You are on page 1of 31

Bucuresti – centrul istoric

Pe teritoriul administrativ al sectorului 3 se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei. Străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică, cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani, Gabroveni, Smârdan) sunt la această oră în situaţia de a dispare fizic definitiv, prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţelor ce le compun: fondul construit, reţelele de utilităţi urbane, imaginea de ansamblu, “spiritul locului”. Clarificarea regimului juridic al proprietăţilor imobiliare din zonă decurge lent şi anevoios pentru clădiri ce şi-au schimbat proprietarii de drept de foarte multe ori în ultimii 100 de ani. Starea de degradare a multor imobile listate ca monumente de arhitectură duce, din păcate tot mai des, la prăbuşirea parţială a acestora, cu consecinţe grave pentru oraş şi pentru locuitorii zonei. Nu de puţine ori locatari fără nici un fel de forme legale aduc modificări structurale imobilelor pe care le parazitează, netezind inconştient drumul către colapsul imobilului în care locuiesc. Totodată, în zona menţionată, accesul autospecialelor de salubritate se face doar noaptea (din cauza autoturismelor parcate pe timp de zi), fapt ce împiedică o salubrizare eficientă şi permanentă a zonei.. Operativitatea acţiunilor şi intervenţiilor a fost de multe ori îngreunată de numărul mare de autoturisme parcate neregulamentar în zona menţionată, de cele de mai multe ori generând ambuteiaje şi datorită sistematizării şi configuraţiei acestora, precum şi gradului foarte avansat de uzură al imobilelor ce alcătuiesc “Centrul Istoric” al Bucureştiului. 1.In iunie 1589 este prima atestare documentara a arterei Lipscanilor – cu siguranta mai veche – numita atunci “Ulita cea Mare”. Printr-un hrisov al lui Mihnea – Voda cedeaza jupanului Jifo, mare portar,loc in Ulita cea Mare, aflata “langa curtea domniei mele din Bucuresti”. Deseori s-a facut confuzie intre Ulita cea Mare a Lipscanilor si “Ulita mare”, cea care pleca de la poarta damboviteana a Curtii domnesti spre Podul Mogosoaei de mai tarziu. In planurile ulterioare ale orasului pana a ajunge sa se numeasca Lipcani (denumire data dupa numele negustorilor ce aduceau si desfaceau marfa de la Lipsa – Leipzig, Ulita cea Mare a avut si alta denumire; la 1770 segmentul dintre Selari si Podul Mogosoaiei se chema “Serban Voda” pentru ca la 1852( in planul

Borroczyn) sa fie numita “Lipkani” doar portiunea dintre actualele strazi Selari si Smardan celelalte segmente spre est fiind notate ca “Ulita Marchitani” iar mai departe, in piata Sf. Gheorghe – “Zarafii”. Generalizarea denumirii de “Lipscani” pentru intreaga artera comerciala se va face in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (1750). Strada porneste de pe cheiul Dambovitei, in spatele numerotarea caselor, intersecteaza Primariei orasului, de unde incepe si Calea Victoriei in dreptul magazinului Victoria si Sf. Gheorghe Nou. tectura; ultimele doua secole au lasat doscop de forme si

continua pana in Calea Mosilor , trecand peste bulevardul Bratianu prin piata Sf. Gheorghe si lasand pe stanga ei biserica Strada Lipscani e un adevarat muzeu de arhi stiluri. Venind dinspre Calea Victoriei , prima constructie pe stanga, pe partea de nord a strazii, este cea a Palatului Societatii de Asigurari Dacia (Lipscani 19), bogat spirate din impodobita, in par tea superioara a cladirii,cu elemente de decor in

de-a lungul ei un sir de mici bijuterii arhitecturale, bogat calei

arhitectura Re nasterii. Curtea interioara, in care se intra prin tr-un gang ce se deschide spre strada Lipscan i se mandreste cu podoaba unei fantani plasate intr-o nisa in axul curtii si dominate de o statuie reprezen tand o zeitate antica. Un medalion cu chipul poetului si o placa de marmura, fixate pe fatada din spre strada Lipscani, amintesc ca in Timpul. aceasta cladire a lucrat doi ani Mihai Eminescu ca redactor la ziarul Putin mai jos, pe aceeasi parte a strazii, la inter

sectia cu strada Eugeniu Carada , se ridica Bancii Comerciale,

impozantul edificiu care a adapostit Bancorex, azi unul din sediile construit dupa planurile arhitectului Oscar Maugsch. Peste drum, ocupand tot spatiul intre strazile arhitectilor Albert Galleron §i Cassien Constantin Baicoianu.

Carada si Smardan, se afla marea dupa planurile

cladire a Bancii Nationale a Romaniei , construita intre anii 1883-1900,

Bernard asistati de Grigore Cerchez si

Pe acest loc se gasea altadata unul dintre cele mai vestite hanuri ale Bucurestilor,hanul Serban Voda,ridicat de Serban Cantacuzino. Fatada cladirii Bancii Nationale este expresiv ritmata de coloanele ionice si corintice si este incununata cu o cupola.

In nisele de pe suprafata sunt asezate statui datorate sculpturilor Ion Georgescu si Stefan Ionescu Valbudea, infatisand Agricultura, Industria ,Comertul si Justitia. Vizavi de Banca Nationala se afla una dintre cele mai impodobite cladiri de pe strada Lipscani , fosta Banca Generala (nr. 18-20), unde functioneaza acum bancara. Edificiul a fost construit intre anii 1910-1913 si restaurat in anii '80. o institutie

Ocupand coltul intre strazile Lipscani, Smardan si Stavropoleos , cladirea. are o fatada lunga si pe strada Stavropoleos. Decoratia, exceptional de bo gata, este de factura neoclasica, cu elemente de Renastere. parter si ionice la Etajul I are ferestrele incununate cu subliniata prin coloane dorice la frontoane sprijinite pe coloane ionice; intrarea este impodobita cu busturi in medalioane, cu personaje in varf. Interioarele cladirii ornamente aurite; lumina se acorda cu forma holului bancii. Cea mai interesanta si mai caracteristica parte a intinde intre strada cu vitrina, si cu Smardan strazii Lipscani este cea care se cu

etaj, incadrate de inalte coloane corintice. Intreaga fatada este grupuri de personaje, toate in relief. Pe cu un grup de sunt la fel de somptuoase ca si exterioarele: marmura, cu vitralii si se

coltul intre cele trei strazi cladirea este incununata de o cupola, holul central, deschis pe trei nivele, este imbracat in

cerne printr-un luminator octogonal, a carui forma

si piata Sf. Gheorghe . Pravaliile minuscule,

arhitectura foarte variata, se insira una dupa alta, fiecare cu o mica fatada spre strada, latura lunga intinzandu-se in adancime, exploatand Lipscani si cealalta spre strada astfel la maximum putinul spatiu existent. Multe au doua fatade, una spre strada Gabroveni. Fatadele ilustreaza toate secol XX. Remarcabil este Hanul cu tei (nr. 63), ca re pastreaza atmosfera inceputului de secol XIX. Restaurat in anii 1969-1973, hanul are o lunga curte interioare, zidurile albe ale parterului sunt ritmate de petele de lemnariei din care este facut culoare inchisa ale usilor si obloanelor solide aduce culoarea calda a vitrate dintre pravaliile de pe latura de sud a strazii paralela cu ea,

stilurile prezente in arhitectura secolului al XIX-

lea, de la cel de inpiratie clasica, la cel “Srt Nouveau” caracteristic sfarsituluui de

ale feres trelor micilor pravalii. Etajul, construit in consola,

parapetul, peste care stralucirea marilor suprafete

monede romane. Hanul Gabroveni .Sapaturile arheologice au demonstrat ca zona a fost locuita inca din timpuri stravechi: s-au descoperit aici vase geto-dacice. situata la capatul strazii franceze dinspre piata Sfantului Anton.cea mai batrana parte a orasului . la vest si la nord de actuala strada Selari si Gabroveni. portile. incaperile acoperite cu bucurestean. hanul ocupa o mare suprafata de intrari de pe ambele strazi. Lipscani nu pastreaza carac terele incheiate prin arcade. Lipscani . Deasupra intrarii este sapat in angajate. coloane Pe latura de sud a strazii catre strada Lipscani . Vestigii ale fortificatiilor si zidurilor primei asezari domnesti bucurestene au fost dezvelite in cadrul cercetarilor arheologice efectuate intre anii 1967-1972. de expresie foarte cu ancadramente. iar cladirea si-a pierdut si ultima podoaba. la numarul 84-86. Intrarea in curtea interioara se face prin doua ganguri boltite. cu Hanul cu tei.Ca tip de constructie. iar spre est se intindea pana spre strada Sepcari. cu ferestrele ornamentat. unul dand celalalt catre strada Blanari. cele doua porti mari de lemn de stejar.Acum si aceste modeste opere de arta au fost luate. avand etaj. bogat simpla. parter si bolti se orienteaza in jurul unei curti interioare. in mai mic. Fatada dinspre strada arhitecturii vechi romanesti. se intinde in jurul Curtii Vechi. cu capitele compozite si cu un bovindou piatra anul constructiei: 1883.Hanul Gabroveni se aseamana. Atunci s-au .Curtea domneasca Centrul istoric al Bucurestilor .ornamentate cu fonta turnata. fragmente de fier. Centrul vechi 1. atestau perfectiunea vechilor mestesuguri bucurestene. Vechi de ani. aproape intacte.raspunde ca o rima cenusiului dalelor de piatra cu care este pavata curtea.Din batrana cladire se pastrau pana de curand. Cladirea are subsol. se afla un alt vechi han peste 200 de teren intre strazile Lipscani si Gabroveni . asa cum este ilustrata de curtea interioara a hanului. care inchideau gangurile de acces. astazi aproape complet ruinat. Curtea Domneasca este marginita la sud de vechea albie a Dambovitei(la sudul strazii Franceze de astazi). ci este decorata in stil eclectic.zgura si minereu din sec X-IX.

. cel care a ctitorit si paraclisul lui Matei Basarab (secolul al XVII-lea) si.s-au construit noi case. 4. de Spirii. din loc in loc. in aceasta biserica au fost incoronati domnii Tarii Romanesti. Biserica Buna Vestire este cea mai veche din Bucuresti. 2. Ruinele Palatului voievodal. adapostind domnii Tarii preferand Curtea Noua din Dealul folosindu- nenumarate ori reconstruita. astazi dis paruta. ce a dainuit timp de patru veacuri.Cercetarile arheologice nu au degajat in intregime vestigiile si astazi ascunse sub casele si magazinele de pe strazile inconjuratoare.desco perit marturii ale primelor fortificatii datand din secolul al caramida ale unui turn de sectiune caramizi intercalate. sub cornisa. XIV-XVIII. .Palatul voievodal . Muzeul Curtea Veche 3. Planul bisericii este triconc. cu turla pe naos.atelIere si pravalii. se vad datand din vremea lui Constantin Romanesti. In veacurile care au urmat. un sir de ocnite inconjoara fatadele. Biserica Curtea veche . peste care a inaltat alte zidiri Mircea Ciobanul (secolul al XVI-lea). ziduri de din bolovani de rau si Cutii vremea lui Vlad Tepes (secolul al XV-lea). biserica Buna Vestire alaturata. XlV-lea. Biserica a fost inaltata din porunca voievodul Mircea Ciobanul intr-una din cele doua domnii ale sale (1545-1554. datand din patrulatera. modificata. deasupra carora. intre secolele Domnesti. Domneasca a cazut in ruina si a fost parasita. protejate. pamantul a inghitit ruinele. Suprapuse acestora s-au gasit ziduri groase de 80 cm. marita. S-a mai pastrat o bolta din timpul domniei fragmente de ziduri Dupa Curtea Brancoveanu (inceputul secolului al XVIII-lea). probabil in timpul celei de-a doua. voievozii se vechile ziduri dept temelii. 1558-1559). sunt astazi amenajate ca muzeu. caracteristice arhitecturii moldovenesti a vremii. Contraforturile. Soclul edificiului e impodobit cu caramida cu un profil special. au aici mai mult un rol decorativeFatadele si turla sunt decorate cu fasii de cara mida aparenta alternate cu fasii de tencuiala.Timp de doua secole. Bucurestenii o mai cunosc si sub numele de biserica Curtea Veche sau biserica Sfantul Anton (prin analogie cu biserica. din mica piata Sfantul Anton alaturata). fortificata.

In interior. este inconjurata. marile hanuri din Bucuresti. reprezentand Buna Vestire . Hanul lui Manuc ne da o idee de felul in care aratau. in secolele trecute. de cealalta. 5. pastrand orasului unul dintre . Exista cateva gravuri din secolul al XlX-lea care Hanul a suferit numeroase modificari in timp. a cele mai frumoase redat hanului infatisarea originala. ferecate. foarte simple. boltit. Pe peretele de la intrare au fost pictate portretele ctitorilor. mozaicul din colt. sub monumente ale sale. Restaurarea efectuata in anii 1967-1972. podit cu strajuita de porti groase. Mircea Ciobanul si Doamna Chiajna de o parte a intrarii. epurat. dupa 1870. de galerii deschise. Fatada are un decor inceputul secolului in patrulater fatadele albe. in stuc. de galeriile cu arcade si plina de care si de calatori.Hanul lui Manuc Restaurat odata cu Palatul Voievodal. umbrite de elegant. hanul isi desfasoara streasina lata a acoperisului. Doamna Fauna. se face printr-un gang doi. se pastreaza splendi dul iconostas sculptat in lemn si poleit cu aur. este datorat artistei Nora Steriadi. Piata poarta numele bisericii inchinate Sfantului Anton. in prima jumatate a secolului al XX-lea. arsa in timpul marelui incendiu din 1847. a fost gandita astfel incat volurnele si decorul fatadelor ei sa se armonizeze cu cele ale bisericii. Construit la al XlX-lea. Joja. im podobit cu mari icoane de argint. inconjurata lemn. a unui portal impodobit cu bogate sculpturi in piatra. Curtea interioara. se ridica eleganta cladire a Halei de Flori. la etajele unu si balustrade si cu arcade srijinite pe redau imaginea Hotel stalpi delicati de lemn. mica de piatra indica locul unde se afla altadata O cruce altarul. ca si clopot nita. construita in 1939. de stejar. Piateta din fata intrarii in Hanul lui Manuc ocupa astazi locul unde. in 1715. conducerea arhitectului Const. de dimensiuni generoase. Pe laturile pietei se afla doua Stefan Cantacuzino si dintre cladirile cele mai frumoase ale centrului vechi: Hanul luiManuc si Cafeneaua Veche. a purtat numele de // Dacia" §i in curtea lui au avut loc spectacole de teatru.Decorul simplu a capatat o nota de somptuozi tate prin adaugarea de catre voievodul Stefan Canta cuzino. Casa parohiala. marginite de frumoase de atunci a vastei curti. dupa planurile arhitectului Horia Teodoru. Intrarea.

Gheorghe. decorate cu elemente inspirate mai combinatii. alta. a Ulita care duce la poarta de s u s strada Covaci. in contrast cu plasate intre arcadele culoarea alba a zidurilor ei este pusa tigla si de culoarea inchisa a in valoare de nuanta intunecata a acoperisului de Sub cornisa. Strada ales din stilul clasic francez. in stilul eclectic caracteristic elegante. in 1746. de asemenea incheiate cu arcade in semi-cere. din nou numele din vremurile cand aici locuia ambasadorul Frantei la dateaza abia din Cu toate ca istoria ei este multiseculara. Usile. dispuse intr-un numar infinit de 36. se gaseste o alta rafinamentul medalioanelor in relief. eclectic francez se manifests pe .. 7. Strada Carol I.Cafeneaua a ajuns pe aceste meleaguri prin intermediul turcilor si a fost imediat adoptata de clasele de sus ale societatii. langa biserica Sf. a 'C u r tii Domnesti. Ulita Domneasca. poarta Bucuresti. Dintre acestea. 38.. care isi purtat. Traditia cafenelelor este veche in bucuresti. secolul al XlX-lea. Ulita Slicarilor. Strada Franceza. vechi pastrate pe aceasta strada arhitectura pastreaza traseul de sute de ani. cladirile remarcabila. de-a lungul veacurilor.6. 10.O cafenea.Cafeneaua Veche Pe latura de nord a pietei Sf. armonioase si 42. aflata langa marele han Serban Voda(ce se ridica pe locul in care se afla astazi Banca Nationala) este mentionata in documente inca din anul 1667. un sir de ocnite decoreaza sobru ferestrelor. 34. Cafeneaua Veche. Dar nu numai influenta stilului cele mai interesante sunt casele de la numerele 44.Strada Franceza Cea mai veche strada din Bucuresti. Cafeneaua Veche apare pentru prima oara intr-un document din 1781. Cafeneaua are o infatisare deosebit de pitoreasca: obloanelor solide de tabla de la ferestre. Anton. Interioarele pastreaza cateva plafoane boltite. intregesc pitorescul ansamblului. pe coltul cu remarcabila cladire bucuresteana. partea de sus a fatadelor. mai multe nume: Strada 30 decembrie. Foarte multe dintre ele au o secolului. trecerea proprietatii asupra ei dintr-o mana in alta s-a mai consemnat in anii 1812 si 1825. Acum. 6. cu portrete in stilul Renasterii.

Din Lipscani. Bratianu prin piata Sf.siste matizarea" care a distrus atatea strazi cu arhitectura ale orasului. cotind spre cheiul Dambovitei prin strada Selari. ne dau o idee precisa despre bucuresteanul secolului al XlX-lea: un om cu cultul caminului. la moda in cea de-a doua XlX-lea (elemente neogotice la cladirile de la numerele intalnim pe fatada cladirii (colt cu ionice sprijinind frontoane clasice. Crutate in mod traditionala miraculos de . 2-4.i 20). XIX). ajungem la Curtea Sticlarilor. o straduta ascunsa Curtii Vechi si debusand in strada Covaci. XVIII si XIX. un om care iubea frumosul cu nodestie dar cu staruinta. al casei. Multe dintre cladirile din strazile selari si Soarelui se ridica deasupra vestigiilor Curtii Vechi. Ele unu si cate patru coloane de o forma neobisnuita la Franceza struite in consola la au cate patru cariatide care sustin cornisa etajului etajul doi. care ada posteste astazi un restaurant cu velei pe o latura a acesteia.Franceza . si. Renasterii: decorul este inspirat din antichitatea greaca si din cea romana. Soarelui nr. apoi Rahova(Calea Victoriei nr 2. reconstruit in tati fatadele lor vitrate au fost restaurate in anii '70. desi in majoritate prost intretinute si aflate intr-o stare de degradare care le mascheaza adevaratul chip. azi sediu al unei directii a Ministerului de interne).Biserica si piata Sfantul Gheorghe. se inalta Caracteristice arhitecturii secolelor (1716. cladirile de pe strada Franceza. ornamentata la colturile dinspre strada si dinspre Splaiul Dambovitei cu doua spectaculoase bovindouri con nivelele doi si trei ale cladirii. cu un jumatate a secolului al 30 s. la etajul 2. atelier care face legatura intre de sticlarie situat in pasajul in spatele strada Selari si strada Soarelui. Sticla rilor. Str.Curtea Sticlarilor . se ridica impozanta cladire a fostului Hotel Central. In strada Soa relui se pastreaza pi prima jumatate a turistice 9. la intersectia cu Calea Rahovei. al famiiiei. intr-un .. rezervandu-i un loc de seama in toate domeniile si mai ales in viata 8. un balcon asezat pe console cu doua mari In capatul celalalt al strazii Franceze. Gheorghe. Strada Lipscani traverseaza bulevardul mic parc. La numarul 2 cu coloane Calea Victoriei ) elemente caracteristice stilului balcon sustinut de console cu frunze de acant cariatide. ci si cea a neogoticului. de toate zilele.odata cu pasajul Curtii torescul han Fieschi sec.

ilustrand dobite cu doua siruri de oc Doamnei Maria brancovenesc. de unde a fost scos de cativa apropiati si inmormantat la o manastire de langa Constantinopol. cu 12 coloane in torsada. adus la Bucuresti. a avut loc intre 1979-1983. sprijinit pe capiteluri impodobite cu motive florale. Sf. fiind din nou refacuta. con struita intre anii 1705-1706. pe care. De aici a fost luat pe furis de Doamna Maria. Gheorghe. mistuiau parti mari din oras. trupul sau a fost aruncat in mare.biserica Sf. Gheorghe Nou. sub conducerea arhitectului Stefan Bals. la fel ca sI balustradele pridvo decorat cu reliefuri florale. impreuna cu cei patru fii ai sai. printre ornamentele florale. o bisericuta Bran coveanu. pentru ca turcii sa nu afle ca aici e locul de odihna al voievodului martir. biserica este o reconstructie a unui mai vechi aflata alaturi de cel mai vechi si mai mare in care erau gazduiti han bucurestean. sunt impo incheiate in mormintele lui arcada. cele de sus aurita si za o frumoasa catapeteasma . reconstruita de Constantin Brancoveanu. Doamna Maria a pus candela de argint. in 1720. in special in urma deselor incendii care Hanul si biserica au ars din nou in marele incendiu din 1847. Ultima restaurare.. Fatadele. urmatoarea inscriptie: . impartite printr-un brau nite. aceasta a insemnat sfarsitul marelui han. Constantin Brancoveanu a fost decapitat in 1714 la Istanbul.Aeeasta candela ce s-au dat la sfeti Gheorghe cel Nou fericitului domn IO CONSTANTIN BRANCOVEANU lumineaza unde odihnesc oasele BASARAB VOEVOD si iaste rnesterul care a lucrat-o a ascuns o . Cea mai frumoasa podoaba arhitecturala a bisericii este pridvorul. si de cladirile vechiului han. patriarhii si egumenii. modificate si marite in decursul secolelor. Biserica. Asezata pe un loc care pastreaza in subsol orasului. cu turla sustinuta cu patru stilul coloane. Deasupra mormantului. are un plan trilobat. In interior se pastrea Constantin Brancoveanu si al rului. astazi era inconjurata de palate necontenit disparut.Aflata la un nivel mult mai jos decat nivelul actual al trotuarului. biserica Sf. cetatea de scaun a Mariei Sale si ingropat in biserica pe care o ctitorise. in fata careia este asezata statuia lui Constantin nenumarate marturii ale istoriei monument. acoperit cu o piatra fara nume. biserica a dainuit. Gheorghe Nou. opera a sculptorului Oscar Han. cu pronaos largit.

centrul vechi este cel Kilometrul Zero. dupa marele . ciuntita in 1940. lulie. in 1938. leat 7228" (1720). Gheorghe Nou. nu s-a stiut unde este ingropat Brancoveanu. in parculetul din fata bisericii Sf. Silueta sa aminteste oarecum turnurile ascutite ale bisericilor gotice.Dar. est-vest. care si maria sa nadajduieste in Domnul iarasi aicea sa i se odihneasca oasele. are deschideri in ogiva. Parterul. alaturat bisericii catolice cu acelasi nume. o interesanta sculptura: monumentul opera a artistului Constantin Baraski.sitatii. nu departe de piata Sfantul Gheorghe. amintit in din 1578. 10. in mod atat de hotarator. se inalta unul dintre cele mai cunoscute monumente bucurestene.Sfera este asezata in centrul unui cerc adancit in pamnt. cel care si-a pus amprenta. Pe acest loc a existat din vechi timpuri un ase zamant catolic. nu numai asupra artei vremii sale. a fi la inter sectia axelor mari nord-sud. centrul nou este la locul unde ar trebui sa fie care se perceput acum de catre locuitorii orasului Unive. biserica a fost me reu refacuta. printr-o sfera de bronz sugerand cifra zero si avand un décor in relief infatisand simbolurile zodiacului. In mod traditional. Timp de doua secole. ci si asupra dezvoltarii Capitalei tarii. sprijinit de contraforturi. Construit in anul 1813. in 12 zile. 9. Turnul are sectiune patrata si cele patru nivele sunt construite fiecare in retragere. Dintotdeauna au existat controverse cu privire considerat centrul intinde in jurul Curtii Vechi. abia in 1914 inscriptia de pe candela ce strajuia mormantul necunoscut a fost descifrata si astfel s-a aflat unde odihneste Domnul Tarii Rornanesti. Distrusa de incendii si cu documente inca tremure.facuta de doamna mariei sale Maria. Turnul Baratiei. cum intre orasele principale figurau si cele din Roamnia Mare. autoritatile comuniste au ordonat scoaterea monumentului. la etajele superioare ale turnului apar arce a caror forma o subliniaza pe cea a frontoanelor in unghi ascutit deasupra carora se inalta flesa. in piata topografic este situat in piata Sf Gheorghe Nou si el a fost marcat. turnul ni se infatiseaza astazi in forma in care a fost refacut in anul I860. coborand spre piata Unirii. centrul orasului.Kilometrul 0 In anii din urma a fost reasezata. Baratia Pe bulevardul Bratianu. pe circumferinta caruia sunt inscrise distantele kilometrice intre capitala si principalele orase ale tarii.

ctitorita de Voievodul Stefan Razvan al Moldovei. se pastreaza numeroase case vechi pe Pentru cineva care doreste sa cunoasca din centrul vechi va fi o cu certitudine data exacta a con. este mentionata in documente si se stie ca a fost jumatate a secolului al XlX-lea.structiei initiale. Ion Nou. s-a re construit biserica si s-a re facut turnul. XX. Sepcari. intre strada Cavafii vechi si Calea Mosilor. Bardtiei. avem pe dreapta vechile strzi din jurul Palatului Voievodal. pastreaza case cu arhitectura caracteristica vechiului Bucuresti. incepand de la spitalul Coltea.Covaci. a taiat in doua centrul vechi .Smardan.incendiu din 1847. se afla mica biserica Razvan. frumusetea lor poate fi inca vazuta pe sub masca pe care le-a asezat-o pe chip saracia si neglijenta.Gabroveni. a carei fatada nu se cunoaste se zareste printre doua blocuri in spatele carora a fost trasa. fin sculptat.In jurul Curtii Vechi. Ion Nou. strazile Doamnei Blanari.Pe dreapta. Pe stanga bulevardului. Una dintre podoabele bisericii este . in iconostasul. ilustrand o mare varietate de stiluri. pe aceeasi parte. Patriei. strazile Gheorghe Nou si pana la piata Unirii. deschis la sfarsitul sec al XIX-lea. chiar inainte de a se intra in piata Unirii. Forma actuala a bisericii dateaza de la restau rarea din cel de al patrulea deceniu a secolului XX. Pe straduta Razvan. actuala a Putin mai jos pe bulevardul Bratianu. prin spatele bisericii Sf. Sf. 11.Selari cele mai multe denumite dupa meseriile celor care isi aveau atelierele aici. bulevardul. desi cladirile sunt deteriorate si neingrijite. Bacani. multe cladiri isi ridica zidurile pe zidiri mai vechi. o plimbare pe strazile Coltea. infatisarea bisericii este da torata ultimei refaceri din deceniul al patrulea al sec.Strazile din Centrul Vechi adevarata incantare. dar in secolul al XVIII-lea biserica refacuta de doua ori in prima aspectul orasului in secolul al XlX-lea. Calea Mosilor.lasand pe stanga o parte destul de importanta din el. putem vedea spectacolul insolit pe care il ofera Biserica Sf. Venind pe bulevardul dinspre piata Universitatii catre piata Unirii. dar alcatuind un ansamblu unitar prin coerenta si prin gustul care a stat la baza alegerii si compunerii decorului. 1595 si refacuta in timpul domniei lui Constantin Bran coveanu.

Nu dupa multa vreme. Alaturi de scris in litere chirilice.i ntalnim primul tronson al Caii Rahovei. XX. Numele pe care-1 poarta in zilele noastre 1-a capatat in 1878. depasesti strada Hristo Botev. Platon. fiecare persona aparea orasului au acum stearsa de vreme in cea mai mare parte. pictate in firi dele de la partea superioara a cladirii. tot el judeca §i pricinile dintre ei. 13.12 Biserica cu Sfinti sfarsitul secolului al De plan triconc. Constantin Brancoveanu este primul domnitor care incepe sa daruiasca boierilor locuri in mahalaua calicilor. Deosebita era decoratia pictata a exteriorului. XVII-lea de Popa Fierea si restaurata in mai multe biserica are clopotnita deasupra pronaosului si Fatadele sunt o turla pe naos. cu firide Pridvorul are area dele in acolada caracteristice epocii in care a fost construita. . Calea Rahovei era una din cele cinci artere principale. Sibila delfica etc) stand din portrete de filozofi si sibile. pentru ca pe aici se iesea catre Craiova. locuitorii decis insa ca personajle pictate sunt sfinti si au numit lacasul ”Biserica cu Sfinti”. cei care traiau din mila publica. impartite in doua registre... care ii reprezenta in fata Domnului si a bisericii. con numele lui (Thales. Biserica cu Sfinti. spre Alexandria si spre Turnu Magurele. starostele calicilor ". dupa ce construita la randuri. in timpurile de inceput ale orasului. jucand radial din centru spre exteriorul orasului. decorate oarbe incheiate in arce in acolada. infirmii. Primul nume pe care 1-a purtat a fost . Din central vechi pana in Dealul Spirii Foarte aproape de piata Unirii. sprijinite coloane. ciuntita astazi prin construirea noului cartier din spatele palatului de Justitie. pe patru Pe Calea Mosilor.podul''' capata numele de Calea Craiovei.. incet. Calea Rahovei incepea de langa Curtea Veche si se indrepta catre sud. Calea isi schimba numele: acum ii spune Podul Calitei. in aceasta zona se adunasera sarmanii. pe partea stanga.Podul Calicilor". perpendicular pe Dambovitei mergand spre piata Natiunilor Unite. pentru ca. poate dupa numele vreunei boieroaice care-si avea casa pe aceste locuri. Casele boieresti imping incet. Capetenia acestor nefericiti era . saracimea catre marginile orasului. intr-o piateta se ridica ultima oara in prima jumatate a sec. cand mai multe strazi au primit denumiri amintind .

care a distrus-o in mare parte a fost reconstruita de baneasa Safta Brancoveanu.gheaza un inger sculptat. se pastreaza biserica Domnita Balasa. incununata de un portic ale Episcopale de la si sotia vel-banului Intrarea in biserica se face pe o scara larga. intr-o curte cu brazi. la numarul 1. Biserica.de fragila. ritmata de benzi orizontale de tencuiala. aici au avut loc multe dintre nuntile si botezurile fastuoase ale familiilor din protipendada Capitalei. . unde se aflau casele in care a locuit. in spatiul traditional rezervat mormintelor. celalalt. Biserica Domnita Balasa Pe Calea Rahovei. Terminata in septembrie 1751. Actuala cladire. monu carui coloane si ornamente amintesc de decorul sculptat al bisericii Curtea de Arges. infiata de Grigore. a inlocuit vechea biserica ridicata de domnita Balasa. In prima jumatate a secolului alXX-lea.fetita slaba de inger . in 1877. care imita piatra. astfel incat a fost necesar sa fie refacuta in 1831 de banul Grigore Brancoveanu. constructia s-a dovedita fi destul. vizavi de Palatul de Justitie. este construita din caramida aparenta. pe partea stanga sta mormantul Zoitei Doamna. opera lui Ion Georgescu.Dupa cutremurul din 1838. ultimul descedent pe linie barbateasca al voievodului Constantin Brancoveanu si casatorita cu domnitorul Gheorge Bibescu. doua lacasuri. dupa moartea lui Manolache Lambrino. unul impreuna cu sotul ei . 14.un mic paraclis zidit in 1744 si care nu s-a pastrat.Mormantul monumental al Zoitei Doamna este opera sculptorului francez Jules Roulleau. respectand planul impus de ritul ortodox.biserica a fost lacasul preferat al elitei buurestene. fiica lui Constantin Brancoveanu si Manolache Lambrino.victoriile romanesti in Razboiul de independenta. romanii i-au invins pe turci la Rahova. mai mare. pe dreapta se afla mormantul din marmura al domnitei Balasa. in stil neoromanesc. nascuta Mavrocordat. mentala. In biserica. intre naos pronaos. vizavi de acesta. datorata arhitectului Alexandru Orascu si zidita intre anii 1881-1888. Domnita a ctitorit pe aceste locuri. asupra caruia ve.

un mic monument asezat pe un piedestal. deceniu pentru a inlocui vechiul solului. Palatul de Justitie. opera din anul 1881 a lui Karl Storck. Desi exteriorul a fost renovat in conservare. nu s-au pastrat. Palatul de Justitie este un 16. Ballu. traversam strada Danielopol. ocupand aproape un sfert existenta ale palatului. ingro pate in adancuul si ajungem la construita in ultimul turn cu 17 etaje din Piata Natiunilor Unite mica biserica Sfantul Spiridon Vechi. totusi cladirea nu este intr-o stare buna de iar scarile de onoare din interior sunt de Portretele sculptate ale marilor cladirea are o fatada lunga. Accesul in palat fiind ingaduit oricui. la de doua statui personificand Storck. spre partea de sus a cladirii. lucrarile au fost incheiate sub conducerea arhitectului loman Ion Mincu si au durat cinci ani. o plimbare prin salile de judecata are sanse sa fie interesanta.Palatul de Justitie Incepand de la Calea Rahovei. monument ce se afla pe aceste locuri. Palatul de Forla si Prudenta. incadrat francez A. marcheaza locul unde se afla altadata paraclisul zidit de domnita Balasa. monumen tale. intre 1890. in stanga intrarii bisericii.. Edificiul a fost ridicat dupa planurile arhitectului 1895.In curtea bisericii este asezata statuia domnitei Balasa. Alte sase statui sunt dispuse in nise. al caror autor este sculptorul Carol interior. Biserica Sfantul Spiridon Vechi Lasand pe stanga din suprafata acesteia. demolat in . In axul fatadei. Construita in stilul neorenasterii. lucru care se decorate. de-a lungul constata cu precadere in fatadei. Multe dintre salile de judecata sunt bogat marmura. In orele diminetii. 15. depasim blocul (sub care se afla. Bucuresti. este care duc trepte asezat un ceas. Sala Pasilor Pierduti pe ma sura imensitatii cladirii. vestigiile “palatului Coconilor” lui Constantin Brancoveanu) Este o biserica minuscula. magistrati. pe Splaiul Ind-pendentei isi desfasoara fatada principala unul dintre cele mai impozante monumente de arhitectura din Justitie. are dimensiuni ultimul de ceniu. care o impodobeau in primele decenii de adevarat furnicar.

la anul mentionat ingropata in pamant.. pastreaza atat pisania. datand din 1715. cand cursul Dambovitei a fost modificat. refacuta in urma initiativei Patriarhiei. raului. Constantin Bran coveanu si Stefan Cantacuzino. spune: . s-a zidit din piatra de raposatul Mateiu Voievod si acum s-a impodobit si pe dinauntru si pe dinafara cu adaosul clopotnitei si cu altele de Prea Imparatul Domn lo Stefan Cantacuzino Voievod. . Spiridon pe stanga. care se deschide la dreapta si. Pana in 1880. cat si icoana de hram cu inscriptia . si acesta este motivul pentru care ultimele doua particularitate. Era pe jumatate biserica se afla pe malul stang al indica drept data de veche si ca. iulie 10. iulie 25". Usa si Stefan Canta cuzino. tencuit. de-a lungul vremii. a fost numai refacuta prin grija lui Constantin Mavrocordat. ctitorul lacasului. Este insa probabil ca biserica era mai in pisanie. este una din multele ctitorii ale marelui voievod Matei Basarab. Pisania ei constructie anul 1747." Deasupra inscriptiei este sculptata stema Tarii imparatesc cu acvila bicefala al Cantacuzinilor. Romanesti. Sfintii Apostoli. Constructia actuala. cotind pe str. Sf. In interior se pastreaza catapeteasma. Biserica Sfintii Apostoli.1985. 17. In 1747 biserica a fost inchinata Patriarhiei din Antiohia. mergem cateva zeci de metri pe strada Vanatori. pe locul unei mici biserici de lemn. foarte iubita de bucuresteni.Aceasta biserica a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel fiind intaiasi data de lemn. Pisania cu rama inflorita de piatra de deasupra usii din pridvor. in anul dintaiu al domniei lui. dispuse in doua registre. scurt la dreapta. cateva pietre de mormant si frumoase vitralii. socotit apoi randuri din pisanie sunt scrise in limba araba. iar dedesubt blazonul rica care a imprumutat numele Spiridon fiind singura biserica din Bucuresti la care se intalneste o asemenea din ciubuce de caramida. ajungem la bise strazii. a fost nevoie doar de o singura zi pentru ca buldozerele sa faca una cu pamantul bisericuta. domni torii Grigore Ghica.Sultana domnita 1785. tronul si este decorat cu arcade oarbe stranele din perioada domniei lui Exteriorul. construita in 1636.. Biserica Sfintii Apostoli Lasam biserica Sf. Au restaurat-o. fiind enorias la dansa prea luminatul imparatesc neam al Cantacuzinestilor la leatul 7223.

se a Arhivele au fost flau la data demo larii (1985) cladirile Arhivelor Statului. Mihai a cerut sa fie lasat sa intre sa se roage in bisericuta de pe malul lacului. nu Arhivelor la nr. dispuse pe de po doaba de arcade oarbe. iar la absidiole dreptunghiulare. inlocuind astfel bisericuta de lem. Din intregul complex al manastirii clopotnita. pe strada Dambovitei.Lacul Adanc". au fost inlocuite cladit sub conducerea arhitectilor Petre gazduite de manastirea Arhivelor Statului. distrusa intimpul Petru Cercel (1583-1585). din ciubuce rotunjite de secolului al XX-lea. . Pe malul lui se afla. inceputul foarte deteriorate. Exteriorul are decorul de benzi alternate Ruga i-a fost domniei lui indeplinita si. avea la poalele sale un lac. Mihai a fost prins de oamenii acestuia. vechile cladiri manastiresti. chiar in apropierea cheiului numente ale Mihai Voda.. Biserica Mihai Voda Cativa pasi mai departe. in 1564. Mihai Voda dupa 1866. ctitorie a jupanesei Caplea si a lui Ghiorma Banul. pe vremea cand nu era inca ban al Craiovei. cu masivul palat al Antonescu si Cristofi Cerchez. 1. Traditia spune ca. 18. Pentru a fi stramutate Mihai Voda n-au mai fost pastrate decat biserica si de pe colina lor in locul dosnic in care se afla acum. drept multumire Mihai a ridicat.ferestrele au ancadramente de piatra sculptata. Fatadele sunt inviorate caramida. in vechime. rnariastirea de pe deal. cunoscut sub numele de . Dealul Mihai Voda se afla pe malul Dambovitei si. Pe deal. intre 1589-1591. o biserica de lemn inchinata Sfantului Nicolae. de caramida altarului. rnai inalte pe registrul de jos. pe pastreaza unul dintre cele mai cunoscute mo- dealul care a capatat numele voievodului.Pe cand era dus spre Curtea Domneasca. unde urma sa fie executat. dar. biserica manastirii Casa parohiala a fost construita dupa se afla intr-o stare prea planurile arhitectului Grigore Cerchez. Planul trilobat al bisericii este imbogatit cu doua incadrand absida aparenta §i de tencuiala caracteristica ambele registre. se Bucurestilor. scapind cu viata. ridicata de Mihai Viteazul in 1589. biserica si secolului al XVI-lea. dar constituia deja o amenintare pentru voievodul asezat pe tronul Tarii Romanesti. ca si biserica. in jurul bisericii. buna de conservare.

2 m si trase pe o manastirii. a fost nevoie sa fie coborate pe verticala cu distanta de 289 m. destinata sa inlocuiasca vechea curte cazuta in ruina. casele domnesti si apoi casa Golescu din Calea Victoriei. numai fatada si cateva incaperi erau gata. In . si care asaindea in stravechi locuiri getodace. Dealul Spirii. inima a noului Cladirea. timp de veacuri. au disparut in . odata cu intregul cartier care il acoperea. Dealul care a purtat.urbanizarea" din anii '80. 19. inca dezgolita. In anii aceia. un incendiu a devastat-o. ramaneau uimiti in arunca o privire asupra lucrarilor titanice la care trudea un inalta in mijlocul peisajului dezolat. structura complicata a etajelor subterane ale viitoarei cladiri. 1989. Nu dupa multa vreme. dand la iveala. dar peatru aceasta fusese destinata sa adaposteasca sediul presedentiei. nu i-a adus lui Ceausescu satisfactia de a o vedea terminata. care-si imprumutase numele dupa cel al unui vestit doctor care-si exercita profesiunea pe aceste locuri. rod al sacrificata viata 20.sufocate intre blocuri. Acolo unde astazi se ridica Palatul Parlamentului se afla Dealul Spirii. pe care Ceausescu o vedea ca pe o Bucuresti imaginat de el. in deceniul al noualea al secolului XX. al partidului comunist si principalele ministere. era comitetului central. nu multi bucuresteni se incumetau sa se cartierelor distruse. povara mareata a adancul sau urme ale unei 6. construita pe o colina artificiala. Periodic. domnitorii preferand racoarea Cotrocenilor. a fost sters de pe fata pamantului. prin oras se sopteau zvonuri despre inca un muncitor cazut victirna unui accident de munca.. Aici a fost construita in secolul al XVIII-lea Curtea Noua. Aceia care isi infrangeau repulsia aventureze printre ruinele si teama. al megalomaniei unui dictator. Nu a fost locuita mult limp.Casa Poporului . Palatul Parlamentului Intregul cartier de pe malul drept al Dambovitei este dominat de imensa cladire a Palatului Parlamentului . pentru a fata dambului urias care se intreg furnicar de oameni. o jertfa de sange adusa marelui santier inghititor de vieti si destine. astfel incat a capatat numele de Curtea Arsa.

de tavanele carora atarna adevarate paduri de candelabre. care I-ar fi dat un plus ubstantial de inaltime. tavane bogat ornamentate. a fost abandonat).Suprafata constructiei este de 330. In fata Palatului se deschide bulevardul bulevardul Victoria Sodalismului. din fata Palatului Parla mentului. in 1997. candelabra immense de crystal. impodobita pe mijloc cu un sir lung de fantani. Lucrarile au continual in anii urmatori. pe care il insufleteste numai vioiciunea jeturilor de apa ce tasnesc din fantanile uratite de o multitudine de ornamente din piatra artificiala.Ca si esterioarele. Contemporana.Ceausescu a dorit sa fie mai strada transmite o impresie de lata decat Champs Elysees din Paris -. care purta initial numele pompos de bucurestenii 1-au Cu inimitabilul lor umor negru.Dimensiunile indreptatesc palatul sa fie considerat ca a doua cladire din lume ca marime. dupa cladirea Pentagonului. Cu o arhitectura declarativa si factice. concerte sau spectacole. ca si salile nenumarate. serveste ca scena unor spectacole de masa si mobile de arta. interioarele au fost proiectate pornindu-se de la ideea unui lux orbitor:pavimente cu mozaicuri din marmura colorata. scari monumentale. Inscriindu-se in froma generala a unei piramide. Pe cealalta latura a fost amenajat Muzeul Pe una din laturile ei. usi sculptate. monotonie. Unirii.. astfel incat. cladirea are 12 etaje in corpul central. se arta moderna. in cladire a putut fi mutat sediul Camerei Deputatilor. .Victoria socialis mului asupra Capitalei". cel mai mare candelabru din palat cantareste nu mai putin de trei tone si are 7000 de becuri. coboara in terase. Coridoare nesfarsite sunt luminate de sirusi de lampi complicate de cristal. Pentru unele sali s-au executat covoare speciale spre Bulevardul Natiunilor Unite. spre care dealul artificial sau defilari militare. Cladirea gazduieste uneori evenimente culturale. ca un decor ae teatru urias. Marea Piata a Constitutiei la sarbatori.decenta a unui intreg popor.cu o inal time de 16 m si o suprafata de 2200 m 2. Este o artera lata .000 m2. National de Arta afla o sala unde se organizeaza expozitii de poreclit imediat . Cea mai mare sala este Sala Unirii . cu o inaltime de 84 m(proiectul unui acoperis cu pante abrupte.

sculptura si artele grafice. ajunge la Constantinopol turca. avea sa devina mitropolit..parintele" a peste 60 de carti. 22. Scriitor. Unele precum si numeroase mestesuguri artistice: pictura. sculptura in lemn si piatra. Este domneasca. lui Antim Ivireanul. Antim este . si sa respire putin aer curat. eel care. manastirea Antini si prin rolul de centru cultural pe dintre blocuri.invataturi crestinesti" tiparite la 1700. Ajuns la muntele Athos. are ocazia sainvete limbile xilogravura. cam in fun dul curtii. . care pre zinta panorama artei contemporane romanesti. dintre cele mai importante lacasuri de cult ale Capitalei. Manastirea Antim Ascunsa dupa sirurile de blocuri de pe dreapta este unul (coborand dinspre piata Constitutiei spre Plata Unirii. practic intr-o Manastirea. care 1-a jucat in viata orasului si a tarii. ea a inlocuit o mai veche biserica Antim s-a nascut la 1650 in Iviria (numele vechi al Georgiei). ridicata intre 1713-1715. Muzeul National de Arta Contemporana Cei care doresc sa romaneasca. instaland tipografia religios si moral. este rascumparat de Patriarhia Ecumenica. pot sa Parlamentului pana la intrarea doua de cunoasca arta Contemporana strabata pe jos distanta de la poarta din str. inconjurate de blocuri. Norocul continua sa-i surada. Viata lui este un adevarat sir de aventuri: luat rob de turci. in 1690 Antim este chemat in Tara Romaneasca de domnitorul Constantin Brancoveanu si de Dosoftei. Inainte de a se calugari se numea Andrei. In 1691 il aflam pe Antim Ivireanul la manastirea Snagov. Stradania le va fi rasplatita cu o ora sau suita de idelungate expozitii temporare. tipograf si artist. mitropolit al Tarii de lemn din secolul Romanesti si carturar de seama. Muzeul este conceput ca o muzeului. Asezamantul este la capatul strazii. oglindind spiritul sau profund autorul Predicilor (in greceste Didahii). . mai tarziu. dintre care 4 sunt scrise de el insusi. broderia. Izvor a bucurie estetica.. o multitudine de artisti ilustrand tendinte diverse in pictura. este ctitoria al XVII-lea. Exceptional de talentat.21. spre norocul lui. atat prin arhitectura sa cat Din bulevardul Unirii se poate ajunge in strada Antim trecand prin unul din pasajele fundatura. araba si greaca. unde.

exprimandu-si prin testament dorinta ca ." Antim a manilor. timpul calatoriei. adaugire tarzie la in al incintei. chiliile. Se de incinta. supra vietuindu-i lui Brancoveanu numai cu doi ani.tipografii sa invete mestesugul intemeiate de el.. la ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat. numita de bucuresteni cu numele fondatorului ei. Constartin Brancoveanu. paraclisul. manuscrise. situat pe latura din dreapta a incintei (remar Para clisul a fost zidit de Antim si are o manastiresc. cabil ancadrament singura incapere. iar intre 17081716 a fost mitropolit al Ungro-Vlahiei.dintre carti suntimpodobite cu gravuri al caror creator este insusi Antim. sar Surghiunit la manastirea Sfanta Ecaterina de la muntele Sinai.. se intra in paraclis. in 1716. Reabilitare. ca si protectorul mitropolitul este ucis in romaneasca. Pe sub o frumoasa arcada polilobata. complexul manastirii An intra in incinta prin turnul tim a putut pastra aproape integral zidul 1985) si biserica. destinand-o ajutorarii tinerilor saraci care Antim nemultumeste atotputernica Poarta Otomana. In aceasta perioada ctitoreste manastirea cu hramul Tuturor Sfintilor. vor sa invete. A ilustrat In anul 1705 devine episcop de Ramnic (unde instaleaza o alta tipografie). reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti .. perite cu bolti suprapuse nu se mai pastreaza decat una. clopotnita. Sinod (arhitect N. ctitorul a infiintat si o tipografiei unul de la altul. fetelor de maritat fara zestre. cladirea Sinodului (translata in modificata la restaurarea din 1860. efectuata de Casa parohiala dateaza din secolul al XlX-lea. Ca printr-un miracol. Evangheliile de la 1693 si 1697. In cladirile sfantului asezamant. strainilor. escu). Din cele doua cuhnii aco coltul din dreapta-est Palatul Sfantului carti rare. Miha ansamblul cu icoane. pentru ca sa nu piara acest lasat toata averea sa manastirii sau. Dar. constructie masiva care a fost intrucatva arhitectul austriac Schlater. tipografie greceasca si una mestesug din tara. acoperita cu o cupola. sculptat al usii de intrare). adaposteste un muzeu Sfera de aplicabilitate a programelor si proiectelor I.

Întreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase. izolate de lumea postindustriala. Totodata. municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale si de est. dar starea generala este. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii.. Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii Distingem in cadrul orasului Bucuresti. De asemenea. impuse de politica de dezvoltare de tip european. insuficienta cadrului legislativ. 3. 2. estetic. Zonele istorice (zonele construite protejate) – decazute / degradate . pe langa disfunctionalitatile complexe concentrate in aceste zone. trei tipuri de zone in care se impune implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana: 1. reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone. cultural etc. pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale. Analizele situatiei existente evidentiaza. in principal. Zonele de locuinte colective. insa. departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic. municipalitatea va lansa parteneriate public – private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor. in centrul geografic al orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre: • bd. Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul revitalizarii. . Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme. ecologic. Reabilitarea Zonelor Construite Protejate Zona Centrului Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric. economic. Elisabeta – la nord • str.Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential. accentueaza inelasticitatea la schimbare. Zonele urbane destructurate . institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente. Hristo Botev – la est • bd. cu rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile de viata ale zonei. Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei – la sud • Calea Victoriei – la vest. solicita costuri tot mai mari. un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora. Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha.

conservarea patrimoniului istoric. resurse naturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice in scopul conservării. activităţi tradiţionale. prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a . Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si cultural. . Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului. Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare. Această valoare trebuie păstrată şi promovata la nivelul dezvoltării oraşului ca viitoare capitală in cadrul Uniunii Europene.P. In Zona Istorica sunt in jur de 520 cladiri.N. sustinute de o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri. artă. (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit “Un Bucuresti Frumos”.Sa pregateasca. cu multe constructii in stare mediocra.D. care detin un puternic potential turistic si economic. degradate. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N – V a acestei supafete. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii.numeroase constructii cu valoare arhitecturala. cu multe cladiri de importanta arhitecturala si istorica. Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. incluzand cladiri publice. muzee. clar exprimate.Caracterul specific al zonei centrului istoric rezultă din valoarea sa ca rezervaţie de arhitectură. In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului Bucuresti. imbunătăţirii. valorificat in prezent doar partial.Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului. pentru dezvoltarea acestei zone. care confera identitate si prestigiu orasului . Situatia existenta Zona si-a pastrat caracterul si aspectul. care a avut urmatoarele obiective : . in vederea integrarii lor sociale . sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii. iar locuintele in toata partea de sud. biserici si locuinte. Programele de succes din domeniul dezvoltării zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa realizează legături intre turism. istorica si ambientala. din care 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. a derulat impreuna cu U. promovării şi gestionării acestor resurse ce nu pot fi inlocuite. Fondul construit are o valoare tehnica inegala. magazinele in S – V.

. 66 in valoare de 31. Halelor 17. agenţii guvernamentale. 23 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 Obiective urbanistice propuse Studiul elaborat de municipalitate se bazează pe situaţia actuala din zona centrului istoric şi pe tendinţele de dezvoltare a pieţei imobiliare din Bucureşti.155 USD.665 USD . fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului privat. In plus. USD dupa cum urmeaza : . agenţii internaţionale. Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. controlul dezvoltarii si promovarea centrului istoric. politica de investiţii politica de trafic politica de chirii politica mediului urban politica de dezvoltare instituţională Din punct de vedere instituţional. Asigurarea coordonării. Politica formulată in această direcţie se referă la: Asigurarea capacităţilor reţelelor edilitare in concordanţă cu cererea consumatorilor . sector privat. din punct de vedere al graficului de realizare. Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare. ele pornesc de la premiza că un program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici specifice şi prin facilitarea şi coordonarea acţiunilor celorlalţi actori importanţi in proces – comunitate. 54 si la Scoala nr. politici zonale. Selari si Gabroveni in valoare de 118. există trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaţiunilor de dezvoltare/revitalizare: .pavari de strazile:Covaci.717 UDS. Franceza 54.377 USD .pavajului strazilor din aceasta zona. Halelor 3.restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56. la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217. Politici sectoriale de dezvoltare: politica utilităţilor şi serviciilor publice Este prioritara pentru municipalitate. Halelor 15. Direcţiile propuse de acţiune iau in considerare experienţe similare din oraşe din Europa centrală şi de est (Lublin in Polonia şi Vilnius in Lituania). intre investiţiile in infrastructură şi reabilitarea fondului construit. Franceza 60 in valoare de 103.lucrari de reparatii la : Gradinita nr.

Elisabeta şi Carol. intre str.5 M EURO – alocatie buget local Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar cu facilitati moderne). 8 şi 9 – cu caracter preponderent de recreere. Zona 2 – zonă de birouri.0 M EURO – credit BERD 1. Zona Centrului Istoric este structurată astfel: Zona 1 – zonă cu caracter preponderent comercial. Zona 3 – zonă de birouri – centrul financiar. singură. de-a lungul Splaiului Independenţei. este implicată in managementul operaţiunilor. realizează managementul operaţiunilor . Modul de abordare al dezvoltarii institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti. in concordanţă cu obligaţii contractuale precizate. in parteneriat cu sectorul privat.5 MEURO. Ipoteza 3 – Transformarea unei direcţii din primărie intr-o societate comercială având consiliul drept unic acţionar. Ipoteza 2 – Primăria. cu o valoare totala a investitiei de 9. O zonă de culoar comercial. Pe fiecare arie in parte. Zona 10 – cu caracter rezidenţial. iar sectorul privat operează pe baze comerciale zona. stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include : .Brătianu. agrement. Smârdan şi bd I. Zonele 4 şi 5 – dezvoltări de birouri. Zona 6 – birouri in zona străzii Hristo Botev şi Căii Moşilor. 1 – Primăria. cultură. de-a lungul bd. la renovarea fondului construit existent şi să stimuleze investiţii şi localizarea acelor funcţiuni/activităţi ce-i conferă locului specificitate şi valoare: Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului. situată de-a lungul străzii Lipscani. Zonele 7. de-a lungul arterelor majore de circulaţie şi al străzilor cu caracter comercial. 24 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 Politici zonale: Din punctul de vedere al formulării unor politici de dezvoltare pe arii de intervenţie.C. din care: 8.actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica - . politicile de dezvoltare trebuie să conducă la conservarea caracterului esenţial.

dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect .Bacani .Gabroveni – 200 locuri parcare . restaurantelor.dezvoltarea turismului. Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi.telefonie . cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri.pasaje pietonale . La terminarea implementarii proiectului. Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului: . 28 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008 .Sfanta Vineri – 300 locuri parcare .Stavropoleos . restaurantelor.electricitate .Caldarari – 140 locuri parcare . divertisment si a altor activitati economice.Pictor Tonitza Patrascu Voda Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus.Toma Caragiu – 300 locuri parcare. Se vor transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona. Scopul general este “impulsionarea” restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor. cafenelelor.dezvoltarea unei Strategii de Restaurare. . urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal : Lipscani .apa si canalizare .proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si strazilor precum si pietonalizarea.Blanari . . in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate.Reabilitarea infrastructurii in Centrul Istoric Situatia Existenta Situatia Propusa Strategia de reabilitare .gaz metan .Franceza . .iluminat stradal Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si pavimentele. turism. Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de: .Hanul cu tei . Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate. dintre care exemplificam: .imbunatatirea mediului stradal si a infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici sau privati in modernizarea cladirilor.crearea a numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea acestora.

realizarea unor trasee si zone pietonale. reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura. de agrement. sau de revitalizare si reabilitare urbana a unor zone : . .obiective urbanistice • Constituirea unui pol urban. marketing. nationala si europeana . istoric. arhitectural. locuinte.parteneriat in probleme de know-how. continand servicii de importanta supramunicipala. restaurare. • Reabilitarea subzonelor destructurate. . . In zona sunt reprezentate functiunile : rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru populatie si pentru agenti economici (total insuficiente). locuinte . 200 ha teren liber .Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare. destinate comunicarii sociale / contactului comunitar . . adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca. gestiune . vecinatatea cu centrul istoric oferind un potential cu valente turistice. beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politicoadministrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala aproximativ 200 ha teren liber . interioare sau exterioare . .strategie de reabilitare si revitalizare • Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante.oportunitati de afaceri in parteneriat public – privat .restaurarea sau renovarea unor constructii existente . a imaginii urbane si a spatiilor publice . Reabilitarea Zonelor Destructurate Caracteristica este Zona Noului Centru. agrement. realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei specifice . coerente.investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de patrimoniu. . .investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare: parcaje publice. renovarea infrastructurii tehnico-edilitare. cunoscuta sub numele de «Zona Bucuresti 2000». imbunatatirea calitatii mediului. de birouri. management. comerciale. Situatia existenta Zona denumita «Bucuresti 2000» este situata ultra-central. amenajari de trasee si spatii publice pietonale.investitii in reabilitare de instalatii si echipamente edilitare. In zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural. 485 ha. din care cca. spatii comerciale si hoteluri de mica anvergura. programe de dezvoltare. avand diferite functiuni : turistice. • Remodelarea si completarea centrului politicadministrativ national existent . birouri de mica anvergura .

hoteluri.oportunitati de afaceri • cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investitiilor investitii in constructii de birouri. galerii si spatii comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate variabila. prin valorificarea resurselor si potentialului existent. functionale si stilistice a unitatilor de locuit.a transportului public. agrement. cauzat de distrugerea spatiilor verzi si inexistenta unor oglinzi de apa / fantani • deficit de locuri de parcare / garare in conditii adecvate • rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent. zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica: • lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ. purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala : birouri. diversificat. corespunzatoare. prin imbunatatirea accesibilitatii . cultura. arid iarna si vara. a oportunitatilor de afaceri • Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei.000. comert. realizate sub forma unor mari ansambluri in perioada 1960-1985. cu o densitate ridicata.000 locuitori.300.situatia existenta Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje.• Promovarea unor dezvoltari / investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt. prin imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate. la sol si in subteran • asistenta. amenajari dezorganizate si imagine monotona si neatractiva. cu functiuni diverse • investitii independente/ in parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a sistemelor de parcare publica. a ansamblurilor construite • ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor. de interes local • microclimat necorespunzator. . . a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare.000 mp suprafata desfasurata. prin imbunatatirea calitatii microclimatului . hoteluri. . consultanta tehnica si manageriala Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective. sunt amplasate in zonele semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa 1. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala. in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat.obiective urbanistice • imbunatatirea calitatii tehnice. atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnicoedilitare. locuinte – exista o piata potentiala de cca. 2. locuinte • Promovarea unor forme de management si marketing urban performant.

a spatiului functional si a fatadelor constructiilor existente • investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public • investitii in retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau in sisteme de incalzire descentralizata • investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau private. . renovare. promite sa produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane – datorita noii structuri a . cu chirii moderate. dar si pentru cei cazati temporar ca turisti. piata estimata fiind de 350. diversificate ca marime sau structura functionala..oportunitati de afaceri • investitii in realizarea de parcaje auto etajate. corectarea si adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice / tehnice.000 de posesori de autoturisme • investitii in completarea / constituirea retelelor de echipamente social-culturale. determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului. subterane sau supraterane. subtile. atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei. Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate in zona. De asemenea. evenimente memorabile. functionale si stilistice • implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari. pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului. de interes local • reabilitarea structurilor existente. a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general. de capacitate mica / medie. prin operatiuni de restaurare. asupra calitatii vietii rezidentilor sau a altor utilizatori. in structuri usoare cu cost redus. dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor.strategia de reabilitare • renovarea. turismului. generand experiente noi. « trairi »ale locului. exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale. in principal. crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte colective • completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale. directe sau mediate. personalizarea si diferentierea unitatilor si ansamblurilor de locuit. reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnicoedilitare si a sistemului de circulatii publice. Cresterea calitatii serviciilor. reconstructie. restructurarea urbana si reabilitarea zonei «Bucuresti 2000». Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane Reabilitarea unor zone urbane. intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane. produce efecte benefice. axata.

“spiritul locului”. imaginea de ansamblu. imbunatatindu-se in ultima instanta nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene. la prăbuşirea parţială a acestora. fie de mare amploare pe arii mari. Zona «Bucuresti 2000» ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei. reţelele de utilităţi urbane. punctuale si dispersate. istorice a Capitalei. bazata mai mult pe operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit. va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii. . Starea de degradare a multor imobile listate ca monumente de arhitectură duce. concentrate. din păcate tot mai des. cu consecinţe grave pentru oraş şi pentru locuitorii zonei. generatoare de venituri publice sau private. fie la scara redusa. Străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică. cat si influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie. dar si in plan social. Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective. de calitate a vietii urbane. de locuri de munca si astfel. devin motoare economice si sociale. Nu de puţine ori locatari fără nici un fel de forme legale aduc modificări structurale imobilelor pe care le parazitează. a varietatii de servicii oferite. prin crearea de locuri de munca. prin introducerea marilor suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic. Toate aceste tipuri de operatiuni.spatiilor publice. ridicand nivelul de calitate a vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si social-culturale. Gabroveni. etc). imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara. iar acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in beneficiul unor arii defavorizate / in cartiere marginase. prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţelor ce le compun: fondul construit. Smârdan) sunt la această oră în situaţia de a dispare fizic definitiv. dar si pe restructurarea functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor de locuit. a noilor imagini si efecte urbane. indirect. social si cultural al orasului. EXPUNERE DE MOTIVE PRIVIND DECLARAREA CENTRULUI VECHI AL BUCUREŞTIULUI ZONĂ PIETONALĂ Pe teritoriul administrativ al sectorului 3 se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi. Clarificarea regimului juridic al proprietăţilor imobiliare din zonă decurge lent şi anevoios pentru clădiri ce şi-au schimbat proprietarii de drept de foarte multe ori în ultimii 100 de ani. cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani.

Lipscani şi str. Brătianu -str. asigurând traseu pietonal pentru următoarele străzi: Zona de Vest a Centrului Istoric: -str. I. Brătianu (zona de vest) respectiv: str. Stavropoleos între Calea Victoriei şi str. -str. str. 134/2004 privind circulaţia autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masa totală autorizată mai mare de 5 tone. HCGMB nr. Lipscanu între Calea Victoriei şi Bd. programul de finanţare a reabilitării. Suntem obligaţi de realitate să luăm măsuri urgent. Totodată. Corneliu Coposu.5 mil euro credit BERD + 1. C. I. Splaiul Independenţei. Brătianu. Gabroveni între str. Şelari şi Bd. Calea Victoriei. Descongestionarea de traficul auto a acestor două mari perimetre este necesară a fi fezabilă la ora prezentei. Şelari -str. C. Smârdan -str.5 milioane euro (8. Băcani între str. Biserica Doamnei . Doamnei şi Bd. de cele de mai multe ori generând ambuteiaje şi datorită sistematizării şi configuraţiei acestora.netezind inconştient drumul către colapsul imobilului în care locuiesc. Franceză între Calea Victoriei şi str. Covaci între str. În sensul demarării primei acţiuni concrete pentru protejarea patrimoniului de interes naţional reprezentat de Centrul Istoric al Bucureştiului. până nu va fi prea târziu.. I. Bd. Operativitatea acţiunilor şi intervenţiilor a fost de multe ori îngreunată de numărul mare de autoturisme parcate neregulamentar în zona menţionată. în valoare de 9. I. C. Colţei. I. Brătianu (zona de est). în zona menţionată. precum şi gradului foarte avansat de uzură al imobilelor ce alcătuiesc “Centrul Istoric” al Bucureştiului. s-a propus adoptarea de urgenţă a unei hotărâri care să interzică traficul auto în zonă (cu excepţiile de necesitate prevăzute şi în HCLMB nr.5 mil euro buget local). C. C. La această oră există elemente concrete ce pot sprijini demararea efectivă a reabilitării şi conservării Centrului Istoric: studiul de circulaţie în zonă elaborat de Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu” şi Centrul de Proiectare Urbană al Primăriei Municipiului Bucureşti. Bd. 134/2004) şi redarea către circulaţia exclusiv pietonală a întregului perimetru delimitat de străzile carosabile: Doamnei. accesul autospecialelor de salubritate se face doar noaptea (din cauza autoturismelor parcate pe timp de zi). Bd. Calea Moşilor. General Florescu. Brătianu -str. Primii paşi (conceperea programelor de intervenţie şi identificarea resurselor de finanţare) au fost făcuţi în mandatul local 2000-2004. Şelari -str. fapt ce împiedică o salubrizare eficientă şi permanentă a zonei. Blănari între str. Şepcari şi str. Blănari -str.

Pictor Tonitza între Splaiul Independenţei şi str. I. Sarmizegetusa între str. Căldărari între Splaiul Independenţei şi str. Sf. Băniei între Bd. Băniei şi str. Prin devierea traseului de tramvai din jurul bisericii Sf. Apropiata finalizare a lucrărilor de construire şi punerea în funcţiune a parcajului “Unirea” va oferi alternative la parcarea perimetrală zonelor. Sf. Cavafii Vechi -str. Şepcari -str. Filitti între Calea Victoriei şi str. etc) va fi reglementat în spiritul HCGMB nr. Brătianu -str. Mavrogheni între Bd. Pictor Tonitza -str. I. Lipscani -str. C. Smârdan între str. Sf.între str. Pătraşcu Vodă între Bd. Ion Nistor între str. salubritate. Smârdan -str. C. Dumitru între str. 134/2004. Cavafii Vechi între Calea Moşilor şi str. pentru 1041 autoturisme. Brătianu şi str. Brătianu şi str. Sarmizegetusa -str. Vineri între Bd. General Florescu -str. urgenţe – pompieri. I. Brătianu şi str. Vineri/str. Şelari între Splaiul Independenţei şi str. C. I. poliţie. Toma Caragiu -str. Lipscani -str. Ion Ghica şi Piaţa Universităţii Zona de Est a Centrului Istoric -str. C. zona târg Şelari/Covaci) vor putea primi funcţiuni de reprezentativitate specifice unui adevărat Centru Istoric. Bărăţiei Accesul în perimetrele definite mai sus pentru transporturile de necesitate (intervenţii edilitare. Gheorghe Nou va putea fi protejată şi va dobândi reala şi meritata poziţie în inima Bucureştiului parcul “Sf. Brătianu şi Calea Moşilor -str. I. Descongestionarea va sigur benefică şi aerului pe care îl respirăm în centrul capitalei. Colţei -str. Franceză -str. Poştei între str. I. Poştei şi str. C. I. Şelari şi str. C. Corneliu Coposu şi str. Zone libere mari ce în prezent sunt folosite ca parcări (zona Manuc. I. Cavafii Vechi -str. Şepcari între Hanul lui Manuc şi Bd. Franceză şi str. Stavropoleos -str. C. Doamnei şi Calea Victoriei -str. Dezvoltarea reţelei de parcaje perimetrale va continua cu zona Calea Moşilor/str. Stelea Spătarul. iar pentru autovehiculele destinate lucrărilor de construcţii sau aprovizionare prin regim de autorizare special. Ion Ghica între Bd. . Lipscani între Bd. Brătianu şi str. C. Gheorghe” recent reabilitat complet prin investiţia Sectorului 3. Patriei între Bd. Sarmizegetusa -str. Brătianu şi str. salvare.