You are on page 1of 7

Universitatea ‘’Ștefan cel Mare’’Suceava Facultatea de Inginerie Alimentară

Efectele consumului de opiu asupra organismului uman

Student:Brînză Constantin Alexandru SPECIALIZARE:CEPA AN:IV

cele imature .provoacă o stare de euforie .scăderea apetitului . 2. Psihice:scăderea inteligenței și voinței .tabeina.tremor ușpr aș mâinilor și pleoapelor.de detașare de realitate și de inhibare a senzațiilor de foame și de sete. Descriere Opiul și preparatele pe bază de opiu sunt cunoscute de aproape patruu mii de ani.căderea părului .scăderea libidoului .unghii casante.Efectele consumului de opiu asupra organismului uman `Efectele consumului de opiu asupra organismului uman Acționează asupra sistemului nervos central.anxietatea dispărând o data cu durerile .pupile mici .prin incizare secretă la exterior un suc alb și .fiind folosite ca unele din cele mai vechi remedii ale durerii.palid. Practica consumului și toxicomania generată de dependență de opiu poartă numele de opiomanie.vărsături.slăbirea memoriei.Fructele sunt denumite capete de mac.constipație .întreaga existență este aservită nevoii de a-și administra drogul .neopina și oripavina. Fizice:slab.codeina.nascapina. Papaver somiferum este o plantă de cultură care cunoaște mai multe varietăți .declinul întregii personalității .induc un echilibru psihic apparent . 1.În prezent preparatele de opiu au o utilizare limitată în terapie .reducând pragul sensibilități dureroase.fiind folosite în special ca analgezice și antidiareice..Alcaloizii cu nucleu izochinolinic-papaverina .anularea responsabilităților familiale și nonprofesionale . de asemenea .respirații rare .fixe.Alcaloizii cu nucleu morfinanic(subgrupa morfinei)-morfina.puls scăzut.

A. În OPIU. se impune în ultima perioadă.dar incă verzi. Intoxicaţiile se manifestă prin greţuri. insomnii şi alergii.  Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare. uneori. Potrivit estimărilor făcute de diferite organisme statale şi internaţionale.a. inclusiv 1 proliferarea terorismului) şi întreţinerea aşa-numitei „economii subterane". acţioneză ca analgezic. opiul produce două faze de excitare şi somn.  Nu trebuie omis din rândul efectelor mici numărul mare de sinucideri datorate drogurilor.a) fac din „beţia albă. tâlhării. slăbirea circulaţiei.  Cheltuieli din ce în ce mai mari pentru întreţinerea şt dotarea forţelor abühate să combată fenomenul.  Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic în scopuri criminale.prin fumarea opiului cu pipa-1 ori ingerare. fie prin injectare. La nivelul sistemului nervos central.  Compromiterea unor instituţii ale statului. până în prezent au fost identificaţi peste 40 de alcaloizi. codeină. inclusiv prin 5 finanţarea activităţilor subversive (având drept scop răsturnarea unor guverne.  Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal. socială şi politică fot care să nu fie infiltrate (sau să încerce infiltrarea) tentaculele traficului cu stupefiante. violuri ş.. Consecinţele nefaste ale consumului unor astfel de substanţe ori produse (afecţiuni organice şi psihice grave. declanşarea unor războaie civile ori întreţinerea unor focare de conflict deja existente ş. Experienţa dovedeşte că aproape nu există sector din activitatea economică. La început induce o stare de excitare trecătoare. La nivelul .  Creşterea numărului de boli transmisibile grave. peste 100 milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale abuzului de produse ori substanţe stupefiante sau toxice. După parcurgerea fazei de excitare apar vărsături. Produce un somn invicincibil urmat. concretizată fie în coruperea unor funcţionari publici. Efectul opiului se manifesta la nivelul sistemului nervos central şi al intestinului. papaverină.toxicitatea descrescând de la morfină. vărsături. comă. tremuraturi. narcotină.I. Intoxicaţia cronică se produce fie prin inhalarea fumului . apatie.Efectele consumului de opiu asupra organismului uman lipicios(latex)care se brunifică în contact cu aerul . alături apă. moarte. asociate frecvent cu săvârşirea unor infracţiuni grave (omoruri.D. din rândul cărora S. thebaină. direct de moarte. stare de odihnă şi vise plăcute. răşini şi alte substanţe minerale. Efectele consumului de droguri asupra societăţii sunt următoarele:  Scăderea alarmantă a randamentului în muncă al celor ce consună droguri. fie în atragerea unor bănci în activitatea de „spălare" a banilor proveniţi din tracul ilicit." ¡ unUl din principalii factori de mortalitate. narceinâ. Dozele toxice ale opiului şi ale preparatele» sale sunt variate.convulsii.Obținerea opiului se realizează prin scarificarea (incizarea)capsulelor de mac ajunse la dimensiunea maximă . glucide. depersonalizarea şi degradarea omului).

Prezintă efecte mai reduse decât morfina ca. Doza letală. Codeina.digestia. Hidromorfona este un analgezic de 5-10 ori mai puternic decât morfina.1 g la administrare parenterală. în intoxicația acută. însă acţiunea asupra sistemului nervos central este intensă. tactile). Copiii şi persoanele în vârstă ca şi cele cu tare respiratorii şi hepatice prezintă o sensibilitate crescută. Mecanismul analgiei cuprinde: creşterea pragului de percepţie a durerii. morfina nu influenţează alte senzaţii (olfactive. Supradozarea produce vărsături. Menţinerea acestora impune creşterea dozelor. Produce degenerescență gravă hepatică sau miocardică.Acţiunea toxică a morfinei este potențată de substanțele care deprimă puternic centrii respiratori.8 g. Efectele toxice sunt asemănătoare cu ale morfinei.constipație. favorizează instalarea somnului. prezintă acţiune analgezică destul de redusă. Doza letală este de minim 0. determină mioza. Heroina are efect analgezic mai redus decât morfina. auditive. panică. superior morfinei. ca atare creşte toleranţa. opiul întârzie secreţia gastrică .Efectele consumului de opiu asupra organismului uman intestinului. Morfina determină stimulare la nivelul măduvei. Codeina nu se administrează la copii până la 3 ani.dar este mai toxică. euforie).2 0. creşte presiunea lichidului cefalorahidian. Dozele mari tind să stimuleze trunchiul cerebral. Are şi proprietăţi de analgezic local şi de sedativ al tusei. care depinde de acţiunea sa cerebrală. la adult este de 0. Morfina produce dependenţă psihică şi fizică puternică. Repetarea administrării dozelor terapeutice de morfină produce diminuarea efectelor euforizante. inhibitor al respiraţiei.Induce farmacodependență. . La nivelul bulbului are loc concomitent deprimarea unor centri (respirator. superior codeinei.4 g Ia administrare pe cale orală şi de 0. în special la doze mici). îşi exercită acţiunea asupra întregului ax cerebrospinal acţionând diferit: produce deprimarea zonelor superioare şi excitarea zonelor inferioare. antitusiv. Mascarea grupării fenolice cu grupare metil îi măreşte efectul convulsivant în raport cu aceasta. contractă sfincterul Oddi. ♦ derivaţi naturali MORFINA cel mai important şi mai toxic dintre alcaloizii opiului. sedativ. Este mai toxică decât codeina. Acţionând selectiv asupra senzaţiei dureroase. modificarea reacţiei psihice a subiectului faţă de durere (anxietate. atrofii testiculare sau proliferări gliale accentuate. ♦ Derivaţi de semisinteză Dionina acţionează ca analgezic intermediar între morfină şi codeină. reduce mişcările peristaltice la nivelul colonului. are acțiune histaminoeliberatoare. Deprimarea de la nivelul creierului se produce prin analgie (la doze terapeutice) și narcoză (la doze toxice). însă mai precoce: îi este caracteristic efectul euforizant. dând constipaţie. Inhibă reflexul de tuse. Este mai puţin constipantă decât morfina. mult apreciat de heroinomani.Sindromul de abstinennță este deosebit de grav. tusigen) produce constipaţie ca şi stimularea altor centri (al vomei.

barbiturice). Fentanilul este un analgezic de zece ori mai activ decât morfina.Efectele consumului de opiu asupra organismului uman Hidrocodona are acţiune farmacodinamică intermediară între morfină şi codeină și este sedativ al tusei mai activ decât codeina. contractă puţin sfincterul Oddi. cât și toxică. fie prin stimularea centrului bulbar al vomei. * greţuri şi vărsături. scăderea temperaturii corporale. bradircadie. Nu este indicată în combaterea deprimării respiratorii determinată de alte deprimante ale sistemului nervos central (alcool. Deprimă centrul respirator.stimulează măduva spinării. Derivaţi de sinteză Petidina administrată intravenos deprimă intens respiraţia.Produce hiperglicemie. creşterea peristaltismului intestinal). Pentazocina ca analgezic este de 2-3 ori mai slab decât morfina. incoordonare motorie . nalorfina contribuie la combaterea depresiunii respiratorii şi la înlăturarea stării comatoase. mioză. scade secrețiile digestive . * întârzierea tranzitului intestinal. Creşte tonusul şi diminuă peristaltismul intestinului subţire. prin creşterea presiunii în canalele biliare. prezintă efect pupilar de midriază. Acţiunile sunt antagonizate de atropină. Nalorfina este antagonistul fiziologic al analgezicelor narcotice. prin hipertonie musculară.Trebuie utilizată cu multă prudență sau chiar evitată în toate cazurile în care morfina este contraindicată. se produc la nivelul diferitelor organe şi sisteme: ■ ■ ■ Tulburări digestive sunt comune şi se caracterizează prin: * senzaţie de sete. Nu înlătură efectele analgezice şi narcotice ale opiaceelor. acţiunea spastica este relativ slabă. Tulburări neuropsihice: cefelee. * petidina reduce secreţia bronşică. presiunea intrabiliară creşte puţin. prezintă efect antagonizant slab faţă de amfetamină. La doze mari. Nalorfina este ea însăşi un analgezic. La doze peste 2 mg/kg creşte presiunea arterială şi produce tahicardie. Tranzitul digestiv este diminuat. atât la doză terapeutică. * produce dispnee cu accidente grave în astmă şi bronşită cronică. consecinţă a scăderii secreţiei salivare. dar nu sedativ. prin eliberare de catecolamine. Metadona produce un spasmn al căilor biliare. Creşte tonusul vagal(produce hipertensiune arterială. * colici biliare. poate induce depresiune respiratorie gravă. În intoxicaţiile acute cu acestea. Are efect sedativ care durează 20 minute. tremurături ale membrelor. cafeina și neinfluenţat de necitamină.hipotermie și efect antidiureic.deprimă central tusei. Tulburări respiratorii: * morfina produce deprimare respiratorie. Efectul apare cu intensitate mică şi la nou-născuţi ai căror mame au primit pentazocină în timpul travaliului. Contractă sfincterul Oddi şi creşte presiunea în vezica biliară. mai slab decât morfina. * petidina şi metadona deprimă respiraţia doar la doză toxică. Reduce moderat fluxul plasmatic renal. deprimă respiraţia mai slab ca morfina. Reacţii adverse care pot să apară în urma utilizării morfinei şi congenerilor. determinate fíe prin spasm piloric.

tremorături ale membrelor. 0 Obişnuinţă.  Tulburări uterine :creșterea frecvenței și intensității contracțiilor.halucinații la doze mari. Caracteristicile sale sunt.halucinații la doze mari: Tulburări cardiovasculare. Tulburări neuropsihice:cefalee.nu este prezentă decât pentru unii centri ai organismului.nici accelerarea excreției. Caracteristicile sale sunt următoarele. Petidina în doze mici detemrmină euforie şi excitaţie centrală cu anxietate. În 1964 s-a introdus termenul de dependenţă psihică şi fizică. . hipotensiune și vasodilatație. Obişnuinfa la toxic . ■ dorinţa (dar nu obligaţia) de a lua drogul pentru starea de bună dispoziţie provocată. ■ dacă există un efect nociv acesta afectează numai pe individ. ■ efecte nocive asupra individului şi societăţii. Scăderea sensibilităţii organismului nu este egală pentru toate efectele toxicului:efectul analgezic şi stupefiant scade. Dependenţa se defineşte ca starea rezultată din absorbţia periodică sau continuă a unui drog. ■ dependenţa de ordin psihic şi fizic faţă de efectele drogului. ■ un oarecare grad de dependenţi psihici faţă de efectele drogului. Obişnuinţa este starea rezultată din consumarea repetată a unui drog.lipotimie și colaps .Orice substanţă care poate da naştere la dependenţă se numeşte drog. fiind elementul comun al diferitelor feluri de abuz. iar acţiunea asupra intestinului şi irisului se menţin. ■ tendinţa slabi sau nuli de a miri dozele. acte antisociale.acte antisociale. toxicomanie.  Tulburări urinare:dificultate de micțiune și chiar retenție de urină. ■ dorinţa de neînvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului şi de a-1 procura prin toate mijloacele.prin vasodilatație periferică. ■ tendinţa de a mări progresiv dozele.degradarea personalității. cu apariţia sindromului de abstinenţă la suprimarea lui. astfel încât dozele trebuie mereu crescute pentru a produce aceleaşi.inordonare motorie. dezorientare. Tulburări oculare:  Hipersudorație. flră dependenţi fizici şi lipia sindromului de abstinenţi.hiperxcitabilitate. în mecanismul ei nefiind implicate nici reducerea abstinenței .toleranţa organismului . Metadona produce modificări de frecvență cardiacă.hiperexcitabilitate. sindrom de abstinenţă • I Ţ(iXicofnania sau adicţia este starea de intoxicare periodici sau cronici determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic.Petidina în doze mici determină euforie și excitație centrală cu anxietate . Treptat organismul se obişnuieşte cu doze tot mai mari de drog adică sensibilitatea la drog Este micşorată.Efectele consumului de opiu asupra organismului uman degradarea personalităţii.dezorientare.

antidrog. Bibliografie: 1. sau asocierea de drog şi alcool. realizânduse „ toxicomania încrucişată ". Maria.SUCEAVA. Se consideră că devin dependenţi subiecţii cu tulburări de personalitate (nevrotic psihopaţi).ca starea psihică și uneori fizică apărută în urma interacţiunii organismului cu un medicament.2004 Site-uri consultate:www. De asemenea.ro/efecte. Timpul necesar instalării dependenţei este în funcţie de gradul de deprimare a sistemului nervos centraI.ro www.wikipedia.Efectele consumului de opiu asupra organismului uman Ulterior s-a introdus termenul de farmacodependenţă (toxicomanie medicamentoasă). cafeină) Un alt pericol îl constituie asocierea de droguri. se practică trecerea de la un drog la altul. indusă de drog. apoi revenirea la cel dintâi. Poroch-Seriţan. ajungându-se la „politoxicomanie cu suprapunerea şi intricarea efectelor toxice. Depistarea şi analiza drogurilor : elemente de identificare şi efectele drogurilor : curs universitar.winnity.html . În ultimul tinmp se semnalează trecerea treptată de la toxicomania majoră" (toxicomania la stupefiant) la toxicomania minoră dată în special de medicamente (barbiturice.Organizația mondială a sănătății în 1974 definește farmacopendența . tranchilizante.