Universitatea "Andrei Şaguna

"
Facultatea de Ştiinţe Economice

titular de disciplină: Asist. univ. Păun Oana

ÎNTREBĂRI GRILĂ LA DISCIPLINA: ECONOMIE POLITICĂ AN I SEM 1
P u n Nr. Nr. c întreb răsp t a j 1 1 2 3 4 2 1 2 3 4 3 1 2 3 4 4 1 2 3 4 5 1 2 3 4 6 1 2 3 4 7 1 2 3 4 8 1 2 3 4 9 1 2 3 4 10 1 2 3

Conţinutul întrebării

Resursele sunt limitate în sensul că: sunt insuficiente în raport cu nevoile nu se regenerează scad continuu nu se recuperează Pentru a-şi satisface nevoile, omul, ca fiinţă biologică, se manifesta în primul rînd în calitate de: întreprinzător producător consumator agent economic raţional Suportul consumului îl constituie: nevoile individului şi ale familiei sale nevoile societăţii preferinţele individuale resursele Resursele naturale nu pot fi considerate: recuparabile inepuizabile epuizabile derivate Nu au caracter limitat: veniturile resursele nevoile costurile O resursă derivată este întotdeauna o resursă care: se poate regenera este recuperabilă se transforma treptat se obţine din resurse primare Creşterea nevoilor în comparaţie cu creşterea resurselor: este mai accentuată este greu de precizat, pentru ca resursele sunt limitate este mai lentă nu poate fi comparată Specializarea agenţilor economici în producerea anumitor bunuri reprezintă: independenţa producătorilor autonomia producătorilor diviziunea muncii raţionalitatea activităţii economice Economia de schimb, cunoscută astăzi ca economia de piaţă, se întemeiază: numai pe proprietatea privată pe proprietatea privată şi proprietatea publică preponderentă pe proprietatea publică pe pluralismul formelor de proprietate, în care proprietatea privată este primordială Economia de piaţă este întotdeauna: dinamică concurenţială modernă

Nr. curs 1

1

1

1

1

2

2

2

2

2

Ut5 = 28. Ut3 = 22. astfel încât nivelul utilităţii totale să scadă raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei 3 cantităţi suplimentare din alt bun (x). Utilitatea marginală a celei de a doua doze este: 1 15 2 20 3 43 4 12 Curba de indiferență arată : 1 punctele de maxim al consumului şi a satisfacţiei obţinute de vânzător 2 ansamblul combinațiilor de bunuri de la care consumatorul speră să obțină același nivel de satisfacție 3 combinaţii ale preţurilor şi bunurilor pe care consumatorul le preferă şi le utilizează frecvent 4 lipsa de preferinţe a consumatorului pentru bunurile pe care le cumpără şi consumă Rata marginală de substituire constă în : raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei 1 cantităţi suplimentare din alt bun (x). astfel încât nivelul utilităţii totale să crească raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei 4 cantităţi suplimentare din alt bun (x) Un consumator ce cumpără două bunuri va fi în echilibru dacă: 1 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este mai mare decât raportul preţurilor. astfel: Ut1=40. Utilitatea totală a celor trei doze consumate este : 1 28 2 118 3 128 4 11 Se cunosc utilitaţile totale după prima. astfel încât nivelul utilităţii totale să rămână neschimbat raportul dintre cantitatea dintr-un bun (y) la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul unei 2 cantităţi suplimentare din alt bun (x). Umg3=28. utilitatea marginală este: 1 mai mare 2 mai mică 3 nulă 4 constantă Utilitatea marginală reprezintă: 1 sporul de utilitate obţinut prin consum raţional şi echilibrat 2 numărul de unităţi consumate suplimentar şi constant 3 excedentul consumului faţă de deficitul satisfacţiei obţinute 4 sporul de utilitate totală în urma creşterii consumului cu o unitate Utilitatea economică totală conferită unui consumator de un bun are următoarele valori:Ut1 = 8. a doua şi a treia doză consumată.11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 4 democratică Odată cu creşterea cantităţii consumate dintr-un bun economic: 1 utilitatea totală scade 2 utilitatea totală ramîne constantă 3 utilitatea marginală creşte 4 utilitatea marginală scade Cînd nevoia consumatorului este mai intensă. Pentru consumarea celei de-a V-a. 4 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este egal cu raportul preţurilor. 3 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este egal cu raportul consumurilor. Ut4 = 26. Umg2=40. utilitatea marginală este de: 1 20 2 16 3 10 42 Utilităţile marginale ale primelor 3 doze sunt : Umg1=50. Dezvoltarea de tip extensiv reprezintă: 1 creşterea producţiei ca urmare a asimilării progresului tehnic 2 creşterea producţiei ca urmare a asimilării eficientei utilizării factorilor de producţie 3 creşterea activităţii şi a volumului de producţie 4 creşterea activităţii economice pe baza sporirii cantităţilor de factori de producţie utilizaţi Capitalul se defineşte ca: 1 ansamblul bunurilor ţi serviciilor produse prin muncă destinate vînzării 2 ansamblul nevoilor folosite pentru obţinerea unor bunuri şi servicii destinate vînzării 3 3 3 3 3 3 4 4 4 5 5 . Ut2=60. 2 raportul utilităţilor marginale ale bunurilor este mai mic decât raportul preţurilor. Ut2 = 16. Ut3=75. Ut6=28.

5 ori 2 creşte cu 40% 3 nu se modifică 4 creşte cu 4% ansamblul bunurilor rezultate din procesele de producţie anterioare. Cum se modifică productivitatea muncii WL1 faţă de WLo ? 1 se dublează 2 se reduce cu 55% 3 creşte cu 7. productivitatea muncii WL1 faţă de WLo: 1 creşte de 1. combustibilul şi energia consumate productiv energia solară salariile Dezvolatarea de tip intensiv se realizează are la bază: progresul tehnic mărirea volumului producţiei în perioadele de expansiune economică cresterea continua a eficientei factorilor de productie mărirea volumului producţiei cu preponderenţă pe seama îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei folosirii factorilor de producţie Componentele capitalului tehnic se clasifică în capital fix şi capital circulant după: modul cum participă la activitatea economică. Care dintre afirmaţiile de mai jos definesc productivitatea marginală a unui factor de producţie? sporul de producţie obţinut la o unitate de cheltuială sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a volumului unui factor. folosite pentru producerea altor bunuri economice şi servicii ansamblul resurselor folosite pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor destinate vânzării Uzura fizică este un proces specific: capitalului naturii. ca urmare a existenţei sale îndelungate capitalului fix capitalului circulant În componenţa capitalului circulant intră: combustibilul fosil materiile prime. iar volumul capitalului K1 cu 10% faţă de Ko. Productivitatea medie a muncii WL în T1 faţă de T0. Aflaţi productivitatea marginală a capitalului WKmg: 1 250 buc/utilaj 2 2500 buc/utilaj 3 500 buc/utilaj 4 5000 buc/utilaj În momentul T1 faţă de momentul To. Productivitatea medie a capitalului în To a fost Wko = 2000 buc/utilaj.5% Producţia Q1 creşte în perioada To-T1 cu 50% faţă de Qo . în condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 . materialele.14% 4 scade cu 25% În condiţiile în care producţia unei firme Q1 creşte cu 20% faţă de Qo. prezintă: 1 o stagnare 2 o creştere cu 10% 3 o scădere cu 20% 4 o creştere cu 37. iar volumul muncii utilizate L1 scade cu 20% faţă de Lo. iar cantitatea de muncă utilizată L1 s-a redus cu 20%faţă de Lo. se consumă şi se înlocuiesc forma materială a bunurilor-capital durata de existenţă fizică a acestor bunuri mobilitatea în spaţiu. producţia unei firme Q1 a crescut cu 10% faţă de Qo. iar timpul de lucru L1 scade cu 25%faţă de Lo.3 4 22 1 2 3 4 23 1 2 3 4 24 1 2 3 4 25 1 2 3 4 26 1 2 27 28 29 30 31 3 4 sporul de utilitate care se obţine prin consumarea unei unităţi suplimentare dintr-un bun serviciu Productivitatea marginală a capitalului WKmg se determină prin formula de calcul: 1 K/Q 2 ΔK/ΔQ 3 ΔQ/ΔK 4 ΣK/ΣQ Producţia Q1 creşte în perioada To-T1 cu 25% faţă de Qo.

m. Costul marginal Cmg este egal cu: 7 lei 8 lei 25 lei 200 lei Costul marginal se modifică în sensul: scăderii.32 1 2 3 4 33 1 2 3 4 34 1 2 3 4 35 1 2 3 4 36 1 2 3 4 37 1 2 3 4 38 1 2 3 4 39 1 2 3 4 40 1 2 3 4 41 1 2 3 4 42 1 LA firma A. Faţă de CTo. costul fix total CF este: pozitiv 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 . iar sporul absolut al producţiei este constant sau se reduce scăderii. cât şi volumul producţiei cresc în progresie aritmetică Decizia de sporire a volumului producţiei este avantajoasă : atunci când creşterea costului marginal este mai mare decât creşterea cantităţii suplimentare atunci când sporirea volumului producţiei este însoţită de o scădere mai accentuată a venitului suplimentar faţă de scăderea costului total mediu atunci când sporirea volumului producţiei este însoţită de o creştere mai mică a venitului suplimentar faţă de creşterea costului marginal până în momentul în care curbele costului total mediu şi costului marginal se întâlnesc O firmă realizează în To. cât şi volumul producţiei cresc în progresie geometrică creşterii. ceea ce înseamnă că productivitatea muncii (WL) la firma A faţă de firma B: este de 2 ori mai mare este de 2 ori mai mică nu se poate compara este aceeaşi Productivitatea muncii în To este WLo= 1000 buc/lucrător. Qo = 40 produse cu un cost total CTo=200000u. producţia Q1creşte cu 10 produse faţă de Qo. producţia Q1 a crescut cu 300% faţă de Qo iar numărul salariaţilor L1 a crescut cu 100% faţă de Lo. cât şi volumul producţiei se dublează scăderii.. timpul necesar fabricării unui produs este 3 min. Costul mediu în To este CTmo=10. În acest caz productivitatea marginală a muncii WLmg este: 200 buc/lucrător 1500 buc/lucrător 2000 buc/lucrător 20 000 buc/lucrător În anul 2012. dacă atât costurile totale.m. iar costurile totale CT1 cresc cu 50000u. producţia Q1creşte cu 50% faţă de Qo iar numărul de lucrători L1 creşte 25% faţă de Lo. Nivelul productivităţii medii a muncii WL1 faţă de WLo a crescut cu : 100% 200% 300% 150% La momentul T1 cantitatea Q1 este cu 8% mai mare faţă de Qo. iar la firma B este de 6 min. dacă atât costurile totale. iar costurile CT1 depăşesc cu 20% nivelul din T0. În T 1. dacă atât costurile totale.. Cum a variat costul total mediu în intervalul To . atunci când sporurile absolute ale costului total sunt crescătoare.T1 ? a crescut cu 10% a rămas constant a scăzut cu 10% a crescut cu 20% Din punct de vedere al producţiei realizate costurile se clasifică în : costuri directe şi costuri indirecte costuri medii şi costuri marginale costuri fixe şi costuri variabile costuri unitare şi costuri globale Evoluţia costului fix pe termen scurt depinde numai de : evoluţia producţiei evoluţia costului total evoluţia costului mediu evoluţia costului variabil În condiţiile în care producţia scade pe termen scurt: costul variabil creşte costul variabil rămîne constant costul fix mediu creşte costul mediu scade Cînd producţia este zero.

29 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 2 negativ 3 zero 4 subunitar Costul marginal se determină astfel: 1 Cv/ΔQ 2 ΔQ/ΔCT 3 ΔCT/ΔQ 4 ΔCF/ΔQ Când producţia este nulă. este valabilă următoarea relaţie: 1 CF = 0 2 CF = CV 3 CT = CV 4 CT = CF Există un raport invers între : 1 cantitate cerută şi preţ 2 cerere şi ofertă 3 producţie şi consum 4 trebuinţe şi resurse Bunurile economice substituibile sunt: 1 bunuri identice care pot satisface aceeaşi nevoie 2 bunuri diferite care pot satisface aceeaşi nevoie 3 bunuri similare care satisfac nevoi diferite 4 bunuri diferite care nu satisfac aceeaşi nevoie Bunurile economice complementare sunt: 1 bunuri utilizate împreună pentru a satisface o anumită nevoie 2 bunuri utilizate pentru a satisface două nevoi complementare 3 bunuri consumate împreună. Dacă la o firmă producţia Q1 creşte cu 60% faţă de Qo. cu aceeaşi utilitate marginală 4 bunuri similare care pot satisface eficient şi echilibrat nevoile Cererea pentru anumite produse este inelastică: 1 reducerea preţurilor determină o creştere proporţională a cantităţii cerute 2 reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor ofertanţilor 3 creşterea preţurilor determină reducerea proporţională cantităţii cerute 4 când variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mică decât variaţia procentuală a preţului În situaţia unei cereri de elasticitate unitară: 1 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este egală cu variaţia procentuală a preţului 2 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mică decât variaţia procentuală a preţului 3 variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă este mai mare decât variaţia procentuală a preţului 4 variaţia procentuală a preţului este mai mică decât variaţia procentuală a cantităţii cerute pe piaţă Presupunând că bunurile X şi Y sunt substituibile şi că preţul bunului X creşte.5 % 2 creşte cu 40% 3 creşte cu 60% 4 scade cu 60% Când producţia este zero. în această situaţie: 1 cererea pentru X creşte şi pentru Y se reduce 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 . atunci costul fix mediu CFm1 faţă de CFmo : 1 scade cu 37. costul total: 1 este egal cu zero 2 este egal cu costul fix 3 este egal cu costul variabil 4 este egal cu cheltuielile materiale Prin rentabilitate se înţelege: 1 capacitatea unei firme de a produce bunuri şi servicii 2 capacitatea unei firme de a nu înregistra pierderi 3 capacitatea unei activităţi economice de a aduce profit 4 acel volum de activitate la care firma funcţionează cu profit zero Pragul de rentabilitate reprezintă : 1 cantitatea de la care firma începe să obţină profit 2 acoperirea costurilor salariale şi a celor variabile 3 realizarea unui venit suplimentar din încasări 4 realizarea unui profit maxim.

. iar cererea creşte de la 200 la 250 buc. iar oferta este egală cu cu 500 de bucăţi.5 42 Preţul unui bun este de 2 u.m. respectiv.54 55 56 57 58 59 60 61 62 2 cererea pentru X se reduce şi pentru Y creşte 3 cererea pentru ambele bunuri se reduce 4 cererea pentru ambele bunuri creşte Care afirmaţie exprimă cel mai complet cererea? 1 cantitatea de bunuri economice solicitate de posesorii de venituri limitate 2 resursele absolut necesare în orice activitate economică 3 cantitatea de bunuri produse şi care trebuie vândute 4 cantitatea în care un bun economic poate fi cumpărat în funcţie de preţul său în decursul unei perioade La bunul X cererea scade cu 20% ca urmare a creşterii preţului de la 10 la 13 u. cererea pentru acest bun este : 1 inelastică 2 elastică 3 de elasticitate unitară 4 perfect inelastică Preţul unui bun creşte de la 100 u. la 1500 u.2 2 0. coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este: 1 0. creşte 8 8 8 8 9 9 9 9 10 63 10 . Acest fapt determină scăderea cantităţii cerute cu 20%. Cînd preţul este de 3 u.m. coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ este: 1 1.2 52 Dacă preţul bunului X se reduce de la 500 la 400.2 ori.m.m. cererea creşte de la 4000 u.m.25 41 5 -2 Dacă pe piaţa unui bun. cererea creşte mai puţin decât creşte oferta.4 24 4 0. creşte Dacă pe piaţa unui bun. la 5000u.. Coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ este: 1 0.. Ce fel de cerere există pe piaţă? 1 inelastică 2 elastică 3 de elasticitate unitară 4 perfect inelastică Oferta reprezintă: 1 cantitatea maximă dintr-un bun pe care producătorii doresc să o vîndă la un preţ cît mai mare 2 cantitatea dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să o vîndă la preţul de echilibru cantitatea dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să o producă şi să o vîndă intr-o anumită 3 perioadă de timp în funcţie de preţurile existente 4 întreaga cantitate de bunuri de care au nevoie consumatorii Dacă preţul creşte cu 25% cantitatea oferită creşte de 1.m. Cererea pentru acest bun este: 1 elastică 2 inelastică 3 unitară 4 perfect elastică Dacă la o scădere a preţului unui bun economic cu 10%. atunci preţul şi cantitatea de echilibru: 1 cresc 2 scad 3 nu se modifică 4 scade şi. oferta creşte mai mult decât scade cererea atunci preţul şi cantitatea de echilibru: 1 scad 2 cresc 3 nu se modifică 4 scade şi.25 2 0.m. oferta creşte la 600 buc. respectiv.8 3 0.

şi 30 bucăţi 36 u. Echilibrul pieţei se stabileşte atunci când: preţul pieţei conduce la egalitate între cantitatea oferită şi cerută calitatea produselor reglează preţul ofertei şi preţul cererii oferta şi cererea au curbe şi evoluţii similare cantitatea oferită este echilibrată de cantitatea cerută Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: C = 50 – 0. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt: 20 u.m.m.m.m.m. Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: : C = 20 – 2 P şi O = 5 + 3P.m. şi 3 bucăţi 5 u.m. Dacă se cer 30 de bucăţi. şi 36 bucăţi 20 u.64 1 2 3 4 65 1 2 3 4 66 1 2 3 4 67 1 2 3 4 68 1 2 3 4 69 1 2 3 4 70 1 2 3 4 71 1 2 3 4 72 1 2 3 4 73 1 2 3 4 74 1 2 3 4 75 1 2 Dacă cererea C = 30-2P.m. şi 3 bucăţi 3 u.5 P. iar oferta este dată de relaţia 30 +3P.m. şi 20 bucăţi În primul rând. şi 40 bucăţi 40 u. Dacă pe piaţă acelui bun există un exces de cerere de 10 unităţi atunci preţul este: 5 10/3/ 20/3 2 Preţul de echilibru microeconomic este: preţul la care veniturile încasate egalează cheltuielile efectuate cu un anumit bun preţul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită dintr-un bun dat preţul la care se ajunge în urma negocierilor dintre cumpărător şi vânzător preţul la care utilitatea obţinută de cumpărător este egală cu sacrificiul de venit.5 P şi O = 10 + 0. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt: 30 u. iar oferta O = 18+2P. şi 30 bucăţi 20 u. preţul de echilibru: creşte scade nu se modifică nu se poate aprecia Cererea pentru un bun este dată de relaţia 60-3P.m. Preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru sunt: 10 u.m. Q = 20 Preţ de echilibru:30.m. Q = 22 P = 3. şi 14 bucăţi 14 u. şi 20 bucăţi Se cunosc următoarele funcţii ale cererii C şi ale ofertei O pentru un produs: : C = 60 – 2 P şi O = 3P. şi 30 bucăţi 30 u. la o ofertă de 50 de bucăţi din produsul X. preţul şi cantitatea de echilibru vor fi: P = 4. şi 12 bucăţi 12 u. Q = 20 P = 2. concurenţa este posibilă atunci când: există un număr nelimitat de producători şi consumatori preţurile sunt libere există transparenţă totală pe piaţă toţi agenţii economici au aceeaşi situaţie economică Piaţa de oligopol presupune existenţa a numeroşi producători câtorva consumatori unui număr mic de producători şi a numeroşi consumatori unor ofertanţi numeroşi şi a câtorva cumpărători Care din următoarele caracteristici sunt specifice pieţei de monopol? producătorul determină nivelul preţului oferta este concentrată în mâna mai multor producători preţul de vânzare este cel mai scăzut preţ asigură maximum de satisfacţie consumatorului Piaţa cu concurenţă de monopol se caracterizează prin: atomicitatea ofertei atomicitatea cererii 10 10 10 10 10 10 10 10 10 11 11 11 . şi 60 bucăţi. Q = 24 P = 2.

Nu caracterizează monopolul: 1 excluderea oricărui concurent 2 un singur vânzător pentru un anumit bun 3 atomicitatea ofertei 4 producătorul controlează piaţa Piaţa de oligopol se caracterizează prin: 1 ofertanţi numeroşi care nu pot influenţa piaţa 2 ofertanţi puţini şi cumpărători puţini 3 ofertanţi puţini şi cumpărători numeroşi 4 un singur vânzător şi câţiva cumpărători Există piaţă de monopol atunci cănd: 1 există mulţi producători 2 numărul producătorilor este limitat strict prin lege 3 există câţiva producători 4 există un singur producător. care controlează preţul Faţă de preţurile existente pe celelalte pieţe. monopolul determină: satisfacerea deplină a nevoilor consumatorilor reducerea preţurilor şi creşterea calităţii produselor dominaţia absolută a producătorului asupra consumatorului înlăturarea posibilităţii falimentelor Vânzarea de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători caracterizează piaţa: cu concurenţă de monopol cu concurenţă perfectă cu concurenţă incorectă cu concurenţă monopolistică Cum se numeşte piaţa care se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei. lipsa de omogenitate a produselor şi posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii: piaţă cu concurenţă de oligopol piaţă cu concurenţă perfectă piaţă cu concurenţă de monopol piaţă cu concurenţă monopolistică Efect pozitiv al concurenţei în economia de piaţă este: menţinerea preţurilor de vânzare la un nivel real şi reducerea costurilor de producţie controlul şi specializarea producţiei şi menţinerea barierelor de acces pe piaţă limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţa aceluiaşi produs a altor întreprinzători menţinerea preţurilor de vânzare la un nivel ridicat pe măsura costurilor de producţie În cazul pieţei cu concurenţă monopolistică există posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii deoarece: preţurile sunt stabilite de consumatori 11 11 11 11 11 11 11 83 11 84 1 2 3 4 85 1 2 3 4 86 1 2 3 4 87 1 12 12 12 12 . preţurile de monopol sunt: 1 mult mai mici 2 fixate de stat 3 mai mari 4 aproximativ aceleaşi Oligopol înseamnă: 1 situaţia în care numărul firmelor concurente este mare 2 situaţia în care numărul firmelor producătoare este mic 3 orice formă de concurenţă imperfectă 4 nici una din situaţiile de mai sus 1 2 3 4 Eliminând libera concurenţă.76 77 78 79 80 81 82 3 o bună satisfacere a cererii 4 existenţa câtorva vânzători Puterea de control asupra preţurilor este maximă în situaţia: 1 pieţei cu concurenţă perfectă 2 pieţei cu concurenţă monopolistică 3 oligopolului 4 monopolului Care din caracteristicile de mai jos sunt specifice pieţei de monopol: 1 oferta este concentrată în mâna mai multor producător 2 producătorul determină nivelul preţului 3 încurajează libera concurenţă 4 asigură satisfacţie maximă consumatorului.

25 ori. Profitul se deosebeşte de salariu prin faptul că: 1 este întotdeauna mai mare decât salariul 2 este întotdeauna mai mic decât salariul 3 profitul poate fi şi negativ. avem de-a face cu o situaţie ce defineşte: 1 oligopolul 2 monopolul 3 oligopsonul 4 monopsonul Pe care din următoarele pieţe se manifestă atât atomicitatea cererii. dintre care doar câţiva controlează piaţa Produsele sunt omogene pe piaţa: 1 cu concurenţă perfectă 2 monopolistică 3 de monopol 4 oligopson Metodele anticartel au ca obiectiv: 1 instaurarea dominaţiei absolute a producătorului asupra consumatorului 2 reducerea puterii pe care o pot obţine pe piaţă producătorii aflaţi astfel în situaţie de monopol 3 obţinerea unor produse de calitate 4 obţinerea unor preţuri de vînzare mici ca urmare a reducerii cheltuielilor de producţie Salariul real poate fi exprimat prin: 1 câştig mediu anual 2 câştig mediu lunar 3 mărfurile cumpărate cu salariul nominal 4 venitul net al unei familii Nu se obţine profit când: 1 costul de producţie este mai mic decât preţul de vânzare 2 preţul de vânzare este egal cu costul de producţie 3 preţul de vânzare este mai mare decât costul de producţie 4 costul fix este mai mare decât costul variabil Profitul este un venit care: 1 nu face parte din preţul unui bun economic 2 împreună cu costul de producţie formează preţul 3 este cuprins în preţ şi este cedat statului 4 dacă se scade din costul total de producţie se obţine preţul Profitul se aseamănă cu dobânda şi cu renta prin aceea că: 1 este un venit 2 este obţinut de toţi agenţii economici 3 are aceeaşi mărime 4 se obţine numai în agricultură Salariul şi profitul sunt forme de venit care revin posesorilor unor factori de producţie specifici. atunci producţia: 12 12 12 12 12 13 13 13 13 13 13 99 13 .88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 2 există omogenitatea produselor şi consumatorii nu sunt dezavantajaţi atunci când aleg 3 sunt mai puţini consumatori cumpărătorii au posibilităţi mari de a alege din multitudinea de vânzători. în timp ce preţul creşte cu 25%. cât şi a ofertei? 1 Piaţa cu concurenţă monopolistă 2 piaţa cu concurenţa de oligopol 3 piaţa de monopol 4 piaţă cu concurenţă de oligopson Monopolul există în următoarele situaţii: 1 oricând un vânzător reuşeşte să-şi menţină poziţia printr-o publicitate reuşită 2 oricând există numai un singur vânzător al unui produs 3 când există un număr mic de vânzători de puteri aproximativ egale 4 când există mulţi vânzători. conform dorinţelor şi puterii 4 lor de cumpărare Când există un număr mic de cumpărători. situaţie în care întreprinderea obţine pierderi 4 întotdeauna profitul este egal cu salariul Un agent economic obţine profit atunci când: 1 veniturile încasate sunt egale cu cheltuielile 2 cheltuielile sunt mai mari decât veniturile 3 veniturile sunt mai mari decât cheltuielile făcute 4 acest lucru este prevăzut prin lege Dacă venitul producătorului creşte de 1.

cu rată a dobânzii de 15%.5 mil. lei. lei 6. lei 15 mil. lei 7. Lei 13 13 13 .5 mil. Care va fi mărimea dobânzii plătită la scadenţă: 5 mil.1 2 3 4 100 1 2 3 4 101 1 2 3 4 102 1 2 3 4 103 1 2 3 4 creşte cu 10% scade cu 10% nu se modifică creşte cu 36% Dacă profitul creşte cu 20% iar costurile scad cu 40%. atunci rata profitului la costuri creşte cu: 20% 40% 60% 100% Salariul real poate fi exprimat prin: cîştigul mediu anual cîştigul mediu lunar mărfurile cumpărate cu salariul nominal venitul net al unei familii Cu cât trebuie mărit salariul nominal pentru ca salariul real să nu se modifice în condiţiile în care preţurile bunurilor de consum cresc cu 25%? 20% 25% 50% 10% O persoană împrumută de la o bancă suma de 50 mil. pentru o perioadă de un an.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful