. Aceste lucru se realizeză în cadrul întregului program de grădiniță. moetode și procedee pe care le-am folosi în grădiniță și care se pot îmbogăți creator în fiecare an. unde timpul pentru lectură. poezii. cu părinții. În procesul de comunicare cu copii. Pentru exersarea acestora în paginile lucrării am arătat principalele mijloace.III. receptivitatea la experiența altora. ale copiilor. clare. pentru că educatoarea este un izvoi de creație și imaginație pentru individualitatea fiecărui copil. precum și pe parcursul școlarizării am observat caracterul hotărâtor pe care l-a avut educarea vorbirii corecte sub toate aspectele prin mijloacele specifice grâdiniței: ghicitori. educația pronunției corecte trebuie sa înceapă de la pronunțarea primelor cuvinte pentru a preîntâmpina dificultățile de mai târziu. Motivarea alegerii temei Cercetările psihologice au arătat că dezvoltarea vorbirii preșcolarului are loc în special sub influența mediului și a educației. jocuri didactice. METODOLOGIA CERCETĂRII 1. cât și influențele pe care le exercită asupra dezvoltării psihice. povești. frământări de limbă. ceea ce a făcut și a gândit precum și ceea ce a simțit.

prin orice activitate. fie ca urmare a relației dintr adult și copil în grădiniță. de accentul care cade din ce în ce mai mult asupra jocului. prin orice contact verbal pe care l-am avut cu copiii. 28 . Am încercat sp le explicăm semnificația unor cuvinte noi. silaba. iar în mediul rural cele două instituții au un rol deosebit de important în imbunătățirea limbajului copiilor. fie a transferului de informații în comunicarea dintre copii în cadrul colectivului. asupra libertății de gândire și de acțiu ne a copilului preșcolar. Pe parcurusul cercetării. îmbogățirea vocabularului cu cuvinte și expresii noi.  Detectarea și corectarea defectelor de vorbire. Jocurile selectate pentru realizarea acestor sarcini au fost preluate din culegeri metodici. să folosească în vorbirea lor nuanțe expresive ale limbii literare. natural. Această ipoteză a apărut ținând seama de noile orientări ale învățământului preșcolar.  Cultivarea expresivității vorbirii. cunoscând nivelul dezvoltării limbajului acestora mi -am fixat câteva sarcini permanente:  Exprimarea corectă. Cu ajutorul jocurilor de stimulare a comunicării orale sau a celor de exersare a pronunției corecte. în familie. am urmărit să-i obișnuim pe copii să se exprime corect. Unefort mai mare trebuie să-l depunem în vederea exersării de către toți copiii a cuvintelor noi care le intră în vocabular.actului comunicării. nuanțat. fie ca urmare a experienței cognitive proprii. cuvântul. Am urmărit. ca prin orice fel de conversație. uneori îmbunătățite cu scopul de a răspunde cât mai bine sarcinilor propuse. în forme accesibile înțelegeii copiilor. în mediul social. sunetul. totodată. să le îmbogățim vocabularul activ și pasiv.  Familiarizarea cu propoziția. Ipoteza de lucru Experimentul a pornit de la dorința de a demostra în ce măsură contribuie jocurile didactice și alte tipuri de exerciții la educarea limbajului preșcolarilor. 2.

Dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari are loc în condițiile intensificării activișății de intrecomunicare. intuirea unor raporturi gramaticale ale limbii. Pregătirea copiilor din grădiniță în vedere integrării cu succes în clasa întâi. în ceea ce privește jocurile deidactice vom ajunge la sfârșitul cercetării să observăm un salt calitativ în limbajul copiilor. Studdind psihologia copilului preșcolar știm că vorbirea acestora se caracterizează print-o seie de trăsături specifice. trăsături ce țin de particularitățile aparatului fono-articularm ale analizatorului verbo-motor și auditiv. ca și particularitățile gândirii. Sarcinile dezvoltării și cultivării limbajului copiilor se vor realiza în viziunea inter disciplinară. care începe din primul an de viață al copilului și se înfăptuieșteprin comunicare verbală cu adultul sub influența împrejurărilor concrete de viață și a relațiilor mereu noi. fără dezvoltarea funcției sale comunicative. am urmărit consolidarea priceperilor și deprinderilor de exprimare orală. pe formarea deprinderilr de exprimare ordonată a gândurilor. condiție esențială a pregătirii pentru școală. încât preșcolarii să fie stimulați să participe în cadrul activităților. gândirea logică. stimularea creativității copiilor. prevenira și înlăturarea instabilității. Pentru a favoriza educarea condiției verbale a preșcolarilor. 3. În mod firesc. cultivarea 29 . nu se poate dezvolta. În cadrul cercetării. cultivarea vorbirii adrsative. cu nuanțe de la o etapă la alta. Obiectivele cercetării Însușirea limbajului este un proces complex . de a formula în mod inteligibil cerințele. în propoziții și fraze. în mod activ. pe dialogul liber. a discontinuității în conținutul vorbirii. necesită o muncă stăruitoare din partea educatoarelor. sub raport morfologic și sintactic. în structuri gramaticale mai ample. în exprimarea orală. reproductive a dialogului în comunicare. este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în așa fel. cursivă. de îmbogățire și activizare a vocabularului. copilul trebuie să dobândească acea capacitate de a comunica cu cei din jur. de dezvoltare a capacității de comunicare. ale unei evidente și pronuțate atitudini cognitiv de valorificare a datelor perceptive și a reprezentărilor. de a-și exprima verbal bucuriile sau necazurile. Fără cultivarealimbajului. stabilite între copil și realitatea înconjurătoare. atât verval cât și mental. de însușirea treptată a structurii gramaticale a limbii. valorificându-se la maximum fiecare posibilitate de exprimare în diferite împrejurări. corectă.Am pornit în acest experiment de la un anumit nivel al limbajului specific copiilor preșcolari și considerăm cp aplicând un tratamenr pedagogic adecvat. Accentul principal în această privința este pus pe activitățile de comunicare.

Tot în cadrul cercetării ne-am propus să realizăm prin jocul didactoc și prin diferitele tipuri de exerciții. față de frumusețea și armonia limbii române. față de creațiile literare pentru copii. 30 .  Să verifcăm dacă metodele de influențare intructiv-educativă au avut eficiență în îmbogățirea.  Să constatăm în ce măsură jocurile didactice și exercițiile de vorbire contribuie la o exprimare corectă sub raport gramatical și la îmbogățirea vocabularului copiilor preșcolari.sentimentelor de prețuire și dragoste. activizarea vocabularului și a însușirii corecte a structurii gramaticale a limbii române. următoarele obiective:  Să contribuim la dezvoltarea laturii fonetice a limbajului prin intermediul unor exerciții variate și adevcate de pronunțarea corectă a tuturor elementelor fonetice ale limbii române.

în curte. Numai comunicare permanentă îl descoperă pe copil părintelui și pe părinte copilului.4. atitudin afectuasă. să accepte și să rețină apelul uman al copilului său. reprezintă. manifestând exigență rațională. angajează din partea copilului mecanismele de auto apărare: încăpățânare. în aceste condiții. care determină comportamentul copilului. 31 . În afara sărăciei de informații privind psihologia copiilor. ei nu vor avea dispoziția sufletească și. fugă. izolare. De la vârste fragede. la joacă. treptat copilul se va simți neglijat. nemultțumit în așteptările sale. nu sunt identice. Este necesar ca părinții să-și formeze treptat ochi de psiholog. Atunci când comunicarea din familie nu este congruentă. copilul simte nevoie să relateza părinților evenimentele zilei: ce s -a întâmplat la grădiniță. a asculta și a auzi. tendințelor.revendicare. un fundament și un indicator al unui climat educativ favorabil. Dacă părinții se vor considera mereu ocupați. Când unii dintre părinți își dau seama de consecințele dezastruoase ale lipsei lor de tandrețe și înțelegere părintească. În același timp. când se înfiripează primele forme de comunicare complexă și dificilă prin perioada adolescenței. reciprocă. indiferent de vârsta copilului. din perioada sugarului. aparent. una din piedicile esențiale în calea dialogului familial este faptul că știm prea puțin să ne ascultăm unii pe alții. nici timpul necesar pentru a-i asculta pe copii și a le răspunde. aspirațiilor. Astfel. Unui părinte nu-i poate fi indiferent ce și cât a reținut copilul din ceea ce a dorit să-i comunica sau dacă a reuțit să înțeleagă. respins. înțelegere adecvată a motivelor. obosiți. experimentul prorpiu-zis l-am desfășurat în anul școlar 2012-2013 când am observat un eșantion de 20 subiecți la grupa mare pregătitoare pentru școală 6-7 ani. Având în vedre aceste aspect. asigurând în perspectivă intercomunicarea complexă și climatul favorabil dezvoltării personalității. Prezentarea eșantionului de lucru Comunicarea autentică dintre părinți și copii. de lipsa lor de comunicare cu proprii lor copii cel mai adesea este prea târziu.

reprezentând aceasta în următorul tabel. am adresat un chestionar. de 30 până la 60 minute și aceasta se desfășoară. Într-o anchetă realizată cu părinții. vizionării unor spectacole pentru copii. Pentru o bună cunoaștere a posibilităților pe care mediul familial le poate avea î n influențarea pozitivă a exprimării orale a copiilor. în timpul meselor. iar pe de altă parte nivelul interesului familiei în ceea ce privește educarea limbajului copiilor. a reieșit că durata acesteia este medie. Chestionarul a cuprins un număr de șase întrebări care au vizat pe de o parte cunoașterea posibilităților de care dispun copiii în familie. rareori în timpul plimbărilor. 30% din familii cu studii superioare.Am studiat cazul fiecărui copil. pentru ca în funcție de rezultatele obținute să ne putem orienta mai bine în planificarea stimulilor optimi de influențare a limbajului prin activitățile de joc didactic și alte tipuri de jocuri și exerciții. iar 20% din familii de muncitori. excursiilor. asupra formării intelectuale . în general de acasă spre grădiniță și invers. pentru a ne putea da seama de influența mediului familial. în parte și mediul din care provine. la care am solicitat să se răspundă cu toată (seriozitatea) sinceritatea. Numărul copiilor 20 Mediul din care provin Studii medii 10 50% Studii superioare 6 30% 4 Muncitori 20% Constatările de mai sus pot fi reprezentate grafic pentru a evidenția și mai bine situația reală a vârstei de lucru: Se poate remarca faptul că 50% din copii provin din familii cu studii medii. 32 . privind comunicarea cu copiii.

Citiți copilului povești? Frecvent . 1 Nr.Uneori . În ce măsură credeți că aceste lecturi influențează dezvoltarea limbajului? Centralizând rezultatele s-au prezentat astfel: NR.Deloc 6. TOTAL COPII Întrebarea Întrebarea Nr. Cereți copilului să repovestească poveștile însușite? Frecvent .NU 2. Are copilul dumneavoastră posibilitatea de a audia pe bandă magnetică sau pe discuri povești? DA . 3 Întreabrea Nr.6 33 .Deloc 5.Reproducem fișa de chestionar adresată părinților: FIȘA DE CHESTIONAR 1.Deloc 4.5 Întrebarea Nr.2 Întrebarea Nr. DA . În biblioteca dumneavoastră aveți cărți pentri copiii de vârstp mică? Amintiți câteva titluri și autori. Subliniați (explicați) copilului expresiile și cuvintele frumoase utilizate într-un text literar? Frecvent .Uneori .4 Întrebarea Nr.NU 3.Uneori .

oricât ar fi el de savant. 15 copii au posibilitatea de a audia povești pe discuri sau casete și doar 5 nu au această posibilitate.DA 20 % 19 95 NU 1 5 DA 15 75 NU 5 25 D 2 10 U 10 50 F 8 10 D 2 10 U 12 60 F 6 30 D 5 25 U 9 45 F 6 30 D - U 12 60 F 8 40 Interpretând rezultatele obținute se poate constata că un număr mare de copii. În acest sens. neexistând familie care să nu fie preocupată de exprimarea verbală a copilului. Astfel. În ceea ce privește interesul pentru limbaj. se impune cu necesitate amplificarea rolului și a funțiilor educative ale educatoarei la nivelul fiecărei familii al cărei copii îi are în formare. 5. 12 copii sunt solicitați de familie uneori și doar 2 copii nu sunt solicitați deloc. 10 uneori si 2 familii deloc. un număr de 8 familii citesc frecvent copilului povești. sub acest aspect. șase familii o fac în mod frecvent. 19. îmbogățirea vocabularului și corectarea exprimării verbale. Analizând rezultatele obținute se poate constata există doi copii care nu beneficiază de interesul familiilor lor pentru dezvoltarea limbajului acestea situându-se la o limită inferioară. 12 familii o fac în mod frecvent. 3 familii uneori. nouă familii uneori și cinci familii. deci în primul rând. nu se pun în situația de a repeta și alte cuvinte decât cele uzuale. Situația preocupării familiei în ceea ce privește îmbogățirea vocabularului cu expresii frumoase cunoaște o scădere a interesului familial. Din acest unghi se constată o diminuare a numărului de copii puți în situația de a repovesti sau povesti în mod frecvent. Investigațiile științifice demostrează că personalitatea este determinată în foarte mare măsură de mediul culrutal în care se dezvoltă copilul. au o bibliotecă ce conține cărți specifice vârstei și doar un copil nu are. Acest fapt este cu atât mai necesar astăzi când s-a impus constatarea că “orice sistem de educație. Întrebările 4. 34 . O preocupare sporită o are familia în ceea ce privește corectarea exprimării orale a copiilor. 6 au visat punerea în evidență a unor precupări serioare ale părinților în ceea ce privește exersarea vorbirii. rămâne neputincios dacă se izbește de indiferență. de părinții lui. de opoziție sau opinii divergente din parte părinților”.

6 copii nu au reușit să pronunțe corect toate sunetele. începând cu vârsta de 4 ani. gramatical) permite o receptare optimă a cunoștințelor.ETAPA PREEXEPERIMENTALĂ A EXPERIMENTULUI Această etapă am considerat-o a fi necesară ca moment al declanșarii propriu-zise a investigației asupra nivelului dezvoltării vorbii copiilor. au părinți care comunică puțin cu ei. întrucât am considerat că ameliorarea și dezvoltarea acestuia poate avea influențe deosebite asupra gândirii și întregii personalități a copilului. G. F. dezvoltării insuficiente a funcționării aparatului fonoarticular și auzului fonematic. că imitația joacă un rol deosebit la această vârstă. R. sporirea comunicativității și a capacității de înțelegere. lexical. alcătuit din cuvinte care se referă la obiectele și împrejurările concrete în care este implicat copilul. În schimb. au fost crescuți de persoane cu defecte de vorbire etc. a scos la iveală faptul că cele mai multe defecte de vorbire sunt de natură socio-afectivă și se întâlnesc la acei copii care au stat mult timp singuri în casă. V. Desigur. Z. de asemenea. ele dispar fără intervenții speciale. 35 . Am observat că limbajul acestor copii este situativ. limbajul. O investigație mai comploxă făcută în rândul familiilor copiilor de care m-am ocupat. Copiii îi imită pe adulți în preocupări. defectele de vorbire. ele datorându-se în mare parte. S. Am avut în vedere. gesturi și inevitabil în limbaj. Proba s-a aplicat astfel: a) Am cerut. în primul rând. Am observat. că unele defecte de vorbire întâlnite la copiii de trei ani pot fi considerate normale. S-a urmărit cu atenție și s-a constatat că din 20 de copii. Este știut faptul că un limbaj dezvoltat sub toate aspectele (fonetice. Această probă s-a aplicat la grupa mare și a avut ca scop verificarea capacității de diferențiere perceptiv fonematică a sunetelor și a grupurilor de sunete separate și situate în poziții diferite în structura cuvântului. Prima probă pentru limbajului și a comunicării a avut în vedere pronunția. se stabilizează și se transformă în deprinderi greșite de pronunție ce se corectează mai greu. pe rând fiecărui copil să asculte cu atenție și să repete ceea ce aude: L. Pentru sunetele pronunțate greșit. J.

Pentru grupurile de sunete ce și ci am folosit următoarele cuvinte: cer. farfurie. future. am prezentat copiilor un set de 15 imagini. gi. fenomene. Andreea. Imaginile cuprindeau: avion. excavator. fotoliu. mulți subiecți au confundat imaginile. deal. ea. uniform. de exemplu: elicopterul cu racheta. rochie. Dacian. Pentru sunetul “F” am folosit următoarele cuvinte: frunză. jar. găleată. realizându-se un punct. 36 . roșie. termometru. ge. cu fiecare cuvânt corect explicat. mașină de gătit. floare. păr. bandaj. tren. Tot la testul acesta am prezentat un set cu 15 imagini. inginer. Pentru a stimula pronunția copiilor am folosit seturi de imagini care reprezintă obiecte. ființe. Pentru grupurile de sunete ge și gi am folosit următoarele cuvinte: gene. troilebuzul cu tramvaiul. dulap. rugină. Cecilia. moara. macara. Gheorghe. scaun. vâjâie. înghițit. oa. triunghi. totuși cunoscut. oa. coardă. ci. b) Am cerut fiecărui copil să repete toate grupurile de sunete: ce. Rezultatele obținute m-au determinat să-mi desfășor activitatea în așa fel. cireșe. îmbogățirea și activizarea vocabularului. ghete. ridichi. Pentru sunetul “J” am folosit cuvintele: jucărie. La proba a doua. daci. Pentru grupurile de sunete ghe și ghi am folosit următoarele cuvinte: Gheață. cartea. tribună. ruginui. pace. elicopter. măr. cercul. imaginile cuprindeau: creion. încât majoritatea copiilor să aibă o exprimare corectă. Din totalul de 20 de copii. portocală. ei trebuind să le denumească. mediană și finală. parcelă. noptieră. ciuperci. Am ales imagini cu care copii vin mereu în contact. Fiecare răspuns corect s-a notat cu un punct. masă. cățel. La testul privind funcția cognitivă. trei nu au reuțit să pronunțe corect grupurile de sunete. Gina. eau am folosit următoarele cuvinte: Oana. trage. jder. eau. înger. minge. ciorbă. frigider. aragaz. ziar. Eugen. vapor. copac. aspirator. rachetă. mașină de cusut. elicopter. ei având sarcina să le denumească. fuge. Pentru grupurile de sunete ea. degetar. Anghel. trandafir. floare. praf.copii au fost solicitați să le folosească în cuvinetele în care sunetul este situat în poziție inișială. mai puțin utilizate în activitatea lo. fluier. Marcela. carte. Pentru sunetul “R” am folosit cuvintele: rață. fanfare. troilebuz.

am dat copiilor. utilizarea cuvintelor în propoziții potrivit cu sensul lor. am ceur copiilor. grădiniță.la acest test.fig. Am solicitat copilul să spună ce reprezintă desenul. și bogăția lexicală.. cu cuvinte care sunt în legătură cu acest stimul: primăvară. reprezentând un creion. Am apelat la o probă cu continuare liberă a unei povestiri cu început dat de educatoare. am urmărit pronunțarea corectă a sunetelor.2. Într-o altă probă pe care am dat.La testul privind bogăția de idei. fig. o rățușcă.1. ce unelte mai cunoașteți și la ce folosesc (vezi planșa nr. pe cei care au enumerat sub 5 cazuri – cu slab. corectitudinea lexico-gramaticală. lămâi) am considerat că au o fuiditate verbală pronunțată. Am verificat dificultățile întâmpinate de copii. reținând totodată bogăția de iedi. (vezi planșa nr. așa cum sunt de exemplu. să răspundă la un stimul dat.fig 2). cei care au adăugat în plus din reprezentările lor (portocale. să spună care dintre acestea sunt obiecte de mobilă. Pentru a verifica bogăția lexicală. pentru a depista dificultățile de exprimare. cu operațiile logice de sinteză și capacitatea de a verbaliza nțiuni corespunzătoare. am amestecat mai multe jetoane( 6-8 ). 37 . fig B) am întrebat copilul: Ce reprezintă desenul? Cu ce se Împodobește bradul? Cu ce culoare este colorat? Prin alte exerciții am urmărit consolidarea obiectelor proprii școlarului. La testul privind fluiditatea verbală și flexibilitatea gândirii. denumire clară a cuvintelor și formularea unor prepoziții (planșa nr. furculița lingurița.2. Folosindu-mă de altă imaginație (vezi planșa nr. am cerut copiilor să denumească fiecare obiect din desen.a) urmărind în felul acesta. școală etc.b). denumirea cuvintelor integrate: jucării..3. fig.1. pe care copii trebuiau să le grupeze după un criteriu și apoi să formeze propoziții. ce sunt lingura. creion. Pe copii care au enumerat 4-5 cazuri particulare. am procedat în felul următor. un măr. mobilă. spontaneitatea și rapiditatea gândirii. să spună cum se numesc toate aceste obiecte. ce se țin în ghiozdan. corectitudinea lexico-gramaticală. la ce se folosește fiecare?. fig. și care sunt jucării (planșa nr. jetoane. stilou. mere. m-am folosit de următoarele probe: am conceput prima probă sub forma întrebărilor individuale: Ce fructe pot fi consumate? Spune-mi ce animale sălbatice cunoști? Ce se poate rostogoli?.b). pronunțarea corectă a grupurilor respective de consoane: carte. ce culoare are cana (vezi planșa nr. Prin alte exerciții am cerut copiilor să denumească obiectele din desen. Referitor la alte cuvinte pe care le-am cerut copilului să le denumească. folosind mai multe probe.a). i-am notat cu bine de exemplu: pere. am cerut copiilor să spună ceva despre ele în propoziții.3. vișine. Tot la această probă. imagini.

răspunsuri bune 8-10 și răspunsuri slabe sub 8 puncte. cu care am ucrat se prezintă astfel: 38 . Pentru stimularea fluenței și flexibilității vorbirii le-am cerut să-ți imagineze alte întâmplări cu Zdreanță. altul… În urma testelor aplicate în faza initial privind funcția cognitive. așa cum de pildă Zdreanță transformat într-un cățel ascultător sau câine rău. Pisica miaună. Am cerut copiilor să denumească și să găsească imaginea cu sens contrar. 1. 4). am ceurt subiectului să spună. Un copil a făcut o faptă bună. altul este … 8. câinele… 7. Le-am spus copiilor câteva propoziții din care lipsesc cuvintele din urmă. fluiditatea vervală. buretel este… 3. noapte este… 5. Un băiat este harnic. Vara este cald. sora este … 6. Situația celor 20 de subiecți. tata este… 2. Fratele este băiat. A trebuit ca ei să completexe cuvântul care lipsește. Fierul este tare. corectitudinea exprimării copilului. am evaluat rezultatele obținute în felul următor: am considerat răspunsuri foarte bune între 10-15 puncte. Ziua este luminată. bogăția lexicală. O variant a acestei probe a constat în complexitatea propozițiilor cu cuvântul potrivit. flexibilitatea gândirii și alcătuirea de propoziții. zahărul este… 9. iar iarna este… 4. să recite versuri din poezie și să povestească ce știe despre “Zdreanță” (planșa nr. În povestirea acestor întâmplări. Proba noțiunilor opuse(antonime) Ca primă variant am dat copiilor fișe individuale pe care era desenate imagini cu sens contrar (jucărie mica-mare. exprimarea corectă. fetiță veselă-tristă: creion gros-subțire). Bunicul este bătrân. alta este … 10. ce reprezintă. Lămâia este acră. am urmărit tot timpul.Într-un alt desen prezentat copiilor. în ce poezie a întâlnit acest personaj. O fetiță este bună.

Rolul jocului didactic în transmiterea cunoștințelor și în educarea limbajului 39 . în fiecare moment al zilei și în cadrul activităților de educație a limbajului special. 8 au calificativul de bine. ETAPA EXPERIMENTALĂ A EXPERIMENTULUI 1. 7 au calificativul de foarte bine. iar 5 au calificativul de slab.Număr copii 20 Foarte bine 7 Bine 8 Slab 5 Din totalul de 20 de subiecți. Situașia s-ar prezenta în felul următor. ne-a determinat să intensificăm activitățile prin care solicităm cât mai mult vorbirea copiilor. printr-o diagram circulară: Procentul obținut.

pisica-miau. gâsca-ga. în mod firesc sau provocat. l sesizate la mai muți copii. j. etc. f. i-a familiarizat cu sunte mai greu pronunțabile. de un sunet musical. ge. Având in vedere că programa instructive-educativă din grădiniță acordă o importanță deosebită dezvoltării vorbirii copiilor. Am acordat o atenție deosebită “frământărilor de limbă”. mersul calului la trap. parallel cu aplicare ei. v. ca element al vorbirii.. Urmărind același scop. am arătat copiilor ilustrații reprezentând animale domestic și sălbatice. de pregătire a copilului pentru școală. de diferențiere a acestuia de un zgomot. luate din sursa amintită:  Pentru sunetul s . În continuare vom exemplifica câteva exerciții de acest fel. de efortul depus de fiecare copil în timpul exersării. Sunetul. am considerat că. g. precum și de vârsta copilului cu care se exersează. r.Jocul didactic constituie un mijloc și un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunoștințe și. am introdus un moment de gimnastică a aparatului fonomotor. sau de oricare. Pronunția dezastruoasă a sunetelor s. de gradul de dificultate. ne-a determinat să desfășurăm exerciții de cuprindere a acestor sunete în cuvinte. astfel. gi etc. folosind culegerea de exerciții a autoarei Luiza Carol. Pentru pronunțarea corectă a unor sunete dificile: c. sare 40 . z Licuriciul Sare licuriciul. e necesar să aducem unele îmbunătățiri în ce privește conținutul și mijloacele de realizare și prin aceasta să contribuim la optimizarea vorbirii copiilor. am desfășurat cu copii exerciții simple de imitare a unor sunete și fenomene don natură precum și onomatopee ca de exemplu: șueratul vântului. pentru emiterea corectă a sunetelor care ridică mari problem. În situația jocurilor exercițiu. z. alte zgomote sau sunete produse în mediul înconjurător. se face cunoscut prin exerciții senzoriale. r. d. rața-mac. am imitate și cum face el: oaia-be. vacamu. Aceste exerciții sunt agreate de copii și ele au facilitat denumirea animalelor respective. iar pe de altă parte. Durata de desfășurare a fost apreciată în funcție de conținut. iar odată cu denumirea animalului.

d. v. ci. ș. cucurigu. p și am trecut apoi la cele care include sunetele: l. 41 .  Imitarea glasului broaștei: oac. În continuare vom exemplifica modul de desfășurare al unor jocuri.  Imitarea glasului cocoșului: cucurigu. Zece pui Zece pui sparg zece vase Strică flori din 10 vase Și-apoi nu bagă de seamă Și pe masă varsă zeamă  Pentru sunetul r . f. În acest sens dâm căteva exemple onomatopee potrivite însoțite cu mișcări adecvate. f.  Imitarea glasului ursului: mor. m. t. Purcelușul Purcelușul buclat Îmbract într-un halat Cu șorțuleț curat Pune varza la murat Am ținut seama în selecționarea exercițiilor. ce care presupun o diferențiere mai fină. s. l Urs de ciocolată Am un urs de ciocolată Într-o pungă colorată S-a întâlnit cu o lămâie Și o roagă să rămâie. r. z. mor. alegând mai întâi pe cele care pot fi pronunțate și corectate ușor: b. oac însoțită de sărituri din ghemuit în ghemuit pe ambele picioare. simulând bătaia din aripe.Pe sub crengile umbroase Și-i zâmbește o stea din zare Printre genele roze. imitându-se mersul ursului. de dificultățile de pronunție ale sunetelor.

la mijloc. iar la întrebarea “Cine face așa?” (ham. etc. aflate în diferite propoziții ale cuvintelor – înainte.Pentru pronunțarea corectă a sunetelor c. aplauze. cal. gâscă. mișcarea. pisică. Cu aceste jucării el vrea să se joace cu noi Spune ce face? El va chema pe rând câte un copil. spiritul de observație. și deschiderea ochilor. iar apoi în cor și unde era cazul însoțită și de mișcări. iar voi va trebui să spuneți cum face. 42 . ca: s. cocoș. la sfârșit. am desfășurat jocul Spune cum face. închiderea. ș. începând cu cele mai ușor de prezentat – pisică. r. j.  Să se exprime corect din punctul de vedere gramatical. iar ceilalți copii îl recunosc și denumesc. La semnalul dat toți copiii imită glasul animalului respectiv. s. gândirea cu operațiile ei. copii au denumit animalul. iar pentru exersarea pronunțării corecte a unor consoane. urs. Am urmărit ca reproducerea să se facă la început individual. cuurmătoarele obiective de a realiza: Obiective:  Să exerseze pronunția corectă a unor consoane: c. să se perceapă pe rând. c. Desfășurarea jocului: pentru a creea surpriza și a da posibilitatea ca fiecare animal jucărie al cărui glas va trebui imitat.  Să se dezvolte auzul fonomatic. r. g. Regulie jocului: copilul care primește jucăria (animal) trebuie să imite glasul animalului. îi va da o jucărie pe care va trebui să o denumească. cocoș. Sarcina didactică: recunoașterea animalelor. cățel – terminând cu cele al căror glas a prezentat o dificultate în reproducere – albina. pronunțarea corectă a onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora. g am desfășurat jocul didactic cocoșul și găina. Materialul didactic: animale jucării reprezentând: câine. care era înregistrată pe bandă de magnetofon. g. Elemente de joc: surpriza. apoi au imitate în cor onomatopeea respective. În prezentarea jucăriilor am asigurat o anumită succesiune. le-am povestit copiilor că Arlechino a adus pentru ei o cutie cu jucării foarte frumoase. rață. În partea a doua a jocului am inversat ordinea: copiii ascultau prima dată onomatopeea.  Să le dezvolte atenția voluntară. z.miau).

Stăruindu-ne asupra unui sunet. copilul care a primit jucăria reproduce onomatopeea corespunzătoare. povestirea. ș  Dezvoltarea auzului fonomatic.educarea pronunției corecte a sunetelor: s. se așează un animal de jucărie în dreptul unuia dintre ei. am auzit aproape de mine un foșnet și un sâsâit. z. execută mișcarea de târâre și reproduce sâsâitulșarpelui. folosind corec onomatopeele. Sarcina didactică: . Mă uit atent și vâd un șarpe care se târa prin iarbă. exercițiul.  Îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte: tufiș. prin intermediul diferitelor onomatopee incluse în exerciții imitative și în jocuri didactice.În încheierea activității am făcut aprecieri privind modul cum s-au jucat. iar Arlechino lea mulțumit că s-au jucat frumos și drept răsplată le lasă cadou jucăriile să se joace cu ele. aplauzele. Metode: . demonstrația. El facea: “sss. albina așezată pe o floare.  Exprimarea în propoziție.întrecerea. Variantă: În timp ce copii stau cu capul pe măsuțe. vâjâie. sunetul clopoțelului. fără să privească. iar celălalt grup al “albinelor” imită zborul și bâzâitul albinelor. venind spre mine.” Mă ridic repede și 43 .să descrie acțiunea pe care o reprezintă ilustrația. La întrebarea “Spune cum face?”. bâzâie. copiii au ajuns să-l diferențieze din ce în ce mai bine și să-l pronunțe mai clar și mai correct. conversația. Elemente de joc: . Materialul didactic: .ilustrații care reprezintă un șarpe târându-se prin iarbă. grupul copiilor ce reprezintă șarpele. Prin jocul Șarpele și albino am urmărit următoarele obiective: Obiectivele: . denumind totodată și animalul. Regulile jocului: .la un semnal.explicația. Desfășurarea jocului: Jocul a început cu o scurtă povestire expusă de educatoare: Stând pe o bancă în grădiniță. De la un joc la altul onomatopeele au fost schimbate astfel încât sunetul a cărui pronunțare corectă o exersăm să apară în silabe diferite și să ocupe în cuvânt propoziții variate. sâsâie.

pe care le-am adus să le vedeți și voi. încât am stat locului să ascult. prin răspunsurile date: “Roata s-a oprit la mere”. evidențiind dorința tuturor de a vorbi frumos. ”Construim cu rotodisc”. știi tu oare. Cum zbor eu din floare-n floare. pentru ca apoi. ”Ne jucăm cu păpușa”. copulul răspunde: ”El se târește prin iarbă”. toți odată.” În ultima parte a activității au fost împărțiți în trei grupe: două albine. pe lângă învățarea numelui fiecărui copil din grupă să-I deprind cu utilizarea în vorbire și a pronumelui personal. Bâzâitul lor era așa de frumos. copiii au fost sensibilizați în utilizarea adverbelor de timp – dimineața. Introducerea în joc la această vârstă am putut-o realiza și prin ghicitori. iar răspunsul dar a fost: ” Șarpele face: sss”. Ca să nu uit ceea ce am mai văzut în ziua aceea. apoi se trece la ilustrația următoare și se procedează în același mod. lăsându-le la dispoziție câteva momente pentru joc. Organizând jocuri de tipul Unde s-a oprit roara?. De asemenea. Pentru consolidarea onomatopeelor am folosti câteva versuri. în așa fel încât să fie văzut de toți copiii. Cu ce construim? Pe lângă deprinderile copiilor de a utiliza în vorbire correct substantivele. Vântul batae din ce în ce mai tare și crengile scoateau un sunet: “vââjj”. după care copiii imită din nou șarpele și albinele. cei care imită vâjâitul vântului. Am făcut aprecieri individuae și generale. Se numește un copil care prezintă în propoziții simple ceea ce vede: “Eu văd un șarpe”. urmărind modul în care copiii pronunță onomatopeela pe grupe separate și apoi. iar altele era așezate pe flori. am desenat aceste illustrate.în vârful picioarelor. Prezentăm în continuare versurile: “Jos într-un tufiș Un șarpe târâș Spre mine venea Și tot sâsâia” “Sus zbura o albinuță Și vorbea cu o fetiță Haide. ziua. în jocul Cine a primit mingea?. Ele făceau “bzz”. pe care le-am aduc să le vedeți. spune. Voi veți povesti dupăaceste desene. mă duc mai departe lângă o tufă de măcieș. A început să bată vântul. șerpi. explicarea și demonstrarea jocului am realizat-o cu ajutorul unui copil sau al 44 . La întrebarea : ”Ce face șarpele”. prin câteva versuri prin care am anunțat tema. Prin jocul Când facema așa?. Pe deasupra florilor zburau mult albine. seara. Altă întrebare a fost: ”Cum face șarpele?”. timp în care se prezintă primul desen. Se repeat cu mai mulți copii onomatopeea. Se face o scurtă pauză pentru a mări interesul copiilor pentru activitate. i-am deprins și cu alcătuirea propozițiilor. Cu ce ne jucăm? . Treptat în organizarea și desfășurarea jocului am introdus aspect noi.

Elementele de joc: un disc cu segment pe care sunt desenate obiecte ăn grup sau într-un singur exemplar: pisici – pisică. mingi – minge albastră. .Să recunoască și să denumească correct obiectele de pe disc. iar materialul distribuit pus în coșulețe pe mese de la începutul activității. cu cea de pe disc. să indice culoarea acestora. Discul este fixat pe un suport. Mi-au spus copiii de la grupa mică că ei s-au jucat cu aceste materiale un joc foarte frumos. floare – flori portocalii. a spiritului de observație.Să demonstreze capacitatea de a compara imaginea de pe disc cu cele de pe jetoane pentru a sesize asemănarea și deosebirea. Copiii aleg din imaginile din coșuleț. l-am planificat și conceput urmărind următoarele obiective: .Dezvoltarea atenției voluntare. denumind atât obiectul – obiectele cât și culoarea acestora. Spre sfârșitul semestrului întâi și începutul semestrului al doilea rolul conducător al unor jocuri l-au avut copiii care nu au defecțiuni sau greutăți de exprimare. discul acoperit. Peste acest disc am fixat alt disc cu un segment lipsă. a imaginației.Să utilizeze correct singularul și pluralul substantivelor și sa-l folosească correct în propoziții correct contruite din punct de vedere grammatical și lexical. așezat într-o poziție din care să poată fi văzut de către toți copiii. exprimându-se în propoziții. Organizarea jocului: mobilierul va fi așezat în formă de careu deschis. a rapidității în gândire și acțiune. Intrarea organizată în sala de grupă. imaginea asemănătoare ca formă și culoare cu cea de pe disc. . s-au după caz. Sarcina didactică : să recunoască și să denumească corect obiectele de pe disc. care se numește Unde s-a oprit roata? 45 . În fața careului. astfel încât prin învârtirea acestuia să se descopere pe rând o singură imagine. Astfel. - Desfășurarea jocului: Introducerea în activitate o voi face prin prezentarea discului și a materialului. să arate imaginea care conține fie același număr de obiecte. fie un număr mai mic decât numărul de obiecte de pe disc. rață – rățuște galbene.mai multor copii. Pentru copii voi pregăti în coșulețe jetoane cu imagini asemănătoare cu cele de pe disc. jocul didactic Unde s-a oprit roata? De la grupa mica. Le voi spune copiilor că cei din grupa mare au vrut să le facă o surpirză pregătindu-le acest disc cu imagini frumos colorate. iar pentru ei au pregătit jetoane care sunt desenate aceste obiecte ca să se joace cu ele. intuirea lui împreună cu copiii. Regulile jocului: copilul în fața căruia s-a așezat piticul va indica unde s-a oprit roata. . imaginea cu mai puține sau mai multe obiecte decât imaginea de pe disc.

46 . să verbalizeze corect în propoziții folosind atât singularul cât și pluralul după caz. Voi cere unui alt copil să repete propoziția completă. Cel care răspunde corect devine conducătorul jocului. Și voi preciza: Roata s-a oprit la pisica albă. copiii care aveau jetoane cu forma și culoarea jucăriei sau a obiectului unde s-a oprit roata le ridicau în sus. am reușit. Prin materialul variat pe care l-am folosit. ghici cine sosește? Roata s-a oprit spune-mi ce-ai găsit?” Copilu care învârtea roata trebuia să răspundă: Roata s-a oprit la floare portocalie. în timp ce copilul numit ănvârtea roata am adăugat versurile: “Roata se-nvârtește. Am pus astfel copilul în situația de a compara imaginea de pe cartpnașul său cu cea de pe roată. Eu am învârtit roata. accentuând modul de formare a propoziției: Voi învârti roara și Voi cere unui copil să-mi spună unde s-a oprit. ridicau cartonașul și verbalizau alegerea făcută. să stimulez spiritual de observație. Metodele și procedeele folosite. pe lângă familiarizarea copiilor cu folosirea corectă a singularului și pluralului substantivelor.Am explicat prima variantă de desfășurare a jocului. lucru posibil la această vârstă. exprimându-se în propoziții. Dacă copilul nu va preciza și culoarea pisicii. dar de aceeași culoare. Ca regulă. Pentru a saisface nevoia de mișcare și a antrena copiii în cadrul jocului. Dacă copilul numit de conducătorul jocului nu dă răspunsul corect este denumit alt copil să-l ajute să răspundă. în această primă variantă – răspunde copilul în fața căruia s-a așezat piticul. voi adresa întrebarea: Ce culoare are pisica?. exercițiul fiind pe primul plan. Roata s-a oprit la pisică. În prima parte copiii vor arăta. unde s-a oprit roata. prin care le voi povesti cum ne-am jucat și le voi mulțumi pentru materialele trimise. Pentru a stimula gândirea. Răspundea copilul care găsea mai repede imaginea corespunzătoare. În partea a doua a jocului am corelat activitatea frontală cu cea individuală. am cerut copiilor să ridice cartpnașul cu numărul opus de obiecte de pe disc. alternarea activității frontale cu activitatea individuală. Dacă discul s-a oprit la mingea albastră. În încheiere voi face câteva aprecieri asupra modului cum au participat copiii la această activitate și voi redacta împreună cu copiii o scrisoare copiilor de la grupa mare. ridicau cartonașul cei care aveau pe cartonaș mingi albastre.

se denumesc. În continuarea copiii primesc câte un plic în care sunt ilustrații care reprezintă obiecte a căror denumire este formată dintr-o singură silabă li din două silabe. Câștigă întrecerea copilul care a respectat cerințele formulate și a dat mai multe răspunsuri corecte. cu-cu. adverbe cu sens contrat (antonime). tren. Educatoarea formulează diferite cuvinte de exemplu: denumiți din obiectele illustrate primite un obiect care să se pronunțe cu o singură deschidere de 47 . Le-am arătat să plaseze mâna sub bărbie și să pronunțe cuvântul. îmbracăminte. vulpe. Pentru consolidare am trecut apoi la analiza altor cuvinte formate din două silabe: masă. dezvoltarea operațiunilor gândirii de analiză și sinteză. legume. coș. formarea unor propoziții cu cuvinte monosilabice și bisilabice.gîndire copiilor. să fie apt a contrui propoziții simple și dezvoltate cu cuvântul propus de educatoare sau antonimul său. capacitatea de a colabora și coopera cu colegii din grupă. copiii dobândesc multe cunoștințe în timpul acțiunii cu obiectele. adjective. educatoarea spune copiilor că sunt cuvinte ce se pronunță cu o singură deshidere de gură: cioc. activizând totodată vocabularul copiilor prin folosirea acestro cuvinte. flori. contribuind la dezvoltarea gândirii și la creșterea coeficientului de muncă intelectuală. Procedeele și metodele utilizate au trezit interesul pentru cunoaștere. Se analizează de câte ori deschid gura pentru a pronunța acest cuvânt și se constată că deschid gura de două ori. prin jocul didactic Săculețul fermecat. să demonstreze capacitatea de a răspunde prompt. cocos. cu-cu. măr. apă. Se plasează mâna sub bărbie și se pronunță cuvântul constatându-se de câte ori s-a deschis gura. verbe. analizează pentru sine cuvintele prin care se denumesc aceste obiecte și separă ilustrațiile care se denumesc pin cuvinte ce se pronunță printr-o singură deschidere de gură (monosilabice) de cuvinte ce se pronunță prin două deschideri de gură (bisilabice). Jocul se desfășoară sub formă de întrecere. Un alt joc didactic Răspunde repede și bine organizat și desfășurat la grupa mare l-am planificat în sensul realizării obiectivelor operaționale: să dovedească capacitatea de a utiliza conștient unele substantive. se bate din palme pnetru fiecare deschidere de gură (silabă). răspunsurile greșite se corectează atât de educatoare cât și de copii. lup. Se aleg obiecte cunoscute de copii. câine. mijloace de locomotive. Îmbogățind vocabularul copiilor și cu noțiuni. bloc. rac. Răspunsurile corecte se apreciază. astfel simțind deschiderea gurii. animale. diferenșierea cuvintelor bisilabice. privește obiectele illustrate. sac. Fiecare copil deschide plicrul. să demonstreze capacitatea de a realiza correct acordul între substantive-adjectiv. pat. rapiditate în gândire. aceștia fiind puși în situația de a compara imaginea de pe disc cu cea de pe jeton. pui. fructe. voi știți cum cântă cucul? Copiii pronunță de mai multe ori: cu-cu. brad. se analizează. De asemenea. gâscă. Într-o altă variantă. se repeat. Desfășurarea activității: se începe activitatea printr-o întrebare adresată copiilor: Copii.

a spus Eu am cartonașul cu o floare. Sarcina copiilor era de a exercita mișcare contrară formulării vervale a educatoarei. iar altul cu două sau mai multe elemente de același fel. încât au existat și pe masa educatoarei și la copii jetoane cu un singur element și cu mai multe. urmărindu-se utilizarea corectă a acordului dintre substantive și adjective. ei se ridică. Cine și-a dat cartea. având același scop. pentru afișarea cartonașelor. În încheiere. ei le coboară. Pentru a asigura caracterul aplicativ al cunoștinșelor și deprinderilor consolidate. unul cu un singur element. table magnetică. am introdus exerciții de mișcare care implicit au constituit și un exercițiu de atenție. Mergem trei pași înainte. Pentru fiecare substantiv propus în joc au existat două cartonașe.gură. Pentru consolidarea deprinderii de a folosi correct pronumele personal. corectitudinea răspunsurilor. Cine și-a dat păpușa. Au fost antrenați în desfășurarea jocului toți copiii din grupă și am insistat în cazul copiilor care am considerat că întâmpină greutăți în formularea propoziției la singular și plural. Am cerut copiilor să formulize propoziții cu cuvântul floare. Așa de pildă: Mingea sare. verficate. Copilul care a ales jetonul cu mai multe elemente s-a exprimat astfel: Eu am un cartonaș cu mai multe flori. de a formula întrebări și de a răspunde correct și prompt prin propoziții scurte. Blocul este nou. Bradul este verde. Ședeți. 48 . Educatoarea cere: Ridicați mâinile. Au utilizat în joc. care apoi a fost trecut la plural. am desfășurat cu copiii jocul didactic Cine ți-a dat jucăria?. După denumirea imaginilor din ilustrații. Acest joc a fost precedat de diferite exerciții individuale și cu grupuri mici. cerând apoi precizarea după fiecare mișcare. am desfășurat jocul didactic Eu spun una. precum și diferite jucării. Arătăm o minge mare. ei arată o minge mica. tu spui multe. Copiii se întrec în a da răspunsuri corecte. iar acel copil care are jetonul cu o floare. dar utilizând întrebări cât mai variate: Cine și-a dat mingea. se propune copiilor să folosească în propoziție obiectele illustrate. Cine și-a dat mașina. precum și pentru formarea deprinderii de a le include correct în propoziții. Sarcina copiilor a fost să aleagă correct jeoanele cu una sau mai mult imagini și să exprime correct singularul și pluralul. în așa fel. sau denumiți din ilustrațiile primate un obiect care să se pronunțe prin deschiderea gurii de două ori. Pentru însușirea corectă de către copii a formelor de singular și plural a substantivelor. cât și pentru înviorarea grupei print-o variant a jocului. Au fost repartizate și copiilor cartonașe. copiii merg trei pași înapoi. se apreciază participarea copiilor în joc. etc.

șase. Capra cară coșuri grele Cu verdețuri strânse-n ele. Îeși afară măi berbece. Să dea iezilor mâncare. Spre exemplificare am să redau câteva strofe din poezii cunoscute: O rățușcă pe gunoi Numără din doi în doi Doi. Iate după ea. patru. roaba colea. în timpul jocurilor. sau dacă dialogul s-a desfășurat între doi copii. povestiri cu conținut accesibil. zece. Ieși afară dumneata. 49 . opt. dar prin repetarea acestora sub formă de joc sunt însuțite mai ușor. La întrebarea: Cine și-a dat jucăria?. ci are în vedere și perfecționarea limbajului sub toate aspectele. frământări de limbă și numărători. poezii. barba oarba Unde-ți este roaba Roaba ici. În acest sens am folosit ghicitori. Dar le duce cu răbdare. în diferite jocuri organizate în alte etape ale zilei cu grupuri mici de copii. Din Oceanul Pacific.Aceste exerciții au fost organizate spontan. așa cum sunt de exemplu jocurile: De-a ascunselea. jocurile cu text și cant: Țăranul e pe camp și Am pierdut o bastituță. Am insistat să nu se folosească numele copilului. A ieșit un pește mic Și pe coada lui scria. Educarea vorbirii corecte nu se oprește numai la îndreptarea pronuntiei ori a greșelilor gramaticale. pentru a depista cazurile în care copii nu folosesc correct pronumele personal. copilul solicitat a răspuns: El mi-a dat jucăria. răspunsul a fost: Tu mi-ai dat jucăria. Folosirea numărătorilor în jocul De-a ascunselea care conține cuvinte greu de pronunțat pentru copii. Cu success am folosit în acest sen și frământările de limbă: Babă.

între 10-15 puncte. în felul următor: am considerat răspunsuri foarte bune. Număr copii Foarte bine Bine Slab 20 10 7 3 50 . să le aprecieze meritele. precum și materialul verbal boga și variat au contribuit la dezvoltarea cantitativă și calitativă a vocabularului active al copiilor pe calea transferului de experiență de la adult la copil și de la copil la copil. În faza a doua a experimentului. Experiența acumulată de copii pe parcursul jocurilor. În joc copilul este obligat să respecte initiative colegilor lui. Acest lucru îl obținem prin jocurile: Ce s-a schimbat?. stăpânirea de sine. să respecte regulile jocului. am evaluat rezultatele obținute. cu care am lucrat se prezintă astfel: din totalul de 20 de subiecți 10 au răspunsuri foarte bune. stimulează cinstea. 7 au răspunsuri bune și 3 au răspunsuri slabe. Situația lotului de 20 de subiecți. Unde a zburat pasărea?. răbdarea. răspunsuri bune 8-10 puncte și răspunsuri slabe sub 8 puncte.Multe din jocurile didactice desfășurate cu grupele de copii urmăresc și formează numeroase obiective affective și educaționale. să-și autoregleze propria activitate. Jocul didactic are un aport valoros la închegarea colectivului și la formarea disciplinei.

fapt pentru care am cerut copiilor pronunțarea unor cuvinte care conțin sunete mai greu de pronunțat în poziția inițială. Având în vedere aceste obiective am aplicat următoarele probe de evaluare: Probă pentru verificarea pronunției: Această probă are drept scop verificarea capacității de diferențiere perceptiv-fonematică a sunetelor și grupurilor de sunete atât de separate cât și în structura cuvântului. enumerare. programa menționează că probele de evaluare vor fi stabilite de educatoare ținând seama de obiectivele formative specifice vârstei copiilor fie din literatura de specialitate fie elaborate selectiv din conținutul unor activități și jocuri. capacitatea de a reproduce independent și expresiv. Ca urmare se urmărește: corectitudinea.2. precizia și corectitudinea ănsușirii vocabularului.bogăția. La dezvoltarea vorbirii. capacitatea de a lectura diferite imagini prin descriere. raportul dintre cuvânt și obiect. pronunției sunetelor limbii române. Probe de evaluare Specificul evaluării în învățământul preșcolar decurge din specificul activității desfășurate în cadrul acestei forme de învășământ. acțiunea desemnată. selectiv sau integral unele povestiri. mediană. finală. interpretare. nivelul posibilităților copilului de a întreține o conversație. Pentru sunetul j : Jucărie vâjâie Jeton cojoc Pentru sunetul ș : Șarpe pește Șezătoare paște Pentru sunetul r : Rață carte Relu carnaval Pentru sunetul f : Fetiță calorifer Furnică șofer Pentru sunetul z : Zare Răzvan garaj bandaj fluturaș tufiș măr păr - - - cartof praf răgaz 51 - .

preșcolarilor 20 18 20 20 18 18 18 19 19 19 Redarea corectă a sunetelor 100% 90% 100% 100% 100% 100% 90% 95% 95% 95% Analizând rezultatele obținute și prezentate în tabelul de mai sus am observat faptul că numărul sunetelor pronunțate greșit este redus. unii cpoii.- Zidar fazan Pentru sunetul g : Găină gogoșar Gard gogoașă Pentru sunetul ț : aragaz gong Gogu - - Țară coțofană colț Țeapă cățelandru coteț Pentru grupurile de sunete ea. preșcolari 20) Nr. oa. nr. Crt. eau Cartea Oana vorbeau Rezultatele probei de pronunție (vârsta 5-7 ani. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sunete și grupuri De sunete J S R F Z G Ț Ea Oa Eau Nr. (doi la număr) întâmpinând greutăți în 52 .

nas. ei au fost notați cu câte două puncte. grădiniță. g. Comparând rezultatele cu proba din etapa inițială a experimentului putem observa că defectele de pronunțare s-au corectat pentru sunetele: j. școală. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele evaluării: Total copii 20 15 F. iar trei copii au dat răspunsuri incomplete și au fost notați cu câte un punct. telefon. 53 . r în procent de 100%. În notarea răspunsurilor.pronunțarea cuvintelor care conțin sunete sau grupuri de sunete (unul la număr) mai dificile de pronunțat. primăvară). ț.bine 75% 9 Bine 15% 2 Slab 10% Din totalul copiilor din grupă sa constatat că doar doi copii au greșit. au dat răspunsuri correct. am apreciat atît corectitudinea ct și numărul cuvintelor prin care copilul își formulează răspunsul. Proba de antonime a avut ca scop verificarea capacității copilului de a utiliza raportul de contrast între noțiuni. Pentru proba de determinare a volumului vocabularului am folosit o serie de cuvinte ce denumesc obiecte din experiența curentă a copilului și punem întrebarea “Ce știi despre” (păpușă. ochi. Se cere să se arate noțiunea opusă ca sens următorilor stimuli verbali: Bun – rău Înainte – înapoi Sus – jos Mare – mic Lumină – întuneric vesel – trist gros – subțire mult – puțin slab – gras deasupra – dedesupt Cerem copiilor să asculte cu atenție cuvântul pe care-l pronunț și să răspundă cu un cuvânt opus. mâini și picioare. rămânând doar doi copii cu pronunțarea defectuoasă a sunetelor s. f.” Am constatat la această probă că 17 copii adică 85%. Pentru fiecare răspuns correct am acordat două puncte: un punct pentru conținut și un pucnt pentru următorul răspuns: “Păpușa are cap. tractor. z.

pe câtă vreme silaba din interiorul cuvântului trebuie diferențiată atât de silabe anterioare cât și de cele care urmează. omiterea silabei mediane. 54 . d) Am prezentat copiilor câteva obiecte: păpușă. zmeu). În urma acestei probe am constatat că rezultatele mai slabe le-au înregistrat copiii în determinarea numărului și componenței numărului și componenței silabice. c) Am cerut să asculte cu atenție următoarele cuvinte: mama. leu. să aleagă atâtea bețișoare câte silabe are cuvântul. Reținerea primei silabe. mașina. casă. tata. masă. rață și să le despartă în silabe. e) Am cerut copiilor să dea exemple de cuvinte formate din tri sau patru silabe. de exprimare corectă și expresivă si acest rezultat ne-a determinat să lucrăm cu fiecare grupă în parte.Proba pentru determinarea limbajului s-a axat pe efectuarea operațiilor de analiză și sinteză a cuvintelor. să reprezinte grafic prin trasare de liniuțe. a) Am prezentat în prima parte a probei câteva imagini și le-am cerut să denumească obiectele din imagini (mac. loc. Evaluarea acestor activități au dovedit în ce măsură copiii sunt pregătiți pentru școală din punct de vedere al dezvoltării vorbirii îndeosebi în probleme de vocabular. și le-am cerut să împartă cuvintele în silabe. și să insistăm mai ales acolo unde am constatat că preșcolarii nu se încadrează în temă. b) Am ceru să dea exemple de cuvinte care se pronunță într-o singură deschizătură de gură (măr. apoi să bată din palme pentru fiecare deschizătură de gură. se explică prin faptul că silaba nu trebuie diferențiată decât de silaba următoare. ceas. cal). păr. iepuraș. numărul silabelor în fiecare cuvânt.

. îmbogățirea și activizarea vocabularului. avion. sanie. răspunsul:mobilă. în ceea ce privește categoria integratoare. noptieră. Am reluat textul privind funcția cognitivă. am parcurs din nou. cele trei faza din etapa constatativă. căruță. Din numărul de 20 de subiecți supuși probei.ce sunt?. de exemplu: tramvai. tricicletă. a unui obiect. Pentru prima etapă am pregătit imagini pentru a le denumi. copiii s-au ridicat la un grad superior. pantofar. cărucior. Am costatat că. am conceput o fază de încheiere a investigației. constituind a treia fază a experimentului. capacității pronunției.ce sunt? Roșia. animal.. cu metode mult mai complicate. electrician.. Sub aspectul. ce fac parte din categoria integratoare. copiii au înțeles conceptul finit.ETAPA FINALĂ A EXPERIMENTULUI Eficiența contribuției jocului didactic și a altor exerciții de vorbire.. dulap. Ce instrumente muzicale puteți enumera? 3. elicopter. ardeiul. Cine face parte din familie? Această probă a scos în evidență: rapiditatea și promptitudinea în gândire. elicopter. am aplicat-o în două etape: în prima etapă am verificat capacitatea de generalizare a copiilor și gradul de însușire a unor noțiuni. morcovul. Proba de integrare a noțiunilor. dar schimbând unule cuvinte sau imagini. ci. posibilitatea lor de a raporta aceste noțiuni la categorie integratoare. am cerut explicarea a altor 20 de cuvinte (probă de definire a noțiunilor) notând cu un punct fiecare răspuns corect. În a doua etapă.. Nu am folosit aceleași metode ca în etapa constatativă. fluiditatea verbală și flexibilitatea gândirii. pătrat. din domenii diferite. Fiind convinsă că. am observat că doar la doi copii 55 . În a doua etapă le-am cerut copiilor să denumească cel puțin două noțiuni. cu copiii. înseamnă că au un vocabular dezvoltat.căpșuni. în ceea ce privește capacitatea de verbalizare în cuvinte. Ce părți ale corpului cunoașteți? 2. prezența unor noțiuni gerenale: mobilă. semafor. de exemplu: cerc.Ce sunt? Zidar. spune ce sunt? – noptieră. Am adresat întrebări de genul: Spune ce sunt? – avion.. utilizând aceleași procedee. fructe. etajeră. care a dovedit bogăția vocabularului. triunghi. însă cu un grad mai mare de dificultatea. Câte mijloace de transport cunoașteți? 4. răspunsul fiind mijloace de locomoție care circulă în aer. devidind capacitatea de verbalizare a obiectelor. de exemplu: 1. ceva mai complex. în care am supus copiii la același număr de probe ca și în faza constatativă. croitor. M-am orientat asupra unor întrebăro care să solicite categorii integratoare cât mai diverse. în dezvoltarea vorbirii copiilor.

adjective: șireată. 4 copii au obținut 8 puncte. 14 dintre ei au obținut peste 8 puncte. uliță. Am hotărât să iau legătura cu familia. pentru a face accesibul conținutul poveștilor. verbe – merge. Proba de sinonime. se joacă. vesel. Din cele 12 puncte care trebuiau obținute. am considerat copilul. Am luat de exemplu. zână. adjective – mic. Redata printr-o diagrama circulara situatia ar fi: Situatie evaluare 10% 20% copii cu peste 8 puncte copii cu 8 puncte copii sub 8 puncte 70% Mi-am explicat aceste rezultate. ridică. mai greu substantivele și foarte greu verbele. urcă. fricos. substantive: zăpadă. le-am dat un număr de câte trei substantive. utilizează sinonimele pe tot parcursul procesului instructiv-educativ. Copiii găsesc mai ușor adjectivele. adjective. poeziilor. cântecelor. apoi adverbele. departe. lacom. pridvor.s-au mai menținut particularitățile de vorbire. dimineața. Cu scopul verificării capacității copiilor de a utiliza raportul de contrast între noțiuni. Sub 8 puncte. adjective. se cațără. Pentru proba de antonime. bucurie. adverbe – sus.de exemplu: substantive – iarnă. le-am dat câteva probe orale edificatoare în acest sens. La această probă copiii nu au întâlnit prea multe dificultăți. frumos. insuficient de pregătit în aceste sens. în acest sene. verbe. Din numărul de 20 copii testați. adverbe. verbe. iar caracterizarea psihoăedagogică să menționez acest lucru. 2 copii sub 8 puncte. Pentru a putea supune copii. verbe: la gonit. a fost concepută asemănător oprindu-mă la categoriile gramaticale: substantive. poate și datoriă faptului că. probei de continuare liberă a unei povestiri începute. copilul trebuia să-mi răspundă contrariu. 56 . am considerat că 8 puncte ar fi suficiente. prin greutatea găsirii antonimelor la diferite categorii gramaticale.

au capacitatea de a completa propoziția (anexa nr. vreau. Ajungând la desfășurarea probei de continuarea liberă a unei povești. corectitudinea în formularea propozițiilor. la formulări de propoziții cu cuvânt dat. la foarte bine. în unitate cu legile fonetice și cu particularitățile limbajului copiilor. Constatările mele. se menține aceeași oridine. Am intercalat ordinea prezentării celor 20 de cuvinte prezentate celor 20 de subiecți: 16 din cei 20 au despărțit fără dificultatea și au sesizat cuvântul format dintr-o singură silabă. desfășurate pe baza unei liste de cuvinte. cântă copilul). Am pregătit pentru copii despărțirea următoarelor cuvinte. Comparativ cu situația din etapa constatativă. apoi subiectul ( unii copii au tendința de a inversa latră câinele. fluiditatea verbală. călcâie. pe baza unor imagini prezentate. în urma parcurgerii acestor trei etape sunt că. care au prezentat dificultăți mai mari. pot arăta că. se observă salturi de la capacitatea calificată cu – bine. Copii au formulat ușor propoziții. Ținând seama de perioada în care se află copiii. împlinit. în trei etape. dar mi-au oferit prilejul de a-i conștientiza asupra utilizării conjuncțiilor și prepozițiilor. le-am cerut copiilor formulări de propoziții din două cuvinte. alcătuită selectiv. 4). Cel mai ușor de completat este predicatul. Am efectuat exerciții de verificare pentru analiza si sinteza silabică. am acordat mai mare atenție perceperii cuvintelor. verdeață. indicii procentuali mai ridicați. floare. mină. cu început dat de educatoare. antrenând copiii la despărțirea în silabe a cuvintelor formate din două silabe. cu cuvântul dat. Apoi am abordat capacitatea copiilor de a alcătui propoziții. În prima etapă. predicat sau alte părți de vorbire. din două silabe: casă. umbră. Comparativ cu etapa constatativă. cu calificativul de slab am clasificat numai doi copii. la completarea propozițiilor eliptice de subiect. mac. copiii nu întâmpină greutăți. am constatat un salt calitativ în ceea ce privește bogăția de idei. precum și analiza lor. în ceea ce privește răspunsurile corecte s-au înregistrat la prima etapă de 100% la etapa a doua 92% și 87% la a treia etapă. În etapa a doua am solicitat formulări de propoziții din patru cuvinte. dintr-o silabă: sac. înaintea școlarizării. dar fiind ajutați la întrebări. Atributul și complementul e sesizat puțin mai greu. lup. au separat cuvintele și nu au prezentat dificultăți în prezentarea locului care îl ocupă cuvintele în propoziții. ca unități lexicale. În acest scop probele de verificare le-am desfășurat pe bază de exerciții. 57 .a regulilor de joc. de a completa propoziții eliptice. din trei silabe: alună. iar doi copii au trecut de la categoria bine la foarte bine. păpușă.

. am formulat cu ajutorul lor.Greutăți s-au întâmpinat la cuvintele din patru silabe.. În cea de a treia fază a experimentului. .. Pentru verificarea capacității copiilor de a efectua individual. Pe baza rezultatelor obținute.. le-am reprezentat cu culoare verde. unii copii având tendința de a percepe diferențiat doar primele silabe: îm-pă-du-rit. Uneori le-am sugerat propoziția (fișele 5. răspunsuri bune – între 8-10 puncte și răspunsuri slabe – 8 puncte.. întreaga acțiune de formare și dezvoltare a personalității copilului în ansamblul său. cu care am lucret. în funcție de rezultatele obținure.. chiar individualizate.. poate veni în sprijinul potențării capacității de adaptare la solicitările intructiv-educative...S-au despărțit în silabe cuvintele monosilabice vreau. silabele. astfel încât.. sugerându-le cuvinte pe care copiii trebuie să le prezinte grafic.7). În urma investigației începută la grupa mijlocie și finalizată la grupa mare. înaintea muncii independente. să fie dirijată și modificată pas cu pas. cuvintele. cu ajutorul ștampilelor... a formelor de organizare și desfășurare a procesului de ănvățământ... consider că procesul intructic-educativ trebuie reglat continuu. iar ei trebuiau să reprezinte grafic..am reprezentat-o cu culoare albastră.3.6. am evaluat rezultatele obținute în felul următor: răspunsuri foarte bune 10-15 puncte. le-am reprezentat cu culoare roșie. printr-o diagrama circulara: 58 . exerciții de analiză și siteză.4). întreaba activitate de grădiniță. prin promovarea tratării diferențiate. numari prin perfecționarea metodologiilor didactice.. pot concluziona că.. pe baza unei planificări sistematice pentru a atinge nivelul maxim al potențialului fiecăruia. privind contribuția jocului didactic și a diverselor tipuri de exerciții la dezvoltarea vorbirii copiilor.2.. despărțindu-le în silabe (fișele 1. se prezintă astfel: din totalul de 20 de subiecți – 2au răspunsuri slabe 3 subiecți au răspunsuri bune și 15 au răspunsuri foarte bune. Situația lotului de 20 de subiecțti. prin liniuțe. propoziții.. . in felul urmator . Pentru a nu crea confuzii. Număr copii 20 Foarte bine 15 Bine 3 Slab 2 Situatia s-ar prezenta grafic . de exemplu: propoziția. am conceput testarea pe bază de fișe de lucru.

Situatie evaluare 15% Foarte bine 50% 35% Bine Slab Situația foarte bună în procente față de faza a doua a experimentului este de 75%. 59 . dovedind astfel eficiența tratamentului pedagogic aplicat.

consolidare și verificare a cunoștințelor copiilor. de vedere gramatical. La sfârșitul experimentului situația rezultatelor. Variantele de joc create.IV. analiza și sinteze silabică. la vârsta preșcolară mare. există premise cognitive și operaționale care se dezvoltă prin exerciții și joc. REZULTATELE GENERALE ALE EXPERIMENTULUI În etapa preexperimentală prin intermediul unor teste desfășurate sub forma de exerciții-joc. la începutul experimentului. la unități lexicale. precum și materialul verbal bogat și variat au contribuit substanțial la dezvoltarea cantitativă și calitativă a vocabularului activ al copiilor. am urmărit cunoașterea stadiului în care se găsesc copiii. sub aspect morfologic și sintactic. care să răspundă obiectivelor menționate în prezenta lucrarea. de la copil la copil. pe calea transferului de experiență cognitivă de la adult la copil. în variate forme plăcute și i-au imprimat un ritm și o intensitate de joc. Jocurile didactice și jocurile exerciții folosite s-au dovedit a fi forme utile de învățare. după un anumit sistem și întro anumită ordine. Situațiile de joc în care au fost puși copii pe parcursul jocurilor. precum și la intuirea unor raporturi gramaticale ale limbii. Eșalonarea jocurilor didactice. au facilitat exersarea sarcinii didactice. din punct. pe parcursul experimentului. îm general și a limbajului în special. Exemplificările verbale reieșite din sarcina didactică au dus la consolidarea și perfecționarea deprinderii lor de exprimare corectă. introduse în finalul jocurilor didactice. Etapa experimentală a avut cea mai mare întindere și a constat în efectuarea unor jocuri didactice. poate fi reprezentată grafic în felul următor: în pre-test siuația este următoarea: Slab – sub 8 puncte Bine – Între 8-10 puncte Foarte bine – între 10=15 puncte 60 . înlesnind însușirea cunoștințelor din perioada preabecedară. diverse exerciții. a făcut posibilă accesibilitatea sarcinii didactice și obținerea unor rezultate calitativ superioare. perceperea diferențiată a cuvintelor. în vorbirea reproductivă. În concluzie pot spune că. coerentă și expresivă. adresată în dialog – monolog.

Puncte 2 0 slab bine foarte bine În post-tet. peste 10 puncte 15 copii. 61 . cu copiii. muncind zi de zi. din care a reieșit poligonul de frecvență: sub 8 pucnte 2 copii.puncte 5 0 slab bine foarte bine Toate acestea demonstrează că. am ajuns la rezultate foarte bune cu aceștia. cu pasinu și dpruire.X F Sub 8 puncte 5 8-10 puncte 8 Peste 10 puncte 7 x-numărul de puncte f – numărul de copii 8 6 4 Nr. situația am reprezentat-o prin următoarea histogramă. între 8-10 puncte 3 copii. X F Sub 8 puncte 2 8-10 puncte 3 Peste 10 puncte 15 15 10 Nr. la sfărșitul experimentului.

de cunoaștere. jocurile didactice. înfăptuindu-se prin comunicarea verbală a copilului cu adultul și. lexical. mai ales. suplinindu-le. În sistemul metodologic consacrat dezvoltării limbajului se includ: exercițiile-joc de vorbire. redarea unor întâmplări. bucuriile. Toate aceste metode și procedee le-am îmbinat într-un anumit mod în activitățile comune și la liberă alegere. b) Dezvoltarea limbajului copiilor reprezintă o sarcină majoră a învătământului preșcolar. prin funcțiile sale (de cominicare. necazurile. gândurile și să fie pregătit pentru a intra într-o nouă etapă de instruire. completându-le cu activități cu grupuri mici de copii. printr un sistem de metode și procedee intructiv-educative. stăruind asupra jocurilor didactice și asupra exercițiilor de vorbire și de dezvoltare a aparatului fonoarticular.V. atenției. 62 . folosit în mod adecvat în grădinița de copii. Limbajul. de durată. descrieri ale unor imagini. memoriei. a gândirii. sub toate aspectele sale: fonetic. reprezintă mijlocul important de formare și de dezvoltare a întregului potențial psihic al copilului (respectiv. a) Considerăm necesare următoarele aspecte: elaborarea unor planificări atent a capitolului despre jocul didactic de dezvoltarea vorbirii. în corelație cu celelalte mijloace de realizare a dezvoltării vorbirii. copil-educatoare și copilcopil. memorizările. trăirilor afective). imaginației. gramatical și expresiv. în direcția pregătirii copiilor pentru școală. trăiri ale copilului sau imaginate de către acesta și altele. CONCLUZII Investigațiile făcute și rezultatele obținute au dovedit sporirea eficienței formative a jocului didactic și a diverselor exerciții de vorbire. c) Activitatea a confirmat constatarea că procesul de însușire a limbajului este complex. deoarece copilul trebuie să fie investit cu capacitatea de a comunica cu cei din jur de a-și exprima inteligibil dorințele. dialogurile purtate între educatoare-copil. a voinței. precum și a personalității acestuia (adică. perspectivă). caracterului și a calităților sale moral-civice). Aceste valențe formative majore ale limbajului ne-au determnat să ne focalizăm atenșia asupra modalităților de optimizare a rpocesului de însușire și de dezvoltare a vorbirii copiilor preșcolari din grup mică și mijlocie. povestirile și repovestirile. în care am inclus unele elemente de joc.

preșcolarul prezentat greșeli de pronunțare a sunetelor și a grupurilor de suntele mai grele(respectiv. a grupurilor de sunete. datorită faptului că. întâmplărilor și impressilor copilului. procesul de însușire a componenței fonetice a vorbirii trebuia consolidat în grupa mijlocie. Acest proces l-am corelat și înfăptuit concomitent cu acțiunea de însușire de către preșcolari a structurii gramaticale a limbii române.Rezultatele obținute ne îndreptățesc să credem că sistemul metodologic pe care noi l-am folosit cu scopul de a optimiza procesul de însușire a limbajului de către peșcolarii din grupa mică și mijlocie este suficient. precum și la îmbogățirea acestuia cu o seamă de cuvinte noi. prin dialoguri relaționale. lexical și gramatical. Prin intermediul denumirii obiectelor. Desigur. nu erau complet stabilizate (fixate în stereotipul dinamic) în capul tuturor copiilor din grupa mică și în perioada vacanței de vară ele s-au destrămat. prin jocuri didactice adecvate s -a ajuns la activizarea vocabularului pasiv al copilului. a înregistrat un progres vizivil pe parcursul și la sfârșitul experimentului (la finele activităților intructiv-educative ale grupei mijlocii). f) În ceea ce privește componența lexicală a limbajului. d) Cercetarea întreprinsă a reliefat că procesul de însușire a limbajului de către preșcolarul din grupa mică și mijlocie înregistrează o evoluție cantitativă și mai ales calitativă sub raport fonetic. rotacism. la începutul noii etape de instruire în grupa mijlocie s-a impus folosirea tuturor modalităților de stimulare și consolidare a pronunției. dislalie poliformă) specifice vărstei. ființelor. lamdacism. prin exerciții de explicare a sensului unor cuvinte. ceea ce impune analiza diferențială a fiecărui aspect. prin povestirea faptelor. prin recitări de poezii(frământări de limbă). pe grupele de preșcolari cuprinse în cercetare. Firește însușirea acestor componente ale limbajului au dobândit anumite particularități specifice etapei de instruire a copilului. e) În ceea ce privește aspectul fonetic al vorbirii copiilor din grupa mică. experimentul a reliefat că la începutul cercetării. Drept urmare. a culorilor. prin redarea formelor. 63 . deprinderile de pronunție corectă a sunetelor și mai ales. prin corectarea permanentă a pronunției incorecte a fiecărui copil. Prin intermediul exercițiilor-joc de gimnastică a aparatului fonator și de pronunțare a sunetelor dificile pentru copil. în orice împrejutate. sigmatism. prin jocuri didactice. procesul de activizare și de îmbogățire a vocabularului copilului din grupa mică. animalelor. s-a ajuns la însușirea corectă astructurii fonetice a limbii de către aproape toți copiii.

rezultă nu numai necesitatea optimizării procesului de însuțire a limbajului. se impune ca atenția educatoarelor să fie mereu trează pentru a-l ajuta și corect cu blândețe și pentru a constitui un model de exprimare pentru acesta. prin exersare și imitare a modelelor de vorbire corectă. dacă există preocupări susținute și dăruire din parte educatoarelor. în optimizarea procesului de ănsușire și de dezvoltare a limbajului le preșcolari.g) Procesul de însușire a structurii gramaticale a limbajului. ci și posibilitatea perfecționării continue a acestui proces. 64 . reliefând eficiența metodelor și procedeelor didactice prezentate pe larg în lucrarea de față. Deoarece copilul preșcolar își însușește structura gramaticală în procesul activ al comunicării cu cei din jur. în folosirea cazurilor dativ-genetiv ale substantivului în formarea pluralului. Numeroase exerciții și jocuri didactice organizate cu scopul însușirii structurii gramaticale au condus la înlaăturarea acestor greutăți și greșeli comise de preșcolarii din grupa mică și mijlocie. h) Rezultatele bune obținute de către copii ne permit să susținem că activitatea a confirmat ipoteza de la care am pornit. a urmat o linie ascendentă pe parcursul căreia s-ai evidențiat prezența unor greutăți și greșeli comise de către preșcolarii mici în ceea ce privește stabilirea corectă a relației dintre subiect și predicat. Din cercetarea pedagogică organizată cu copii preșcolari din grupa mică și mijlocie și din experiența noastră instructiv – educativă relativ sumară. în folosirea verbelor la trecut și viitor. în utilizarea conjuncțiilor și prepozițiilor.

E. București. Elena 9. nr1-2/1993 7. Golu.Dezvoltarea comunicării orale în “Revista învățământului . Maria . Anca 1-2/1992.Culegere de exerciții și jocuri didactice. București. 12. 1993. Culegere metodică editată de Revista de pedagogie. E. București.D. 5. 1988.P. Opaiț-Răduț. Vicent . 1999. E. Silvia .Educația prin muncă și pentru muncă și curentul ei sociopsihologic în “Valoarea formative a activităților din grpdiniță”. București 1994. Ursula .. Șchiopu. 1993 3. 16. . Tehno-Art. Rose. 1997.Metodica predării limbii și literaturii române în ciclul primar. .. . București.D.. nr. 2001. Ed. . Ana.Puterea jocului în “Revista învățământului preșcolar”. – Jocuri didactice pentru educarea limbajului – Îndrumător metodic. preșcolar”. 65 . Georgeta .P. Sonia . 4. București.D.Descoperirea copilului. 1987.P.. București. 10. O.P. . . Șchiopu. Umbra.P. București. E. Ed. Petroșani.Psihologia copilului..P. Ursula . E.Psihologia copilului. 11.BIBLIOGRAFIE 1. Popescu-Mihăiești Al 14. 1982.P. Corniță. Didactici special.Jocuri pentru exerciții pentru însușirea corectă a limbajului în “revista Învățământului Preșcolar”. Barbu. nr. Aurelia și colab. Ed.Cunoașterea copilului. Duțu.D.D.Cunoașterea copilului preșcolar. .Laborator preșcolar. 6. E.Aramis.P.Clasificarea jocurilor în “Activități de joc și recreatic distractive”.. București. E. 2. Exerciții pentru dezvoltarea vorbirii preșcolarilor. 2000. București. Montessori. 1987.Cățelușul șchiop.D.. Nuță. 1992.Metodica predări și învățării limbii și literaturii române..1-2/1993. Farago. Dima. București.D. 15. Ezechil. G. Pentelimon și colab. Lilian și colab. 8. 1985. Baia Mare. H și colab.. E. Bădică. Integral. 13.D.

Revista Învățământului Preșcolar.Metodica cunoașterii mediului înconjurător. 21. Tuduce. a dezvoltării vorbirii copiilor preșcolari.2. Xxx . 1985.Învățământul preșcolar și școlar. Varzari. 1999. Zalău. 20.P.P. București. E. Xxx București. E.D..Curriculum Național – Ministerul Educației Naționale.Programa activităților intructiv-educative în grădinițele de . Varzati. 23. Dorina .Culegere de jocuri didactice pentru Educația limbajului – Învățământul preșcolar.P. Varzari.Perfecționarea activității metodice în grădiniță.. București. a dezvoltării vorbirii în grădinițele de copii.D.17. 1998. București. nr. 1978. Elena . personalitate la preșcolari în “Revista de Pedagogie”. în “Revista de Pedagogie”. 1981. București. Xxx . E.P. 22.D. Xxx . E. 24. București.P. 1989.Jocul Didactic în “Metodica cunoașterii mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii”.D. 1994. Elena .Limbaj și învățare. 18. 25. 26. Xxx copii. Xxx . 19. 1982.Metodica cunoașterii mediului înconjurător. Elena . E. Editura Marysan.D. București. 66 . . 1998. anii 1999-2002.

ANEXE 67 .

educarea spiritului de observație. Regulile jocului: 68 . verde și alb. fixarea cunoștințelor despre culori. Obiective de referință: formarea deprinderii de a folosi corect unele adjective ce reprezintă o însușire cunoscută a obictelor. dezvoltarea capacității de exprimare orală. Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea culorilor. formularea corectă a propoziției. a capacității de a face asocieri simple. să formuleze corect propoziții simple. respectând acordul dintre substantiv și adjective. Scopul: - fixarea cunoștințelor despre culorile roșu. albastru.PROIECT DE ACTIVITATE Data: Grupa: mică Obiectul: Educarea limbajului Subiectul: Ne jucăm cu baloane Mijloc de realizare: Joc didactic Tipul activității: predare – învățare – evaluare Obiecte cadru: dezvoltarea capacității de receptare a mesajul oral. galben.

conversația.Copiii care au jetoane de culoarea corespunzătoare balonului prezentat le vor ridica și vor preciza culoarea balonului cu care joacă. aplauzele. cercuri colorate. păpușa Sanda. întrecerea. demonstrația. flori colorate diferit. jetoane cu baloane colorate. închiderea și deschiderea ochiilor. Mijloace de învățământ: baloane colorate. Elemente de joc: surpriza. creioane. 69 . Strategii didactice: Metode și procedee: explicația. mingi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful