You are on page 1of 24

CaIcuIuI structuriIor mixte

o|eI - beton
1. Sec|iuni mixte o|eI - beton
a. GeneraIitå|i
· Când vorbim de beton çi o|eI de obicei
ne gândim Ia beton armat.
· EIementeIe compuse sau mixte, eIe-
menteIe armate cu bare rigide nu
respectå reguIiIe apIicate Ia betonuI
armat:
· RaportuI beton / o|eI
· Pozi|ia armåturiIor
· Forma bareIor utiIizate.
a. GeneraIitå|i
· La betonuI armat conIucrarea
între o|eI çi beton este
asiguratå prin aderen|å.
· La sec|iuniIe mixte pentru
asigurarea conIucrårii se
dispun eIemente speciaIe de
Iegåturå
suda|i, fixa|i de eIementeIe din
o|eI çi îngIoba|i în beton.
Aceçti conectori se pot
observa în imaginiIe aIåturate
(sus - conectori de tip gujon,
jos - conectori de tip tache|i).
b. Tipuri de eIemente mixte
· DALE MIXTE O|EL - BETON
b. Tipuri de eIemente mixte
· GRINZI MIXTE O|EL - BETON
b. Tipuri de eIemente mixte
· STÂLPI CU SEC|IUNE MIXTÄ O|EL - BETON
c. Nota|ii, simboIuri, unitå|i de
måsurå
· Unitå|i de måsurå
· În EC4 sunt utilizate urmãtoarele unitã[i de
mãsurã:
· For[e çi încãrcãri: kN, kN/m, kN/m
2
.
· Greutatea specificã: kN/m
3
.
· Tensiuni çi rezisten[e: N/mm
2
, (=MN/m
2
sau MPa).
· Momente: kNm.
c. Nota|ii, simboIuri, unitå|i de
måsurå
· SimboIuri çi nota|ii:
c. Nota|ii, simboIuri, unitå|i de
måsurå
· SimboIuri çi nota|ii:
c. MateriaIeIe utiIizate:
· BETONUL:
· Betonul ca material respectã principiile çi regulile
enun[ate în EC2 (STAS 10107/0-90).
· Nu se recomandã folosirea claselor mai mici de C20/25
çi superioare clasei C50/60.
· Modulul de rezisten[ã al betonului E
cm
se extrage din
tabele în func[ie de clasa betonului. În calcule se
utilizeazã un modul echivalent al betonului E'
c
:
· E'
c
= E
cm
încãrcãri de scurtã duratã.
· E'
c
= E
cm
/3 încãrcãri de lungã duratã çi permanente.
· E'
c
= E
cm
/2 în mod simplificat în cazuri obiçnuite.
c. MateriaIeIe utiIizate:
· O|ELUL:
· O[elul din armãtura flexibilã:
· Respectã regulile de alcãtuire çi dispunere de la betonul
armat (EC2, STAS 10107).
· Pentru modulul de elasticitate longitudinal se poate lua
simplificat valoarea din EC3 pentru o[elul de construc[ie
E
s
=210 kN/mm
2
diferitã de cea din EC2 egalã cu 200
kN/mm
2
.
· În EC4 este specificat cã pentru o[elul de construc[ie folosit
în elemente çi structuri mixte se aplicã prevederile din EC2-
3.2.
c. MateriaIeIe utiIizate:
· O|ELUL:
· O[elul din armãtura rigidã:
· În EC4 se specificã cã o[elul de construc[ie folosit în
elementele çi structurile mixte respectã prevederile din
EC3-3.2
· În general este alcãtuitã din produse laminate obiçnuite
OL37, OL44, OL52.
· Pentru modulul lui Young avem E
a
=210 kN/mm
2
.
· La evaluarea coeficientului de echivalen[ã
definit prin n = E
a
/ E'
c
se va [ine seama çi de
valorile lui E'
c
în func[ie de tipul încãrcãrilor.
c. MateriaIeIe utiIizate:
· O|ELUL:
· O[elul din conectori
· EC4 clasificã conectorii, func[ie de capacitatea lor de
deformare în douã categorii:
» Conectori ductili ÷ elastici
» Conectori neductili - rigizi
· Conectorii ductili (tip gujon cu cap) sunt tije cilindrice sudate
la bazã çi prevãzute la partea superioarã cu o îngroçare.
· Conectorii neductili (tip tache[i) sunt considerati aceia
pentru care rezisten[a de calcul la forfecare este atinsã
înainte ca acesta sã aibã posibilitatea sã se deformeze
suficient. În practicã conectorii de tip tache[i sunt alcãtui[i
din o[el lat sau cornier.
c. MateriaIeIe utiIizate:
· O|ELUL:
· Tabla profilatã pentru dale mixte:
· În EC4 se recomandã folosirea tablelor cu grosimi
superioare valorii de 0,75mm. În mod curent 1-1,25 mm.
· Suprafa[a expusã va fi protejatã pentru a rezista la ac[iunea
factorilor corozivi.
· Limita de elasticitate caracteristicã a o[elului utilizat la
confec[ionarea tablei are o valoare aproximativã f
yp
=300
MPa.
· Trebuie re[inut faptul ca tabla îndeplineçte douã roluri
distincte:
» Cofraj în faza de turnare
» Armãturã de rezisten[ã dupã întãrirea betonului.
d. Baze de caIcuI:
· O structurå trebuie reaIizatå astfeI încât:
· Cu o probabilitate acceptabilã ea rãmâne aptã
utilizãrii pentru care a fost prevãzutã, luând în
considerare durata de via[ã çi costurile ce s-au
avut în vedere.
· Cu un grad corespunzãtor de siguran[ã sã
poatã prelua toate ac[iunile çi influen[ele ce
sunt posibil sã aparã în timpul execu[iei çi
exploatãrii çi care sã aibã o durabilitate
adecvatã în raport cu costurile de între[inere.
d. Baze de caIcuI:
· Ståri Iimitå:
· Stãrile limitã sunt stãri dincolo de care structura nu mai
satisface cerin[ele de performan[ã pentru care a fost
proiectatã.
· Clasificarea stãrilor limitã:
· Stãri limitã ultime care sunt asociate cu colapsul sau cu alte forme
de cedãri ale structurii ce pun în pericol via[a oamenilor.
· Stãri limitã de serviciu (ale exploatãrii normale) care sunt cele care
corespund stãrilor dincolo de care anumite criterii de exploatare nu
mai sunt îndeplinite.
· Este necesar a se verifica ca nici una din stãrile limitã
considerate sã nu fie depãçitã.
d. Baze de caIcuI:
· Situa|ii de proiectare:
· Situa[iile de proiectare pot fi clasificate astfel:
÷ Situa[ii permanente ce corespund unor condi[ii ale
exploatãrii normale a structurii.
÷ Situa[ii tranzitorii (temporare), de exemplu în timpul
execu[iei sau repara[iilor.
÷ Situa[ii accidentale.
d. Baze de caIcuI:
· Ac|iuni:
· Ac[iunile se clasificã dupã varia[ia lor în timp çi
spa[iu:
· Permanente (G), de exemplu greutate proprie.
· Variabile (Q), de exemplu vântul sau zãpada.
· Accidentale (A), de exemplu explozii sau impactul
autovehiculelor.
· Fixe care nu îçi modificã pozi[ia sau zona de ac[iune.
· Mobile care îçi modificã pozi[ia sau zona de ac[iune în timp.
d. Baze de caIcuI:
· Ac|iuni:
· Valori caracteristice - Valori de calcul:
÷ Valorile caracteristice (F
k
) sunt specificate în EC1
sau de proiectant în acord cu beneficiarul, cu
condi[ia respectãrii prescrip[iilor minimale.
÷ Valori de calcul ale sec[iunilor, exprimate sub forma
generalã:
k A d
k Q d
k G d
k F d
A A
Q Q
G G
F F


: speciIice Exemple
a considerat actiunea pentru siguranta de partial coeIicient ¸ : unde
F
d. Baze de caIcuI:
· Proprietå|iIe materiaIeIor:
· Valori caracteristice-Valori de calcul:
÷ Valoarea caracteristicã (X
k
) a proprietã[ii unui
material este specificatã în norme.
÷ Valoarea de calcul (X
d
) a proprietã[ii unui material
reprezintã de regulã o valoare minimã caracteristicã
definitã prin rela[ia:
. considerat ui materialul
tor corespunza siguranta de partial coeIicient ¸ : unde
/
M
inI ,

M k d
X X
d. Baze de caIcuI:
· Combina|ii de ac|iuni:
. variabile actiunilor gruparea
la reducere de i coeIicient sunt si , unde
2 1 0

d. Baze de caIcuI:
· Combina|ii de ac|iuni:

1
, , 2 1 , 1 , 1 , ,
1
, , 0 , 1 , 1 , , ,
: speciala gruparea
: la Iundamenta gruparea
: astIel combina se calcul de valori Aceste
i
i k i k d
f
f k f GA
i
i k i i Q k Q
f
f k f G
Q Q A G
Q Q G


d. Avantaje-dezavantaje:
· Avantajul principal este utilizarea materialelor în
domeniul lor
· Reducerea dimensiunilor pieselor metalice
· Diminuarea înãl[imii plançeelor
· Stabilitate lateralã çi contravântuiri
· Uçurarea betonului
· Rezisten[ã mai bunã la incendii decât structurile metalice
· Eliminarea cofrajelor.
· Dezavantajele folosirii construc[iilor cu sec[iune
mixtã sunt:
· Necesitatea asigurãrii conexiunii
· Protec[ia anticorozivã care la betonul armat nu ridicã
probleme
CaIcuIuI structuriIor mixte
o|eI - beton
Vå muI|umim pentru aten|ie!
Ìng. Gabriel Mircea URÌAN
Prof.dr.ing. Vasile PÄCURAR