You are on page 1of 6

Raspunderea Presedintelui Romaniei

Preşedintele României este şeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relaţiile internaţionale; conform Constituţiei, este garantul independenţei naţionale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. De asemenea, preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Până la abdicarea regelui Mihai I, atribuţiile de şef al statului român au fost deţinute şi exercitate de rege. Odată cu proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, aceste atribuţii au fost preluate de un organ colegial, denumit Prezidiul republicii. Conform Constituţiei din 1948, funcţia de şef de stat este încredinţată Prezidiului Marii Adunări Naţionale, menţinut până în 1961, când a fost înlocuit de Consiliul de Stat. În fine, funcţia propriu-zisă de preşedinte al republicii a fost creată în anul 1974, de când ea este exercitată de o singură persoană. Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcţia de Preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, care primea şi atribuţiile de şef de stat. La începutul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), al cărui preşedinte preia şi atribuţiile de şef de stat. Presedintii Romaniei de-a lungul timpului au fost: Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, iar in prezent Presedintele tarii este Traian Basescu.

Atributiile presedintelu Romaniei:
1 Atribuţii privind reglementarea: Promulgarea legilor; semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial; posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea , legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituţională. 2 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea puterilor publice: Prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;participareala unele şedinţe ale Guvernului; organizarea referendumului în probleme de interes naţional, după consultarea prealabilă a Parlamentului. 3 Atribuţii cu privire la numirea sau revocarea altor autorităţi publice: Dizolvarea Parlamentului, în condiţiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului;desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru; numirea ,Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului; revocarea sau numirea unor miniştri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, la propunerea primului ministru;numirea a trei judecători la Curtea Constituţională;numirea în funcţie a magistraţilor;numiri în anumite funcţii publice; acordarea gradelor de mareşal, de general şi de amiral etc. 1 Constitutia Romaniei, art 85-94 2 Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, Drept constituţional şi institutii politice.

554/2004. 6 Alte atribuţii: Preşedintele României mai are o serie de alte atribuţii. În activitatea sa. precum şi publicitǎţii prin Monitorul Oficial al României. desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice. politice. Contrasemnarea unora dintre decrete de cǎtre prim ministru instituie posibilitatea exercitării unui control al şefului Guvernului. a reprezentanţilor diplomatici ai României.tratate internaţionale. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă. art 85. Bianca Selejan-Gutan.4 Atribuţii în domeniul apărării şi ordinii publice: Declararea.dizolvarea Parlamentului. Decretele Preşedintelui României sunt acte juridice cu caracter administrativ.promulgarea legilor.Preşedintele României emite nu numai acte juridice. cum sunt conferirea decoraţiilor şi titlurilor de onoare sau acordarea graţierii individuale. Sunt exceptate de la regula contrasemnării decretele referitoare la: numire Guvern.se organizează şi funcţionează Administraţia Prezidenţialǎ care cuprinde serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. în condiţiile Legii nr. cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. editura Humanitas 2008 . acreditarea în România a reprezentanţilor diplomatici ai altor state.a.Preşedintele României emite decrete.care pot fi supuse controlului de legalitate pe calea acţiunii la instanţa de contencios administrativ. de regulă. a mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate. parţiale sau totale. Decretele Preşedintelui României sunt supuse contrasemnǎrii de către primul-ministru.desemnarea candidatului la funcţia de primministru.94 2 Drept constitutional si Institutii Politice. În exercitarea atribuţiilor sale(inclusiv politice).precum şi asumarea rǎspunderii acestuia pentru consecinţele juridice ale decretelor Preşedintelui. la propunerea Guvernului.100 alin.acreditarea reprezentanţilor diplomatici ai altor state. Pentru executarea de cǎtre Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţie şi prin alte legi.pune sigiliul ş.revocare şi numire miniştrii.aprobarea înfiinţării.republicatǎ.Nepublicarea atrage sancţiunea inexistenţei decretului[art.numirea în funcţii publice. 5 Atribuţii de domeniul politicii externe: Incheierea tratatelor negociate de Guvern şi supunerea spre ratificare Parlamentului. ca acte juridice cu caracter individual. 1 Constitutia Romaniei.(1) din Constituţia României.ci efectuează şi operaţiuni administrative sau fapte materiale: semneazǎ decrete. acreditarea şi rechemarea.

Ideea nu este însă clar exprimată în Constituţie.94 2 Drept constitutional si Institutii Politice. în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. se poate propune de către cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor suspendarea preşedintelui din funcţie. art 85. pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor.(3). se poate adopta propunerea de suspendare. aceasta forma de răspundere implică parcurgerea următoarelor faze: a) declanşarea procedurii de suspendare. în şedinţă comună. 146 litera “h” din Constituţie. Bianca Selejan-Gutan. c) Sesizarea Curţii Constituţionale. din reglementarea expresă a situaţiilor în care acesta poate fi obligat să răspundă. Răspunderea politică Conform art. d) Discutarea propunerii de suspendare. Răspunderea penală Răspunderea penală intervine numai în cazul în care şeful statului ar comite infracţiunea de înaltă trădare. În ceea ce priveşte regimul procedural aplicabil. f) Referendumul se organizează. 1 Constitutia Romaniei. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaţilor şi Senatului. ca titular al dreptului fundamental de a-l alege pe şeful statului şi de a-l demite atunci când el nu mai justifică încrederea cu care a fost învestit de electorat. având astfel aplicabilitate articolul 98 din Constituţie. ci rezultă indirect. prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.95 din Constituţie. Preşedintele României nu răspunde juridic pe durata mandatului său. pentru ca aceasta să emită avizul consultativ prevăzut de articolul 95 (1) coroborat cu art. e) Consecinţele votării propunerii de suspendare constau în instaurarea stării de interimat. În cazul adoptării propunerii de suspendare. cea juridică îmbrăcând forma suspendării din funcţie. atunci când preşedintele comite fapte grave de încălcare a prevederilor acesteia. care implică Parlamentul în calitatea sa de organ suprem reprezentativ şi cea politică implicând în primul rând poporul. După consultarea Curţii Constituţionale. în termen de 30 de zile de la aprobarea propunerii de suspendare de către cele două Camere ale Parlamentului.95 alin. juridică şi politică în egală măsură. potrivit art. Această formă de răspundere a Preşedintelui României are o natură complexă. după primirea avizului Curţii Constituţionale. b) Comunicarea în mod neîntârziat a propunerii de suspendare Preşedintelui României.Răspunderea Preşedintelui In general. deci întreruperea exercitării mandatului Preşedintelui. editura Humanitas 2008 . realizată de o treime din numărul parlamentarilor.

art 85. în cazul pronunţării unei hotărâri de condamnare. acesta este demis. Preşedintele este suspendat de drept. Fapta de înaltă trădare are. în urma propriilor cercetări.” 2 Votarea cererii de punere sub acuzare Potrivit articolului 96 din Constituţie. Votarea se face prin vot secret. în egală măsură. şi atunci să întocmească rechizitoriul de trimitere în judecată. 2 Daca acesta este nevinovat este achitat. şi în derularea procedurii răspunderii penale a Preşedintelui. punerea sub acuzare a Preşedintelui României poate fi hotărâtă de 2/3 din numărul total al parlamentarilor Votarea acesteia impune întrunirea Parlamentului în şedinţă comună. 1 Constitutia Romaniei. el este demis. la două concluzii: 1 Daca Preşedintele este vinovat. după ce a fost sesizat de Parlament. Faza judiciară 1 Primirea sesizării formulate de Parlament Parchetului General. sau nu întruneşte un asemenea caracter. să stabilească dacă fapta primeşte încadrarea juridică a înaltei trădări. editura Humanitas 2008 . este liber ca. 2. Judecarea Preşedintelui. Bianca Selejan-Gutan. şi atunci va hotărî scoaterea de sub urmărire penală a Preşedintelui. de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 3 Demiterea Preşedintelui. vom identifica. la fel ca şi în cazul în care se decide suspendarea din funcţie a Preşedintelui.Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.94 2 Drept constitutional si Institutii Politice. în urma judecării definitive a Preşedintelui. Din momentul punerii sub acuzare. o dimensiune politică şi una juridică. ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare. o fază politică şi o fază judiciară: Faza politică 1 Procedura de punere sub acuzare Potrivit Regulamentului celor două Camere “procedura de punere sub acuzare a Preşedintelui României se declanşează pe baza unei cereri semnate de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate ajunge.

Raspunderea in regim de drept comun: Răspunderea care îi revine în regim de drept comun. coroborat cu acela că nimeni nu este mai presus de lege. privind respectarea Constituţiei. . şi care este fundamentată pe principiile constituţionale privind egalitatea tuturor în faţa legii şi a autorităţilor publice. precum şi din îndatorirea fundamentală instituită prin articolul 1 (5). fără privilegii şi discriminări. ca simplu cetăţean. a supremaţiei sale şi a legilor.

wikipedia.Bibliografie 1. Bianca Selejan-Gutan. Ioan Muraru. editura Humanitas 2008 4. Constitutia Romaniei 2. Drept constituţional şi instituţii politice. 3 Drept constitutional si Institutii Politice.ro ) . ediţia a XI-a 3. Editura All Beck. Simina Tănăsescu. 4 Wikipedia. enciclopedia online ( http://www.