Ion Heliade Radulescu (1802-1872) se inscrie in randul spiritelor „totale" ale culturii romanesti, activitatea sa multilaterala manifestandu

-se pe mai multe planuri: intemeietor al presei in Tara Romaneasca, traducator, autor al primei„Gramatici romanesti" (1828), membru al mai multor societati culturale ale vremii. t6v8921ts16lnn In poezie, doua dintre proiectele sale („Mihaida" si „Anato-lida...") ii confirma uriesismul viziunii asupra istoriei si asupra lumii, primele canturi din ultimulpoem anticipandu-1 pe Eminescu in descrierea nasterii Universului (teme romantice). Tot romantice sunt cele mai multe dintre temele poeziilor pu blicate: trecutul ca izvor al mandriei nationale („O noapte pe ruinele Targovistei"),alcatuirea duala a omului („Serafimul si heruvimul") sau prelucrarea unor mituri („Sburatorul"). „Sburatorul" - geneza, structura: Aparuta in 1844, in „Curierul romanesc", „Sburatorul" este o balada inspirata din mitul erotic al Zburatorului, unul dintre cele patru mituri fundamentale romanesti; potrivit acestuia, Zburatorul „ este un demon frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si tanjirile intaiei iubiri" (Calinescu). Balada lui Ion Heliade Radulescu este alcatuita din trei parti: Monologul tinerei incercate de fiorii iubirii (strofele I-XII) Pastelul innoptarii (strofele XIII-XX) Imaginea Zburatorului (strofele XXI-XXVI). Universul operei: Prima parte a textului, cuprinde confesiunea unei tinere care i se plange mamei sale de starile contradictorii si imposibil de definit, care o incearca: „Ah! inima-mi zvacneste! ... si zboara de la mine! imi cere... nu-s ce-mi cere! si nu stiu ce i-as da: Si cald, si rece, uite, ca-mi furnica prin vine; in brate n-am nimica si parca am ceva:" Invazia sentimentului erotic este privita ca o „boala ne cunoscuta explicabila mitologic si curabila magic" (Calinescu); de aici, ruga repetata a tinerei, dorinta ei de a scapa de aceste chinuri, prin slujbe, descantec sau prin vrajitorie: „ Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica: O sti vreun leac ea doara... o fi vreun zburator! Or aide l-alde baba Comana ori Sorica, Or du-te la mos popa, or mergi la vrajitor." Tanguirea erotica (motiv cultivat in lirica iubirii de mai tar ziu) necesita si mijloace adecvate de exprimare; asa se explica multimea exclamatiilor, a interogatiilor retorice si a verbelor la indicativ prezent. in acest context, repetitia „si plang, maicuta, plang" condenseaza aceasta tanguire. Partea a doua a baladei este un pastel al inserarii agreste, cel dintai din literatura romana. In primul moment al tabloului descriptiv, imaginile vizuale („soarele sfintise"), auditive („A puturilor cumpeni tipand") si motorii caracterizeaza un univers rustic aparent obisnuit; impresia covarsitoare provine insa din densitatea materiei telurice, din forta pe care o degaja elementarul: navala grea a vitelor si mugetele taurilor, care fac sa vibreze vazduhul („ Vibra al serei aer de tauri grea murmura"). Impresia de viata traita care se reverbereaza din acest tablou pictat parca in pasta densa, se completeaza prin metafora: „s-a laptelui fantana / incepe sa s-auza ca soapta in susur". In cea de-a doua secventa a pastelului se instaureaza atmos fera de eres si mister propice aparitiei Zburatorului: luna este „tarzie", cate o stea cade (prevestind o moarte), iar lumea incremeneste ca si cand s-ar afla sub puterea unei vraji: „incantec sau descantec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina, Si apele dorm duse, si morile au stat". Dintre mijloacele artistice utilizate in acest pastel pot fi mentionate: metonimia („Si latratorii numai s-aud necon tenit"), repetitia („E noapte nalta, nalta"), metafora („ Vesman tul sau cel negru, de stele semanat"), personificarile etc. Partea a treia a baladei cuprinde imaginea Zburatoru lui, asa cum se constituie ea in „discutia" dintre doua „surate". Peste somnul lumii si peste visele ei, se arcuieste lumina rosietica, de sfarsit de Univers, care coloreaza cerul venind din miazanoapte; zmeu, „ balaur de lumina " sau Fat-Frumos cu par de aur, Zburatorul intruneste atributele demonicului si pe cele ale angelicului, ascunzand sub infatisarea umana trasaturi ale fiintelor eterne: „Pandeste, bata-l crucea! si-n*somn calea mi-ti vine Ca brad un flacaiandru si tras ca prin inel, Balai cu parul d-aur! dar slabele lui vine N-au nici un pic de sange..." Alcatuita la modul folcloric, cu ajutorul exclamatiilor, al interogatiilor si al expresiilor populare(„pacoste de zmei", „bata-l crucea"), schita de portret a Zburatorului cuprinde si o nota de grotesc („s-un nas - ca vai de el!"). In final, fazele erotice (visul, tulburarea si dominatia sentimentului) apar ca un dat al vietii de care nimic nu te scapa: „ca nici descantatura, /Nici rugi nu te

impunand adeseori canoane occidentale. scrieGramatica romaneasca (1828). Lazar. unde va si ramane ca dascal. Balada este structurata in trei secvente: confesiunea Floricai. in care introduce si explicatii pertinente in legatura cu speciile si formulele compozitionale. treptat. pune temelia preromantismului romanesc. Si-a publicat creatia lirica intr-un volum antologic. lasarea serii si coborarea Zburatorului in lume. Zburatorul 1844 (balada) 1. apoi urmeaza la Bucuresti Scoala de la Sf. Se lasa seara. viu sa te mangai. in multe legende despre zburator. dar apeleaza adeseori si la principiile clasiciste. apoi. Versurile baladei sunt ample. iar rima este incrucisata.1872) Ion Heliade Radulescu s-a nascut la Targoviste. se plange mamei sale de o stare de disconfort general: este cuprinsa de visare. cu masura de 14 silabe. 3. Catre sfarsitul vietii. urmat de un supliment literarCurier de ambe sexe (1837). satul se anima. contribuie substantial la unitatea de limba si cultura. pe atunci Societatea Academica Romana). De asemenea. El incearca aproape toate speciile lirice care ilustreaza romantismul occidental. Se stinge din viata in 1872 si este inmormantat in curtea bisericii Mavrogheni din Bucuresti. personajul din aceasta balada. situatie comparabila cu cea a intrarii sub incidenta unui spirit rau: un zburator. Florica spera intr-o intalnire fericita si se cutremura la gandul oricarei tulburari a intimitatii ei. Pregatita sa-si astepte perechea destinata (scrisul). coboara peste sat un balaur de lumina. experienta este devastatoare pentru fiinta omeneasca. se bucura de oarecare recunoastere publica (in 1866 este ales presedinte al proaspat infiintatei Academii Romane.1802-27. Scrie articole in presa franceza si publica volume de memorii in limba franceza. intitulat Curs intreg de poezie generala. ajutor vrajito resc ori sfaturi materne. o fata (Florica). Poezia este o balada. Face scoala greceasca.Subiectul intr-un sat romanesc. Florica cere leacuri. Balada lui Heliade Radulescu infatiseaza povestea unei stari omenesti: starea de indragostit. o entitate care se metamorfozeaza intr-un tanar fermecator si inrobeste sufletele fetelor. De aceea. Confesiunea ei. cand vantulet adie. asadar un text epic. /Ma sperii. TemaTema este generata de mitul romanesc conform caruia iubirea poate sa ia forme instapanitoare. Florica. cosita se ridica. se asterne linistea. este cuprinsa de un dor nespus. aparitia unui duh seducator constituie o proba si o ispitire si de aceea este asociata cu o boala. care. cuprinsa intr-un discurs persuasiv. dupa infrangerea careia este nevoit sa plece in exil." Dar e un vant usor! Exista in aceasta marturisire un amestec de teama si euforie ca expresii generice ale conditiei de indragostit. 6. Niste femei il vad si stiu ca este un zburator. Amenintare dramatica. / Eu parca-mi auz scrisul pe sus cu vantu-n zbor. se simte privita de ochi nevazuti. dar mama ei ofteaza neputincioasa si cade pe ganduri.. in special prin intermediul ziarului Curierul romanesc(1829). Se implica in Revolutia de la 1848. / Candpleopul a sa frunza o tremula usor / Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie. sa-i confere individului un sentiment de instrainare de sine. dar imi place -prin vine un fior / imi fulgera si-mi zice: „Desteapta-te. Sprijina infiintarea a numeroase societati culturale si se implica activ in mai toate activitatile mai insemnate ale epocii sale. iar. care se strecoara pe hornul casei in care locuieste Florica. El este de neinvins. 2. fiind fiul unui capitan de potera. este bantuita de teama si de-o emotie nemotivata.. oamenii se intorc de la munca. considerata scriere de referinta in stabilirea principiilor limbii literare romanesti. Mitul care explica aparitia sentimentelor de iubire a fost prelucrat in numeroase opere din literatura noastra culta. Florica. caci orice aparitie reconfigureaza viata celui care accepta un nou-venit. Iubirea este asociata cu un personaj inrobitor. exprima presentimentul ca sufletul si mintea ii sunt invadate de un spirit straniu si amagitor: In arsita caldurei. o1d853ov97ngt Heliade Radulescu este in primul rand poet. Sava. condusa de Gh. magic si malefic. de pierdere a identitatii. La miezul noptii. ■ Comentariul Motivul iubirii demonice a unor zmei sau a zburatorilor pentru fiinte paman testi apare adeseori in legendele apocrife si in basmele romanesti .mai scapa". inspirat dintr-un mit romanesc. discursul personajului este fixat intre speranta unei . printr-o opera destul de intinsa. /Sunt eu.04.01. . cade intr-o stare de visare si pierde sensul realitatii. /Si cand imi misca topul. printre care si in poemele eminesciene Calin (File din poveste) si Luceafarul. Dupa 1851 se stabileste in insula Chios si abia in 1859 i se permite revenirea in tara.

apele dorm duse. alina si diminueaza dorintele.si ea enigmatica -.intalniri fericite si teroarea iesirii spre lume si este cladit pe afirmatii contradic torii. fiind urmarite treptat cresterea si apoi stingerea zgomotelor lumii. . Este adevarat ca evenimentul apare transpus din perspectiva celor doua surate. realizata in amanunte edificatoare./ Destins coprinde lumea. Si tacerea mamei devine semnificativa in acest context. cobe. / Or du-te la mos popa. atrage atentia prin constructia narativa. Instalarea noptii este asociata cu un gest hipnotic si vrajit. Este infatisat ca aparitie luminoasa in noapte si este numit balaur si zmeu: Balaur de lumina cu coada-nfla-carata. frunzele. scartaitul cumpenelor se estompeaza evanescent. Versul sugereaza subtil ca imaginea zburatorului nu este decat o efigie a visului colectiv. plang. materia toata iau parte la aceasta emotie inopinata. la granita cu moartea. maicuta. Detaliile peisagistice subliniaza starea Floricai si impresia unei intalniri fantastice. vantul. loc al duhurilor necurate in basmul popular. dupa cum o sugereaza alte doua imagini auditive. dincolo de emotia binefacatoare. a vrajitorului si a descantatoarelor dove-. Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. Celelalte personificari intretin impresia generala si completeaza imaginea unei nopti care cuprinde tot pamantul. si morele au stat. pentru a deveni himera obsesiva (lipitura) si poate sa capete forta de a inrobi sufletul evadat din realitate: incepe de viseaza. Este interesant ca aceasta lamentatie a personajului cuprinde si elemente de pastel.ofi vrun zburator! / Or aide l-alde baba Comana. cateodata tot cade cate-o stea.Temerile ei sunt alimentate de starea fiziologica. zgomotele distincte anunta intrarea in noaptea deplina. ci inoculeaza impresii magice: E noapte nalta. de stele semanat. ci o stare intermediara in care visul este dominator. el se transforma mflacaiandru blond si seducator. La miezul noptii. zburatorul este prezentat aici conform traditiei folclorice. traducand prin el starea poetica. in iluzie instapanitoare. pe langa eufonie . dar care contin sensuri restrictive: a laptelui fantana /incepe sa s-auza ca soapta in susur silatratorii numai s-aud necontenit. dar imi place. care promite o poveste: Era in murgul serei si soarele sfintise. Aici. astfel. Imaginile auditive creeaza impresia de derulare tempo rala. cand arsita este parca tulburata de orice adiere usoara. Eminescu investeste lexemul somnie cu aceste valente. Aceasta lume prinsa parca in menghina noptii.deste ca. din mijlocul tariei / Vesmantul sau cel negru. si visu-n lipitura /Incepe-a se preface. secventa urmatoare din poezie introduce intr-o atmosfera bucolica. plansul are aici rol terapeutic. Insa conditia generala a fetei evoca o stare maladiva pentru care nu exista leac. nici vantul nu suspina. Peisajul se individualizeaza printr-o secventa care transfi gureaza atmosfera in ceea ce are ea esential: aerul vibreaza de murmurul cirezilor de vite. Cuvantul nu desemneaza somnul odih nitor. receptarea fantasmatica a unui spirit strain sunt intemeiate pe miscarea generala a lumii../ Si apele dorm duse. sugerand atat seductia cat si ritualul pe care il implica: Incantec sau descantec pe lume s-a lasat. Iluzia comunicarii. si plang. Spatiul nocturn are rolul de a anticipa aparitia zburatorului. De altfel. Dorinta starui toare poate prinde contur. cand lumea pare incremenita de vraja. Prin valentele defulatorii. vantul nici nu suspina. se instaleaza groaza si presentimentul unui pericol iminent./ Si pietre nestemate lucea pe el ca foc. intreaga experienta isi are originea intr-o dorinta de nestavilit. Lumina este apanajul entitatilor astrale. Semne certe ale linistii./ Tacere este totul si nemiscare plina:/ Incantec sau descantec pe lume s-a lasat. or mergi la vrajitor. iar stelele cazatoare anunta catastrofa: Si. viziunea Floricai este plasata in spatiul morganatic al unei zile de vara. Ca o pecete a noptii magice. nalta. caci este o lumina iute ca fulger trecatoare si vine din miazanoapte. ca spirit capabil sa ia forma omeneasca./ Nici frunza nu se misca. in contradictie totala cu acest discurs. Imaginea crangului infiorat de vant apare subtil asociata cu o desteptare temporara la viata: Si-n tot crangul o soapta s-ardica si-l invie. Heliade Radu lescu il asociaza unei stari de vraja. pe cat de dureroasa. dar aparitia lui halucinanta se situeaza in sfera fabulosului de vis si de basm. Pastelul inserarii este alcatuit din imagini care surprind viata satului romanesc intr-un moment de maxima rumoare: intoarcerea de la muncile campului. mugetele. zburatorul apare ca un balaur de lumina si patrunde pe horn in casa Floricai. si lipitura-n zmeu. fara a fi capabil sa prinda viata: dar slabele lui vine /N-au nici un pic de sange. fixarea momentului. pe atat de binefacatoare: Un dor nespus m-apuca. Florica cere sprijin de la toate instantele si nu exclude nici posibilitatea unei intruziuni demonice: Oar ce sa fie asta? intreaba pe bunica:/ O sti vrun leac ea doara. care anunta prin expresivitate fragmentele plastice din cea de-a doua secventa a baladei. si ea bulversata: trupul ei pare supus la munci grele si asediat de boli. iar aici subliniaza forta de neinvins. incremenirea generala sub imperiul noptii este asociata cu un somn fermecat: somnia. ce-n bratele somniei / Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat. Originea lui se afla insa in visul omenesc. Invocarea preotului. lumea revelatiilor majore situata adeseori. luna rasare tarziu. impune sensul unei intamplari stranii. imaginile continand de aceea sugestii hierofanice. De asemenea. dar transante: ma sperii. or Sorica. Relatia alternativa in care se afla cele doua cuvinte. . Perso nificarea nu are de data aceasta functii umanizatoare. Pentru fiinta visatoare exista pericolul cert al prizonieratului in lumea visului. Mai tarziu.

asezat in ierarhia cosmica* aproape de Demiurg. zmeul exercita o teribila bulversare a simturilor. vorbeste de o criza erotica a zmeului. in ciuda prabusirii.an mi se ivesc. frumos. demonul este izut in ipostaze biblice. Daca la Heliade. / Nici rugi nu te mai scapa. "Culegere din scrierile lui I. Ariosto. Zburatorul este demonul. impactul fiintei cosmice cu tanara fata produce pulsiuni :rotice extraordinare: "Vezi./ Astoret. apoi in "Calin (file din poveste)" si mai cu seama in "Luceafarul". 18681870). prin "La Fin du Satan" al lui Hugo. Marmontel. unde transforma radical viata oricarui om intalnit in cale. si ca un Zburator. "Curs intreg de poesie generala" (I-IV. Heliade pastreaza sensul credintei. Fereasca Dumnezeul in legendele romanesti despre zburator. in 1830 traduce "Meditatii poetice dintr-a lui A. o9o9714oe42gjx In poezia "Zburatorul". ceea ce restrange arhetipul seductiei doar la imaginea gene rica: balaur de lumina in noaptea nalta. Hamos. ca in cazul oricarei evadari din realitate. inceputa s:u pedepsirea biblica a ingerilor razvratiti. Din visul de iubire nu exista cale de intoarcere. Basmul german al lui Kunisch. Apartinand mediului chtonic. dupa cum arata tabloul "Gradina desfatarilor" al lui Bosch. asa cum remarca si G./ imi ard buzele. Calinescu in"Estetica basmului". Rimnon si Belial". atat damnarea. Hugo prezinta drama caderiiavand o durata milenara in "La Fin du Satan". insusi Dumnezeu. de la Martin". imaginea zburatorului se reveleaza doar in detaliile oferite de aceste personaje."Echilibru intre anthitesi sauspiritul si materia" (1869). ce ma doare! si pieptul mi se bate. dar lasa posibilitati de interpretare divers. Chiar si dialogul celor doua surate se inglobeaza in acest vis al intregului sat. Cu o forta extraordinara. Eliade de prose si de poesie" (1836). care ar fi revolutionat lumea. J. Ion Heliade-Radulescu (1802-1872) este o irsonalitate enciclopedica a culturii si a literaturii romane din epoca pasoptista. supusa transformarilor prin Dante./ Brihmuter. la Eminescu atractia erotica implica mari idei filozofice. se afla sub dubla influenta literara. in "Zburatorul". William Blake il imagineaza ca pe un tanar frumos. Boileau. sunt supuse unui impact puternic din partea unei astfel de fiinte alcatuite din foc si para. in romantism. "Paradisul pierdut"). este unul universal: toate literaturile lumii contin referinte la fapturi celeste care descind pentru scurt timp pe pamant. Moloh. Briaroh. asa cum avertizeaza cele doua personaje. Pentru mitul Zburatorului. ajungand in romantism. Astaroh. ci se manifesta. Balmol. spatiul magic al noptii creeaza sugestia unei aparitii cosmaresti. aflate in pragul nubilitatii. ibrajii-mi se palesc!". Bulhoh. intre acestia continua sa se manifeste o atractie irezistibila: seraful. de altfel. "Demonul" lui Lermontov. tema literara de mare circulatie.utremurat de doua forte opuse. impotriva zburatorului nu exista leac: nici descantatura. mai ales la femeile de curand maritate". aparuta in 1929. nalta./Multimi de vinetele pe . fiind un simbol al desfraului. daca nu ar fi existat o forta de reactiune. . se indragosteste fara scapare de opusul sau. demonul sau entitatea inferioara. martore ale magicei aparitii. Rousseau. in "Satan in bis Glory". e un hyper-eon. un ange dechu. Mitul zburatorului. prin pedepsirea de catre Dumnezeu a ingerilor razvratiti. Asmode. cat si tendinta de a supravietui. Schiller. indrumator si sef de jjcoala literara prin revista "Curierul romanesc". trebuie facuta observatia ca este vorba si de o imbinare de motive populare."Eloa" (Vigny). renuntari concepute la scara cosmica. L. unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului roman. Tasso. Goethe. Byron. Operele stiintifice si literare cele mai cunoscute sunt: "Gramatica romaneasca"(1828). in "Biblie". racori ma iau la spate. De altfel. inzestrat cu libertatea de a gresi. Luceafarul nu mai este un razvratit. Milton ("Paradise lost".-J./ Talmuth. Mamuth. "Caderea dracilor". Toma Nour din "Geniu pustiu" este de o frumusete demonica. Isis. care vine noaptea la fete mari."Caderea dracilor" este inspirata din Milton: "Cu-acelasi zgomot cade si Belzebuth. manifestarile Floricai sunt numai de ordin senzual. prin scindarea divinitatii in seraf si demon. Tinerele fete. Dagon. El este ipostaza nefericita a omului ce nu ascende la cer. oprimatoare. aproape intotdeauna finalul este dra matic. prin tentatiile sale erotice. Pe plan general. "Fata in gradina de aur"./ Un foc s-aprinde-n mine. Baal. Ca toti scriitorii epocii. la urma urmei. Satanul umnezeiesc. prin care sustine creatia literara jnationala si valorile autentice. incorporat in poezia cu acelasi titlu a lui Heliade-Radulescu. mama. fiind . Ossian. de "eresuri". ingerul cazut care si-a pierdut aripile. Eliade are si un curios mit intititanic. Heliade traduce din Hesiod. Gorgon. este o ipostaza a romantismului miltonian. dupa cum spunea criticul George Calinescu. un om tanar. G. mama. visand redemptiunea divina. Sand. se savarseste un act justitiar (ideea aceasta o intalnim si la Dante si Milton). Orus. Blanc. tablou prezentat la Tate Gallery in 1800. in sensul dat de Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei": Zburatorul "este o naluca. la o inversare totala a termenilor de bine si de rau. pentru ca. pe cand in romantism demonul devine personajul pozitiv.Exista in balada lui Heliade Radulescu sugestia unui deznodamant nefericit. Voltaire. clasica si romantica.

. uite ca-mi furnica prin vine. O dragoste ca aceasta. isi spunea dorul". Oniricul ce domneste asupra intregului peisaj cheama Zburatorul si aparitia acestuia se face cu participarea intregii naturi: "Tacere este totul si nemiscare plina. corpul tremura. nici vantul nu suspina. cuprinzand intregul trup. senzatiile sunt de o intensitate vecina cu durerea. intalnirea unei astfel de fiinte are efecte ravasitoare pentru echilibrul tinerei fete: simturile ii sunt amplificate la maximum./ Destins cuprinde lumea. tot cade cate-o stea". o fi vrun zburator!/ Ori aide lalde baba Comana. intr-un paradis terestru. in aceasta asteptare enorma timpul se dilata: "Acest fel. cu puteri aflate dincolo de intelegerea oamenilor. de stele semanat. si rece.. care aspira la spatiile inaltului. ce-n bratele somniei/ Viseaza cate-aievea desteapta n-a visat". si zboara de la mine!/ [. de pe vaile molcome romanesti. marile pulsiuni launtrice. experimentata de fiecare individ. Precum altadata cel lovit de o sageata a lui Eros nu mai avea liniste pana nu-si implinea iubirea fata de aleasa inimii. explicabile numai prin reflexe ale unei puteri magice: ". pregatind intensificarea trairii erotice./ in trup o piroteala de tot m-a stapanit". de la bucurie la tristete. Prezenta Zburatorului se face simtita de la distanta. de teribile framantari interioare: "Asa plangea Florica si. ici coasta rau ma doare. e plina de chinuitoare asteptari. un univers ce se poate intalni in tablourile pictorilor modernisti: intruziunea straniului in real. un tablou imobil. napadit de o exaltare extraordinara: "Ah.. Nuntirea iesita din firesc cu o faptura a cerului este diferita de cea comuna. descris intr-un splendid pastel./ A puturilor cumpeni tipand parca chema/ A satului cireada.. Nemiscarea monumentala a naturii se asterne treptat asupra intregului sat: "incep a luci stele rand una cate una/ Si focuri in tot satul incep a se vedea. Cadrul natural. incapabila de a se stapani./ Or du-te la mos popa. la plans: "Si tremur de nesatiu. Versurile redau o secventa de timp incremenita ca in fata unui mare miracol../ Pornesc dintr-insii lacrimi./ Nici frunza nu se misca. in care se deschid caile magice pentru intalnirea fetei cu Zburatorul. cateodata. propice pentru aparitia Zburatorului: "E noapte nalta./ incantec sau descantec pe lume s-a lasat. ce greu. si alta a fiintelor terestre. ale idealitatii. al conturarii unui cadru nocturn de o arhaitate primordiala. punand in evidenta marile forte care unesc planurile cosmic si teluric. si plang. din mijlocul tariei/ Vesmantul sau cel negru. si ochii-mi vapaiaza. toata i viata-mi e lunga asteptare".] Si cald. incercarile celor din jur de a o scapa de o vraja atat de puternica sunt sortite insa esecului. mereu sosise/ Si vitele muginde la zgheab intins pasea. al stingerii miscarii pe spatii vaste. tanara fata trece succesiv de la o stare la alta. or mergi la vrajitor". este feeric. cu o gramada de case si vetre de foc./ Tarzie asta-seara rasare-acum si luna/ Si.. primul din literatura romana. Asistam aici la c atractie intre doua lumi opuse. maicuta. incantator prin frumusetea lui neobisnuita. banala. facandu-1 sa traiasca sentimentul erotic cu o frenezie rara. Este momentul aprinderii stelelor pe cer. plang". stabilind destine pentru oameni si tari./ in brate n-am nimica si parca am ceva". or Sorica. explicitand cel mai sugestiv sentimentul greu traductibil de dor. cumpene ce scartaie la apus alcatuiesc decorul unei lumi cufundate intr-o liniste patriarhala. inger si demon in acelasi timp. . fara oprire. proiectat insa pe neasteptate in jaristea cosmica: "Era in murgul serii si soarele sfintise. tanara fata nu poate scapa de acest chin decat atunci cand efortul devine mult prea mare. inima-mi zvacneste!. biet. una celesta. Lumea asteapta infrigurata sosirea fapturii ceresti. idilic: un sat obisnuit. in contact cu o astfel de puternica sursa de energie./ Si apele dorm duse si morile au stat". undeva la granita dintre real si ireal. Manata de forte care depasesc cu mult inchipuirea. nepamanteana. el fiind pretutindeni si nicaieri. participarea lui la un eveniment se face cu discontinuitate. nalta. Poezia devine astfel un scenariu al interiorizarii si al inferioritatii. epuizand-o: "Un nod colea m-apuca." Vite. de o vibratie profunda. Zburatorul este astfel un premergator alhyperion-ului din "Luceafarul" lui Eminescu.in poezia "Zburatorul" a lui Ion Heliade-Radulescu. cobe.

dupa o faza tranzitorie de „lipitura". Cel de al doilea tablou al baladei .cu un vesmant negru „cu stele impo dobit" . sunt violente senzatii opuse (gheata si foc). Alcatuita din trei tablouri in succesiune temporala . . balaur si Fat-frumos in acelasi timp.intr-o forma umoristica . anonima si depersonalizata. o strofa ce da glas banuielii ca sursa tulburarilor.un semn aluziv al apartenentei sale la lumea „de dincolo".iar mai apoi. mama. „Zmeul" . v7q9716vo56ioh Confesiunea Floricai este organizata in doua parti distincte marcate de aceeasi incheiere. Imaginea pastoritei colindand pe o „potecuta" printr-un „crangulet" strabatut de un „raulet" si lasandu-se prada visarii amoroase trimite la idila clasicizanta inspirata de Teocrit. // obraji-mi se palesc" sau „Un foc se-aprinde-n mine // racori ma iau in spate").cuprinde un pastel al innoptarii rurale axat pe doua campuri semantice definind manifestarea diurna a vietii nivelului terestru: miscarea si corolarul ei. in preajma victimei sale cufundate in somn. forma personajului pozitiv. a lui Fat-frumos „balai cu par de aur". in „lumina iute" ce „din miaza-noapte scapar" prima forma observabila a zburatorului. al carui nas carn („ca vai de el") este . iar vindecarea .adica alungarea raului . Tuturor acestor manifestari. a raului. dand dimensiunii verticale. zgomotele. „tacerea" si „nemiscarea". statutul de axa magica ce-si are sursa in „mijlocul tariei". evidentiate in prima parte a confesiunii.ar putea fi posibila prin interventia unor mijlocitori cunoscatori ai taramului necunoscut: preotul. Heliade Radulescu este reprezentativa pentru modul in care poezia pasoptista a utilizat credintele populare. caci soaptele frunzisului si adierea vantului se substituie inofensivului si galantului pastor al unor asemenea idile. natura devenind astfel mediul de manifestare a suprafirescului. pe masura ce se apropie de pamant apar astfel modelate de fantezia populara ce identifica intai o forma de „balaur" . cuprind enunturi antitetice („imi ard buzele. Desi noaptea este infatisata printr-o personificare cliseu in epoca .puterea ei de a institui prin „somnie" oniricul ca alternativa la lumea „aievea" transcende limitele acestei reprezentari mai curand pictural-decorative. vrajitorul sau babele vracite. ca si strigoii. se naste din impersonalul si enigmaticul „foc de iubit" ce se instapaneste prin vis pentru a deveni. caci lipsesc marcile gramaticale ale identitatii ei .Balada Zburatorul a lui I. autorul utilizeaza cu virtuo zitate posibilitatile versului alexandrin ale carui emistihuri. in balada lui Heliade Radulescu locul placut isi releva insa o dimensiune misterioasa. ramanand insa in aceeasi zona tulbure. o fetiscana de la tara ce se banuieste victima vreunui zburator. Conexiunea cu erosul a acestor simptome este marcata de dorul imperativ al inimii care „zvacneste si zboara de la mine". despartite printr-o cezura bine marcata. apar ca efect al unei puteri suprafiresti pogorate prin „incantec sau descantec" si care zagazuieste ritmul vietuirii substituindu-i-se. nedeslusita.caci aceasta este identitatea generica atribuita de surate aratarii cu forme schim batoare -. reversul miscarii si al zgomotului.„a satului cireada ce greu mereu sosise" facand sa vibreze „al serei aer de taur grea murmura" materialitatea densa a vietii se potoleste treptat si satul se deschide spre inaltul cerului dominat de semne rele: o luna „tarzie" si caderea prelungita a cate unei stele. ar putea fi zburatorul.balada infatiseaza un mister.singurul in care o voce din afara acestei lumi rurale isi asuma rostirea intr-o maniera obiectiva. concomitente sau intr-o alternanta accelerata. Simptomele posedarii. intr-un stil marcat oral popular. cu exclamatii si interogatii exprimand uimirea si spaima superstitioasa. Pornind de la un apo geu teluric . li se adauga semnele ambigue ale unei prezente misterioase in familiarul peisaj in care copilandra pastorita isi paste vaca in timpul zilei. care recunoaste. ramane o moda litate de punere in scena a „gurii satului".o confesiune alarmanta facuta in prag de seara mamei sale de catre Florica. potrivit unei stiinte transmise din batrani. lasarea noptii ce „coprinde lumea in bratele som niei" si comentariul infiorat a doua surate ce zaresc in puterea noptii o lumina suspecta ce scapara dinspre miazanoapte avand ca tinta casa Floricai . o atotputernica si chinuitoare prezenta cu neputinta de exorcizat.personaj malefic de pe celalalt taram din basm . Astfel. Dialogul celor doua surate. Metamorfozele lui. o prezenta si intrupare a unui duh in spatiul mundan. percepute ca semne ale unei boli prin violenta lor si absenta unei cauze palpabile si inteligibile. subliniata prin repetitia epitetului („e noapte nalta-nalta").

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful