You are on page 1of 21

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)
LA

B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi BIOETICA
pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie

2 Chişinău –2007
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

Aprobată de Consiliul metodic Central al USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din septembrie 2007 Vicerector, prof. universitar, dr.h.ş.m. Olga S. Cerneţchi

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)
LA

B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi BIOETICA
pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie

Autorul programei: Ţîrdea Teodor Nicolae, dr. hab. în şt. filosofice, profesor universitar, şeful catedrei Filosofie şi Bioetică

Lecţii practice . De sine stătător – 30 ore Total : 132 ore EXAMEN IV semestrul . Procesul verbal nr. Procesul verbal nr. profesorul universitar * * Repartizarea orelor la Constantin P.ş. De sine stătător – 30 ore Stomatologie: Curs ..51.51. profesorul universitar 2) La şedinţa Comisiei metodice a disciplinelor medico-sociale şi filosofice din septembrie 2007.h.f. 2 Şeful catedrei Filosofie şi Bioetică d. Lecţii practice . 1 Preşedintele Comisiei metodice d..ş..ş. ŢÎRDEA Gheorghe PLĂCINTĂ * Bazele Filosofiei Medicinei şi Bioetica Anul II Semestrul III-IV Medicină Generală: Curs .51.m. EŢCO Teodor N.m. profesorul universitar 3) Decanul facultăţii MG d.3 Chişinău – 2007 Programul a fost discutat şi aprobat: 1) La şedinţa catedrei Filosofie şi Bioetică din 24 septembrie 2007.h.51.

de filosofie socială şi antropologie. să tragă permanent concluzii şi să acţioneze adecvat în procesul de tranziţie de la paradigma antropocentristă la cea biosferocentristă. Afirmaţia ar putea apărea banală..Descartes (1596-1650) Scopul şi sarcinile cursului Studenţilor Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din RM li se propune un studiu integral în domeniul filosofiei medicinei şi bioeticii. modelele şi modurile de abordare ale bioeticii. lumii vii în particular. Un astfel de curs înglobează în sine două compartimente diferite cum ar fi Bazele Filosofiei Medicinei (partea I) şi Bazele Bioeticii (partea a II-a). postulatele. de comunicare. noţiunile. funcţiile. informaticii. în primul rînd. Viitorii lucrători ai sferei medicale trebuie să cunoască istoria dezvoltării gîndirii filosofice universale şi naţionale. filosofia şi bioetica nu poate fi concepută în afara procesului de interpretare reciprocă.. omului ca Homo Sapiens şi abia apoi profesionistului. Filosofia. Acest lucru distinge de la bun început studiul filosofiei. Reieşind din cel spuse. e posibil şi necesar a formula scopul şi sarcinile acestui curs normativ de instruire. metodologiei ştiinţei. în fine. etc. întrucît fiecare domeniu al ştiinţei îşi are obiectul de studiu şi metoda adecvată. precum şi cele ale medicinei..4 I. profilat într-o măsură cîntărită şi la o justă valoare. trebuie să aibă deprinderi satisfăcătoare în ceea ce priveşte utilizarea principiilor bioetico-filosofice în practica medicală. cognitologiei. căile şi mijloacele de soluţionare ale problemelor globale ale contemporaneităţii. opusă atitudinilor nereflexive bazate pe voinţă. paradigmele teoretice actuale de supravieţuire ale omului în lumea informaţională. sentiment. deasemenea problemele filosofice generale ale ştiinţei. în USMF “Nicolae Testemiţanu” trebuie să fie o filosofie şi a medicinei. sau o voinţă arbitrară întemeiată pe . NOTĂ EXPLICATIVĂ “Filosofia. putere etc. axiologice şi juridice. în ştiinţă. care ar contribui substanţial la îmbunătăţirea pregătirii viitorilor medici. ştiinţei. manifestarea principiilor şi categoriilor dialecticii. filosofiei medicinei. ea una doar ne deosebeşte pe noi de sălbatici şi barbari şi fiecare popor este cu atît mai civilizat şi instruit. ale logicii formale în medicină. implementării vertiginoase aici a medicinei informatice. ca orice act de filosofare. aspectele ei filosofice. logicii. sociale. sinergeticii. constituind o experienţă intelectuală indispensabilă omului. să se familiarizeze cu modalităţile lor de soluţionare a diverselor probleme în condiţiile devenirii societăţii informaţionale. deci. Studentul. Aceasta pentru că filosofia nu exprimă o simplă părere sau opinie personală. elemente de ontologie şi gnoseologie. în al doilea rînd. Ea defineşte o atitudine reflexivă. în lipsa dorinţei şi putinţei de a-i înţelege pe alţii. bioeticii etc. cu cît el filosofează mai mult” R. să posede întru totul cultura şi particularităţile tratamentului în condiţiile informatizării sferei medicale. în procesul de diagnosticare şi tratament. În genere. iar studiul acestuia (domeniu) este prefaţat de o introducere în care sunt tratate probleme privind metodele şi sursele de investigaţie. . ale bioeticii. întemeiată raţional. Alt moment pe care îl atenţionăm ţine de faptul că în instruirea filosofico-bioetică lectura individuală a literaturii este legată. înrudirile cu alte discipline etc. categoriile şi principiile disciplinei în cauză. noosferologiei etc. Filosofia şi Bioetica se adresează. de studiul altor discipline de învăţămînt. ale existenţei umane. Concomitent el e obligat să ştie legităţile dezvoltării Universului.“aşa vreau”.

2. genetica. care se situează actualmente la intersecţia PTŞ şi procesul social. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei date I. în diferite sisteme ale sănătăţii publice. sinergetica. precum şi de informatizarea totalmente a sferei medicale. general-ştiinţifică şi cea particular-ştiinţifică. psihiatria etc. 1. Antrenarea studenţilor în domeniile filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi informatica. • să definească conceptele (paradigmele) şi sistemele fundamentale ale Filosofiei Medicinei şi ale Bioeticii. bioeticii. consimţămîntului (acordului) informat. 10. familiarizarea lor (a studenţilor) în unele probleme ale bioeticii în domeniile medicinii practice cum ar fi reanimatologia. cultivarea la studenţi a unor deprinderi în cultura tratamentului în condiţiile mediatizării medicinei. 3. expertizei cercetărilor în domeniul medicinei şi biologiei. transplantologia. Studiul şi analiza paradigmelor. studierea specificului activităţii medicale în condiţiile informatizării sociumului. noosferologie. . principiilor şi noţiunilor acestui domeniu al ştiinţei contemporane. sinergetică. Formularea unui tablou ştiinţific integru. bolile infecţioase. noosferologia. ginecologia şi obstetrica. cibernetica.. bioetica. Familiarizarea studenţilor cu legităţile morale în sistemele “medic . Familiarizarea studenţilor cu cele mai moderne metode ştiinţifico-bioetice din practica medicală (clinică) utilizate în condiţiile extinderii majore a tehnicii informaţionale în diverse domenii de activitate medicală. b) Standard curricular Disciplină obligatorie I. psihologie. principiile şi legile filosofiei. chirurgia. cauzelor şi premiselor apariţiei ei. 7. etică medicală şi filosofie. filosofiei medicinei. 6. Analiza necesităţii substituirii principiului ştiinţific antropocentrist prin cel biosferocentrist la etapa actuală de dezvoltare a sociumului. permanent stimulînd dezvoltarea noilor tehnologii scientofage (intelectuale) şi contribuind astfel la asigurarea securităţii umane. 4. experimentului biomedical. fundamentarea modelelor culturale. Menţionăm deasemenea că elaborarea sarcinilor şi conţinutului disciplinei date se va efectua conform standardului curricular.5 1. medicina informatică. clonării.pacient” şi “medic tehnică . inclusiv şi pe parcursul istoriei dezvoltării gîndirii filosofico-bioetice. Formarea deprinderilor practice vis-a-vis de cunoştinţele conceptuale bioetico-filosofice. de metodologia universală. 8. iniţierea viitorilor medici în domeniul de interconexiune şi interacţiune al medicinei şi filosofiei. dreptului la viaţă şi moarte. 5. logicii etc. eutanasiei. cu problemele limitei vieţii. informatică. perioadelor. sistemelor bioetico-filosofice pe parcursul istoriei dezvoltării gîndirii filosofice. Familiarizarea studenţilor cu problemele fundamentale ale filosofiei ştiinţei. autonomiei pacientului etc. Studiul şi analiza statutului şi obiectivelor bioeticii. Realizarea obiectivelor şi sarcinilor nominalizate ale disciplinei Bazele Filosofiei Medicinei şi Bioetica va contribui esenţial la pregătirea profesională a viitorilor medici şi farmacişti în noile condiţii determinate de conjunctura medicinii de asigurare.. medicinei şi ştiinţei în genere. a unei concepţii bioeticofilosofice adecvate despre natură şi societate. atitudinea lui (domeniului) faţă de medicină. de categoriile. cognitologia. Examinarea eticii paternaliste şi a celei a dialogului (eticii interpretative).pacient”. 9. cu tradiţiile autohtone ale eticii vieţii. ştiinţei. oncologia. a unei gîndiri logice şi metodologice creatoare la studenţi. de sistem al realităţii. Antrenarea studenţilor în diverse contexte socioculturale ale bioeticii. La nivel de cunoaştere şi înţelegere • să determine obiectul de studiu al disciplinei.

cognitologia. permanent stimulînd dezvoltarea noilor tehnologii scientofage şi contribuind astfel la asigurarea medicinei practice. a unei concepţii bioetico-filosofice adecvate despre natură şi societate. deasemenea al Filosofiei medicinei I.principiului biosferocentrist în raport cu cel antropocentrist. noţiunilor fundamentale ale eticii medicale. specificul filosofiei medicinei. să folosească util legităţile morale în sistemele “medic-pacient”. a dezvoltării durabile. La nivel de aplicare • să identifice particularităţile aplicării legilor universale ale dialecticii în Univers şi în special în medicină. metodele de cercetare ştiinţifică. • să clasifice categoriile. “societate-tehnică”. Logicii formale. tehnogenă contemporană şi acţiunile sale în constituirea societăţii noosferice. să aprecieze rolul şi locul individului în lumea informaţională. La nivel de integrare să stabilească locul Bioeticii. a bioeticii în genere. Conţinutul disciplinei 1. principiile şi modelele Filosofiei Medicinei şi Bioeticii conform cerinţelor contemporane şi a unor criterii acceptate. obiectivele şi conţinutul Filosofiei şi Bioeticii. Metodele particularştiinţifice. a unei gîndiri logice şi metodologice creatoare. hermeneutica care se situează actualmente la intersecţia PTŞ şi celui social. • • • • • să precizeze (să fixeze) esenţa tabloului ştiinţifico-filosofic integru. de ramură şi statal. • • • • • • • II. a metodologiei filosofice în practica medicală. general-ştiinţifice şi universale în Filosofia Medicinei şi în Bioetică. să aplice concepţiile bioetico-filosofice în organizarea şi funcţionarea eficientă a Comitetelor de bioetică de nivel spitalicist. de sistem al realităţii. • să interpreteze normele eticii medicale. eticii medicale în particular. “om-vietate” etc. a practicii ocrotirii sănătăţii din punct de vedere al bioeticii. 2. să compare experienţa practică şi doctrinele etico-medicale din diverse etape ale evoluţiei civilizaţiei umane. să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul bioeticii ca institut social şi ca disciplină didactică. “medictehnică-pacient”. 3. să aplice metode eficiente de instruire bioetico-filosofică şi noosferico-ecologică a comunităţii.. Istoriei filosofiei şi a Filosofiei în genere în contextul legăturii acestora cu diverse ramuri ale medicinii practice şi teoretice. I. medicina informatică. să-şi creeze propriul orizont valorico-filosofic în limitele căruia se va desfăşura activitatea profesională viitoare. noosferologia. a legilor logicii formale şi a modelelor bioeticii. filosofia şi metodologia ştiinţei. cibernetica. să stabilească corelaţia funcţională dintre Bioetică ca ramură a ştiinţei şi practica aplicării cunoştinţelor bioetico-filosofice în medicina practică. a principiului fundamental al ştiinţei contemporane . a dezvoltării durabile şi a asigurării securităţii universale şi a individului. să propună iniţiative legislative în reglementarea cercetărilor biomedicale. securităţii umane. • să explice esenţa unor domenii filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi informatica. Filosofia şi Bioetica ca discipline socio-umane şi ştiinţifico-naturale. să aprecieze importanţa Filosofiei. . să explice esenţa principiilor şi modelelor Bioeticii. concomitent şi al istoriei acestora. sinergetica. Filosofiei Medicinei şi Bioeticii din perspectiva supravieţuirii omenirii. • să examineze esenţa şi conţinutul fenomenelor: ştiinţă.6 • să stabilească statutul. Metodologiei.

realizarea în cadrul de studiu. metodele şi legile fundamentale ale Ştiinţei. materia şi cunoştinţa.7 2. Criteriile de evaluare a disciplinei se elaborează în baza obiectivelor-curriculare. 8. care permite promovarea studentului în etapa următoare a procesului didactic. Problemele globale ale contemporaneităţii. 5. Cunoaşterea filosofică şi diagnosticul în medicină. 4. finală/sumativă. Filosofiei Medicinei. Sinergetica şi medicina. Strategii de evaluare În contextul aprecierii curriculare se aplică toate tipurile de evaluare: iniţială. informatizarea şi intelectualizarea sociumului. formativă. Cognitologia şi problema intelectului. III. Logica formală şi implementarea ei în medicină. Problema dezvoltării durabile. obiectul de studiu şi rolul lor în societate. d/o Denumirea temelor Total Numărul de ore Preleger Lecţii i practice (seminar e) 4 5 2 2 De sine stătător 6 2 1 Tema 1 2 Filosofia şi ştiinţa. permite acumularea creditelor transferabile de studii. în perioada Renaşterii. dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectiva filosofiei 3 6 Tema 2 8 4 2 2 Tema 3 2 - - 2 . medievală. Principiile. în practica medicală în special. Conştiinţa socială. Dialectica. PLANUL TEMATIC INTEGRAL al cursurilor (prelegerilor) şi lecţiilor practice (seminarelor)la disciplina „Bazele filosofiei Medicinei şi Bioetica” Facultăţile Medicină Generală şi Stomatologie Nr. 6. 7. Informatica medicală. medicina şi biologia. Paradigmele în filosofie în dezvoltarea gîndirii filosofice (filosofia antică. Concepţia noosferică şi noosferizarea ca mecanism de supravieţuire a omenirii. 3. în epoca Modernă şi cea Contemporană). 9. Cultura morală. Cunoştinţele bioetice şi implementarea lor în medicină. Principiul biosferocentrist şi coevoluţionist în bioetică şi manifestarea lor în activitatea umană. Evaluarea finală. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Filosofia şi cunoştinţele biomedicale. Filosofiei Ştiinţei. Bioetica şi Noosferologia. temeliile. Existenţa. II. Tipurile istorice de filosofie şi etapele de dezvoltare ale medicinei Apariţia. indiciu ce confirmă implicarea disciplinei în contextul formări competenţelor profesionale. Decizia evaluării finale trebuie să fie exprimată printr-o notă (conform sistemului de apreciere de 10 puncte) sau printr-un calificativ (admis/respins).

Omul în lumea informaţională contemporană Progresul social. Bioetica. importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană Problema omului în filosofie şi biomedicină. Evoluţia tabloului medical al lumii Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale Lumea biomedicală. Aspectele bioeticii Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii Tema 12 3 2 - 1 Tema 13 5 2 2 1 Tema 14 5 2 2 1 Tema 15 Tema 16 Tema 17 5 4 4 2 2 2 2 1 2 1 1 - Tema 18 4 2 2 - . problemele globale. dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurarea securităţii umane. Informatizarea societăţii. Ştiinţa noosferică şi învăţămîntul noosferic Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Modificarea şi transformarea paradigmelor medicale. obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Legile şi categoriile dialecticii. substanţa şi materia. Medicina teoretică şi medicina morală Apariţia. Metodologia cercetărilor în domeniul biomedical şi farmaciei Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor.8 universale Tema 4 Tema 5 Tema 6 Ontologie: existenţa. Problema activităţii medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii medicale Logica formală biomedicală şi rolul ei în activitatea 7 8 5 2 3 2 4 4 2 1 1 1 Tema 7 6 2 2 2 Tema 8 Tema 9 Tema 10 Tema 11 5 5 6 5 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 Sinergetica. noosferologia şi dezvoltarea inofensivă Filosofia sănătăţii. manifestarea lor în medicină Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină Dialectica şi metafizica. Medicina. Metodologia noosferică. Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului Filosofia cunoaşterii. originea.

Bioetica şi supravieţuirea omenirii Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice (eutanasia. Drepturile şi obligaţiunile în lumea biomedicală Etica medicală compartiment al bioeticii Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea biomedicală din perspectiva bioeticii Expertiza bioetică în cercetările biomedicale Total: 4 2 2 - Tema 20 Tema 21 5 7 2 2 2 3 1 2 Tema 22 6 2 2 2 Tema 23 Tema 24 Tema 25 6 7 4 132 2 2 2 51 2 3 2 51 2 2 30 . Modelele socioculturale ale bioeticii. clonarea. genomul uman etc. transplantologia. Problema principiilor bioeticii şi imperativelor bioetice în ştiinţa şi practica biomedicală Tema 19 Bioetica ca fenomen sociocultural. Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică Bioetica şi „graniţele” progresului tehnicoştiinţific. avortul. ca sistem de cunoştinţe interdisciplinare şi ca mod de viaţă.) Probleme ale bioeticii sociale: analiză sociometodologică. reproducerea umană.9 publice.

periodizarea şi specificul ei. Epicur şi epicureismul. Bruno). Scepticismul şi stoicismul antic. Tipurile istorice de concepţii despre lume: mitul. I. Filosofia şi cunoştinţele biomedicale. Doctrina filosofico-religioasă a lui A.10 III. Heraclit. D. C.Descartes). D. Filosofia evului mediu. Problema periodizării gîndirii filosofice. Filosofia şi ştiinţa. Filosofia antică.Galilei şi alţii. Agnosticismul şi idealismul englez din sec. Diderot şi alţii. Revoluţia ştiinţifică din sec. Filosofia şi medicina. Helvetius. Structura. Originea problemelor filosofice. T e m a 2. Platon şi Aristotel. Rousseau. G. Funcţiile filosofiei. caracterul ei social-istoric. Problema raţiunii şi credinţei. Orientările de bază ale filosofiei contemporane. Materialismul francez şi iluminismului francez: F.Cuzanus.Marx şi F. Tipurile istorice de filosofie şi etapele de dezvoltare ale medicinei Apariţia gîndirii filosofice. Filosofia epocii moderne. R. Obiectul istoriei filosofiei. Filosofia medievală musulmană.Kopernik. premisele ei cultural-istorice. dialectica şi metafizica. Problema fundamentală a filosofiei în diverse curente ale acesteia.Kant. Patristica şi scolastica. La Mettrie. Controversa despre originea noţiunilor generale (a universaliilor). Filosofiei medicinei Filosofia şi ştiinţa. Caracterul religios al gîndirii filosofice din această perioadă. scolasticii şi a dogmatismului evului mediu. Filosofia şi tehnica. Filosofia lui T. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. PROGRAMUL DESFĂŞURAT AL CURSULUI (CONŢINUTUL DISCIPLINEI) P a r t e a I: Bazele T e m a 1. Problema metodei în filosofie. Plotin şi neoplatonismul. Specificul cunoştinţelor filosofice. Holbach. Filosofia şi medicina în antichitate. sofiştii şi Socrat. Filosofia Renaşterii.Newton). Augustin. Noţiunea de substanţă. I. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii Concepţia despre lume. Şcolile din Milet. Heliocentrismul şi învăţătura despre infinitul Universului în concepţiile lui N. filosofia. Umanismul şi naturfilosofia epocii Renaşterii (N. Bacon. Apariţia ştiinţei “mici”. religia. . Caracterul antropocentrist al filosofiei acestei epoci. K. Filosofia clasică germană. Apariţia tabloului mecanicist al naturii.Engels. Feuerbach. Hegel. Obiectul filosofiei. I. T e m a 3. Fundamentarea ideii despre Dumnezeu. P. Voltaire. esenţei şi existenţei. Materialismul şi idealismul .filosofie a supravieţuirii. A.principalele direcţii în filosofie. Sufletul şi corpul în filosofia medievală. XVII-XVIII. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în Moldova din perspectiva filosofiei universale . Concepţiile lui I. XVII(I. d’Aquino. Periodizarea dezvoltării medicinei. Dialectica stihinică în epoca antică. Filosofia lui Democrit. Cosmocentrismul filosofiei antice. Critica religiei. Filosofia contemporană . Problema cunoaşterii în filosofie (F. Eleea şi a pluraliştilor. obiectul de studiu şi rolul lor în societate.

Dialectica şi gîndirea dogmatică. limbii. Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională. Dezvoltarea filosofiei în evul mediu în Moldova istorică. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Măsură. Conexiunile de cauză. Dialectica şi metafizica. esenţa şi fenomenul.Hotiniu şi a. T e m a 5. Conştiinţa – existenţă spirituală a omului. Rolul muncii. Conştiinţa socială. al XX-lea în Republica Moldova şi periodizarea acestui proces. spaţiului şi timpului. Filosofia şi medicina în sec. ca realitate subiectivă. Aspectele ontologic. Stresul în medicină şi filosofie. Elementul şi structura. Arta discuţiei creative. sensul filosofic al acestei probleme. Dezvoltarea gîndirii filosofice în sec. comunicării şi culturii în apariţia conştiinţei. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină Noţiune de existenţă. Noţiunea de sistem. Progresul şi regresul. Principiul istoricismului. Principiile logicii dialectice. Negarea negaţiei. Ontologie: definiţie. Negarea şi sinteza dialectică.).Cantemir. Calea spre dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Conexiunile universale ale existenţei. Conţinutul şi forma. Geneza conştiinţei. Atributele materiei: mişcarea. Aportul medicinei în dezvoltarea concepţiilor filosofice despre formele mişcării.Milescu-Spataru. . Unitatea dialecticii. particularul şi singularul. T e m a 4. Necesitate şi întîmplare. substanţă şi materie. Noţiunea dezvoltare. Dezvoltarea şi securitatea. Calitate şi proprietate. Informatizarea societăţii. Spaţiul şi timpul social. Partea şi întregul. Evoluţia filosofiei în Republica Moldova la etapa actuală (din 1991 pînă în prezent). Contrariile dialectice. Ontologie: existenţă. obiectul de studiu şi coraportul acesteia cu cibernetica. Gîndirea filosofică în sec. Contradicţiile existenţei şi cunoaşterii. Structura conştiinţei. N. Principiul cauzalităţii şi manifestarea lui în medicină şi biologie. Calitate şi cantitate. Importanţa legii unităţii şi luptei contrariilor pentru biologie şi medicină. Corelaţia structurii şi funcţiei în organismul viu. Conştiinţa ca formă superioară de reflectare a realităţii. XVIII (D. Iluminismului în Moldova istorică. spaţiul şi timpul. Categoriile dialecticii. Monocauzalismul şi condiţionalismul. Noţiune de reflectare şi informaţie. manifestarea lor în medicină Dialectica drept învăţătură despre conexiunile universale şi despre dezvoltare. Dialectica schimbărilor calitative. Legile şi categoriile dialecticii. Formele de existenţă şi specificul existenţei omului. Posibilitate şi realitate. Rolul ei în ştiinţă şi filosofie. Însemnătatea acestor categorii în medicină. A. formele şi structura ei. logicii şi teoriei cunoaşterii. al XIX-lea. Generalul. gnoseologic. Importanţa metodologică a legii schimbărilor reciproce cantitative şi calitative pentru medicină.11 Premisele socioeconomice şi spirituale ale apariţiei gîndirii filosofice în Moldova istorică. manifestarea lor în medicină. Problema inconştientului şi aprecierea poziţiei lui Freud şi a neofreudismului referitor la această problemă. T e m a 6. socioistoric şi de substrat ale conştiinţei. Rolul cuvîntului în terapie. Materia şi definiţia ei categorială şi gnoseologică. Premisele apariţiei informaticii. Însemnătatea metodologică a legii negării negaţiei pentru medicină. Principalele tipuri de contradicţii. Concepţia determinismului în medicină. manifestarea lor în biologie şi medicină. Problema substanţei. Dezvoltarea şi progresul.

în sistemele vii (sisteme dezechilibrate. Obiectivitatea adevărului. ordinii şi haosului. Paradigma aliniarităţii. Limba logicii exprimării (enunţării). realităţii etc. Stilul de gîndire şi tabloul sinergetic al lumii. etapele de bază şi direcţiile informatizării ei. Informatizarea drept fenomen sociocultural şi tehnico-ştiinţific. Problemele şi perspectivele informatizării medicinii şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova. Sănătatea drept bilanţă subtilă dintre haos şi ordine. intuiţia. întîmplării. Sinergetica şi biosfera. Sinergetica şi teoria evoluţionistă. Formele logice fundamentale de gîndire (noţiunea. Informatica medicală.teoria autoorganizării. Filosofia cunoaşterii. T e m a 8. T e m a 7. Practica ca criteriu fundamental al adevărului. Formele practicii. Noţiune de logică simbolică. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea medicală şi căile compiuterizării sferei medicale. importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica biomedicală contemporană Devenirea. posibilităţii. Problema adevărului în filosofie şi ştiinţă. Specificul practicii biomedicale. Informatica socială: esenţa şi conţinutul. etapele istorice de dezvoltare şi semnificaţia ei în teoria şi practica medicală. Cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii biomedicale. Sinergetica şi organismul uman. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Categoriile şi principiile fundamentale ale sinergeticii. obiectul ei de studiu. drept o nouă viziune a lumii. indurabilităţii. Revoluţia informaţională. Sinergetica. Dialectica adevărului absolut şi relativ. T e m a 9. Infosfera (logosfera) şi rolul ei în cunoaştere. Structura logicii formale. bifurcaţiei. Scepticismul şi agnosticismul. Manifestarea autoorganizării. Problema “trombozei” informaţionale. legea noncontradicţiei. disipării. legea terţiului exclus. “Cantitatea” haosului şi norma sănătăţii. argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa medicală şi în stabilirea diagnosticului. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală Logica formală ca ştiinţă. . deschise) şi sociale. Particularităţile activităţii medicale. Informatizarea şi intelectualizarea societăţii. formele lor. fluctuaţiei. Societatea informaţională în raport cu societatea industrială. Cunoaşterea ca reflectare. Cunoaşterii senzorială şi raţională. judecata. Problema activităţii medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării lumii medicale Cunoaşterea ca obiect al analizei filosofice. legea raţiunii suficiente) şi semnificaţia lor pentru semiologie (diagnosticare). Sinergetica şi medicina. Fenomenele sociorudimentare şi subtil-vibratile în societate. raţionamentul) şi utilizarea lor în procesul de diagnosticare. esenţa şi obiectul ei de studiu. obiectul de studiu şi locul sinergeticii în blocul cunoştinţelor ştiinţifice contemporane. Legile fundamentale ale logicii formale (legea identităţii.12 Informatizarea societăţii ca proces şi legitate. Noţiune de “maladie dinamică”. Practica drept bază a tuturor formelor de activitate a omului. Ipoteza. atractorului. Sinergetica . Sinergetica drept ştiinţă postneoclasică. Subiectul şi obiectul cunoaşterii.

Corelaţia dintre progresul tehnico-ştiinţific. Germenii cunoaşterii ştiinţifice în diverse epoci istorice. de la boală spre sănătate. Ocrotirea sănătăţii în sistemul problemelor globale antroposociale. Interpretările biologizatorice şi socializatorice ale omului.13 T e m a 10. individualitate şi personalitate în filosofie. de producere şi sociale ale sănătăţii. Esenţa vieţii. Etapele noosferei. forţele motrice şi conţinutul progresului. Definiţia problemelor globale. Gîndirea tehnocratică şi pericolul pe care ea îl prezintă. ??? Spre medicina morală. Moartea şi nemurirea. Progresul şi securitatea. T e m a 13. conţinutul şi consecinţele ei. criteriile. Valorile general-umane în lumina noii mentalităţi. Problema valorii sănătăţii în gîndirea istorico-filosofică. Tipurile de progres social. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Izvoarele. Principiul ierarhiei. Noosferizarea ştiinţei. Modificarea şi transformarea paradigmelor medicale. Istoria ca progres al libertăţii şi echităţii. moral şi spiritual. Ştiinţa şi . Determinantele ecologice. T e m a 12. coraportul biologicului şi socialului. Aprecierea şi autoaprecierea vieţii omeneşti. Noţiune de sănătatea publică. Metodologia noosferică. Ştiinţa „aristoteliană”. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Esenţa progresului social. Procesul istoric şi direcţiile lui. Omul în lumea informaţională contemporană Problema omului în filosofie şi ştiinţă. noosferologia şi dezvoltarea inofensivă Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană: esenţa. de sistem şi a interdependenţei în cercetarea problemelor globale. problemele globale. Legătură dintre ştiinţa. Problema supravieţuirii omenirii. Previziunea ştiinţifică şi activitatea conştientă a societăţii. Personalitatea şi rolul ei în societate. Criteriile obiective ale progresului social. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifice medievale. Decalajul dintre gîndirea politică şi spiritualitate în dezvoltarea tehnologică a omenirii.premisă fundamentală a dezvoltării durabile. Filosofia sănătăţii. Progresul social. Sănătatea omului . complexivităţii. Alternativele sociale ce stau în faţa omenirii. Problema progresului şi securităţii în sociologie. Apariţia. Medicina. Conţinutul noţiunilor individ. Omul ca integritate. factorii lui cantitativi şi calitativi. tehnică şi umanism. Noosferologia . Revoluţia spiritual-ştiinţifică din Epoca Renaşterii. Omul în societatea informaţional-ecologică. clasificarea lor. demografiei şi tehnicii . intelectualizarea şi noosferizarea societăţii în prisma problemelor globale. Analiza teoretică a conceptului de sănătate în filosofie şi medicină. Medicina teoretică şi medicina morală Noţiune de sănătate şi patologie. Sănătatea ca sens şi valoare a existenţei omului. Ştiinţa noosferică şi învăţămîntul noosferic Statutul. Sănătatea omului şi sănătatea sociumului. Valeologia. Informatizarea. Paradigmele contemporane a sănătăţii omului. Omul în lumea informaţională Problema vieţii şi morţii în experienţa spirituală a omenirii. T e m a 11.bogăţie socială. Marxismul şi freudismul privind interpretarea esenţei omului. Esenţa noosferogenezei. Noţiune de noosferă.ştiinţa supravieţuirii. problematica şi importanţa general-culturală a istoriei ştiinţei şi a medicinei. Sociologia şi etologia. dezvoltarea socionaturală (durabilă)şi asigurarea securităţii umane.

Norma şi patologia în medicina practică. Problema originei filosofiei ştiinţei (cercetărilor ştiinţifice) şi a filosofiei medicinei. Bazele filosofice ale cercetării ştiinţifice – al treilea set în clasificarea temeliilor ştiinţei. Corelaţia dintre filosofia. Elementele metodologiei. Noţiune de teorie şi de logică. Esenţa. Paradigma internalistă (A. Metodologia cercetărilor în domeniul biomedicinei şi farmaciei Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei. T e m a 14. Formele şi nivelurile stilului de gîndire ştiinţifică. Ştiinţa „galiliano-niutoniană”. T e m a 15. K. Ştiinţa în raport cu arta. Metodologie şi metode. Lakatos şi alt. P a r t e a II: Bazele Bioeticii . Revoluţia în ştiinţă şi noile metode de cercetare. M. Funcţia metodologică a teoriei şi filosofiei. neclasică. Evoluţia tabloului medical al lumii Premisele apariţiei şi constituirii fenomenului „temeliile ştiinţei”. Kuhn L. Legea exponenţială a acumulării informaţiei ştiinţifice. Specificul metodologiei cercetării în domeniul cunoştinţelor biomedicale. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Bernal. Popper.) şi externalistă (J.14 medicina epocii Moderne. Factorii socio-culturali ai dezvoltării ştiinţei. Dialectica TML în procesul lui de dezvoltare istorică. Noţiune de revoluţie ştiinţifică din perspectiva normelor şi idealurilor ştiinţifice.individualitate. Tabloul medical al lumii. Metodologia ca metametodă. Ştiinţa „mare” în raport cu „ştiinţa mică”: consideraţii generale. Metodologia dialectică. Rolul culturii populaţiei în dezvoltarea medicinei practice şi sănătăţii publice. politica. Malkey şi alt. Problema clasificării temeliilor ştiinţei. Modul de abordare sindromologic. conţinutul şi clasificarea TŞL. XX-XXI. Pozitivismul – prima şcoală a filosofiei ştiinţei. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifico-medicale. Obiectul de cercetare a medicinei clinice: organism – personalitate . Koyre. Ştiinţa clasică. Ştiinţa în sistemul culturii. Analiză gnoseologică a „structurii” bolii. Idealurile şi normele de cercetare ştiinţifică (stilul de gîndire ştiinţific). Empiriocriticismul (a doua etapă a pozitivismului) şi neopozitivismul (al treilea pozitivism). teoria şi logica ştiinţei. Stilul de gîndire aliniar şi importanţa lui în biomedicină. Sănătatea în raport cu boala. Necesitatea apariţiei ştiinţei noosferice şi învăţămîntului noosferic. Manifestarea temeliilor activităţii ştiinţifice în strategia cercetării ştiinţifice. cu religia. K. Tabloul ştiinţific al lumii – al doilea set al temeliilor ştiinţei (TŞL). teoria şi logica ştiinţei. Metodologia teoriei de tratament (de vindecare). Determinismul cauzal. Boala ca un mecanism de adaptare. Noţiunile de paradigmă şi matriţă în evoluţia tabloului medical al lumii (TML). morala şi ideologia. Performanţele ştiinţei şi cunoaşterii medicale din sec. Factorii interni şi externi în dezvoltarea ştiinţei. ontogenic şi psihosomatic. Noţiune de metodologie în raport cu filosofia. Gîndirea clinică şi specificul ei. funcţional şi psihosomatic în cercetarea maladiilor. postneoclasică şi noosferică. Premisele apariţiei filosofiei cercetării ştiinţifice şi a filosofiei cunoaşterii ştiinţifico-medicale. Tradiţiile în dezvoltarea stilului de gîndire.) în evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice. Şcolile filosofiei ştiinţei (biomedicinei în particular) în procesul de dezvoltare a acesteia. Ştiinţa şi securitatea.

“Regula de aur” a moralităţii. Biosferocentrismul – principiul fundamental în organizarea vieţii sociale ale civilizaţiei contemporane. Caracteristica generală a eticii lui Aristotel. Constituirea cunoştinţelor etice. Bioetica – etica biosferocentristă. Caracterul imperativ al conştiinţei morale. Colectivismul şi problema responsabilităţii personalităţii. Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică T e m a 19. ideile lor principale. Etica antropocentristă. Sincretismul (nedezmembrarea) gîndirii primitive. originea.15 T e m a 16. Bioetica – ştiinţă a supravieţuirii. obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Datoria. Demnitatea şi umanismul planetar din perspectiva supravieţuirii şi bioeticii. Problema principiilor bioeticii şi imperativelor bioetice în ştiinţa şi practica medicală Sănătate publică: conţinut şi definiţie. Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii publice. Lumea biomedicală. Argumentarea teologică a moralei în etica creştină a evului mediu. Metodologia bioetică. Autoaprecierea şi rolul ei în autodeterminarea morală a personalităţii. T e m a 17. Locul eticii în sistemul cunoştinţelor filosofice şi umanitare. ca sistem de cunoştinţe interdisciplinare şi ca mod de viaţă. Dimensiunile noosferice ale umanismului contemporan.mecanismele regulative de control ale conştiinţei morale. demnitatea. Bioetica ca fenomen sociocultural. Aprecierea ca formă de exprimare a sancţiunii morale. Aspectele bioeticii Lumea biomedicală în raport cu lumea informaţională. tehnică şi cea spirituală. Direcţia empirică în etică. Şcolile naturaliste. Biologicul şi socialul în morală. Noţiunea de morală în etica lui Kant. Bioetica. Deformarea principiilor morale în regimul totalitar (administrativ de comandă). Modelele socioculturale ale bioeticii. Etica ca teorie filosofică a moralităţii şi element al culturii morale a societăţii. Morala ca formă a conştiinţei sociale. . Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale Esenţa şi noţiunea de morală. conştiinţa . Etica antică ca învăţătura despre virtute şi personalitate perfectă. Biosfera în raport cu natura. Obiectul de studiu al bioeticii. Van Ransseller Potter – fondatorul bioeticii. Relaţiile morale şi conştiinţa morală. cosmologice şi sociologice ale eticii empirice. obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Etica şi medicina în antichitate. T e m a 18. Dezvoltarea societăţii şi evoluţia mecanismelor de reglare socială a comportării oamenilor. Bioetica ca o filosofie practică. cinstea. Apariţia şi geneza bioeticii. Caracteristica totemismului ca mod de reglementare a activităţii în interiorul grupului. Problema corelaţiei despre normele obiective şi necesităţile individuale în etica Epocii moderne. Aspectele bioeticii. Aprecierea tezelor de bază ale eticii marxist-leniniste. Umanismul şi medicina. Normele orînduirii de neam. Trei tipuri de etică. Traseele de dezvoltare a bioeticii. Morala societăţii sclavagiste şi feudale. Antropocentrismul – motiv al crizei ecologice planetare contemporane. Umanismul şi moralitatea. Premisele teoretice şi practice ale bioeticii. Categoriile de bază ale eticii. Principiile fundamentale ale bioeticii în raport cu imperativele bioetice. Bioetica ca mecanism de modernizare şi transformare a medicinei teoretice şi practice. Bioetica – ideologia sănătăţii publice.

Imperativul onestităţii medicale în utilizarea placebo. Atitudinea bioetică faţă de bolnavii HIV în cadrul sănătăţii publice. Legea lui Humme: coraportul faptelor naturale şi valorilor morale. Cognitiviştii şi noncognitiviştii în bioetică. travestismul şi homosexualismul – probleme ale medicinei şi bioeticii sociale. Armele biologice şi chimice ăn context bioetic. De la medicina teoretică spre medicina morală.compartiment al bioeticii Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală . T e m a 23. Senectutea din perspectivă bioeticofilosofică. Comitetele de bioetică. Etica medicală în raport cu etica biologică. colegial şi de contract. Aspecte bioetice ale medicinei reproductive. Suicidul – problemă a bioeticii sociale. Problema genomului uman din perspectivă bioetică. Mama surogat. Clasificarea acordului informat. Interpretarea drept instrument de realizare a modelului antipaternalist.16 Bioetica ca fenomen sociocultural. Etica monologului şi dialogului. Bioetica şi supravieţuirea omenirii Medicina din perspectiva spiritualităţii etapei actuale de dezvoltare a societăţii. T e m a 22. Motivarea epistemologică (gnoseologică) a bioeticii şi constituirea gîndirii bioetice. Drepturile şi obligaţiunile în lumea biomedicală Bioetica socială: obiectul de studiu şi problematica ei. T e m a 21.) Problema bolnavilor muribunzi şi eutanasia în sănătatea publică din perspectiva bioeticii. Aplicaţii bioetice în practica transplantologiei. Progresul tehnico-ştiinţific şi influenţa acestuia asupra tehnologiilor moderne de cercetare biomedicală. genomul uman etc. Bioetica şi transplantologia. biologiei şi filosofiei. Problema handicapului mental şi fizic în contextul bioeticii. Tipurile medicinei morale: modelul social. Modul (modelul) de abordare paternalist în medicină şi bioetică. Fecundarea in-vitro. eticii. Transsexualismul. Probleme ale bioeticii sociale: analiză socio-filosofică. Problema bioetică a avortului şi a embrionului în practica medicală. Categoriile de bază şi imperativele fundamentale ale eticii . Problema medicamentului din perspectiva bioetică. Unitatea bioetizării şi noosferizării sociumului – imperativ cheie în strategia de asigurare a securităţii umane. T e m a 20. Drepturile pacientului în practica medicală şi etica biologică. tehnic. Etica biologică ca mod de viaţă şi ca filosofie practică. Bioetica şi cunoştinţele periculoase. Acordul informat drept mecanism de realizare a antipaternalismul în practica medicală. Bioetica şi „graniţele” progresului tehnico-ştiinţific. avortul. clonarea. Terorismul în context bioetic. problema embrionului. Bioetica ca sistem de cunoştinţe la intersecţia medicinei. reproducerea umană. Nivelurile eticii medicale. Modelele socioculturale ale bioeticii. Drepturile lucrătorilor lumii biomedicale. Interpretarea terapeutică eronată şi speranţa falsă în acordarea serviciului medical. Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice (eutanasia. Clonarea prin prisma bioeticii.

Imperativul nondăunării. IV. Alcătuirea proceselor verbale a investigaţiilor clinice. Taina profesională şi confidenţialitatea în asistenţa medicală.17 medicale. 1997 . Genetică versus bioetică. Introducere în filosofie. Schnädelbach Herbert. Fundamentarea teoretică a cercetării biomedicale. Procedeele operaţionale ( de expertiză) standardizate (POS) în cercetările biomedicale. Iaşi. Manual pentru şcoala superioară.Ţîrdea.N. Etapele de cercetare în domeniul biologico-medical.. Bioetica. 1994 Ţîrdea T.diagnostic) în cercetările ştiinţifice. T e m a 25. T e m a 24. Drepturile şi obligaţiunile cercetătorului şi pacientului în investigaţiile biomedicale. Teodor N. Buc. 1985 Dicţionar de filosofie. Buc. Chişinău. Buc. Filosofie. Curs de bază. Astărăstoae Vasile.. Stoica Ortansa. 1998 Ţîrdea Teodor N.V. Expertiza bioetică în medicină şi biologie. Experimentul: noţiune. Experimentele şi cercetările clinice drept sursă al cunoştinţelor biomedicale. Chişinău. Bioetica medicală – formă de protejare a medicului. Autoritatea medicului şi încrederea pacientului. Perspectivele aplicării metodelor de biologie moleculară (ADN . Chişinău. Essenţialia in Bioetica. Scripcaru Călin. 1998 Astărăstoae Vasile. Iaşi. 1993 Scripcaru Gheorghe. Informatizarea. Almoş Bela Trif. Popuşoi E. Chişinău. 2002 Capcelea V. Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea biomedicală din perspectiva bioeticii Manifestarea principiilor şi imperativelor bioetice în cercetările biomedicale şi studiile clinice. 1999 Iliescu Vasile. 1995 Florea Ion. Noţiunile cheie (de bază) ale procesului de cercetare clinic. 1998 Puha Elena. Protocoalele de cercetare. Imperativul autonomiei. Berlinschi P. Specificul expertizei în cercetările medico-biologice. Manual pentru învăţămîntul preuniversitar şi universitar de specialitate. esenţa şi conţinutul ei. Problema confidenţialităţii în domenii medicale specifice: excepţii de la confidenţialitate. Filosofie. Evoluţia studiului terapeutic în practica medicală.Etică . Particularităţile cercetărilor clinice cu diferite grupuri de pacienţi: aspecte bioetice.M..Medicină. 2003 Martens Ekkehard. Experimentul pe animal şi pe om. Danilescu Ion. Ciucă Aurora. Specificul experimentului în cercetările biomedicale.. 1990 Nicolau Sebastian. Expertiza bioetică în cercetările biomedicale Condiţiile specifice pentru desfăşurarea etică a studiului clinic. LITERATURA Astărăstoae Vasile. 1999 Mic dicţionar de filosofie. Conflicte de interese în sistemul sănătăţii publice. dirijarea socială. Buc. clasificare şi conţinutul acestui fenomen. Iaşi. Bioetica. 1969 Dicţionar de filosofie... Sub red.. Comitetele de bioetică şi rolul lor în realizarea expertizei cercetărilor ştiinţifice şi studiilor clinice. acad. Imperativul binefacerii.P. 1991 Dicţionar de etică pentru tineret. Bazele filosofice ale medicinii. Cluj-Napoca. Filosofie. Buc. Eseuri filosofice. cunoaşterea. Chişinău.. Chişinău. 1996 Dicţionar de filosofie şi logică Humanitas. Filosofie . 1996 Filosofia în concepţii şi personalităţi. Buc. Greşelele şi erorile în sănătatea publică din perspectiva eticii biologice. ştiinţele vieţii şi drepturile omului. Imperativul justiţiei (echităţii) . Chişinău. 2001 Curs de lecţii la filosofie. Noţiune de expertiza.

. Teodor N. .А. Ţîrdea. 1986 Философия медицины. Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a XII-a ştiinţifice internaţionale dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi jubileului de 70 de ani a prof. Ţîrdea. Berlinschi P. 2007 ЛешкевичТ. Red. // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. dileme.C.М. 6-7 martie 2006.. Sinergetica. Red. Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a X-a ştiinţifice internaţionale. aliniaritate. М. B 2-х ч. 16-17 martie 2005. Bioetica biomedicală în sănătatea publică. 1999 Bioetică. Probleme filosofice. ştiinţific acad.Философия... М.. Filosofie.. Chişinău. 2003 Bioetica. Eşanu A.А. М. Chişinău: Medicina. Учебник. Ţîrdea. Chişinău: Medicina. Биоэтика: мост в будущее. Ţîrdea. 2000 Progresul tehnico-ştiinţific. Filosofie socială şi sociocognitologie.Сержантова.. М. Chişinău: Medicina..I. Ţîrdea. universitar. М. Chişinău. Ţîrdea. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune // Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. ştiinţific acad. Gramma R. 2002 Bioetica. Ţîrdea.Ф. Red.С. М. Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. 2001 Тарасов К. Chişinău. М. Elemente de bioetică. Filosofia. Философия. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii // Tezele referatelor şi comunicărilor. 1995 Omul. Ţîrdea.V. Bioetică: origini. 1998 Невлева И. М. Red. politico-informaţionale şi eticomedicale // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău. Red.. Red. ştiinţific acad. de etică. Teodor N. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 1998 Filosofie. Ţîrdea. Киев. Teodor N. и др. Chişinău. Filosofie şi Bioetică: istorie. 24 aprilie 2002. Chişinău: Casa editorialăpoligrafică Bons Offices. autoorganizare. ştiinţific acad. Учебное пособие.Е. 23-24 aprilie 2003. economico-juridice.. Medicină. Ţîrdea. 19-20 aprilie 2000. ştiinţific acad. Red. tendinţe.Г. ştiinţific acad. Teodor N. Red. Nistreanu D. Teodor N.18 Ţîrdea Teodor N. 2005 Ţîrdea Teodor N.. 1998 Канке В. М. ştiinţific acad. 2006 Bioetica. 2007. Red. Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de interconexiune şi interacţiune // Materialele conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale. Introducere în sinergetică.И.Я. Chişinău. 28-29 august 2007. Teodor N. Red. 2001.I. 2004 Bioetica. şt. Ţîrdea. al XX-lea) Chişinău.. 2000. 2004 . 1997 Supravieţuirea omenirii: aspecte socio-filosofice. 2005 Bioetica. Filosofia. sociocognitologie şi noosferologie (culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. ştiinţific acad. 2003 Ţîrdea Teodor N.. Teodor N. 1989 Иванюшкин А. 2001 Ţîrdea Teodor N. 10-11 martie 2004.. Elemente de informatică socială. Red. Filosofia.U. ştiinţific acad. Под редакцией Ю.. Chişinău. Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele conferinţei a XI-a ştiinţifice internaţionale. Логика и семиотика диагноза. ştiinţific acad.. 1990 Канке В. 1998 Ţîrdea Teodor N. 1989 Философия и медицина. Ţîrdea.. Tehnica. Calea spre ştiinţa postneclasică.. Вводный курс. Teodor N.Шевченко. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. М. М. Chişinău. 1998 Поттер Ван Р. Профессиональная этика в медицине (философские очерки). Teodor N. Chişinău.. Современная этика. Философия здоровья. 2007 Кирилов В. 25-26 aprilie 2001. Под редакцией В. 2001 Ştiinţa. Учебное пособие. Chişinău. Teodor N. informatizarea. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană // Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău. 2007 Введение в философию. 2004 Ţîrdea Teodor N. Учебник. Chişinău. Ţîrdea Teodor N. Ecologie: probleme de existenţă şi supravieţuire ale omului. Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană // Materialele conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 1982 Ларионова И. Философия. paradigme. hab. Filosofia. Teodor N. Filosofia. Suport de curs. personalităţi. Chişinău. Chişinău. în filosofie Teodor N. Chişinău.Ţîrdea. Red. ştiinţific acad.280 p. Chişinău. Ţîrdea Teodor N.Л.. Ojovanu V. 2005 Ţîrdea Teodor N.. Старченко А. acad. Логика.А. Teodor N. dr.

Paradigma materialistă în filosofia franceză a sec. Perioada “precritică” în activitatea lui Im. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика).1992 Цырдя Ф. Clasificarea şi esenţa filosofiei clasice tîrzii (filosofia romano-elenistă) 18.n.Milescu-Spătaru. VI î.e.Н. Obiectul de studiu al filosofiei. М. социальное управление.Я.. Paradigma gnoseologică în filosofia epocii Moderne 28. Filosofia şi medicina. 2002 Швейцер Алберют.Cantemir. Filosofia în sistemul cunoştinţelor ştiinţifice. Corelaţia dintre metodele de cercetare filosofice. Condiţiile social-politice.Hotiniul N) . Problema paradigmelor în filosofie 5. познание. Periodizarea şi analiza generală a filosofiei din Grecia şi Roma Antică (sec. 1999 Яровинский М. Filosofia lui Im. М.. Esenţa filosofiei din China Antică. Esenţa filosofiei clasice timpurii (Grecia). Problema fundamentală a filosofiei în istoria gîndirii filosofice 3. 10. Ерохин В. Esenţa patristicii medievale 21. Кишинев. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика). 1992 Яровинский М. Кишинев. . al XVIII-lea 29. Caracteristica generală a filosofiei medievale şi periodizarea acesteia 20. Paradigmele ontologice şi gnoseologice în filosofia lui Platon 16. general-ştiinţifice şi cele particular-ştiinţifice 4. Conţinutul filosofiei scolastice (epoca medievală) Problema noţiunilor universale (universaliilor) în filosofia scolastică 22. 2-ой выпуск. Esenţa obiectului de studiu al istoriei filosofiei 6. Esenţa dialecticii spontane în filosofia antică Elenă 13. Antropocentrismul şi problema personalităţii 23. Funcţiile filosofiei 2. Problema metodei în filosofie. Analiza concepţiilor filosofice ale lui Democrit 15. Философия (С курсом биоэтики). Gîndirea filosofică în statele Orientului Apropiat (Babilon şi Egipt) 8. М. Философские очерки. Dezvoltarea gîndirii filosofice în Moldova istorică în sec.. Elemente de filosofie socială în epoca Renaşterii 25.. Umanismul epocii Renaşterii. Filosofia din India Antică 9. 1986 Цырдя Ф. М.) 11. Filosofia lui Hegel şi importanţa ei istorică 33. Caracteristica generală a filosofiei lui Aristotel 17.n-VI e.Н. XVIII (D. Filosofia clasică germană: caracteristică generală 30. Materialismul antropologic al lui Feuerbach 34.Kant în perioada “critică” a activităţii sale 32. Диалектический материализм и теоретические основы медицины. Esenţa epicureismului şi neoplatonismului 19. A. Информатизация.. Paradigma ontologică în filosofia epocii Moderne 27. Благоговение перед жизнью. Naturfilosofia epocii Renaşterii 24. Problema periodizării şi clasificării filosofiei în dezvoltarea gîndirii filosofice 7. Paradigma ontologică şi gnoseologică în această filosofie 12. Esenţa filosofiei epocii Moderne şi semnificaţia ei istorică 26. 2000 V.. SUBIECTE DE RECAPITULARE 1.Я.И.В. Caracteristica generală a filosofiei clasice mature (Grecia) 14.Г. Берлинский П.19 Царегородцев Г.Kant 31. premisele ştiinţifice şi teoretice ale apariţiei filosofiei marxiste şi esenţa acesteia 35.

axiologic. Bioetica şi problema transplantului 64. Bioetica şi problema clonării 65. Esenţa etapei a doua a pozitivismului (a empiriocriticismului) 42. Principalele metode ale cunoaşterii teoretice: inducţia şi deducţia. Spenser. originea şi conceptul de bioetică.o nouă paradigmă a bioeticii 55. Geneza bioeticii şi modelele socioculturale de referinţă ale ei 53. fecundării in vitro şi inseminaţiei artificiale 66. Cunoaşterea ca problema filosofică Cunoaşterea senzorială şi raţională. Principiile şi legile fundamentale ale dialecticii şi semnificaţia acestora în medicină 72. Conştiinţa socială. spaţiul şi timpul ca forme de existenţă ale materiei. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea 41. importanţa lor în diagnostică 75. Monocauzalismul şi condiţionalismul în medicină 74. Bioetica şi sinuciderea. Morala ca formă a conştiinţei sociale. limbajului şi comunicării în apariţia conştiinţei omului 45. juridic şi cel medical al bioeticii 56. Două traseuri în dezvoltarea bioeticii şi premisele apariţiei ei 51. Interpretarea problemei în cauză de către freudism şi neofreudism 46. Principiul determinismului şi însemnătatea lui în medicină. Revoluţia informaţional-tehnologică şi problemele morale în medicină 50. Principiile de bază ale bioeticii 52. Pozitivismul lui Comte. Aspectul sociofilosofic. Aspectul ontologic. medicina şi sinergetica 62. Conştiinţa socială şi individuală. apariţia. Etica paternalistă şi etica interpretativă (etica monologului şi a dialogului) 54. Noţiunea de materie în istoria filosofiei. omul şi dezvoltarea noosferică 61. Bioetica şi problemele genomului uman 70. Conştiinţa drept formă superioară a reflectării 44. Filosofia contemporană despre practică şi rolul ei în cunoaştere. Suicidul asistat medical 68. Bioetica şi problemele homosexualităţii. Rolul muncii. Dualismul şi monismul 39. Principiile de bază ale logicii dialectice. Cultura tratamentului în condiţiile informatizării sociumului 59. Caracterul concret al adevărul 78. Modelul de abordare paternalist şi cel hermeneutic în bioetică. Bioetica şi problema demografică 67. spaţiului şi timpului în domeniile ştiinţei contemporane. Formele reflectării. interconexiunea lor 48. Analiza filosofică a revoluţiei în fizică de la sfîrşitul sec. formele şi structura ei. Conştiinţa şi autoconştiinţa. însemnătatea ei conceptuală şi metodologică 40. Imperativele morale ale medicinei în viziunea bioeticii 57. travestiţilor şi transsexualilor 69. Reflectarea ca atribut al materiei. gnoseologic şi socioistoric al conştiinţei. Esenţa. Acordul informat . Problema existenţei în filosofie 38. Aspectul de substrat al conştiinţei. Ştiinţa contemporană despre unitatea lumii materiale. Conştiinţa şi creierul. Problema corelaţiei socialului şi biologicului în medicină 43. Rolul cuvîntului în terapie 47. Bioetica. Manifestarea acestor metode în medicină 79. Conştientul şi inconştientul. Limba şi gîndirea. analiza şi sinteza. Biologia. mişcării. Etica medicală şi nivelurile ei 60. Structura conştiinţei.20 36. principiile şi categoriile ei fundamentale 58. Gîndirea filosofică în Moldova istorică în sec. Obiectul de studiu. John Stuart Mill drept primă filosofie a ştiinţei 77. Problema adevărului în filosofie şi medicină. formele şi dialectica acestora. Problema substanţei. Activitatea medicală în condiţiile informatizării societăţii 76. Categoriile dialecticii şi rolul lor în medicină 73. Calea spre dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Unitatea materiei. Viaţa spirituală a societăţii. Eutanasia şi bioetica 63. dezvoltarea istorică şi structura moralităţii 49. Bioetica şi problemele avortului. Bioetica şi problema experimentului pe animale şi om 71. XIX-XX 37. abstractul şi concretul. logicul şi istoricul. Logica formală drept ştiinţă şi rolul ei în practica medicală . Mişcarea. Etica medicală. Critica eclecticii şi sofisticii. Simbolul şi imaginea.

Problema “trombozei” informaţionale. obiectului ei de studiu şi coraportul cu cibernetica 89. clasificarea şi problema ierarhizării lor. Dovada. Modurile de interacţiune dintre societate şi natură 85. Filosofia contemporană . Modul de abordare formaţional şi informaţional-civilizaţional în periodizarea dezvoltării societăţii. Medicina. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea medicală. Noosfera şi etapele noosferogenezei 87. Diagnoza ca formă specifică de cunoaştere şi particularităţile ei în condiţiile compiuterizării medicinii 83. Fenomenele rudimentare şi subtil-vibratile în societate şi semnificaţia lor în progresul uman 94. Specificul filosofiei sociale. Trăsăturile caracteristice şi direcţiile principale ale filosofiei contemporane 99. Omul ca integritate: corelaţia dintre natural şi social. Interpretarea biologizatorică şi sociologizatorică a omului. Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională 88. problemele ecologice şi demografice 86. Sistemele “de expert” în medicină 96. ipoteza şi dezminţirea în medicină 82. Legile (principiile) fundamentale ale logicii formale şi semnificaţia acestora pentru semiologie 81. informatizarea şi dezvoltarea durabilă 98.filosofie o supravieţuirii . intuiţia. Natura şi societatea. Definiţia problemelor globale. informatizarea şi intelectualizarea societăţii 90. Societatea informaţională: esenţa şi constituirea acesteia 92. Societatea ca obiect de cunoaştere 84.21 80. Informatica socială: esenţa şi conţinutul acesteia 91. Problema supravieţuirii omenirii. etapele de bază şi direcţiile informatizării ei 95. criteriile. Premisele apariţiei informaticii. Particularităţile activităţii medicale. Biosfera şi noosfera. Revoluţia socială şi revoluţia sociotehnologică 93. Omul în lumea informaţională 97.