UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE

INTERNATIONALE

Conflictul din Kosovo

Prof. coordonator: prof. univ. dr Constantin DEGERATU Masternad: Predescu MDE Irina

-Bucureşti, 2012-

Oseţia de Nord şi de Sud). fiind o problemă geopolitică intens dezbătută în întreaga lume. este conflictul etnic dar şi religios din Kosovo şi din Iugoslavia. Scurtă introducere Destrămarea Iugoslaviei. Federaţia Iugoslavă constituită în 1945 s-a destramat la fel ca şi Uniunea Sovietică (1922) şi Republica Federală Cehoslovacă (1968). discriminarea naţională şi religioasă. Abkhazia. Deşi propaganda comunistă a pretins decenii în şir că federaţiile sub regimurile comuniste ar avea o superioritate evidentă faţă de regimurile federale capitaliste experienţa ulterioară dispariţiei blocului comunist a demonstrat contrariul. Părţile aflate în conflict fiind: etnicii albanezi de religie islamică versus sârbii de religie ortodoxă. acesta fiind cunoscută drept o „ perioada de pace”. plus multe alte distrugeri materiale. asuprirea colonială. în ultimul deceniu al secolului trecut cere o examinarea foarte minuţioasă a viabilităţii unui anume model de organizare statală a ansamblurilor multietnice. De-a lungul timpului acest conflict a făcut şi el nenumărate victime. Aceste cauze îşi au rădăcinile seculare într-un anume tip de experienţă negativă a trecutului. legată de matrice identitară diferită. economic etc. de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial nu a mai existat niciun conflict de avengură în lume. care s-au soldat cu aproximativ 25 de milioane de victime. un număr imens de refugiaţi.. Această experienţă negativă n-a fost uitată în pofida experienţei comune pozitive a războiului 2 .UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE De aproximativ 60 de ani. religioasă lingvistic. Iugoslavia a existat în cadrul frontierelor stabilite în 1945 cu toate republicile fondatoare vreme de numai 46 de ani. Cauzele destrămării Iugoslaviei se regăsesc şi în cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS (Cecenia. asimilarea forţată. în toată această perioadă de 60 de ani deşi nu au existat conflicte majore au existat peste 100 de conflicte armate de natura etnică. Un exemplu de acest fel. Lucrurile stau doar aparent aşa.

dă nastere la violenţe în rândul populaţiei majoritare. Conducerea sârba. Trebuie să se ia în calcul că factorul destabilizator al moştenirii coloniale a jucat în Iugoslavia un rol mai puţin important decât în Uniunea Sovietică (dar mai important decât în Cehoslovacia). Ultima deşteptare naţională a albanezilor din 1981 şi represiunea sârbă care a urmat.” (Tom Gallagher. “Datorită discursurilor politice ale liderilor sloveni această poziţie a fost puternic susţinută de către opinia publică din Slovenia. act care. în 1991. între cele trei popoare slave din Iugoslavia. ci şi politico-economice. lezând astfel interesele slovene prin acţiunea autorităţilor federale etc. odată aprobat de adunarea legislativă a Kosovo. această independenţă este recunoscută un an mai târziu. atunci când Slobodan Milosevic anuleaza autonomia provinciei Kosovo. albanezii din Kosovo declară independenţa provinciei. în iulie 1990.UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE naţional de eliberare din 1941-45 şi a propagandei asidue promovate de oficialităţi cu privire la „unitatea şi fraternitatea" dintre naţiunile iugoslave. Nu poate fi ignorat faptul că prezenţa în Balcani a mai multor civilizaţii şi mari religii este la originea acestor diferende seculare. politic şi militar politica colonialistă sârbă. Istoric si cronologie Totul începe în 1989. În anul următor. Iniţial între conducerile sârbă şi slovenă a intervenit un conflict politic în ceea ce priveşte revendicările sârbe în Kosovo. susţinută de mulţi sârbi (şi macedoneni) a răspuns printr-o campanie mass media de propagandă anti-slovenă. au afectat dramatic relaţiile. Sârbii vroiau ca slovenii să sprijine în continuare. care dusese la violări masive şi grosolane ale drepturilor omului. prin întreruperea legăturilor comerciale. deja încordate. 1991 este anul când începe 3 . 2005). prin refuzul de a efectua anumite plăţi. Conducerea slovenă a refuzat datorită unor motive nu numai etice. prin confiscarea proprietăţilor slovene din Serbia. şi de către Albania.

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE războiul în Iugoslavia. Tratatul de la Washington prevede acţiunea armată doar în limitele Cartei Natiunilor Unite şi doar în scopuri defensive. sunt implicate în lupta din Kosovo şi forţele NATO. În plus faţă de aceste coordonate. Marea Britanie va condamna şi ea guvernul de la Belgrad. ca o modalitate de a pacificare a parţilor aflate în conflict. În iunie 1998. Bill Clinton. În acelaşi an. În plus nu 4 . Uniunea Europeană sa declarat nemulţumită de evoluţia conflictului. unitaţi ale armatei sârbe atacă satul Prekaz. mai există şi una psihologica: conflictul din Kosovo a explodat foarte curând după relativa calmare a razboiului din Bosnia. considerat ca fiind un adăpost al Armatei de Eliberare a Kosovo. Nici una dintre condiţiile prevăzute în Tratat nu au fost îndeplinite. In martie 1998. iar în 1992 Republica auto-proclamată Kosovo alege preşedinte pe Ibrahim Rugova. La scurt timp. După numeroase ciocniri între poliţie şi separatişti. s-a angajat să apere Kosovo iar dacă va fi nevoie să implice chiar şi forţe armate în acest conflict. preşedintele Statelor Unite din acea perioadă. în scurt timp. În februarie 1998 conflictul devine evident. În acel moment NATO se afla în faţa unei mari probleme. se afla în situaţia de a intervenii armat în Kosovo. iar în acest caz ar fi nevoită să încalce cadrul legislativ. Articolul cinci al Tratatului prevede acţiunea în cazul în care teritoriul uneia dintre ţările membre este ameninţat sau atacat. Tot în 1998 se hotăraşte şi implicarea fortelor NATO în restabilirea păcii iar în urma unui acord de încetare a focului parţile admit ca 2000 de observatori OSCE sa fie trimişi în zonă pentru a supraveghea aplicarea acestuia. soldate cu morţi si răniţi în ambele tabere. unde NATO a fost deseori acuzată de implicare insuficientă. iar împreună cu Statele Unite ale Americii va iniţia o propunere de rezoluţie a Consiliului de Securitate. statele membre ale NATO au adoptat poziţii similare. apare prima rezoluţie a Consiliului de Securitate care impune Iugoslaviei un embargo asupra armelor ca o consecinţă directă faţă de evenimentele din Kosovo.

În conflict s-a implicat Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) cu trei rezoluţii ale Consiliului de Securitate (CS) criticate de Guvernul de la Belgrad ca fiind amestec în afacerile interne. Consiliul Europei şi Parlamentul European (forurile centrale ale UE) şi-au centrat iniţial demersurile mai ales pe problematica gravă a încălcărilor drepturilor omului. sau de operaţiunea "Furtună în Deşert". De asemenea o importantă implicare în conflict o are Albania. Actori ai scenei internaţionale implicati in conflict În istoria acestui conflict au fost implicaţi numeroşi actori. demne de amintit sunt acţiunile Statelor Unite şi ale Rusiei. La nivel de sistem este de notat interacţiunea ce a existat între organizaţiile internaţionale atât europene cât şi mondiale. care a participat cu un număr mare de observatori aparţinând ţărilor membre. Dealtfel ar fi aproape imposibil să se obţină o rezoluţie în care NATO sa fie mandatată să intervină armat în Iugoslavia având în vedere condiţiile politice. de asemenea intervenţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Semiluna Roşie). pentru ca în final să preia managerierea acestui conflict de la ONU şi să devină unul din actorii troicii constituite pentru găsirea unei soluţii în acest caz. concept ce prevede un rol crescut pentru cooperare şi dialog. La nivel de actori internaţionali statali. Importantă este.UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE există nicio rezoluţie a Consiliului de Securitate care să menţioneze în mod explicit posibilitatea utilizării forţei pentru a rezolva acest conflict. precum şi o 5 .statal. fondat pe o idee pacifistă. Uniunea Europeană s-a manifestat iniţial prin impunerea de sancţiuni Iugoslaviei. Acestora li se adaugă organizaţiile umanitare (Organizaţia Crucea Roşie. La toate aceste lucruri se mai adaugă şi "Conceptul Strategic" al Alianţei adoptat la Roma în 1991. NATO şi-a pus la dispoziţie tehnica militară în scopul impunerii rezoluţiilor Consiliului de Securitate. al cărei legislativ a recunoscut Kosovo drept stat independent. caz care aduce foarte bine aminte de intervenţia americano-britanică din Irak (Vulpea Deşertului). atât la nivel de sistem internaţional cât şi la nivel subsistemic .

Secretarul General Kofi Annan l-a numit pe fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari. În 10 iunie 1999.aceasta presupunere este falsă: prin implicarea OSCE. NATO dovedeşte ca respectă o coordonată a Conceptului său Strategic – aceea de cooperare cu instituţiile europene în asigurarea păcii în Europa. după mai bine de 6 ani de administraţie ONU în Kosovo. În luna noiembrie 2005. Prezenţa celor 800 de observatori OSCE în Kosovo este datorată acordului între Holbrooke şi Milosevici.UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE serie de importanţi actori din domeniul economic care au organizat campanii de ajutor umanitar a populaţiei din Kosovo (amintim pe cei de la Benetton şi Porsche).NATO Lucrul nou pe care l-a adus această criză în "istoria" organizaţiilor este rolul deosebit pe care OSCE-ul l-a avut în cadrul demersurilor de soluţionare a diferendului. Cooperearea dintre OSCE . negociator ONU. urmaţi de cei ai Rusiei. Nu lipsit de importanţă că în numărul total de observatori cea mai mare pondere o au ce americani. o organizaţie pan-europeană. Kosovo este protectorat de factor al ONU de la sfârşitul conflictului din 19981999 din provincie. care alături de toate statele europene include Statele Unite şi Canada. Ahtisaari şi echipa sa au avut 6 . care plasează provincia răvăşită de război sub administraţia ONU până la determinarea statutului său final. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 1244. Independenţa Kosovo Deşi din punct de vedere tehnic încă face parte din Serbia. Deşi s-ar putea crede că implicarea masivă a OSCE-ului ar putea umbri rolul NATO. în calitate de Emisar Special pentru a conduce demersurile politice de determinare a viitorului statut.nu a avut niciodată o pondere atât de mare în aplanarea vreunui conflict internaţional. În perioada 2005 – 2006.OSCE-ul.

între care prezenţa unei forţe internaţionale. "Noi. mai proastă chiar decât cea a Kosovo – este greu de crezut că ar putea constitui o atracţie pentru populaţia din Kosovo –în plus. în abordarea crizei trebuie observata care ar putea fi intenţia pe termen lung a albanezilor din Kosovo. mai multe organizaţii internaţionale. ci de a se răspândi în alte părţi ale Europei. declaram Kosovo tara libera si independenta" . se afirmă în declaratie. liderii institutiilor din Kosovo. nu poate fi ignorat potenţialul de extindere a crizei în zonă. tendinţa în rândul refugiatilor albanezi din Kosovo nu este cea de a fugi in Albania. Documentul promite respectarea planului prezentat anul trecut de reprezentantul special al ONU. măsuri pentru protejarea minoritaţii sârbe şi este prevăzut clar ca nici Kosovo nici vreo parte a provinciei nu se va putea alipi unei alte ţări. Planul ONU privind independenţa provinciei Kosovo prevede însă anumite limite. aşa cum am arâtat.UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE convorbiri intense la Belgrad si la Pristina. dar şi consultari cu reprezentanţii comunitaţii internaţionale. Cu toate că foarte uşor cineva s-ar putea gândi la alipirea Kosovo la Albania dupa secesiunea de Iugoslavia. mai ales având în vedere poziţia celorlalte provincii iugoslave. În pofida faptului că Belgradul susţine în continuare că aceasta este o afacere internă. Trebuie de asemenea amintit faptul că Kosovo este regiunea cu concentrarea cea mai mare de locuitori minoritari din Europa – nu mai există nici o regiune atat de intinsa care sa aibă o pondere de 90% din populaţie aparţinând unei minoritaţi. Concluzii: Conflictul din Kosovo a implicat. Parlamentul kosovar a aprobat in unanimitate declaraţia de independenţă faţă de Serbia. Martti Ahtisaari. 7 . De asemenea. aceasta posibilitate este destul de greu de prevăzut pe termen scurt – Albania având o condiţie economică. În cadrul unei sesiuni de urgenta organizate duminica (17 noiembrie).

2006 2. Bucureşti. Statele Unite. 2005 8 . Bucureşti. Editura Humanitas. Slovacia. Balcanii în umbra noului mileniu. China şi-a exprimat îngrijorarea faţă de reacţiile în lanţ pe care le-ar putea avea faptul că un stat şi-a proclamat unilateral independenţa. Editura Phobos Publishing House. Tom Gallagher. Franţa. Printre statele care se opun proclămării independenţei Kosovo sunt: România. Războiul Geofizic. Pierre Lorraine. Statele Unite. Marea Britanie susţin proclamarea independenţei provinciei. Bibliografie: 1. Incredibila Alianţă Rusia. Bucureşti. iar legislativul a votat declaraţia. 2006 3. Cipru şi Grecia. primul ministru Hashim Thaçi a citit în faţa Parlamentului de la Priştina declaraţia de independenţă a provinciei.UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE MASTER RELATII POLITICE INTERNATIONALE CONFLICTE ARMATE SI SECURITATE IN RELATIILE INTERNATIONALE La 17 februarie 2008. Spania. Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice. În umbra războiului şi a păcii. Emil Străinu . în timp ce Rusia şi Serbia se opun vehement.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful