You are on page 1of 23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Prezentarea firmei SC. Angst-Ro SA

Studente:Anghel Georgeta Banta Olivia Simona Seria A Grupa 325 Comert

Bucuresti, 2008
1

Cuprins

Introducere Capitolul 1. Comertul cu amanuntul vs. comertul cu ridicata Capitolul 2. Analiza activitatii la SC. Angst-Ro SA 2.1. Istoricul firmei, organizare, obiect de activitate 2.2. Analiza indicatorilor de performanta economica pe perioada 2003-2007 2.3. Analiza resurselor umane pe perioada 2003-2007 2.4. Analiza relatiilor intreprinderii cu exteriorul Concluzii si propuneri Bibliografie

2

Producatorii trebuie sa ofere clientilor. jucatorii din acest sector vor beneficia si de protectie tarifara. In plus. 3 . o multitudine de sortimente si produse si o piata destul de saturata. care sunt tot mai pretentiosi si mai bine informati. Producatorii din industria carnii si produselor din carne nu numai ca trebuie sa satisfaca nevoile consumatorilor. Insa. reglementarilor legale si mai nou valului tot mai mare de oameni ce tind sa devina vegetarieni. pentru ca acestia sa le cumpere produsele. asa cum este in industria carnii. precum si de intrarea in Politica Agricola Comuna. au fost inchise cam 700 de unitati de procesare a carnii. de inlaturarea tuturor barierelor comerciale. ceea ce presupune o stabilitate pe o perioada de pana la sapte ani a politicilor agricole. lupta producatorilor este acerba. Aceasta industrie a carnii este privita din ce in ce mai mult cu reticenta din partea iubitorilor de animale. pentru o buna parte din jucatorii din piata carnii. iar alte cateva sute urmeaza sa fie inchise din cauza nerespectarii normelor de igiena. Pana acum. iar modernizarea va continua si prin fondurile structurale post-aderare. alte 90 de unitati de procesare a carnii au fost pana acum modernizate cu fonduri de la SAPARD si prin Programul Fermierul. aderarea va deveni piedica afacerilor care pana acum se dovedeau profitabile. atat cat va avea Europa largita la 27 de state membre. In acelasi timp. exigentelor si asteptarilor lor. Aderarea la Uniunea Europeana a insemnat pentru multi dintre producatorii romani de carne deschiderea spre o piata de aproape 500 de milioane de consumatori. din pricina cruzimii ce are lor in abatoare. Aceasta pentru ca multi nu respecta normele de igiena sau de protectie a animalelor necesare pentru supravietuire in spatiul comunitar. ei trebuie sa faca fata concurentilor interni si internationali. produse si sortimente de produse ce corespund nevoilor.Introducere Intr-o industrie in care exista un numar foarte mare de producatori. dar si a tot mai multor oameni cu venituri mici pentru care carnea este un lux ce nu si-l pot permite.

comerţul are o importanţă strategică pentru dezvoltarea echilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară. Respectivul comerţ este un sector de activitate precisă. a comerţului şi a structurilor sale. cunoaşterea domeniului respectiv. depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata. precum şi activităţilor de import-export. În acelaşi timp. capacitatea de a interpreta corect noile schimbări şi puterea de a înfrunta o piaţă puternic concurenţială şi generatoare de continue restructurări. devenind elementul principal al economiei de piaţă.(Patriche.1995) Pornind de la asemenea premise. în viitor. în cadrul cărora trebuie apelat atât la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate. comerţul reprezentând una din cele mai vechi îndeletniciri omeneşti.Capitolul 1.1995) De o deosebită importanţă este cunoaşterea unor aspecte referitoare la definirea comerţului. comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne. în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul. Într-o asemenea accepţiune.1995) La toate acestea se adaugă faptul că. structurat pe domenii interioare multiple.Toate acestea necesită o bună cunoaştere a problematicii comerciale. determinând o funcţie economică ce constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic. conţinutul său.interpretarea fenomenelor care stau la baza actelor de schimb şi conturarea proceselor manageriale specifice ridică probleme deosebit de complexe pentru a căror rezolvare sunt necesare cunoştinţe şi analize ştiinţifice de amploare. dar în condiţii convenabile consumatorilor.( Patriche. comertul cu ridicata Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii.(Pistol. va impune reacţii deosebit de rapide din partea firmelor. Comertul cu amanuntul vs. indiferent de forma acesteia. precum şi funcţiile sale în cadrul unei economii moderne. aceeaşi noţiune defineşte 4 . condiţiile în care a apărut.2004) Noţiunea de comerţ are un conţinut complex. cu un ridicat grad de complexitate. cât şi la experienţa practică acumulată de-a lungul veacurilor. modificarea schimburilor care vor crea noi şi importante oportunităţi de afaceri. ( Patriche.

comerciantul cu amănuntul şi utilizatorul sau consumatorul final. comerţul cu ridicata include toate activităţile implicate în vânzarea de bunuri sau servicii către cei care le cumpără pentru a le revinde sau pentru a le folosi în scopuri comerciale. către comerţul cu amănuntul şi. se consideră că reprezintă acte de comerţ. comerciantul cu ridicata.1999) Ţinând seama de locul pe care comerţul cu ridicata îl ocupă în procesul mişcării mărfurilor.2004) Noţiunea de comerciant are în vedere persoana fizică sau juridică a cărei profesie este comerţul. pentru a fi considerat comerciant. conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata constă în achiziţionarea de mărfuri în partizi mari şi desfacerea acestora în partizi mici. dar asortate.(Patriche. în unele cazuri. să acţioneze în numele său personal. un agent economic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să facă acte de comerţ.(Patriche. să transforme realizarea actelor respective în profesia sa de bază sau accesorie.1995) Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor. antrenaţi în circulaţia mărfurilor şi de asigura sistemul de facilităţi pentru realizarea unui înalt grad de profitabilitate pentru toţi agenţii presupuşi de un circuit comercial care să cuprindă producătorul.1995) Comerţul cu ridicata are menirea de a oferi servicii şi siguranţă partenerilor de afaceri. Deci. noţiunea de comerţ defineşte transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor.2006) Sub aspect juridic. Potrivit codului comercial. mai importante.profesiunea unui corp de agenţi economici care acţionează în cadrul pieţei. activitatea ce se desfăşoară în cadrul acestei verigi prezintă câteva trăsături specifice. În consecinţă.(Popescu.(Pistol.(Patriche. asigurând actele de schimb. în cadrul căruia au loc operaţiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor în scopul revânzării ulterioare.1999) În conceptul de distribuţie a mărfurilor. între care. apar: 5 . către unităţi care cumpără diferitele produse în vederea prelucrării lor ulterioare. de asemenea.(Patriche. ceea ce implică repetabilitatea operaţiunilor respective. să realizeze asemenea acte în mod obişnuit. precum şi prestaţiile de servicii realizate între diferitele stadii ale producţiei sau direct între producător şi consummator care. sunt comercianţi cei care exercită acte de comerţ şi fac din acestea profesia lor obişnuită.

(Patriche. în cadrul activităţii de comerţ cu ridicata atât cumpărătorul. nemijlocit. la cele arătate mai trebuie adăugat faptul că. • Activitatea de comerţ cu ridicata nu încheie circuitul economic al mărfurilor.• Actele de vânzare-cumpărare au loc între întreprinderi economice. mărfurile rămân o perioadă de timp mai îndelungată în sfera circulaţiei. spre deosebire de activitatea ce se desfăşoară în cadrul comerţului cu amănuntul. cât şi vânzătorul mărfurilor sunt întreprinderi sau diferite organizaţii economice. cât şi relaţiile financiarbancare de pe piaţa capitalurilor.1995) • O a doua caracteristică are în vedere specializarea activităţii de comerţ cu ridicata pe familii de produse.piaţa mărfurilor şi serviciilor. consumatorul sau reprezentantul acestuia. ceea ce influenţează atât relaţiile economice din cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor. piaţa capitalurilor şi piaţa schimburilor monetare.1995) • O primă caracteristică a întreprinderilor de comerţ cu ridicata se referă la faptul că acestea trebuie să fie firme cu o mare acoperire financiară. unde cumpărătorul mărfurilor este. întreprinderile ce acţionează în cadrul verigii comerţului cu ridicata se caracterizează şi ele printr-o serie de trăsături distincte. trăsături care le situează în sfera intereselor agenţilor economici din cadrul tuturor celor patru componente ale pieţei . interpunându-se în drumul mărfurilor de la producţie la consum. ci mijloceşte doar legătura dintre producţie şi veriga comercială cu amănuntul. mărfurile nu se vând deci de către întreprinderile cu ridicata direct consumatorilor. trecând prin veriga comercială cu ridicata. cheltuieli materiale şi băneşti necesare întreţinerii reţelei de depozite.1995) Purtând amprenta activităţii pe care o desfăşoară.1995) 6 . • În cadrul activităţii de comerţ cu ridicata. (Patriche.(Patriche. sociale sau din administraţia publică. cât şi vânzările de mărfuri se realizează în partizi mari. subliniem faptul că. plăţii personalului etc. activitatea tradiţională a comercianţilor cu ridicata fiind cea de intermediari între producători şi comercianţii cu amănuntul. atât cumpărările. (Patriche.(Patriche. având astfel o viteză de circulaţie mai lentă. veriga comercială cu ridicata generează o serie de imobilizări de fonduri.1995) Pentru a reda întreaga imagine a activităţii de comerţ cu ridicata. piaţa forţei de muncă. De asemenea.

1999) 7 . în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali. alături de comerţul cu ridicata.(Patriche. regii autonome. fie iraţională din punct de vedere economic. este recomandabil ca.• A treia caracteristică este dată de faptul că întreprinderile de comerţ cu ridicata intervin atât în cadrul fluxului produselor realizate de producătorii indigeni. aşa cum s-a mai arătat. unităţi proprii ale producătorilor.(Popescu. prin interpunerea sa în drumul mărfurilor de la producţie la consum.(Patriche.1995) Într-o formă clasică. scot în evidenţă rolul economic al acestui stadiu al activităţii comerciale. comerţul cu ridicata generează. tocmai asemenea situaţii.(Pistol. cât şi de cei externi. ocolindu-se astfel veriga cu ridicata. să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la producător direct în reţeaua comercială cu amănuntul. Or.2006) Comerţul cu amănuntul este înfăptuit de societăţi comerciale cu capital public sau privat.(Patriche. însă. mobilizări de fonduri. reprezintă o verigă intermediară în fluxul relaţiilor producător-consumator. cooperative.1995) • În sfârşit. diverse organizaţii obşteşti.(Patriche. Într-o asemenea accepţiune. În frecvente cazuri. cheltuieli suplimentare şi o încetinire a vitezei de circulaţie.1995) Un rol important în cadrul sistemelor de distribuţie a mărfurilor revine comerţului cu amănuntul. (Patriche. dicţionarele de specialitate definesc comerţul cu amănuntul ca o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi oferă atât orientarea.2004) Comerţul cu amănuntul reprezintă un ansamblu de activităţi şi relaţii organizate şi desfăşurate de unităţi specializate pe circulaţia mărfurilor. o ultimă caracteristică se referă la existenţa unor servicii comerciale bine puse la punct şi încadrate cu personal de înaltă calificare. asociaţii etc. atunci când este posibil. care. cât şi instrumentarul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulaţiei mărfurilor. care impugn existenţa verigii cu ridicata ca intermediar în circulaţia mărfurilor. o astfel de circulaţie este fie imposibilă. în general în cantităţi mici şi în stare de a fi întrebuinţate.1995) Ţinând seama de faptul că.

O asemenea funcţie generează. indiferent de condiţiile de acces specifice localităţilor sau zonelor geografice în care sunt amplasate. • Cea de-a doua funcţie a comerţului cu amănuntul are în vedere asigurarea prezenţei unităţilor sale în toate zonele.1995) 8 . Omniprezenţa unităţilor comerciale cu amănuntul presupune atât o amplasare a acestora în toate punctele de consum. vânzări comensurabile prin intermediul submultiplilor metrului. În consecinţă. pe de altă parte. generează o serie de funcţii specifice acestuia în cadrul circulaţiei mărfurilor. pe de o parte. punând la dispoziţia populaţiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali sau agricoli. partizi care apoi sunt descompuse. avantaje incontestabile pentru clientelă care. mărfurile respective fiind puse la dispoziţia diferitelor categorii de clienţi în cantităţi mici şi foarte mici. asigurarea omniprezenţei comerţului cu amănuntul are în vedere atât comerţul realizat de marile magazine universale.(Patriche. Între acestea. este ferită de grija depozitării unor cantităţi de produse care i-ar depăşi consumul curent. Faptul că prin activitatea desfăşurată comerţul cu amănuntul reprezintă o legătură între consumator şi producător. În virtutea acestei funcţii. cât şi deschiderea acestora în toate zilele anului potrivit unui program corespunzător solicitării segmentelor de consumatori aprovizionaţi. cea de-a treia funcţie considerată de noi importantă pentru comerţul cu amănuntul are în vedere asigurarea unui sortiment foarte larg şi extrem de complex. fie în calitate de verigă intermediară independentă. fie împreună cu comerţul cu ridicata. uneori chiar în limite inferioare etalonului de vânzare (de pildă. nu trebuie să-şi investească veniturile decât pentru achiziţionarea cantităţilor de produse strict necesare. cât şi diferitele forme realizate prin intermediul comerţului mobil sau prin corespondenţă. litrului sau kilogramului). de micile magazine din cartiere şi din unele sate izolate sau cabane din munţi. comerţul cu amănuntul cumpără mărfuri în partizi care să corespundă capacităţii de stocare a fiecărei unităţi din reţeaua de distribuţie. trei prezintă o importanţă mai deosebită: • Prima dintre cele trei funcţii mai importante ale comerţului cu amănuntul se referă la faptul că acesta cumpără mărfuri pe care apoi le revinde în cantităţi mici. localităţile şi punctele populate. la rândul său. • În sfârşit. iar.

Ro SA este o fabrică pilot în cadrul firmei Angst din Elveţia. a fost înfiinţată în anul 1946 de către doi întreprinzători Henri şi Margrit Angst. având peste 750 de clienţi. Angst. Au fost deja investiţi 7 mil. Înfiinţată în baza legilor 30/1990.Analiza activitatii la SC. unul la Otopeni si unul in Cluj) si 7 magazine dechise in 9 . deţine cea mai mare parte din numărul acţiunilor. organizare. de franci elveţieni.25 RON. Angst-RO S. Fabrica a fost pusă în funcţiune în luna septembrie 1993. iar parte română. Firma domină piaţa din împrejurimile oraşului Zürich. Director Sorin Minea deţine 20%. Nr. reprezentată prin dl. având peste 200 de angajaţi în prezent.1. denumită Angst AG. românoelveţiană. cu privire la înfiinţarea societăţilor comerciale cu capital privat şi 35/1990 referitoare la participarea investitorului străin. dolari cash pentru înfiinţarea şi dotarea fabricii. S. Bucuresti-Targoviste. reprezentată prin Dl. În prezent firma dispune de 23 magazine (18 în Bucureşti. Urs Angst. din care profit net realizat 882. Codul unic de inregistrare este RO1597912.C. Sos. unul la Sinaia.298.Angst-Ro SA 2. iar pentru deschiderea magazinelor proprii ale firmei s-au investit1. Firma are în vedere deschiderea unui număr cât mai mare de puncte proprii de desfacere pentru a menţine un preţ al produsului cât mai aproape de costurile de producţie.Capitolul 2. societatea are ca obiect de activitate “producţia şi prepararea specialităţilor din carne”. Partea elveţiană. Sediul firmei este in orasul Buftea. capitalul social este de 84401.000 franci elveţieni. judetul Ilfov. cifra de afaceri de 470505(cota parte din piata absoluta-15%). obiect de activitate Istoricul constituirii firmei Societatea comercială Angst-Ro SA este o societate pe acţiuni. este persoana juridica romana(constituita cu participare staina) avand forma juridica de societate pe actiuni. Firma “mamă” din Elveţia. Cifra de afaceri la sfârşitul anului 1991 a fost de 108 mil. Istoricul firmei. într-un amplasament situat în oraşul Buftea. şi anume 80%. 2 in Buftea.500 000 de dolari.A.

Statutul societăţii comerciale Statutul societăţii este legal înregistrat şi reglementează: • denumirea. iar in cursul acestui an se preconizeaza deschiderea a inca 5 magazine proprii. Statutul aduce precizări şi detalieri privind toate domeniile anterior enumerate. dizolvarea societăţii. • modificarea formei juridice. Organigrama SC Angst-Ro SA se prezintă în figura următoare: Structura secţiilor şi atelierelor de producţie Secţii şi ateliere de producţie Secţii auxiliare Secţii de servire 10 Secţii anexe Valorificare deşeuri SDV-uri Reparaţii Depozite Reţele energetice . sediul şi durata societăţii. • capitalul social şi acţiunile.sistem de franciza. • controlul activităţii societăţii. soluţionarea litigiilor. • obiectul de activitate al societăţii. forma juridică. • atribuţiile şi competenţele Adunării Generale a Acţionarilor.

la 11 tone. iar la sfârşitul anului 1994.Secţii de bază Magazin propriu Obiectul de activitate Obiectul principal de activitate COD CAEN:1513-prepararea specialitatilor din carne Activitatea principala COD CAEN:1513-productia si prepararea produselor din carne Obiectul de activitate PRODUCTIE:1511-productia si conservarea carnii COMERT:5222-comert cu amanuntul al carnii si produselor din carne Societatea a fost iniţial construită pentru o producţie de preparate din carne de circa şase tone zilnic. Fabrica produce preparate din carne de porc şi vită. productia realizata este de 30 tone zilnic. Reţetele întrebuinţate sunt 50% româneşti şi 50% germane sau elveţiene. Nomenclatorul de produse finite: • hot-dog • kaiser • ceafă afumată • cervelas • jambon • cremwurşti • chilly grill • fleischcase 11 pastă de mici salam de vară şuncă afumată şuncă Praga salam cu şuncă hamburgeri specialitate Angst oase garf mortadela . La sfârşitul anului 1993. producţia realizată s-a ridicat la 7 tone pe zi. În prezent.

deci în cazul introducerii unui nou produs fabricarea poate începe în 24 de ore. În opinia conducerii societăţii (şi în practică) din acest fapt se trag o seamă de avantaje în cazul modificărilor pozitive ale preţurilor. Specificul procesului tehnologic este cel caracteristic industriei alimentare.• muşchi de vită afumat • aufschnitt cu carne de porc. caz în care Angst-ul îşi prezintă aceeaşi ofertă câştigând un nou segment de piaţă. protecţia mediului. 10 Mercedesuri Sprinter cu capacitate de 2 tone si 3 Dacia papuc cu capacitate de 0. care lucrează în zonele “murdare”. termenele de valabilitate sunt mai mari decât cele obişnuite pe piaţa românească. • salam Victoria cabanos olteneşti salam de Sibiu Condimentele folosite sunt numai cele naturale. deci se creează un gol de produse pe piaţă. Firma are disponibilitate de a efectua livrarea cu maşini proprii. respectiv accentul cade pe aspectele igienico-sanitare. Conform acestui specific fluxul materiilor prime nu trebuie să intersecteze fluxul produselor finite. Membranele întrebuinţate sunt naturale şi artificiale. sanitar veterinare. Astfel la o majorare a preţului întreprinderile cu acelaşi profil de fabricaţie opresc producţia în aşteptarea noilor preţuri. este păstrarea unei temperaturi de lucru care să prevină declanşarea procesului bacteriologic şi microbian. De asemenea persoanele contaminate.8 12 . întreprinderea având 5 VW Lt 35 cu o capacitate tehnică de 1. O altă cerinţă. cu mijloace proprii. Existenţa stocului tampon de materii prime implică o cheltuială în plus. Transportul produselor finite se efectuează. nu trebuie (pe cât posibil) să se intersecteze cu personalul direct implicat în activitatea de producţie. În acest caz există o flexibilitate ridicată. foarte importantă.2 tone. Amplasarea utilajelor se face pe grupe omogene de maşini. ambalate clasic sau în vid. în mare parte.Produsele se livrează în stare proaspătă. Standardul de calitate este deosebit de ridicat. întregi sau porţionate. Producţia este de serie mică cu un nomenclator mare de fabricaţie.

840 produse alimentare achiziţionate de la alte firme şi comercializate prin magazinele proprii. În perspectivă Angst va construi şi o linie de valorificare a deşeurilor. Caracterizarea gamei sortimentale . deşeurile sunt ridicate zilnic şi transportate la o alta firmă care produce făină proteică.între 501 . existând posibilitatea de a le achiziţiona la bucată sau felii.clasa a-7-a.564 produse aflate în vid .tone. strategiile de produs adoptate. Transportul intern se face cu cărucioare de 50 de kg. şniţele.între 401 . frigidere. la magazinele proprii se desfac doar 58 de produse.între 101 . Codurile folosite sunt următoarele: . produse alimentare din import . Printr-un protocol încheiat la nivelul conducerii.174 produse comercializate în magazine (mezeluri) . frigărui). 13 . (cuburi de porc şi de vită) şi caserole de plastic (carnea tocată). dar şi în magazin. Ca orice întreprindere de producţie şi firma Angst are deşeuri. aparate de tăiat mezelurile felii). Produsele comercializate de firmă şi destinate magazinelor sunt livrate în lăzi de material plastic (mezelurile).între 301 . Magazinele comercilizează şi produse semipreparate (cordon bleu.între 810 . preparate în fabrică. Acestea sunt oase şi grăsimi. Dintre acestea. restul de produse fiind livrate clienţilor societăţii (de exemplu carcasele de porc). Firma mai dispune de 4 camioane Volvo cu o capacitate tehnică de 10 tone pentru transportul materiilor prime de la furnizor. Mezelurile sunt expuse în frigidere. Magazinele proprii sunt dotate cu aparatură modernă (cântare şi case de marcat electronice. acestea făcând legătura între locurile de muncă. Întreprinderea comercializează un număr de 158 de produse.421 carne şi preparate din carne de vită .rolul produsului în cadrul gamei.321 carne şi preparate din carne de porc . Fiecare produs are un anumit cod (vezi anexa lista de preţuri). în saci de polietilenă de 10 kg. în pungi vidate (salamul de Sibiu).

Analiza indicatorilor de performanta economica pe perioada 2003-2007 Indicator Cifra de afaceri (euro) CA(procentual) 2003 20 mil 10. respectiv cantitatea totală de produse care poate fi absorbită de piaţă în condiţiile economico . • diferenţierea produselor în special ţinând cont de veniturile diferitelor categorii de consumatori. având înscris şi numărul de telefon la care poate fi contactată.82% 2005 40 mil 20. întrucât în urma studiilor efectuate s-a constatat că piaţa nu este saturată. • extinderea desfacerii produsului pe piaţa existentă prin modernizări şi îmbunătăţiri ale caracteristicilor şi performanţelor. Ele sunt imprimate cu sigla firmei. 2. Hârtia în care sunt învelite produsele este de tip special având pe partea din interior o folie de polietilenă şi fiind. • diversificarea produselor prin lansarea de noi produse cu noi funcţii şi destinaţii adresate unor noi consumatori.25% 2004 25 mil 12.64% 2007 60 mil 30. preţuri practicate. Firma a respectat strategiile impuse de teoria existentă în literatura de specialitate şi anume: • penetraţia produselor în sectorul agroalimentar. de asemenea.financiare existente.Produsele pe care un client le-a cumpărat la un moment dat sunt introduse în pungi de polietilenă. Aceste pungi sunt achiziţionate de către firmă de la un furnizor. puterea de cumpărare. fară a i se modifica destinaţia iniţială.2. • desfacerea produselor pe pieţe noi prin identificarea unor noi consumatori. prin valorificarea mai completă a posibilităţilor de desfacere. diferite reglementări şi restricţii etc. Pentru elaborarea unei strategii de produs trebuie avută întotdeauna în vedere piaţa potenţială a produsului.76% 14 . imprimate.51% 2006 50 mil 25.

36% 3.5 1 0.2 mil 36.Profit(euro) Profit(procentual) Rata profitului(%) 600 mii 9.83% 3 1.31% 2.35 mil 22.5 0 2003 2004 2005 Anul 2006 2007 Series1 15 .7 2. Angst-RO S.8 1.euro) 2 1.A.2 mil 19.euro) 60 50 40 30 20 10 0 2003 2004 2005 Anul 2006 2007 Series1 Evolutia profitului in perioada 20032007 2.91% 3 700 mii 11.C.5 Profit (mil. Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2003-2007 70 Cifra de afaceri (mil.57% 2.66 Sursa: Departamentul economic al S.

Pe lângă salariu. la care se adaugă o serie de sporuri.5 . Fiecare salariat detine un card emis de banca Raiffeisen prin care firma isi indeplineste obligatiile salariale care le are fata de angajat.93% 2007 900 22.15% 2006 860 21. materializata pe calitatea deosebita a produselor. cu activitati de productie si retail alimentar.ea cauta sa-si fidelizeze clientii existenti si sa atraga alti clienti. Societatea comerciala Angst-RO S. complexitatea sarcinilor şi responsabilităţilor ce-i revin în cadrul întreprinderii.95% Sursa:Departamentul resurse umane al S. Astfel se explica evolutia cifrei de afaceri si implicit a profitului. 2. Angst-RO S.3. stabilindu-se fiecărui angajat un salariu orar în funcţie de calificarea sa. De la un an la altul nu se observa o crestere foarte mare 16 . Firma dispune de pliante si cataloage in care sunt prezentate produsele si care au fost distribuite potentialilor clienti. In perioada 2003-2007 se observa o crestere a numarului de persoane angajate in cadrul companiei Angst. Salarizarea angajaţilor firmei Angst-Ro SA se realizează în regie.A. Evolutia personalului in perioada 2003-2007 Indicator Angajatii Procentual 2003 670 17.A.Analiza resurselor umane pe perioada 2003-2007 Numarul de persoane angajate in cadrul fabricii Angst si a magazinelor sunt aproximativ 900 persoane.3 milioane de euro.85% 2005 790 20. Compania. salariaţii beneficiază de bonuri de masa valorice emise de Ticket Restaurant si în mod periodic de prime. estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 70 de milioane de euro si un profit brut de 2. Firma este foarte cunoscuta pe piata mezelurilor. dintre care: personal in magazine-550. Multi dintre acestia sunt acum clienti permanenti.C. practica o publicitate indirecta axata pe produs care consta in transmiterea de informatii catre cumparatorii actuali si potentiali.09% 2004 700 17. adică după timpul efectiv lucrat.Grupul Angst a inregistrat o continua crestere a cifrei de afaceri si a profitului in perioada 2003-2007 datorita vanzarilor ridicate si increderii pe care a capatat-o de-a lungul timpului din partea clientilor.

personal auxiliar 25 -personal tehnic si de cercetare -muncitori direct productivi -personal în magazine.20 administrativ . *structura personalului pe funcţii de management şi execuţie(anul 2003) TOTAL PERSONAL. 20 250 355 *structura personalului după pregătire(anul 2003) 17 . Angajatii au salariu fix. din care: 670 personal conducere. primesc bonuri de masa si sunt platiti suplimetar sambata si duminica.deoarece angajatii din comert au asteptari salariale foarte mari.

aspecte temperamentale etc. Încadrarea nu se rezumă la simplul fapt formal de completare şi semnare a contractului de muncă.alte specialităţi (liceul teoretic) Personal cu cultură generală 60 24 33 2 1 268 45 41 182 360 Selecţia şi încadrarea personalului În primul rând se are în vedere stabilirea corectă a necesarului de salariaţi pe categorii de salariaţi. aspiraţii.economice .tehnice . interese. aptitudini.Personal cu studii superioare . acomodarea şi adaptarea 18 .economice . ea implică şi integrarea în colectivitate a noilor veniţi. de aceea orientarea profesională trebuie să asigure concordanţa dintre capacitatea de muncă a fiecărui individ şi cerinţele locului de muncă vizat. volumului de activitate prevăzut a se desfăşura. Recrutarea salariaţilor de către întreprindere se realizează în mod direct.juridice . Pentru aceasta este necesar să se cunoască starea sănătăţii.tehnice .alte specialităţi (biologie) Personal cu studii medii . corespunzător numărului de posturi existente.

Este necesar să se aibă în vedere aceleaşi criterii. preţul acesteia. materia primă de bază a procesului tehnologic. cu mediul tehnico . pe de o parte.Analiza relatiilor intreprinderii cu exteriorul Furnizorii Furnizori principali de carne din Romania sunt abatoarele Bontida-Agroflip. evaluarea este necesar să se efectueze pe perioade suficient de lungi. împreună cu recomandările necesare în vederea îmbunătăţirii situaţiei existente.lor cu colegii de muncă. cum sunt: • criteriile de evaluare ale personalului sunt diferenţiate. 2. acestea asigurând marea majoritate a carcaselor de porc.4. Evaluarea şi promovarea salariaţilor Realizarea unei evaluări corecte a personalului muncitor necesită. respectarea unor cerinţe metodologice şi organizatorice precise. asistenţă medicală. precum şi facilităţile oferite de furnizor (termenele de plată. funcţionarea cantinei etc. utilizarea unor metode adecvate de evaluare. rezultatul evaluării este comunicat şi persoanei în cauză. iar pe de altă parte. • • metodele şi tehnicile folosite au în vedere specificul fiecărui post de muncă. promptitudine în servire). în funcţie de natura posturilor deţinute de respectivele persoane. evaluarea unitară a personalului de aceeaşi specialitate sau care este încadrat în posturi identice. Toate aceste activităţi sunt în competenţa compartimentului personal alături de aplicarea principiilor de remunerarea muncii şi perfecţionare a formelor de stimulare materială a personalului.organizatoric al întreprinderii. ComTim si cel din Periş. • • pentru a fi edificatoare. cu şefii direcţi. Necesarul zilnic este de 19 . distanţa dintre furnizor şi firmă. utilizate în acelaşi mod. de potenţialul unităţii şi obiectivele sale. în care persoana respectivă este confruntată cu principalele probleme specifice postului respectiv. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Relaţia se bazează pe calitatea cărnii.

aceştia netrecând printr-un un intermediar. la preţuri rezonabile. dar Revoluţia din Decembrie a dus la suprimarea fondurilor alocate construcţiei.De asemenea se lucreaza cu firme din Uniunea Europeana in vederea importurilor de carne de porc. I. Sunt preferaţi clienţii en-detail-işti (167). Se prelucrează circa 100-120 carcase de porc şi 20 . Selgros(3 magazine).V.Aceste firme din UE sunt LOBLEIN. Un rol important îl joacă magazinele proprii. din cauze obiective. Un alt aspect ar fi si existenţa în zonă a mai multor terenuri disponibile. pentru extinderile viitoare. ea are la baza aspecte ce ţin de apropierea faţă de furnizori şi clienţi.SOFRANA.30 carcase de vită pe zi. Clienţii Numărul clienţilor este aproximativ de 300. Amplasarea firmei în Buftea nu este întâmplătoare. iar restul fiind achiziţionat de la diverşi furnizori pe baza aceloraşi criterii aplicate in cazul furnizorilor tradiţionali. A existat însă şi o conjunctură favorabilă prin existenţa unei fundaţii făcute în perioada socialistă pentru o fabrica de conserve. care oferă consumatorilor o mare varietate de sortimente sub diverse mărci. fapt ce a făcut firma Angst-Ro să cumpere terenul şi să definitiveze construcţia. în cadrul laboratorului din interiorul fabricii. de preţ. Metro cu o retea de 12 magazine in toata tara. AMECO. Billa. pe când en-gross-iştii (în număr de 3) măresc preţurile produselor în drumul lor spre consumator. Utilajele şi instalaţiile cu care este dotată fabrica provin din Elveţia şi corespund normelor tehnice şi de calitate. 20 . din care acele abatoare acopera in prezent 7-9tone. Carnea achiziţionată este supusă controlului calităţii şi examenului microbiologic de către medicul veterinar al firmei.15 tone.De circa un an de zile Firma Angst a inceput colaborarea cu mari magazine gen Cash&Carry si Hypermarket. iar restul sunt mai mici (se situează la un nivel sub 150 milioane lei/lună). din care 12 sunt mari (peste 50 milioane lei/zi). Kaufland. Concurentii Pe piaţa cărnii şi a produselor din carne activează peste 700 de agenţi economici.FRANCE. Carrefour(5 magazin). acestea făcând drumul spre consumator extrem de scurt. TABCO-CAMPOFRIO SA. cei mai cunoscuţi dintre ei fiind: SC CRISTIM 2 PRODCOM SRL.Acestea sunt.

împreună atingând o cotă de piată de 30%. Pe de altă parte un alt criteriu de selecţie care va determina scaderea numarului de companii existente. ALDIS SI PRINCIPAL CONSTRUCT.66% ANGST 50 mil euro 16.CAROLI. MEDEUS.html Cotapartedin piata absoluta Cristim Caroli Angst Alte firm e 21 .66% TOTAL 300 mil 100% Sursa: http://www. care necesită investitii semnificative din partea fiecărui producător care doreşte să-şi menţină produsele pe rafturile acestora. îl reprezintă supermarketurile. iar producătorii mici neavând putere financiară vor fi eliminaţi din piaţa. Aceste estimari se fac pe baza impunerii de către Uniunea Europeană a normelor in domeniu. Aprecierile în ceea ce priveşte numărul procesatorilor de carne arată că în piată vor ramâne numai cinci sau şase firme mari care vor acoperi 80% din piaţa. INDICATORI CIFRA DE AFACERI COTA-PARTE DE PIATA ABSOLUTA CRISTIM 120 mil euro 40% CAROLI 92 mil euro 30.moneyexpress. ponderea cea mai mare fiind detinută la sfârşitul anului 2001 de SC CRISTIM 2 PRODCOM SRL.ro/articol_9670/ce_se_intampla_la_cris_tim.66% ALTE FIRME 38 mil 12.

practic. a explicat Minea. Productia se va realiza la fabrica noastra de la Buftea. a declarat patronul companiei. Sorin Minea. citat de Cotidianul. Concluzii si propuneri Grupul Angst va investi anul acesta 3.Se poate observa foarte usor ca liderul pe piata mezelurilor este Cristim urmat de Caroli. iar reusita acestei incercari a facut firma sa investeasca intr-o linie de pet-food. Produsele se vor adresa unui cumparator cu venituri medii si peste medie“. „Cu aproximativ 200. De ceva timp. Salvavet si Profipet. cifra de afaceri sa creasca. cel mai important de altfel. Deoacere Societatea comercială Angst-Ro SA se află în faza de maturitate. preparatele pentru animale. iar grupul Angst ocupa locul al treilea in clasament dupa cifra de afaceri(aproximativ 37 procente). pentru inceput.000 de euro dorim sa punem la punct o linie pentru astfel de produse. iar in al doilea rind. a scos la vanzare un sortiment de produse pentru caini. Compania va trebui sa concureze cu jucatori puternici pe piata de pet-food. Directorul grupului Angst spera ca odata cu introducerea unei noi linii de produse respectiv. Nu este o suma uriasa. "Am considerat ca este o oportunitate pe piata. Vanzarea se va face in special prin intermediul marilor magazine. o hala si avem in proiect sa scoatem o cantitate de produse de zece tone zilnic. acesta este unul dintre debuseurile pe care le cautam". a explicat presedintele Angst. cum sunt Nordic Petfood. atragerea de noi clienti prin realizarea unor activitati de 22 . acest lucru impune: *0 *1 *2 diversificarea producţiei căutarea de noi pieţe axarea pe calitatea produselor ca element de avantaj competitiv Pentru a realiza acest lucru firma ar trebui sa-si dezvolte departamentul de marketing si relatii publice. o capacitate de 10 tone pe zi. Va fi. Noua unitate de productie va fi amplasata la Buftea si va avea.5-4 milioane de euro intr-o noua fabrica unde se va produce mincare pentru animalele de casa (pet food).

M.Bazele comertului.ro/site/index.Bucuresti 3. Patriche.moneyexpress.G.Bucuresti 4. realizarea de afise si publicitate. Patriche.D (1999).Bazele comertului.html*** 2.Bucuresti Surse Internet 1.sampling in magazinele de desfacere.Bazele comertului.Editura Didactica si pedagogica.D (1995).html*** 23 .Editura Economica. chiar anul acesta va incerca sa intre pe o alta piata.Editura Oscar Print. Bibliografie Carti 1.Bazele comertului.ro/articol_9670/ce_se_intampla_la_cris_tim. Aceste lucruri vor duce la mentinerea firmei pe piata. *http://www.M (2006).Piatol.Editura Fundatiei “Romania de Maine”.Bucuresti 2.Popescu.angst. (2004).*http//www.