You are on page 1of 3

C. S.

Lewis despre Crăciun*
Înainte de convertirea lui şi pe vremea când trebuia să petreacă acasă Crăciunul, împreună cu tatăl său, sărbătoarea aceasta reprezenta pentru C.S. Lewis o experienţă amară. Prima descriere a unui astfel de Crăciun ce reprezenta un chin e descris în jurnalul lui, în anul 1922. După moartea tatălui său, împreună cu fratele său, Warren, se apropie de creştinism. La Crăciunul anului 1931, C.S. Lewis participă din nou la euharistie, voluntar, după multă vreme. Era la Oxford. În aceeaşi zi, Warren făcea la fel, la Shanghai. Începând cu acea zi, Lewis va privi Crăciunul din punct de vedere creştin.

Leul, vrăjitoarea şi dulapul
În 1950 apare Leul, vrăjitoarea şi dulapul. Peste Narnia, ţara lui Aslan, domneşte Vrăjitoarea Albă, un personaj negativ. Lucy, cea care pătrunde prima în Narnia, află de la un faun despre urmările domniei acesteia: „Ea este cea care are Narnia la degetul mic. Ea a făcut să fie mereu iarnă. Mereu iarnă, dar fără Crăciun. Îţi poţi imagina aşa ceva?” Revenirea lui Aslan are ca urmare slăbirea treptată a puterii vrăjitoarei. Într-o dimineaţă, cei trei copii care-i însoţesc pe castori întâlnesc o sanie cu reni (mai mari ca ai vrăjitoarei şi maro) şi clopoţei. „Iar în sanie stătea o persoană pe care o recunoscură cu toţii de îndată ce-o văzură. Era un bărbat înalt, îmbrăcat într-o haină roşu aprins, cu glugă căptuşită cu blană, şi cu o barbă mare şi albă care i se revărsa ca o cascadă înspumată pe piept. Îl recunoscură cu toţii pentru că, deşi nu vezi asemenea persoane decât în Narnia, le vezi poza şi auzi vorbindu-se despre ele şi în lumea noastră – în lumea de partea asta a şifonierului. Dar e cu totul altceva când le vezi în Narnia. Unele din pozele din lumea noastră îl arată pe Moş Crăciun doar vesel şi caraghios. Dar acum, că-l puteau vedea cu adevărat, copiilor nu li se părea că ar fi aşa. Era înalt, şi fericit, şi atât de real încât rămaseră toţi nemişcaţi. Erau foarte bucuroşi, dar în acelaşi timp şi solemni. - În sfârşit, am venit, spuse el. M-a ţinut departe multă vreme, dar până la urmă am reuşit. Aslan a venit. Magia Vrăjitoarei a început să slăbească.” Moş Crăciun aduce, bineînţeles, cadouri copiilor, însă cadouri pe care le vor folosi în lupta de mai târziu împotriva vrăjitoarei. Apoi pleacă, strigând: „- Crăciun fericit! Trăiască adevăratul Rege!” O dată cu Aslan, revine şi Moş Crăciun, iar adevăratul Rege nu este împotriva bucuriilor aduse copiilor de Moş Crăciun. În mod specific lui C.S. Lewis, mitologia nu
*

Material pregătit pentru a 17-a întâlnire Beth ha-midrash, 14 dec 2004

1

Lewis critică aceleaşi lucruri pe care le-a criticat şi în eseul anterior. ar crede că a dat o calamitate peste ei. o sărbătoare religioasă. importantă şi obligatorie pentru creştini. pe Cronos. Trebuie apoi să cumpere daruri. indiferent dacă-şi permite sau nu. În zilele acelea. Ei se trezesc de dimineaţă. Exmas este o escrocherie întreţinută de cineva. Apoi. Ei numesc perioada aceasta „vânzoleala de Exmas”. Când soseşte ziua sărbătorii. Escrocheria aceasta aduce mai mult necaz decât plăcere. Căci fiecare trebuie să ghicească ce valoare va avea cadoul pe care îl va primi de la fiecare prieten în parte. probabil. numit felicitare de Exmas. Întâi. Un preot se plânge că sărbătoarea de Exmas le distrage atenţia de la cele sfinte chiar celor puţini ce ţin Crissmas. care cade în aceeaşi zi cu Exmas. o ocazie pentru ospitalitate şi veselie. unde iau un fel de masă sacră. păstori şi animale. după sarcina de a-ţi aminti cui să trimiţi cadouri şi în ce valoare. afirmând că e treaba fiecăruia ce face cu banii. numită Exmas. Crăciunul reprezintă o vacanţă populară. acasă însă găsesc alte felicitări. săraci şi mizerabili. Şi au imagini cu o femeie şi un copil nou-născut. de acelaşi fel. trimise de alţii. Aşa că se îmbracă şi merg iar în piaţă să mai cumpere felicitări. Toţi sunt obosiţi înainte de Crăciun. What Christmas means to me (1957) Sunt trei lucruri ce trec sub numele de Crăciun. Crăciunul mai este şi un pretext pentru o escrocherie comercială. Câţiva dintre niatirbieni mai au o sărbătoare. Toţi trimit felicitările. Despre Exmas spune că în ea nu există bucurie. Crissmas. pentru care suferă la fel ca pentru felicitări. oamenii nu o ţin pentru un zeu în care nu cred. În al treilea rând. Lewis nu critică acest aspect. căci oricine te poate forţa să-i trimiţi un cadou. ba chiar mai rău. despre care Hecateu afirmă că ar fi de mărimea şi forma Siciliei. Niatirb. Cei mai bătrâni. Însă găsesc felicitări şi de la cei cărora nu le-au trimis. Oamenii trimit fiecărui prieten şi fiecărei rude un cartonaş cu poză. A doua zi se simt rău şi se gândesc cât au cheltuit cu sărbătoarea. veselie. „Dărnicia” aceasta e involuntară. aşa că se intoxică. Locuitorii poartă îmbrăcăminte ca şi barbarii din nordul şi vestul Europei. Căci vânzătorii vând acum tot feluri de vechituri pe care nu le-au putut vinde de-a lungul anului. şi se bat în piept şi blestemă pe cei ce le-au trimis. îşi pun bărbi şi robe roşii şi umblă echipaţi astfel. din cauza epuizării. dintre cetăţeni. simbolizând. ca să trimită la fel. După-masa mănâncă de cinci ori mai mult decât de obicei. piaţa e plină de cumpărători obosiţi. În mijlocul iernii au o sărbătoare mare. pentru care se pregătesc timp de cincizeci de zile. ca Moş Crăciun sub cea a lui Aslan. însă vorbesc o altă limbă şi îi întrec pe toţi în răbdare. A lost chapter fron Herodotus (1954) În ocean se găseşte o insulă. majoritatea rămân în pat până la amiază. Le aruncă şi mulţumesc zeilor că a mai trecut un an.este în antiteză cu creştinismul. afirmă preotul. Obosiţi din cauza mulţimii şi a ceţii. Şi cumpără altora ceea ce niciodată nu şi-ar fi cumpărat pentru ei. cu feţe strălucitoare şi se duc la un fel de templu. cumpărătorii şi vânzătorii devin palizi. prin faptul că-ţi 2 . Cine ar veni în oraş. Xmas and Christmas. ci îşi găseşte adevăratul loc şi adevărata interpretare sub domnia lui Hristos.

1997 C. găsim o meditaţie a lui Lewis într-un poem publicat postum şi intitulat Nativity. Privind la boii ce erau martori gloriei din iesle. Essays on Theology and Ethics. December 16. vol. trad. Aşadar. cadourile şi pe Moş Crăciun. Michigan. recunoştinţă şi imitarea Celui ce a dăruit totul.S. 19.face ţie unul. în God in the dock. Ed. 27. pag. Grand Rapids. ci de nevrednicia noastră. pag. De aceea el e fiul risipitor şi pentru el. No. Lewis exprimă poetic ce a însemnat scena nativităţii pentru viaţa sa de rugăciune. leul şi vrăjitoarea. La miel apreciază inocenţa acestuia şi o doreşte şi pentru sine. De ce să fii obligat să cumperi şi să primeşti cantităţi de gunoaie în fiecare iarnă. RAO. Dumnezeu s-a coborât la noi ca să ne înalţe la El. ca să faci bine vânzătorilor. 1970. Sorin Mărculescu. Eerdmans Publishing Company. De la măgar. De aceea nu pot fi admise la sărbătoare lucruri care denaturează şi caricaturizează sărbătoarea cea sfântă. Bucureşti. în Despre minuni. Grand Rapids. trad. Michigan. 1983. William B. Eerdmans Publishing Company. edited by Walter Hooper. LEWIS – Şifonierul. îl constituie păcatul omului. Mai bine dai banii pe nimic. 304. LEWIS – Xmas and Christmas. Lewis nu respinge lucrurile pe care le-am numi secundare Crăciunului. Fiul lui Dumnezeu a fost adus jos nu de meritele noastre.S. al Crăciunului. Lewis on Christmas. mai ales în ce îi priveşte pe copii. Crăciunul îndeamnă la solemnitate. decât pe pagubă şi atâta neplăcere! * Din aceste trei opere observăm faptul că C. Humanitas. în God in the dock. Şi mai e şi paguba suferită.S. speră să înveţe răbdarea acestuia. contextul întrupării. la Crăciun. Illinois.S. În Despre minuni. care comemorează naşterea Mântuitorului. Ed.S. Problema durerii. Carol Stream. mai exact „Mielul cel veşnic”. Mai bine le-ai da banii pe nimic şi a-i numi-o caritate. Essays on Theology and Ethics. edited by Walter Hooper. LEWIS – What Christmas means to me. la Lewis. Trecând la sărbătoarea creştină reală. 24-26 3 . Larisa Avram. Cele patru iubiri. Nu poate exista o bucurie care să facă abstracţie de păcătoşenia omului. 1997 C. a tristeţii şi tragediei noastre. Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) C. William B. întâi. în Christianity Today. A lost chapter from Herodotus. pentru întoarcerea lui se va tăia viţelul cel îngrăşat. Oamenii îşi trimit cadouri pe care nu şi le-ar fi cumpărat pentru ei. Lewis afirmă că omul este fiinţa din natură care a căzut în păcat. LEWIS – Despre minuni. 305 Kathryn LINDSKOOG – C.S. mizeria lui. pag. Bucuria poate fi dată doar de Acela care a rezolvat problema mizeriei noastre. însă respinge acea denaturare comercială produsă de cei ce se folosesc de sărbătoarea sfântă pentru a-şi mări afacerile şi câştigul pe pielea altora. Bucureşti. 301-303 C. se întreabă Lewis. nădăjduieşte să dobândească puterea unui bou.