Drept Penal General

Ansamblu de norme juridice de drept public, care reglementeaz faptele care constituie infraciuni. Reglementeaz condiiile angajarii rspunderii si consecintele angajarii acestei rspunderi. Funciile dreptului penal: Funcia protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect: - Protejeaza toate valorile fundamentale ale vieii in societate - Protejeaza infractorul mpotriva unor reacii disproportionate sau abuzive ale statului Funcia educativa: motiveaz membrii societii in sensul respectarii dispozitiilor legale, dincolo de amenintarea unei sanciuni penale

Principiile fundamentale:
1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de forta constitutionala)
A. Legalitatea incriminarii - presupune ca pentru a putea determina rspunderea penal a unei persoane o fapta trebuie sa e prevzut de legea penal Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penal trebuie sa e adus la cunotin subiectiilor astfel nct orice persoana sa poat lua cunotin de lege). Este obligaia statului sa fac publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatii se introduce o excepie de neconstitutionalitate. Lex certa - exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cu suecenta claritate astfel nct orice persoana interesata sa poat nelege coninutul acesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excepie de neconstitutionalitate Lex stricta - legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicarea unei norme cu privire la o situaie nereglementata de lege dar asemntoare cu situaia reglementata. Regimul juridic al analogiei: - in defavoarea inculpatului - aplicarea unei norme care are ca efect angajarea sau agravarea rspunderii faptuitorului. In dreptul penal este strict interzis. Clauzele legale de analogie - sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permite aplicarea legii in alte ipoteze dect cele express reglementate. Este compus din doua elemente: 1. Enumerarea unor situaii 2. O formula "si altele" Regim juridic: clauzele se clasica in doua categorii, in functie de enumerare: 1. Clauze omogene - cuprind enumerarea unor situaii de aceeai natura astfel nct se poate idenitica criteriul comun avut in vedere de ctre legiuitor. Sunt admisibile, pot folosite de legiuitor in redactarea actelor normative 2. Clauze eterogene - cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferit, astfel nct nu putem identica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excepie de neconstitutionalitate).

- in favoarea inculpatului - presupune aplicarea prin analogie a unei norme care atenueaza sau inlatur rspunderea faptuitorului. Este admisibila in anumite condiii: 1. Situaia de fapt sa nu e acoperita de norma juridic in cauza. Este nevoie de o situaie care excede legea. 2. Lacuna de reglementare sa nu e intentionata. - Diferena ntre clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezint important deoarece ambele sunt admisibile. Interpretarea: acea operatiune care se efectueaz in vederea aplicrii normei juridice, avnd ca nalitate stabilirea ntinderii exact a dispozitiei, pentru a identica cu maxim de precizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare) Tipuri de interpretare: - interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de ctre legiuitor - interpretarea teleologica - stabilete intelesul normei pornind de la nalitatea acesteia - interpretarea istorica - se iau in considerare condiiile de ordin social, economic, politic in care a fost adoptat legea - interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelalte norme Interpretarea evolutiva (extensiva/extins): consta in interpretarea textului de lege prin actualizarea acestuia ncercnd sa l raporteze la nivelul de dezvoltare a societii actuale. - art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau orice alte mijloace de transmitere la distan. Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive: 1. Stabilirea voinei certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata 2. Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in denitia actuala prevzut de textul legal Lex previa - interzicerea aplicrii retroactive a legii penale B. Legalitatea pedepsei -

2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform cruia

nici o persoana nu poate trasa la rspundere penal si obligat sa execute o sanctiune cu caracter penal, stabilit pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o. - principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sanciuni penale a altei persoane dect cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte (efecte prin ricoeu) sunt inevitabil acceptate. - compatibilitatea acestui principiu cu rspunderea penal a persoanei juridice - art. 19 in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementeaz in premiera rspunderea penal a persoanei juridice. - nu exista rspundere solidar (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individual ecrui infractor

3. Principiul minimei interventii: implica o restrangere, pe ct posibil, a

recurgerii la mijloacele penale de protecie a valorilor sociale, atunci cnd protecia acestor valori poate realizat prin mijloace aparinnd altor ramuri de drept (civil, contraventional, disciplinar) - aciunea penal este necesar doar atunci cnd nu exista alte forme de reacie

4. Principiul individualizarii: presupune ca consecintele angajarii rspunderii

penale trebuie sa e proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta rspundere - Individualizarea legal (stabilirea in abstracto): se realizeaz de ctre legiuitor prin stabilirea pedepselor legale pentru ecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat sa aleag o sanctiune legal care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si intensitatii atingerii aduse acesteia - Individualizarea judiciar (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiunii concrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instanei de judecat care stabilete pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea de executare a pedepsei, precum si eventuale msuri de siguran - Individualizarea administrativ: se realizeaz dup rmnerea denitiva a hotrrii de condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul difer dup cum intractorul este major sau minor; primari sau recidivisti etc.)

5. Principiul umanismului: impune recunoasterea faptului ca infractorul,

indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana uman si are dreptul de a tratat ca atare si de a reintegrata in societate dup executarea sanctiunii - ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita si recurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa e, pe ct posibil, limitate in favoarea altor sanciuni

Izvoarele dreptului penal

Izvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o mbrac si sub care se face cunoscuta persoanelor inute sa se conformeze acesteia Dup autoritatea de la care emana: 1. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele prezideniale (gratierea individual), decizile CC, RIL-ulire) 2. Izvoare externe (tratatele si conventiile internaionale la care Romnia este parte, actele adoptate la nivel UE) - Directe: creaza drepturi si obligaii persoanelor zice, juridice si organelor judiciare, ind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materie penal, tratate privind protecia drepturilor omului) - Indirecte: acele tratate sau conventii, care dup raticare, creaza in sarcina statului obligaia de a introduce in legislaia penal interna anumite reglementari; nu pot aplicate in mod direct de ctre instantele naionale Dup forma: 1. Izvoare scrise (Constitutia Romniei; legea organica-codul penal; legiile adoptate nainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in 1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele de urgen) 2. Izvoare nescrise (cutuma) Dup efecte: 1. Izvoare pozitive 2. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstituionalitatea)

Constitutia: (ca izvor de drept penal) Consacr o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extrdarii cetenilor romni, abolirea pedepsei cu moartea) Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilor fundamentale) RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii): Poate declarata de procurorul general Poate provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a Curtilor de Apel ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc) Hotrrea este luata cu majoritate calicata de 2/3 Legea 202/2010 Cutuma: Izvor nescris Conine un element material (o suit de fapte repetate, durabil si clar) si un element juridic (certitudinea caracterului obligatoriu) Nu poate incrimina Exonerarea (joac rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un comportament general acceptat (ex.: gurirea lobului urechii, circumcizia) Interpretare (joac rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat

Normele penale
Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala) Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita) Exista si norme incomplete la care lipseste e sanctiunea e dispozitia. Norme incomplete : 1. Norme cadru (in alb) 2. Norme de trimitere 3. Norme de referire - In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere 1. Norme cadru (in alb): Contin o incriminare cadru care urmeaza a completata cu elemente preluate dintr-un numar nedeterminat de norme Norma cadru este formulat generic, urmnd a se concretiza din prevederile altui act normativ Lipseste o parte a dispozitiei (dispoziie generic) Clasicare: - Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic inferioar - Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic egala

 2. Norme de trimitere: Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. Ele isi imprumuta sanctiunea de la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta. Odat ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma, eventualele modicri sau chiar abrogarea celei din urma nu afecteaz norma de trimitere Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie 3. Normele de referire: Sunt norme care mprumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma, rmnnd apoi legate de aceasta Orice modicare a normei completatoare intervine si in norma de referire Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei Diferentierea normelor cadru de normele de referire: Ambele rmn legate de norma completatoare, astfel ca orice modicare a acesteia atrage modicarea normei incomplete In plan practic regimul lor este similar Norma de referire se completeaz cu elemente preluate din una sau mai multe norme determinate de ctre legiuitor Norma cadru se completeaz cu prevederi dintr-un numr nedeterminat de norme Norma de referire se completeaz doar cu prevederile unei norme care exista la momentul adoptarii ei Norma cadru se completeaz si de norme care vor adoptate ulterior intrrii ei in vigoare

Aplicarea in spatiu a legii penale

1. Principiul teritorialitatii (art. 3 Cod Penal; art. 8 NCP)
Teritoriul cuprinde urmtoarele elemente: A. Suprafaa terestr (suprafaa cuprins intre frontierele politico-geograce) B. Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare) C. Marea teritorial (laime de 12 mile marine de la liniile de baza) D. Subsolul (corespondent solului terestru, acvatic si maritim) E. Spaiul aerian (coloana de aer situat deasupra teritoriului Romniei, pana la limita inferioar a spatiului extraatmosferic) - Fac parte din teritoriul rii sediile reprezentanelor diplomatice si consulare acreditate in Romnia (vechea conceptie potrivit creia acestea aparin statului pe care l reprezint ind abandonata) - Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava romna se nelege ca infractiune comisa pe teritoriul Romniei - Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava romna stationata ntr-un port strin cade deopotriv sub incidena legii penale romne ct si sub incidena statului pe a crui teritoriu se aa nava (dac infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis

infractiunea, din pedeapsa aplicat de instantele noastre se va scdea pedeapsa executat in strintate) Locul comiterii infractiunii Teoria ubicuitatii - infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc un act de executare sau s-a produs un rezultat Instantele romane vor i competente att in cazul infractiunilor ncepute pe teritoriul romniei, dar consumate in strintate, ct si infractiunilor care au produs doar rezultatul pe teritoriul Romniei Pentru aplicarea legii penale romane, conform principiului ubicuitatii, nu intereseaz nici cetatenia infractorului, nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia NCP - legea penala romana poate aplicata nu doar atunci cand s-a produs rezultatul/actul de executare, dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare ori complicitate.

2. Principiul personalitatii legii penale romane (art. 4 Cod penal)

Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci cand infractiunea este comisa de un cetatean romn in strainatate Cod penal actual: - Persoana zica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in Romnia) - Persoana juridic - nu se aplica textul NCP: - Persoana zica (doar un cetatean romn, in cazul apatrizilor se poate extrada) - Persoana juridic - se aplica textul Conditia dublei incriminri - infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana cat si de legea statului unde a fost savarsita Cod penal actual: - Nu este necesar dubla incriminare NCP: - Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani - Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani - Incriminarea sa e in conformitate cu legea romn Existenta unor conditii speciale de procedura: Cod penal actual: - Nu exista astfel de conditii, urmarirea se face conform dreptului comun NCP: - Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a procurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pe langa ICCJ

3. Principiul realitatii legii penale romne (art. 5 Cod penal)

Acest principiu determina incidena legii penale romane in raport de subiectul pasiv al infraciunii (victima)

Condiii: Autorul: - Cod penal actual: trebuie sa e ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cetatean strain ori apatrid Sfera persoanelor vatamate: - Cod penal actual: statul romn sau un cetean romn - NCP: statul romn, un cetatean romn, sau o persoana juridica romn Sfera infractiunilor: - Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a romaniei si cu privire la integritatea corporala (viaa cetateanului romn) - NCP: orice infractiune comisa contra statului, cetateanului roman sau persoanei juridice de nationalitate romana Condiii speciale de procedura: - Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ - NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ + lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea Tratatele sau conventile internaionale la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederile art. 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor internaionale)

4. Principiul universalitatii legii penale romane (art. 6 Cod penal)

Legea penal romna se aplica si altor infraciuni svrite in afara teritoriului rii, de un cetean strain sau de o persoana fr cetatenie care nu domiciliaz pe teritoriul rii dac fapta este prevzut ca infractiune si de legea penal a rii unde a fost savrasita, iar faptuitorul se aa in tara Condiii: Statutul autorului faptei: - Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cetean strain sau apatrid Persoana vatamata: - Cod penal actual: un strain (ca regula), statul romn sau cetatean romn (cu privire la natura infractiunii) - NCP: un strain (stat, persoana juridica, persoana zica) Categorii de infraciuni: - Cod penal actual: la strini (orice infractiune); alte infractiuni decat cele de sub incidenta principiului realitatii - NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii internaionale si infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa e incriminata identic de cele doua legi) Infractorul sa se ae benevol pe teritoriul rii Sa nu existe, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza care mpiedica punerea in micare, continuarea sau executarea actiunii penale, iar

pedeapsa sa nu fost executat sau considerat ca executat (cnd in statul unde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesar, a intervenit prescriptia, amnistia sau gratierea, ori cnd pedeapsa a fost executat) Tratatele sau conventiile la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze

Cooperarea internaional in materie penal

Extradarea:
Extradarea catateniilor romani: In cazul conventilor multilaterale: Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din urmtoarele situaii: - Persoana extradabila domiciliaz pe teritoriul statului solicitant, la data formularii cererii - Persoana extradabila are si cetaenia statului solicitant - In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, statul solicitant sa dea asigurri ca persoana extradata va transferata in Romnia pentru executarea pedepsei In cazul conventilor bilaterale: Cetenii romani pot extradati in condiii de reciprocitate Persoane exceptate de la extradare: Persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil in Romnia Persoanele strine care se bucura in Romnia de imunitate de jurisdictie Persoanele strine citate din strintate in vederea audierii ca pri, martori sau experii in fata autoritatii judiciare romane solicitante Statul romn poate refuza sau amna extradarea altor persoane dect cele mentionate, in msura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra, stare de sntate) Condiii: Cu privire la fapta: - Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa e prevzut de legea penal a ambelor state) - Sa nu e vorba de o infractiune politica sau conexa unei infraciuni politice - Cnd statul solicitat are motive sa cread ca persoana extradabila va pedepsita din considerente de rasa, religie, sex, naionalitate, limba, opinii sau apartenenta la un grup social - Sa nu e vorba de o infractiune militar (doar infraciuni pur militare, ex.: dezertare, clcare de consemn; nu prevede de exemplu un furt comis de un militar) - Fapta sa e sanctionata, potrivit legii ambelor state cu pedeapsa nchisorii de cel putin 1 an, sau pedeapsa de cel putin 4 luni, sau fractiuni de pedeapsa rmas de cel putin 4 luni Cu privire la aciunea penal si competenta

- Infractiunea sa nu atrag competenta legii penale romane (motiv optional de refuz) Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale - Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea - Nu se admite cererea in cazul in care viaa persoanei este pus in pericol in statul solicitant - Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante - Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil sau persoana ar putea judecat ntr-o cauza de pe rolul unei instane extraordinare, altele dect cele instituite prin instrumente internaionale pertinente - in cazul in care persoana se aa de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si are deja o familie acolo Efectele soluionarii cereri de extradare: Respingerea: nu are ca efect inlaturarea rspunderii penale a persoanei in cauza, autoritatiile romane vor proceda la urmrirea si judecarea persoanei in cauza Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in vederea judecarii sau executarii pedepsei Remiterea este guvernat de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate i urmrit, judecat ori deinut pentru un fapt anterior predarii, altul dect cel care a motivat extradarea Excepia de la principiul specialitatii: Statul roman, care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea statului solicitant, de extindere a extradarii) Avnd posibilitatea sa o fac, persoana extradata nu a prsit in termen de 45 de zile teritoriul statului cruia i-a fost predat, ori dac s-a ntors acolo dup ce l-a prsit Principiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursul procedurii dac respecta urmtoarele condiii: Fapta in materialitatea ei rmne cea descris in cererea de extradare Elementele constitutive ale infraciunii recalicate ar ingadui extradarea

Extradarea aparenta:
Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin: Nu presupune un raport intre doua state, ci intre un stat si o organizaie/instana internaional Nu i are izvorul ntr-o conventie de extradare sau lege interna, ci in statutul instanei internaionale respective

Mandatul european de arestare:

Emiterea se face de ctre instantele judecatoresti Condiii: In vederea urmririi sau judecarii penale dac fapta este pedepsita de legea penal romna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an In vederea executarii pedepsei dac pedeapsa este mai mare de 4 luni Limitele funcioneaz doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii (autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat) Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare:

 Infraciuni cuprinse in lista (in cazul acestor infraciuni dac legea statului care emite mandatul prevede o pedeapsa cu nchisoare de cel putin 3 ani, arestarea si remiterea este obligatorie, chiar si in absenta dublei incriminri) Alte infraciuni prevzute de legislaia statului emitent (se cere dubla incriminare) Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului: Dac reiese ca persoana a fost judecat denitiv pentru aceleai fapte ce ctre un stat membru al UE, altul dect statul emitent, cu condiie ca sanctiunea sa e in curs de executare, ori sa fost executat sau considerat executat Infractiunea este acoperit de amnistie in Romnia, dac autoritile romane au competenta de a urmri acea infractiune Persoana supusa mandatului nu rspunde penal datorit varstrei sale Motive de refuz facultativ al executarii mandatului: Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condiia dublei incriminri (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite) Cnd persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in Romnia, pentru aceasi fapta care a motivat mandatul Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrre denitiva ntr-un alt stat membru UE pentru aceleai fapte Cnd persoana care face obiectul mandatului este cetean roman si instana romna este competenta si dispune executarea pedepsei in Romnia Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrre denitiva ntr-un stat care nu este membru UE, cu condiia ca in caz de condamnare sanctiunea sa e in curs de executare, ori sa fost executat sau considerat executat Mandatul se refer la infraciuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul romniei

EXTRADARE Terminologic Domeniu de aplicabilitate Natura partilor implicate in procedura

Caracterul procedurii
Implicarea a doua state (stat solicitant si stat solicitat)

M.E.A
Implicarea unui stat emitent si a
unui stat de executare

Per a contrario se aplcia intre RO Este o forma de cooperare si se si alte state din afara UE aplica strict intre state membre ale U.E Vorbim de relatia stabilita intre state si sunt implicate autoritatile de la nivel central

Relatia e stabilita intre

autoritatile judiciare ale statelor (la Curtea de Apel) Procedura poate doar judiciara

Procedura poate judiciara, administrativa ori mixta in functie de autoritatea care rezolva problema

Sfera infractiunilor infractiuni politice Sfera infractiunilor infractiuni militare Dubla incriminare

Extradera nu se acorda pentru infractiuni politice

Se executa si pentru infractiuni

politice - exista prezumtia ca statele au aceleasi valori, drepturi, etc.

Extradarea nu se acorda ex : dezertarea Dubla incrimare e esentiala

Se executa si in acest caz de

infractiuni Nu e necesara pentru infractiunile prev de art. 96 din Leg. 302/2011 E necesara pentru restul Cetatenii romni sunt reinui ntotdeauna, pedeapsa sa e cel putin 4 luni

Regimul remiterii cetenilor romani

Cetenii romni pot reinui doar prin excepie, ex. dubla cetatenie

Principiul specialitatii mandatului european

Persoana remisa, e extradata e subiect al unui mandat european nu poate judecat pentru alta fapta si nu poate obligat la executarea altei pedepse dect cea indicata in mandatul de arestare sau extradare Exceptii: Extradare 1. Cu consimtamantului statului solicitant 2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal MAE 1. Cu consimtamantului statului solicitant 2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa) Renuntarea la principiul specialitatii de ctre cel vizat de mandat: - Cand infractiunea suplimentar pentru care ar judecat nu se sanctioneaza de lege cu pedeapsa privativa de libertate - Se poate dispune executarea unei pedepse, alta dect cea din mandat, dar care sa nu e privativa de libertate

Aplicarea in timp a legii penale romne

Principuil activitii legii penale romane: legea penal se aplic infractiunilor savarsite in timpul ct ea s-a aat in vigoare Elemente: Ct timp legea e in vigoare Momentele savarsirii infractiunii Legea penal poate:

 Iei din vigoare: - prin ajungerea la termen - prin decizia CC Sa i suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale care reglementeaz aceelasi domeniu Legea special iese din vigoare prin desuitudine O norma penal nu iese din vigoare prin desuitudine (orict timp ar trece fr ca o norma penal sa e aplicat) Momentul savarsirii infractiunii: Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actului de executare Existena infractiunii cu consumare continua - se considera savarsite la momentul de epuizare a actului de executare Infractiunea continuat: producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceeai infractiune) Infractiunea de obicei (continuat) - contraventia savarsit cu repetitie devine infractiune Infraciuni omisive - care se savrasesc prin inactiune. Legea aplicabila este legea in vigoare la momentul cnd ar trebuit sa se realizeze conduita prevzut de lege, momentul cnd expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii

Principiul neretroactivitatii legii penale

Presupune ca o lege penal nu se poate aplica faptelor savarsite nainte de intrarea ei in vigoare. Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care majoreaz pedeapsa, care instituie o circumstanta agravanta, care suprim o circumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din ociu dup ce anterior era urmaribila doar la plngere prealabila Exceptii: - Legea penal mai favorabil (acoper mai multe categorii de legi: legea de dezincriminare; legea de amnistie; decretul de gartiere; legea penal mai favorabil in sensul codului penal-sens restrns) - Legea interpretativa: - dac jurisprudenta anterioar legii de interpretare era divergent, iar legea de interpretare vine sa consnteasca una din interpretarile promovate, ea poate retroactiva chiar dac inrautateste situaia inculpatului - in cazul legii interpretative care nu vine sa consnteasca o interpretare judiciar deja existena, ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atunci de claritate, legea interpretativa poate retroactiva doar dac este mai favorabil inculpatului Legea de dezincriminare: (art.12 al.1) (art.4 NCP) - Codul penal in vigoare: vericarea incidentei legii de dezincriminare se face in abstracto, prin compararea textelor din cele doua legi. Vom in prezenta dezincriminarii

atunci cand fapta prevzut de legea veche nu mai are nici un corespondent in legea noua - NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto, respectiv prin raportarea dispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de ctre inculpat. Vom in prezenta dezincriminarii in doua ipoteze: 1. Atunci cand faptei prevzute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare in legea noua 2. Atunci cand fapta concret savrasita de ctre inculpat nu mai intruneste elementele constitutive ale infractiunii potrivit legii noi Efectele dezincriminarii: - sunt identice in ambele coduri - dac procesul nu a nceput, nici nu va mai ncepe - dac procesul se aa in curs de desfurare el va lua sfrit odat cu introducerea legii de dezincriminare - dac s-a pronuntat o hotrre denitiva, pedeapsa nu se va mai executa, fapta nu va mai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea condamnarii - nu nseamn repunerea in situaia anterioar, insemanand ca amenda palatita nu se restituie, bunuriile conscate nu se restituie, nu se acorda despgubiri pentru partea nchisorii executate, nu se reda gradul militar pierdut Legea mai favorabil in sens restrns: Privesc numai legile penale de drept material, nu si cele de procedura. Legile de procedura sunt supuse regulii aplicrii imediate a legii noi. Se aplica diferit dup cum intervine nainte sau dup condamnarea denitiva In cazul infraciunii continue si continuate, daca infractiunea s-a consumat sub legea veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua, fapta in ntregul ei va cdea sub incidenta legii penale noi, ind exclus aplicarea legii mai favorabile In cazul infraciunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentul producerii ultimului rezultat, intervine o succesiune de legi penale se va aplica legea mai favorabil In situaia in care nu este respectata cerina continuitaii incriminarii (una dintre cele doua norme succesive se regaseste in ntregime in cealalt; intre ele exista o relaie de gen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauz prevzute de legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot avute in vedere atunci cnd se aleg textele ce urmeaz a comparate, in vederea determinarii legii penale mai favorabile, deoarece nu este asigurata cerina continuitaii incriminarii In schimb atunci cnd agravanta din legea veche devine infractiune autonom in legea noua, continuitatea incriminarii este asigurata Legea mai favorbila intervenit in cursul procesului: (art.13 ACP) (art. 5 NCP) Cum se identica legea mai favorabil: - Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege de la 1-5 ani, cealalt de la 2-4 ani) dac judectorul se orienteaz spre o pedeapsa indreptata spre maxim este mai favorabil pedeapsa cu maxim mai redus si invers.

- Modalitile de individualizarea a executarii pedepsei: Dup legea veche nu se poate suspenda executarea, dup legea nou se poate suspenda executarea; suspendarea executarii este mai favorabil (dect 3 ani cu executare, mai bine 4 cu suspendare) - Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea comisa de orice persoana, legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de un funcionar. Legea noua mai favorabil dac infractorul nu este funcionar. Dupa Codul penal in vigoare, modicarea elementelor constitutive determina o ipotez de aplicare a legii penale mai favorabile. Dup noul cod penal, modicarea elementelor constitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune, echivaleaza cu o dezincriminare. - Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupune o situaie mai atenuanta sau exclude situaia agravanta. - Legea penal mai favorabil se determina prin raportare la fapta in concreto 18 Noiembrie - test 15.00 -16.00 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei denitive (dup rmnerea denitiva a hotrrii judecatoresti): Codul penal in vigoare:

Obligatorie (art. 14 CP)

Facultativa (art. 15 CP)

Specia de pedeapsa

Oricare dintre cele 3 (detentiune pe Exclusiv pedepse cu nchisoarea viaa, nchisoare, amenda)

Condiii de aplicare

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, este mai mare dect maximul special aplicat de legea noua

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, nu depete maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 5-15 ani, instana aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani) Pedeapsa aplicata se reduce proportional, daca pedeapsa a fost executat se reduce ntotdeauna cu 1/3 (ex.: Lv: 5-15 ani, instana aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani, se reduce cu 1/3, respectiv la 6 ani)

Efectele pedepselor deja executate (se considera ca a executat mai putin dect a executat. Relevant in cazul recidivei sau termenului de reabilitare - opereaz si in cazul gratierii sau prescriptiei)

A. In cazul nchisorii sau amenzii Pedeapsa aplicata se reduce pana la maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 10-20 ani, instana aplica 18 ani; Ln: 10-15 ani, pedeapsa se reduce la 15 ani) B. In cazul detentiunii pe viaa - legea noua prevede nchisoare, se inlocuieste cu maximul special al pedepsei inchisorii

 Dac pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda, se aplica amenda hotrt de instana, intre minimul si maximul special al amenzii respective. Daca a exectutat pedeapsa cu nchisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda (se hotraste de instana ct se reduce in funcie de ct a execuat) Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa In cazul in care intractorul fuge din tara, de regula instana nu mai aplica reducerea facultativa (conduita de dup executare) Legea penal temporara: o categorie de legi care din momentul intrrii lor in vigoare au stabilit si data pana la care sunt in vigoare. (data poate stabilit in mod explicit sau implicit, in cazul unei situaii exceptionale) Legi temoprare propriu-zise: in cazul crora ieirea din vigoare este precizata in mod explicit Legi temporare exceptionale: in cazul crora ieirea din vigoare are loc cu terminarea situaiei exceptional Legea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica dup ieirea ei din vigoare, cu privire la fapte savarsite in timpul ct s-a aat in vigoare) Este o excepie de la principiul aplicrii legii mai favorabile De regula agraveaza situaia Derogare de la principiul constitutional (art. 15 al.2) retroactivitatea legii mai favorablie. Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabil ci doar permite aplicarea ei. Posibilitatea aplicrii ei retroactive: se admite prin excepie, in msura in care legea temporara reprezint legea mai favorabil dect legea ordinara precedenta (in cazul unui test legislativ) In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplica prima lege pentru ca ultraactiveaza.

Limitele personale de aplicare a legii penale romane

Sunt date de imunitatiile de jurisdictie

Imunitatiile de drept intern

- Imunitatea preedintelui: - Imunitate funcional: pentru faptele savarsite in exercitarea funciei (in afara de infractiunea de nalta trdare art. 398 NCP: presupunte trdare propriu-zisa, transmitere de secrete, ajutarea inamicului, infraciuni mpotriva ordinii constitutionale/lovitura de stat armata) - Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urmrii preedintele pentru nici o fapta, pana la expirarea mandatului de preedinte. Subzist si pe durata suspendarii - Imunitatea parlamentara - Imunitate funcional: nu pot trasi la rspundere pentru opinile politice exprimate in exercitarea mandatului

- Imunitate procedurala: nu pot perchezitionati, reinui sau arestai fr incuvintarea camerei din care fac parte, dup ascultarea lor - Imunitatea avocatului poporului

Imunitatiile de drept internaional

- ei misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de sub incidena legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise; singura msura care poate luat este declararea persoanei ca persona non grata) - Reprezentanii unor organizaii internaionale - ei guvernelor altor state - Miliatri strini - Navele si aeronavele militare - Navele comerciale (imunitate limitat) in tranzit peste apele maritime teritoriale (dac se aa in port sau aeroport nu mai beneciaz de imunitate)

Teoria general a infractiunii

Codul Penal actual Noul Cod Penal

Denitie

Fapta care prezint pericol special savarsita cu vinovatie, prevzut de legea penal (art. 17)

Fapta prevzut de legea penal, comisa cu vinovatie, nejusticat, imputabila persoanei care a comiso

Trasaturi

- Prevederea legea penal - Prevedera legea penal - Fapta sa e comisa cu - Antijuridicitatea vinovatie - Imputabilitatea (Vinovatia) - Fapta sa prezinte gradul de pericol social al unei infraciuni

Infraciuni cu coninut unic: infraciuni ale cror elemente constitutive nu se pot infatisa dect sub o anumit forma unica, exclusiva (ex.: bigamie, omor)

 Infraciuni cu coninut alternativ: infraciuni pentru care legea prevede variante alternative/echivalente ale principalelor elemente constitutive (ex.: insulta prin cuvinte, gesturi, expunere la batjocura...) Infraciuni cu continuturi alternative: infraciuni in cazul crora legiuitorul regrupeaza sub aceeai denumire doua sau mai multe infraciuni de sine statatoare In cazul infractiunii cu coninut alternativ, in cazul realizarii infractiunii prin mai multe modaliti, nu este afectat unitatea infractiunii. In cazul infractiunii cu continuturi alternative, dac se realizeaz mai multe dintre aceste continuturi, vom avea mai multe infraciuni I. Tipicitatea (prevederea legii penale) - desemneaza corespondenta intre fapta concret comisa si prevederile legii penale Elementele tipicitatii: Obiect: 1. Juridic: desemneaza valoarea social (valoare abstracta/imateriala) protejat de norma penal de incriminare si creia ii se aduce atingere prin comiterea infractiunii. Nu exista infraciuni fr obiect juridic 2. Material: Reprezint lucrul sau inta, mpotriva creia se ndreapt in mod nemijlocit aciunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat in integritatea sa, sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii Reprezinta o incorporare a obiectului juridic, a valorii sociale protejate. Exista infraciuni formale - infraciuni care nu au obiect material (ex.: trdare, divulgare de secrete, amenintare) A nu se confunda cu produsul, mijloacele sau instrumentele infractiunii (ex.: in cazul infractiunii de fals material in acte ociale, dac se contraface un nscris, el nu constituie obiectul material al infractiunii, ci produsul acestuia. In schimb, dac falsicarea se face prin alterarea unui nscris, inscrisul preexistent constituie obiect material al infractiunii Obiectul material poate coincide cu mijlocul sau produsul infractiunii (ex.: port nelegal de decoratii sau semne distinctive sau falsicarea de moneda) Subiect 1. Activ: persoana care comite o fapta prevzut de legea penal - Infractiune cu subiect activ general: in cazul crora norma de incriminare nu impune o condiie anume, necesar a indeplinita de persoana care comite fapta (ex.: omor, furt...) -Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminare prevede express ca fapta poate comisa doar de o persoana ce are o anumit calitate special - Propriu: calitatea special e o condiie de existena a infractiunii (in ipoteza lipsei calitatii speciale fapta nu va mai i infractiune) ex.: dezertare, evadare... - Impropriu: in cazul crora absenta calitatii speciale permite in continuare reinerea unei infraciuni, conducand insa la o atenuare sau la o agravare a rspunderii penale ex.: in cazul unui funcionar care i insuseste bunuri ale instituii, este delapidare, dac lipseste calitatea special, ar considerat furt 2. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezint obiectul juridic al infractiunii

- Poate o persoana zica sau juridic, inclusiv persoanele juridice care care nu pot avea calitatea de subiect activ (Statul, autoritatiile publice etc.) - General: reprezint regula, norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv - Special: norma impune o conditie subiectului pasiv (ex.: darea de mita, act sexual cu un minor, pruncuciderea) - Propriu: vatamare corporal a unui poliist (ultraj) - Impropriu Rspunderea penal a persoanei juridice Orice persoana juridic legal constituit poate rspunde penal, pentru orice infractiune Nu pot niciodat rspunde penal: - Statul - Autoritatiile publice care desfoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat - O singura astfel de activitate gurand printre prerogativele instituiei, este sucient pentru a atrage imunitatea penal general - Instituiile publice ce desfoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat (INM, instituia de medicina legal) - in noul cod penal aceste instituii vor rspunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectul domeniului privat - Orice persoana juridic in curs de formare (care nu a dobndit nc personalitate juridic) Toate persoanele juridice rspund penal (inclusiv regiile autonome, avnd natura juridic mixt, de drept public si privat): - In realizarea obiectului de activitate (infractiuni legate de politica general sau de activiti principale a persoanei juridice) - Alte infraciuni comise in interesul ei (infraciuni susceptibile sa aduc un beneciu persoanei juridice) - Pentru infraciuni comise in numele persoanei juridice (infraciuni comise in procesul organizrii activitii si funcionarii persoanei juridice) Persoanele zice care pot antrena rspunderea persoanelor juridice: - Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice - Persoana juridic rspunde in msura in care in sarcina ei sunt intrunite toate elementele infractiunii - Rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea penal a persoanei zice si viceversa Latura obiectiva - Aciunea - Inactiunea - Rezultatul - Legtura de cauzalitate dintre aciune sau inactiunea si rezultat Latura subiectiva - Intenia directa/indirecta - Intenia depasita (preterintentia) - Culpa (cu sau fr prevedere)

II. Antijuridicitatea (caracterul nejusticat) - reprezint faptul ca aciunea sau inactiunea concret, contravine ordinii juridice - Cauze justicative: legitima aprare, starea de necesitate III. Imputabilitatea (vinovatia) - comiterea faptei tipice si antijuridice, de o persoana responsabila ce cunoate imprejurarile de fapt si de drept, incidente si respectiv are posibilitatea, in concret, sa se supuna exigentelor normei penale IV.

Pericolul social

Seminar: In cazul infraciunii simple si progresive conteaz momentul consumari In cazul infraciuni continue conteaz momentul epuizarii (se ia in considerare legea de la momentul epuizarii, indiferent dac este o lege mai favorabil sau nu) In cazul legiilor interpretative, legea mai favorabil este interpretarea restrictiva (cnd jurisprudenta este constanta, in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dac este sau nu mai favorabil) Sa reinut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instalaie electric prin are vroia sa fure curent. A consumat astfel curent pana la data de 1 Decembrie 1994 cnd a fost descoperit. Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigore o lege de modicare a codului penal care a crescut limitele infraciuni de furt de la 6 luni - 5 ani la 1an - 12ani. Pe parcursul procesului apare o alt modicare legislativa, care prevede ca furtul se pedepseste doar in condiiile plangerii prealabile a victimei cu o pedeapsa intre 2 ani - 10 ani sau cu amenda penal. Analizati situaia juridic a inculpatului in ambele ipoteze a depunerii plngeri penale. Instana a reinut ca inculpatul a furat in timpul nopii porumb de pe terenul partii vatamare. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. Potrivit codului penal anterior era furt calicat, furtul comis de pe cmp, conform noului cod penal aceasta agravanta nu se mai gsete in coninutul infractiunii ind nlocuit cu agravanta comiterii faptei in timpul nopii. Cum calculat pedeapsa in condiiile in care in codul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calicat 3-12. Iar pe noul cod furtul simplu1-12 si calicat 3-15. Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilit prin lege la momentul comiterii faptei Legea veche: Furt simplu: 1-5 Furt calicat:3-12 Pe legea veche infractiunea era furt calicat Legea noua: Furt simplu:1-12 Furt calicat: 3-15 Pe legea noua infractiunea era furt simplu Se aplica legea noua, pentru ca este mai favorabil

I. Tipicitatea:
Latura obiectiva a infraciuni
Elemente (se gsesc ntotdeauna in norma de incriminare): Aciunea sau inactiunea Urmarea Raportul de cauzalitate Elemente care fac parte din infractiune doar atunci cnd legiuitorul le prevede in norma de incriminare (cnd sunt elemente constitutive ale infraciunii): Locul/Timpul comiterii infraciunii Mijloacele de comitere a infraciunii

Latura obiectiva
Aciunea sau inactiunea:
Infraciuni comisive - se comit prin aciune Infraciuni omisive - se savarsesc prin inactiune - Infraciuni omisive proprii: sunt cele in cazul crora legiuitorul prevede inactiunea ca modalitate de savrsire - Infraciuni omisive improprii (comisive prin omisiune; art. 17 cod penal): legea prevede doar aciunea ca modalitate de svrite a infraciunii, insa in concret ele se pot savarsi si prin inactiune (subiectul nu mpiedica producerea unui rezultat, pe care in considerarea anumitor imprejurari, avea obligaia de a-l mpiedica) Teoria a pozitiei de garant: presupune obligaia unei persoane de a interveni pentru a asigura protecia unei valori sociale atunci cnd titularul respectivei valori nu si-o poate proteja el nsui (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur; responsabilitatea prinilor de al hrani) - O astfel de obligaie subzist doar atunci cnd intre persoana iinut sa actioneze si valoarea social ocrotit, exista o legtura special, ce face din persoana respectiva un garant

NCP: Poziia de garant poate avea doua surse:

1. Dintr-o obligatie legal (ex.: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare traiului minorul; obligaia de ntreinere intre soti) sau contractuala (ex.: contract de ntreinere, bona care trebuie sa aib grija de minor, contract de munca in cazul medicului) 2. Aciunea anterioar: comiterea unei actiuni care ulterior este urmat de o inactiune care apoi se materializeaza ntr-o infractiune. Persoana care a comis o aciune prin care a creat o stare de pericol pentru altul este tinuta sa ia toate msurile ce se impun pentru a preveni materializarea acelui pericol ntr-o urmare prevzut de legea penal (ex.: instalatorul sapa o groapa, nu o mai astupa si ulterior, Vasilic cade in groapa si sufer o vatamare corporal) - Poziia de garant creaza prezumtia de rspundere penal (insa nu ntotdeauna cnd avem un garant acesta este raspunzator, in cazul in care nu are vinovatie)

- Poziia de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciuna din cele doua surse

Urmarea
Consta in atingerea adus valorii sociale ocrotite de norma penal Se distinge intre urmare si rezultat: - Urmarea reprezint consecin in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista in cazul oricrei infraciuni - Rezultatul presupune o modicare material in lumea nconjuratoare, nu extista in cazul tuturor infractiunilor Infraciuni de rezultat: produc o modicare material/palpabila in lumea nconjuratoare (ex.: omor, furt etc.) Infraciuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate (conducerea fr permis, amenintarea)

Raportul de cauzalitate
Relaia dintre aciune si inactiune si rezultatul acesteia Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului produs, oridecte ori in absenta ei rezultatul nu ar avut loc Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea daca aciunea a creat o stare de pericol relevant juridic referitor la valoarea social ocrotit. In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecina materializarii pericolului. I. Evaluarea pericolului: Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de pericol relevanta): 1. Risc permis - atunci cnd aciunea autorului s-a desfurat cu respectarea tuturor condiiilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta) 2. Risc inexistent - atunci cnd starea de pericol pentru valoarea social ocrotit, nu este una reala/obiectiva ci este o simpla sperana a autorului (ex.: cineva spera ca o persoana sa decedeze) 3. Risc diminuat - prin aciunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care amenina deja valoarea social protejat (ex.: o persoana ncearc s salveze viaa unei alte persoane dar ii produce o vatamare corporal) - Este necesar ca urmarea vtmtoare produs sa e consecin direct a pericolului iniial (dac nu, excluderea rspunderii salvatorului se face in considerarea strii de necesitate) II. Evaluarea materializarii pericolului: Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de materializare a pericolului) 1. Risc deviat - atunci cnd dei aciunea a creat o stare de pericol, urmarea s-a produs datorit interventiei unei imprejurari complet strine de vointa fptuitorului (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde

decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon; fptuitorul nu rspunde pentru rezultat ci pentru tentativa) 2. Risc culpabil - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotit, rezultatul produs este consecina actiunii sau inactiunii victimei (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde refuza tratamentul si decedeaza; faptuitorul nu rspunde pentru rezultat) 3. Risc egal - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol prin nclcarea unei norme, rezultatul s-ar produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme (ex.: asistenta administreaz un alt anestezic decat cel prescris si persoana decedeaza; ulterior se dovedete ca victima era alergic si la anestezicul prescris de doctor si ar decedat oricum) 4. Risc neprotejat - atunci cnd rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cu care norma nclcat i propunea sa-l previn (ex.: o persoana nu opreste la o trecere la nivel cu calea ferat, dar dup trecere lovete o persoana) SEMINAR: orin_tohatan@Yahoo.com

Latura subiectiva: Vinovatia (element constitutiv al infractiunii): desemneaza poziia

psihica a autorului in raport de urmarile faptei sale

Forme:
Intenia - o fapta este savrsita cu intentie atunci cnd autorul prevede urmarile faptei sale si dorete sau accepta producerea acestor urmri - Intentie directa: - Intentie directa de gradul I - atunci cnd autorul prevede urmarile si dorete producerea acestora (forma comuna). Autorul i propune cauzarea urmarii prevzute de norma penal, e ca scop nal, e ca mijloc pentru realizarea scopului nal - Intenia directa de gradul II - atunci cnd autorul prevede rezultatul si cu toate ca nu l dorete producerea rezultatului este o consecin inevitabila a modului in care a fost conceputa executarea - Intentie indirecta (eventuala): exista cnd autorul prevede urmarea si cu toate ca nu dorete producerea acesteia accepta posibilitatea survenirii ei Prevede doua urmri: - Urmarea directa - urmarea prevzut de autor, care o dorete, care poate sau nu prevzut de legea penal - Urmarea acceptata - urmarea pe care autorul nu o dorete, dar pe care o accepta Diferena intre intenia directa de gradul II si intenia eventuala se face in raport de certitudinea producerii rezultatului (urmarii acceptate): Dac este sigur ca se va produce avem intentie directa de gradul II Dac este doar probabil sa se produc este intentie eventuala

Identicarea intentiei:
Ex.: infractiunea de omor:

Zona vizat de lovitura (unde trebuia sa ajung lovitura nu unde a ajuns) Instrumentul folosit Numrul si intensitatea loviturilor Starea zica a victimei, sau raportul de fora intre agresor si victima

Intenia premeditat vs. Intenia spontana Intenia premeditat: exista atunci cnd autorul ia hotrrea de a comite fapta ntr-o stare de relativ calm, in urma unei deliberari mai ndelungate, iar de la luarea hotrrii si pana la punerea ei in executare trece un interval mai mare de timp (este o cauza de agravare a rspunderii) Intenia spontana (repentin): exista atunci cnd hotrrea este adoptat foarte repede, pe fondul unei stri de tulburare si este pus imediat in executare (este o imprejurarea care atenueaza rspunderea) Intenia nu este ntotdeauna spontana sau premeditat, de cele mai multe ori avem de a face cu intenia de baza Intenia simpla (general): este cea care ntrunete condiiile de existena prevzute de lege pentru intenia directa, respectiv intenia eventual Intenia calicat (special): form a inteniei directe caracterizata de prevederea in norma de incriminare a unui scop special (ex.: furtul, cu scopul insusirii pe nedrept; omorul savarsit pentru inlesnirea sau ascunderea unei tlhrii sau piraterii)

Culpa - Culpa cu prevedere: atunci cnd autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu l
accept, socotind ca acesta nu se va produce Distinctia intre intenia eventuala si culpa cu prevedere: in cazul culpei cu prevedere, ne acceptarea rezultatului se bazeaz pe anumite imprejurari obiective pe care autorul le evaluaeaza in mod eronat; in cazul intentiei eventuale nu exista aceste imprejurari obiective, evaluate in mod greit (supraevaluare), ci o simpla sperana, dependent de hazard - La fel ca si in cazul intentiei eventuale si in cazul culpei cu prevedere, autorul prevede doua urmri: Urmarea dorita - urmarea prevzut de autor, care o dorete, care poate sau nu prevzut de legea penal Urmarea neacceptata - este ntotdeauna prevzut de legea penal si in raport de aceasta se formeaz culpa cu prevedere

- Culpa fr prevedere: atunci cnd autorul nu prevede urmarea dei putea si

trebuia sa o prevada. Trebuie stabilit: Obligaia de prevedere: poate rezulta din cuprinsul unor acte normative, sau dintr-o regula de conduita nescrisa (experiena de viaa in desfsurarea diferitor activiti) Posibilitatea de prevedere: se analizeaz tinand seama de pregtirea lui, de experiena de viaa etc.

 Preterintentia (intenia depaita): cnd fapta constand ntr-o aciune sau

inactiune intentionata produce un rezultat mai grav care se datoreaz culpei faptuitorului (Intentie peste care se suprapune o culpa) Ex.: autorul aplica un pumn victimei (Intentie) si victima cade si da cu capul de bordur si moare (culpa). Identicarea preterintentiei: - Formula "avnd ca urmare" (ex.: violul care a avut ca urmare moartea victimei) Avem doua urmri si ambele sunt prevzute de legea penal Delimitarea preterintenii fata de culp: Trebuie vericat dac la baza rezultatului mai grav s-a aat sau nu o fapta prevzut de legea penal: - In cazul in care la baza rezultatului mai grav nu exista o fapta prevzut de legea penal, vom in prezenta unei culpe - In cazul in care la baza rezultatului mai grav exista o fapta prevzut de legea penal, trebuie analizat dac rezultatul mai grav apare ca o consecin tipica a urmarii dorite de faptuitor - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca o consecin tipica a urmarii, avem preterintentie - In cazul in care rezultatul mai grav nu apare ca o consecin tipica a urmarii, avem o infractiune din culp in concurs cu o infractiune cu intenie Delimitarea preterintentii fata de intenia eventual: - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ind prevazut si acceptat de autor, vom in prezenta unei intenii eventuale - In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ne ind prevazut, sau prevazut si neacceptat, vom avea preterintentie - Diferentierea se face de atitudinea subiectiva a autorului fata de rezultatul mai grav

Mobilul si scopul: Mobilul: ceea ce l determina pe autor sa comita fapta Scopul: reprezint ceea ce dorete autorul sa obin prin savarsirea faptei
Fac parte din latura subiectiva doar atunci cnd apar in norma de incriminatre (scop special sau mobil special) Simpla existena a scopului special este sucient pentru existena infractiunii, neind necesar pentru consumarea acesteia ca scopul sa fost efectiv realizat SEMINAR: Obiect material al infraciuni - lucrul (palpabil: obiect, om, animal) ameninat sau vatamat prin savarsirea faptei, pe care norma de incriminare il protejeaz - In cazul inscrisurilor in fals, dac produc inscrisul nu exista obiect material al infractiunii, dac modic un nscris, obiectul material este inscrisul Inculpatul a achiziionat un pacet turistic in bahamas pentru el si soia sa, cu ocazia implinirii a 35 de ani de csnicie. Ajungnd acas soia insa nu a fost impresionata, b din contra a reprosat ca pe timp de criza arunca cu banii, cnd ei abia au bani pentru cheltuielile curente. In aceste condiii, potrivit declaraiilor ulterioare ale inculpatului acesta a vazut rou in fata ochiilor si s-a repezit spre soia sa a luat-o in brate si a

aruncat-o pe geamul deschis. Dei locuina era la etajul trei victima a czut pe un sol afanat si cu foarte mult vegetatie suferind doar o fractura la nivelul membrelor inferioare. Incadrati juridic fapta inculpatului. Inculpatul a vazut in curtea sa un minor si si-a dat seama ca acesta a sustras mai multe bunuri din gospodria lui. Inculpatul a strigat la el ameninandul ca l va rupe in btaie si a inceput sa fuga spre el. Speriat copilul a luat-o la fuga urmrit indeapropape de inculpat. Nereusind sa scape copilul a luat-o pe o panta foarte abrupta (recent defrisata, cu numersoae resturi de copaci) si dup cteva zeci de metri s-a mpiedicat si a czut. In cdere un ciot de copac i-a penetrat abdomenul, decesul survenind la scurt timp ca urmare a socului hemoragic si a rupturii de splina si cat. Sa se arate: dac exista raport de cauzalitate. Presupunand ca exista raport de cauza urate care este forma de vinovatie ce caracterizeaz fapta inculpatului. In cazul preterintentiei, Intenia nu trebuie sa se materializat, trebuie sa existe doar un raport de cauzalitate intre Intentie si rezultat Inculpatul a venit acas si a constatat ca in living se gsea un homeless (miroase a alcool, prelandez, astenic) care rascolea prin duplapuri. Dup o lupat, inculpatul, fost sportiv de performanta a imobilizat victima si a pus-o cu burta pe genunchii si. Apoi a inceput sa loveasca victima cu o coada de matura, in mod repetat si cu putere peste fese si peste gambe. Victima, datorit strii de ebrietate, respectiv a unui sistem imunitar extrem de sczut a decedat ca urmare a socului provocat de lovituri. - exista raport de cauzalitate, pe latura obiectiva, a murit din cauza socului provocat de lovituri - preterintentie: Intentie directa de gr.1 + culpa fr prevedere In 24 oct 2008 Claudiu si Daniel, colegi in clasa a11a s-ai certat. Inculpatul era adeseori umilit de victima datorit unui defect de vorbire. Protand delipsa profesorului de la ultima ora, cei doi mpreuna cu mai muli colegi au fugit ntr-un parc unde s-au luat la btaie lovindu-se reciproc. La un momentdat inculpatul l-a lovit pe victima in abdomen acesta cazand. Victima nu s-a mai ridicat iar medici au constatat intervenia decesului. Raportul medico legal a constatat, ca moartea sa datorat rupturii unei malformatii arterio venoase in contextul unei situatii conictuale cu traumatism abdominal fr marca traumatica abdominala. Se precizeaz ca in absenta modicariilor vasculare cerebrale traumatismul nu ar determinat decesul. Anervismul cerebral este o afectiune ce apare ca urmare a unei slabiciuni a peretelui arterial care se dilata anormal ca o umatura pe artera in care sa acumuleaza sngele. Cnd ajunge la dimensiuni mari acesta se poate rupe si determina o hemoragie intractraniana. Anevrismele sunt asimptomatice si aproximativ o treime din pacieni decedeaza.

II. Antijuridicitatea:
Acea trasatura desemnnd o contradictie intre aciunea sau inactiunea faptuitorului si standardele/exigentele ordinii juridice generale

 Odat demonstrate toate trasaturile tipicitatii sau ale prevederii legii penale, avem un indiciu al caracterului antijuridic al faptei

Codul penal Reglementarea Notiune Art. 44-45

Un singur articol intitulat cauzele care inlatur caracterul penal (general); - inlatur antijuridicitatea: cauze justicative - inlatur vinovatia: cauze de neimputabilitate Cauze justicative generale: reglementate in partea general, funcioneaz pe orice infractiune Cauze justicative speciale: reglementate e in partea special, e in legi penale speciale si funcioneaz pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justicative legale: Se gsesc literal in lege Cauze justicative extralegale: sunt create de doctrina

Noul cod penal Art. 18-22

Are doua sectiuni: - cauze justicative: inlatur antijuridicitatea - cauze care exclud vinovatia: inlatur imputabilitatea Cauze justicative generale: reglementate in partea general, funcioneaz pe orice infractiune Cauze justicative speciale: reglementate e in partea special, e in legi penale speciale si funcioneaz pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justicative legale: legitima aprare, starea de necesitate, exercitarea unui drept, inplinirea unei obligaii, consimtamantul victimei Cauze justicative extralegale: aproape inexistente; cutuma Element obiectiv Element subiectiv - Trebuie intrunite cumulative pentru a se retine cauza justicativ

Clasicari

Structura

Element obiectiv Element subiectiv - Trebuie intrunite cumulativ pentru a se retine cauza justicativ

Codul penal Efectele

Achitarea - Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica - Nu lsa loc pentru nici o consecin in raport de rspunderea juridic in general - O fapta pentru care s-a reinut o cauza justicativ nu va putea constitui niciodat atacul de la legitim aprare

Noul cod penal

Achitarea - Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica - Nu lsa loc pentru nici o consecin in raport de rspunderea juridic in general - Efectele opereaz in rem (pe fapta) rasfrangandu-se si asupra participantiilor - O fapta pentru care s-a reinut o cauza justicativ nu va putea

Nu constituie infractiune fapta prevzut de legea penal dac exista vreo cauza justicativ reglementat legal

Legitima aprare (art. 44, art. 19 NCP)

Atac: Sa e material - sa constea ntr-o aciune sau inactiune, indreptata in materialitatea ei contra anumitei valori sociale (se analizeaz in funcie de valoarea protejat) - Poate constituita si prin omisiune, in msura in care creaza un pericol pentru valoarea social ocrotit Sa e direct - intre atacator si valoarea atacat sa nu existe obstacole care nu permit lezarea in concret a valorii (se apreciaz in concreto) Sa e imediat: - Iminent: pe punctul de a se declana (declanarea sa constituie o certitudine, nu o eventualitate) - In curs de desfurare (legitimeaz o aprare atta timp ct nu s-a epuizat) Amisibilitatea utiizarii anticipate a unor dispozitive sau mijloace de protecie, in cazul in care o persoana se tie amenintata, sau doar din motve de siguran: - Sunt admisibile in msura in care aceste mijloce, dei instalate cu anticipatie, i produc efectele in momentul lansrii atacului si dac respecta celelalte conditii prevzute de art. 44 - Aceste mijloce nu sunt admisibile, in msura in care prezint un pericol imediat pentru activitatea curenta a persoanelor care nu au legtura cu atacul (ex.: gardul electric este prea riscant pentru copii din zona) Sa e injust (atacatorul sa e o persoana) - lipsa autorizarii de ctre ordinea juridic. Dac atacul este autorizat de lege, acesta este just in msura in care rmne in limitele prevzute de lege Sa pun in preicol grav persoana sau drepturile celui atacat sau un interes obstesc - Pe noul cod nu mai trebuie pericol grav, ci doar pericol Aprare: Sa e o fapta tipica (prevzut de legea penal). Poate savasita prin oricare dintre formele de vinovie

 Sa e necesar pentru inlaturarea atacului (conteaz mpotriva cui se ndreapt). Aprarea trebuie sa se indrepte mpotriva agresorului (a persoanei nu si a bunurilor, cu exceptia cazului in care bunul este instrumentul de atac, ex.: cinele asmutit spre victim) Sa e concomitenta Sa vizeze atacatorul (sa e ndreptat mpotriva atacatorului) Sa e proporional cu atacul: fapta tipica de aprare sa prezinte o gravitatea mai mica sau egal cu cea a atacului - Prevzut express de noul cod - Se evalueaz in concreto - In cazul in care o persoana comite un act provocator mpotriva alteia, cu scopul de a atacat, pentru a comite fapta prevzut de legea penal, la adapostul legitimei aprri, se exclude incidena legitimei aprri doar in cazul in care actul provocator consta ntr-o fapt antijuridic Legitima aprare prezumata: Se prezumata ca e in legitima aprare persoana care comite aprarea pentru a respinge patrunderea fr drept a unei persoane ntr-o locuina, incapere etc. prin violenta, viclenie, efracie sau orice alt asemenea mijloc (sau in timpul nopii in NCC) - Prezumtie relativa - are ca efect rasturnarea sarcinii probei in sensul ca nu persoana care invoca legitim aprare trebuie sa probeze condiiile atacului si aprrii, ci parchetul trebuie sa probeze nendeplinirea acestora - Prezumtia opereaz atta timp ct intrusul se aa in cas, cu condiia sa nu fost dezarmat sau pus in imposibilitatea de a face vreun ru - In cazul in care intrusul se aa in spaiul protejat dar ncearc sa fuga pentru a scapa, dei prezumtia funcioneaz, nu mai exist efect justicativ, deoarece atacul nu mai este iminent - Cerinta proportionalitatii se menine Excesul justicat de legitim aprare: Este de asemenea n legitim aprare i acela care din cauza tulburrii sau temerii a depit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul - Pentru a in prezenta excesului justicat trebuie sa e ndeplinite toate condiiile atacului si aprrii, mai puin proportionalitatea - Nu se poate aplica excesul justicat, dac depirea s-a fcut cu intenie direct (cnd cel atacat a dorit sa produc urmri mai grave dect cele care ar fost cauzate de atac) - Nu se poate aplica excesul justicat, cnd au fost utilizate mijloce de aprare automata care au produs consecinte ce depesc limitele proportionalitatii

Starea de necesitate: (art. 45, art. 20 NCC)

Stare de pericol: Iminent (imediat pe noul cod) - presupune ca pericolul trebuie sa e pe punctul de a produce urmarea vtmtoare pentru valoarea social protejat

 Inevitabil - pericolul sa nu poat inlaturat altfel dect prin comiterea faptei prevzute de legea penal. Comiterea faptei sa e singura soluie (unica alternativ) de a salva valoarea social amenintata de pericol - In cazul in care autorul dispune de mai multe posibilitati de a inlatur pericolul printr-o fapta tipica, acesta trebuie sa aleag fapta mai puin grav Pericolul sa nu fost creat in mod intenionat de cel care invoca starea de necesitate - In cazul in care pericolul se datoreaz culpei autorului, starea de necesitate produce efecte limitate, in sensul ca justica fapta intentionata, dar va rspunde pentru culpa in cazul in care fapte este incriminata (ex.: din culpa autorului izbucneste un incendiu, iar acesta ucide o persoana pentru a se salva, autorul rspunde pentru ucidere din culpa; Autorul se angajeaz ntr-o depire unde nu avea vizibilitate si ca se se salveze intra pe trotuar si loveste un pieton, autorul rspunde pentru ucidere din culp) Sa se indrepte contra vieii, integritatii corporale, sntii, unui bun important ori unui interes obstesc Aciune de salvare: Sa e o fapta tipica (prevzut de legea penal) Sa e comisa pentru a inlatura pericolul - pentru retinerea cauzei justicative este necesar, pe lng intrunirea pe plan obiectiv a condiiilor strii de pericol si constatarea unui element subiectiv, respectiv constientizarea pericolului de ctre cel care actioneaza (in cazul in care autorul inlatura pericolul, fr a avea cunotin de acest lucru, nu se poate retine starea de pericol) Sa e unica soluie (dac o persoana poate scapa prin fuga, comiterea faptei tipice nu este justicata) - In msura in care aciunea nu era susceptibila de a inlatur pericolul, ci a fost doar comisa in contextul acstuia, nu se poate vorbi de o stare de necesitate Sa e concomitenta Sa e proporional (aciunea de salvare sa nu produc urmri vadit mai grave dect acelea pe care le-ar produs pericolul) - O limitare in materia proportionalitatii este data de principiul constitutional al demnitaii umane (ex.: nu se poate recolta snge de la o persoana fr consimtamantul acesteia, pentru a salva o alta persoana) Nu poate invocata de persoanele care au provocat starea de pericol Nu poate invocata de persoanele care au o obligaie sa infrunte pericolul Excesul in aciunea de salvare: Retinerea strii de necesitate este posibila si in cazul unor urmri mai grave in msura in care disproportia nu este vadit - Retinerea strii de necesitate este posibila si in cazul unor urmri vadit mai grave, in msura in care autorul nu si-a dat seama de acest lucru (nu mai este cauza justicativ, ci o cauza care inlatura vinovia si produce efecte doar cu privire la persoana care nu si-a dat seama de depirea vdit a proportiei) - In cazul in care autorul si-a dat seama de faptul ca aciunea produce urmri vadit mai grave dect pericolul, se poate retine doar o circumstanta atenunt

Legitima aprare Sursa Consecinte Alternative Rspunderea Probatiune

Aciuni umane

Stare de necesitate
Actiuni umane, animale, fenomen natural, energie mecanica Ter, autorul strii de pericol Proporional si unica alternativa Rspundere civil delictuala Nu este prezumtie

Autorul atacului Proporional Nimic

Prezumtia

Cauze justicative extralegale (nu sunt reglementate de cod):

1. Exercitarea unui drept si ndeplinirea unei obligaii - Perspectiva exercitarii unui drept si ndeplinirea unei obligaii - Perspectiva ordinului sau comanda autoritatii legitime: - Ordinul legii: atunci cnd savarsirea faptei tipice este impus de catre lege (subiectul este obligat la savarsirea faptei); Nesupunerea poate sanctionata - Autorizarea legii: legea ii confer subiectului dreptul de a comite fapta tipica (poate sau nu sa comita fapta tipica) - Comanda autoritatii legitime: presupune ca savarsirea faptei tipice este impus printr-un ordin al autoritatii (subiectul este obligat sa comita fapta tipica). In primul caz obligaia decurge din lege, aici dispoziia decurge din comanda autoritatii. Nesupunerea poate sanctionata. Condiii de valabilitate: Ordinul trebuie sa provina de la o persoana sau instituie care exercita autoritatea de stat Ordinul sa dat cu respectarea formei impuse de lege Ordinul sa nu e vdit ilegal Teoria baionetelor disciplinate: subordonatul este obligat intotdeauna sa execute ordinul iar dac refuza sa-l execute se face vinovat de insubordonare, in schimb dac executa ordinul este ntotdeauna aparat de rspundere prin efectul cauzei justicative (nu se mai aplica) Teoria baionetelor inteligente: subordonatul trebuie sa verice ntotdeauna legalitatea ordinului si trebuie sa refuze executarea oridecateori apreciaz ca ordinul este ilegal. Subordonatul nu rspunde pentru insubordonare dac a refuzat executarea unui ordin ilegal, in schimb rspunde dac executa ordinul, dei si-a data seama ca acesta este ilegal. Cel care a dat ordinul rspunde (nu se mai aplica) Teoria a ilegalitatii vadite: executarea ordinului constituie o cauza justicativ att in situaia in care ordinul este legal ct si in situaia in care este ilegal, insa nu si atunci cnd este vdit ilegal. Ordinul vdit ilegal este acela care nu are nici mcar aparenta de

lagalitate. Dac executa un ordin vdit ilegal, rspunde si persoana care a executat ordinul si cel care l-a dat. Dac ordinul este doar ilegal, rspunde doar cel care l-a dat. (pe noul cod penal devine clauza legal sub denumirea "exercitarea unui drept si ndeplinirea unei obligaii") 2. Consimtamantul victimei: presupune inlaturarea antijuridicitatii faptei atunci cnd savarsirea faptei tipice a fost consimtita de subiectul pasiv - Consimtamantul poate sa apar si ca element de tipicitate, atunci cnd norma de incriminare face referire express la el Condiii de valabilitate: Trebuie sa e valabil exprimat (nu conteaz capacitatea, in msura in care si-a dat seama de aciune) Consimtamantul sa e actual (acesta sa se mentina din momentul in care a fost exprimat, pana la nalizarea actului de executare) Sa e determinat (trebuie sa priveasc o fapta determinat si consecintele acesteia s e determinate) Sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite Sa priveasc o valoare social de care titularul sa poat dispune Principiul demnitaii umane Nu se poate consimti cu privire la dreptul la viaa (indiferent de forma de vinovatie) (in noul cod devine clauza justicativ legal, art. 22 "consimtamantul persoanei vatamate") SEMINAR: Inculpatul, ofer profesionist a lovit din neatientie doi copii pe o trecere de pietoni. A cobort sa constate starea acestora cnd a observat un grup numeros de persone, inarmate cu topoare, lanturi, bte ce se apropiau alergnd, insultatnd si amenintand. Speriat inculpatul s-a urcat in maina si a demarat, conducand aproximativ 40 de km pana in localitatea de domiciliu. Trimis in judecat printre altele pentru svrirea infractiunii de parasire a locului accidentului, inculpatul invoca legitima aprare

Vinovia
Apare ca un repro la adresa faptuitorului care a neles sa ncalce ordinea juridic, dei ar putut sa adopte o conduita conforma cu aceasta Presupune existena a trei premise fundamentale: Responsabilitate: capacitatea persoanei de a-i da seama de aciunile sau inactiunile sale, de urmarile acestora si de a stapn pe aceste aciuni sau inactiuni - Responsabilitatea lipseste atunci cnd persoana nu a ajuns la gradul de a-i da seama de aciunile sale Cauze care exclud responsabilitatea: - Minoritatea - minorul care nu a mplinit vrastra de 14 ani prezumat ca nu are discernamant (prezumtie absoluta); si minorul intre 14-16 ani este prezumat a nu avea discermamant (prezumtie relativa); minorul care a mplinit varstra de 16 ani este prezumat ca are discermamant (prezumtie absolut) - Iresponsabilitatea - presupune c persoana datorit unei alienatii mintale, nu poate sa-si dea seama de aciunile sau inactiunile sale, sau nu i poate controla aceste

aciuni (dac o persoana este atacat de o persoana iresponsabila, este legitim aprare (pentru ca inlatur imputabilitatea), nu este stare de necesitate - Cnd alienatia mintala este temporara, trebuie constatat pentru ecare infractiune in parte dac starea de Iresponsabilitate a fost prezenta la momentul comiterii ei - Beia - betia trebuie sa e involuntara completa (pe noul cod penal se numete intoxicatie) - Trebuie sa existe la momentul comiterii infraciunii, iar in cazul infractiunilor cu durata de consumare sa se menin pe toat durata actiunii - Actio libera in cauza - situaia in care la momentul comiterii actiunii autorul nu era responsabil, dar la un moment anterior, cnd era responsabil a provocat in mod intenionat sau din culpa cauza viitoarei sale iresponsabilitati (ex.: o persoana ajunge voluntar ntr-o stare de betie completa si comite o infractiune). Autorul este responsabil pentru fapta comisa

Iresponsabilitatea

Beie

Art. 48 CP

Art. 49CP

Cauza

Alienatie mintal (afectiune Intoxicatie cu alcol/ psihic); somn, hipnoz stupeante/medicamente

Durata

Permanent (afectiune psihic) sau temporar (stare de somn) Din natere sau survenit pe parcurs

Temporar

Modul in care intervin

Survenit

Iresponsabilitatea

Beie

Efecte

Cauza de inlaturare a vinoviei

- Inlatur vinovia (involuntara si completa) - Circumstanta atenuant (involuntara si incomplet) - Circumstanta agravanta (se folosete de betie ca sa poat comite fapta) - Element constitutiv al infractiunii (conducere pe drumurile publice in stare de ebrietate)

Cunoasterea antijuridicitatii faptei:

- Cauze care inaltura cunoasterea antijuridicitatii: Eroarea - desemneaza necunoasterea, sau cunoaterea greit a unui element al infractiunii Eroarea vincibil (culpabil): atunci cnd eroarea ar putut evitat, dac autorul ar acionat cu diligena necesar. Exclude existena intentiei, insa lsa sa subziste culpa (in msura in care fapta este incriminat si in aceast modialitate) Eroarea invincibil: atunci cnd eroarea nu ar putut evitat cu toat diligena autorului. Este excllusa att intenia ct si culpa (autorul nu este tras la rspundere) 1. Eroare de fapt: necunoasterea sau cunoaterea greit poarta asupra unor date ale realitatii - Invincibila: exonereaza complet de rspundere - Culpabila: rspunde pentru culp, in cazul in care infractiunea este incriminat si in aceasta modalitate In cazul in care eroarea poarta asupra unei circumstante agravante, circumstanta nu se va retine in sarcina inculpatului - In cazul infractiunii intentionate: circumstanta agravanta este inlaturata indiferent dac eroarea este invincibila sau culpabila - In cazul infractiunii din culp: circumstanta agravanta este inlaturata in msura in care eroarea este invincibila In cazul in care autorul crede eronat ca se aa in prezenta unei circumstante atenuante, aceasta va reinut in favoarea sa chiar dac in realitate nu erau intrunite condiiile incidentei ei 1. Eroarea asupra obiectului actiunii (error in objecto, error in persona): exist atunci cnd obiectul material al infractiunii este distinct de cel pe care si-l reprezentase autorul. Eroarea are caracter irelevant, ntruct legea protejeaz in mod egal obiectele juridice indiferent de titular sau identitate. 2. Eroare asupra cursului cauzal (aberratio causae): exista atunci cnd rezultatul actiunii a fost cel prevazut de autor dar s-a produs in alt mod dect a prevazut acesta - Risc deviat: deviere totala a cursului cauzal (ex.: autorul aplica victimei mai multe lovituri de cuit, transportat la spital victima decedeaz ntr-un incendiu izbucnit

in spital - autorul va rspunde doar pentru tentativa de omor, nu in considerarea erorii, ci datorit lipsei raportului cauzal) - Risc neesential: eroarea nu porduce nici un fel de efect (ex.: victima rnit in urma unei tentative de omor, decedeaz cteva saptamni mai tarziu datorit complicatiilor survenite in urma leziunilor - autorul rspunde pentru omor, eroarea ind neesenial) - Dolus generalis: cazul in care autorul convins ca rezultatul s-a produs deja, savarseste o a doua aciune, care produce de fapt rezultatul dorit (ex.: autorul stranguleaza victima, apoi ind convins ca aceasta a decedat, ii arunca corpul in apa pentru a ascunde cadavrul. In realitate insa, victima nu era decedata in momentul aruncrii in apa si moare inecat - se retine in sarcina inculpatului o tentativa de omor, in concurs real cu o ucidere din culpa) - In cazul in care cea de a doua aciune este comisa pentru a asigura certitudinea producerii rezultatului, nu mai este dolus generalis (ex.: dup strangularea victimei, autorul o arunca in apa, nu pentru a-si ascunde fapta ci pentru a evita orice ansa de supravietuire a victimei - se retine o singura infractiune intentionata) 3. Aberratio ictus: exista in cazul de deviere a loviturii, cnd rezultatul se produce asupra altei persoane sau a altui obiect dect cel dorit de autor, dar de aceeai natura cu acesta - Eroarea nu intervine in momentul formrii voinei, caz de error in persona, ci in momentul realizarii actiunii (ex.: A dorind sa l ucid pe B, inteste greit si l omoar pe C - autorul va rspunde de o tentativ de omor pentru B si ucidere din culp pentru C) - Nu exista aberratio ictus in cazul in care autorul actioneaz cu intenie directa asupra victimei vizate si cu intenie eventuala asupra victimei efectiv lezate - In cazul in care identicarea victimei se face doar prin presupusa ei pozitionare ntr-un anumit loc si la un anumit moment se retine aberratio ictus nu error in persona (ex.: autorul trimite victimei un colet cu bomb, insa coletul nu este deschis de victim ci de o rud, care decedeaz) - Exista situaii in care error in persona si aberratio ictus pot coexista: in cazul in care autorul confunda victima cu o alta persoana - in acest caz se aplica aberratio ictus (tentativa la persoana vizat si culpa cu privire la victim) 4. Aberratio delicti: ipoteza producerii unui alt rezultat dect cel aat in reprezentarea agentului, rezultat care ndeplinete condiiile unei alte norme de incriminare dect cea operant in raport cu rezultatul dorit (ex.: autorul ncearc sa ucid o persoana cu un foc de arma si din cauza manevrarii defectuoase, victima nu este rnit dar glontul loveste o conducta de gaze care explodeaz) - Se va retine un concurs de infraciuni intre tentativa la fapta prevzut si fapta din culpa efectiv comisa (existena concursului este conditionata att de incriminarea tentativei ct si de incriminarea faptei comise din culpa) 5. Eroarea asupra mijloacelor folosite pentru comiterea faptei: este de regula o eroare neesenial, deoarece este indiferent prin ce mijloace se produce urmarea Totui este esential in doua situaii: - Atunci cnd mijloacele folosite constituie un element al continutului de baza sau agravant al infractiunii (ex.: cnd autorul nu tie ca mijlocul ales pentru a-si distruge

bunul propriu reprezint pericol public - eroarea va esential, fapta nu va constitui infractiune) - Atunci cnd mijloacele, prin natura lor, nu erau susceptibile in abstracto sa lezeze valoarea social protejat (ex.: autorul ncearc sa ucid victima prin farmece sau prin stropire cu apa sinit - eroarea va esential, fapta nu va constitui infractiune) 6. Eroarea asupra cauzelor justicative: ipoteza in care autorul crede eronat ca actioneaza in prezenta unei cauze justicative, dei in realitate, condiiile nu erau ndeplinite - Va exista o cauza justicativ putativ care produce aceeleasi efecte juridice ca si o cauza justicativ reala - Eroarea trebuie sa poarte e asupra unui element al situaiei de fapt (autorul era convins ca atacul se aa in curs de desfurare, dei in realitate incetase), e asupra unei norme extrapenale (credea ca potrivit legii transplantului de organe, este valabil si sucient consimtamantul partilor). In schimb daca eroarea poarta asupra unei norme penale referitoare la cauzele justicative (autorul crede ca provocarea este o cauza justicativ), ea nu produce nici un fel de efect - Daca eroarea este invincibil, autorul va exonerat. Daca eroarea este culpabila, autorul nu va rspunde pentru fapta intentionata, dar va rspunde pentru fapta comisa din culpa, daca ea este incriminata si in acest fel (ex.: autorul este ameninat cu o arma din plastic si el riposteaza cu o arma reala. Daca autorul putea sasi dea seama ca atacul nu era real el va rspunde pentru ucidere din culp) 2. Eroare de drept: necunoasterea sau cunoaterea greit poarta asupra unei norme juridice - Codul penal actual: poate invocata doar cu privire la o norma extrapenal - Ca sa poat i invocata trebuie intrunite doua condiii: - Autorul sa nu cunoasc norma extrapenal in cauza - Autorul sa nu cunoasc nici din alte surse situaia reglementata de norma respectiva Dup noul cod penal: Abandoneaza clasicarea intre eroarea de fapt si eroarea de drept, in favoarea unei clasicari mai noi care se leag de traseele infractiunii, care distinge intre eroare asupra tipicitatii sau asupra elementelor constitutive si eroare asupra antijuridicitatii sau asupra caracterului ilicit - Eroarea asupra tipicitatii (elementelor constitutive): i produce efectele cu privire la vinovie ca subelement al laturii subiective, nu cu privire la vinovia ca element principal al infractiunii. Inlatur ntotdeauna intenia. Dac este invincibila (nu se datoreaz culpei faptuitorului), inlatur si culpa. Dac eroarea este culpabila, ea inlatur intenia, dar lsa sa subzite rspunderea pentru fapta din culpa. - Eroare de fapt (farmacistul ncurc substantele si persoana ii servete substana victimei care decedeaz - nici intenie, nici culp) - Eroare de drept (furt in cazul in care predarea bunului este amnat prin contract)

- Eroare asupra antijuridicitatii (caracterului ilicit): produce efecte asupra vinoviei ca trasatura general ("imputabilitate" pe NCC), nu asupra vinoviei ca subelement al laturii subiective. Dac este invincibil, inlatur vinovia ca trasatura general si nu mai exista infractiune. Dac nu este invincibila ea nu produce nici un efect. - Eroare de fapt (o persoana crede ca actioneaza in prezenta unei cauze justicative, care in realitate nu exista, sau nu intrunea toate elementele antijuridicitatii) - Eroare de drept: pe noul cod poate sa e si asupra unei norme penale: 1. Situaia in care norma are o probleme de accesibilitate (ex.: OUG pentru fapte comise imediat dup intrare in vigoare) 2. Situaia in care eroarea este provocat chiar de ctre o autoritate publica responsabila de aplicarea normei in cauza (nu funcioneaz in cazul avocatului) Exigibilitate: presupune posibilitatea de a se conforma exigentelor ordinii juridice - Cauze care inatura exigibilitatea: - Constrangerea zica - sa e irezistibila (sa nu se poat opune) - Constrangerea moral - pericolul cu care este amenintata persoana sa e grav, iminent, inevitabil si injust - Cazul fortuit - presupune o imposibilitatea obiectiva/general a prevedea urmarea (nici o persoana nu ar putut sa prevad intervenia imprejurarii strine sau efectele acesteia)

Constrangerea Cazul fortuit zica

Latura juridic Cauza: Aciune uman, animal, fenomen natural, cauza tehnic Caracteristica principal Subiectul pasiv al faptei tipice Scop Cauze care inlatur vinovia Asemanare Cauze care inlatur vinovia Asemanare

Starea de necesitate
Cauza justicativa Asemanare

Caracterul irezistibil

Caracter imprevizibil Pericol inevitabil (s nu poat nlaturat altfel) Ter sau autorul cazului care a determinat fapta Ter (prin excepie autorul strii de pericol)

Ter

Nu exista un scop

Aciunea peste care Salvarea valorii se suprapune cauza sociale (iniial)

SEMINAR: O persoana a fost electrocutata de un gard electric ce incercuia curtea unei vile. in urma probatoriului reiese ca proprietarul avea inauntru bunuri de mare valoare, ba mai mult

primise ameninari cu moartea, fapt care l-au fcut sa i pun gard electric. In urma declaraiilor martorilor si a probelor administrate s-a dovedit ca amenintarile au fost intentate de persoana care a murit si ca vroia sa intre in curte ca sa l omoare. Proprietarul este trimis in judecat pentru omor cu intenie eventuala. - Este legitim aprare (msurile de protecie luate nainte de atac respecta concomitena si proportionalitatea dac acestea se pot declana in momentul in care este executat atacul) Inculpatul, padurar, a vazut doi indivizi ce tiau trei copaci in pdure, i-a somat sa i inceteze activitate, moment in care acetia au nceput sa ameninte ca dac nu ii lsa in pace, l vor ucide. In aceste condiii inculpatul a tras doua focuri de arma in direcia celor doua persoane ucigand-o pe una si ranind-o grav pe cealalt. Trimis in judecat pentru savarsirea in concurs a unei infraciuni de omor si tentativa de omor, inculpatul invoca legitim aprare - Amenintarea nu este atac material - Atacul nu este iminent (tiat copacul cnd au fost impuscati) - Trei copaci nu reprezint un pericol grav In data de 8 Ianuarie 2012 seara, inculpatul plimbandu-se a observat doi tineri care tocmai aruncasera mai multe galeti de motorina pe cldirea facultatii de drept si se pregateau sa arunce catre o sticla incendiar. In aceste conditii, inculpatul pentru ai mpiedica sa arunce sticla s-a aruncat din viteza peste ei. Cunoscand ca inculpatul le-a produs celor doi tineri mai multe vatamari corporale, sa se arate dac va condamnat. - legitim aprare, pentru c consecintele atacului sunt suferite de autor Inculpatul x a avut un diferend cu y, motiv pentru care y a ptruns in curtea casei lui x inarmat cu un toporul si a nceput sa l fugareasca pe acesta cu intenia declarat de al ucide. ncercnd sa scape x a ajuns ntr-un lateral al curtii unde a fost incoltit intre usa garajului si un zid de beton. Vazand-ul pe y ca vine in fuga cu toporul x a luat o furca si a aruncat-o nspre y. Furca l-a ranit supercial pe y dar in traictoria ei l-a lovit mortal pe z, un copil ce trecea ntmpltor prin zona Intenie directa de omor fata de y Culpa fr prevedere fata de z - Ambele reies din eroare de fapt asupra tipicitatii Culpa poate inlaturata de stare de necesitate deoarece toporul lui y este pericol iar furca este salvarea Inculpatul conducea regulamentar pe un drum europen cnd dintr-un defect de fabricatie necunoscut portiera dreapta fata a autoturismului s-a desprins dei era incuiat, ba mai mult a cedat si sistemul de prinderea a centurii determinand proiectarea sotiei prin parbriz. Acesta a ncercat sa o prind cu mana dreapta dar nereusind a virat stnga intrnd pe contrasens unde s-a ciocnit cu autoturismul condus regulamentar de ctre y. Cunoscand ca att x ct si y au suferit in urma impactului

vatamari corporale sa se arate dac x va rspunde pentru vatamarile provocate lui y. Sa se arate dac y va rspunde pentru vatamarea produs lui x. - Stare de necesitate - Nu este caz fortuit pentru ca imprejurarea imprevizibila este sursa strii de pericol, nu cauza accidentului - Y nu rspunde pentru ca este caz fortuit, sau ca nu este tipicitate (nu exista forma de vinovie)

Pericolul social:
Are doua forme: Abstract (legal): specic unor categorii de fapte, este evaluat de ctre legiuitor si se reecta in pedeapsa legal prevzut pentru faptele respective Concret: specic unei fapte determinate este evaluat de ctre instana, sau procuror si se reecta in sanctiunea aplicat pentru fapta savarsita Se evalueaza in concreto conform art. 18, in. 1, al.2: Imprejurarile Modul si mijloacele de savarsire Scopul urmrit Urmarea produs sau care s-ar putut produce Persoana si conduita autorului - Existena pericolului nu este dedusa prin faptul ca este prevzut de legea penal - In cazul in care fapta nu prezinta pericol social, instana poate s nu aplice nici o sanctiune sau poate sa aplice o sanctiune administrativ (mustrare sau amenda care nu este nici penal nici contraventionala) Noul cod penal: Nu mai exista condiia pericolului social Ceea ce se rezolva pe drept substantial se rezolva pe procedura (principiul oportunitatii) - Procurorul poate sa constate in cazul anumitor fapte ca nu exista un interes public in urmrirea si sanctionarea lor, prin instituia renuntarii la urmrirea penal. Renuntarea se poate face doar pentru fapte sanctionate cu nchisoare de pana la 5 ani Difer sanctiunile pe care le dispune procurorul, referitor la repararea pagubelor, scuze publice, sa ndeplineasc obligaiile de ntreinere, sa presteze munca neremunerata in folosul comunitii sau sa frecventeze un program de consiliere. Termenul pentru aceste obligaii nu poate sa depaseasca 6 luni. Dac inculpatul nu i ndeplinete obligaiile, procurorul revine asupra acuzatiilor. i instana poate renuna la urmrirea penal

Fazele infractiunii
Etapele pe care le parcurge infractiunea, din momentul aparitiei ideii de savarsire si pana la consumarea si epuizarea acesteia

Exista doar in cazul infractiunilor intentionate Are patru faze: Faza interna - se petrece in ntregime in psihicul faptuitorului Are trei momente: - Apariia ideii infractionale (poate sa e rezultatul unei aciuni ale altei persoane, sau poate sa apar direct faptuitorului, fr sa fost transmis de altcineva) - Deliberarea (in cazul intentiei premeditate este mai mare, sau este foarte scurta in cazul intentiei repentine) - Hotrrea (momentul care ncheie faza interna) Nu poate sanctionata Faza oratorica (amenintarea) este infractiune de sine statatoare si se sanctioneaza Faza actelor de pregtire - sunt acte materiale prin care se faciliteaza savarsirea infractiunii sau prevenirea descoperirii si sanctionarii acestei infraciuni Pot sa e: - Acte licite - Acte ilicite De regula actele de pregatire nu se sanctionieaza, ca acte de pregtire. Pot sanctionate: - Atunci cnd legiuitorul le asimileaza tentativei - Atunci cnd actele de pregtire constituie infraciuni de sine statatoare Faza actelor de executare (tentativa) Consumarea si epuizarea infractiunii SEMINAR: Inculpatul x a luat hotrrea sa o ucid pe soia sa y, aand ca aceasta l-a instituit ca unic legatar printr-un testament olograf. In acest scop inculpatul si-a procurat o arma si a ateptat-o pe soia sa ntr-o seara in apropierea locuintei lor. La un moment dat in locul respectiv au aprut doua persoane z si t, prima dintre ele ind confundata de ctre x cu y. In aceasta situaie x a tras un foc de arma spre z proiectilul rnindu-l in umr pe acesta si apoi ricosand dintr-un zid in T si ucigandu-l pe loc pe acesta. Stabiliti ncadrarea juridic - Mobil special - Erorr in persona (nu se retine tentativa): - Y: nimic - X: tentativa de omor calicat (in public, pune in pericol mai multe persoane, interes material) - T: culpa fr prevedere (aberratio ictus) Intenie eventuala (nu mai este aberratio ictus) X ia hotrrea sa l ucid pe Y motiv pentru care se poziioneaza seara in fata fabricii in care lucra Y. La un moment dat pe poarta fabricii iese Z, o persoana care semana cu Y. X trage doua focuri de arma ranind-ul supercial pe Z si pe T portarul fabricii care se apropiase in fuga pentru al saluta pe Z. Al doilea proiectil a lovit un rezervor cu substantele inamabile din curtea fabricii. Rezervorul a explodat iar in urma exploziei au murit doua persoane ce se aau in toaleta de lng rezervor: W si Y

- Y: nimic (erorr in persona) - Z: tentativa de omor calicat cu premeditare (vatamarea corporal din culpa) - T: culpa fr prevedere (aberratio ictus) - Rezervor: aberratio delicti - W: culpa - Y: omor calicat, aberratio ictus (pentru ca intenia si mobilul s-au consumat pe Z, Y devine ter)

Tentativa
Presupune punerea in executare a hotrrii de a savarsi infractiunea, executare care a fost ntrerupt sau nu si-a produs efectul Condiiile de existena: Intenia (orice fel) de a savarsi infractiunea (la culpa este exclus) - Intenia nu se modica din cazul tentativei in cazul consumarii infractiunii Sa existe un act de executare (tentativa ncepe unde se ncheie actele de pregtire) - Teoriile subiective (pentru delimitarea actelor de pregtire de actele de executare): - Teoria univocitatii: actele de pregtire au un caracter echivoc (ele nu releva intenia), actele de executare au caracter univoc (releva intenia) - Teoriile obiective - Teoria caracterului idoneu: actele de pregtire nu sunt susceptibile de a produce rezultatul, actul de executare are aptitudinea de a produce rezultatul - Teoria formala: sunt acte de executare doar acele acte care gureaz in norma de incriminare - Teoriile mixte - Constituie acte de executare att cele prevzute in norma de incriminare ct si cele aate in imediata vecinatate a acestora si care releva intenia de a savarsi infractiunea - Unitate funcional: actele anterioare acestei aciuni sunt att de strns legate de ea, ntruct nu mai lsa loc pentru comiterea unor acte intermediate esentiale - Unitate temporar: actul in discuie si aciunea tipica nu sunt separate de uni interval de timp semnicativ Rezultatul s nu se produc Formele tentativei: In funcie de punctul pana la care a ajuns actul de executare: Tentativa perfecta (terminat): presupune ca actul de executare a fost dus pana la capt, insa rezultatul nu s-a produs (ex.: infractorul aplica o lovitura de cuit, dar victima nu moare). - Nu toate infractiuniile au tentativa perfecta (pentru ca nalizarea actului de executare nseamn consumarea, ex.: furt, viol, violarea de domiciliu)

 Tentativa imperfecta (ntrerupt): presupune ca actul de executare a fost intrerupt (ex.: intractorul urmrete victimele cu autoturismul, pentru a le lovi, dar acestea reuesc sa se salveze fr a lovite) - Cauzele de ntrerupere indiferent de natura lor (fenomene naturale, lucruri, ine, aciuni umane, stri ziologice) nu trebuie sa e reale, ind sucient ca ele se existe in inchipuirea faptuitorului Delimitarea intre tentativa perfecta si imperfecta: planul conceput de autor - tentativa va perfecta atunci cnd, raportat la planul conceput de autor in vederea svririi faptei, el a efectuat tot ceea ce era necesar pentru a asigura consumarea In funcie de cauza neproducerii rezultatului (nu mai exista in NCP): Tentativa proprie: presupune ca rezultatul nu s-a produs datorit greitei utilizari a mijloacelor folosite (autorul nu nimereste victima cu arma) Tentativa improprie: exista atunci cnd neproducerea rezultatului se datoreaz inaptitudinii mijloacelor prevazute de autor - Relativ improprie: exista atunci cnd, potrivit naturii lor, mijloacele folosite erau apte sa produc rezultatul, dar in concret aceasta aptitudine le-a lipsit (insucienta: prin otravire, dar pune o cantitate prea putina de otrav; defectuozitate: arma nu funcioneaz; aarea obiectului material in alta parte dect credea faptuitorul: banii care vroia sa-i fure nu sunt in casa) - Absolut improprie: exista atunci cnd mijloacele folosite, potrivit insai naturii lor, erau inapte sa produc rezultatul (intractorul ncearc sa ucid victima prin farmece, sau stropire cu apa sntita) - Caracterul absurd trebuie analizat ex ante, va absolut improprie executarea care pentru un observator obiectiv plasat la locul si momentul comiterii actului si deinnd eventualele informaii suplimentare, pe care autorul le deine, apare ca ind absolut nesusceptibila de a se produce (ex.: administrarea de zahr unei persoane in scopul de a o ucide este, in general, un mijloc absolut impropriu, dar ea se poate converti ntr-un mijloc propriu atunci cnd autorul tie ca victima sufer de o forma grav de diabet) Pe NCP: Tentativa idonee: atunci cnd actele autorului creaza o stare de pericol pentru valoarea social ocrotita si fac sa apar ca probabila producerea rezultatului (probabilitatea se raporteaza la momentul actului de executare si luanad in considerare datele de care dispune autorul la acel moment). - Acoper forma de tentativa proprie si relativ improprie din vechea reglementare si alte situaii reziduale Tentativa neidonee: atunci cand datorita modului cum a fost conceputa executarea, nu se poate pune problema crearii unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita, ind evident pentru orice observator de factura medie ca actiunea comisa nu are nici o sansa sa produca rezultatul (acoper tentativa absolut improprie) Infraciuni la care nu este posibila tentativa: Infraciuni din culpa

 Infraciuni preterintentionara (infractiunea mai grav tot din culpa) - In cazul infractiunilor complexe in structura crora se include o infractiune preterintentionat poate reinut tentativa (ex.: in structura tlhriei care a avut ca urmare moartea victimei, rezutatul din culpa(moartea) se aa in legtura cauzala doar cu lovirea, nu si cu sustragerea bunului. Astfel, in situaia violentelor care au dus la moartea victimei, dar nu s-a reuit sustragerea bunului, se retine o tentativa la tlhria care a avut ca urmare moartea victimei) Infraciuni omisive proprii (omisive improprii este posibila tentativa) Infractiunea de obicei Infraciuni de executare prompt - infraciuni care se savarsesc pe cale verbala (se executa pe loc, nu rmne loc de tentativa) Infraciuni de consumare anticipata - in cazul caraora legiuitorul pune pe aceelasi plan infractiunea si fapta consumat (un singur act de executare consum infractiunea, astfel nu mai putem avea tentativa) ex.: luare de mita prin simpla pretindere, atentat Sanctionarea tentativei: In funcie de situatiile in care se pedepseste tentativa: Sanctionarea limitat: exista atunci cnd tentativa este pedepsibil numai in msura in care legea prevede express acest lucru Sanctionarea nelimitata: presupune ca tentativa se sanctionaeaza ntotdeauna cnd este posibila In funcie de sanctiunea aplicat: Sistemul paricrii pedepsei: se sanctioneaza la fel ca si infractiunea consumat Sistemul diversicrii pedepsei: prevede aplicarea pentru tentativa a unei pedepse mai mici dect cea prevzut pentru infractiunea consumat Legiuitorul roman a prevazut sanctionarea limitat a tentativei pe baza sistemului diversicarii pedepsei Tentativa se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de infractiunea consumat In cazul detentiunii pe viaa, aplicm pedeapsa cu nchisoarea de la 10 la 25 (10-20 NCP) Cauze de nepedepsire a tentativei: Imprejurari in care tentativa este posibila si incriminata, dar legiuitorul permite nesanctionarea ei: 1. Desistarea: Const in ntreruperea voluntar de ctre autor a actului de executare, dei ar putut sa-l continue (este posibila doar in cazul tentativei ntrerupte) Conditii: ntreruperea actului de executare - n cazul infraciunilor comisive, desistarea presupune o simpl inaciune - n cazul infraciunilor comisive prin omisiune desistarea presupune o aciune (ex.: mama care luase hotrrea de a-i ucide bebeluul prin neacordare de hran, revine asupra deciziei i ncepe s l alpteze)

 Caracterul voluntar al ntreruperii actului de executare: - ntreruperea nu are caracter voluntar, dac se datoreaz unei fore exterioare coercitive (zice sau morale). n aceste ipoteze, caracterul voluntar se apreciaz n funcie de percepiile autorului, iar nu de realitatea obiectiv - Se va reine caracterul voluntar, dac infraciunea putea consumat fr riscuri, dar autorul decide s renune, oricare ar motivul su (prin excepie, nu se va accepta motivul, atunci cnd acesta nu poate valoricat pozitiv (ex.: a renunat doar indc nu a gsit dect bani puini, pe care a renunat s i mai ia) - Desistarea nu este condiionat de caracterul su denitiv, deci va acceptat, chiar dac autorul renun, propunndu-i s-i reia planul ulterior, cnd condiiile vor mai favorabile - n cazul tentativei relativ improprii, desistarea este posibil, dar ea poate interveni doar nainte ca autorul s i dat seama de insuciena ori defectuozitatea mijloacelor sau de faptul c obiectul material nu exist sau se a n alt parte (ex.: autorul toarn o cantitate de otrav n mncarea victimei iar apoi arunc mncarea, nainte de sosirea victimei) - n msura n care autorul i d seama de caracterul impropriu al mijloacelor folosite, am putea totui n prezena unei desistri dac el avea la dispoziie i alte mijloace, proprii, pe care le putea folosi nestingherit, dar nu o face - Intervenia unei alte persoane creeaz un risc de a descoperit sau denunat, aa c n principiu mpiedic desistarea - Excepie: situaia n care descoperirea are loc de ctre o rud, un prieten apropiat, copii de vrst foarte mic, alienai mintali (sfatul acestor persoane nu va considerat impediment) Urmarea infraciunii s nu se produc - Dac rezultatul se produce, iar fapta se consum, desistarea i pierde orice semnicaie 2. mpiedicare producerii rezultatului - Desistarea: cauz de nepedepsire specic tentativei ntrerupte - mpiedicarea producerii rezultatului: apare n cazul tentativei perfecte, terminate (att proprii, ct i relativ improprii) - Nu trebuie confundat cu nlturarea rezultatului sau a consecinelor infraciunii (circumstan atenuant) Conditii: Actul de executare s fost ncheiat - Nu se poate astfel vorbi, de mpiedicare la infraciunile care nu sunt susceptibile de tentativ perfect (viol, furt etc.) Autorul s intervin activ pentru mpiedicarea producerii rezultatului - Aciunea de mpiedicare trebuie realizat de autor personal sau prin intermediul altor persoane care s l ajute s previn producerea rezultatului(chiar si prin anuntarea victimei) - Elementul subiectiv este necesar mpiedicarea s e realizat voluntar - Conduita autorului trebuie s e rezultatul unei alegeri fcute n deplin libertate (s avut la dispoziie mai multe alternative la care ar putut recurge n mod rezonabil)

- Condiiile de la caracterul voluntar al desesizarii se menin mpiedicarea producerii rezultatului trebuie s aib loc anterior descoperii faptei (nu numai a organelor judiciare, ci de orice persoan) - Nu este considerat descoperit fapta dac terul este un copil foarte mic, un alienat mintal, o persoan contactat de autor pentru a-i da concurs la mpiedicarea producerii rezultatului (medic, paramedicici etc.), un participant la comiterea faptei, sau chiar victima infraciunii (infractiuni care presupun prezena ei) - n schimb, la un furt, nelciune etc., descoperirea faptei de ctre victim nu va mai permite reinerea cauzei de nepedepsire mpiedicarea producerii rezultatului s e efectiv (autorul sa aib succes) Desistarea sau mpiedicarea producerii rezultatului nu au caracter absolut - Nu nltur posibilitatea tragerii la rspundere pentru tot ceea ce s-a svrit anterior cauzei de nepedepsire (ex.: autorul dup ce a aplicat victimei lovituri n scopul de a o ucide o transport la spital i viaa indu-i salvat, el nu va sancionat pentru tentativa de omor, dar va rspunde pentru vtmare corporal)

Infraciunea consumat
Consumarea infraciunii are lor n momentul n care sunt ntrunite toate elementele constitutive ale acesteia Infraciuni de pericol: consumarea are loc n momentul realizrii aciunii sau inaciunii descrise de norma de incriminare (ex.: n caz de calomnie consumarea are loc n momentul n care se fac armaiile compromitoare la adresa persoanei vtmate) Infraciuni de rezultat: consumarea nu poate avea loc dect n momentul n care se produce rezultatul descris n incriminarea tip (ex.: n cazul infraciunii de omor, consumarea are loc n momentul n care victima a decedat i nu n momentul n care a avut loc aciunea de lovire a acesteia) Momentul consumrii infraciunii de furt: - Teoria apropriaiunii - furtul se consum atunci cnd bunul a ieit din posesia detentorului su legitim i a intrat n stpnirea de fapt a autorului - Presupune dou momente corelative: deposedarea persoanei vtmate i respectiv mposedarea autorului - Infraciunea o dat consumat nu mai poate reveni ntruna din fazele anterioare, indiferent de atitudinea infractorului (ex.: faptul c dup sustragerea unui bun infractorul l aduce napoi de bunvoie nu va determina reinerea unei tentative de furt, ci a unei fapte consumate. Se poate eventual reine o circumstan atenuant)