C. S.

Lewis despre Crăciun*
Înainte de convertirea lui şi pe vremea când trebuia să petreacă acasă Crăciunul, împreună cu tatăl său, sărbătoarea aceasta reprezenta pentru C.S. Lewis o experienţă amară. Prima descriere a unui astfel de Crăciun ce reprezenta un chin e descris în jurnalul lui, în anul 1922. După moartea tatălui său, împreună cu fratele său, Warren, se apropie de creştinism. La Crăciunul anului 1931, C.S. Lewis participă din nou la euharistie, voluntar, după multă vreme. Era la Oxford. În aceeaşi zi, Warren făcea la fel, la Shanghai. Începând cu acea zi, Lewis va privi Crăciunul din punct de vedere creştin.

Leul, vrăjitoarea şi dulapul
În 1950 apare Leul, vrăjitoarea şi dulapul. Peste Narnia, ţara lui Aslan, domneşte Vrăjitoarea Albă, un personaj negativ. Lucy, cea care pătrunde prima în Narnia, află de la un faun despre urmările domniei acesteia: „Ea este cea care are Narnia la degetul mic. Ea a făcut să fie mereu iarnă. Mereu iarnă, dar fără Crăciun. Îţi poţi imagina aşa ceva?” Revenirea lui Aslan are ca urmare slăbirea treptată a puterii vrăjitoarei. Într-o dimineaţă, cei trei copii care-i însoţesc pe castori întâlnesc o sanie cu reni (mai mari ca ai vrăjitoarei şi maro) şi clopoţei. „Iar în sanie stătea o persoană pe care o recunoscură cu toţii de îndată ce-o văzură. Era un bărbat înalt, îmbrăcat într-o haină roşu aprins, cu glugă căptuşită cu blană, şi cu o barbă mare şi albă care i se revărsa ca o cascadă înspumată pe piept. Îl recunoscură cu toţii pentru că, deşi nu vezi asemenea persoane decât în Narnia, le vezi poza şi auzi vorbindu-se despre ele şi în lumea noastră – în lumea de partea asta a şifonierului. Dar e cu totul altceva când le vezi în Narnia. Unele din pozele din lumea noastră îl arată pe Moş Crăciun doar vesel şi caraghios. Dar acum, că-l puteau vedea cu adevărat, copiilor nu li se părea că ar fi aşa. Era înalt, şi fericit, şi atât de real încât rămaseră toţi nemişcaţi. Erau foarte bucuroşi, dar în acelaşi timp şi solemni. - În sfârşit, am venit, spuse el. M-a ţinut departe multă vreme, dar până la urmă am reuşit. Aslan a venit. Magia Vrăjitoarei a început să slăbească.” Moş Crăciun aduce, bineînţeles, cadouri copiilor, însă cadouri pe care le vor folosi în lupta de mai târziu împotriva vrăjitoarei. Apoi pleacă, strigând: „- Crăciun fericit! Trăiască adevăratul Rege!” O dată cu Aslan, revine şi Moş Crăciun, iar adevăratul Rege nu este împotriva bucuriilor aduse copiilor de Moş Crăciun. În mod specific lui C.S. Lewis, mitologia nu
*

Material pregătit pentru a 17-a întâlnire Beth ha-midrash, 14 dec 2004

1

Câţiva dintre niatirbieni mai au o sărbătoare. A doua zi se simt rău şi se gândesc cât au cheltuit cu sărbătoarea. ar crede că a dat o calamitate peste ei. ca Moş Crăciun sub cea a lui Aslan. Escrocheria aceasta aduce mai mult necaz decât plăcere. unde iau un fel de masă sacră. „Dărnicia” aceasta e involuntară. importantă şi obligatorie pentru creştini.este în antiteză cu creştinismul. din cauza epuizării. Crissmas. care cade în aceeaşi zi cu Exmas. Aşa că se îmbracă şi merg iar în piaţă să mai cumpere felicitări. În zilele acelea. o sărbătoare religioasă. simbolizând. Xmas and Christmas. numit felicitare de Exmas. În mijlocul iernii au o sărbătoare mare. Le aruncă şi mulţumesc zeilor că a mai trecut un an. Oamenii trimit fiecărui prieten şi fiecărei rude un cartonaş cu poză. acasă însă găsesc alte felicitări. Ei numesc perioada aceasta „vânzoleala de Exmas”. însă vorbesc o altă limbă şi îi întrec pe toţi în răbdare. Toţi sunt obosiţi înainte de Crăciun. Ei se trezesc de dimineaţă. păstori şi animale. majoritatea rămân în pat până la amiază. afirmă preotul. În al treilea rând. trimise de alţii. Şi cumpără altora ceea ce niciodată nu şi-ar fi cumpărat pentru ei. Obosiţi din cauza mulţimii şi a ceţii. După-masa mănâncă de cinci ori mai mult decât de obicei. pentru care suferă la fel ca pentru felicitări. oamenii nu o ţin pentru un zeu în care nu cred. Toţi trimit felicitările. pe Cronos. Trebuie apoi să cumpere daruri. dintre cetăţeni. pentru care se pregătesc timp de cincizeci de zile. Însă găsesc felicitări şi de la cei cărora nu le-au trimis. Locuitorii poartă îmbrăcăminte ca şi barbarii din nordul şi vestul Europei. piaţa e plină de cumpărători obosiţi. cu feţe strălucitoare şi se duc la un fel de templu. cumpărătorii şi vânzătorii devin palizi. Când soseşte ziua sărbătorii. Căci vânzătorii vând acum tot feluri de vechituri pe care nu le-au putut vinde de-a lungul anului. veselie. ci îşi găseşte adevăratul loc şi adevărata interpretare sub domnia lui Hristos. o ocazie pentru ospitalitate şi veselie. aşa că se intoxică. Crăciunul reprezintă o vacanţă populară. Şi au imagini cu o femeie şi un copil nou-născut. Cei mai bătrâni. A lost chapter fron Herodotus (1954) În ocean se găseşte o insulă. Întâi. Crăciunul mai este şi un pretext pentru o escrocherie comercială. şi se bat în piept şi blestemă pe cei ce le-au trimis. despre care Hecateu afirmă că ar fi de mărimea şi forma Siciliei. Un preot se plânge că sărbătoarea de Exmas le distrage atenţia de la cele sfinte chiar celor puţini ce ţin Crissmas. după sarcina de a-ţi aminti cui să trimiţi cadouri şi în ce valoare. probabil. Căci fiecare trebuie să ghicească ce valoare va avea cadoul pe care îl va primi de la fiecare prieten în parte. Despre Exmas spune că în ea nu există bucurie. Niatirb. îşi pun bărbi şi robe roşii şi umblă echipaţi astfel. indiferent dacă-şi permite sau nu. Apoi. numită Exmas. afirmând că e treaba fiecăruia ce face cu banii. de acelaşi fel. What Christmas means to me (1957) Sunt trei lucruri ce trec sub numele de Crăciun. ca să trimită la fel. săraci şi mizerabili. ba chiar mai rău. Exmas este o escrocherie întreţinută de cineva. Lewis nu critică acest aspect. prin faptul că-ţi 2 . Lewis critică aceleaşi lucruri pe care le-a criticat şi în eseul anterior. Cine ar veni în oraş. căci oricine te poate forţa să-i trimiţi un cadou.

Sorin Mărculescu. RAO. Bucureşti. De aceea nu pot fi admise la sărbătoare lucruri care denaturează şi caricaturizează sărbătoarea cea sfântă. William B. Ed. îl constituie păcatul omului. De la măgar. În Despre minuni. 1983. se întreabă Lewis. De aceea el e fiul risipitor şi pentru el. De ce să fii obligat să cumperi şi să primeşti cantităţi de gunoaie în fiecare iarnă. William B. Fiul lui Dumnezeu a fost adus jos nu de meritele noastre. al Crăciunului. Mai bine le-ai da banii pe nimic şi a-i numi-o caritate.S. vol. găsim o meditaţie a lui Lewis într-un poem publicat postum şi intitulat Nativity. Eerdmans Publishing Company. trad. edited by Walter Hooper. în God in the dock.S. Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) C. pentru întoarcerea lui se va tăia viţelul cel îngrăşat. 305 Kathryn LINDSKOOG – C. Crăciunul îndeamnă la solemnitate. Trecând la sărbătoarea creştină reală. Essays on Theology and Ethics. LEWIS – Despre minuni. Bucuria poate fi dată doar de Acela care a rezolvat problema mizeriei noastre. Oamenii îşi trimit cadouri pe care nu şi le-ar fi cumpărat pentru ei. în Christianity Today. pag. 304. întâi. în God in the dock. ca să faci bine vânzătorilor. 1997 C.S.S. No. Grand Rapids. Cele patru iubiri. Lewis on Christmas. cadourile şi pe Moş Crăciun. pag. Essays on Theology and Ethics. LEWIS – Şifonierul. la Crăciun. Humanitas. Dumnezeu s-a coborât la noi ca să ne înalţe la El. la Lewis. Aşadar. mizeria lui.S. în Despre minuni. Bucureşti. Michigan. pag. Larisa Avram. contextul întrupării. însă respinge acea denaturare comercială produsă de cei ce se folosesc de sărbătoarea sfântă pentru a-şi mări afacerile şi câştigul pe pielea altora. Lewis nu respinge lucrurile pe care le-am numi secundare Crăciunului. A lost chapter from Herodotus. mai exact „Mielul cel veşnic”. Carol Stream. Eerdmans Publishing Company. 1970.face ţie unul. leul şi vrăjitoarea. 1997 C. Ed. Michigan. mai ales în ce îi priveşte pe copii. Lewis exprimă poetic ce a însemnat scena nativităţii pentru viaţa sa de rugăciune. a tristeţii şi tragediei noastre. decât pe pagubă şi atâta neplăcere! * Din aceste trei opere observăm faptul că C. Privind la boii ce erau martori gloriei din iesle. December 16. La miel apreciază inocenţa acestuia şi o doreşte şi pentru sine. 301-303 C. Illinois. care comemorează naşterea Mântuitorului. Lewis afirmă că omul este fiinţa din natură care a căzut în păcat. LEWIS – What Christmas means to me. 24-26 3 . Grand Rapids. Problema durerii. trad. recunoştinţă şi imitarea Celui ce a dăruit totul. 27. 19. edited by Walter Hooper. nădăjduieşte să dobândească puterea unui bou. Şi mai e şi paguba suferită. speră să înveţe răbdarea acestuia. Nu poate exista o bucurie care să facă abstracţie de păcătoşenia omului. Mai bine dai banii pe nimic. ci de nevrednicia noastră.S. LEWIS – Xmas and Christmas.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times