Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii.

Cuprins Argument Capitolul 1 Delimitări conceptuale. 1.1 Conceptul de joc 1.2 Funcţiile jocului 1.3 Clasificări ale jocului 1.4 Rolul, importanţa şi valoarea jocului didactic. 1.5 Cerinţe metodice în utilizarea jocului didactic în învăţământul Capitolul 2 Valenţe formative ale jocului didactic 2.1.Implicaţiile jocului didactic în educaţia intelectuală a preşcolarului 2.3. Îndrumarea jocului didactic 2.4 Jocul şi stadiile dezvoltării inteligenţei Capitolul 3: Cercetare experimentală: ,,Dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuala prin jocul didactic" Sau Cercetare aplicativa privind valentele formative ale jocului didactic 3.1 Ipoteza Cercetarii 3.2 Metodica Cercetarii 3.2.1 Esantionul si Caracteristicile Sale 3.2.2 Metodologia Cercetarii 3.2.3 Etapele Desfasurarii Cercetarii Puteti realiza un studiu experimental care sa vizeze observarea prescolarilor in timpul desfasurarii jocului didactic sau centralizarea rezultatelor evaluarii prescolarilor sau exemple de proiecte de activitate sau, de ce nu, conceperea de catre dvs. a unor noi jocuri didactice care sa cuprinde metode interactive de grup. Am incercat sa va schitez la repezeala cateva idei care sa va ajute in realizarea cercetarii, sper sa va fie de folos. "Jocul didactic ca modalitate de formare a deprinderilor de activitate intelectuala a pescolarului" Cercetare experimentală: ,,Dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuala prin jocul didactic"

Variabilele experimentale Ne-am propus ca variabila independenta sa fie jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare. pornind de la ipoteza stabilita neam propus ca in cadrul tuturor activitatilor pe care le vom desfasura in gradinita sa imbunatatim rezultatele in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al limbajului copiilor prescolari sub aspectul expresivitatii. iar varianta dependenta rezultatele copiilor de la grupul experimental in cea ce priveste corectitudinea exprimarii orale. la grupa mare prin utilizarea jocului didactic.Ipoteza cercetarii In experimentul nostru am pornit de la ideea ca in cadrul activitatilor din gradinita anumite activitati sunt mai eficiente daca in cadrul lor primeaza jocul.EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI IN EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI 1. . 2. 3. Obiectivele cercetarii Ca obiective ale cercetarii. jocul didactic ocupa un loc primordial in cadrul activitatilor de educare a limbajului. corectitudinii exprimarii si din punct de vedere gramatical. De aceea am stabilit ca ipoteza de lucru aspectul ca dintre toate mijloacele didactice la indemana educatoarei.

alternarea metodelor traditionale cu cele moderne in cadrul activitatilor de educare a limbajului prin intermediul jocului didactic.Esantionul experimental Esantionul experimental a fost constituit din doua grupe. Grupa experimentala a fost aleasa: Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 baieti). . Exigentele formulate pentru procesul de Finalitatile procesului de invatamant. in prealabil. rolului stiintelor si achizitiilor din § Cresterea domeniul stiintelor. pentru educarea limbajului copiilor vom utiliza tot jocul. De asemenea. § § invatamant. si anume: § societate. diversificari. in demersul meu. insa de data aceasta jocul didactic. § § contextul complex al acestei Ritmul rapid al schimbarilor care au loc in Cererea crescanda de educatie. 5.Esantionul de continut: Jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare Motivarea subiectului abordat Am pornit.4. iar grupa de control: Grupa mare B cu un total de 25 copii (14 fete si 11 baieti). Achizitiile din stiintele educatiei. care presupune sarcini didactice concrete si reguli ce se impun a fi respectate. am considerat un imperativ al momentului utilizarea diversificata in cadrul jocului didactic a metodelor active de predare-invatare-evaluare. Am analizat. de la ideea ca activitatea fundamentala din gradinita este jocul.

§ Stabilirea educatoare si copil. Comunicarea multidirectionala. formarea si dezvoltarea de priceperi si deprinderi intelectuale si practice. Este cert ca la copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani cercul cunostintelor despre lume se imbogateste simtitor. am avut in vedere faptul ca acum se contureaza caracterul voluntar al celor mai multe dintre procesele psihice (ma refer in special la memorare si imaginatie) si ca pe masura ce se largesc interesele. activitatea de predare a educatoarei se imbina cu cea de invatare a prescolarilor. Am avut in vedere si dezvoltarea capacitatilor de a opera cu informatiile dobandite. ca atare. de a-si pune probleme si a cauta solutii. de a aplica noile cunostinte. pe care am utilizat-o la activitatea de Educarea limbajului. De asemenea.§ Necesitatea de a apropia activitatea instructiveducativa de cea de cercetare stiintifica. unei relatii de parteneriat intre Am considerat ca fiind adaptabil si grupei la care lucrez (grupa mare) jocul didactic ca forma de organizare a activitatii interactiva. • Utilizarea metodelor interactive Particularitatile de varsta ale grupei mari Grupa mare ofera reale posibilitati de a lucra diversificat. la grupa pregatitoare. se dezvolta foarte mult limbajul. In utilizarea jocului didactic. . Realitatea externa incepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult si. se amplifica puterile imaginative si creatoare ale copilului. intreaga dezvoltare psihica a copilului se produce intr-un ritm alert. initiativei si creativitatii acestora. Ceea ce m-a incurajat foarte mult in luarea deciziei de a aborda jocul didactic in activitatile de educarea limbajului este faptul ca. § Incurajarea participarii la activitate a copiilor. am avut in vedere faptul ca prescolarul este subiect activ al cunoasterii. el fiind implicat activ si interactiv in propria sa formare si informare. acestea doua sprijinindu-se si completandu-se reciproc. precum si avantajele alternarii metodelor traditionale cu cele moderne: § § Centrarea pe copil si pe activitatea acestuia. De asemenea. § Accentul pe dezvoltarea.

dorintele. copiii de la grupa mare oscileaza in a lua decizii si a-si exprima liber ideile. Am avut aici in didactic-copil. Adaptarea metodelor interactive la grupa mare Recunosc ca initiativa mea a fost temerara si a necesitat un efort sustinut. avantajele pe care le ofera vedere parteneriatul cadru si a initiativei copiilor. sa redea in mod inteligibil si cursiv o poveste. insa am perseverat. asociatiile de idei si originalitatea. educatoarea intocmeste pe tabla „ tabelul intrebarilor astfel: Ce credeti ca se va intampla? De ce credeti asta? Ce § unei povestiri. in sensul ca. de asemenea. Prezentare teoretica Jocul didactic este o mijloc de organizare a activitatilor de educarea limbajului care stimuleaza imaginatia copiilor. pornind de la premisa ca inca de la cea mai frageda varsta copiii trebuie deprinsi sa-si exprime cu usurinta gandurile. si pe metodele interactive. se exerseaza capacitatea de a gasi o solutie originala unei situatii posibile. In debutul activitatii. cu toate evolutiile caracteristice varstei de la 5 la 6 ani. stabilirea unui genereaza luarea de decizii etc. § Se citeste sau se povesteste primul fragment al Educatoarea stabileste cuvintele cheie . incurajarea participarii creativitatii acestora. Prin intermediul acestuia. a climat de incredere care • Jocul didactic.incep sa se inchege primele atitudini. Prin exersarea crearii de povestiri se realizeaza trecerea de la o etapa de repetare stereotipa la crearea mai multor variante inedite pe aceeasi tema. M-am sprijinit. o intamplare traita sau imaginata.

§ Se continua astfel. in coloana a treia a tabelului. • Utilizeaza cu usurinta cuvinte si expresii din poezii.reprezentative pentru fragmentul citit. § Se argumenteaza raspunsul. sa verbalizeze intamplari. § Citind un alt fragment al povestirii. Astfel prescolarii sunt determinati sa intervina intr-o maniera personala. va reda povestirea cu cele doua variante: cea creata de copii. Pronunta corect sunetele. „de fapt”. pana la terminarea povestirii. aspecte si fapte legate de viata. cu ajutorul copiilor. § In functie de acesta. ei trebuie sa participe activ. folosind notarile din tabel. copiii trec de la postura de ascultator la aceea de executant. cantece. copiii afla ce sa intamplat. de preocuparile si cunostintele lor. iar educatoarea noteaza . • • Uneori face dezacorduri gramaticale. • Beneficii ale utilizarii jocului didactic in activitatea de Educare a limbajului la grupa mare Avantaje: In desfasurarea jocului didactic. coerent. § In final. copiii raspund la intrebarea din prima coloana. . Limbajul oral • Comunica inteligibil. educatoarea. de catre copii si educatoarea completeaza a doua coloana. cum credeau ei ca se vor inlantui intamplarile si cea originala. povestiri. pe scurt. sa respecte regulile jocului si sa execute sarcina data. Jocul didactic satisface nevoia de exprimare a tuturor copiilor pe urmatoarele dimensiuni: a.

care pot fi organizate pe grupuri mici si individuale Activitatile se deosebesc prin modul de organizare si desfasurare. • Domina relatiile emotionale (bucuria.Memoria verbala • Retine succesiunea logica a evenimentelor – intamplarilor din poveste. participa la discutii . jocul didactic.b. precum si prin obiectivele urmarite. Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orala este o actiune permanenta si continua in gradinita. Relatii de tip socio-afectiv • S-a adaptat fara dificultati semnificative la mediul si programul gradinitei. Afectiviatea • Reactioneaza pozitiv fata de educatoare. d. • Se caracterizeaza printr-o conduita emotional expresiva bogata. lectura dupa ilustratii. Participa la jocurile cu mai multi parteneri. convorbirea. placerea. dar si activitati care nu se desfasoara frontal. insufletirea afectiva). • • • libere. fata de activitatile instructiv-educative. In acelasi timp activitatile alese le dau copiilor posibilitatea sa foloseasca achizitiile limbii. care asigura continutul cognitiv si lingvistic.Atentia voluntara • Modul in care isi concentreaza atentia pe parcursul intregii activitati (volumul atentiei). Comunica in timpul jocului. memorizarea. precum: povestirea. ofera posibilitatea unui exercitiu in contacte noi. e. c. sa le asimileze in propria Buna comunicare cu educatoarea si colegii grupei. • Isi controleaza supararea (cand i se refuza satisfacerea unor capricii). Aici exista activitati in care cultivarea limbajului este principalul obiect Intre acestea se disting activitatile frontale de dezvoltare a limbajului.

un raspuns propriu la asteptari. nivelurile si treptele taxonomice considerate descriind un continuu afectiv ce marcheaza o serie de etape posibile in asimilarea unor capacitati si judecati de valoare: v Receptarea valorii care presupune trei sub-categorii: Ø constiinta. la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor. acea stare a copilului care sub influenta stimulilor este pregatit pentru a le acorda atentia necesara. cand copilul insusi cauta stimuli valorici si-i constientizeaza. Ø satisfactia raspunsului. raspuns in plan emotional. Ø dorinta de raspuns. Reprezentativa pentru acest domeniu a devenit taxonomia lui Krathwohl. Obiectivele specifice acestui domeniu sunt ierarhizate si integrate in cinci clase. v Raspunsul afectiv. Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii populare. ei insusindu-si expresii precise. diverse forme flexionare. Prin continutul lor plin de invataminte. care cunoaste si el mai multe stratificari: Ø asentimentul. de asimilare psihologica a valorilor in raport cu care se manifesta diversele trairi exprimate sub forma de obiective. Ø atentia dirijata sau preferentiala. care descrie interiorizarea crescanda prin adoptarea unui comportament destul de coerent in urmatoarea succesiune: Ø acceptarea unei valori (dorinta de a-si dezvolta . formule stereotipice specifice. uneori poetice. povestirile contribuie la formarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter. sau grupari sintactice care dezvolta vorbirea corecta a copilului. adica aparitia unui v Valorizarea. cand copilul este din ce in ce mai atent la chemarile interioare fata de noii stimuli pe care-i cauta. cat si ale celei literare. cand atentia copilului este atrasa de un stimul cu continut valoric: Ø dorinta de a primi.comportare verbala.

a cunoscut o crestere mai rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B. v Caracterizarea printr-o valoare sau un sistem de valori. organizarea si elaborarea activitatii didactice si educative. ultima etapa care se refera la accederea la un mod de a fi si la o filozofie a vietii si care presupune alte doua etape: Ø dispozitia generalizata (decriptarea si interpretarea tuturor problemelor din punctul de vedere al valorii respective ).Date de cercetare experimentului formativ obtinute in urma aplicarii Diagrama 1 Dupa aplicarea experimentului formativ. Ø organizarea unui sistem de valori (de pilda. Ø caracterizarea (ajustarea si inchegarea unei filosofii existentiale personale). Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp. care prevaleaza asupra altor valori). se observa diferenta intre cele doua grupe participante la experiment. v Organizarea. Ø preferinta pentru o valoare (cautarea mai degraba a unei valori anume decat a altora). 6. Ø angajarea (ajungerea la concluzia ca valoarea respectiva este benefica si il ajuta efectiv pe om). Aplicata corect. conform Diagramei 1. observam ca grupa mare A. operationalizarea obiectivelor reprezinta un instrument eficace in proiectarea. realizand evaluari sumative dupa . Definirea clara a obiectivelor reprezinta pentru fiecare cadru didactic un punct de plecare in elaborarea demersului pedagogic eficient. respectiv angajarea valorilor acceptate intrun sistem ceea ce presupune: Ø conceptualizarea valorii (incercarea de a gasi in ce consta specificul unei norme valorice).deprinderi specifice). acceptarea religiei ca un sistem de valori primordiale.

se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii atentiei..86 m 6 4 6 .44 0. corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in comparatie cu grupa de control. putand constata mai bine evolutia copiilor din grupa experimentala in comparatie cu cea de control. Observand Diagrama 3. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media Nivelul de performanta Superior (N= 40) Expresivitatea vorbirii Corectitudine gramaticala Angajament in sarcina 8. Diagrama 3.perioade de timp de doua luni.67 1. patru luni si un an. la grupa experimentala. Din Diagrama 4. observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical. Dupa cum se observa din diagrama 2. Diagrama 4. Tabelul 1. astfel. participarii active.65 σ 0. interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor. Diagrama 2.65 8.09 8.

60 0.10 4.71 Corectitudine gramaticala Angajament in sarcina Media totala 4.95 10.43 2.68 min 7.47 0.Media totala 8.01 7.00 7.36 7.16 1.81 7.75 7.72 5.14 9.83 6 7.29 7.30 0.00 7 9 9 9 9.20 σ 0.00 9 7 8 8 .606.48 7.40 9.83 9.87 0.98 8. Tabelul 2.771.84 7.48 8.67 1 1 1 Pentru a oferi o imagine mai nuantata in tabelele 3a si 3b prezentam aceste date separat in functie de tipul de educatie.688.571.23 2.64 .29 3.25 max 9.90 1.00 10.07 6.146. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media Nivelul de performanta Superior (N= 21) Atentie Creativitate Stapanirea emotiilor Media totala Mediocru (N= 20) Atentie Creativitate Stapanirea emotiilor 8.57 1.85 8.

. Aspecte calitative s-au inregistrat si in stapanirea emotiilor de catre copiii din grupa experimentala. Din comparatiile realizate in diagramele cercetarii si din tabelele 1. Concluzionam ca s-au atins obiectivele cercetarii din lucrarea noastra. aspect atestat de rezultatele obtinute in urma cercetarii experimentale. cu o concentrare a atentiei pe o perioada de timp mai indelungata. ei fiind mult mai receptivi la activitati.Media totala 7. Eficienta jocurilor a depins in mare masura de modul in care am stiut sa le selectionam in raport cu situatiile concrete . se observa distinct aceste imbunatatiri ale comportamentului verbal si nonverbal al copiilor din grupa experimentala. Am observat ca introducerea unor metode atractive duce la cresterea calitatii procesului de invatamant la nivel prescolar. 2.19 8. in urma folosirii jocurilor didactice descrise in lucrare am constatat: a) Jocurile didactice sunt modalitati eficiente de dezvoltare a unor sarcini didactice in scopul educarii limbajului copiilor. De asemenea. in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului oral. CONCLUZII FINALE In urma aplicarii experimentului formativ am tras concluzia ca atunci cand cadrul didactic urmareste cu intensitate si pasiune sa realizeze rezultate bune in activitatea la clasa reuseste. se observa aspecte calitative si in planul comportamentului copiilor.Concluzii Ipoteza pe care noi ne-am propus sa o urmarim s-a confirmat. Experimentul a demonstrat viabilitatea eficientei jocului didactic in cadrul activitatilor de educare a limbajului. Atat expresivitatea vorbirii a cunoscut imbunatatiri cat si exprimarea gramaticala.22 1.09 5. mult mai corecta.47 8 7. De asemenea. Din datele statistice se confirma ca toti copiii din grupa experimentala au obtinut rezultate calitativ superioare in comparatie cu grupa de control.

.sase cuvinte utilizate in jocuri. sa formulam corect sarcinile bazandu-ne pe buna cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins in educarea limbajului si sub aspectul defectelor de vorbire. itemi de evaluare a eficientei jocurilor.patru cuvinte (substantive. din cinci . omonime .Manusa”.Cine vine langa mine?”). au continut o exprimare frumoasa.De-a circulatia”. . . sunt foarte eficiente si absolut necesare in vederea vorbirii acestora..Cei trei purcelusi” cat si a jocurilor de creatie de tipul: . antonime adjective (joc: .. . transpunandu-se in pielea unor personaje foarte usor. nuantata.Ce trebuie sa facem?”). .existente in clasa pe care am condus-o. aleasa. Pe cat de frumoase si de usoare par jocurile.. a continutului unor lecturi suplimentare ce contin dialog. Folosite cu respectarea conditiilor mentionate.. b) Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a vorbirii directe si cele de transformare in vorbire indirecta.ce mai inseamna cuvantul” sau . Fiind o operatie mai dificila. adjective. ele au contribuit Ia insusirea de catre copii a unor modele de exprimare directa.substantive (jocul . folosite in variante cu sarcini gradate. Am constatat ca introducerea cuvintelor in contexte cere mult timp de gandire si nu toti copiii realizeaza aceasta sarcina.De-a doctorul”. adjective... in mod independent.. . deci au redat mecanic vorbirea directa.La televizor”).. empiric cu notiuni stiintifice de: cuvinte sinonime substantive. .Ridichea uriasa”. Faptul dovedeste ca nu toti prescolarii stapanesc in suficienta masura sensurile cuvintelor.Hai sa impachetam!”.Ce-ti spune roata?”.. Eficienta jocurilor s-a observat in redarea jocurilor de catre copii.. Li se fixeaza in memorie copiilor trei .. Jocurile de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta sunt usor de realizat mai ales cu prescolarii mari. au constituit auxiliare pretioase in munca noastra. Copiii au stiut sa foloseasca persoana a III-a si sa modifice functia sintactica a unor parti de propozitie. familiarizeaza pe copii in mod concret. pe atat de bine ele trebuie sa fie gandite si pregatite de noi. . .. Aceste jocuri plac copiilor prescolari in mod deosebit. actioneaza si vorbesc ca ele. Povestirile copiilor. verbe).Unde se afla?”. jocuri care au cerut copiilor sa gaseasca . verbe (folosite in jocuri ca: . sa manifestam exigenta sporita in formularea cuvintelor.. Prin exercitiile de dramatizare . Numai accidental copiii mai slabi au folosit persoana I si a II-a. c) Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular.Cand si cum?”).De-a familia”.. adica copiii grupei pregatitoare.cuvinte care seamana intre ele”. antonime adverbe (joc: . Jocurile nu au putut fi lasate pe seama improvizatiei de moment.

dar dupa repetarea acestor concursuri de cateva ori. sau de a povesti cat mai bine. Sunt jocuri atractive indragite de prescolari.. prin aplauze si exclamatii spontane. g) Concursurile de ghicitori. Prin solicitarea efortului de formulare a raspunsurilor Ia intrebari. acesta trece la un nivel superior.. In reproducerea unor povestiri copiii au utilizat propozitii dezvoltate in care au construit corect formele de genitiv-dativ ale substantivelor (au fost evitate sau corectate constructiile de tipul: . Prin utilizarea claselor conceptuale si a operatiilor gandirii logice. mai exact. Copiii spectatori vadesc nerabdare in asteptarea raspunsurilor reprezentantilor. Exprimarea copiilor a dobandit claritate. prin gesturi specifice. copiii prescolari au inregistrat progrese remarcabile in perfectionarea laturii gramaticale a limbajului lor. exprimarea copiilor in cadrul concursurilor de povestiri a fost de asemenea dificila. Aceste manifestari dovedesc. din partea colegilor . contribuie Ia dezvoltarea fluiditatii gandirii si al limbajului copiilor. e) Jocurile menite sa exerseze operatiile gandirii logice au contribuit si ele la educarea limbajului prescolarilor. sunt cele mai numeroase si cele mai des utilizate. concentrare. Jocurile concurs care cer gasirea unui numar cat mai mare de cuvinte care incep sau se termina cu o anumita litera. Ei isi exprima satisfactia pentru raspunsuri sau povestiri bune. copiii au dobandit usurinta in exprimare. ea a dobandit suplete si mobilitate. majoritatea realizeaza corect acordul predicatului cu subiectul. in cadrul unei activitati diferentiate. un item de lucru pentru copiii foarte buni.da de stire Ia oameni” sau . intr-un mod cat mai corect. La primele concursuri raspunsurile au fost greoaie. aceasta rezultand din stradania lor de a da raspunsuri corecte (in cazul ghicitorilor).introducerea cuvintelor in contexte noi. Copiii au putut rapid sa se adapteze Ia situatii noi. d) In urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale. a fost disciplinata gandirea copiilor. precizie. poate constitui. povestiri sunt foarte gustate de copiii de varsta prescolara. mai concis. Prin utilizarea acestor jocuri se urmareste mai ales perfectionarea claritatii pronuntiei in scopul prevenirii greselilor. f) Jocurile de dezvoltare a auzului fonematic si de perfectionare a pronuntiei sunetelor limbii romane. insatisfactia pentru raspunsuri eronate. prin zambete care le lumineaza chipurile sau nemultumirea. frumoase. forme mai putin literare).Fata lui mosu”. rapiditate in a ghici corect. a adjectivului cu substantivul determinant.

spectatori o participare afectiva intensa Ia concurs. (2001).stiut fiind faptul ca jocul este activitatea de baza in gradinita in urma carora se desfasoara toate celelalte activitati. (1983). o modalitate de verificare. in activitatile alese cu ajutorul framantari lor de limba. — etapa de verificare in care copiii au fost supusi acelorasi probe. o metoda de verificare si formare a unor deprinderi de comportare civilizata. • Boscaiu. fixare si sistematizare a cunostintelor si deprinderilor intelectuale ale prescolarilor. experimentul natural si metoda analizei datelor. ci si in mod obisnuit. pentru satisfactia deosebita pe care o ofera copilului si pentru eficienta sa in rezolvarea unor sarcini didactice. (2003). convorbirea. retrasi. in Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare. Pentru multiplele sale valente formative. in care am utilizat exercitii . V. k) In realizarea unor experimente am urmarit trei etape: — etapa constatativa. ori de cate ori a fost necesar. Procesul de predare.. invatare si evaluarecaracterizare generala. Cluj Napoca. pentru ca antreneaza copiii timizi. • Birzea. situational. — etapa formativa. BIBLIOGRAFIE: • Antonovici. pe exemple. in Arta si stiinta educatiei. .. jocul didactic va sta in atentia permanenta a noastra . Bucuresti. Jocuri interdisciplinare. h) Jocul didactic a constituit pentru noi o cale de depistare. Emilia. Centrul de multiplicare al Universitatii. pe situatii concrete. Pedagogia artistica. in care am utilizat jocuri care sa rezolve sarcinile si obiectivele mentionate. j) Corectarea exprimarii copiilor nu am facut-o numai prin intermediul jocului. dar cu o dificultate crescuta. l) Ca metode de baza am folosit: observatia. corectare si prevenire a unor greseli de exprimare.joc pentru cunoasterea stadiului de dezvoltare a limbajului prescolarilor si defectele lor de vorbire. Editura Aramis. Editura Presa Universitara Clujeana. (1998). a unor trasaturi de vointa si caracter. Indrumator pentru dezvoltarea vorbirii in colectivitatile de copii.. Stefania. incurajandu-i si dandu-le incredere in fortele proprii. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. C. • Chis. imbogatire.

sistem dinamic si complex. Metodologia Universitatii „Aurel Vlaicu”. Editura Dacia. • Glava. Editura Compania. A. Gabriela. vol. Educatia timpurie a copiilor in varsta de 0-7 ani. Arad.II.. (2004). • Cretu. • Ilica. A.Cluj-Napoca. Criterii de stabilire si structurarea . • Ilica. Editura Dacia. Arad.. Curriculum-ul prescolar. Ovidiu.. Anton. Metodologia educationala. in Demersuri creative in predare si invatare. Editura All.4/2003.. in Introducere in pedagogia prescolara. UNICEF. Metodica activitatilor instructiv-educative. (1997). • Cucos. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Arad. Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii. Constanta. Glava. Editura Europolis.. Bucuresti. educationala. Radu. (2002). Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. R. Editura • • Ilica.S. Iasi. Universitatii „Aurel Vlaicu”. (1995). Introducere in pedagogia prescolara. C. Glava. • Glava. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Procesul de invatamant. A... • Dumitrana. (2000). Kelemen.. A. Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor.. gradinita.. • Dumitrana... • Dutu. (1999). A. (2004). Herlo D. G. Arad. Comunicarea in educatie. Metodica activitatilor instructiv educative. (2000). • Ionescu. Kelemen. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. familia. A. E. in Revista invatamantului primar. (2000). (2006). Arad. Educatia limbajului in invatamantul prescolar. Ana. Dezvoltarea capacitatii de comunicare a copilului prescolar. Didactica generala si Didactica limbii romane si a lecturii. in Pedagogie. nr. • Ilica. perspectiva interdisciplinara si organizarea modulara . Cluj-Napoca. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Editura Compania Bucuresti.. I.. Editura Miniped. (1996). Arad. Sovar. (2002). • Ionescu. (2000). (2004). Arad. (1995). Arad. (1999). Bucuresti. M. Magdalena. Ed.A. Editura Presa Universitara Clujeana. ClujNapoca. Copilul. Pedagogia moderna. • Ilica. C. • Fumarel.. • Harlan.. C. • Herlo Dorin. Cluj-Napoca. Bucuresti. Polirom. M. (2004). (2006). Magdalena. Dezvoltarea comunicarii orale la copii. Noi directii in structurarea continuturilor. • Ilica.

. Editura Miniped. Rudica. Ionescu. A. Ionescu.. Jurca. Editura Dacia. (2000). Pedagogie prescolara. Editura Aramis. Educatia prescolara in Romania. Ioan. (2007).). Bucuresti. Bucuresti. Iasi. Editura Polirom. Editura Junimea. (1995). E. Chis. Iasi Jurcau. Gabriela. Polirom.. (1997). Paun.. Panisoara. (1990). Bucuresti. Arad. Kelemen.. Probleme implicate in trecerea copilului de la institutia prescolara la scoala. Bucuresti. Macavei. Editura Universitatii din Bucuresti. in Revista invatamantului primar. Editura Dacia. Paun. in Pedagogie. Jocuri pentru prescolari. Gabriela. Cornelia. Cluj-Napoca. Iucu. Actiunea educationala. Ed. Editura Polirom. R. Iucu. M. • Schwartz Gheorghe. T. • Stanton. in Neculau.. R. (2002). (1998).. Insusirea prin joc a limbajului in grupa pregatitoare. Editura Presa Universitara Clujeana. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. (1997). E. Educatia azi in Agora. Editura Didactica si Pedagogica. Autenticitatea personalitatii. Comunicarea. V. Popescu. E. in Didactica moderna. Campul universitar si actorii sai. nr. (1997). Psihopedagogia jocului.. Bucuresti. Cluj Napoca. Iasi.E. insuccesul si esecul in educatie . Kelemen. Cluj-Napoca. Bucuresti. Pedagogia invatamantului superior in fata unor noi solicitari. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”. Nicolae. M. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. (1988). (1982). (2007). M. Bucuresti. Palmade. Psihologia copilului si a adolescentului . Arad. Penes. (2007). Iasi. (2006).• • • • • • • • • • • • • • • • continutului invatamantului. Editura Polirom. Ana. Comunicarea eficienta. Prelegeri pentru perfectionarea educatorilor din casele de copii prescolari. Psihologia copilului. Editura Didactica si Pedagogica. Popovici. in Maturizarea personalitatii. Gabriela Kelemen. Kelemen. Succesul.4/2003. in Pedagogie generala. Gabriela. D. PsychoPragmatic. in Pedagogie. (coord. in Educatia prescolara in Romania. Societatea de stiinta si tehnica.Ovidiu... Cum vorbesc copiii. Procesul de invatamant in conceptia pedagogiei moderne. (2000).. G.. (2003). in Pedagogia prescolara. Editura . nr. Editura Didactica si Pedagogica. Grupa pregatitoare pentru scoala. (1995). • Stanica. Iasi... 1. Terapia Tulburarilor de limbaj. (2001). in Metodele pedagogice. Nicolaie. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”.

• *** (1997). • Vrasmas. Bucuresti. Educatia copilului prescolar. • *** (2000). jetoane pentru copii. (2001). Psihologia copilului. Bucuresti. Editata de Revista de Pedagogie. Conduita verbala a scolarilor mici .Didactica si Pedagogica. • Schwartz. Editura Didactica si Pedagogica. (2007).. problematizarea. D. Ecaterina. invatarea prin descoperire.. • ***(1992). (1993). Copiii cu dificultati de invatare. Editura Aramis. Editura V&I Integral. Ecaterina. 3 . Strategii –metode si procedee: observatii. casetofon. sa foloseasca cuvinte noi invatate in vorbirea curenta. • Schulman. Kolumbus. Bucuresti. Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad. Editura Pro Humanitate. Editura Hyperion XXI. Psihologia varstelor. exercitiul. sa dezvolte capacitatea copiilor de a realiza legatura intre imagini si realitatea inconjuratoare. Pedagogie prescolara. (1973).. • Voiculescu. oglinda. in Copilaria. Tema: Oglinda fermecata Tipul: joc didactic Scopul: Consolidarea cunostintelor Obiective: sa diferentieze cuvintele prin contrast. Colectia Cathedra. Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii. Dezvoltarea stadiala si cerintele cunoasterii psihologice a copilului. ANEXE 1. (1998). • Verzea. Kelemen G. (1998). imagini. in Cunoasterea copilului prescolar. Moldovan Olga D. Bucuresti. Bucuresti. Gh. (1999). Tema: Doi calatori Mijloc: Teatrul de umbre . obiecte. Bucuresti. Mijloace de invatamant: suport pentru planse. fundament al personalitatii. Didactica prescolara. Editura Didactica si Pedagogica. Editata de Revista de Pedagogie. Emil. Bucuresti. • Verzea. conversatia. Emil. Dezvoltarea psihica a copilului prescolar . Bucuresti. Bucuresti. • Ungureanu. Bucuresti.

Obiective: sa asculte povestea sa recunoasca eroii povestirii sa povesteasca evenimentele prezentate in poveste sa dovedeasca atitudine prietenoasa fata de cei care o merita sa-l faca pe copil sa inteleaga continutul notiunilor „prietenprietenie” Strategii didactice (metode si procedee) povestirea. conversatia. caseta inregistrata. demonstratia exercitiul. siluete si cocostarcul alb . Mijloace de invatamant: casetofon. explicatia. teatrul de umbre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful