Materialele prezentate au scop didactic.

Folosirea lor în alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.

TEORIA ARHITECTURII ŞI PROGRAME

SPAŢIUL ARHITECTURAL ŞI ELEMENTE DE COMPOZIŢIE

anul 2 – curs 08
Lector drd.arh. Corina LUCESCU

MEDIILE FIZICE Mediul acustic - I

ACUSTICA GENERALĂ
Ştiinţă (parte a fizicii) care studiază fenomenele de producere, propagare şi receptare a oscilaţiilor sonore, în funcţie de caracteristicile mecanice ale mediului în care au loc. Aceste oscilaţii (vibraţii) se numesc sunete dacă sunt capabile să producă senzaţii auditive, ceea ce are loc la frecvenţe cuprinse între cca. 16 şi 16.000 Hz, pentru un ascultător otologic normal (ascultător cu organul auditiv sănătos, având vârsta între 18 şi 25 de ani). Vibraţiile mecanice de frecvenţă inferioară celei care produce o senzaţie auditivă (16 Hz) se numesc infrasunete, iar cele cu o frecvenţă mai mare de 16.000 Hz, ultrasunete. Studiind fenomenele sonore în toate laturile sale, acustica generală se referă la diferite aspecte sub care poate fi considerat sunetul: mod şi condiţii de producere, calităţi obiective şi subiective, propagare în aer şi în alte medii elastice, percepere, efecte fiziologice şi psihologice asupra omului etc.

Prin specializare continuă a conţinutului său, în raport cu scopurile urmărite şi cu cerinţele vieţii, din acustică s-au dezvoltat cu timpul mai multe ramuri particularizate:

Acustica fizică
Studiul tuturor fenomenelor legate de vibraţiile mecanice.

Acustica fiziologică şi psihologică
Cercetarea mecanismului de percepere a sunetului, condiţiile de emisie a vocii, acţiunea sunetului asupra organismului uman şi asupra psihicului, datorită rezonanţelor ce apar cu anumite energii subtile din macrocosmos. Acustica în antichitate Din antichitatea greacă s-au păstrat lucrări de teorie acustico-muzicală, întregi şi mai ales în fragmente, la care pot fi adăugate capitole inserate în lucrări generale ale multor filosofi. În toate acestea ocupă un loc important consideraţiile mistico-metafizice. De exemplu: aşa-numita “armonie a sferelor cereşti", legarea notelor gamei de planete, legarea notelor de cifre, rapoarte şi proporţii etc.

în scopul asigurării confortului acustic. se studiază măsuri de combatere. urmărind diminuarea nivelului de tărie al zgomotelor sau al sunetelor supărătoare.Acustica clădirilor Acustica clădirilor se ocupă cu studiul problemelor legate de propagarea şi recepţionarea energiei acustice în unităţile funcţionale din clădiri şi în teritoriul construit. . Problemele de acustică se referă la: Izolarea fonică a clădirilor. conform cerinţelor de confort. unde obiectivul principal este punerea în valoare a sunetelor şi difuzarea lor pentru o audiţie de calitate. Tratarea fonoabsorbantă a sălilor de audiţie. în acest caz sunetul este studiat ca factor nociv în clădiri. protecţie sau izolare necesare.

apă sau alt mediu) care poate fi detectată de urechea umană. KHz Viteza sunetului în aer 1238 km/h = 344 m/s. Lungimea de undă se defineşte ca distanţa dintre un vârf de presiune la celălalt.ACUSTICA FIZICĂ Sunetul este definit ca orice variaţie de presiune (în aer. Lungimea de undă = viteza sunetului / frecvenţă . atunci ele pot fi auzite de către urechea umană şi se numesc sunete. Dacă variaţiile presiunii atmosferice sunt mai mari de 20 de ori/s. Numarul de variaţii de presiune / s = frecvenţa sunetului [Hertz (Hz)]. Gama audibilă pentru om se întinde de la 20 Hz la 20 de KHz.

UNDELE ACUSTICE Sunt mişcări oscilatorii ale unor medii elastice. Particulele efectuează o mişcare alternativă. Undele sonore se deplasează din aproape în aproape.diapazon . Particulele din care este format mediul nu se depalsează cu unda acustică. Vibraţia unui perete subţire Unda sonoră simplă . datorită unor forţe exterioare. de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru. cu viteze variabile în funcţie de elasticitatea şidensitatea mediului.

lungimea de undă diferă în funcţie de frecvenţă: λ = 20.00 m la 16 Hz λ = 0.Reprezentare grafică a unei unde sonore simple OSCILOGRAMĂ Reprezentarea în spaţiu a undelor de comprimare şi de dilatare În aer.02 m la 16.000 Hz Spectrul unei unde sonore simple .

Oscilograma şi Spectrul unei unde sonore compuse din două unde simple .

Sunet de vioară Muzică Aspirator de praf Zgomot Pocnet Oscilograme şi spectre – sunete complexe .

se caută şi se găsesc soluţii pentru îmbunătăţirea acesteaia.SUNETUL SAU UNDA SONORĂ se defineşte ca:   orice variaţie de presiune în aer.influenţa mediilor prin care se propagă acestea. ACUSTICA studiază: .producerea. apă sau în oricare alt mediu care poate fi detectată de urechea umană propagarea unei oscilaţii mecanice printr-un mediu elastic şi care este percepută de urechea omului. Prin măsurătorile efectuate se extrag concluzii asupra calităţii sunetului. propagarea şi perceperea sunetelor . .

Explicaţia: în solide moleculele sau atomii sunt legaţi în reţele cristaline şi pot oscila în jurul poziţiilor de echilibru după orice direcţie.Undele sonore se propagă prin aer sub forma unei succesiuni de comprimări şi dilatări ale acestuia. În vid oscilaţiile nu se propagă deoarece nu există molecule care să transmită mişcarea produsă de sursă. Undele sonore din solide pot fi atât longitudinale cât şi transversale. . acestea din urmă având viteza de propagare perpendiculară pe viteza de oscilaţie a moleculelor. Sunetele se propagă prin orice alt mediu: gazos. lichid sau solid. Undele sonore prin gaze şi lichide sunt totdeauna unde longitudinale. adică au viteza de propagare paralelă cu viteza de oscilaţie a moleculelor.

În unele cazuri. coardele se fixează pe suprafeţe de lemn numite capace sau carcase. De asemenea. diapazoanele se montează pe cutii de lemn. iar la instrumentele muzicale (vioară. În legătură cu aceasta. În vecinătatea capacului se formează unde de compresie şi dilatare. dacă lovim un diapazon şi îl ţinem în mână. sursa de vibraţii nu dă un sunet intens. în jurul cărora fluxurile de aer închise devin imposibile. Vibraţiile coardei se transmit suprafeţei mari a capacului. Acelaşi rol îl joacă şi capacul pianului. chiar dacă amplitudinea de oscilaţie este mare. Pentru mărirea radiaţiei. pentru a li se întări sunetul. în cazurile menţionate coarda vibrantă sau piciorul diapazonului provoacă doar fluxuri turbionare închise în aerul din vecinătate şi nu formează comprimări şi dilatări ale aerului care duc la apariţia unei unde longitudinale sonore şi care să fie apoi percepute de ureche. De exemplu. trebuie să creăm condiţii în care apariţia mişcărilor turbionare să fie eliminată. violoncel). vom obţine un sunet foarte slab. care dau naştere unui sunet intens. dacă întindem o coardă între două cleme tari şi o lovim. . Legătura dintre sistemul care vibrează şi aerul înconjurător este insuficientă şi sistemul radiază slab. Aceasta se explică prin faptul că. sunetul aproape că nu se aude.

lipsa de prejudecăţi. motivate de investigarea unor noi teritorii expresive. vădită de majoritatea interpreţilor creatori ai muzicii experimentale. sunetele redate de difuzoare şi microfoane. precum o pungă de plastic foşnită în proximitatea microfonului. alarme şi sirene etc. o surdină de poleială adaptată clarinetului. tunetul > ARTIFICIALE ca: notele muzicale produse de instrumentele muzicale. de original. Există surse SONORE NONCONVENŢIONALE. ca şi o sporită capacitate de acceptare a unor veritabile provocări din partea creatorilor. asociată cu aspectele de insolit. Sursele pot fi: > NATURALE ca: vocea omului.. . lătratul câinelui. deschidere spre avangardă. de nemaiauzit.. există o preocuparea majoră pentru un alt tip de cultură a sunetului. În ultimii ani.SURSE DE SUNETE: Orice tip de sunet este produs prin oscilaţia unui obiect care poate fi pusă în evidenţă uneori prin pipăit sau văz. solicitând din partea ascultatorilor flexibilitate în receptare. foşnetul frunzelor. mieunatul pisicii.

ACUSTICA FIZIOLOGICĂ Schema construcţiei urechii umane .

ACUSTICA FIZIOLOGICĂ Schema construcţiei urechii umane Simţul direcţiei sunetului DATORITĂ CELOR DOUĂ URECHI .

percepţie = 0. .Caracteristicile OBIECTIVE care influenţează perceperea SUBIECTIVĂ a sunetelor: DURATA Durata minimă pt.01 secunde FRECVENŢA INTENSITATEA PRAG DE AUDIBILITATE = intensitatea cea mai mică a sunetelor audibile PRAGUL SENZAŢIEI DUREROASE = intensitate foarte mare NIVEL SONOR = etalonat în decibeli Pentru intensitatea pragului de de audibilitate corespunde un nivel de intensitate sonoră de 0 dB.

a maşinii poliţiei. ciripirul păsărilor. Exemplu: Ştiu ce manânci după zgomotul pe care-l faci. . . susurul apei. . difuzor. cu toţi oamenii prin intermediul vorbirii. FUNCŢIILE SUNETULUI sunt: . alarmă de protecţie a locuinţei sau a altor bunuri. .SUNETUL s-a integrat în viaţa noastră atât de mult încât de cele mai multe ori nu suntem conştienţi de funcţiile lui sau cel puţin nu ne gândim la ele.COMUNICARE cu familia. cu prietenii.RELAXARE SAU DISTRACŢIE: o simfonie. un cântec de muzică uşoară sau populară. direct sau prin intermediul diferitelor dispozitive ca: telefon. sună sau bate cineva la uşă. melodia telefonului mobil sau fix. apropierea unui automobil.SEMNALIZARE ŞI/SAU AVERTIZARE: sirena ambulanţei. a pompierilor.ORIENTARE A OAMENILOR ŞI ANIMALELOR DUPĂ SUNETELE ÎNCONJURĂTOARE – semnalele sonore provenind de la ambele urechi către creier. a unui vapor. interfon. foşnetul pădurii. bătaia inimii unui pacient sau alte zgomote din jurul nostru.EVALUĂRI DE CALITATE SAU DIAGNOZE atunci când ascultăm zgomotul produs de supapele unui motor. radio etc .

-Sunetele de frecvenţă mai mică decât 16 Hz se numesc infrasunete iar cele de frecvenţă mai mare decât 20.W.  INTENSITATEA -definită prin puterea vibraţiei pe unitatea de arie cu unitatea W/mp. Ambele categorii sunt periculoase pentru organul auditiv al omului.CARACTERISTICILE SUNETULUI:  ÎNĂLŢIMEA -măsurată prin frecvenţa vibraţiei cu unitatea de măsură hertz – Hz. -Majoritatea măsurătorilor de intensitate a sunetului se fac în raport cu o intensitate numită prag de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizată în acest caz este decibelul – dB. -Puterea este energia transmisă de unda sonoră într-o secundă şi are ca unitate de măsură wattul .000 Hz se mumesc ultrasunete şi hipersunete. . Sensibilitatea urechii este atât de mare încât pragul de audibilitate minimă corespunde la o variaţie de presiune mai mică decât 10 până la 6 % din presiunea atmosferică (aceasta fiind de 105 N/mp).  PRESIUNEA SUNETULUI – se obişnuieşte să se caracterizeze sunetul audibil. adică numărul de vibraţii acustice într-o secundă sau de comprimări (rarefieri) succesive. perceptibil de urechea omului prin raportul dintre variaţia presiunii produsă de sunet şi presiunea atmosferică.

000 Hz.PERCEPEREA SUNETELOR Urechea umană percepe sunetele cu frecvenţa situată între 16 – 20. depinzând de vârstă şi de organismul fiecăruia.TESTELE AUDIOMETRICE reprezintă măsurători care permit evaluarea sensibilităţii auditive individuale . MĂSURAREA SUNETULUI .măsurările de sunet dau o indicaţie exactă atunci când un sunet poate afecta auzul.măsurările sunetului permit analize ştiinţifice precise ale sunetelor supărătoare .aparatură electronică şi incinte acustice . adică vibraţii/s. putând interveni cu măsuri corective .măsurările privind caracteristicile sunetului permit progresul instalaţiilor acustice .

ZGOMOTUL îl putem găsi definit ca: > fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete. în general nearmonice. necoordonat > vibraţie sonoră fără caracter periodic care impresionează negativ urechea omenească > în Larousse – ansamblu de sunete fără armonie > fizicienii – o suprapunere dezordonată de sunete cu frecvenţe şi intensităţi diferite > fiziologii – orice sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă . origine şi durată diferite > sunetul puternic. cu o intensitate.

iar sunetul de 150 dB este insuportabil (în secolele trecute exista termenul de “moarte sub clopot” care prin lovire produce în interior astfel de intensităţi). Efectul nociv al zgomotului este direct proporţional cu durata acestuia. DURATA sau timpul cât excitantul sonor – zgomotul – acţionează asupra analizatorului auditiv. de distanţă şi de posibilităţile de transmitere sau multiplicare şi se măsoară în decibeli – dB. Peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o psihoză periculoasă. De exemplu zgomotul produs de o convorbire se situeaza între limitele de 30 . > > . S-a admis că cifra de 80 dB este pragul la care intensitatea devine nocivă.000. omul poate fi activ doar 2 minute.60 dB. FRECVENŢA măsurată în Hz – urechea având sensibilitatea cea mai ridicată în banda 1. Într-un mediu în care intensitatea este de 120 dB. indiferent de preferinţele sau de starea psihică a individului. Sunetul de 130 dB provoaca senzaţia de durere. La intensităţi egale zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecvenţă joasă.CARACTERISTICILE ZGOMOTULUI: > INTENSITATEA depinde de trăsăturile sursei.000 Hz.5. deci nu este nocivă.

Sunete precum susurul apei unui izvor. freamătul frunzelor sunt totdeauna plăcute omului. Totuşi există poluare naturală prin fenomene întâlnite foarte rar cum ar fi:  ERUPŢIILE VULCANICE  CUTREMURELE  ALUNECĂRILE DE TEREN  AVALANŞELE DE ZĂPADĂ  VUIETUL UNEI CASCADE ÎNALTE . Zgomotul este slab şi de obicei de scurtă durată. elimină stresul.SURSELE DE ZGOMOT pot fi NATURALE sau ARTIFICIALE SURSE NATURALE DE ZGOMOT: In natură sunetele puternice sunt o raritate. ele liniştesc.

soneriilor. prin zgomotul produs de motoarele vehiculelor din traficul auto sau aerian sau de vibraţiile acestora. Clădirile acestor întreprinderi trebuie să fie desigur bine izolate fonic.SURSE ARTIFICIALE DE ZGOMOT: Măsurătorile efectuate în oraşele mari arată că nivelul zgomotului în orele de vârf depăşeşte cu mult standardele şi normele sanitare.zgomotele din întreprinderi influenţează nefavorabil rezultatele economice şi eficienţa producţiei. . În nici un caz nu trebuie amplasate în perimetrul centrelor populate. claxoanelor. Sursele artificle de zgomot sunt:  CIRCULAŢIA SAU TRAFICUL RUTIER SAU TRANSPORTURILE ÎN GENERAL prin sunetul sirenelor.  INDUSTRIA . Nivelul zgomotului industrial se ridică în unele întreprinderi la 90-100 dB. mai ales la distanţă mică de centrele de locuit. De exemplu în cabina unor camioane de mare putere s-au măsurat uneori zgomote cu intensităţi între 90 şi 110 dB.

 TERENURILE SPORTIVE ŞI STADIOANELE . păsări pot tulbura liniştea mai ales noaptea şi pot ajunge la 80 dB. aparatele radio şi televizoarele.  ANIMALELE. automatele muzicale. trebuie folosite cât mai raţional pentru a reduce cât mai mult zgomotul. ca de exemplu câini. pisici. .unde se produc zgomote de peste 100 dB.  ALTELE: ALTELE întreţinerea reţelei stradale. aparatele radio portative. CONSTRUCŢIILE ŞI MONTAJELE prin compresoarele şi ciocanele pneumatice utilizate.  COPIII ÎN TERENURILE DE JOACĂ – ţipetele lor înregistrând 70-80 dB.  ÎN BLOCURILE DE LOCUINŢE: LOCUINŢE lifturile. maşinile electrocasnice.  COMERŢUL – în zona pieţelor şi a marilor magazine este mult zgomot. alarmele pentru protecţia bunurilor.

împuşcături. Exemplu: muncitorii din cazangerii .. detonări la demolarea clădirilor sau in minele de carbuni. frecvenţei şi timpului de expunere. Exemple: explozii de gaze din recipiente. >SURDITATEA PROFESIONALĂ – se datorează efectuării unor activităţi cu expunere deosebită la zgomote şi se caracterizează printr-o pierdere definitivă şi ireversibilă. AFECŢIUNI ŞI TRAUMATISME ALE URECHII INTERNE > OBOSEALA AUDITIVĂ – caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive şi se accentuează prin mărirea intensităţii. lezarea organului Corti. etc. >TRAUMATISMUL SONOR – produs brusc de un zgomot puternic chiar pentru un timp foarte scurt.EFECTELE ZGOMOTULUI: 1. Un zgomot de peste 92 dB şi cu frecvenţă între 500-800Hz produce după 60 de minute o scădere temporară a audiţiei. surditatea poate persista pentru sunete cu frecvenţe de peste 9 000 Hz. Traumatismele provocate de zgomot se referă la ruperea timpanului. dar care poate cauza ruptura timpanului. După vindecarea leziunii..

7. CREŞTERE A EXCITABILITĂŢII NEUROMUSCULARE 6. INCOMODITATE diminuează atenţia şi siguranţa . nevroză stomacală care se poate produce la intensităţi de circa 60 db. somn profund neodihnitor 5. STĂRI DE TEAMĂ ŞI INCOMODITATE. DIMINUAREA VOLUMULUI CALORIC 9. agitaţie nocturnă. NEUROVEGETATIV scădere a motricităţii gastrointestinale. oboseală generală. stare nevrotică gravă 3. CARDIOVASCULARE afectarea funcţiilor circulatorii. TULBURĂRI CARDIOVASCULARE.1. PERTURBARE A SOMNULUI – insomnie precoce. AFECŢIUNI ALE CENTRILOR NERVOŞI: stări de iritabilitate. mai ales la hipertensivi 4. AFECTAREA ECHILIBRULUI NEUROVEGETATIV. solicitare nervoasă. schimbări ale ritmului inimii şi ale presunii sanguine – vasoconstricţie cu creşterea rezistenţei periferice. CREŞTERE A ACTIVITĂŢII GLANDELOR ENDOCRINE 8.

În prezent se studiază în mod deosebit acţiunea zgomotului asupra organismului uman. produce reacţii patologice. dar şi liniştea desăvârşită poate să devină apăsătoare. pe maimuţe au arătat că zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Experienţele efectuate de către cercetători. de temperament. perturbări ale activităţii cerebrale normale. dar are şi urmări neurologice . astfel încât diferite categorii de zgomot pot afecta orice ţesut al organismului. Fiecare individ interperetează şi suportă zgomotul în mod diferit în funcţie de vârstă. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la maimuţe o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale. Cercetările au arătat că nivelul foarte mare acţionează negativ. oboseală. de insomnie. de factori externi. cefalee. Acţiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii. de starea de sănătate. Organismul uman se adaptează greu la “lumea tăcerii”. o creştere a nivelului glucozei în sânge.ameţeli. . Muzica puternică poate crea stări de depresie. Organele auditive sunt într-o legatură puternică cu sistemul nervos central. orice celulă sau formaţiune intracelulară şi pot provoca diferite forme de imbolnăviri. depresive.

Acţiunea zgomotului se manifestă cu timpul. De reţinut că din cauza deosebirilor fiziologice şi psihologice dintre indivizi. MUZICA LA CĂŞTI TE SURZEŞTE . dar măsurătorile ne dau nişte indici obiectivi de comparare a zgomotelor în diferite condiţii. gradul de afectare nu poate fi evaluat ştiinţific pentru o persoană dată. cu afectarea sistemului nervos şi auditiv. cumulându-se pe nesimţite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre maladia zgomotului.Specialiştii consideră zgomotul ca un pericol grav. ca făcând parte din poluarea mediului înconjurător.

din întreprinderi. de pe autostrăzi. MĂSURĂTORILE ŞI ANALIZELE reprezintă o cale spre creşterea calităţii vieţii . studiouri de înregistrare.... din locuinţe.MĂSURĂTORILE ŞI ANALIZELE DE ZGOMOT Sunt un mijloc puternic de diagnoză în programele de reducere a zgomotului de la aeroporturi.

investigaţii ale zgomotului ambiental .înregistrare electronică a valorilor .depistează zgomotele accidentate şi nu le ia în considerare la calcularea nivelului de zgomot echivalent continuu .studii privind riscurile apariţiei deficienţelor auditive la locul de muncă .delimitează sursa de zgomot măsurată de zgomotul de fond .analiza în timp real în banda de octave şi treime de octavă a curbelor de zgomot A.APARATE DE MĂSURAT SONOMETRE Sonometru integrat: . C si Z .funcţii statistice .determinării nivelului de putere sonoră Sonometru portabil de mare precizie: .

portabil: .oferă o gamă largă de funcţii necesare în serviciile de consultanţă în domeniul zgomotelor şi vibraţiilor .caracterizarea acustică a clădirilor.măsurarea şi stocarea informaţiilor privind caracterisicile zgomotului . inclusiv măsurarea timpului de reverberaţie Aparatul permite conectarea unui accelerometru ce asigură măsurarea nivelului vibraţiilor şi exprimarea rezultatelor în dB sau mărimi ale SI. .ANALIZOARE DE ZGOMOT Analizor de zgomot de mare precizie.

special conceput pentru: . . Modulul de analiza acustică a clădirilor inclus.aplicaţii în acustica construcţiilor şi calculul intensităţii/puterii sonore Aparatul reprezintă o unitate puternică de monitorizare a zgomotului ce integrează computerul în analiza nivelului de zgomot şi dispune de sisteme de microfoane protejate la intemperii.Un sistem complex dual channel. împreună cu generatorul de zgomot încorporat. putând fi utilizat ca şi aparat de monitorizare continuă a zgomotului. oferă un sistem puternic pentru analize in-situ.monitorizarea şi analiza zgomotului ambiental .

.oferă măsurători mono şi multi spectrale.combină avantajele unui analizor complex şi complet de laborator cu flexibilitatea unui aparat portabil.are două canale. în benzi de 1/1.Un analizor de zgomot in timp real de mare precizie: .proiectat pentru a fi inima unui laborator profesional de acustică . de la 0. 1/12 si 1/24 de octavă . alimentat cu baterii pentru aplicaţii in teren. .1 la 20.000 Hz Este ideal pentru utilizarea în acustica clădirilor. 1/3.

LEGISLAŢIE ROMÂNIA .

UNIUNEA EUROPEANĂ .

Primăriile din ţară sunt obligate să aibă această hartă acustică printr-un act normativ emis în anul 2005. la diminuarea poluării fonice. după un deceniu de studii efectuate în colaborare cu Catedra de Zgomot de la Universitatea "Politehnică" din oraşul de pe Bega.Timişoara este primul oraş din ţară care are o hartă reală a zgomotului. între orele 6-22. .6. mai ales. În România. şi 35 dB între orele 22. nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45 dB. Datele furnizate de către hărţile acustice pot ajuta la dezvoltarea de noi zone rezidenţiale şi.

camioane grele. cu calităţi de izolare fonică superioare - - . care să evite zonele compacte de locuinţe REMEDIEREA defecţiunilor suferite de mijloacele de transport în comun: tramvaie. ale utilajelor agricole. tractoare PROIECTAREA şi cercetarea unor utilaje şi maşini cât mai silenţioase ÎNTREŢINEREA reţelei stradale INTERZICEREA traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate INSONORIZAREA clădirilor şi în special a locuinţelor prin utilizarea de materiale fonoabsorbante.MĂSURI PENTRU COMBATEREA ZGOMOTULUI ÎN CENTRELE POPULATE: INTERZICEREA claxonării în centrele populate REGLEMENTAREA circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe categorii de vehicule. autobuze şi al celor de mărfuri .

Protest împotriva extinderii aviaţiei .

2007 .INTERNATIONAL NOISE AWARENESS DAY The 12th Annual International Noise Awareness Day is April 25.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful