You are on page 1of 10

Academia de studii economice Facultatea de comert

Apa potabila in Romania
Proiect individual la Servicii si Utilitati Publice

Coordonator Prof.Univ. Ion Schileru

Student Caldararu Oana Grupa 347, Seria B Anul III

........9 Bibliografie........3 1.................................................................................................................... Tendinte in domeniul apei potalile in Romania...........................10 .......6 4............................... Calitatea apei potabile in Romania.. Semnificatia apei potabile..............7 Concluzii.........3 2........................................................................................5 3............................ Reglementari cu privire la apa potabila in Romania...Cuprins Introducere.........................

dar nu şi de apa de băut. cu un gust plăcut. săruri de sulfaţi cu metalele amintite). . specialiştii propun o folosire mai raţională a apei şi avertizează cu privire la pericolul epuizării şi a poluării în viitor a resurselor de apă potabilă. o folosim la gatit. insă 97% din apa disponibilă la nivel planetar este apă marină. ‡ să fie lipsită de microorganisme patogene şi relativ patogene. care au drept scop asigurarea apei potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. ‡ microflora saprofită să fie limitată strict la un număr foarte redus. transparentă. instalatiilor tehnologice. inotam in ea si suntem alcatuiti in mare masura din ea. Condiţiile de potabilitate ale apei sunt următoarele: ‡ să fie incoloră. O apă potabilă de calitate bună trebuie să fie rece ( 5°). Este adevărat că majoritatea suprafeţei planetei este acoperită de apă. relativ insipidă. Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde. prin care se realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila. în unele ţări. magneziu.este cea mai pretioasa substanta. de tratare a apei brute. Sistem public de alimentare cu apa potabila reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor. activitatile de captare. Omul se poate lipsi in situatii exceptionale de apă pentru alte folosinţe. incoloră şi inodoră. O bem. in principal. să nu conţină substanţe chimice organice sau de altă natură peste limita maximă admisibilă de standardele obligatorii. inodoră. Serviciile de apa si de canalizare reprezinta activitatile de utilitate publica si de interes economic general. De aceea pentru om cea mai importantă apă a fost. consumul de apă potabilă pe cap de locuitor este foarte ridicat. dar foarte puţin fără apă. aflate sub autoritatea administratiei publice locale. 1. cu un conţinut mediu de substanţe minerale (carbonaţi de calciu. sau pentru bucătăria omului. Din apa disponibilă rămasă. rezistă timp destul de îndelungat fără mâncare. ne spalam cu ea. In prezent. este şi va fi APA POTABILĂ. deci rămâne numai 1% din totalul apelor de pe glob pentru a fi utilizata de oameni. echipamentelor functionale si dotarilor specifice. Gradul de accesibilitate la apa potabilă sigură şi în cantitate suficientă constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaţie şi de dezvoltare durabilă al unei ţări. de transport si de distributie a apei potabile si industriale la utilizatori. 2 % se află în gheţari şi calotele glaciare. prea sărată pentru uzul uman.Introducere Apa«. Semnificatia apei potabile in Romania Apă potabilă face parte din categoria apelor dulci care au un grad de puritate (referitor la bacterii şi substanţe toxice) ridicat încât este adecvat băutului.

cele mai importante fiind: . bazine. Cele 4864 cursuri de apa. ca absorbţia. . In ţările calde se obţine apa potabilă prin desalinizarea apei marine. osmoza. care ne plaseaza pe locul 13 in Europa (media la nivel european fiind de 4. apa din fantani este poluata cu hidrocarburi1. apa potabila si industriala are valoarea si caracteristicile de marfa. sau în cazuri speciale cu autocamioanecisternă. sticle.numita duritate a apei.rol în metabolismul macronutrienţilor (din a căror degradare rezultă apă). Aproximativ 7% din lungimea totala a cursurilor de apa se incadreaza in clasele a IV-a si a V-a de calitate (stare ecologica slaba si proasta).. Transportul apei de la sursă la consumator se realizează prin instalaţiile de apă (conducte. . suma care variaza in functie de procesele de epurare industriale utilizate. excreţia.000 mc/locuitor/an).. utilizabila in regim natural. iar in regiunile petroliere. In urma inundatiilor.).870 mc/locuitor/an. In Romania. cu o lungime de aproximativ 78. In localitatile romanesti de pe malul Dunarii nu exista nici o statie de epurarea apei. . care trebuie gestionata prin metode stiintifice. Na.3 l zilnic. difuzia. proveniti de la ingrasaminte.rolul de mediu de reacţie pentru şi intervenţia în toate procesele metabolice. . Apa din fantani contine de regula azotati. K şi alte substanţe utile pentru organism. Sursa de obţinere a apei potabile în Europa este frecvent apa freatică (fântâni) şi izvoare.rolul structural. de aproximativ 1. ale carei calitati organoleptice nu sunt cunoscute prin analize de laborator. cantitatea de apă necesară unui om fiind de 2 . reprezinta principala resursa de apa a Romaniei. Se preconizeaza crearea unor unitati administrative teritoriale ca factor de decizie in utilizarea apei. ca şi principal component al organismului. se realizează prin reguli riguroase de igienă. In Uniunea Europeana apa este definita ca un sistem complex..‡ să aibă compoziţie acceptabilă în săruri de calciu care imprimă aşa .ro/univers-ingineresc/apa_potabila_-_resursa_epuizabila_1105. apa este poluata si nu poate fi consumata si nici in orase locuitorii nu consuma apa de calitate. Printre negocierile de aderare la Uniunea Europeana se cere si rezolvarea problemei apei potabile prin organizarea epurarii apelor pe cale mecanica sau biologica. in multe cazuri nu se respecta perimetrul de protectie fata de haznale. 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. In Romania. avand pretul de 2 . dar uneori şi de elemente nedorite (toxice. In Romania. pompe staţiuni de filtrare). ca un factor social important in relatia om-natura.sursă de Ca.html . Ca factor economic. Mg.). 1 http://www. transportul.905 km.agir. agenţi patogeni. tehnice si politice. Duritatea apei se exprimă în grade germane şi este cuprinsă între 10 şi 20 grade germane Rolurile apei în organism sunt multiple.3 euro/m3.contribuţia la menţinerea homeostaziei (fiind esenţială pentru variate procese. o altă sursă este apa de la suprafaţă a râurilor şi lacurilor naturale sau artificiale. 11 milioane de locuitori (45% din populatie) consuma apa din puturi. Calitatea apei potabile pentru evitarea bolilor transmise prin apă. apa reprezinta o resursa specifica..

162 milioane metri cubi pe an. au fost corespunzator epurate. au ajuns in rauri.´. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere. 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. care reprezinta un drept fundamental uman: . ape uzate insuficient epurate.5% din totalul populatiei urbane deservite. provenite de la principalele surse de poluare. Din 1. .359 de statii de epurare verificate in anul 2004. peste 29 %. Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor.salubritatea ajuta mediul. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. In prezent. neepurate sau insuficient epurate. Pe de alta parte. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. La ora actuala. iar restul de 804 statii. mai mari. .salubritatea este vitala pentru sanatatea umana. aduce in fata constiintei publice cinci obiective. reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi. . Fata de un volum total evacuat de 3. in Romania exista 1398 de statii de tratare a apei.5% constituie ape uzate care trebuie epurate. in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. pentru sisteme care aprovizioneaza mai mult de 5000 de persoane. 25% din statiile mici si 10% din statiile mari au apa necorespunzatoare. Anul 2008. iar apa potabila distribuita cu intreruperi mai mari de 8 ore pe zi in 21% dintre localitatile urbane. .salubritatea genereaza crestere economica. adica 59. implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. au functionat corespunzator. 2.2% nu s-au ridicat la standardele impuse. peste 2.In multe zone geografice din tara. adica circa 29%. La acestea se adauga reducerea resurselor utilizabile de apa. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 . 555 de statii. ca efect al schimbarilor climatice ce se manifesta tot mai pregnant in ultimii ani. apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania trebuie sa le solutioneze.8%. In rest 614 milioane metri cubi.854. 54. circa 42 %. aproximativ 71% din apele uzate. apa subterana contine cantitati mari de azotati.098 milioane metri cubi. Calitatea apei in Romania Calitatea apei potabile.salubritatea contribuie la cresterea demnitatii si la dezvoltare sociala. menite sa reliefeze importanta salubritatii. din care 601 statii. din cauza poluarii istorice cu ingrasaminte folosite in agricultura iar in jurul marilor orase apa din fantani este poluata cu substante organice.imbunatatirea salubritatii este un lucru realizabil. afecteaza 12. reprezentand 40. in anul 2004. declarat ³Anul International al Starii de Salubritate´.

Reglementari in privinta apei potabile in Romania Raurile. Stavros Dimas a declarat :"O picatura de substanta periculoasa poate fi indeajuns pentru a polua mii de litri de apa. bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale. 3.347 de corpuri de apa din Romania sunt "puternic modificate". In Romania urmeaza sa se stabileasca un regim nou pentru prevenirea si controlul poluarii chimice a apelor. asa ca este de o importanta vitala sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol mediul si sanatatea omului. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. piatra de temelie a protectiei apelor in UE. Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD. in prezent exista 359 de surse punctiforme semnificative de poluare a apelor. biocide si metale grele ca si alte grupe de substante ca de exemplu cele care reduc raspandirea focului. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata. La lansarea propunerii. industria si incinerarea.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_7554/Calitatea-apei-inRomania-europeana-ramane-indoielnica."2 Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse care includ agricultura. ca de altfel si sanatatea europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana. Aceste limite vor trebui respectate pana cel tarziu in 2015. peste sau fructe de mare.milioane euro anual). Comisarul pentru probleme de mediu. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii.html . o treime din cele 2. Ele prezinta un risc semnificativ pentru mediul acvatic deoarece sunt utilizate la scara larga si conduc la concentratii mari in apele de suprafata. lacurile si apele costale europene. Conform rapoartelor de implementare a directivelor europene. prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate. apele subterane au deja o propunere de Directiva specializata.COM(2003) 550.euractiv. metale grele si alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Directiva va stabili limite ale concentratiei de pesticide. Cele 41 de substante sau grupe de substante pentru care propunerea de Directiva stabileste limite de concentrare includ 33 de substante catalogate drept "substante prioritare" de catre WFD. iar 43% din ele risca sa nu atinga obiectivele de mediu la aderare. Directiva WFD cere ca toate apele Uniunii Europene sa atinga un stadiu bun de calitate pana in 2015. Noua propunere va implementa acest obiectiv pentru apele de suprafata. Probleme exista si la capitolul de monitorizare a calitatii apelor. 2 http://www. Cele 41 de substante includ pesticide. Aceste standarde comune de protectie sunt necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza frontiere internationale.

conform Directivei Cadru WFD. Odata adoptata. Directiva trebuie sa fie inclusa. pana la sfarsitul anului 2015. numai 3 aveau statii de epurare ce respectau standardele Uniunii Europene. parteneriate public-privat. Potrivit planului de implementare in domeniul negociat de Romania cu Uniunea . Pentru aglomerarile umane cu peste 10 000 locuitori. Astfel.000 locuitori echivalenti au fost aprobate proiecte prin programul ISPA. bugetul local. iar cele de suprafata pentru populatie. cele mai mari investitii in statiile de epurare a apelor sunt produse de companiile din industria alimentara. au fost lansate sase proiecte ISPA. sunt disponibile fonduri europene (ISPA si SAPARD in prezent si Fonduri de coeziune dupa aderare) care vor acoperi maxim 40 la suta din necesarul de fonduri. prin procedura de codecizie.Romania trebuie sa atinga limitele propuse pentru toate substantele prioritare pana in 2015 si sa stopeze deversarile si emisiile de substante periculoase prioritare pana in 2025. Tendinte in domeniul apei potabile din Romania In acest moment.6 miliarde de euro. In acest sens. Pentru toate cele 22 aglomerari urbane cu peste 150. modernizarea extinderea celor existente ceea ce va fi foarte dificil de realizat cu tehnologiile disponibile care vor necesita resurse finaciare mari si o perioada foarte mare de timp pentru realizare. nevoile investitionale au fost prioritizate. In vederea optimizarii costurilor de investitie si a costurilor operationale s-a acordat prioritate proiectelor integrate (alimentare cu apa si canalizare-epurare) de anvergura din aglomerarile mari. finalizate in ianuarie 2007. In acest sens sunt necesare masuri imediate pentru remedierea situatiei 4. in prezent fiind in diferite stadii de promovarea sau executie. dupa ce au trecut prin statiile de purificare. Cea mai mare parte a acestor investitii trebuie finantate de catre autoritatile publice locale care au responsabilitatea colectarii si epurarii apelor uzate si alimentarea cu apa potabila. de peste 150 000 locuitori echivalenti. de catre statele membre in masurile necesare pentru a atinge standardele stabilite prin Planul de Management al Bazinelor Hidrografice. propunerea trebuie sa fie aprobata de Consiliu si de Parlamentul European. apele subterane avand calitati potabile au fost intrebuintate in industrie. Un raport din 2004 arata ca din 31 de unitati agroalimentare mari poluatoare. s-a constatat o greseala grava in utilizarea apelor. pe care fiecare stat trebuie sa il elaboreze pana in 2009. Limitele stabilite se bazeaza pe evaluarile UE de riscuri ale substantelor chimice. iar pentru 58 de localitati din 10 judete au fost pregatite aplicatii complete pentru finantare din Fondurile structurale si coeziune cu ajutorul unei asistente tehnice ISPA. urmand sa fie finalizate in perioada 2007 2010. Pentru a se putea efectua aceste lucrari de modernizare. pentru a raspunde cerintelor impuse de legislatia europeana privitoare la apa potabila. restul urmand a fi acoperit de la bugetul de stat. lucrarile de modernizare vor include facilitati noi si reabilitarea. In prezent. In Romania de-a lungul timpului. Acestea sunt obligate sa faca o preepurare a apelor reziduale in cazul in care deverseaza in canalizarea localitatilor. fiind luate in considerare aglomerarile urbane mari. Pentru a deveni lege. Romania trebuie sa cheltuiasca aproximativ 5.

6 miliarde de euro sunt pentru reabilitarea si extinderea retelelor de distributie. Din intreaga suma estimata a fi necesara. Calarasi. sunt necesare 2 miliarde de euro pentru imbunatatirea tehnologiilor si extinderea tratarii apei potabile (n.75% din reteaua de transport si distributie ar trebui inlocuita). in aceasta perioada. investitiile comunitare in domeniu sunt estimate la 3.adica a seturilor de reguli si mecanisme menite sa reglementeze producerea. In continuare. tara noastra trebuie sa aloce 2. de Programul National pentru Dezvoltare Rurala. Marea sansa pentru dezvoltarea localitatilor din mediul rural din Romania pare sa fie reprezentata.5 milioane de euro pentru realizarea monitorizarii calitatii apei potabile la nivel national.2015 3. Din acest fond se dau bani pentru proiecte care urmaresc imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale. Bistrita. fiind inventariate aproape un milion de fantani publice in peste 14. iar 827 milioane de euro din alte fonduri. 3 http://www. Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut in valoare de 41.5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa in mediul urban. pe baza de proiecte.9am.Europeana. incepand cu 2007 si pana in 2013. Ialomita. 1.6 milioane de euro pentru echipamentele producatorilor si peratorilor de apa potabila. iar cea mai mare parte a banilor va proveni din fondurile alocate de UE.2015.r. Alte 2512 sate vor avea fantanile curate pana in 2011. In totalul de 5. Dolj. dezvoltarea satelor.html . fiind previzibila cresterea tarifelor la apa potabila. banii urmand sa fie cheltuiti pana la finalizarea reabilitarii statiilor de tratare a apei. iar planul de implementare prevede si un impact economic in urma impunerii investitiilor.69 miliarde de euro. Pitesti si Ramnicu Valcea.5 miliarde de euro. iar restul de 2321 pana la 22. Iasi.300 de sate. dupa aderare. stagnarea apei si modificarea calitatii ei. Constanta. In continuare. iar 902 pana la 22.083 miliarde de euro vor veni de la Bugetul de stat si de la bugetele locale. Mai sunt necesare 5. Galati. planul de implementare vizeaza si fantanile din mediul rural. Olt si Mehedinti. fiind puse la dispozitia Romaniei peste 7. Vaslui. Acest Fond reprezinta o oportunitate unica de finantare pentru spatiul rural romanesc. Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice a subliniat importanta modernizarii statiilor de epurare ale apei. Astfel. implementarea strategiilor de dezvoltare locala si imbunatatirea mediului si spatiului rural. tot pentru realizarea monitorizarii. DrobetaTurnu Severin. ce totalizeaza 8. iar 3. constatandu-se poluarea cu nitrati si pesticide a fantanilor publice din judetele Botosani. Pentru pesticide. procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana. imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala.6 miliarde de euro nu au intrat costurile pentru schimbarea instalatiilor interioare. ceea ce poate sa conduca la reducerea consumului. Pana in 2015.7 milioane de locuitori.12. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in municipiile Baia Mare. dar mai ales a celor de tratare a apei. . fantanile din 785 de sate vor fi curate pana in 2011.ro/stiri-revista-presei/Social/2551/Romania-va-bea-apa-potabila-din-2016.12. bani europeni din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. prin care se dau. Acesta este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea politicii agricole comune . costuri care nu au fost inca estimate.

Pentru a marca evenimentul si in tara. in general. Pentru a face fata acestor provocari. Datele furnizate de Eurostat evidentiaza starea precara a infrastructurii de apa si canalizare din Romania. resursele existente ar fi suficiente pentru a îndeplini cel puţin nevoile unei populaţii care creste într-un ritm moderat. Dar în condiţiile unei creşteri pronunţate a populaţiei şi o intensificare a activităţilor pentru adaptarea la acest număr în continuă creştere. De asemenea. prin recunoasterea importantei pe care aceasta o are asupra dezvoltarii sociale si a vietii. atingerea acestui scop devine aproape imposibilă. in scopul constientizarii asupra importantei protejarii resurselor de apa. limitarea descarcarii deseurilor de orice fel in apa. este o initiativa ce a decurs din Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare. trebuie sa ne schimbam atitudinea fata de apa. Directiile de Ape din cadrul ANAR au organizat. reprezinta doar doua exemple de actiune pentru atingerea starii bune a apei . prin comparatie cu alte State Membre UE si accentueaza necesitatea unor investitii urgente in acest sector. la nivelul fiecarui bazin hidrografic. la Rio de Janeiro. Romania fiind a doua tara dupa Polonia din puct de vedere al investitiilor necesare pentru acest sector.2015 ca fiind Deceniul International al Natiunilor Unite in lupta ÄApa pentru Viata´. sesiuni de dezbatere si au lansat o campanie de responsabilitate sociala. alaturi de investitii in realizarea statiilor de epurare a apelor uzate. desfasurata in 1992. Organizatia Natiunilor Unite a declarat intervalul 2005 . in zona marilor aglomerari urbane.Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. pe 22 martie. in special pentru populatia din mediul rural. Tema ÄStarea de salubritate a apei´ incearca sa atraga atentia asupra provocarilor impuse de necesitatea asigurarii unei stari corespunzatoare de salubritate a apei. tot la nivelul Directiilor de Ape s-au organizat excursii tematice in cadrul carora elevii vor face vizite in diferite sectoare ale cursurilor de apa. Pentru realizarea acestor deziderate este nevoie de solidaritate si actiune concertata a tuturor factorilor implicati´. resursele actuale fiind incapabile de a satisface cererea unei populaţii aflate într-un proces de creştere accentuată. Celebrarea Zilei Mondiale a Apei. sedinte ale comitetului de bazin. Pentru reducerea riscului de imbolnavire. Administratia Nationala ÄApele Romane´ impreuna cu Instititul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor au organizat conferinte. Totodata. Concluzii Dacă apa disponibilă ar fi folosită în mod raţional şi resursele de apă subterană conservate. este nevoie de un control mai riguros al poluarii cursurilor de apa in zonele industriale. conditie esentiala pentru mentinerea sanatatii populatiei. Utilizarea durabila a resurselor de apa si promovarea unor bune practici agricole. in perioada 2007-2013. cu implicarea participantilor la procesul decizional privind gospodarirea apelor. sunt necesare investitii majore in alimentarea cu apa si canalizare. adaptate la noile cerinte climatice.

ro/univers-ingineresc/apa_potabila_-_resursa_epuizabila_1105.htm .org/eco-aqua/potabil. http://www.wikipedia.greenagenda. http://ro.html 4. http://www.html 3.9am.descopera.ro/tags/apa-potabila 2.agir.ro/stiri-revista-presei/Social/2551/Romania-va-bea-apa-potabila-din2016. http://www. http://www.Bibliografie 1.org/wiki/Ap%C4%83_potabil%C4%83 5.