You are on page 1of 44

Drept Penal General

Ansamblu de norme juridice de drept public, care reglementează faptele care constituie infracțiuni. Reglementează condițiile angajarii răspunderii si consecintele angajarii acestei răspunderi. Funcțiile dreptului penal: • Funcția protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect: - Protejeaza toate valorile fundamentale ale vieții in societate - Protejeaza infractorul împotriva unor reacții disproportionate sau abuzive ale statului • Funcția educativa: motivează membrii societății in sensul respectarii dispozitiilor legale, dincolo de amenintarea unei sancțiuni penale

Principiile fundamentale:
1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de forta constitutionala)
A. Legalitatea incriminarii - presupune ca pentru a putea determina răspunderea penală a unei persoane o fapta trebuie sa fie prevăzută de legea penală Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penală trebuie sa fie adusă • la cunoștință subiectiilor astfel încât orice persoana sa poată lua cunoștință de lege). Este obligația statului sa facă publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatii se introduce o excepție de neconstitutionalitate. Lex certa - exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cu • sufiecenta claritate astfel încât orice persoana interesata sa poată înțelege conținutul acesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excepție de neconstitutionalitate Lex stricta - legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicarea • unei norme cu privire la o situație nereglementata de lege dar asemănătoare cu situația reglementata. Regimul juridic al analogiei: - in defavoarea inculpatului - aplicarea unei norme care are ca efect angajarea sau agravarea răspunderii faptuitorului. In dreptul penal este strict interzisă. Clauzele legale de analogie - sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permite aplicarea legii in alte ipoteze decât cele express reglementate. Este compusă din doua elemente: 1. Enumerarea unor situații 2. O formula "si altele" Regim juridic: clauzele se clasifica in doua categorii, in functie de enumerare: 1. Clauze omogene - cuprind enumerarea unor situații de aceeași natura astfel încât se poate idenitifica criteriul comun avut in vedere de către legiuitor. Sunt admisibile, pot fi folosite de legiuitor in redactarea actelor normative 2. Clauze eterogene - cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferită, astfel încât nu putem identifica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excepție de neconstitutionalitate).

- in favoarea inculpatului - presupune aplicarea prin analogie a unei norme care atenueaza sau inlatură răspunderea faptuitorului. Este admisibila in anumite condiții: 1. Situația de fapt sa nu fie acoperita de norma juridică in cauza. Este nevoie de o situație care excede legea. 2. Lacuna de reglementare sa nu fie intentionata. - Diferența între clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezintă importantă deoarece ambele sunt admisibile. Interpretarea: acea operatiune care se efectuează in vederea aplicării normei juridice, având ca finalitate stabilirea întinderii exact a dispozitiei, pentru a identifica cu maxim de precizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare) Tipuri de interpretare: - interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de către legiuitor - interpretarea teleologica - stabilește intelesul normei pornind de la finalitatea acesteia - interpretarea istorica - se iau in considerare condițiile de ordin social, economic, politic in care a fost adoptată legea - interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelalte norme Interpretarea evolutiva (extensiva/extinsă): consta in interpretarea textului de lege prin actualizarea acestuia încercând sa îl raporteze la nivelul de dezvoltare a societății actuale. - art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau orice alte mijloace de transmitere la distanță. Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive: 1. Stabilirea voinței certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata 2. Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in definitia actuala prevăzută de textul legal Lex previa - interzicerea aplicării retroactive a legii penale • B. Legalitatea pedepsei -

2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform căruia
nici o persoana nu poate fi trasa la răspundere penală si obligată sa execute o sanctiune cu caracter penal, stabilită pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o. - principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sancțiuni penale a altei persoane decât cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte (efecte prin ricoșeu) sunt inevitabil acceptate. - compatibilitatea acestui principiu cu răspunderea penală a persoanei juridice - art. 19 in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementează in premiera răspunderea penală a persoanei juridice. - nu exista răspundere solidară (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individual fiecărui infractor

3. Principiul minimei interventii: implica o restrangere, pe cât posibil, a
recurgerii la mijloacele penale de protecție a valorilor sociale, atunci când protecția acestor valori poate fi realizată prin mijloace aparținând altor ramuri de drept (civil, contraventional, disciplinar) - acțiunea penală este necesară doar atunci când nu exista alte forme de reacție

4. Principiul individualizarii: presupune ca consecintele angajarii răspunderii
penale trebuie sa fie proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta răspundere - Individualizarea legală (stabilirea in abstracto): se realizează de către legiuitor prin stabilirea pedepselor legale pentru fiecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat sa aleagă o sanctiune legală care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si intensitatii atingerii aduse acesteia - Individualizarea judiciară (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiunii concrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instanței de judecată care stabilește pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea de executare a pedepsei, precum si eventuale măsuri de siguranță - Individualizarea administrativă: se realizează după rămânerea definitiva a hotărârii de condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul diferă după cum intractorul este major sau minor; primari sau recidivisti etc.)

5. Principiul umanismului: impune recunoasterea faptului ca infractorul,
indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana umană si are dreptul de a fi tratată ca atare si de a fi reintegrata in societate după executarea sanctiunii - ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita si recurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa fie, pe cât posibil, limitate in favoarea altor sancțiuni

Izvoarele dreptului penal
Izvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o îmbracă si sub care se face cunoscuta persoanelor ținute sa se conformeze acesteia După autoritatea de la care emana: 1. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele prezidențiale (gratierea individuală), decizile CC, RIL-ulire) 2. Izvoare externe (tratatele si conventiile internaționale la care România este parte, actele adoptate la nivel UE) - Directe: creaza drepturi si obligații persoanelor fizice, juridice si organelor judiciare, fiind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materie penală, tratate privind protecția drepturilor omului) - Indirecte: acele tratate sau conventii, care după ratificare, creaza in sarcina statului obligația de a introduce in legislația penală interna anumite reglementari; nu pot fi aplicate in mod direct de către instantele naționale După forma: 1. Izvoare scrise (Constitutia României; legea organica-codul penal; legiile adoptate înainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in 1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele de urgență) 2. Izvoare nescrise (cutuma) După efecte: 1. Izvoare pozitive 2. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstituționalitatea)

Constitutia: (ca izvor de drept penal) • Consacră o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extrădarii cetățenilor români, abolirea pedepsei cu moartea) • Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilor fundamentale) RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii): • Poate fi declarata de procurorul general • Poate fi provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a Curtilor de Apel • ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc) • Hotărârea este luata cu majoritate calificata de 2/3 • Legea 202/2010   Cutuma: • Izvor nescris • Conține un element material (o suită de fapte repetate, durabilă si clară) si un element juridic (certitudinea caracterului obligatoriu) • Nu poate incrimina • Exonerarea (joacă rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un comportament general acceptat (ex.: găurirea lobului urechii, circumcizia) • Interpretare (joacă rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat

Normele penale
• Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala) • Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita) • Exista si norme incomplete la care lipseste fie sanctiunea fie dispozitia.  Norme incomplete : 1. Norme cadru (in alb) 2. Norme de trimitere 3. Norme de referire - In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere   1. Norme cadru (in alb): • Contin o incriminare cadru care urmeaza a fi completata cu elemente preluate dintr-un numar nedeterminat de norme • Norma cadru este formulată generic, urmând a se concretiza din prevederile altui act normativ • Lipseste o parte a dispozitiei (dispoziție generică) • Clasificare: - Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de forța juridică inferioară - Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de forța juridică egala

8 NCP) Teritoriul cuprinde următoarele elemente: A. astfel ca orice modificare a acesteia atrage modificarea normei incomplete • In plan practic regimul lor este similar • Norma de referire se completează cu elemente preluate din una sau mai multe norme determinate de către legiuitor • Norma cadru se completează cu prevederi dintr-un număr nedeterminat de norme • Norma de referire se completează doar cu prevederile unei norme care exista la momentul adoptarii ei • Norma cadru se completează si de norme care vor fi adoptate ulterior intrării ei in vigoare Aplicarea in spatiu a legii penale   1. Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare) C. pana la limita inferioară a spatiului extraatmosferic) .  2.Fac parte din teritoriul țării sediile reprezentanțelor diplomatice si consulare acreditate in România (vechea conceptie potrivit căreia acestea aparțin statului pe care îl reprezintă fiind abandonata) .Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava româna stationata într-un port străin cade deopotrivă sub incidența legii penale române cât si sub incidența statului pe a cărui teritoriu se afla nava (dacă infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis . Normele de referire: • Sunt norme care împrumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma. Principiul teritorialitatii (art. eventualele modificări sau chiar abrogarea celei din urma nu afectează norma de trimitere • Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie 3. Marea teritorială (lațime de 12 mile marine de la liniile de baza) D. Subsolul (corespondent solului terestru. art. Suprafața terestră (suprafața cuprinsă intre frontierele politico-geografice) B. 3 Cod Penal. Ele isi imprumuta sanctiunea de la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta. Spațiul aerian (coloana de aer situată deasupra teritoriului României.Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava româna se înțelege ca infractiune comisa pe teritoriul României . Norme de trimitere: • Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. rămânând apoi legate de aceasta • Orice modificare a normei completatoare intervine si in norma de referire • Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei Diferentierea normelor cadru de normele de referire: • Ambele rămân legate de norma completatoare. • Odată ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma. acvatic si maritim) E.

cât si infractiunilor care au produs doar rezultatul pe teritoriul României • Pentru aplicarea legii penale romane.Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a procurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pe langa ICCJ   3. in cazul apatrizilor se poate extrada) . 5 Cod penal) Acest principiu determina incidența legii penale romane in raport de subiectul pasiv al infracțiunii (victima) .se aplica textul Conditia dublei incriminări .Nu exista astfel de conditii.Persoana juridică . conform principiului ubicuitatii. dar consumate in străinătate. urmarirea se face conform dreptului comun • NCP: . nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia • NCP .Nu este necesară dubla incriminare • NCP: .Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani .Persoana fizica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in România) . nu interesează nici cetatenia infractorului.infractiunea.Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani . Principiul personalitatii legii penale romane (art.Persoana juridică .nu se aplica textul • NCP: . 4 Cod penal) Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci cand infractiunea este comisa de un cetatean român in strainatate • Cod penal actual: . Principiul realitatii legii penale române (art.infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc un act de executare sau s-a produs un rezultat • Instantele romane vor fii competente atât in cazul infractiunilor începute pe teritoriul româniei. din pedeapsa aplicată de instantele noastre se va scădea pedeapsa executată in străinătate) Locul comiterii infractiunii Teoria ubicuitatii .Incriminarea sa fie in conformitate cu legea română   Existenta unor conditii speciale de procedura: • Cod penal actual: .infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana cat si de legea statului unde a fost savarsita • Cod penal actual: . dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare ori complicitate.Persoana fizica (doar un cetatean român.legea penala romana poate fi aplicata nu doar atunci cand s-a produs rezultatul/actul de executare. 2.

alte infractiuni decat cele de sub incidenta principiului realitatii . vreo cauza care împiedica punerea in mișcare. iar . de un cetățean strain sau de o persoana fără cetatenie care nu domiciliază pe teritoriul țării dacă fapta este prevăzută ca infractiune si de legea penală a țării unde a fost savrasita.Cod penal actual: trebuie sa fie ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul in strainatate .Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate .Cod penal actual: statul român sau un cetățean român .NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii internaționale si infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea • Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa fie incriminata identic de cele doua legi) • Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul țării • Sa nu existe. Principiul universalitatii legii penale romane (art. sau o persoana juridica română Sfera infractiunilor: • .NCP: statul român. statul român sau cetatean român (cu privire la natura infractiunii) .NCP: un strain (stat.Cod penal actual: la străini (orice infractiune).NCP: orice infractiune comisa contra statului.NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ  + lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea • Tratatele sau conventile internaționale la care România este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederile art.NCP: cetatean strain ori apatrid • Sfera persoanelor vatamate: .Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ . potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea.Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a romaniei si cu privire la integritatea corporala (viața cetateanului român) .Cod penal actual: un strain (ca regula). cetateanului roman sau persoanei juridice de nationalitate romana • Condiții speciale de procedura: . persoana juridica. persoana fizica) • Categorii de infracțiuni: . un cetatean român. iar faptuitorul se afla in tara Condiții: • Statutul autorului faptei: . 6 Cod penal) Legea penală româna se aplica si altor infracțiuni săvârșite in afara teritoriului țării.Condiții: • Autorul: .NCP: cetățean strain sau apatrid • Persoana vatamata: . 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor internaționale) 4. continuarea sau executarea actiunii penale.

sex. la data formularii cererii . opinii sau apartenenta la un grup social .Când statul solicitat are motive sa creadă ca persoana extradabila va fi pedepsita din considerente de rasa. călcare de consemn. ori când pedeapsa a fost executată) • Tratatele sau conventiile la care România este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze Cooperarea internațională in materie penală   Extradarea: Extradarea catateniilor romani: • In cazul conventilor multilaterale: Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din următoarele situații: . stare de sănătate) Condiții: • Cu privire la fapta: .Sa nu fie vorba de o infractiune militară (doar infracțiuni pur militare.Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa fie prevăzută de legea penală a ambelor state) . statul solicitant sa dea asigurări ca persoana extradata va fi transferata in România pentru executarea pedepsei • In cazul conventilor bilaterale: Cetățenii romani pot fi extradati in condiții de reciprocitate Persoane exceptate de la extradare: • Persoanele cărora li s-a acordat dreptul de azil in România • Persoanele străine care se bucura in România de imunitate de jurisdictie • Persoanele străine citate din străinătate in vederea audierii ca părți. a intervenit prescriptia. in măsura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra. martori sau experții in fata autoritatii judiciare romane solicitante Statul român poate refuza sau amâna extradarea altor persoane decât cele mentionate.Sa nu fie vorba de o infractiune politica sau conexa unei infracțiuni politice .In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate.Fapta sa fie sanctionata.Persoana extradabila are si cetațenia statului solicitant . amnistia sau gratierea. nu prevede de exemplu un furt comis de un militar) .: dezertare.pedeapsa sa nu fi fost executată sau considerată ca executată (când in statul unde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesară.Persoana extradabila domiciliază pe teritoriul statului solicitant. religie. sau pedeapsa de cel putin 4 luni. limba. potrivit legii ambelor state cu pedeapsa închisorii de cel putin 1 an. sau fractiuni de pedeapsa rămasă de cel putin 4 luni • Cu privire la acțiunea penală si competenta . naționalitate. ex.

ci in statutul instanței internaționale respective Mandatul european de arestare: Emiterea se face de către instantele judecatoresti Condiții: • In vederea urmăririi sau judecarii penale dacă fapta este pedepsita de legea penală româna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an • In vederea executarii pedepsei dacă pedeapsa este mai mare de 4 luni Limitele funcționează doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii (autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat) Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare: . altele decât cele instituite prin instrumente internaționale pertinente . care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea statului solicitant. persoana extradata nu a părăsit in termen de 45 de zile teritoriul statului căruia i-a fost predată.Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil sau persoana ar putea fi judecată într-o cauza de pe rolul unei instanțe extraordinare.. ori dacă s-a întors acolo după ce l-a părăsit Principiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursul procedurii dacă respecta următoarele condiții: • Fapta in materialitatea ei rămâne cea descrisă in cererea de extradare • Elementele constitutive ale infracțiunii recalificate ar ingadui extradarea Extradarea aparenta: Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin: • Nu presupune un raport intre doua state.Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea .Nu se admite cererea in cazul in care viața persoanei este pusă in pericol in statul solicitant .in cazul in care persoana se afla de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si are deja o familie acolo Efectele soluționarii cereri de extradare: • Respingerea: nu are ca efect inlaturarea răspunderii penale a persoanei in cauza. altul decât cel care a motivat extradarea Excepția de la principiul specialitatii: • Statul roman. de extindere a extradarii) • Având posibilitatea sa o facă.Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante . judecată ori deținută pentru un fapt anterior predarii.Infractiunea sa nu atragă competenta legii penale romane (motiv optional de refuz) • Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale . autoritatiile romane vor proceda la urmărirea si judecarea persoanei in cauza • Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in vederea judecarii sau executarii pedepsei Remiterea este guvernată de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate fii urmărită. ci intre un stat si o organizație/instanța internațională • Nu își are izvorul într-o conventie de extradare sau lege interna.

altul decât statul emitent. pentru aceasi fapta care a motivat mandatul • Când împotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotărâre definitiva într-un alt stat membru UE pentru aceleași fapte • Când persoana care face obiectul mandatului este cetățean roman si instanța româna este competenta si dispune executarea pedepsei in România • Când împotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotărâre definitiva într-un stat care nu este membru UE.E Vorbim de relatia stabilita intre state si sunt implicate autoritatile de la nivel central Relatia e stabilita intre autoritatile judiciare ale statelor (la Curtea de Apel) Procedura poate fi doar judiciara Procedura poate fi judiciara. sunt comise pe teritoriul româniei EXTRADARE Terminologic Domeniu de aplicabilitate Natura partilor implicate in procedura Caracterul procedurii Implicarea a doua state (stat solicitant si stat solicitat) M. dacă autoritățile romane au competenta de a urmări acea infractiune • Persoana supusa mandatului nu răspunde penal datorită varstrei sale Motive de refuz facultativ al executarii mandatului: • Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condiția dublei incriminări (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite) • Când persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in România.E. chiar si in absenta dublei incriminări) • Alte infracțiuni prevăzute de legislația statului emitent (se cere dubla incriminare) Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului: • Dacă reiese ca persoana a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte ce către un stat membru al UE. potrivit legii romane. cu condiție ca sanctiunea sa fie in curs de executare. cu condiția ca in caz de condamnare sanctiunea sa fie in curs de executare.A Implicarea unui stat emitent si a unui stat de executare Per a contrario se aplcia intre RO Este o forma de cooperare si se si alte state din afara UE aplica strict intre state membre ale U.• Infracțiuni cuprinse in lista (in cazul acestor infracțiuni dacă legea statului care emite mandatul prevede o pedeapsa cu închisoare de cel putin 3 ani. administrativa ori mixta in functie de autoritatea care rezolva problema . ori sa fi fost executată sau considerată executată • Mandatul se referă la infracțiuni care. ori sa fi fost executată sau considerată executată • Infractiunea este acoperită de amnistie in România. arestarea si remiterea este obligatorie.

Extradarea nu se acorda ex : dezertarea Dubla incrimare e esentiala Se executa si in acest caz de infractiuni Nu e necesara pentru infractiunile prev de art. etc. 96 din Leg.exista prezumtia ca statele au aceleasi valori.Cand infractiunea suplimentară pentru care ar fi judecată nu se sanctioneaza de lege cu pedeapsa privativa de libertate . Cu consimtamantului statului solicitant 2.Sfera infractiunilor infractiuni politice Sfera infractiunilor infractiuni militare Dubla incriminare Extradera nu se acorda pentru infractiuni politice Se executa si pentru infractiuni politice . fie extradata fie subiect al unui mandat european nu poate fi judecată pentru alta fapta si nu poate fi obligată la executarea altei pedepse decât cea indicata in mandatul de arestare sau extradare Exceptii: Extradare 1. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal MAE 1. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa) Renuntarea la principiul specialitatii de către cel vizat de mandat: . alta decât cea din mandat. Cu consimtamantului statului solicitant 2. 302/2011 E necesara pentru restul Cetatenii români sunt reținuți întotdeauna. drepturi.Se poate dispune executarea unei pedepse. ex. pedeapsa sa fie cel putin 4 luni Regimul remiterii cetățenilor romani Cetățenii români pot fi reținuți doar prin excepție. dar care sa nu fie privativa de libertate Aplicarea in timp a legii penale române Principuil activității legii penale romane: legea penală se aplică infractiunilor savarsite in timpul cât ea s-a aflat in vigoare Elemente: • Cât timp legea e in vigoare • Momentele savarsirii infractiunii Legea penală poate: . dubla cetatenie Principiul specialitatii mandatului european Persoana remisa.

prin compararea textelor din cele doua legi.4 NCP) .Legea penală mai favorabilă (acoperă mai multe categorii de legi: legea de dezincriminare.care se savrasesc prin inactiune.• Ieși din vigoare: .1) (art. Vom fi in prezenta dezincriminarii . momentul când expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii Principiul neretroactivitatii legii penale Presupune ca o lege penală nu se poate aplica faptelor savarsite înainte de intrarea ei in vigoare.contraventia savarsită cu repetitie devine infractiune Infracțiuni omisive .se considera savarsite la momentul de epuizare a actului de executare • Infractiunea continuată: producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceeași infractiune) • Infractiunea de obicei (continuată) . care suprimă o circumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din oficiu după ce anterior era urmaribila doar la plângere prealabila Exceptii: .in cazul legii interpretative care nu vine sa consfinteasca o interpretare judiciară deja existența. Legea aplicabila este legea in vigoare la momentul când ar fi trebuit sa se realizeze conduita prevăzută de lege. care instituie o circumstanta agravanta. legea interpretativa poate retroactiva doar dacă este mai favorabilă inculpatului Legea de dezincriminare: (art. ea poate retroactiva chiar dacă inrautateste situația inculpatului . iar legea de interpretare vine sa consfinteasca una din interpretarile promovate. decretul de gartiere.prin decizia CC • Sa își suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale care reglementează aceelasi domeniu Legea specială iese din vigoare prin desuitudine O norma penală nu iese din vigoare prin desuitudine (oricât timp ar trece fără ca o norma penală sa fie aplicată) Momentul savarsirii infractiunii: Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actului de executare Existența infractiunii cu consumare continua .prin ajungerea la termen .Codul penal in vigoare: verificarea incidentei legii de dezincriminare se face in abstracto. ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atunci de claritate. legea penală mai favorabilă in sensul codului penal-sens restrâns) . Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care majorează pedeapsa.Legea interpretativa: . legea de amnistie.dacă jurisprudenta anterioară legii de interpretare era divergentă.12 al.

nu pot fi avute in vedere atunci când se aleg textele ce urmează a fi comparate. in vederea determinarii legii penale mai favorabile. cealaltă de la 2-4 ani) dacă judecătorul se orientează spre o pedeapsa indreptata spre maxim este mai favorabilă pedeapsa cu maxim mai redus si invers. pedeapsa nu se va mai executa.nu înseamnă repunerea in situația anterioară. insemanand ca amenda palatita nu se restituie.Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege de la 1-5 ani. respectiv prin raportarea dispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de către inculpat.dacă procesul nu a început. 5 NCP) Cum se identifica legea mai favorabilă: .dacă s-a pronuntat o hotărâre definitiva.13 ACP) (art. intre ele exista o relație de gen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile • Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauză prevăzute de legea noua. intervine o succesiune de legi penale se va aplica legea mai favorabilă In situația in care nu este respectata cerința continuitații incriminarii (una dintre cele doua norme succesive se regaseste in întregime in cealaltă.atunci cand fapta prevăzută de legea veche nu mai are nici un corespondent in legea noua . dar care nu existau sub legea veche. nici nu va mai începe . daca infractiunea s-a consumat sub legea veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua. Atunci cand fapta concret savrasita de către inculpat nu mai intruneste elementele constitutive ale infractiunii potrivit legii noi Efectele dezincriminarii: . Legile de procedura sunt supuse regulii aplicării imediate a legii noi. Vom fi in prezenta dezincriminarii in doua ipoteze: 1.NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto. nu se reda gradul militar pierdut Legea mai favorabilă in sens restrâns: Privesc numai legile penale de drept material. fiind exclusă aplicarea legii mai favorabile • In cazul infracțiunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentul producerii ultimului rezultat. fapta in întregul ei va cădea sub incidenta legii penale noi.dacă procesul se afla in curs de desfășurare el va lua sfârșit odată cu introducerea legii de dezincriminare . nu si cele de procedura. . continuitatea incriminarii este asigurata • Legea mai favorbila intervenită in cursul procesului: (art. Se aplica diferit după cum intervine înainte sau după condamnarea definitiva • In cazul infracțiunii continue si continuate. fapta nu va mai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea condamnarii .sunt identice in ambele coduri . nu se acorda despăgubiri pentru partea închisorii executate. deoarece nu este asigurata cerința continuitații incriminarii • In schimb atunci când agravanta din legea veche devine infractiune autonomă in legea noua. Atunci cand faptei prevăzute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare in legea noua 2. bunuriile confiscate nu se restituie.

In cazul detentiunii pe viața . 15 CP) Specia de pedeapsa Oricare dintre cele 3 (detentiune pe Exclusiv pedepse cu închisoarea viața.. mai bine 4 cu suspendare) . este mai mare decât maximul special aplicat de legea noua Pedeapsa aplicata conform legii vechi. Ln: 10-15 ani.: Lv: 5-15 ani. legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de un funcționar. După noul cod penal. Ln: 5-10 ani. suspendarea executarii este mai favorabilă (decât 3 ani cu executare. Relevant in cazul recidivei sau termenului de reabilitare . se reduce cu 1/3.Modalitățile de individualizarea a executarii pedepsei: După legea veche nu se poate suspenda executarea.00 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei definitive (după rămânerea definitiva a hotărârii judecatoresti): Codul penal in vigoare: Obligatorie (art. Dupa Codul penal in vigoare. .test 15.legea noua prevede închisoare.Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupune o situație mai atenuanta sau exclude situația agravanta. 14 CP) Facultativa (art. echivaleaza cu o dezincriminare. pedeapsa se reduce la 15 ani) B.Legea penală mai favorabilă se determina prin raportare la fapta in concreto 18 Noiembrie . după legea nouă se poate suspenda executarea. In cazul închisorii sau amenzii Pedeapsa aplicata se reduce pana la maximul special prevazut de legea noua (ex. se inlocuieste cu maximul special al pedepsei inchisorii . modificarea elementelor constitutive determina o ipoteză de aplicare a legii penale mai favorabile. instanța aplica 9 ani. daca pedeapsa a fost executată se reduce întotdeauna cu 1/3 (ex. . Ln: 5-10 ani) Pedeapsa aplicata se reduce proportional. instanța aplica 9 ani. Legea noua mai favorabilă dacă infractorul nu este funcționar. amenda) Condiții de aplicare Pedeapsa aplicata conform legii vechi. nu depășește maximul special prevazut de legea noua (ex.Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea fi comisa de orice persoana.operează si in cazul gratierii sau prescriptiei) A. respectiv la 6 ani) Efectele pedepselor deja executate (se considera ca a executat mai putin decât a executat.: Lv: 10-20 ani. modificarea elementelor constitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune. instanța aplica 18 ani.00 -16.: Lv: 5-15 ani. închisoare.

Daca a exectutat pedeapsa cu închisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda (se hotăraste de instanța cât se reduce in funcție de cât a execuat) Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa • In cazul in care intractorul fuge din tara. in cazul unei situații exceptionale) • Legi temoprare propriu-zise: in cazul cărora ieșirea din vigoare este precizata in mod explicit • Legi temporare exceptionale: in cazul cărora ieșirea din vigoare are loc cu terminarea situației exceptională Legea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica după ieșirea ei din vigoare. (data poate fi stabilită in mod explicit sau implicit. infracțiuni împotriva ordinii constitutionale/lovitura de stat armata) . Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabilă ci doar permite aplicarea ei. Limitele personale de aplicare a legii penale romane Sunt date de imunitatiile de jurisdictie • Imunitatiile de drept intern . pana la expirarea mandatului de președinte.2) retroactivitatea legii mai favorablie. in măsura in care legea temporara reprezintă legea mai favorabilă decât legea ordinara precedenta (in cazul unui test legislativ) • In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplica prima lege pentru ca ultraactiveaza. intre minimul si maximul special al amenzii respective. 398 NCP: presupunte trădare propriu-zisa. ajutarea inamicului.• Dacă pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda. 15 al. Subzistă si pe durata suspendarii .Imunitatea parlamentara . de regula instanța nu mai aplica reducerea facultativa (conduita de după executare) Legea penală temporara: o categorie de legi care din momentul intrării lor in vigoare au stabilită si data pana la care sunt in vigoare. • Posibilitatea aplicării ei retroactive: se admite prin excepție. cu privire la fapte savarsite in timpul cât s-a aflat in vigoare) • Este o excepție de la principiul aplicării legii mai favorabile • De regula agraveaza situația • Derogare de la principiul constitutional (art.Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urmării președintele pentru nici o fapta. se aplica amenda hotărâtă de instanța.Imunitate funcțională: pentru faptele savarsite in exercitarea funcției (in afara de infractiunea de înalta trădare art.Imunitatea președintelui: . transmitere de secrete.Imunitate funcțională: nu pot fi trasi la răspundere pentru opinile politice exprimate in exercitarea mandatului .

Prevederea legea penală . comisa cu vinovatie. exclusiva (ex. 17) Fapta prevăzută de legea penală.Imunitatea avocatului poporului • Imunitatiile de drept internațional . nejustificată. reținuți sau arestați fără incuvintarea camerei din care fac parte. singura măsura care poate fi luată este declararea persoanei ca persona non grata) . imputabila persoanei care a comiso Trasaturi .Miliatri străini .Antijuridicitatea vinovatie ..Fapta sa fie comisa cu .Imunitate procedurala: nu pot fi perchezitionati.Fapta sa prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni • Infracțiuni cu conținut unic: infracțiuni ale căror elemente constitutive nu se pot infatisa decât sub o anumită forma unica.Navele comerciale (imunitate limitată) in tranzit peste apele maritime teritoriale (dacă se afla in port sau aeroport nu mai beneficiază de imunitate) Teoria generală a infractiunii Codul Penal actual Noul Cod Penal Definitie Fapta care prezintă pericol special savarsita cu vinovatie.Șefii misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de sub incidența legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise. după ascultarea lor .Imputabilitatea (Vinovatia) .Reprezentanții unor organizații internaționale . omor) .Prevedera legea penală .Șefii guvernelor altor state .Navele si aeronavele militare .: bigamie. prevăzută de legea penală (art.

: trădare.: in cazul unui funcționar care își insuseste bunuri ale instituții. Activ: persoana care comite o fapta prevăzută de legea penală . dacă se realizează mai multe dintre aceste continuturi.desemneaza corespondenta intre fapta concret comisa si prevederile legii penale Elementele tipicitatii: • Obiect: 1. furt. împotriva căreia se îndreaptă in mod nemijlocit acțiunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat in integritatea sa.: in cazul infractiunii de fals material in acte oficiale.infracțiuni care nu au obiect material (ex.. expunere la batjocura. Juridic: desemneaza valoarea socială (valoare abstracta/imateriala) protejată de norma penală de incriminare si căreia ii se aduce atingere prin comiterea infractiunii..: insulta prin cuvinte.. dacă falsificarea se face prin alterarea unui înscris.) • Infracțiuni cu continuturi alternative: infracțiuni in cazul cărora legiuitorul regrupeaza sub aceeași denumire doua sau mai multe infracțiuni de sine statatoare In cazul infractiunii cu conținut alternativ. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezintă obiectul juridic al infractiunii . el nu constituie obiectul material al infractiunii. in cazul realizarii infractiunii prin mai multe modalități. sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii • Reprezinta o incorporare a obiectului juridic. amenintare) • A nu se confunda cu produsul. conducand insa la o atenuare sau la o agravare a răspunderii penale ex.. Material: Reprezintă lucrul sau fiinta.: dezertare. gesturi. In cazul infractiunii cu continuturi alternative.. ar fi considerat furt 2. a valorii sociale protejate.Infractiune cu subiect activ general: in cazul cărora norma de incriminare nu impune o condiție anume. ci produsul acestuia. . In schimb.Propriu: calitatea specială e o condiție de existența a infractiunii (in ipoteza lipsei calitatii speciale fapta nu va mai fii infractiune) ex.: omor.Impropriu: in cazul cărora absenta calitatii speciale permite in continuare reținerea unei infracțiuni. nu este afectată unitatea infractiunii. evadare. Nu exista infracțiuni fără obiect juridic 2. inscrisul preexistent constituie obiect material al infractiunii • Obiectul material poate coincide cu mijlocul sau produsul infractiunii (ex.) -Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminare prevede express ca fapta poate fi comisa doar de o persoana ce are o anumită calitate specială . necesară a fi indeplinita de persoana care comite fapta (ex. Tipicitatea (prevederea legii penale) . dacă se contraface un înscris.: port nelegal de decoratii sau semne distinctive sau falsificarea de moneda) • Subiect 1. divulgare de secrete.• Infracțiuni cu conținut alternativ: infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative/echivalente ale principalelor elemente constitutive (ex. este delapidare. vom avea mai multe infracțiuni I. • Exista infracțiuni formale .. dacă lipseste calitatea specială. mijloacele sau instrumentele infractiunii (ex.

instituția de medicina legală) .Autoritatiile publice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat . act sexual cu un minor. pruncuciderea) . pentru orice infractiune • Nu pot niciodată răspunde penal: .Inactiunea .In realizarea obiectului de activitate (infractiuni legate de politica generală sau de activități principale a persoanei juridice) .Statul .Acțiunea .Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice si viceversa • Latura obiectiva .General: reprezintă regula.Pentru infracțiuni comise in numele persoanei juridice (infracțiuni comise in procesul organizării activității si funcționarii persoanei juridice) • Persoanele fizice care pot antrena răspunderea persoanelor juridice: .Intenția depasita (preterintentia) .Special: norma impune o conditie subiectului pasiv (ex.in noul cod penal aceste instituții vor răspunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectul domeniului privat . inclusiv persoanele juridice care care nu pot avea calitatea de subiect activ (Statul.O singura astfel de activitate figurand printre prerogativele instituției.: darea de mita.Culpa (cu sau fără prevedere) . de drept public si privat): .Rezultatul .Intenția directa/indirecta . norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv .Instituțiile publice ce desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat (INM.Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice .Alte infracțiuni comise in interesul ei (infracțiuni susceptibile sa aducă un beneficiu persoanei juridice) .Impropriu Răspunderea penală a persoanei juridice • Orice persoana juridică legal constituită poate răspunde penal..Propriu: vatamare corporală a unui polițist (ultraj) .) . având natura juridică mixtă. este suficientă pentru a atrage imunitatea penală generală .Persoana juridică răspunde in măsura in care in sarcina ei sunt intrunite toate elementele infractiunii . autoritatiile publice etc.Legătura de cauzalitate dintre acțiune sau inactiunea si rezultat Latura subiectiva • .Poate fi o persoana fizica sau juridică.Orice persoana juridică in curs de formare (care nu a dobândit încă personalitate juridică) • Toate persoanele juridice răspund penal (inclusiv regiile autonome.

Cum calculat pedeapsa in condițiile in care in codul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calificat 3-12. Pe parcursul procesului apare o altă modificare legislativa. Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilită prin lege la momentul comiterii faptei Legea veche: Furt simplu: 1-5 Furt calificat:3-12 Pe legea veche infractiunea era furt calificat Legea noua: Furt simplu:1-12 Furt calificat: 3-15 Pe legea noua infractiunea era furt simplu Se aplica legea noua. conform noului cod penal aceasta agravanta nu se mai găsește in conținutul infractiunii fiind înlocuită cu agravanta comiterii faptei in timpul nopții.10 ani sau cu amenda penală. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. care prevede ca furtul se pedepseste doar in condițiile plangerii prealabile a victimei cu o pedeapsa intre 2 ani .5 ani la 1an . incidente si respectiv are posibilitatea. starea de necesitate III. Instanța a reținut ca inculpatul a furat in timpul nopții porumb de pe terenul partii vatamare. Analizati situația juridică a inculpatului in ambele ipoteze a depunerii plângeri penale. indiferent dacă este o lege mai favorabilă sau nu) In cazul legiilor interpretative.reprezintă faptul ca acțiunea sau inactiunea concretă. Imputabilitatea (vinovatia) . sa se supuna exigentelor normei penale IV.Cauze justificative: legitima apărare. furtul comis de pe câmp. de o persoana responsabila ce cunoaște imprejurarile de fapt si de drept. Antijuridicitatea (caracterul nejustificat) . contravine ordinii juridice . A consumat astfel curent pana la data de 1 Decembrie 1994 când a fost descoperit. Pericolul social Seminar: In cazul infracțiunii simple si progresive contează momentul consumari In cazul infracțiuni continue contează momentul epuizarii (se ia in considerare legea de la momentul epuizarii. in concret.II.12ani. pentru ca este mai favorabilă . Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigore o lege de modificare a codului penal care a crescut limitele infracțiuni de furt de la 6 luni . legea mai favorabilă este interpretarea restrictiva (când jurisprudenta este constanta. Iar pe noul cod furtul simplu1-12 si calificat 3-15.comiterea faptei tipice si antijuridice. Potrivit codului penal anterior era furt calificat. in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dacă este sau nu mai favorabil) Sa reținut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instalație electrică prin are vroia sa fure curent.

in cazul in care nu are vinovatie) . bona care trebuie sa aibă grija de minor.Infracțiuni omisive improprii (comisive prin omisiune.: instalatorul sapa o groapa. responsabilitatea părinților de al hrani) . insa in concret ele se pot savarsi si prin inactiune (subiectul nu împiedica producerea unui rezultat. Tipicitatea: Latura obiectiva a infracțiuni Elemente (se găsesc întotdeauna in norma de incriminare): • Acțiunea sau inactiunea • Urmarea • Raportul de cauzalitate Elemente care fac parte din infractiune doar atunci când legiuitorul le prevede in norma de incriminare (când sunt elemente constitutive ale infracțiunii): • Locul/Timpul comiterii infracțiunii • Mijloacele de comitere a infracțiunii Latura obiectiva Acțiunea sau inactiunea: • Infracțiuni comisive .se savarsesc prin inactiune . Dintr-o obligatie legală (ex.O astfel de obligație subzistă doar atunci când intre persoana țiinută sa actioneze si valoarea socială ocrotită.Poziția de garant creaza prezumtia de răspundere penală (insa nu întotdeauna când avem un garant acesta este raspunzator. ce face din persoana respectiva un garant NCP: Poziția de garant poate avea doua surse: 1. Acțiunea anterioară: comiterea unei actiuni care ulterior este urmată de o inactiune care apoi se materializeaza într-o infractiune. 17 cod penal): legea prevede doar acțiunea ca modalitate de săvârșite a infracțiunii. exista o legătura specială.I.: contract de întreținere. avea obligația de a-l împiedica) Teoria a pozitiei de garant: presupune obligația unei persoane de a interveni pentru a asigura protecția unei valori sociale atunci când titularul respectivei valori nu si-o poate proteja el însuși (ex. nu o mai astupa si ulterior. obligația de întreținere intre soti) sau contractuala (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur. contract de munca in cazul medicului) 2. pe care in considerarea anumitor imprejurari. art. Vasilică cade in groapa si suferă o vatamare corporală) .: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare traiului minorul.se comit prin acțiune • Infracțiuni omisive . Persoana care a comis o acțiune prin care a creat o stare de pericol pentru altul este tinuta sa ia toate măsurile ce se impun pentru a preveni materializarea acelui pericol într-o urmare prevăzută de legea penală (ex.Infracțiuni omisive proprii: sunt cele in cazul cărora legiuitorul prevede inactiunea ca modalitate de savrsire .

atunci când deși acțiunea a creat o stare de pericol. Risc inexistent . Evaluarea materializarii pericolului: Situații care exclud imputarea (când nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de materializare a pericolului) 1.. amenintarea) Raportul de cauzalitate • Relația dintre acțiune si inactiune si rezultatul acesteia • Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului produs.: o persoana încearcă să salveze viața unei alte persoane dar ii produce o vatamare corporală) . urmarea s-a produs datorită interventiei unei imprejurari complet străine de vointa făptuitorului (ex.Urmarea reprezintă consecință in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista in cazul oricărei infracțiuni .Rezultatul presupune o modificare materială in lumea înconjuratoare. oridecâte ori in absenta ei rezultatul nu ar fi avut loc • Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea daca acțiunea a creat o stare de pericol relevant juridic referitor la valoarea socială ocrotită.Este necesar ca urmarea vătămătoare produsă sa fie consecință directă a pericolului inițial (dacă nu.: omor. Risc diminuat . Risc deviat .Poziția de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciuna din cele doua surse Urmarea • Consta in atingerea adusă valorii sociale ocrotite de norma penală • Se distinge intre urmare si rezultat: . I. Evaluarea pericolului: Situații care exclud imputarea (când nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de pericol relevanta): 1.atunci când starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită.prin acțiunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care amenința deja valoarea socială protejată (ex. nu extista in cazul tuturor infractiunilor • Infracțiuni de rezultat: produc o modificare materială/palpabila in lumea înconjuratoare (ex.) • Infracțiuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate (conducerea fără permis.: cineva spera ca o persoana sa decedeze) 3. In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecința materializarii pericolului. Risc permis .atunci când acțiunea autorului s-a desfășurat cu respectarea tuturor condițiilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta) 2. excluderea răspunderii salvatorului se face in considerarea stării de necesitate) II. furt etc. unde . ulterior victima ajunge in spital. nu este una reala/obiectiva ci este o simpla speranța a autorului (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuțit alteia.

care poate fi sau nu prevăzută de legea penală .urmarea prevăzută de autor.o fapta este savrsita cu intentie atunci când autorul prevede urmarile faptei sale si dorește sau accepta producerea acestor urmări .urmarea pe care autorul nu o dorește.Urmarea acceptata . fie ca scop final.atunci când rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cu care norma încălcată își propunea sa-l prevină (ex. făptuitorul nu răspunde pentru rezultat ci pentru tentativa) 2. dar pe care o accepta Diferența intre intenția directa de gradul II si intenția eventuala se face in raport de certitudinea producerii rezultatului (urmarii acceptate): • Dacă este sigur ca se va produce avem intentie directa de gradul II • Dacă este doar probabil sa se producă este intentie eventuala Identificarea intentiei: Ex. rezultatul produs este consecința actiunii sau inactiunii victimei (ex. Risc egal . dar după trecere lovește o persoana) SEMINAR: florin_tohatan@Yahoo.atunci când autorul prevede urmarile si dorește producerea acestora (forma comuna). fie ca mijloc pentru realizarea scopului final .Intentie directa de gradul I .Intenția directa de gradul II . care o dorește.: asistenta administrează un alt anestezic decat cel prescris si persoana decedeaza. ulterior se dovedește ca victima era alergică si la anestezicul prescris de doctor si ar fi decedat oricum) 4. Risc neprotejat . Risc culpabil .Intentie indirecta (eventuala): exista când autorul prevede urmarea si cu toate ca nu dorește producerea acesteia accepta posibilitatea survenirii ei Prevede doua urmări: . unde refuza tratamentul si decedeaza. Autorul își propune cauzarea urmarii prevăzute de norma penală.atunci când deși autorul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotită.atunci când deși autorul a creat o stare de pericol prin încălcarea unei norme. ulterior victima ajunge in spital.Urmarea directa .: infractiunea de omor: .com Latura subiectiva: Vinovatia (element constitutiv al infractiunii): desemneaza poziția psihica a autorului in raport de urmarile faptei sale Forme: • Intenția .: o persoana nu opreste la o trecere la nivel cu calea ferată. rezultatul s-ar fi produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuțit alteia.Intentie directa: . faptuitorul nu răspunde pentru rezultat) 3.atunci când autorul prevede rezultatul si cu toate ca nu îl dorește producerea rezultatului este o consecință inevitabila a modului in care a fost conceputa executarea .decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon.

• • • • Zona vizată de lovitura (unde trebuia sa ajungă lovitura nu unde a ajuns) Instrumentul folosit Numărul si intensitatea loviturilor Starea fizica a victimei. in cazul intentiei eventuale nu exista aceste imprejurari obiective. iar de la luarea hotărârii si pana la punerea ei in executare trece un interval mai mare de timp (este o cauza de agravare a răspunderii) Intenția spontana (repentină): exista atunci când hotărârea este adoptată foarte repede.Culpa cu prevedere: atunci când autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu îl acceptă. . care o dorește.urmarea prevăzută de autor. sau dintr-o regula de conduita nescrisa (experiența de viața in desfsurarea diferitor activități) • Posibilitatea de prevedere: se analizează tinand seama de pregătirea lui. evaluate in mod greșit (supraevaluare). ne acceptarea rezultatului se bazează pe anumite imprejurari obiective pe care autorul le evaluaeaza in mod eronat.: furtul. de experiența de viața etc. dependentă de hazard . cu scopul insusirii pe nedrept. care poate fi sau nu prevăzută de legea penală • Urmarea neacceptata . omorul savarsit pentru inlesnirea sau ascunderea unei tâlhării sau piraterii) • Culpa . pe fondul unei stări de tulburare si este pusă imediat in executare (este o imprejurarea care atenueaza răspunderea) Intenția nu este întotdeauna spontana sau premeditată. Intenția spontana Intenția premeditată: exista atunci când autorul ia hotărârea de a comite fapta într-o stare de relativ calm. sau raportul de forța intre agresor si victima Intenția premeditată vs. Trebuie stabilită: • Obligația de prevedere: poate rezulta din cuprinsul unor acte normative. in urma unei deliberari mai îndelungate. ci o simpla speranța. socotind ca acesta nu se va produce Distinctia intre intenția eventuala si culpa cu prevedere: in cazul culpei cu prevedere. respectiv intenția eventuală Intenția calificată (specială): formă a intenției directe caracterizata de prevederea in norma de incriminare a unui scop special (ex.Culpa fără prevedere: atunci când autorul nu prevede urmarea deși putea si trebuia sa o prevada. de cele mai multe ori avem de a face cu intenția de baza Intenția simpla (generală): este cea care întrunește condițiile de existența prevăzute de lege pentru intenția directa. autorul prevede doua urmări: • Urmarea dorita .La fel ca si in cazul intentiei eventuale si in cazul culpei cu prevedere.este întotdeauna prevăzută de legea penală si in raport de aceasta se formează culpa cu prevedere .

Formula "având ca urmare" (ex.: violul care a avut ca urmare moartea victimei) Avem doua urmări si ambele sunt prevăzute de legea penală Delimitarea preterintenții fata de culpă: Trebuie verificat dacă la baza rezultatului mai grav s-a aflat sau nu o fapta prevăzută de legea penală: . vom fi in prezenta unei culpe . Identificarea preterintentiei: .lucrul (palpabil: obiect. sau prevazut si neacceptat. animal) amenințat sau vatamat prin savarsirea faptei.In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ne fiind prevazut.In cazul in care rezultatul mai grav apare ca o consecință tipica a urmarii.In cazul inscrisurilor in fals.In cazul in care la baza rezultatului mai grav exista o fapta prevăzută de legea penală.Diferentierea se face de atitudinea subiectiva a autorului fata de rezultatul mai grav Mobilul si scopul: • Mobilul: ceea ce îl determina pe autor sa comita fapta • Scopul: reprezintă ceea ce dorește autorul sa obțină prin savarsirea faptei Fac parte din latura subiectiva doar atunci când apar in norma de incriminatre (scop special sau mobil special) • Simpla existența a scopului special este suficientă pentru existența infractiunii. om. trebuie analizat dacă rezultatul mai grav apare ca o consecință tipica a urmarii dorite de faptuitor . potrivit declarațiilor ulterioare ale inculpatului acesta a vazut roșu in fata ochiilor si s-a repezit spre soția sa a luat-o in brate si a . vom fi in prezenta unei intenții eventuale . dacă produc inscrisul nu exista obiect material al infractiunii. bă din contra a reprosat ca pe timp de criza arunca cu banii. dacă modific un înscris. avem preterintentie . avem o infractiune din culpă in concurs cu o infractiune cu intenție Delimitarea preterintentii fata de intenția eventuală: . cu ocazia implinirii a 35 de ani de căsnicie. Ajungând acasă soția insa nu a fost impresionata.: autorul aplica un pumn victimei (Intentie) si victima cade si da cu capul de bordură si moare (culpa). vom avea preterintentie . când ei abia au bani pentru cheltuielile curente. obiectul material este inscrisul Inculpatul a achiziționat un pacet turistic in bahamas pentru el si soția sa.In cazul in care rezultatul mai grav nu apare ca o consecință tipica a urmarii. In aceste condiții.In cazul in care la baza rezultatului mai grav nu exista o fapta prevăzută de legea penală. pe care norma de incriminare il protejează .• Preterintentia (intenția depașita): când fapta constand într-o acțiune sau inactiune intentionata produce un rezultat mai grav care se datorează culpei faptuitorului (Intentie peste care se suprapune o culpa) Ex. nefiind necesar pentru consumarea acesteia ca scopul sa fi fost efectiv realizat SEMINAR: Obiect material al infracțiuni .In cazul in care rezultatul mai grav apare ca fiind prevazut si acceptat de autor.

Victima nu s-a mai ridicat iar medici au constatat intervenția decesului. Raportul medico legal a constatat. astenic) care rascolea prin duplapuri. trebuie sa existe doar un raport de cauzalitate intre Intentie si rezultat Inculpatul a venit acasă si a constatat ca in living se găsea un homeless (miroase a alcool.1 + culpa fără prevedere In 24 oct 2008 Claudiu si Daniel. colegi in clasa a11a s-ai certat. Anervismul cerebral este o afectiune ce apare ca urmare a unei slabiciuni a peretelui arterial care se dilata anormal ca o umflatura pe artera in care sa acumuleaza sângele. prelandez. Apoi a inceput sa loveasca victima cu o coada de matura. După o lupat. Victima. II. Când ajunge la dimensiuni mari acesta se poate rupe si determina o hemoragie intractraniana.exista raport de cauzalitate. Sa se arate: dacă exista raport de cauzalitate. Intenția nu trebuie sa se fi materializat. Anevrismele sunt asimptomatice si aproximativ o treime din pacienți decedeaza. Inculpatul era adeseori umilit de victima datorită unui defect de vorbire. Inculpatul a vazut in curtea sa un minor si si-a dat seama ca acesta a sustras mai multe bunuri din gospodăria lui. . cei doi împreuna cu mai mulți colegi au fugit într-un parc unde s-au luat la bătaie lovindu-se reciproc. cu numersoae resturi de copaci) si după câteva zeci de metri s-a împiedicat si a căzut. In cazul preterintentiei. Incadrati juridic fapta inculpatului. fost sportiv de performanta a imobilizat victima si a pus-o cu burta pe genunchii săi. In cădere un ciot de copac i-a penetrat abdomenul. Profitand delipsa profesorului de la ultima ora. Presupunand ca exista raport de cauza urate care este forma de vinovatie ce caracterizează fapta inculpatului. Nereusind sa scape copilul a luat-o pe o panta foarte abrupta (recent defrisata. Se precizează ca in absenta modificariilor vasculare cerebrale traumatismul nu ar fi determinat decesul. respectiv a unui sistem imunitar extrem de scăzut a decedat ca urmare a socului provocat de lovituri. Antijuridicitatea: Acea trasatura desemnând o contradictie intre acțiunea sau inactiunea faptuitorului si standardele/exigentele ordinii juridice generale .preterintentie: Intentie directa de gr. Speriat copilul a luat-o la fuga urmărit indeapropape de inculpat. decesul survenind la scurt timp ca urmare a socului hemoragic si a rupturii de splina si ficat.aruncat-o pe geamul deschis. a murit din cauza socului provocat de lovituri . Deși locuința era la etajul trei victima a căzut pe un sol afanat si cu foarte multă vegetatie suferind doar o fractura la nivelul membrelor inferioare. La un momentdat inculpatul l-a lovit pe victima in abdomen acesta cazand. pe latura obiectiva. inculpatul. in mod repetat si cu putere peste fese si peste gambe. ca moartea sa datorat rupturii unei malformatii arterio venoase in contextul unei situatii conflictuale cu traumatism abdominal fără marca traumatica abdominala. datorită stării de ebrietate. Inculpatul a strigat la el amenințandul ca îl va rupe in bătaie si a inceput sa fuga spre el.

avem un indiciu al caracterului antijuridic al faptei Codul penal Reglementarea Notiune Art. consimtamantul victimei Cauze justificative extralegale: aproape inexistente.Trebuie intrunite cumulative pentru a se retine cauza justificativă Clasificari Structura Element obiectiv Element subiectiv . funcționează pe orice infractiune Cauze justificative speciale: reglementate fie in partea specială. inplinirea unei obligații.Trebuie intrunite cumulativ pentru a se retine cauza justificativă .• Odată demonstrate toate trasaturile tipicitatii sau ale prevederii legii penale. exercitarea unui drept.cauze justificative: inlatură antijuridicitatea . fie in legi penale speciale si funcționează pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justificative legale: legitima apărare. cutuma Element obiectiv Element subiectiv . 18-22 Are doua sectiuni: . fie in legi penale speciale si funcționează pentru infractiunea sau infractiuniile in raport de care au fost reglementate Cauze justificative legale: Se găsesc literal in lege Cauze justificative extralegale: sunt create de doctrina Noul cod penal Art. starea de necesitate.inlatură antijuridicitatea: cauze justificative .cauze care exclud vinovatia: inlatură imputabilitatea Cauze justificative generale: reglementate in partea generală. 44-45 Un singur articol intitulat cauzele care inlatură caracterul penal (general). funcționează pe orice infractiune Cauze justificative speciale: reglementate fie in partea specială. .inlatură vinovatia: cauze de neimputabilitate Cauze justificative generale: reglementate in partea generală.

In curs de desfășurare (legitimează o apărare atâta timp cât nu s-a epuizat) Amisibilitatea utiizarii anticipate a unor dispozitive sau mijloace de protecție.O fapta pentru care s-a reținut o cauza justificativă nu va putea constitui niciodată atacul de la legitimă apărare Noul cod penal Achitarea . indreptata in materialitatea ei contra anumitei valori sociale (se analizează in funcție de valoarea protejată) .Pe noul cod nu mai trebuie pericol grav.intre atacator si valoarea atacată sa nu existe obstacole care nu permit lezarea in concret a valorii (se apreciază in concreto) • Sa fie imediat: .Poate fi constituita si prin omisiune. 19 NCP) Atac: • Sa fie material . deși instalate cu anticipatie. 44 .: gardul electric este prea riscant pentru copii din zona) • Sa fie injust (atacatorul sa fie o persoana) . art. in măsura in care prezintă un pericol imediat pentru activitatea curenta a persoanelor care nu au legătura cu atacul (ex.Sunt admisibile in măsura in care aceste mijloce.Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica .Nici o sanctiune de drept penal nu se va putea aplica . nu o eventualitate) .Efectele operează in rem (pe fapta) rasfrangandu-se si asupra participantiilor . ci doar pericol Apărare: • Sa fie o fapta tipica (prevăzută de legea penală).O fapta pentru care s-a reținut o cauza justificativă nu va putea Nu constituie infractiune fapta prevăzută de legea penală dacă exista vreo cauza justificativă reglementată legal Legitima apărare (art.Codul penal Efectele Achitarea . Dacă atacul este autorizat de lege. Poate fi savasita prin oricare dintre formele de vinovăție .Iminent: pe punctul de a se declanșa (declanșarea sa constituie o certitudine.Nu lăsa loc pentru nici o consecință in raport de răspunderea juridică in general . in măsura in care creaza un pericol pentru valoarea socială ocrotită • Sa fie direct .Nu lăsa loc pentru nici o consecință in raport de răspunderea juridică in general . își produc efectele in momentul lansării atacului si dacă respecta celelalte conditii prevăzute de art. acesta este just in măsura in care rămâne in limitele prevăzute de lege • Sa pună in preicol grav persoana sau drepturile celui atacat sau un interes obstesc .lipsa autorizarii de către ordinea juridică. in cazul in care o persoana se știe amenintata. sau doar din motve de siguranță: .Aceste mijloce nu sunt admisibile.sa constea într-o acțiune sau inactiune. 44.

cu condiția sa nu fi fost dezarmat sau pus in imposibilitatea de a face vreun rău .Prevăzut express de noul cod . Apărarea trebuie sa se indrepte împotriva agresorului (a persoanei nu si a bunurilor.Pentru a fi in prezenta excesului justificat trebuie sa fie îndeplinite toate condițiile atacului si apărării. viclenie. art. cu exceptia cazului in care bunul este instrumentul de atac. deși prezumtia funcționează. se exclude incidența legitimei apărări doar in cazul in care actul provocator consta într-o faptă antijuridică Legitima apărare prezumata: Se prezumata ca e in legitima apărare persoana care comite apărarea pentru a respinge patrunderea fără drept a unei persoane într-o locuința.Se evaluează in concreto . pentru a comite fapta prevăzută de legea penală.Nu se poate aplica excesul justificat. ci parchetul trebuie sa probeze neîndeplinirea acestora . când au fost utilizate mijloce de apărare automata care au produs consecinte ce depășesc limitele proportionalitatii Starea de necesitate: (art.Nu se poate aplica excesul justificat. 45.In cazul in care o persoana comite un act provocator împotriva alteia.are ca efect rasturnarea sarcinii probei in sensul ca nu persoana care invoca legitimă apărare trebuie sa probeze condițiile atacului si apărării. dacă depășirea s-a făcut cu intenție directă (când cel atacat a dorit sa producă urmări mai grave decât cele care ar fi fost cauzate de atac) . prin violenta.: câinele asmutit spre victimă) • Sa fie concomitenta • Sa vizeze atacatorul (sa fie îndreptat împotriva atacatorului) • Sa fie proporțională cu atacul: fapta tipica de apărare sa prezinte o gravitatea mai mica sau egală cu cea a atacului . la adapostul legitimei apărări. nu mai există efect justificativ. ex. mai puțin proportionalitatea . cu scopul de a fi atacată.In cazul in care intrusul se afla in spațiul protejat dar încearcă sa fuga pentru a scapa. incapere etc. efracție sau orice alt asemenea mijloc (sau in timpul nopții in NCC) . 20 NCC) Stare de pericol: • Iminent (imediat pe noul cod) . deoarece atacul nu mai este iminent .presupune ca pericolul trebuie sa fie pe punctul de a produce urmarea vătămătoare pentru valoarea socială protejată .Prezumtia operează atâta timp cât intrusul se afla in casă.Cerinta proportionalitatii se menține Excesul justificat de legitimă apărare: Este de asemenea în legitimă apărare şi acela care din cauza tulburării sau temerii a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul .Prezumtie relativa .• Sa fie necesară pentru inlaturarea atacului (contează împotriva cui se îndreaptă).

pentru retinerea cauzei justificative este necesară.pericolul sa nu poată fi inlaturat altfel decât prin comiterea faptei prevăzute de legea penală. acesta trebuie sa aleagă fapta mai puțin gravă • Pericolul sa nu fi fost creat in mod intenționat de cel care invoca starea de necesitate . fără a avea cunoștință de acest lucru. iar acesta ucide o persoana pentru a se salva.Retinerea stării de necesitate este posibila si in cazul unor urmări vadit mai grave. Autorul se angajează într-o depășire unde nu avea vizibilitate si ca se se salveze intra pe trotuar si loveste un pieton. dar va răspunde pentru culpa in cazul in care fapte este incriminata (ex. comiterea faptei tipice nu este justificata) . in măsura in care autorul nu si-a dat seama de acest lucru (nu mai este cauza justificativă.In cazul in care autorul dispune de mai multe posibilitati de a inlatură pericolul printr-o fapta tipica. nu se poate retine starea de pericol) • Sa fie unica soluție (dacă o persoana poate scapa prin fuga.In cazul in care pericolul se datorează culpei autorului. Comiterea faptei sa fie singura soluție (unica alternativă) de a salva valoarea socială amenintata de pericol . autorul răspunde pentru ucidere din culpă) • Sa se indrepte contra vieții. pe lângă intrunirea pe plan obiectiv a condițiilor stării de pericol si constatarea unui element subiectiv.• Inevitabil . unui bun important ori unui interes obstesc Acțiune de salvare: • Sa fie o fapta tipica (prevăzută de legea penală) • Sa fie comisa pentru a inlatura pericolul . se poate retine doar o circumstanta atenuntă . nu se poate vorbi de o stare de necesitate • Sa fie concomitenta • Sa fie proporțională (acțiunea de salvare sa nu producă urmări vadit mai grave decât acelea pe care le-ar fi produs pericolul) . integritatii corporale. ci o cauza care inlatura vinovăția si produce efecte doar cu privire la persoana care nu si-a dat seama de depășirea vădită a proportiei) . starea de necesitate produce efecte limitate. in sensul ca justifica fapta intentionata. sănătății.O limitare in materia proportionalitatii este data de principiul constitutional al demnitații umane (ex. autorul răspunde pentru ucidere din culpa.: nu se poate recolta sânge de la o persoana fără consimtamantul acesteia. respectiv constientizarea pericolului de către cel care actioneaza (in cazul in care autorul inlatura pericolul. ci a fost doar comisa in contextul acstuia. pentru a salva o alta persoana) • Nu poate fi invocata de persoanele care au provocat starea de pericol • Nu poate fi invocata de persoanele care au o obligație sa infrunte pericolul Excesul in acțiunea de salvare: Retinerea stării de necesitate este posibila si in cazul unor urmări mai grave in măsura in care disproportia nu este vadită .In măsura in care acțiunea nu era susceptibila de a inlatură pericolul.In cazul in care autorul si-a dat seama de faptul ca acțiunea produce urmări vadit mai grave decât pericolul.: din culpa autorului izbucneste un incendiu.

Nesupunerea poate fi sanctionata . In primul caz obligația decurge din lege.Ordinul legii: atunci când savarsirea faptei tipice este impusă de catre lege (subiectul este obligat la savarsirea faptei).Legitima apărare Sursa Consecinte Alternative Răspunderea Probatiune Acțiuni umane Stare de necesitate Actiuni umane. animale. Ordinul vădit ilegal este acela care nu are nici măcar aparenta de . Condiții de valabilitate: • Ordinul trebuie sa provina de la o persoana sau instituție care exercita autoritatea de stat • Ordinul sa fi dat cu respectarea formei impuse de lege • Ordinul sa nu fie vădit ilegal Teoria baionetelor disciplinate: subordonatul este obligat intotdeauna sa execute ordinul iar dacă refuza sa-l execute se face vinovat de insubordonare. Cel care a dat ordinul răspunde (nu se mai aplica) Teoria a ilegalitatii vadite: executarea ordinului constituie o cauza justificativă atât in situația in care ordinul este legal cât si in situația in care este ilegal. fenomen natural. autorul stării de pericol Proporțională si unica alternativa Răspundere civilă delictuala Nu este prezumtie Autorul atacului Proporțională Nimic Prezumtia Cauze justificative extralegale (nu sunt reglementate de cod): 1. deși si-a data seama ca acesta este ilegal. insa nu si atunci când este vădit ilegal. energie mecanica Terț.Comanda autoritatii legitime: presupune ca savarsirea faptei tipice este impusă printr-un ordin al autoritatii (subiectul este obligat sa comita fapta tipica). in schimb dacă executa ordinul este întotdeauna aparat de răspundere prin efectul cauzei justificative (nu se mai aplica) Teoria baionetelor inteligente: subordonatul trebuie sa verifice întotdeauna legalitatea ordinului si trebuie sa refuze executarea oridecateori apreciază ca ordinul este ilegal. Subordonatul nu răspunde pentru insubordonare dacă a refuzat executarea unui ordin ilegal.Perspectiva exercitarii unui drept si îndeplinirea unei obligații . Exercitarea unui drept si îndeplinirea unei obligații . aici dispoziția decurge din comanda autoritatii. in schimb răspunde dacă executa ordinul.Perspectiva ordinului sau comanda autoritatii legitime: . Nesupunerea poate fi sanctionata.Autorizarea legii: legea ii conferă subiectului dreptul de a comite fapta tipica (poate sau nu sa comita fapta tipica) .

sau nu își poate controla aceste . Dacă executa un ordin vădit ilegal. răspunde si persoana care a executat ordinul si cel care l-a dat. in măsura in care si-a dat seama de acțiune) • Consimtamantul sa fie actual (acesta sa se mentina din momentul in care a fost exprimat. Trimis in judecată printre altele pentru săvârșirea infractiunii de parasire a locului accidentului. si minorul intre 14-16 ani este prezumat a nu avea discermamant (prezumtie relativa).Iresponsabilitatea .minorul care nu a împlinit vrastra de 14 ani prezumat ca nu are discernamant (prezumtie absoluta). conducand aproximativ 40 de km pana in localitatea de domiciliu.lagalitate. insultatnd si amenintand. răspunde doar cel care l-a dat. art. Consimtamantul victimei: presupune inlaturarea antijuridicitatii faptei atunci când savarsirea faptei tipice a fost consimtita de subiectul pasiv . de urmarile acestora si de a fi stapână pe aceste acțiuni sau inactiuni . bâte ce se apropiau alergând. atunci când norma de incriminare face referire express la el Condiții de valabilitate: • Trebuie sa fie valabil exprimat (nu contează capacitatea. minorul care a împlinit varstra de 16 ani este prezumat ca are discermamant (prezumtie absolută) .Minoritatea .Consimtamantul poate sa apară si ca element de tipicitate.Responsabilitatea lipseste atunci când persoana nu a ajuns la gradul de a-și da seama de acțiunile sale Cauze care exclud responsabilitatea: . deși ar fi putut sa adopte o conduita conforma cu aceasta Presupune existența a trei premise fundamentale: • Responsabilitate: capacitatea persoanei de a-și da seama de acțiunile sau inactiunile sale. pana la finalizarea actului de executare) • Sa fie determinat (trebuie sa privească o fapta determinată si consecintele acesteia să fie determinate) • Sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite • Sa privească o valoare socială de care titularul sa poată dispune • Principiul demnitații umane Nu se poate consimti cu privire la dreptul la viața (indiferent de forma de vinovatie) (in noul cod devine clauza justificativă legală. șofer profesionist a lovit din neatientie doi copii pe o trecere de pietoni. inarmate cu topoare.presupune că persoana datorită unei alienatii mintale. A coborât sa constate starea acestora când a observat un grup numeros de persone. Speriat inculpatul s-a urcat in mașina si a demarat. lanturi. Dacă ordinul este doar ilegal. inculpatul invoca legitima apărare Vinovăția Apare ca un reproș la adresa faptuitorului care a înțeles sa încalce ordinea juridică. nu poate sa-si dea seama de acțiunile sau inactiunile sale. (pe noul cod penal devine clauza legală sub denumirea "exercitarea unui drept si îndeplinirea unei obligații") 2. 22 "consimtamantul persoanei vatamate") SEMINAR: Inculpatul.

48 CP Art. somn. hipnoză stupefiante/medicamente Durata Permanentă (afectiune psihică) sau temporară (stare de somn) Din naștere sau survenită pe parcurs Temporară Modul in care intervin Survenită .Când alienatia mintala este temporara.betia trebuie sa fie involuntara completa (pe noul cod penal se numește intoxicatie) . iar in cazul infractiunilor cu durata de consumare sa se mențină pe toată durata actiunii .Beția . dar la un moment anterior.situația in care la momentul comiterii actiunii autorul nu era responsabil.Actio libera in cauza . nu este stare de necesitate . Autorul este responsabil pentru fapta comisa Iresponsabilitatea Beție Art. este legitimă apărare (pentru ca inlatură imputabilitatea).acțiuni (dacă o persoana este atacată de o persoana iresponsabila. trebuie constatat pentru fiecare infractiune in parte dacă starea de Iresponsabilitate a fost prezenta la momentul comiterii ei .Trebuie sa existe la momentul comiterii infracțiunii. 49CP Cauza Alienatie mintală (afectiune Intoxicatie cu alcol/ psihică).: o persoana ajunge voluntar într-o stare de betie completa si comite o infractiune). când era responsabil a provocat in mod intenționat sau din culpa cauza viitoarei sale iresponsabilitati (ex.

Eroarea asupra obiectului actiunii (error in objecto.In cazul infractiunii intentionate: circumstanta agravanta este inlaturata indiferent dacă eroarea este invincibila sau culpabila .Element constitutiv al infractiunii (conducere pe drumurile publice in stare de ebrietate) Cunoasterea antijuridicitatii faptei: .Risc deviat: deviere totala a cursului cauzal (ex.desemneaza necunoasterea. circumstanta nu se va retine in sarcina inculpatului .In cazul infractiunii din culpă: circumstanta agravanta este inlaturata in măsura in care eroarea este invincibila • In cazul in care autorul crede eronat ca se afla in prezenta unei circumstante atenuante.Culpabila: răspunde pentru culpă.Cauze care inaltura cunoasterea antijuridicitatii: Eroarea . 2. aceasta va fi reținută in favoarea sa chiar dacă in realitate nu erau intrunite condițiile incidentei ei 1. in cazul in care infractiunea este incriminată si in aceasta modalitate • In cazul in care eroarea poarta asupra unei circumstante agravante. sau cunoașterea greșită a unui element al infractiunii • Eroarea vincibilă (culpabilă): atunci când eroarea ar fi putut fi evitată. Exclude existența intentiei. transportată la spital victima decedează într-un incendiu izbucnit .: autorul aplica victimei mai multe lovituri de cuțit.Circumstanta atenuantă (involuntara si incompletă) .Iresponsabilitatea Beție Efecte Cauza de inlaturare a vinovăției .Invincibila: exonereaza complet de răspundere .Inlatură vinovăția (involuntara si completa) . dacă autorul ar fi acționat cu diligența necesară. Eroare de fapt: necunoasterea sau cunoașterea greșită poarta asupra unor date ale realitatii .Circumstanta agravanta (se folosește de betie ca sa poată comite fapta) . insa lăsa sa subziste culpa (in măsura in care fapta este incriminată si in această modialitate) • Eroarea invincibilă: atunci când eroarea nu ar fi putut fi evitată cu toată diligența autorului. error in persona): există atunci când obiectul material al infractiunii este distinct de cel pe care si-l reprezentase autorul. Este excllusa atât intenția cât si culpa (autorul nu este tras la răspundere) 1. întrucât legea protejează in mod egal obiectele juridice indiferent de titular sau identitate. Eroare asupra cursului cauzal (aberratio causae): exista atunci când rezultatul actiunii a fost cel prevazut de autor dar s-a produs in alt mod decât a prevazut acesta . Eroarea are caracter irelevant.

autorul va răspunde de o tentativă de omor pentru B si ucidere din culpă pentru C) .se retine in sarcina inculpatului o tentativa de omor.: după strangularea victimei. rezultat care îndeplinește condițiile unei alte norme de incriminare decât cea operantă in raport cu rezultatul dorit (ex.In cazul in care identificarea victimei se face doar prin presupusa ei pozitionare într-un anumit loc si la un anumit moment se retine aberratio ictus nu error in persona (ex.: autorul încearcă sa ucidă o persoana cu un foc de arma si din cauza manevrarii defectuoase. victima nu era decedata in momentul aruncării in apa si moare inecată . insa coletul nu este deschis de victimă ci de o rudă. victima nu este rănită dar glontul loveste o conducta de gaze care explodează) .Nu exista aberratio ictus in cazul in care autorul actionează cu intenție directa asupra victimei vizate si cu intenție eventuala asupra victimei efectiv lezate . ci in momentul realizarii actiunii (ex. autorul o arunca in apa. decedează câteva saptamâni mai tarziu datorită complicatiilor survenite in urma leziunilor .autorul va răspunde doar pentru tentativa de omor. Eroarea asupra mijloacelor folosite pentru comiterea faptei: este de regula o eroare neesențială.: A dorind sa îl ucidă pe B. ci datorită lipsei raportului cauzal) . nu mai este dolus generalis (ex. ii arunca corpul in apa pentru a ascunde cadavrul.Exista situații in care error in persona si aberratio ictus pot coexista: in cazul in care autorul confunda victima cu o alta persoana .in spital .Risc neesential: eroarea nu porduce nici un fel de efect (ex. caz de error in persona.: autorul stranguleaza victima. care decedează) .Dolus generalis: cazul in care autorul convins ca rezultatul s-a produs deja. deoarece este indiferent prin ce mijloace se produce urmarea Totuși este esentială in doua situații: . care produce de fapt rezultatul dorit (ex.: autorul trimite victimei un colet cu bombă. nu pentru a-si ascunde fapta ci pentru a evita orice șansa de supravietuire a victimei .Eroarea nu intervine in momentul formării voinței. eroarea fiind neesențială) . Aberratio ictus: exista in cazul de deviere a loviturii.se retine o singura infractiune intentionata) 3. ținteste greșit si îl omoară pe C . când rezultatul se produce asupra altei persoane sau a altui obiect decât cel dorit de autor.Atunci când mijloacele folosite constituie un element al continutului de baza sau agravant al infractiunii (ex. savarseste o a doua acțiune.in acest caz se aplica aberratio ictus (tentativa la persoana vizată si culpa cu privire la victimă) 4. dar de aceeași natura cu acesta .Se va retine un concurs de infracțiuni intre tentativa la fapta prevăzută si fapta din culpa efectiv comisa (existența concursului este conditionata atât de incriminarea tentativei cât si de incriminarea faptei comise din culpa) 5. in concurs real cu o ucidere din culpa) . Aberratio delicti: ipoteza producerii unui alt rezultat decât cel aflat in reprezentarea agentului. nu in considerarea erorii.autorul răspunde pentru omor.In cazul in care cea de a doua acțiune este comisa pentru a asigura certitudinea producerii rezultatului. In realitate insa.: victima rănită in urma unei tentative de omor.: când autorul nu știe ca mijlocul ales pentru a-si distruge . apoi fiind convins ca aceasta a decedat.

condițiile nu erau îndeplinite .Autorul sa nu cunoască nici din alte surse situația reglementata de norma respectiva După noul cod penal: • Abandoneaza clasificarea intre eroarea de fapt si eroarea de drept.Eroarea trebuie sa poarte fie asupra unui element al situației de fapt (autorul era convins ca atacul se afla in curs de desfășurare.Eroare de drept (furt in cazul in care predarea bunului este amânată prin contract) . nu cu privire la vinovăția ca element principal al infractiunii. dar lăsa sa subzite răspunderea pentru fapta din culpa. . daca ea este incriminata si in acest fel (ex. prin natura lor. in favoarea unei clasificari mai noi care se leagă de traseele infractiunii. este valabil si suficient consimtamantul partilor). Dacă eroarea este culpabila. deși in realitate incetase).Autorul sa nu cunoască norma extrapenală in cauza .Va exista o cauza justificativă putativă care produce aceeleasi efecte juridice ca si o cauza justificativă reala . nici culpă) .nici intenție. Eroare de drept: necunoasterea sau cunoașterea greșită poarta asupra unei norme juridice . nu erau susceptibile in abstracto sa lezeze valoarea socială protejată (ex. ea nu produce nici un fel de efect .Eroare de fapt (farmacistul încurcă substantele si persoana ii servește substanța victimei care decedează . Daca eroarea este culpabila. inlatură si culpa.Eroarea asupra tipicitatii (elementelor constitutive): își produce efectele cu privire la vinovăție ca subelement al laturii subiective. fapta nu va constitui infractiune) . Inlatură întotdeauna intenția.Daca eroarea este invincibilă. dar va răspunde pentru fapta comisa din culpa. Daca autorul putea sasi dea seama ca atacul nu era real el va răspunde pentru ucidere din culpă) 2. Dacă este invincibila (nu se datorează culpei faptuitorului). Eroarea asupra cauzelor justificative: ipoteza in care autorul crede eronat ca actioneaza in prezenta unei cauze justificative.Ca sa poată fii invocata trebuie intrunite doua condiții: .bunul propriu reprezintă pericol public .: autorul încearcă sa ucidă victima prin farmece sau prin stropire cu apa sființită .Codul penal actual: poate fi invocata doar cu privire la o norma extrapenală .eroarea va fi esentială. In schimb daca eroarea poarta asupra unei norme penale referitoare la cauzele justificative (autorul crede ca provocarea este o cauza justificativă). autorul va fi exonerat. ea inlatură intenția. deși in realitate. fie asupra unei norme extrapenale (credea ca potrivit legii transplantului de organe. care distinge intre eroare asupra tipicitatii sau asupra elementelor constitutive si eroare asupra antijuridicitatii sau asupra caracterului ilicit . fapta nu va constitui infractiune) 6. autorul nu va răspunde pentru fapta intentionata.: autorul este amenințat cu o arma din plastic si el riposteaza cu o arma reala.Atunci când mijloacele.eroarea va fi esentială.

sa fie irezistibila (sa nu se poată opune) . fenomen natural.: OUG pentru fapte comise imediat după intrare in vigoare) 2. cauza tehnică Caracteristica principală Subiectul pasiv al faptei tipice Scop Cauze care inlatură vinovăția Asemanare Cauze care inlatură vinovăția Asemanare Starea de necesitate Cauza justificativa Asemanare Caracterul irezistibil Caracter imprevizibil Pericol inevitabil (să nu poată fi înlaturat altfel) Terț sau autorul cazului care a determinat fapta Terț (prin excepție autorul stării de pericol) Terț Nu exista un scop Acțiunea peste care Salvarea valorii se suprapune cauza sociale (inițială) SEMINAR: O persoana a fost electrocutata de un gard electric ce incercuia curtea unei vile. nu asupra vinovăției ca subelement al laturii subiective. ba mai mult . Situația in care eroarea este provocată chiar de către o autoritate publica responsabila de aplicarea normei in cauza (nu funcționează in cazul avocatului) • Exigibilitate: presupune posibilitatea de a se conforma exigentelor ordinii juridice ..Constrangerea morală . Dacă nu este invincibila ea nu produce nici un efect.Cazul fortuit . animal.Eroare de fapt (o persoana crede ca actioneaza in prezenta unei cauze justificative.Constrangerea fizica .Cauze care inatura exigibilitatea: . inevitabil si injust .Eroare asupra antijuridicitatii (caracterului ilicit): produce efecte asupra vinovăției ca trasatura generală ("imputabilitate" pe NCC). Dacă este invincibilă. in urma probatoriului reiese ca proprietarul avea inauntru bunuri de mare valoare.Eroare de drept: pe noul cod poate sa fie si asupra unei norme penale: 1. inlatură vinovăția ca trasatura generală si nu mai exista infractiune.presupune o imposibilitatea obiectiva/generală a prevedea urmarea (nici o persoana nu ar fi putut sa prevadă intervenția imprejurarii străine sau efectele acesteia) Constrangerea Cazul fortuit fizica Latura juridică Cauza: Acțiune umană. care in realitate nu exista. iminent. Situația in care norma are o probleme de accesibilitate (ex.pericolul cu care este amenintata persoana sa fie grav. . sau nu intrunea toate elementele antijuridicitatii) .

pentru că consecintele atacului sunt suferite de autor Inculpatul x a avut un diferend cu y. Acesta a încercat sa o prindă cu mana dreapta dar nereusind a virat stânga intrând pe contrasens unde s-a ciocnit cu autoturismul condus regulamentar de către y. i-a somat sa își inceteze activitate. . ba mai mult a cedat si sistemul de prinderea a centurii determinand proiectarea sotiei prin parbriz. . sa se arate dacă va fi condamnat.Este legitimă apărare (măsurile de protecție luate înainte de atac respecta concomitența si proportionalitatea dacă acestea se pot declanșa in momentul in care este executat atacul) Inculpatul. inculpatul invoca legitimă apărare . inculpatul pentru ai împiedica sa arunce sticla s-a aruncat din viteza peste ei. In aceste conditii. In aceste condiții inculpatul a tras doua focuri de arma in direcția celor doua persoane ucigand-o pe una si ranind-o grav pe cealaltă.Atacul nu este iminent (tăiat copacul când au fost impuscati) . moment in care aceștia au început sa ameninte ca dacă nu ii lăsa in pace. Cunoscand ca inculpatul le-a produs celor doi tineri mai multe vatamari corporale.legitimă apărare. îl vor ucide.Amenintarea nu este atac material . a vazut doi indivizi ce tăiau trei copaci in pădure. padurar. inculpatul plimbandu-se a observat doi tineri care tocmai aruncasera mai multe galeti de motorina pe clădirea facultatii de drept si se pregateau sa arunce catre o sticla incendiară. motiv pentru care y a pătruns in curtea casei lui x inarmat cu un toporul si a început sa îl fugareasca pe acesta cu intenția declarată de al ucide. In urma declarațiilor martorilor si a probelor administrate s-a dovedit ca amenintarile au fost intentate de persoana care a murit si ca vroia sa intre in curte ca sa îl omoare. Trimis in judecată pentru savarsirea in concurs a unei infracțiuni de omor si tentativa de omor. Vazand-ul pe y ca vine in fuga cu toporul x a luat o furca si a aruncat-o înspre y. Încercând sa scape x a ajuns într-un lateral al curtii unde a fost incoltit intre usa garajului si un zid de beton. Furca l-a ranit superficial pe y dar in traictoria ei l-a lovit mortal pe z. Proprietarul este trimis in judecată pentru omor cu intenție eventuala. Cunoscand ca atât x cât si y au suferit in urma impactului . fapt care l-au făcut sa își pună gard electric.primise amenințari cu moartea.Trei copaci nu reprezintă un pericol grav In data de 8 Ianuarie 2012 seara. un copil ce trecea întâmplător prin zona • Intenție directa de omor fata de y • Culpa fără prevedere fata de z .Ambele reies din eroare de fapt asupra tipicitatii Culpa poate fi inlaturata de stare de necesitate deoarece toporul lui y este pericol iar furca este salvarea Inculpatul conducea regulamentar pe un drum europen când dintr-un defect de fabricatie necunoscut portiera dreapta fata a autoturismului s-a desprins deși era incuiată.

Procurorul poate sa constate in cazul anumitor fapte ca nu exista un interes public in urmărirea si sanctionarea lor. instanța poate să nu aplice nici o sanctiune sau poate sa aplice o sanctiune administrativă (mustrare sau amenda care nu este nici penală nici contraventionala) Noul cod penal: • Nu mai exista condiția pericolului social • Ceea ce se rezolva pe drept substantial se rezolva pe procedura (principiul oportunitatii) . in. nu cauza accidentului .2: • Imprejurarile • Modul si mijloacele de savarsire • Scopul urmărit • Urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce • Persoana si conduita autorului . Dacă inculpatul nu își îndeplinește obligațiile. sa îndeplinească obligațiile de întreținere. sau ca nu este tipicitate (nu exista forma de vinovăție) Pericolul social: Are doua forme: • Abstract (legal): specific unor categorii de fapte.Stare de necesitate . din momentul aparitiei ideii de savarsire si pana la consumarea si epuizarea acesteia . Sa se arate dacă y va răspunde pentru vatamarea produsă lui x. sa presteze munca neremunerata in folosul comunității sau sa frecventeze un program de consiliere.In cazul in care fapta nu prezinta pericol social. 1.Y nu răspunde pentru ca este caz fortuit.Existența pericolului nu este dedusa prin faptul ca este prevăzută de legea penală . Renuntarea se poate face doar pentru fapte sanctionate cu închisoare de pana la 5 ani • Diferă sanctiunile pe care le dispune procurorul. este evaluat de către legiuitor si se reflecta in pedeapsa legală prevăzută pentru faptele respective • Concret: specific unei fapte determinate este evaluat de către instanța. procurorul revine asupra acuzatiilor. Termenul pentru aceste obligații nu poate sa depaseasca 6 luni. prin instituția renuntarii la urmărirea penală. • Și instanța poate renunța la urmărirea penală Fazele infractiunii Etapele pe care le parcurge infractiunea. . 18. scuze publice.vatamari corporale sa se arate dacă x va răspunde pentru vatamarile provocate lui y. al.Nu este caz fortuit pentru ca imprejurarea imprevizibila este sursa stării de pericol. sau procuror si se reflecta in sanctiunea aplicată pentru fapta savarsita Se evalueaza in concreto conform art. referitor la repararea pagubelor.

In acest scop inculpatul si-a procurat o arma si a așteptat-o pe soția sa într-o seara in apropierea locuintei lor.Apariția ideii infractionale (poate sa fie rezultatul unei acțiuni ale altei persoane.Deliberarea (in cazul intentiei premeditate este mai mare. interes material) .Atunci când actele de pregătire constituie infracțiuni de sine statatoare Faza actelor de executare (tentativa) • • Consumarea si epuizarea infractiunii SEMINAR: Inculpatul x a luat hotărârea sa o ucidă pe soția sa y.Exista doar in cazul infractiunilor intentionate Are patru faze: • Faza interna . Stabiliti încadrarea juridică . Al doilea proiectil a lovit un rezervor cu substantele inflamabile din curtea fabricii. La un moment dat pe poarta fabricii iese Z. Rezervorul a explodat iar in urma exploziei au murit doua persoane ce se aflau in toaleta de lângă rezervor: W si Y . ca acte de pregătire.Acte licite . sau este foarte scurta in cazul intentiei repentine) .se petrece in întregime in psihicul faptuitorului Are trei momente: . Pot fi sanctionate: .sunt acte materiale prin care se faciliteaza savarsirea infractiunii sau prevenirea descoperirii si sanctionarii acestei infracțiuni Pot sa fie: .X: tentativa de omor calificat (in public.Erorr in persona (nu se retine tentativa): .Mobil special . prima dintre ele fiind confundata de către x cu y. o persoana care semana cu Y.Acte ilicite De regula actele de pregatire nu se sanctionieaza.Hotărârea (momentul care încheie faza interna) Nu poate fi sanctionata Faza oratorica (amenintarea) este infractiune de sine statatoare si se sanctioneaza • Faza actelor de pregătire . fără sa fi fost transmisă de altcineva) . pune in pericol mai multe persoane.Atunci când legiuitorul le asimileaza tentativei . In aceasta situație x a tras un foc de arma spre z proiectilul rănindu-l in umăr pe acesta si apoi ricosand dintr-un zid in T si ucigandu-l pe loc pe acesta. sau poate sa apară direct faptuitorului.Y: nimic .T: culpa fără prevedere (aberratio ictus) Intenție eventuala (nu mai este aberratio ictus) X ia hotărârea sa îl ucidă pe Y motiv pentru care se poziționeaza seara in fata fabricii in care lucra Y. X trage doua focuri de arma ranind-ul superficial pe Z si pe T portarul fabricii care se apropiase in fuga pentru al saluta pe Z. afland ca aceasta l-a instituit ca unic legatar printr-un testament olograf. La un moment dat in locul respectiv au apărut doua persoane z si t.

Teoriile subiective (pentru delimitarea actelor de pregătire de actele de executare): .Constituie acte de executare atât cele prevăzute in norma de incriminare cât si cele aflate in imediata vecinatate a acestora si care releva intenția de a savarsi infractiunea .Teoriile mixte .Unitate temporară: actul in discuție si acțiunea tipica nu sunt separate de uni interval de timp semnificativ • Rezultatul să nu se producă Formele tentativei: In funcție de punctul pana la care a ajuns actul de executare: • Tentativa perfecta (terminată): presupune ca actul de executare a fost dus pana la capăt. Y devine terț) Tentativa Presupune punerea in executare a hotărârii de a savarsi infractiunea.Y: omor calificat.W: culpa . actul de executare are aptitudinea de a produce rezultatul .Unitate funcțională: actele anterioare acestei acțiuni sunt atât de strâns legate de ea.Rezervor: aberratio delicti . întrucât nu mai lăsa loc pentru comiterea unor acte intermediate esentiale . executare care a fost întreruptă sau nu si-a produs efectul Condițiile de existența: • Intenția (orice fel) de a savarsi infractiunea (la culpa este exclusă) ..Intenția nu se modifica din cazul tentativei in cazul consumarii infractiunii • Sa existe un act de executare (tentativa începe unde se încheie actele de pregătire) .Teoria univocitatii: actele de pregătire au un caracter echivoc (ele nu releva intenția).Teoria formala: sunt acte de executare doar acele acte care figurează in norma de incriminare .: furt. aberratio ictus (pentru ca intenția si mobilul s-au consumat pe Z. insa rezultatul nu s-a produs (ex.Nu toate infractiuniile au tentativa perfecta (pentru ca finalizarea actului de executare înseamnă consumarea. .: infractorul aplica o lovitura de cuțit. ex.Y: nimic (erorr in persona) .Teoria caracterului idoneu: actele de pregătire nu sunt susceptibile de a produce rezultatul. violarea de domiciliu) .Teoriile obiective .Z: tentativa de omor calificat cu premeditare (vatamarea corporală din culpa) . actele de executare au caracter univoc (releva intenția) . dar victima nu moare). viol.T: culpa fără prevedere (aberratio ictus) .

apare ca fiind absolut nesusceptibila de a se produce (ex. acțiuni umane. dar pune o cantitate prea putina de otravă. potrivit insași naturii lor. fiind evident pentru orice observator de factura medie ca actiunea comisa nu are nici o sansa sa produca rezultatul (acoperă tentativa absolut improprie) Infracțiuni la care nu este posibila tentativa: • Infracțiuni din culpa . dar acestea reușesc sa se salveze fără a fi lovite) .Cauzele de întrerupere indiferent de natura lor (fenomene naturale. pentru a le lovi. dar ea se poate converti într-un mijloc propriu atunci când autorul știe ca victima suferă de o forma gravă de diabet) Pe NCP: • Tentativa idonee: atunci când actele autorului creaza o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotita si fac sa apară ca probabila producerea rezultatului (probabilitatea se raporteaza la momentul actului de executare si luanad in considerare datele de care dispune autorul la acel moment). lucruri. el a efectuat tot ceea ce era necesar pentru a asigura consumarea In funcție de cauza neproducerii rezultatului (nu mai exista in NCP): • Tentativa proprie: presupune ca rezultatul nu s-a produs datorită greșitei utilizari a mijloacelor folosite (autorul nu nimereste victima cu arma) • Tentativa improprie: exista atunci când neproducerea rezultatului se datorează inaptitudinii mijloacelor prevazute de autor . .• Tentativa imperfecta (întreruptă): presupune ca actul de executare a fost intrerupt (ex. nu se poate pune problema crearii unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita. ființe. raportat la planul conceput de autor in vederea săvârșirii faptei. dar in concret aceasta aptitudine le-a lipsit (insuficienta: prin otravire.Absolut improprie: exista atunci când mijloacele folosite. aflarea obiectului material in alta parte decât credea faptuitorul: banii care vroia sa-i fure nu sunt in casa) . fiind suficient ca ele se existe in inchipuirea faptuitorului Delimitarea intre tentativa perfecta si imperfecta: planul conceput de autor . mijloacele folosite erau apte sa producă rezultatul. un mijloc absolut impropriu. erau inapte sa producă rezultatul (intractorul încearcă sa ucidă victima prin farmece.Caracterul absurd trebuie analizat ex ante.Acoperă forma de tentativa proprie si relativ improprie din vechea reglementare si alte situații reziduale • Tentativa neidonee: atunci cand datorita modului cum a fost conceputa executarea. in general.Relativ improprie: exista atunci când. defectuozitate: arma nu funcționează.: intractorul urmărește victimele cu autoturismul.tentativa va fi perfecta atunci când. stări fiziologice) nu trebuie sa fie reale. pe care autorul le deține.: administrarea de zahăr unei persoane in scopul de a o ucide este. sau stropire cu apa sfintita) . potrivit naturii lor. va fi absolut improprie executarea care pentru un observator obiectiv plasat la locul si momentul comiterii actului si deținând eventualele informații suplimentare.

infracțiuni care se savarsesc pe cale verbala (se executa pe loc. desistarea presupune o simplă inacţiune . se retine o tentativa la tâlhăria care a avut ca urmare moartea victimei) • Infracțiuni omisive proprii (omisive improprii este posibila tentativa) • Infractiunea de obicei • Infracțiuni de executare promptă .În cazul infracţiunilor comisive prin omisiune desistarea presupune o acţiune (ex. Astfel.: luare de mita prin simpla pretindere.• Infracțiuni preterintentionara (infractiunea mai gravă tot din culpa) . dar legiuitorul permite nesanctionarea ei: 1.: mama care luase hotărârea de a-şi ucide bebeluşul prin neacordare de hrană.În cazul infracţiunilor comisive. nu si cu sustragerea bunului. aplicăm pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 25 (10-20 NCP) Cauze de nepedepsire a tentativei: Imprejurari in care tentativa este posibila si incriminata. Desistarea: Constă in întreruperea voluntară de către autor a actului de executare. revine asupra deciziei şi începe să îl alăpteze) .: in structura tâlhăriei care a avut ca urmare moartea victimei. rezutatul din culpa(moartea) se afla in legătura cauzala doar cu lovirea. dar nu s-a reușit sustragerea bunului. nu rămâne loc de tentativa) • Infracțiuni de consumare anticipata . atentat Sanctionarea tentativei: In funcție de situatiile in care se pedepseste tentativa: • Sanctionarea limitată: exista atunci când tentativa este pedepsibilă numai in măsura in care legea prevede express acest lucru • Sanctionarea nelimitata: presupune ca tentativa se sanctionaeaza întotdeauna când este posibila In funcție de sanctiunea aplicată: • Sistemul parificării pedepsei: se sanctioneaza la fel ca si infractiunea consumată • Sistemul diversificării pedepsei: prevede aplicarea pentru tentativa a unei pedepse mai mici decât cea prevăzută pentru infractiunea consumată Legiuitorul roman a prevazut sanctionarea limitată a tentativei pe baza sistemului diversificarii pedepsei • Tentativa se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de infractiunea consumată • In cazul detentiunii pe viața. in situația violentelor care au dus la moartea victimei.in cazul caraora legiuitorul pune pe aceelasi plan infractiunea si fapta consumată (un singur act de executare consumă infractiunea. deși ar fi putut sa-l continue (este posibila doar in cazul tentativei întrerupte) Conditii: • Întreruperea actului de executare . astfel nu mai putem avea tentativa) ex.In cazul infractiunilor complexe in structura cărora se include o infractiune preterintentionată poate fi reținută tentativa (ex.

Intervenţia unei alte persoane creează un risc de a fi descoperit sau denunţat. oricare ar fi motivul său (prin excepţie.: autorul toarnă o cantitate de otravă în mâncarea victimei iar apoi aruncă mâncarea. terminate (atât proprii. cât şi relativ improprii) .: a renunţat doar fiindcă nu a găsit decât bani puţini. un prieten apropiat.Excepție: situaţia în care descoperirea are loc de către o rudă. furt etc. dar ea poate interveni doar înainte ca autorul să îşi fi dat seama de insuficienţa ori defectuozitatea mijloacelor sau de faptul că obiectul material nu există sau se află în altă parte (ex. desistarea este posibilă.• Caracterul voluntar al întreruperii actului de executare: .Dacă rezultatul se produce. dacă infracţiunea putea fi consumată fără riscuri. iar nu de realitatea obiectivă . nu se va accepta motivul. copii de vârstă foarte mică.Desistarea nu este condiţionată de caracterul său definitiv. În aceste ipoteze. dar nu o face .Nu trebuie confundată cu înlăturarea rezultatului sau a consecinţelor infracţiunii (circumstanţă atenuantă) Conditii: • Actul de executare să fi fost încheiat . când condiţiile vor fi mai favorabile .Întreruperea nu are caracter voluntar.Acţiunea de împiedicare trebuie realizată de autor personal sau prin intermediul altor persoane care să îl ajute să prevină producerea rezultatului (chiar si prin anuntarea victimei) . proprii. Împiedicare producerii rezultatului . pe care a renunţat să îi mai ia) . am putea fi totuşi în prezenţa unei desistări dacă el avea la dispoziţie şi alte mijloace.) • Autorul să intervină activ pentru împiedicarea producerii rezultatului . pe care le putea folosi nestingherit. deci va fi acceptată.Conduita autorului trebuie să fie rezultatul unei alegeri făcute în deplină libertate (să fi avut la dispoziţie mai multe alternative la care ar fi putut recurge în mod rezonabil) . dar autorul decide să renunţe.Împiedicarea producerii rezultatului: apare în cazul tentativei perfecte. dacă se datorează unei forţe exterioare coercitive (fizice sau morale). chiar dacă autorul renunţă.Desistarea: cauză de nepedepsire specifică tentativei întrerupte . caracterul voluntar se apreciază în funcţie de percepţiile autorului.În măsura în care autorul îşi dă seama de caracterul impropriu al mijloacelor folosite.Elementul subiectiv este necesar  • Împiedicarea să fie realizată voluntar . desistarea îşi pierde orice semnificaţie 2.Nu se poate astfel vorbi.În cazul tentativei relativ improprii. propunându-şi să-şi reia planul ulterior. iar fapta se consumă. înainte de sosirea victimei)  . de împiedicare la infracţiunile care nu sunt susceptibile de tentativă perfectă (viol.Se va reţine caracterul voluntar. aşa că în principiu împiedică desistarea . alienaţi mintali (sfatul acestor persoane nu va fi considerat impediment) • Urmarea infracţiunii să nu se producă . atunci când acesta nu poate fi valorificat pozitiv (ex.

indiferent de atitudinea infractorului (ex. Se poate eventual reţine o circumstanţă atenuantă) .Condițiile de la caracterul voluntar al desesizarii se mențin • Împiedicarea producerii rezultatului trebuie să aibă loc anterior descoperii faptei (nu numai a organelor judiciare.În schimb.: faptul că după sustragerea unui bun infractorul îl aduce înapoi de bunăvoie nu va determina reţinerea unei tentative de furt.: în cazul infracţiunii de omor. un alienat mintal..Infracţiunea o dată consumată nu mai poate reveni întruna din fazele anterioare. la un furt. descoperirea faptei de către victimă nu va mai permite reţinerea cauzei de nepedepsire • Împiedicarea producerii rezultatului să fie efectivă (autorul sa aibă succes) Desistarea sau împiedicarea producerii rezultatului nu au caracter absolut .Nu este considerată descoperită fapta dacă „terţul” este un copil foarte mic.furtul se consumă atunci când bunul a ieşit din posesia detentorului său legitim şi a intrat în stăpânirea de fapt a autorului .: autorul după ce a aplicat victimei lovituri în scopul de a o ucide o transportă la spital şi viaţa fiindu-i salvată. un participant la comiterea faptei.: în caz de calomnie consumarea are loc în momentul în care se fac afirmaţiile compromiţătoare la adresa persoanei vătămate) • Infracţiuni de rezultat: consumarea nu poate avea loc decât în momentul în care se produce rezultatul descris în incriminarea tip (ex.). el nu va fi sancţionat pentru tentativa de omor..Nu înlătură posibilitatea tragerii la răspundere pentru tot ceea ce s-a săvârşit anterior cauzei de nepedepsire (ex. consumarea are loc în momentul în care victima a decedat şi nu în momentul în care a avut loc acţiunea de lovire a acesteia) Momentul consumării infracţiunii de furt: . sau chiar victima infracţiunii (infractiuni care presupun prezenţa ei) . paramedicici etc. ci de orice persoană) . dar va răspunde pentru vătămare corporală) Infracţiunea consumată Consumarea infracţiunii are lor în momentul în care sunt întrunite toate elementele constitutive ale acesteia • Infracţiuni de pericol: consumarea are loc în momentul realizării acţiunii sau inacţiunii descrise de norma de incriminare (ex. înşelăciune etc. o persoană contactată de autor pentru a-i da concurs la împiedicarea producerii rezultatului (medic.Teoria apropriaţiunii . ci a unei fapte consumate.Presupune două momente corelative: deposedarea persoanei vătămate şi respectiv împosedarea autorului .