You are on page 1of 699

CUPRINS VORBEAM DIN ADÂNCURI de PAT MURPHY PORNIREA CEASULUI de BENJAMIN ROSENBAUM A TREIA TABĂRĂ de DAVID MOLES STATUL VOLUNTAR de CHRISTOPHER ROWE UN ZEU DIN UMBRĂ de NANCY K RESS OAMENI DE NISIP Şl ZGURĂ de PAOLO BACIGALUPI CÂND DUMNEZEU A BĂTUT DIN PALME de MIC HAEL F. FLYNN TURISM de M. JOHN HARRISON PE CUVÂNT DE CERCETAŞ de TERRY BISSON BĂRBAŢII ÎN SEAMNĂ NECAZ de JAMES PATRICK KELLY MAMA EGIPT de KAGE BAKER SERENDIPITATE SINTETI CĂ de VERNOR VINGE MULŢUMESC, DOCTORE de MARY ROSENBLUM DELHI de VANDANA SINGH STEAU A CĂZĂTOARE de BRENDAN DUBOIS 9 49 77 127 183 .........261 .295 371 395 419 485 597 629 671 .............699

V O R B E A M DIN A D Â N C U R I PAT MURPHY Traducere din limba engleză ALEXANDRU M A N I U

Povestea de faţă demonstrează că faimoasa replică „Ne con­ fruntăm cu neputinţa de a comunica te fi la fel de adevărată şi în viitor, în ciuda mijloacelor de comunicare foarte avansate sau, de ce nu, tocmai datorită lor. PAT MURPHY trăieşte în San Francisco şi lucrează la muzeul de

ştiinţă Exploratorium, unde editează revista Exploratorium Quar­ terly. Povestirile ei, el egante şi pătrunzătoare deopotrivă, au fost pu­ blicate începând cu anii 1980 în reviste prec Asimov's Science Fiction, The Magazine of Science Fiction, SCI FICTION, Elsewher e, Amazing, Universe, Shadows, Lethal Kisses, Event Horizon, Full Spec­ trum şi alte le. Cu povestirea „Rachel in Love", una dintre cele mai cunoscute ale deceniului n ouă, a câştigat în 1988 Premiul Nebula, Premiul Theodore Sturgeon Memorial şi premiul citi torilor revis­ tei Asimov. Romanul The Falling Woman i-a adus al doilea Premiu Neb ula în acelaşi an. Nuvela „Bones" a însemnat un Premiu World Fantasy, iar pentru culeger ea de povestiri Points of Departure i-a fost înmânat Premiul Philip K. Dick. Povesti rile ei au apărut în A n t o ­ logiile Dozois numerele 5, 6, 8 şi 9. Printre alte lucrări de-ale au­ toarei găsim şi The Shadow Hunter, The City, Not Long After, Nadya: The Wol f Chronicles, There and Back Again: by Max Merriwell şi Wild Angel, by Mary Maxwel l. Cea mai recentă apariţie o reprezintă ro­ manul The Wild Girls. Împreună cu Paul Doherty este autoarea unei rubrici de ştiinţă pentru The Magazine of Fantasy & Science Fiction . O puteţi găsi la: www.brazenhussies.net/murphy.

12 PAT M U R P H Y

ROBOTUL Un om zăcea întins pe plajă. Dormea. N-are ce căuta aici. Asta-i insula mea. Mă înto rsesem de cu­ rând la robotul meu şi mă pregăteam să merg la lucru. N-are ce căuta aici. L-am cercetat prin ochii robotului. Grozavi, ochii ăştia. Rezistau sub apă, chiar şi la adâncim i de peste un kilometru ju­ mate. I-am ajustat să aibă acuitate maximă între patru centime tri şi doi metri. Peste pragul acela, lumea se transforma într-o auroră tulbure de raz e tropicale şi nuanţe sclipitoare. Era o minunăţie. O furtună teribilă se dezlănţuise cu o no e în urmă. Un cocotier a fost doborât la pământ, iar acum pe plajă zăceau împrăştiate frunze, e cocos şi crengi rupte. O m u l n-arăta prea bine. Avea obrazul brăzdat de o tăietură. Er a zgâriat pe mâini şi pe picioare, iar prin părul scurt şi cas­ taniu se întrezărea o pată de Pe piciorul drept avea vânătăi verzui şi mov-închis. Purta o vestă de salvare portocalie, u n tricou, pantaloni scurţi şi încălţări marinăreşti din pânză. Se zbătea în somn, suspinând î iat şi am dat înapoi câţiva paşi. Robotul avea difuzor. L-am deschis şi a scos un pârâit scur Ce să spun? O m u l se frecă la ochi, apoi, încet, se întoarse pe o parte. - Bonjour, am zis prin difuzorul robotului, gândindu-mă că venea de pe vreo insulă din Polinezia Fran ceză. OMUL Zgomotul îl trezi. Era un soi de cârâit metalic. Evan Collins simţea dogoarea soare lui tropical arzându-i obrajii şi nisipul cald sub palme. II durea capul şi avea gâtleju l

Vorbeam din adâncuri 13

uscat. Piciorul drept îi era străbătut de o durere surdă, neîn­ treruptă. Duse o mână la ochi când să se dezmeticească, şi tresări la atingerea tăieturii poleite cu nisip. Se întoarse pe pate, moment în care simţi un junghi puternic în piciorul rănit. Ştergându-şi lacrimile care negurau privirea, îşi înălţă capul, încercând să-şi vadă piciorul. Coralii îşi lăsaseră ampre Sub zgârieturi se întrezăreau vânătăi mov-închis, ce trădau leziuni interne. încercă să-şi m , dar du­ rerea îl făcu să geamă. Şi din nou zgomot. Acelaşi sunet mecanic de radio bruiat. C capul în piuneze şi ochii orbiţi de razele soarelui se întoarse în direcţia sunetului. Un gâ dac uriaş îl studia printr-o pere­ che de ochi poliedrici. Arătarea măsura pe puţin un metru şi avea nişte mandibule deloc prietenoase. Carapacea îi strălucea în bătaia soarelui. Stătea nemişcată, cu ochii fixaţi pe el. Din nou. pârâitul, urmat de o voce metalică. - Bonjour îl î ină gândacul. Făcuse doi ani de franceză în liceu, dar nu mai ştia o iotă. Fără îndoială că v el, unindu-şi pleoapele împo­ triva luminii orbitoare. - Vorbeşti engleza? dori să ştie voc ea metalică. Deschise ochii. Gândacul era tot acolo. - D a , reuşi el să îndruge prin gâtlej ul uscat. - N-ar trebui să fii aici, spuse vocea, ce cauţi aici? Privi în spatele arătării , încercând cu disperare să-şi dea seama ce se-ntâmplă. Nisipul era de un alb imaculat, prov enit din fărâmiţarea coralilor. Într-o parte se înălţa o pădurice de mangrove. înspre contine ufărişul făcea loc palmierilor. A p a din lagună era de un albastru tropical desăvârşit, în n mai

PAT M U R P H Y

deschise acolo unde reciful coralier era mai apropiat de suprafaţă, în nuanţe mai închise unde adâncimea creştea. La câteva sute de metri în larg se zărea un catarg ieşind din mare. Barca lui. Îşi aduse aminte. Se îndrepta spre vest, către Insulele C o o k , când a fost p rins de furtună. A luat-o în direcţia vân­ tului, spre o insulă necartografiată. A b i a ce a trecut de co­ rali că talazurile i-au zdrobit vasul de recif, spărgând carena şi scufundându -1. A fost proiectat peste bord, direct în recif. Nu-şi putea aminti cum şi-a rupt pic iorul, nici cum a reuşit să ajungă la ţărm. - Sete, îngăimă prin buzele crăpate. Foarte sete, og, ajută-mă. închise ochii pentru a se feri de bătaia soarelui şi auzi gân­ dacul îndepărtân cu scrâşnet de metale. Se întreba dacă dihania îl va lăsa pradă morţii. Peste câteva minute g se întoarse. Deschise ochii. Făptura stătea alături, ţinând o nucă de cocos între mandi­ bul răpunse cu vârful lor coaja în două locuri, apoi făcu un pas spre el şi lăsă nuca să cadă. Un de lapte se scurse pe nisip. - Poţi să bei, spuse gândacul. E v a n duse nuca de cocos la gură, lipindu-şi buzele de învelişiul păros în dreptul găurii şi începu să soarbă cu nesa era cald, jilav şi dulce. Nu terminase bine de băut că făptura se ivi cu o altă nucă de coco s. Ii străpunse învelişul înainte să-i dea drumul. U r m a r ă încă două care avură soarta ce tâi. Iar gângania stătea şi se uita la el cum bea. - Cred că mi-am rupt piciorul, murmură Ev an. Gândacul nu zise nimic.

Vorbeam din adâncuri 15

închise din nou ochii. De mult, pe când era încă student, urmase un curs despre aspecte psihosociale în situaţiile de urgenţă şi dezastre. Un invitat, membru într-o echipă de in­ te nţie, le vorbise despre cum reuşesc unii oameni să rămână în viaţă în situaţii potrivnice şi să gândeşti în ast­ fel de momente. Expertul în intervenţii le spusese că supra­ vieţuitorii dau bătuţi şi încearcă în permanenţă să facă ceva. „Pas cu pas, le recomandase el, ăsta-i sec ercaţi să rezolvaţi toate problemele deodată. Nu uitaţi, cu răbdarea treci şi marea, dar cu r , nici pârâul." Evan se gândi ce-ar putea face să-şi sporească şansele de supravieţuire. - Tr ie să scap de soare, bâigui el, am nevoie de mâncare, apă şi medicamente. Şi câte nu mai avea de făcut. Trebuia să găsească nişte atele cu care să-şi prindă piciorul. Trebuia să găsească itate de a chema ajutoare. Trebuia să găsească apă. A v e a atâtea de făcut... Adormi.

ROBOTUL Adâncul oceanului mă liniştea. Lumina, cernută prin peli­ cula apei, era slabă şi azu ie. Mă aflam într-o lume compusă din nuanţe de albastru. Îmi plăcea să stau pe fundul oceanul i. Pe om l-am lăsat să se odihnească. D a r întâi l-am ajutat, încerc din răsputeri să fiu de utor. Spunea că trebuie să iasă din bătaia soarelui. A ş a că am strâns nişte frunze de palmi le-am înfipt în nisip, să-i facă

16 PAT M U R P H Y

umbră. Mai spunea că are nevoie de mâncare şi medicamente. Aşa că m-am dus până la barca lui, de am găsit câteva con­ serve şi un deschizător, mai multe sticle de apă şi o trusă me­ dical m adus pe toate la ţărm şi le-am lăsat lângă el. A p o i m-am scufundat în adâncuri. Aveam de cru. Făceam paşi înalţi, având grijă să nu tulbur nămolul fărâmicios care acoperea fundul oce Senzorii de tempera­ tură detectau curenţii care proveneau din spărturile vulcanilor su bmarini. Senzorii chimici cercetau compoziţia apei. Sulfuri! A r o m a lor mucegăită îmi era cunoscută. Mi-am făcut drum prin nămol ca să ajung la locul meu preferat. Aici nămolu l făcea loc unei formaţiuni stâncoase, iţite din adâncul oceanului. Era un horn gigantic p rin care curenţii ascendenţi scoteau apa fierbinte din măruntaiele pământului. De-a lungul secolelor, apa termală sedimentase sulfuri de cupru, zinc, p l u m b , aur, argin t şi alte metale, ridicând un horn. Compania de minierit găsise aur nu departe de-aici . Mun­ ciseră la un zăcământ de minereu până îl secaseră cu totul. Şi apoi se lăsaseră păguba luat-o pe urmele lor, dar mai apoi am găsit un loc mult mai bun în apropierea hor­ nu lui. In timpul scufundărilor recente am spart în horn şi am desprins bucăţi mari de piatră. A c u m venea partea mea favo­ rită: sortatul pietrelor. Am gustat-o pe fiecare, cu ajutorul sen­ zorilor chimici, căutând după cele bogate în aur sau argint. Pe acestea le s tivuiam cu grijă. Era o îndeletnicire minunată. Îmi plăcea să pun lucrurile în ordine. Şi mă peam la asta, nu glumă. Acasă obişnuiam să-mi aranjez cărţile după culori: cele roşii le aşez un raft, cele albastre pe altul, cele negre pe altul.

Vorbeam din adâncuri 17

Am continuat să lucrez până apa s-a făcut tulburie, semn că soarele se cufunda în adâncul cer lui. Am ales cea mai bună rocă şi am înhăţat-o în mandibulele robotului. M-am îndrep­ tat apo e insulă. Am urcat pe un povârniş întins, făcându-mi drum spre zona cu corali, unde apa era mai puţin adâncă. Acolo, fundul era acoperit cu nisip şi mă puteam deplasa cu repeziciune, fără să tulbur stratul nămolos. Deasupra mea se unduiau cete mari de peşti multicolori. Z vâcneau neîncetat, păstrând distanţa faţă de mine. Era mai plăcut la adâncime. Am trecut prin era de corali, pe lângă barca scufundată. Am ieşit din apă în zona păduricii de mangrove. Ale taţi de trecerea mea, crabii s-au ascuns degrabă în văgăunile lor din nisip. Am aşezat piatr a lângă una dintre văgăuni. In prima zi pe­ trecută pe insulă am băgat de seamă că toţi crabi la văgăuna pe care un semen de-al lor o săpase lângă o piatră. Aşa că m-am gândit să aduc pi ntru ceilalţi crabi. Acum, nu mai puţin de treizeci şi două de văgăuni erau străjuite de câte piatră. E r a m pe insulă de exact treizeci şi două de zile şi în fiecare zi adusesem o piat ră. Am fost de ajutor. Am socotit că-i adecvat să le aduc pietre. Dacă nu ar fi fost omu l pe insulă, aş fi aşteptat până când crabii s-ar fi încumetat să iasă din văgăuni. îmi făcea i privesc. Doream să ştiu ce face omul, aşa că n-am mai zăbovit. M-am îndreptat spre locul în care adormise. Nu mai era acolo. In schimb, lăsase o dâră în nisip, cum îşi târâse piciorul. luat-o pe urmele sale. L-am găsit la umbra unui palmier, adâncit în somn. D i n vesta de salvare îşi făcuse pernă. Cărase

18 PAT M U R P H Y sticlele de apă, conservele şi trusa medicală cu ajutorul tri­ coului. D o r m e a agita t, întorcându-se când pe-o parte, când pe alta. Dintr-odată deschise ochii şi mă săgeta cu o vire nedumerită, speriată.

OMUL Evan Collins se trezi înconjurat de patru sticle de apă, şase conserve de ton, un deschizător şi o trusă medicală. Erau ale lui. Îşi fixase piciorul în atele cu scai, pe care le găsise în trusă. Dăduse gata o conservă de peşte şi o sticlă de un sfert de litru. A p o i târâse la umbră şi luase două analgezice, care îi mai potoliră durerile, dar îl lăsară buima rientat. A d o r m i s e la umbră. C â n d se trezi, gândacul uriaş stătea lângă el. Evan bău nă apă şi se uită la gânganie. Îşi dădu seama că era o maşinărie. Avea o carapace de oţel pol vă şi articulaţiile de metal care îi legau picioarele de trup. Pe lustrul carapacei se v edea inscripţionat „Atlantis Mining and Salvage". Desigur. Asta explica multe. Era u n robot construit pen­ tru operaţiuni subacvatice. Cineva îl ghida prin telecomandă. Mai văzuse asemenea sisteme când participase la o conferinţă a Institutului Tehnologic. - L ucrezi pentru Atlantis Mining? Le-ai spus că sunt aici. Gândacul rămase tăcut. Evan încercă să şi-1 imagineze pe cel care manevra robotul. Un muncitor ţâfnos, bărbat dintr-o bucată, ge nul de individ pe care-1 găseşti pe o platformă petrolieră. - Când sosesc echipajele de sa lvare? întrebă Evan. - Nu ştiu. Vrei o nucă de cocos?

Vorbeam din adâncuri 19

Evan clipi surprins. - O nucă de cocos? Da, numai... Gângania făcu stânga-mprejur şi se af undă în păduricea de cocotieri. A p u c ă o nucă de cocos, se întoarse lângă Evan, o străpuns u drumul. - Mulţam'. Evan luă o duşcă sănătoasă de lapte. - Cu plăcere, îi răspunse gângania. cetă făptura din priviri, dorindu-şi să poată vedea chipul din spatele comenzilor. Acel om era singura legătură din­ tre el şi lume. Încă nu menţionase nimic de Atlantis Mining şi cum ocupau băieţii de-acolo de problema lui. - Ce-a zis şeful tău când i-ai spus că sunt aici? - N - a m şef. - Bine, spuse Evan încet. Era ameţit, probabil avea şi puţină febră, iar discu asta nu ducea nicăieri. - Dar i-ai spus cuiva de mine, nu? - N u , răspunse gângania, continuând după câteva clipe. O să vorbesc cu doctorul Rhodes. Vrei să-i spun lui? Difuzo rul făcea nuanţarea imposibilă, astfel că nu ştia cum să-1 ia pe vorbitor. încercă să-şi păst ul. - D a . Când poţi să vorbeşti cu el? - Diseară. - E bine. Ii spui te rog că am piciorul rupt şi am nevoie de îngrijiri medicale? Îşi verifică proviziile. Mai avea cinci conserve de ton şi o sticlă şi jumătate de apă. Adică mai nimic. - D a . Mai vrei o nucă de cocos? dor să ştie gângania. Evan se holbă la chipul metalic lipsit de expresie, la ochii poliedri ci. Evan Collins era un antropolog plecat să studieze

20 PAT M U R P H Y

obiceiurile de întâmpinare la băştinaşii din Oceania şi să de­ termine diferenţele de la o in alta - nici c-ar fi găsit scuză mai bună pentru un voiaj de un an în îndepărtatul Pacific d e Sud. Ca antropolog, se mândrea cu faptul că putea să citească o persoană din câteva privir i. Dar nu putea în ruptul capului s-o citească pe cea din faţa sa. Dacă mai vrea o nucă? O echipă de salvare, de-asta avea nevoie. Şi de mai multă informaţie, ca s-o scoată la capăt cu individul ăsta. - Ştii, spuse el încet, am uitat să facem prezentările. Mă numesc Evan. E van Collins. Tu? - Annie, spuse gândacul. Asta îl determină pe Evan să-şi schimbe rapid im aginea despre păpuşarul acestui gândac. Nu un bădăran de muncitor. O femeie. - Annie, spus e Evan, ce nume frumos. De cât timp lucrezi pentru Atlantis Mining? - Treizeci şi do uă de zile. Pentru a doua oară, Evan îşi revizui părerea despre dirijo­ rul gândacului. Angaj t nou, femeie pe de-asupra... ce putea ea să facă? - Spune-mi, cine-i doctorul ăsta... Rhodes? Gângania făcu un pas înapoi. - Nu vreau să răspund la întrebări. Atunci n-am să-ţi m n nici o întrebare, se grăbi Evan să o asigure. Annie era singura lui legătură cu lumea. N -ar fi fost deloc înţelept s-o alunge de lângă el. - Poţi să-mi pui tu întrebări. - Nu vreau n întrebări. Vreau să-mi spui o poveste.

îmi închipuiam o diag ramă pe care apăreau toate personajele. mama Cenuşăresei fu răpusă de boală şi tatăl ei se recăsători. Vrei să-ţi spun povestea Cenuşăresei? -Da. la fel cum adun pietre. Mă gândeam cu plăcere la poveştile pe care mi le spunea mama.Vorbeam din adâncuri 21 ROBOTUL Evan Collins punea atâtea întrebări. Adun poveşti. fi nd legaţi de linii puternice.. mama şi Cenuşăreasa alcătuiesc un triunghi. . Mi-o închipuiam pe Cenuşăreasă întinsă pe e şi cred că bărbatul se înşela. . Stătea în cumpănă şi mă întrebam dacă ştie povest epu: . .... în casă e mare zarvă. Când mă bătea la cap cu prea multe întrebări sau dorinţe. da.. aşa începea o poveste. am zis. Tatăl. spunea bărbatul. M a m a şi surorile ei vitrege o osteneau cât era ziulica de lungă. Odată ca niciod tă. iar noaptea dormea în bucătărie pe un braţ de paie. Odată ca niciodată. Mam punea poveşti la culcare. Cenuşăreasa era tare mâhnită. an legături între oameni n-aveau nici o noimă.. Din această prici nă. întrebare după între­ bare după întrebare.. Pe măsură ce spunea povestea.Cenuşăreasa. Fata avea o mamă vitregă rori vitrege ce semănau leit cu maştera.Ce poveste? mă întrebă Evan Col lins.. Fără aceste reprezentări mentale. O linie puter­ nică îl leagă pe tată de mama vitregă.Odată ca niciodată. M a m a vi­ tregă şi fetele ei formează un al doilea triungh i. o rugam s i spună o poveste. Ziua.

zicea omul. Îmi închipuiam deci că Cenuşăreasa nu-şi dorea să a petrecere. D a r noaptea. n-aveai mult de plătit. Cenuşăreasa. Sunt preocupaţi mai tot timpul de locul lor în ierarhia socială. Nu-mi păsa cine-i şefu' şi nu mă jucam cu ei. NT-iştii au un comportament atât de social. D a r nu putea să meargă pentru că avea strai e vechi şi urâte. se întâlnesc tot timpul şi discută. începusem o colecţie şi mă gândeam cam pe unde şi-ar găsi acestea locul în ea. Aşa că m singură. 1 Termenul neurotipic (original neurotypical. de mai multe culori. Este toto­ dată un termen folosit de către autişti pentru a descrie per soanele care nu suferă de acest sindrom (n. prin asta înţelegându-se abilitatea de a prelucra informaţie lingvistică şi compor tamente sociale. liniştea şi întune­ ricul se aştern în bucătărie. toţi oamenii din sunt neurotipici . Doreau ca toată lumea să arate şi să se comporte la fel. 1 . aşa cum este percepută de majoritatea celor din jur. sau prescurtat N T ) se referă la pers oanele care au o condiţie neurologică normală. fiul regelui puse la cale o mare petrecere. uitându-mă la pietrele din zidul şcolii. tr. Mi-a luat ceva până să-mi dau seama că toate jocurile din curtea şco ii erau făcute ca să arate cine-i şefu'. C a m aşa a fos t şi în clasele primare. Fără îndoială. Ei bine. Oamenii din poveşti sunt mereu puşi pe ospăţuri. o bună zi. dorea. Era una dintre a e reguli fără noimă ale NT-iştilor. D a c ă preţul pentru singurătate era o simplă poreclă.22 PAT M U R P H Y oamenii sporovăiesc şi râd. Unele aveau foiţe de mică prin ele. cu pietre felurite . la care fură poftiţi toţi nobilii din regat.). Era un zid vechi. Nu văd de ce-ar împiedica-o hainele să meargă la un ospăţ.

Vorbeam din adâncuri 23 La şcoală. mai degrabă o etichetă. fiecare doctor care m-a văzut a denumit într-alt fel afecţiunea mea. iar pe ea o la să acasă. toţi erau de-acord c u un lucru: nu eram în toate minţile. Nu înţelegeam în ruptul capului. altul. Oricum i-ar fi zis. spre exemplu colecţionatul pietrelor. O leg în mintea mea cu o linie puternică de Cenuşăreasă. Nu-m i dau seama de ce. erau rezulta tul acestei afecţiuni. Primul a zis că ăsta nu-i diagnostic. Sindromul Asperger. Un docto r a zis că am T M D . Doctorii spuneau că sunt perseve­ rentă. NT-iştii considerau că toţi ar trebui să se com­ porte a fel. Am respirat liniştită când am aflat de la un doctor că nu sun neurotipică. Eram n eurologic diferită. Aşa că mama şi surorile Cenuşăresei se duc la petrecere. care vine de la Tulburări Multiple de Dezvoltare. Le-au explicat tatei şi mamei că am creierul diferit de majoritatea oamenilor. E r a m diferită. Apare şi zâna cea bună. Dorea să nu fiu altfel. NT-iştii considerau că studiul pietrelor de notă perseverenţă. Zâna voia să fie sigură că Cenuşăreasa va . Ce era greşit în a te uita la pietre? Îmi pare bine că doctorii au adm is ceva ce ştiam de mult timp. Era în schimb firesc să studiezi în permanenţă alţi oameni. A u t i s m hiperfuncţional i-a zis unul. Mai apoi. A mişcat din nuiaua fermecată şi hop! a înveşmântat-o întrde aur şi conduri de sticlă. profesoara nu înţelegea când îi ziceam că îmi place să sudiez pietrele şi mă trimi cu ceilalţi. Nu eram N T . Fixaţiile mele. să se încadreze în grup. Zâ nă era o NT-istă în toată regula. Nu sufeream de vreo boală mentală. M a m a a plâns când a aflat asta. adică am tendinţa să rămân fi un lucru şi să nu bag de seamă nimic altceva.

E bine că zâna îi une Cenuşăresei despre această regulă. Şi în comparaţie cu majoritatea regulilor care gu­ vernează lumea NT-iştilor. c-o să-i şi întreacă pe restul. D a r mintea mea zbura la bucătăria retrasă. . Şi pentru că o va face prinţesă. am zis. nu prea avea multe motive de bucu rie. Asta credeam eu. A p o i am plecat. suficient de mare cât să-ncapă robotul . e foarte fericită. Ea şi-ar dori mai degrabă bucătăria retrasă. iar când eu nu fac întocmai. Dacă Cenuşă NT-istă.24 PAT M U R P H Y fi binevenită acolo. M-am îndreptat în grabă spre coliba de r eîncărcare. C pune bărbatul. Îmi aduc aminte că mama zicea acelaşi lucru. şi cred că Evan Collins se înşela în privinţa ei. o încalţă cu condurul de sticlă şi o cere în căsătorie. ar fi fost cu siguranţă fericită. Zâna era preocupată de poziţia nuşăresei în ierarhia socială. să n-o prindă miezul nopţii. Răspunsuri de NT-iş aţia cu o altă persoană şi poziţia în cadrul ierarhiei sociale o făceau fericită. A p o i o găseşte prinţul. când îmi spune povestea Cenuşăresei. mai mult. Dacă nu era. la braţul de paie pe car e se putea bucura de singurătate.De ce e fericită? . şi asta mi se părea foarte NT-ist. NT-işti nu vorbesc de-obicei despre re­ gulile pe car e le urmează. cum pleacă în grabă. o con­ strucţie joasă de metal. pi condur. îmi spun că greşes Cenuşăreasa merge şi ea la petrecere şi. Se comportă într-un anumit fel.Pentru că prinţul o iubeşte. .Nu cred că e fericită. Prinţul o va duce la pe­ treceri şi o va pune să se îmbrace p o m p o s .o regulă câtuşi de puţin dificilă. Trebuia să vorbesc cu doctorul Rhodes. D a r zâna îi mai spune că ie să părăsească petrecerea înainte de miezul nopţii .

Docto­ rul Rhodes mă asigurase că p o m p ă mai silenţioasă nu găseşti nicăi făcea un zgomot de-i simţeam vibraţiile până în adâncul oaselor. închideam pentr u o vreme recepto­ rii auditivi. M-am apropiat cu atenţie de acu­ mulator. să dau o raită prin bufet sau prin sala de gimnastică.Vorbeam din adâncuri 25 în ea. In robot puteam să-mi ajus­ tez senzorii. lăsând robotul la reîncărcat. scăzând sensibilitatea receptorilor vizuali. Gândul m-a dus la omul de pe insulă. înma gazinată pe urmă în bateriile din colibă. O perfuzie avea grijă să fiu bine hrăn ită. Dacă lumina era prea puternică. Mi-am lăsat c onştiinţa să se întoarcă în carne şi am auzit murmurul mo­ noton al pompei care regla fluxul lichide în cuvă. Mi-am a mintit că Evan Collins m-a rugat să-i spun doctorului Rhodes că are ne­ voie de ajutor. m-am reîntros la trupul meu adormit în cuva care mă lipsea de simţuri. Apoi. fără tragere de inimă. puteam să-i reduc intensitatea. In fiecare noapte mă întorceam la trupul de carne. Doctorul mi-a spus că am probleme cu me moria de scurtă . astfel încât termina sale să intre în priza robotu­ lui. dar preferam să rămân aici. avea de cinci ori densita­ tea ape marine şi o temperatură egală cu cea a corpului meu. Panourile solare de pe acoperiş converteau razele solare în energie electrică. un tub de dren îndepărta urina. In fiecare noapte dormeam aici. în timp ce robotul acumula energie. Când mă deranja vreun sunet. Aveam posibilitatea să părăsesc cuva. Anumite lucuri mi le aminteam foarte greu. Trupul meu de carne era atât de mărginit. Pluteam într-o mare miniatur A p a în care zăceam era îmbogăţită cu sulfat de magneziu. Nu-mi plăcea trupul de carne.

mergeau la bufet sau în sala de gimnastică sau . eu am dat din cap. dar fără prea mare trager imă. C u v a se des­ chise cu un zăngănit scurt. Am întins mâna după buton. Pe insulă eram puternică. Voia să îmi înfăşor trupul de carne în halatul ăla. Pânza îmi irita pielea. aşteptând ca asistenta să-mi desprindă electro­ zii de pe cap. Îmi simţeam trupul greu şi nefiresc. Cu mâini nevolnice mi-am tras halatul pe mine. Tata. Aş prefera să fiu în robot. cu părul negru.Mă mai ţii minte Annie? Eu sunt Kiri.. Kiri mi-a dat un pahar cu apă. şi mi-a dat un prosop şi at. Mi-am rit privirile. era ciudat. dar n-am zâmbi t. M-a ajutat să ies din cuvă. Robotul meu putea să fărâmiţeze e cocos în mandibule. Mă întorsesem în trupul de carn vorbesc cu doctorul Rhodes. Îmi era sete de fiecare dată când ieşeam din cuvă. Mi-a zâmbit. Mama era bibliotecară. . Auzeam voci de pe coridor: oameni vo rbind şi râzând. Asistenta er a o femeie plină la faţă.26 PAT M U R P H Y durată. paşii lor pe culoar. lăsând lumina să pătrundă. Mă simţeam deja copleşită. mi-a spus. Făceam parte dintr-un experiment pe care Doctorul Rhodes îl numea „intervenţie terapeutică". mi-am adus aminte să-i spun de Evan Collins şi piciorul lui ru pt.. în tăcere. Simţeam cimentul rece sub tălpi. In cuvă eram doar fetiţa micuţă şi slăbuţă de doisprezece anişori. A p a se un­ duia într-un m o d neplăcut în rul pielii mele. Cu toate astea. Am făcut-o. în timp ce îşi făcea de lucru cu electrozii. Mă alinta nându-mi „Profesoraşul". să chem asistenta. programator. Robotul meu putea să meargă pe sub valuri.

Mergem în direcţia greşită. deoarece curentul electric îşi schimba direcţia de şaizeci de ori într-o se cundă. Pe mine mă deranja.Bună. Cabinetul octorului era pe dreapta. Erau NT-işti. Ei nu făceau parte din progra­ mul experimental. Am ajuns într-o încăpere cu tuburi fl uorescente. Am închis ochii. . Pe plajă e. De parcă un roi de albine ar fi luat cu asalt încă­ perea. încercând să scap de ină. . doctore Rhodes. mă bucur să te . Tata mi-a spus odată că tuburile acestea pâl­ pâie de ori pe secundă.Mă deranje ză lumina. Kiri mă însoţi pe cor idor. de ce ţii ochii închişi? . Doctorul mi-a spus că e politicos să le întorci alutul oa­ menilor. E un om înalt. Mi-a mai spus că majoritatea oamenilor nu observă acest lucru. Annie.Şi eu mă bucur să te văd. cu pleoape le strâns lipite. Annie. dar bâzâitul persista.Vorbeam din adâncuri 27 în dormitoare şi se culcau în paturi. .. deşi o vedea.Azi mergem în altă cameră. Restul oamenilor de-aici lucrau pentru Atlantis Mining. . Am închis ochii. Pe el nu părea să-1 deranjeze pâlpâiala. are păr castaniu şi întotdeauna poartă un halat alb. care bâ­ zâiau şi pâlpâiau. . i-am zis. i-am spus când am făcut stânga pe alt coridor..Ia stai puţin. un roi ce îmi amintea de cetele de peşti multicolori ce înotau deasupra mea pe când mă întorceam di n adâncuri. Pâlpâie şi face mult zgomot. Surâse. . Am auzit sunetul clanţei şi am deschis ochii să-1 văd pe doc­ torul Rhodes.Vreau să-ţi spun ceva.

Mi-au venit în minte barca omului. zgâria.. Greu de zis. Zgâria. povestindu-mi despre Cenuşăreasa. In încăpere se lăsă liniştea rul condiţionat mai susura monoton. Mai multe gheruţe pe podea. Cu ochii aţinti palme. . el aşezat pe plajă. Mă strângeam de el în rit­ mul legănatului. . Ce doreai să-mi spui? Susurul aerului condiţionat se înteţi. D a r ştiam că e musai să-mi amintesc. In timp ce mă legănam. I-am deschis. am at ce voiam să-i zic.Ştii povestea Cenuşăresei? l-am întrebat. Cu mâna dreaptă mi-am apucat braţul stâng. . pe insul a mea. în care se risipea o parte din energia bâzâitului luminos. .D a . Annie. o activitate plăcută. . spărtura din carenă. Şi lumina aceea pâlpâia. decât ţinându-ţi ochii închişi? Puteam. zăpăcită de atingerea halatului. o ştiu.28 PAT M U R P H Y .. bâzâitul oribil încetă.Şi altcumva nu poţi să te fereşti de zgomot. încercam să hotărăsc ce anume să-i spun doctor i. zgâria. ca nişte gheare mici ce zgârie podeaua. prin fereas tră şi crăpătura uşii. încercam să-mi pun gândurile în ordine. de sunetul instalaţiei. dar era mai slabă şi nu mă deranja prea tare. Am înc găn.Deschide ochii. Annie? Dintr-odată. totul părea să fie foarte important şi nu puteam să mă concentrez din cauz a zgomotului. Preţ de o clipă. Annie.Ei bine. La fel simţeam şi pânza halatului pe pielea mea. Mă ajuta şi as rei să sting lumina. Doar lumina de pe coridor pătrundea înăuntru.

Multă bătaie de cap. dar ştiu că el voia să mă uit. . NT-iştii nu se holbează.Voiam să-ţi spun că pe insula mea.Vorbeam din adâncuri 29 . la ele care se mişcau într-una şi nu puteam în ruptul capului să-mi iau gândul de la ele. apoi mi-am amintit de chest ia cu ochii şi m-am uitat din nou la el. Dacă mă uitam prea mult. doar se uită. Aşa se întâmpla când vorbeau NT-iştii între ei. Mă uitam în altă parte şi mă străduiam să-mi a e. Annie.Uită-te la mine. ba în podea. ca într-un dans .Te descurci bine. A c u m învăţăm să ne comportăm adecvat. dar tot la ochii lui mişcăto priveam.Poţi să te uiţi în ochii mei în timp ce vorbeşti cu mine. Am încercat să mă uit în gol. chiar d că nu puteam să privesc şi să gândesc în acelaşi t i m p . Mi-am fixat din nou privirea-n palme. ba pri n încăpere. Ochii lui în schimb se mişcau într-una. L-am privit Foarte bine. ba din nou la mine. doctorul Rhodes spunea că mă holbez. se uita ba la mine. Nici sprân­ cenele nu-i stăteau locului. . Asta am şi făcut. astfel că totul devenea dificil de privit. Îmi doream să fiu în robot. . Annie. mi-a spus el p rin dansul buzelor. acolo uitatea vizuală putea fi ajustată. ţine minte. apoi îşi înt privirea altundeva. Mă uitam la el. Se uitau unii la alţii. Annie? Vocea lui fusese doar atât de intensă cât să acopere zgomotul aerului condiţionat. Am ridicat tonul ca să fiu sigură că mă aude. Când îl priveşti pe celălalt în ochi te com­ porţi adecvat.. Nu ma i ştiam ce să zic.

în dansul buzelor. Nici cum să i dansul încâlcit n-a putut să-mi spună.Da. . asta înainte să devină medic pediatru neurolog. Mas­ culii aveau un cleşte mare şi roşu. Pe vremea stu­ denţiei st e crabii. . . Priveşte în sus. zicea el. zâmbeşte. dacă erai NT-ist. Am folosit banda de ale gare timp de patruzeci şi cinci de minute.Data trecută mi-ai povestit despre crabii de pe plajă.. şi eu încercam să-i răspund pe măsura putinţei mele. Mai sunt pe-acolo crabi? .30 PAT M U R P H Y încâlcit. cu mintea la ce-mi zisese despre pr ivitul în ochi. când aiurea. I-am zis că unii crabi au un cleşte mare şi roşu pe care îl agită de zor. dar n-a fost în stare să-mi răspundă. priveşte în altă parte. Annie? Nu reuşeam să-mi amintesc. lucruri care aveau o a mnătate. E r a m prinsă în dansul ochi­ lor l ui. legănându-mă.. Dar doctorul Rhodes insista să mă uit în ochii lui. după care mam întors la cuvă şi m-am culcat. am răspuns. clipeşte. în ciuda zgomotului d la aerul condiţionat şi a mişcării buzelor lui. Ce doreai să-mi spui. Docto Rhodes mi-a spus că erau crabi scripcari. cu car e încercau să atragă femelele şi să-i gonească pe ceilalţi masculi.Vrei să-mi povesteşti despre crabi şi să te uiţi la mine în timp ce vorbeşt Mă străduiam. Mă întreba diverse luc ruri despre crabi. mi-a zis că ar fi timpul să merg la sala de gimnastică şi astfel s-a încheiat şedinţa noastră. Nu înţelegeam dansul şi pace. la fel de multă vreme am înotat. In cele din urmă. Am întrebat-o pe mama ce-i cu privi tul ăsta când unul la altul.

îi oferise ocazia să evalueze dacă experienţa tel eprezenţei avea efecte terapeutice. nişte informaţii nesemnificative. Într-o lună avea să evalueze modul în care timpul petrec ut de Annie cu robotul îi afectează interacţiunea cu propriul corp. De regulă. aşa că se mutase cu Annie într-una dintre sălile de confer nţă ale companiei. preşedintele Atlantis Mining. Proiectul merge bine. şed inţele aveau loc în biroul său. în bir oul lui se făceau nişte reparaţii. însă acesta îl lăsase cu ochii în so are. oricum. In loc să presupună că le cunoştea deja. oferind încăperii un aer mai primitor. gândi el. ROBOTUL E r a m din nou cu robotul. Erau.Vorbeam din adâncuri 31 DOCTORUL RHODES Luminile de deasupra îi răpeau atenţia. Momentan. înaintase două ce­ reri pentru reparaţ i responsabilului cu echipamentul de pe insula fetei. Mare păcat că furtuna făcuse praf camerele cu care m onito­ riza activitatea zilnică a lui Annie pe insulă. De-abia când l-am văzut pe Evan Collin ins . Am des­ chis ochii pe când s e crăpa de ziuă şi am ieşit din coliba de reîncărcare. neglijenţa îi oferise noi tărâmuri de explorare. Uitase acest lucru. o îndemnase pe Annie să vorbească limpede despre nevoile e . şedinţa de astăzi fu sese în mare măsură reuşită. Era bucuros că Eric Westerman. Până la urmă. fericită nevoie mare. Cu toate acestea. acolo unde asis­ tenta lui înlocuise tuburile fluorescente cu lămpi de podea cu incandescenţă. Analiza evoluţiei şi a schimbărilor în comportamentul lui Annie era un lucru mult mai important.

Sticle e care le adusesem de pe navă erau goale. dar tremura uşor în somn.N u .Annie. împrăştiate prin nisip. Zgârietura de pe obraz se făcuse mare şi roşie. Vrei o nucă de cocos? . A dat-o gata pe nerăsuflate. Mor de sete. Avea cearcăne întunecate. cu vesta de salvare făcută pernă sub cap. încercând să se încăl­ zească. să poată bea. Îşi î braţele împrejurul trupului. am nevoi e de apă. Am plecat apoi să sortez pie tre. . Am încercat să-i spun. Pe cele din apro­ piere i le adusesem deja.Bine. Avea multe puncte roşii pe piele . R l n-avea nevoie de apă proaspătă. încât la întoarcere am uitat s au piatra pentru crabi. Am găsit-o înt r-un final. cu ochii deschişi . . Mi-a luat ceva timp să dau de vreo nucă. Am adu o nucă de cocos şi am străpuns-o cu mandibulele. Omul dormea. Când m-am întors. Atât de mult m-am gândit la el. m-a strigat cu o voce răguşită. o nucă de cocos. dar n-am reuşit.32 PAT M U R P H Y pe plajă mi-am dat seama că am uitat să-i spun doctorului Rhodes despre el. de la muşcăturile puricilor de nisip.Ţi-am adus tot ce-am găsit pe barcă. zăcea la umbra unui palmier. . Dar mă tot gândeam la om. Pe alocuri se scărpinase până-i dăduse sângele. .Ce-a z is doctorul Rhodes? întrebă el după ce termină cu nuca. M-am uitat la sticlele goale împrăştiate pe nisip. . Zăceau în jurul său. N-arăta p rea bine. i-am adus-o şi am găurit-o să poată bea. .Oare există apă proaspătă pe insulă? întrebă cu aceeaşi voce de tinichea.

. O să mor pe bune dacă nu găsesc ceva apă şi un doctor care să se ocupe de piciorul meu. trebuia să o înţeleagă pe Annie-gângani torul Rhodes. . dar cu răul nici pârâul. dar până la urmă se abţinu.Vorbeam din adâncuri 33 . Trebuia să găsească de băut. . pe jumătate închişi. îşi zise.M a m a spune că e bine să fii de ajutor. N-a răta prea încântat.A zis că se te uiţi în ochii celuilalt când vorbeşti cu el înseamnă comportament adecvat. Avea ochii mijiţi. . Făcuse eforturi supraomeneşti să nu zbiere la ea. Cu răbdarea treci şi marea.Mai vrei o nucă de cocos? l-am întrebat. Doctorul Rhodes m-a învăţat să recunosc expre sii faciale. care plecase în căutarea unei nuci de c ocos. Asta însemna că nu bea destule lichide. Trecuse o că nu-i venea să urineze. găurită cu atenţie. Gândacul lăsă o nucă de cocos lângă el. Lui Evan Collins îi picase falca. spuse tent la ton. dar nu îi curma setea. Deshidra­ tarea l-ar fi dat gata întâi de toate.M o r de sete . Ca să rebuia să găsească de băut şi ajutor. Laptele de nucă îl ajuta.Mulţumesc. Era ameţit şi nu mai putea de sete. . D a r ceva despre salvarea mea a zis? -Nu. Analgezic le îl buimăciseră. OMUL Evan Collins îl urmări din priviri pe gândac.E frumos din partea ta că îmi aduci nuci de cocos. . Şi pentru asta.

34 PAT M U R P H Y Gângania îl privea prin ochii aceia sclipitori. Dacă i-ar vedea chipul. . . . Era un semn. fără să ros­ tească vreun cuvânt. Era ameţit şi avea puţină febră. Fetei nu-i plăceau întrebările. Nu strică niciodată să faci un compliment. nu vrei să mă cunoşti în persoană. Po ate că echipele de salvare erau inadecvate. Se lăsase dus de val. .Tata îmi spune „Profesoraşul". Trebuia să asta.întotdeauna e greşit? . .. . E inadecvat..Nu e adecvat să fii deştept tot timpul.Dacă e inadecva t înseamnă că e greşit? .înţeleg. E normal s ei asta. . îşi spuse. . .E bine să f i deştept.Doctorul Rhodes mi-a spus. Vocea gândacului era metalică şi monotonă.Aş vrea s nosc în persoană. Annie părea foarte preocupată de lucruri adecvate şi inadec­ vate. .Spune-mi o poveste. To nul lipsit de nuanţe nu îl ajuta să înţeleagă percepţia ei asu­ pra anormalităţii. ar putea să înţeleagă mai multe des­ pre această fa cul făcu un pas înapoi. .De unde ştii că e inadecvat să fii deştept? . Prea multe într bări.In ce sens eşti diferită? Gândacul nu răspunse.Eu nu sunt normală.Da. ca de obicei. Mai devreme zicea că e adecvat să pri veşti oamenii în ochi. .Cred că eşti mai deşteaptă ca alţi ni.

lăsând ceva şi pentru mai târziu. un vrej uriaş se înălţa acolo unde căzuseră boa­ bele şi J a c k hop! se şi caţără pe ră voie maică-sii. A do ua zi. G ata cu întrebările. Am p us gândul la sertar. deşi bătrânul zicea că sunt boabe vrăjite.Odată ca niciodată a fost un băieţel pe nume J a c k şi el trăia împreună cu maică-sa. Un băieţel pe nume a c k şi-a vândut vaca pe un pumn de boabe. . . despre care Jack nu ştia nimic şi care te atenţiona să nu-ţi vinzi vaca pe boabe. E vremea poveştilor.Vorbeam din adâncuri 35 . dar Jack nu. Închise ochii pentru o clipă. A ş a de săraci erau. „A fost odată ca niciodată. Dacă voi avea vreodată o vacă. D a r întâi îmi aduci o nucă de cocos? Gângania se îndemnă cu greu să înainteze nisip.. Maică-sa nu găseşte în asta un prilej de bucuri e. Probabil exista o regulă de NTişti. fără s esc la toate întrebările lui. Sorbi din lapte.In ordine. care era văduvă. Puteam să ascult po­ vestea în linişte. Cred că mama lui Jack era NT-istă.I-ai spus doctorului Rhodes că am piciorul rupt? Gângania făcu un pas în spate.Spune-mi o poveste.. ROBOTUL Îmi spunea o poveste şi asta era bine. Trecu bucată serioasă de vreme înainte de a se întoarce." Era un basm. . . ar fi inadecvat să o vând pe boabe. că într-o bună zi rimis la piaţă să vândă vaca pe merinde. Nu-1 ia în seamă când îi spune asta şi aruncă b geam. O să mai aibă nevoie.

Poate că baba voia să-i fie de ajutor. iaşul se prăbuşeşte şi rămâne fără suflare. Se întoarce şi a treia oară să-i fure uri a. Nu-mi dau seama dacă ăsta e comportament adecvat riaşul dorea să-i facă de petrecanie. Jack ajunge la porţile unui castel. A p o i i-am zis: . O faptă inadecvată. Nu trebuia să facă ce-a făcut. dar nu ştiu dacă J a c k trebuia să taie vrejul. Făcea întruna lucruri inadecvate şi se tot întorc ea la castelul uriaşului. Nu înţeleg de ce femeia 1-a ascuns pe Jack.Comporta mentul lui J a c k este inadecvat. chiar dacă ţi se oferă. O m u l mi-a spus că e însetat. J a c k coboară pe vrejul de fasole şi se înapoiază acasă cu banii. Cu siguranţă. Sunt convinsă că J a c k nu era NT-ist. uriaşul ajunge acasă şi scoate cogeamite sacul cu aur. dar nu să iei totul. aceasta începe să strige. şi J a c k îi fură aurul. Şi gat -i povestea. aşa că i-am mai adus o nucă de cocos. Pe când o lua la sănătoasa cu har fa. Doctorul Rhodes spune că e adecvat să părţi cu oamenii. dar sunt multe lucruri pe care nu le pricep la poveştile NT-iştilor. Mi-a lu at destul de mult s-o găsesc. In orice caz. comportame ntul lui Jack n-ar fi fost pe placul Doctorului Rhodes. A d o a r m e . prin urmare era perseverent. Doctorul Rhodes zice să-i cer întotdeauna voie mamei m ele. dar până la urmă i-am adus-o. o babă c şedea şi ea acolo îl piteşte în cuptor. .36 PAT M U R P H Y Iată un comportament inadecvat. Uriaşul îl urmăreşte. Se mai urcă în ată pe vrej şi fură şi găina care făcea ouă de aur. dar băiatul ajunge primul şi taie vrejul. Când se zăreşte acesta. Uriaşul nici măcar nu a dorit rtă cu el. sălaşul unui uriaş.

dar zâ a trimis-o la petrecere şi apoi a trebuit să se mărite cu un prinţ. în loc să stea singură în cătărie. Jack a încălcat o sumede ie de reguli NT-iste. Era ea amabilă şi săritoare.E un om plajă. a furat din castelul uriaşului. doctorul Rhodes. Bine. Îşi ajută foarte mult familia. Nu a fost nevoit să meargă la petreceri sau să se însoare cu cineva. Sple ocupa de exploatările m video de pe insulă. dar din ce zicea Annie se părea că un e problema. dar dacă îmi semăna mie.O să repare camerele. spuse omul.Un om? spuse ndid. . rugându-1 să re­ pare camerele să primească răspuns. Am rămas cu gândul l a poveste. sp une-i doctorului Rhodes despre mine. spuse Annie.Vorbeam din adâncuri 37 . Spune-i că am nevoie de ajutor. DOCTORUL RHODES . Trimisese deja trei emailuri celui care se iniere din Insulele C o o k . Dar în final s-a întors în odaia lui din căsuţă. A fost pedepsită pentru că a urmat regulile NT-iştilor. Şi-a vândut vaca pe boabe.Mie îmi place de J a c k . U r m a om fusese deja trimis să rezolv . Mi-a plăcut mai mult decât cea cu Cenuşăreasa. Z â m b i . .Annie. dacă şi ea era NT-istă u era tocmai o pedeapsă. . în m o d cert era. n-a cerut voie maică-sii să urce pe vre jul de fa­ sole. Trebuia să vorbesc cu doctorul Rhodes. La plecare eram u mintea încă pierdută printre poveşti.

Mai ţii minte înţelegerea noastră când te-ai înscris în pro­ iect? Ori îmi dai ascu faci întocmai precum îţi zic.Nu stă mult acolo.Are nevoie de ajutor. Îl ch eamă Evan Collins şi are nevoie de ajutor. Am încercat să fiu de ajutor. ce se chinuia la nişte amărâte de ca­ mere. . Astăzi o să învăţăm să recunoaştem expresii faciale.Spune că are nevoie de ajutor. Mi-a spus că are nevoie de ajutor.Nu-ţi face griji. Străinul de pe insulă o deruta. insistă Annie ridicând t l. . încercând să-i inspire încredere. i-o reteză doctorul. spuse doctorul. .D a r omul. N i le-avem pe-ale noastre de făcut. .. .PAT M U R P H Y Ştia că Annie nu reacţionează prea bine la schimbare. Nu trebuie să-1 ajuţi. mai mult. că-i ceruse şi ajutorul. nu ştii că e inadecvat să strigi? Anni e tăcu. spuse Rhodes cu un gla s hotărât. .Annie. Clipea neîncetat. El repară ca­ merele şi pleacă. Pleacă de-ndată termină de reparat camerele. . .Îmi amint esc. . Era cu siguranţă un individ neîndemânatic. Doctorul nu era încântat că muncitorul intrase în discuţie cu Annie.. Fără îndoială că prezenţa tehnic ui pe insulă o supărase. . şopti ea.Ţi-am zis că nu trebuie să-ţi faci griji în privinţa ui. . aşa că simţi dator s-o liniştească. Nu tre­ buie să-i porţi de grijă. Leneş pe de-asupra. ori proiectul nu va putea continua.Are nevoie de ajutor. Iţi aminteşti? .E în regulă.Nu trebuie să-ţi baţi capul cu omul acela. .

Nu trebuia să-i port de grijă. Am vorbit tare. Annie? . Avea cearcăne întunecate în jurul ochilor şi muşcături de purici pe t corpul.Vorbeam din adâncuri 39 ROBOTUL M-am întors la cuvă. După o vreme. Cuva începu să se idă şi lumina năvăli înăuntru. . unde omul pe nume Evan Collins dormea. O m u l resp ira încet şi neregulat. Am intrat. C â n d s-a deschis cu totul. oferiseră muştelor prilejul să se aşeze pe răni şi să se înfrupte din lichidul ce iz a dinăuntru. Am oprit robotul şi am deschis ochii în cuvă. . Am de scoperit că nu mai erau nuci de cocos. Sticlele cu apă erau goale. am auzit zăngănitul. Crustele zgârieturilor.Evan Collins. M-am dus pe plajă.Ceva e în neregulă. Am adormit şi la ivirea zorilor eram clin nou pe insulă. Am apăsat but onul pen­ tru asistentă şi am aşteptat. Şi apoi vei pleca. M-am înapoiat la c oliba de reîncărcare.Îmi spui o poveste? N i c i o mişcare. Rămase cu ochii închişi. acum sparte. Asta mi-a spus doctorul Rhodes. Mi-a luat o oră să găsesc ultima nucă. încercând acopăr murmurul pompelor. m-am ridicat şi m-am uitat la Ki . Am luat-o înapoi şi m-am aşezat lângă Evan Collins. Nu trebuia să-i port de grijă. Nu schiţă niciun gest.Doctorul Rhodes spune că vei repar a camerele. . . Dar m-am oprit la margi­ nea apei. M-am în dreptat spre ocean.E ceva în neregulă? Te simţi bine. Aveam treabă. Unele dintre ele erau stacojii şi se infectaseră. cu robotul meu.

E un om pe plajă.Un om pe plajă. Păşeam pe fundul oceanului şi găseam aur în etre. . .E spartă. doctorul Rhodes şi cu mine. Nu-mi păsa. . Nu e bine.. O m u l spune că are nevoie de ajut or. Nu e bine. Am tăcut. . Am adăugat numele lui Kiri în diagramă şi am retra sat liniile.40 PAT M U R P H Y . are faţa neagră şi îl muşcă puricii. Spune că are nevoie de ajutor medical. Acum aveam un triunghi format din Kiri. Evan Collins. Vorbeam mai tare decât ar fi trebuit. Doctorul Rhodes nu. Evan şi cu mine. Avea privirile încruntate. încerc să fiu de ajutor.Are o barcă. Aveam doispr ezece ani şi spărgeam nuci de cocos în mandibule. Are faţa roşie. Doctorul Rho des era deoparte. Aveam în minte barca. Îmi închipuiam o diagramă ce amenii care aveau legătură cu ce se întâmplă. Nici eu nu eram fer icită.. Ii ajut pe crabi. Am închis ochii să mă feresc de lumină şi am început să mă legăn. Dar nu mai găsesc nuci de cocos. .Tr ebuie să spui altcuiva. . Mă gândeam la om. Foarte bine. Are nevoie de un medic. Cartonaşele cu expresii faciale pe care i l e arătase doctorul Rhodes spuneau că nu era fericită. am zis pentru a doua oară. Trec peştii pe lângă ea.C u m a ajuns omul pe plajă? .O n pe doctorul Rhodes. . . Spune că are nevoie de apă. Nu e bine. neştiind ce să zic. Nu e bună.Un om pe pl ajă? repetă Kiri. Lini ile care ne unesc formează un triunghi. Nu e bine e plaja mea şi are piciorul rupt. înţepenită în reciful coralier. scufundată.N u .

Evan Collins. . Unchiul Mars. Un desen bun. repetă Kiri. Evan Collins şi cu mine eram uniţi de linii care formau un triunghi. Nu-mi plăcea să simt mâna lui Kiri pe umărul meu. înapoi pe insulă. Am simţit mâna lui Kiri pe umăr. . pe diagrama relaţi ilor. soar era sus pe boltă. Afară de nis l de sub picioare. împreună. Am ieşit din co­ liba de reîncărcare şi am luat-o spre plajă. A Kiri avea să-i spună Unchiului Mars de Evan Collins. Nu mai am nuci de cocos pentru Evan Collins. . E v a n C o l l i n s d o r m e a în continuare. întins pe nisip. iar mie îmi plăceau pietre le. Eu cred că era. Destul cât să ştiu că păşesc pe teren solid. Am intro­ dus numele Unchiului Mars în diagramă şi am desenat liniile. Î1 cheamă Ev an Collins şi are şai­ sprezece muşcături de purici pe obrazul stâng. . unindu-1 cu Kiri şi Ev an Collins. Respira încă. Bar ca lui e scufundată. cele două triunghiuri formau un d iamant. Nu-mi plăcea lumina orbitoare. Îl che amă Evan Collins. nu mai simţeam nimic.Vorbeam din adâncuri 41 Doctorul Rhodes mi-ar fi spus că nu e adecvat să strig.O să-i spun unchiului meu.Tu îi spui Unchiului Mars.E un om. E pe plaja mea. Mam întins în cuvă. Are piciorul rupt.Mi-a spus povestea cu Cenuşăreasa. A r e nevoie de apă. mi-am zis eu. .. Kiri. am ţipat. Diamantul era o piatră. Era cel de-al doilea triunghi. . Destul să mă simt confortabil. Un om pe nume Evan Collins era pe plaja mea şi mi se părea adecvat să strig. şi atât. Are nevoie de ajutor.. Mi-a spus povestea cu Jack şi vrejul de fasole. Am înţeles. eu mă întorc la robot. In mintea mea.

Era o fată bună. Aflase în schimb. Muncise pe brânci să obţină diploma de asistentă şi îşi do arte mult să petreacă o vreme în Statele Unite. Eric Westerman. de la un văr care lucra în Departamentul de R esurse Umane. Dacă dorea să pună la dispoziţie un robot foarte costisitor pentru un experiment trăznit. în California. Ce idee năstruşnică! Mars a între­ bat atunci în stânga şi-n aflat că era v o r b a de un proiect al preşedintelui companiei. Era fiul fondatorului companiei. dar toată lumea îi spunea Mars. care să se-ng rijească de operatorul necali­ ficat. Era şeful Atlantis Mining and Salvage pe zona de exploatare minieră din Insulele C o o k . Aranjase pentru Kiri să lucreze în sediul Atlantis Minin g din California. iar cei din vechea gardă îl considerau cam nesăbuit. Aceştia doreau să lase robotul pe mâna unu i om fără pregătire în domeniu. MATAREKAWARADI Matareka Waradi era unchiul lui Kiri. C a m tot atunci când Unchiul Mars a afl at de dorinţa ei. că aveau nevoie de o asistentă pentru expe­ rimentul ăla ţicnit. cei din California i-au cerut să lase la mina părăsită un robot. un om solid. care ur ma să fie folosit într-un program ex­ perimental.42 PAT M U R P H Y L-am lăsat pe Evan Collins pe plajă. Am stat toată ziua lângă hornul hidrotermal şi am strâns pietre. cu o personalitate la fel. Am intrat în apă şi m-am bucurat când m-am afundat de t ot. . un om cu influenţă. Mar s nu putea să-1 împiedice. Ii cunoştea pe toţi şi era cunoscut de toată lumea.

Când ajunse deasupra insulei. se plânsese în câteva rânduri că nu mai poate monitoriza insula. Bush Hawk-XP. aşa că citi cu l inte mesajul urgent primit de la ea. tre­ buia să repare camerele de pe insulă . Dacă Departamentul de Resurse Umane o va angaja pe Kiri ca as istentă. Pe lângă as ta. Ii scrisese ca operatorul necalificat.primise trei înştiinţări de la sediul central Cel care conducea experimentul. Toate mergeau ca pe roate până să primeas că emailul de la Kiri. Mars îşi sun toarele spunându-le că vor merge pe insulă să înlocuiască aparatura video şi să vadă cum se d că ope­ ratorul experimental. Nu-1 cunoştea pe doctorul Rhodes. Kiri îi scri­ sese mai demult că tipul era antipati c. Anni e sau cum o chema. zări din avion barca scufund ată. cu cerul limpede şi azuriu. A lăsat să se-nţeleagă limpede fa l că nu îşi asumă nici o răspundere pentru orice stricăciune adusă robotului sau altor utilaj ale Atlantis Mining în cadrul experimentului.Vorbeam din adâncuri 43 Aşa că Mars încheie un târg. Mars ignorase cererile de reparaţie din principi u. Trase o înjurătură în barbă şi ateriza într-o zonă ferită de vânturi. Doar celor cu funcţii înalte în companie li se îngăduia să piloteze acest avion. Aşa că Mars nu vedea de ce i-ar face pe plac domnului doctor. Era tare îngrijorată. un doctor pe nume Rhodes. . Mars o ştia de fată chibzuită. Dar Kiri era îngrijor ată şi ziua se anunţa prielnică pentru un zbor cu hidroavionul companiei. care Avea nevoie de ajutor medical. în apropierea insulei unde lucra omul lui Kiri. el îi va permite opetorului să folosească robotul. Mars era plecat sa verifice cum decurg op eraţiunile pe un atol fără nume. spunea că pe insula părăsită se află un om pe nume Evan Collins. cu judecată sănătoasă. O zi minunată.

Robotul lăsă piatra să cadă la picioarele lui Mars. Mars Waradi.De ce nu i-ai spus imediat cuiva de omul ăsta? E aici de câteva zile bune. Pe Evan Colli găsiră la umbra palmierilor. Un prost şi un incompetent. Pulsul dei se simţea şi îşi pierdea des cunoştinţa. iar unchiul Mars îşi luase răg azul să mă observe. iar eu mă voi putea î arce la crabi. şi bău apă. Se aplecă şi ridică piatra pe care o scăpasem.o barcă pneumatică . când robotul ieşi din apă.Eu sunt Unchiul Mars. după ce îl zgâlţâiră puţin. . chii aţintiţi la Evan Collins.Doctorul Rhodes e un idiot.44 PAT M U R P H Y Ajutoarele sale umflară Zodiacul . . De lira din cauza însetării. . ţinând o piatră între mandi­ bule. Va pleca în curând. încercând să şi-1 închipuie pe operator.şi por­ niră spre ţărm. . Mars cercetă robotul. . Ceilalţi doi oameni trăgeau Zodiacul spre apă.I-am spus lui Kiri. Ii legară comprese la cap şi încheieturi. . Se apropie de Mars. împrejmuit de sticle goale de apă şi nuci de cocos găurite.I-am spus doct orului Rhodes. amestecară nişte electrolit pudră într-o sticlă de apă şi îl ajutară să bea. ROBOTUL Evan Collins zăcea într-o barcă pneumatică. El mi-a zis că omul a venit aici să repare camerele video. Ajutoarele lui Mars tocmai îl transportau pe Evan a Zo­ diac. Ea 1-a înştiinţat pe Unchiul Mars. lo de nişte zile bune. verificară atelele de la picior. dar îşi reveni în simţiri.

pană n-au mai fost. scria Kiri.Asta ce mai e? O m u l moare de sete şi tu îi aduci pietre? . Unchiul Mars studie cu atenţie piatra din mâinile lui. C â n d am termi­ nat. Apoi se întoarse şi se alătură oamenilor din barcă. Am fost de mare ajutor. Primise î dimineaţa aceea un email de la Kiri. I-am adus şi toate sticlel e de apă din barcă.O să vin să vorbim despre asta. Evan Collins supravieţuise. Lui Evan Collins i-am adus nuci de cocos. Doctorul Rhodes urmează să-i explice astăzi că programul se încheie la sfârşitul săptăm u cred că o să primească prea bine vestea. MATAREKA WARADI Mars ateriza în zona ferită de vânt a insulei şi se urcă în Zodiac. doctorul fusese nevoit Să explice de ce nu înştiinţase pe nimeni de prezenţa unui om pe insulă. dar are un suflet bun. chiar şi aşa. Am pr vit cum avionul decolează şi m-am dus să fac curăţenie în locul unde zăcuse omul. mă simţeam mai bine. „Îmi pare rău de Annie. . dar.Unde ai găsit-o pe asta? . E o fetiţă ciudată. una cu cojile de nucă.Lângă horn.Vorbeam din adâncuri 45 . Oamenii îl strigau pe Mars să vină cu e . arăta mai bin e. Superiorii lui studi aseră înregistrările şedinţelor cu Annie şi notaseră încercările fetei de a-i spune doctorulu des de naufragiat. Când am terminat.E pentru crabi. alta cu sticlele de apă. . Am făcut do oare." . din care află că experimentul doctorului Rhodes fusese anulat.

Cei ma i buni dintre operatorii mei au urmat un filon bogat în minereu. Mars ob­ servă că mai multe pietre fuseseră aşezate în nisip lângă vă crabilor. dar s-au întors cu mâinile goale. .Da.Bună. .Credeam că nu mai avem ce să scoatem din insulele astea. Mă înt ebam dacă n-ai vrea să lucrezi pen­ tru mine.Bună. . C u m îţi explici asta? .O să caut pietre? . mi-ar face plăcere. Apropiindu-se. E bogată în minereu de aur. . sperând să dea de ceva. -Da. Annie! . unchiule Mars! răspunse robotul cu glasul său metalic.Îmi plac pietrele. alături de robot.Aşa se pare. .Se pare că ai adunat o mulţime de pietr e ca aia.Despre asta e vorba.46 PAT M U R P H Y Mars trase Zodiacul pe plajă.D a . Ma rs se aşeză în nisip. In schimb.D a .Îmi arăţi te rog und e le-ai găsit? . Sunt de mare ajutor. Şi parcă erau leite cu piatra pe care o luase cu el când îl salvase pe Evan C ollins. Le-am adus pentru crabi. Au cercetat fundu l oceanului. .Mai întrebi? . . Ro­ botul era în păduricea de m angrove. tu ai desco­ perit un filon bun. într-un loc ferit de valuri. .Pot să îmi păstrez robotul? . .Vreau să-ţi spun că am analizat piatra pe care ai a us-o cu tine. .

Dar Mars e ra un tip descurcăreţ. pe care îl ţinea deasupra capului şi agita înspre mine. cu administraţia muncii. Când stăteam locului. Stăteam nemişcată şi priveam crabii. şi tot aşa într-un du-te vino gitându-şi în perma­ nenţă cleştele. Mars trebui să rezolve cu protecţia copilului. un văr la Departamentul de Resurse Umane şi o nepoată în care Annie avea încredere. ROBOTUL Se apropia mareea. Avea multe cunoştinţe. Avea un cleşte mic. în măsura în care avea încredere în toţi oamenii pe car nea în carne şi oase. apoi se întoarse degrabă la văgăună. Un crab se repezi spre văgăuna unui semen de-al său şi a mândoi îşi fluturară cleştii până când pri­ mul se lăsă păgubaş. Sub carapacea roşie se lungeau picioarele negre şi l utioase. povestindu-le despre cele întâm plate şi despre talentul fetei. . O femelă se apropie de ei şi e intensifică. i ar acesta se repezi la ea. Ea puse ochii pe unul. Îşi agitau cu toţii cleştii sub privirile femelei. Unul mare se iţi din văgăuna ui şi mă ţintui cu ochii lui bulbucaţi. negru şi unul mare şi roşu.Vorbeam din adâncuri 47 U ş o r de zis. In cele din urmă potrivi lucrurile de minune. greu de făcut. Kiri fu nevoită să găseas că un terapeut care s-o poată vedea pe Annie tot la două zile. crabul îşi întorcea privirile spre mare. agitându-şi cleş prea mari către masculii din jur. Din văgăun epură să iasă şi alţii. proaspăt descoperit de M a r s . Se holbau pe rând la mine şi apoi la ceilalţi crabi. Kiri vorbi cu părinţii fetei. cu reprezentanţii companiei.

Crabii erau legaţi de mine. Nu înţelegeam mare lucru. Şi pietrele. Ceilalţi crabi îşi urau de zor cleştii către femelele care tocmai îşi făcuseră apariţia. U r m a să le aduc pietre şi crabilor. Al doilea triunghi. Şi aveam să trăiesc fericită până la adânci bătrâneţi. ezită câteva clipe şi apoi intră. Îmi plăceau basmele. toţi comunicau între ei com­ portau în conformitate cu nişte reguli pe care se părea că le cunoşteau deopotrivă. U r m a să pen­ tru Atlantis Mining şi unchiul Mars. L-am trimis pe Evan Collins la o petrecere cu ceilalţi NT-işti. Am ra văgăunei se umple de noroiul azvârlit dinăuntru. . Masculul închidea uşa. deci am pus-o într-un triunghi cu tata şi mama. iar eu alături. Şi Evan C ollins era legat de mine cu o linie. dar eram bucuroasă că pot să-i ajut cu etre. A vorbit cu părin mei. la mama şi la tata. Masculul repede după ea. la Kiri. Aveam ce va din zâna cea bună. Mă gândeam la unchiul Mars. Îmi plăcere să mă uit la crabi. Av ea să trăiască fericit până la adânci bătrâneţi. care vo r comunica în felul acela neînţeles. la doctorul Rhodes. Unchiul Mars discutase cu mine şi cu Kiri.48 PAT M U R P H Y Femela îl urmă până la văgăună. Mi-am amintit de povestea Cenuşăresei. s a mea. unită printr-o lin ie de Kiri. Kir i mi-a explicat ce s-a întâmplat şi mi-am desenat în minte o nouă diagramă. Doctoru l Rhodes era deoparte şi nu era legat de nimeni.

P O R N I R E A BENJAMIN C E A S U L U I ROSENBAUM Traducere din limba engleză GABRIEL STOIAN .

McSweeney 's. Asimov's Sci ence Fiction.com.. imaginea companiei americane General Mills. Avea zbârcituri serioase în jurul ochilor şi s enelor.. The Infinite Matrix. Dezgustător de bătrână. prototip al go spodinei perfecte. aşa cum sugerează şi ing enioasa povestire ce urmează. însă unsorile şi pudrele potrivite ţin la distanţă aproape toate ridurile. Strange Horizons. Agenta imobiliară pentru Tărâmul Piraţilor era bătrână. şorţ cu volănaşe. Femeia din faţa n astră nu se prea ostenise să se îngri­ jească. BENJAMIN ROSENBAUM. Harper's.benjaminrosenbaum. Argosy. 1 . Dacă 1 Personaj creat în 1921. Nu au aceeaşi supleţe a pielii ca noi. Era îmbrăcată în genul M ă m o s : rochie albastră de gospo­ dină. Betty Crocker . dar părea trecută de Treizeci. încă nu ştiţi chiar totul. Cu Babalâcii fi niciodată sigur.Americanii sunt recunoscuţi pentru că stau cu ochii pe ceas. Are un web site la adresa: www. dar. Lady Churchill's Rosebud Wristlet şi în alte reviste. a publicat deja în The Magazine of Fantasy & Science Fiction. un nume nou în S F .

L-am împins de oparte. Tunuri de apă ce ameninţau trecătorii. .Domniţă. fregate şi cutere se lăfăia pe peluzele extrem de bine îngrijite şi pe străzile ce nuşii ca oţelul. vârstă aetială.52 BENJAMIN ROSENBAUM ai de gând să goneşti prin părţile astea din Montana. Dar cine altcineva ar mai dori să trăiască în Tărâmul Piraţilor? a m n a a deschis gura. Cete­ lor şi Clanurilor fluturând p e arborele prova. goelete. Respiraţia lui m-a gâdilat. Mi-am vârât mâinile în buzunarele pa talonilor şi m-am apucat să treier scame între degete.. . cu flamurile Bandelor. nu puteam să neg. etalându-ţi sânii aceia mari. sex. a exclamat ea. dar Legea anti-minoritară din 2035.Minunat loc. îmi pare rău. Majoritatea proprietăţilor erau închise. Stăteam sub prova de peste cincisprezece metri a galionului pe care venisem să-1 vedem..Mda. D o a r câte a păreau locuite: peluze presărate de aparate. tremurăto piftia şi coapsele uriaşe. excavaţii începute cu buldozere de mici d imensiuni şi apoi abandonate. Era super. prefe­ rinţe stimulatoare sau o e naţională. cred că ăsta e compromisul pe care trebuie să-1 faci. după care a pornit grăbită pe a lee.Uite. . —Să înţeleg că toţi ăştia sunt N o u ă n a trecută de Treizeci s-a încruntat. A rostit ceva către cineva aflat în partea din spate a furgonetei. Şi zona e frumoasă. In jurul nostru. având gazonul neatins. îndreptându-se spre noi.. mămica ta. Suze. cunosc legea. rasă. o flotă întreagă de cuirasate. Se dusese glonţ la scara din frânghie şi ajunsese deja la jumătatea ei. . . vârstă cronologică. mi-a şoptit T o m m y în ureche. Tenişii de culoarea cireşelor coapte au trecut peste . fără să scoată însă nici un sunet.Sau cine şi-o poate permite? a i tervenit Shiri..

considerat spiritual sau ener­ getic (n. Şi Pompat.Galion.o mai sâcâiţi pe D o a m n a . a mormăit Max. de aceea m-am apro­ piat şi mi-am strecurat mâna într-a ei. Am căinat-o în sinea mea. Mâinile Doamnei au tresărit într-un ges t disperat de a încerca să apuce ceva. Făcu din degete un gest-parolă.Să aruncăm o priv la casă. De-abia dacă am necăjit-o puţin. 1 . S-a cr ispat şi şi-a retras mana. într-o zonă 1 Gest simbolic sau ritual în hinduism.l cuiam în trei case datând din secolul XX din Billings. D o a m n a de Treizec i şi-a dus palma la ochi şi a clipit puternic. îndesându-mi mâinile în buzunare. cel puţin noi patru eram si­ guri de asta.).Pornirea ceasului 53 margine. a zis ea scurt.Galion să fie. şi din galion coborî o pasarelă. De aceea te-mbraci aşa? . Exact de mişcarea asta avea nevoie Banda noastră. de parcă ar fi fost gata să izbucnească în la crimi. eram cu toţi emoţionaţi. Adio cu înţelegerea şi iertarea inter-aetială. . Ne săturasem să trăim în ghetou . F umoasă treabă! Recunosc sincer.N . are doar un metru şi douăzeci înălţime. . Trebuie să mănânce zil­ nic un kilogram de fri tură de soia tratată cu medicamente doar ca să-şi păstreze volumul. E mai simpatic decât noi. căutând pe pipăite copastia ce ocolea casa. am propus. .Eşti ebat-o T o m m y . tr. . sugerând o mudra . Aşa li se întâmplă Babalâcilor când ne cocoţăm. El este singurul O p t dintre noi şi ia discriminările aetiale mai în serios decât noi ceilalţi. Ar fi fost culmea! Ei nu plâng aproape niciodată. da uşchii lui bioprelucraţi sunt cât un grepfrut.

Nenumărate culcuşuri. cu costum la două rânduri şi bretele. înainte ca O g b u şi Katrina să fi plecat spre sud. Lăţi bandă cât cuprinde. un papagal flutura din aripi. înţesată de Treisprezece.criminalitate. staţii de lucru.şi a permanentei lor autocompătimiri. D a r asta se întâmpla pe când eram acolo toţi opt. Paisprezece şi Cincisprezece care jefuiau t l. Asta îmi con­ venea.54 BENJAMIN ROSENBAUM „amestecată ca vârstă". Vorbim de o populaţie osân­ dită de C D A S . lăsându-le ca o supapă veşnic deschisă. Mă îmbrac eu ca un agent de bursă din secolul X X . Pe o bară. Când eram opt. Console pen­ tru videojocuri pe pereţi. .invincibi i şi suficient de puternici ca să luăm pe oricine în râs. rafturi. I-am urmat pe ceilalţi în foaierul alionului. ne simţeam ca o Bandă adevărată .adică pun­ tea superioară. Am tre cut prin vreo două despărţituri. Tavanul .era l a zece metri deasupra şi acolo se putea ajunge pe scări de frânghie şi parâme ce se legănau. testosteron. E drept că Max ţinea la ei. La petrecerile aniversare. administrate vreme de treizeci de ani. Nu mă refer doar la giganti a problemele de sănătate provocate de supradoze de hormoni de creştere. a tât cu ecrane plate. Iar noi ceilalţi ne simţisem măcar amuzaţi e viaţa dusă în ghetou. cât şi cu proiecţie pe retină.). dulapuri. dar pro­ babil că nu era. M-am logat ca oas­ pete pe o staţie. virusul le-a blocat gland ele pituitară şi tiroidă. e strogen şi androgen. părea adevărat. Sufereau mai mult din cauza problemelor sociale . dar în realitate sunt 1 Sindromul de inhibiţie a dezvoltării sistemului de comunicare (n. piscină sub podeaua transparentă şi ret ractabilă din material superceramic. violenţă. când i-a lovit. aşa cred . le puteam şoca oricând pe celelalte Ban de cu adresa noastră. orgii. tr. gelozii .

Se aşezase pe un scaun moale şi flexibil şi îşi masa o talpă cu mâinile. ale cărei poale dantelate îmi gâdilau faţa. ridicând rochia de mireasă în care pl ise să mă mărite. dar i-am văzut ochii. o sesia noastră de a rezolva probleme si spiritul nostru dornic de o acerbă concurenţă ne fac să fim buni ca speculatori pe piaţă. Aşa ne-am câştigat banii şi reputaţia. iar v ta mea aetială era încă legată de ceasul Naturii. Agenta imobiliară renunţase la încercarea de a m ai convinge pe cineva să-i asculte discursul. O încântare binevoitoare. ori poate că fusese gândită ca o cadă uriaşă. Mi-a adus aminte de mam a.Nu există maşină de gătit.Pornirea ceasului 55 editoare de film. O masă gigantică.. Max se dezbrăcase şi plonja se în piscină. ( N u se întâmplă prea des ca vreun N o u ă să aiba înclinaţii artistice. . Sclipeau de încântare. T o m m y şi Shiri topăiau pe ină. jucători de noroc. pe vremea când locuiam într-un cartier sărac din Maryland. Nu mulţi dintre noi au răbdarea necesară pentru art ci nu manifestăm vreun interes faţă de domeniu.Găteşti? Mi-am simţit î cordarea din falcă şi umeri . Pe vremea când eram la . Am intrat în bucătărie..Îmi place să gătesc.Maşină de gătit? a clipit ea mirată. am precizat. Mi-am plimba etele de-a lungul unei bretele. . un enorm centru programabil de pregătire a hranei. Am ieşit şi m-am dus direct spre Doamnă. Mama.m-am săturat până peste cap să aud că N o u ă nu gătesc -. . pe care i le pregătise m într-o dimineaţă de iarnă. .) M-am delogat. făcând tot soiul de remarci obraznice. o mulţime de scaun i pernă. programatori si biotehnicien i. care se extaziase odată în faţa unor prăjiturele tari ca piatra.

56 BENJAMIN ROSENBAUM facultate. iar T o m m y şi Shiri încercau să se doboare unul pe celălalt de pe trambulină. apoi cercelul meu a bâzâit. Locatorul ei e oprit.. un monstru masiv şi sexualizat ca şi ea. către alt acum şi altă eu: o Femeie. Mi-am dat seama mai eram un N o u ă în ochii ei. mutându-mi privirea de la ochii Doamnei. . înaltă cât uşa.C u m adică. Mi-ar fi prins bine o îmbrăţişare. „a dispărut"? .îi vorbeam mamei despre Pălăria pisicii. .o găsesc nicăie ri. într-o seară la cină. D a . dar Max se scufundase în apă. Pricepusem că nu se uita la min e. hăt departe. m-am oprit în mijlocul un ei fraze . . Am ieşit. o proto-Ma mă. .Am putea aduce un modul de gătit! a promis Doamna.Suze? l-am auzit pe Travis.Suze. Mi-am îndesat mâinile în b uzunarele pantalonilor. gătesc.şi văzusem în ochii ei că încetase de mult să mă mai asculte. A b b y a dispăru t. Am rămas mult timp urmărindu-1. Am făcut mudra de Acceptare. Era cam prăpădit şi agitat. ci copilul de nouă ani. am ridicat privirea de la masă. N . un pântec pe picioare.De ce întrebi? Cine crezi că-mi poartă cercelul? . ci prin mine.Nu mai răspunde. Cu nişte bulgări mari d e grăsime numiţi sâni. Un porumbel căuta de mâncare pe peluză.. modul în care ciberne­ tica avea să-i eliber eze pe Ţânci) . . Susan-Femeia. atârnând de pieptul celuilalt eu al meu. moartă după b să ma căsătoresc. care nu avea să mai apară vreodată. indicii suficiente ca să-1 socotesc real. am zis. documentarul meu difuzat (o polemi că înfocată pentru Emanciparea celor sub Cinci. Ea se aştepta să o vadă pe acea Susan.

a intervenit T o m m y . Nu de faţă cu ea. vrem să luăm casa asta. . a spus Shiri. Vor din tot sufletul o as emenea casă. care se răspâ din toată fiinţa ei ca o duhoare.Sunteţi de-a dreptul ridicoli! am spus. . Am urcat în fugă pasarela care ducea la bord. am răspuns. . A c u m suna ca un chiţăit. Max se îmbrăca se şi-şi zvânta şuviţele împletite cu un prosop luat din cuierul de lângă piscină. Nu voiam să spun că A b b y dispăruse.Şi ce dacă? Doamna Agent Imobili ar ne urmărea cu o expresie reţinută.V o m discuta. . . un zis eu. scos de un şo arece prins în cursă. A intervenit o urgenţă personală. Am făcut mudra pentru A b b y .Trebuie să plecăm.Rămâi acolo. Nu mi-a apărut nici 0 localizare. Max mi s-a alăturat imediat. Ştiu ce-ar spune Travis şi Abby. .Ce-ar fi de discutat? s-a mirat T o m m y .Pornirea ceasului 57 Când Travis era agitat. Travis. am spus. T o m m y i stăteau la o masă cu Doamna Agent Imobiliar. . S-o cumpărăm şi dup-aia o să avem tot restul zilei liber. Este u imitoare. Mi-am privit afişajul activ tatuat pe palma stângă. Mi-am scos mâi­ nile din buzunare şi mi-am strâns pumnii. . Travis era acasă. calm.Stai puţin.Este prima pe care am văzut-o. Plecăm chiar acum spre tine. . uitându-se la nişte documente afişate pe ec ranul din tăblia mesei. Nu în faţa atitudinii aceleia de tip l „putem avea oare încredere că vă veţi descurca fără ajutorul vreunui adult?".Şi care-i urgenţa? m-a întrebat Max. glasul îi devenea ascuţit. .

a propus Shiri. Sau o să vină c-un taxi. Am simţit pe umăr palma lui Max. Am deschis ecranul plat din torpedo şi m-am logat. Sper că n-a rămas în apropierea casei .A plecat azi-dim aţă devreme.Să anunţăm poliţia? a întrebat el.A b b y n-ar fi făcut o asemenea prostie. i-am tăiat-o eu şi am ieşit din casă. a spus T o m m y . . iar în ultima vreme mi se părus e melancolică. .un N o u ă care se plimbă singur p rin ghetou şi face fotografii -. . a zis el.Care-i urgenţa? a întrebat Max. Max m-a urmat numaidecât. Voia să facă niş e poze.Ia mai duceţi-vă undeva. Travis n-a văzut-o şi n-o recepţionăm. M-am mutat pe locul din dreapta şi l-am lăsat pe el la volan. după o clipă de gândire. Am urcat în uţa noastră de circ şi am pornit motorul.Ii putem lua mai târziu. . Tremuram de adrenalină.A b b y a dispărut. ce să mai spun de asta.Putem merge cu parapantele.Ăsta nu-i un motiv ca sănchidă locatorul. . .58 BENJAMIN ROSENBAUM . . cu aparatul ăla de foto­ grafiat alb-negru. a zis Shiri. . . Max a ieşit în stradă. —Pentru că n-au văzut-o încă. A b b y e cam impulsivă. a spus Max. . . Nici el nu părea însă prea convins.Travis şi A b b y nici măcar n-au fo st de acord să ne luăm casă.O fi deraiat vr eun tren şi Suze trebuie să se asigure că-i prima în faţa ecranului. închipuie-ţi aşa ceva! Am ieşit în viteză din Tărâmul Piraţi suit rampa ce dădea în 1-90. pe care i l-ai dat. Ce s-a întâmplat? Am făcut mudra lui A b b y şi i-am arătat palma.

iar ima­ ginile înregistrate sunt neclare şi c u granulaţie mare. uşor de consultat. Mai există mili arde de senzori de mişcare. am zis. Tre ba celor din profesiunea mea este să contribuie la perpetuarea acestei iluzii. Nu avem pe nimeni printre ei ca să tragem ceva sfori. reţelele sunt uimitor de greu de cercetat. receptori audio. a tot ce se întâmplă. D a r eu sunt tare la asta . filmat clar şi din toate un­ ghiurile. detectori de locaţie şi monitoare de date de trafic ce se adaugă acestui amestec. un kilometru pătrat din zona centrală a lui Billings generează suf iciente date cât să umpli toate computerele secolului X X . după care am creat vreo duzină şi i-am lansat în toată reţeaua. A c u m tine-ţi gura şi lasă-mă să lucrez. însă nu sunt bine corelate. In realitate. Aveam într-un fişier înregistrări cu A b b y suficiente ca să pot construi un copoi virt ual de ca­ litate. Curând au ut să-mi sosească rezultatele. Majoritate oamenilor îşi închipuie că înregistrările făcute de camerele publice sunt o arhivă permanent iversală. Într-o duminică dimin eaţa. .Aşteptăm până avem mai mult e informaţii. dar deseori sunt ascunse în labirinturi încâlcite de aprobări şi protocoale. numai o serie de reconstituiri algoritmice pline de imaginaţie po t face unele imagini vizionabile. plus toate bibliotecile din secolele anterioare. Mergem spre casă. în doar câteva ore. Poliţiştii sunt Babalâci. dar au un pro centaj ridicat de defecţiuni şi date false. Există numeroase camere mai mari legate la net. Există milioane de videocamere mobile Ce rătăcesc prin toate zonele unei aglomerări urbane importante.Pornirea ceasului 59 L-am privit tăios. iar Adolescenţii sunt în general prea neciopliţi şi in plinaţi. restricţiile de înălţime nule permit celor sub D prezece să fie admişi în rân­ dul lor. Căutarea devine un adevărat iad. A b b y .

n-am putut vedea ce an ume. Cu pantofi cu talpă înaltă. A b b y părăsise tramvaiul aerian. Am încercat o senzaţie de gol în stomac. şi am căutat-o pe A b b y la toate ieşirile pasarelelor şi la tramvai. Am alcătui n profil ergodinamic şi l-am introdus în copoii mei virtuali. chiar deasupra noastră. premeditat.ÓO BENJAMIN ROSENBAUM a traversat strada în faţa casei noastre la 09:06 şi-a decuplat lo­ catorul. era o modalitate grozavă să scapi de urmăritori. In zona aceea din Billings există o reţea de pasarel e private şi un tramvai aerian care sunt slab monitorizate. pentru că nu existau erori de logare. mărimile şi culori le. cred că era o N ouăzeci. De la 10:03. Am privi t oamenii care treceau prin coridoarele din jur. de toate vârstele. a făcut nişte fotogr afii în parc până la 09:56. O bătrână se deplasa încet pe un trotuar rulant. deghizată. Nu vezi aşa ceva în fiecare zi. dar am simţit cum mi se zbârleşte părul de pe ceafă. coapse şi ri falşi - . Bingo! La 10:42. dacă asta voiai. î mul ei. mi-am imaginat. ceea ce însemna că avea vreo sută douăzeci de ani sau chiar mai mult. metal şi ceramică se unduiau deasupra noastră. N i m i c . Din cauza ima­ ginilor cu granulaţie foarte mare. Acolo a vorbit cu o pe­ reche de Cincisprezece şi a primit cev a de la ei. Max pătruns ese cu maşinuţa printre turlele şi aleile din Bil­ lings. Am cumpărat putere de prelucrare suplimentară pentru a reuşi să rulez informaţiile mai repede. s-a oprit să mănânce co vrigei şi tăiţei ja­ ponezi la un magazin de delicatese de pe Avenue C. Păşea încet. Am revenit la nişte înregistrări mai vechi pe care le aveam de la o petrecere aniversară şi am extras o secvenţă în care Abby păşea. sâni. Umbrele împestriţate şi cenuşii ale irilor din plastic translucid. La 09:22. trenci. am pierdut-o. urcas e cu un lift într-o bancă şi dispăruse.

i-am spus lui Max.Parkhill cu 32.tocmai de-aia am nevoie de tine. O ţinea de cot.. A făcut câteva mudra cu o mână şi a început să vorbească: .Pornirea ceasului 61 se dădea drept o Paisprezece.. Ultima imagine a lui A b b y fusese la or a 11:06. ajunsese într-o z nă cu reputaţie proastă. Poţi să faci rost? .Cr ed că da. . Dave. Să transmit datele poliţiei? Ar fi dovedit ele că A b b y era victima u nei con­ strângeri? Dar de ce apelase la deghizarea aceea ciudată şi de ce se furişase hoţeşt ? Pornise în vreo aventură în suburbii? Puteam să o băgăm în bucluc? Oare A b b y cumpăra dro i? . Nici o dovadă că ar fi fost silită. parcă ar fi fost costumată de Halloween. cum îţi ma Ascultă. Co nsultase o bucăţică de hârtie pe care 0 scosese din buzunar. La naiba. . .Porneşte spre 30 cu Locust. Arăta ridicol.a m deocamdată nici o informaţie care să merite atenţia poliţie . omule. Nu chemăm poliţia? . a zis e l cu un aer sumbru.D a . Era împinsă către o uşă de un Cincisprezece gargantuesc.Deci avem nevoie de altfel de sprijin. omule . Mi-am văzut de ale mele.Ne poţi întâlni la inter a dintre Parkhill şi strada 32? spunea Max. Am ridicat privirea de pe ecran. Aveam degetele încremenite şi mă tot uitam la acea ultimă imagine: A b b y şi gigantul care o împingea în beznă. . Până la 10:54. ştiu.Rahat! a făcut el.N .Salut. i-am spus lui Max. Datele bio dinamice culese de la câteva camere medicale rătăcite mi-au confirmat că avea pulsul cev a mai ridicat. . .

Cine-i Trei? l-am întrebat. Celălalt ochi era cristalul strălucitor al unui conector laser. celăl alt roşcat şi plin de pistrui) şi aveau o musculatură mai impresionantă decât a lui Max. Ceilalţi doi erau Adolescenţi Pompa pesemne Cincispre­ zece sau Şaisprezece. Caria. . prin­ tre şuviţele împletit e se vedeau sclipind şi alte porturi şi intrări. iar pe scalpul ei cafeniu. printre cărările dintre codiţe. îngropându-şi faţa în abdomenul lui. Patru erau clar de la sal a de forţă pe care o frecventa. . Feţele lor blonde de slavi contrastau cu tru purile ce aminteau de canapele pentru patru persoane sau de frigidere industrial e: aveau degetele de mărimea braţelor mele şi coapsele cât tot corpul meu. Caria se apropia în fugă de noi. . Max a oprit maşinuţa. Şi mai era un al cincilea: un Trei îmbunătăţit.Cool. Nu puteam să-mi dau seama cum o să-i băgăm în clădire. care stătea niţel mai departe de ceilalţi. Părea agitat. ne aşteptau cinci prieteni de-ai lui. .62 BENJAMIN ROSENBAUM Când am ajuns acolo. S-a întors către mine. D o i erau probabil N o u ă sau Zece (unul brunet. Ur mărea norii cu un ochi blând şi căprui şi avea un zâmbet serafic. A coborât înainte să spun ceva şi mai ridicol." Am deschis porti era şi am îngheţat. O fat minuscule. cu capetele cocoţate ca nişte nucşoare pe corpurile cât uşa. . de exemplu: „E frumos c-aţi rămas apropiaţi. de parcă se tem a că o să-mi bat joc de el..Sora mea.. Era limpede că se tem de de ea. am zis imediat.Max! a ciripit ea şi 1-a cuprins în raţe.

a mort. Aproape . Făcusem odată un documentar experi­ mental despre îmbunătăţirea celor sub Cinci f losind asemenea înregistrări. încât unghii le mi-au intrat în cheder. cu Caria pe umerii lui Max. încet. .Caria. Noi trei i-a at. Am aruncat o privire la afişajul din palmă.Nu-mi place. Era o monstruozitate de oţel. Asemenea sisteme se presupune C i nu sunt conectate la reţea. . Cei patru musculoşi s-au bul ucit înăuntru aibia aşteptau să ajungă la A b b y şi să se îndepărteze de Caria. M a x s-a răsucit către uşă. după care a început sa sugh ită. Am strâns portiera atât de puternic. ceea ce le face aproape invulnerabile atacurilor cib ernetice. Ce caraghioşi sunteţi voi! Am încercat să zâmbesc. . Scara era întunecoasă şi mucedă: mirosea a Adolescenţi. un soi de urnare răutăcioasă peste ani la Pălăria pisicii. ia r eu am simţit că-mi sare inima din piept. ea e Suze. a anunţat ea. îmbrăţişând-o.Ia-mă-n cârcă! a spus Caria şi Max i-a ridicat imediat trupuşorul pe umeri. . Faţa lui Max s-a crispat de spaimă. cu toate glandele şi secreţiile lor. Puteam paria că în preajma Cariei nu se putea înregi stra nimic.Glumeam! a spus printre icnete. L-am intitulat Ai grija ce-ţi doreşti. acele scurte pauze. Caria a explodat în chicote de râs. care-i urinau pr etutindeni. Caria a fluturat din mână spre ea şi s-a deschis. Uneori puteai să-ţi dai seama unde apareau Trei sau D o i îmbunătăţiţi în înregis făcute de camerele publice.Pornirea ceasului 63 . respingătoare şi acre. din celea cu sistem de secu­ riitate cu placă biodinamică. scumpo? a întrebat. urmărind golurile. La fel si ecranul din maşinuţă. a zis Max.Ce mai faci.

Iar apoi. privindu-mă printre genunchii mici şi tremurători ai Cariei. ce-ar fi să o iei p e Caria şi să vă duceţi la maşinuţă şi să jucaţi ceva frumos? .de parcă cine va era torturat. am spus cât am putut de dulce. Caria a început să plângă..Acum! am zbierat şi am t recut pe lângă ei.Max.Dar poate c-ar trebui să.o întreba asta! m-am răstit la el.. urmat de o serie de icnete. scumpo? întrebat-o Max.64 BENJAMIN ROSENBAUM toată lumina din pereţi era stinsă şi singura porţiune care mai funcţiona în capul treptelor pâia în verde şi roşu. Cei doi N o u ă supermuscul au proptit umerii în uşă. . Aceasta s-a deformat şi a scârţâit. .Înăuntru! am şuierat printre dinţi. Pe sub uşă se auzeau gemete şi gâfâieli.Max.N . s-o fac să dispară? a întrebat Caria.Ce-ai păţit. . Ce-i dincolo de uşa asta? . Ca nişte mârâie i. Să-i fac să se oprească? . Distrage-i atenţia. Pistruiatul a ajuns primul în dreptul uşii din capul scărilor. astfel că trupurile musculoşilor ce urcau apăreau şi dispăreau în acel to stroboscopic.N u ! am ex lamat eu şi Max în acelaşi timp. în agonie. printre hohote de plâns.. care cobora treptele din spatele meu şi începuse să cânte „Picioruşe de paing". idiotule! . . un scâncet . ceva mai slab.Nu-mi place! . dar a rezistat.un scâncet ascuţit ca de femeie . Musculoşii s-au uitat agitaţi la Am auzit tropăitul tălpilor lui Max. am auzit un geamăt prelung. Când a înt ins mâna spre clanţă. Dinăuntru s-a . cu glas temător.

a rostit A b b y sec de pe un fotoliu aflat în s tânga mea. acum ! a strigat cel mai solid dintre ei şi au împins tuti patru în acelaşi timp.Bună. apoi pe alt umăr şi am ajuns în cameră. Intre tufişurile încâ te de păr pubian.. întinsă printre gunoaie. proptindu-se în perete au îndoit genunchii şi s-au ghe­ muit cu umerii sub fundurile primilor..Pornirea ceasului 65 auzit un ţipăt înfundat. pfua! .. deghizata. zonă cu faimă proastă. cu sânii imenşi atârnând de o p de alta a piptului mic şi genunchii încolăciţi în jurul coapselor lui. doi Cincisprezece uriaşi şi goi p uşcă şi-au ridicat privirile spre mine. Unde-i Abby? . Suze.Abby.Te-aş putea întreba acelaşi lucru. iar musculoşii au căzut claie peste gramadă înăuntru. Am ţâşnit peste trupurile lor când pe fesa unuia.Ce dracu' faci aic at... pe umărul altuia. Purta o salopetă albă şi ţinea în mână un pix şi un carneţel.Ai de gând să mă urmăreşti cu o armată ori de câte ori o să-mi închid locator . . . iar ei au căzut s-au trântit înapoi şi au tras blana de tigru d easupra. Locator. .. Cei doi Adolescenţi Pompaţi s-au încor­ dat . o porţiune din penisul masculului se vedea ca o punte purpurie şi um flată. Uşa s-a desch is brusc. .Pfui! am strigat. De pe un covor aş care imita o piele de tigru. Pielea băiatului era unsuroasă şi plină de coşuri. ... dar ai dispărut! am spus şi am început sămi vântur braţele ca o marionetă. A arătat către mormanul de musculoşi care se ridica u în picioare cu expresii mirate pe feţe.. Femeia era tintuită sub el. ne-am spe riat.Gata. pă îi cădea peste umeri şi muşchii..

M-am simţit ca şi cum mi-ar fi azvârlit o găleată de apă ca gheaţa pe spinare. Mormăind. am intervenit. le-a spus ea ce lor doi Cincisprezece. Abby. Trebuie să. . mulţumesc. Nu se pot opr i la jumătate. oricum aproape terminasem. creierii n vor funcţiona corespunzător. făceau.. a spus ea repede. nu există efecte secund re.Haide. am zis: . Au făcut progrese şi la sugari. se pare că majoritatea pruncilor nu vor mai suferi deloc efectele de retenţie. practic.. . Trebuie să aflu. In regulă. aşa că. Vă deranjează dacă vorbim aici câteva minute? .Nu-i acelaşi lucru. verde şi roşie.. .66 BENJAMIN ROSENBAUM -Da! A oftat şi a lăsat deoparte carneţelul şi pixul.Bine... .Îmi pare sincer rău. a admis A b b y . să termine ce. iar noi am rămas singure în lumina stroboscopică.. Acolo t otul e studiat şi comercial. De ce vorbeşti ca ei? De ce spui că starea noastră trebuie vin decată? .D a . Voiam să vorbesc cu ei înainte şi după.Nu te puteai mulţumi cu un canal porno? . .Ce tot spui acolo? am strigat. Până nu termină. mus­ culoşii au ieşit în radă. ă-ă-ă. vreau să porn sc ceasul. Tratamentele s-au îmbunătăţit în ultimii ani.. ştii şi tu.D e ce? S-a oprit o clipă pe scară şi am imitat-o....Suze. a bolborosit femeia. . de parcă s-ar fi temut că o voi întrerupe. cum este.O să urmez tratamentele.C vrei să faci? . . Peste cinci ani. Mi-au dat lacrimile. Ajunşi scară.

Lumii îi era bine! am zis şi m-am smuls de lângă ea. sărate şi picioase. Ea m-a prins de umeri. .. lasă prostiile! M -am ridicat brusc în picioare. S-a lăsat jos alături de mine şi mi-a pus o mână pe umăr. .Suze.. Mi-am şters faţa cu mâneca hainei de agent de bursă... Suze.Nu-i vorba despre noi.. Lumii chiar îi era bine! Mucii şi lacrimile mi se scurgeau pe faţă. Ovulele mele au doar patruzeci de ani. toate etapele idioate. nu te amăgi! O să ajungi aşa! am gesticulat spre uşa de sus.. iar ma­ joritatea sunt încă viabile. prinzându-mă de balustradă.. lăsând pe ea o urmă lucioasă ş ca de melc.. . a zis A b b y . .O h . M-am aşezat pe o treaptă şi am izbucnit în plâns. Cine ai vrea să aibă copii.o să mai faci asta. De p arcă o să trăieşti cu noi într-un galion cu tunuri de apă şi o să mai mergi la petreceri aniv are! N ... Vreau toate etapele vieţii.. Îmi place să u ca noi. .întocmai. Abby.Copii? A b b y . dar vreau. Po ate n-o să-mi placă şi atunci n-o s-o fac..Chestia aia? am strigat.Vre au totul. Asta vrei? Preferi aşa ceva decât să ne ai pe noi? . împungând cu degetul spre uşa de u nde se auzeau din nou gemete.Ne-a fost bine. ascultă-mă! Vreau să ştiu cum este ceea ce s-a petrecut acolo sus. Dar vreau să am copii. ovulele tale au patruzeci de ani. Suze. . Gelozie . . . Suze. ca să-mi păstrez echilibrul. drept în gură. care ne-a mai dat şi moartea şi cancerul şi.Uf...Pornirea ceasului 67 Am izbit cu pumnul în perete şi m-a durut. conce pute de un Dumnezeu idiot. . Suze? Ba­ balâcii? L mea porneşte din nou la drum şi eu...

G ta.. divorţ şi cine ştie ce alte lucrurile nebuneşti şi stupide. a continuat ea.. O pală de vânt a suflat în lungul străzii. ă-ă-ă. Băieţii de la sala de forţă erau în maşinuţă şi înf oftă sendvişuri lungi de aproape un metru. . ă-ă-ă. nu vreau să mai aud nimic! am spus. . Nu mi-a plăcut felul în car e se uita la mine. Nu mai deschide subiectul! Dacă asta vrei. dar atunci ne laşi în pace! Clar? Nu mai eşti binevenită..Suze. .68 BENJAMIN ROSENBAUM sexuală şi compromisurile sexului.. A ri­ dicat ochii şi nestemata roşie a ochiului a sclipit spre min pentru o clipă. . mi-a părut la fel de orbitoare ca soarele privit la amiază. Caria? A chicotit. . infidelitate. d o m i n a r e şi exploatare recipro că. a şoptit ea.Tu poţi vedea viitorul.... Mi-am şters ochii cu mâneca.. Iar Millie a ridicat păpuşa de cârpă .. M-am rezemat d e cadrul portierei şi n-am scos o v o r b ă . . Caria stătea pe treptele din faţa clădirii şi vor bea cu o păpuşă din cârpe.Mie îmi este frică de vaci. făcâ ghemotoacele de hârtie să danseze pe trotuar. făo.. Am trecut pe lângă el.Cară-te dracului! Max mă aştepta la piciorul scării. .Ţie de ce anume ţi-e frică? m-a întrebat. M-am întors şi am început să cob treptele. D u p ă ace ea şi-a îndreptat ochii spre cer..se teme de. după care a redevenit serioasă. ştii chestia aia u ei toţi banii pe care oamenii îi chel­ tuiesc şi felul în care se uită unii la alţii în ziua şi-i bagi în cum va fi vremea şi dup-aia poţi să cânţi la pisici şi la altele? De aia se tem a.

E cu Max. D a r atunci nu ne-am mai putea juca cu balşoi-gemeinschaf t-epistemă-mekhashvei-ibura. ea o sperie. . aşa că trebuie să ple aşinuţa eu o să-i aduc eu şi mi-ar plăcea să locuiesc cu voi dar ştiu că vă bag în sperieţi d imic şi pot veni în vizită de ziua lui Max? . D u p ă ce am ajuns la câteva sute de metri.Max o să iasă cu A b b y la patru mii cinci s ute şaizeci şi două de milisecunde după ce o să termin eu de vorbit şi co­ eziunea proiectată grupului va creşte cu treizeci şi şase la sută dacă nu vă certaţi acum. ba chiar a ridicat braţul lui Mi llie şi 1-a flutu­ rat în direcţia mea.Pornirea ceasului 69 .Voi vă-nşelaţi rău în privinţa asta. I-am comunicat să-mi facă legătura cu Tr b b y n-a păţit nimic. i-am zis. Millie vrea să fim ca oamenii şi copacii şi să nu tre­ buiasc ndreptăm lucrurile mereu.Da. apoi a făcut semn către maşinuţă. da' ea-i prostuţă. Poţi veni în vizită şi la ani sarea mea. ecranul a reve­ nit la viaţă şi cercelul meu a început să bâzâie nebuneşte. . Uşa din spatele ei s-a deschis. . Caria mi-a făcut semn cu mâna. .Iţi place să fii îmbunătăţită? am întrebat-o. dar lui Millie nu-i place. am văzut pan­ toful l i Max şi am pornit.Serios? Pot veni? A sărit în sus şi m-a strâns în braţe. . i-am răspuns. cuprinzându-mi talia şi du-şi obrazul de pieptul meu.Bine.Mie-mi place. acum. V o r veni acasă. . nici n-am ştiut c-o să spui asta! S-a îndepărtat de mi ne şi mi-a zâmbit. pleacă repede! Pa! Am urca maşină şi am pornit motorul. E doar un joc inventat de voi. Pfiu. .Am înţeles. Nu există nici un viito .

. m-a cu . D incolo de turlele şi tramvaiele ae­ riene din Billings.Ştiu. . Am strâns mai tare volanul şi am izbucnit în plâns. păduri de basm . . corăbii.o poţi face pe A b b y să se răzgândească. a făcut el. Am ales ieşirea spre Tărâmul Piraţilor.N . brusc. Suze. . la nebunie. Uff! Ce uşurare! -Mda.Şi de ce n-ai spus nimic? . trecând cu vi eză printr-un tunel din plastic oranj. cred c-au semnat nişte acte sau aşa ceva. castele. Katrin a şi Ogbu.Ce-i? Ce-i? l-am auz it pe Travis.Travis! am scâncit.C u m ? Ştiai? . .Dar trebuie s-o co nvingem. . A b b y vrea să pornească ceasul! . mi-am dat seama că A b b y era sin­ gura care nu văzus e casa aceea. Ajunsesem deja pe 1-90.M-a pus să-i promit.Poftim? Travis.Travis! Speram c-o vei convinge tu să renunţe.C o o l . am văzut casele de joacă din sub urbii întinzându-se în faţa mea: mori. Şi ţie-ţi place? . . Arată superb. nu se poate să ne-ndepărtăm unii de alţii chiar aşa. decorat cu schelete animate ieşind din cufere le lui D a v y Jones .T o m m y şi Shiri mi-au trimis un fi lm cu casa.70 BENJAMIN ROSENBAUM . trebuie să ne punem toţi de acord! In timp ce am spus asta. a mormăit el .Mi-a zis azi-dimineaţă. începuse iarăşi să chiţăie ascuţit ca un şoarece prins în cursă şi. domuri. .D a . trebuie! Haide..C o o l .

înghiţise şi digerase deja toţi mucii cu care îl mânjisem pesemne că proteinele aveau să-i facă bine. salut. se potrivea de mi­ nune. ă-ă-ă.Pornirea ceasului 71 . articol de calitate deosebită. Ori se răzgândeşte. aşa că va trebui să te obişnuieşti cu ideea. am rostit.o maşină cu adevărat clasică.. M-am apropiat de ea. . . . . Acolo. Costumul eu. şosete cu mo­ tocei ţipători. Din câte îi ştiam pe Shiri şi T u tot înăuntru şi în vreun ring pentru patine cu rotile sau vreo încăpere pentru rodeo... dar e clar -o va face. M-am uitat înăuntru.a Doamnei ent Imobiliar era parcată lângă casă. Jocul acest a de-a „Hai să ne prefacem" mi se pare din cale afară de depri­ mant şi jalnic. tricou cu căluţ.Ă-ă-ă. Furg oneta demodată . place să vorbesc espre asta cu străinii.Ţine-ţi gura şi nu te mai văicări! am strigat la el.Locu ieşti prin apropiere? A strâmbat uşor din nas. se afla un N o u ă .. chiar dacă mi se părea puţin bolnavă chestia. poate chiar funcţionând pe benzină . împreună cu a ul Mămos. Era o fată gătită ca un copil: codiţe scurte.Salut.M a m e i nu-i. Travis a rămas mut. Portiera glisantă laterală era de schisă.. ori nu. Ea a ridicat privirea. dar fiecar e cu ciudăţeniile lui. I-am comunicat cercelului să întrerupă legătura şi să blocheze toate apelurile.. . citind o carte. Mi-am verificat faţa într-o oglindă. In torpedo am găsit o batistă cu care mi-am şters faţa cu atenţie. agrafe. nu voiam c a Doamna Agent Imobiliar să mă vadă cu faţa buhăită de plâns. Am oprit în dreptul galionul i şi am coborât.

. a zi s copila. puţin stângaci. A început trata­ mentul în urmă cu ş pte ani. a zis ea şi a ridicat ostentativ cartea în dreptul ochilor.Corintha a contractat sindromul de inhibiţie a dezvoltării sistemului de comunicare când avea doi ani.Ce-ar fi să nu mai joci rolul de fetiţă cuminte? Am pus o într ebare simplă.Este un D o i care a pornit crono metrul? A trăit douăzeci şi cinci de ani ca un copil de doi ani neînbunătăţit? Doamna s-a apl cat pe lângă mine spre interiorul furgonetei. Cu excepţia ocazionalilor ignoranţi care-şi dau cu pre usul. . Am auzit ţăcănitul pantofilor D o a m n e i pe alee. Ea a puf nit în râs. . . Văd că ai cunoscut-o pe fiica mea. .N-ar trebui să faci atâtea supoziţii desp re oameni. a răspuns Corintha dindărătul cărţii. te simţi bine acolo? . Fetiţa m-a fulgerat cu privirea.72 BENJAMIN ROSENBAUM Am dat ochii peste cap. i-a spus D o a m n a . . Mi-am dat seama că rămăsesem cu gura căscată. sau voi d o u ă nu vă mai puteţi ieşi din roluri? D o a m n a şi-a încrucişat braţele peste ept şi m-a fixat cu ochii ei verzi. .Grozav.Scuze. . nu fi obraznică. salut! a zis D o a m n a cu un aer vesel.Să ştii că ţi-am vizionat documentarele.Scumpo. Am simţit o mâncărime în creştetul capului. U n e l e lu cruri nu erau toc­ mai curate în povestea asta.Corintha. . . . D o a m n a s-a întors către mine. te r o g . C r e d că aveam ochii cât cepele.Ah.Este realmente fiica ta .

dar n-am vrut să-i împ ic în nici un fel dezvolta­ rea. . sunt bine facute şi eu consider că o mare parte din ceea ce ai realizat este foarte convingător. O vreme. m-a făcut să înţeleg realmente cum este viaţa pentru copiii conec­ taţi la Inter . cred că eşti foarte nedreaptă faţă de cei care nu şi-au îmbunătăţit Cine-ţi vede filmele îşi închi­ puie că toţi părinţii care n-au apelat la Inbunătăţire au ced tării de Epuizare Parentală şi şi-au trimis copiii la grădiniţele-internat guvernamentale. zău...Pe de altă parte.. Corintha a r evenit la lectură. incestuoasă şi plină de abuzur aruncat o privire spre fiica ei. a făcut fetiţa dinapoia cărţii. Corintha mi-a bucurat existenţa în fiecare zi.Ă-ă-ă. nimeni nu a spus nimic. .Serios? . Cel cu golurile din înr egistrări. mesc..Pornirea ceasului 73 .Haide. mamă. .. O modalitate greşită şi anapoda de a exprima situaţia.Şi ai considerat că ai dreptul să decizi. v izitându-i doar de Crăciun. Ori că au dus o existenţă barbară. Dar nu şi acum. De când s-a născut.. Cel puţin pentru ..D a . a spus ea şi a întărit cu mişcare viguroasă din cap.Prietenii mei mai sunt înăuntru? am întrebat.. S-a rezemat de furgonetă. Am socotit că am obligaţia de a decide. Am socotit că îmbunătăţirea nu era soluţia. dar m-am mulţumit să spun: . Am urmărit-o pe Cori ntha trăgând cu ochiul din spatele cărţii. Tehnic vorbind. . .întocmai. . Suze cea pe care o c unosc toţi ar fi dat un răspuns foarte tăios la asta. am zis eu.

Locul avea de toate.Est e cam indiscretă. D o a m n a şi-a dres glasul. . Corintha şi-a lăsat cartea deoparte.Asta-i o prostie.Aha.Îmi.. Dacă nu-i decât dorinţa cuiva de a creşte.. a zis Doamna.Scumpo. Uneori. .. nu vor să mai trăiască împreună. frânghii în care să te legeni şi tot so iul de de jocuri.De ce n-o laşi să vorbească? E u încerc să-ţi respect ideile arhaice legate de relaţia părinte-copil.D a ..Cinci. . . se schimbă. cu arme cu spumă şi anima e artificiale. . Cre că-i foarte potrivită pentru şase pe rsoane şi. am zis cu glas răguşit.Şi asta-i o întrebare obraznică? s-a mirat ea. dar văd că nu m-ajuţi el. cu toţi 1 invitaţii udându-se. ..74 BENJAMIN ROSENBAU . Îmi puteam imagina ce petreceri aniversare aveam să ţinem acolo. Puteam angaja clovni şi acrobaţi. scumpo.. Vor să cumpere casa. . vrea să pornească ceasul. a spus Doamna.Corintha! . a spus D o a m n a Şocată. Să reînceap procesul convenţion al de îmbătrânire biologică. .. pare rău să aflu asta. Cred că v o m fi doar cini.Ă-ă-ă.. .. Eu nu voi ren nţa niciodată la prietenii mei pentru aşa ceva. . cadouri şi jocuri..Şi? a întrebat Corintha... I din diverse specii nebuneşti..Îmi cer scuze.. . Dacă nici măcar nu v-aţi certat. cu cântece. . am început eu şi m-am uitat apoi la Cor intha. torturi. a spus ea după o clipă de tăcere. Cineva dintre noi vrea. dacă amenii. a spus Corintha. Am ar uncat o privire către catargul principal şi tunurile galionului nostru.. mi-a răspuns Doamna. Trambuline şi piscine. Către peluza e legantă.C u m aşa? Eu şi D o a m n a am privit-o.

. căreia îi înmugure are dorea să facă sex cu maimuţe uriaşe. Mi-am scuturat pantalonii. Noaptea puteam dormi în hamacuri pe punţi sau înveliţi în pături pe peluză... Nu puteam să văd o A b b y care creştea în înălţime.. am spus. Nu-i chiar la fel de luxos sau de. în spaţiul foarte generos de la pupa.Vreau să-1 vedem şi pe acela. stiluri diferite de viaţă. dar c lădirea principală a fost amenajată ca un cen­ tru de recreere pentru grupuri. . Mam ridicat în picioare.pentru Jeff şi Terri . A b b y cu copii. sau şi cu unii şi cu alţii. . Dar nu reuşeam s-o văd pe A b b y acolo.Pornirea ceasului 75 povestitori şi magicieni. A b b y cu un par tener. Mai există şi două anexe care permit un anumit grad de intimitate şi. a rostit încet Doamna. A p o i mi-am vârât mâinile în buzunare .. sau toţi grămadă. pentru a şuş hoti cu ei despre menstruaţie sau despre ritualuri de împe­ rechere. masculi sau femele. tema­ tic ca acesta.In apropiere de Rimrock Road. Care să dorească intimitate. sub stele. ex istă un conac vechi. să vrea să-şi aducă alţi prieteni al căror ceas pornise.

A TREIA TABĂRĂ DAVID MOLES Traducere din limba engleză SILVIU G E N E S C U .

. barmanul aşeză un bol de supă lângă cupă. In tex tul de faţă dezvăluie un melanj de intrigă. In faţa tejghelei de placaj erau trei scaune c u picior. iar cel din mijloc era ocupat. Strange Horizons şi al­ tele. când Cicero împinse la o parte perdeaua scurtă. vântul căldicel. o încâlceală de eve­ nimente în care ajută foarte mult să ştii care sunt agoniştii. Aduse cu el o rafală de vânt şi ploaie. iar plo cu gustul ei vegetal. Nu-1 luă în seamă. In t mp ce li­ coarea se limpezea. . spionaj şi conflicte culturale pe o planetă îndep ată şi cu probleme. DAVID MOLES a reuşit să-şi vadă povestirile pu­ blicate în Asimov's Science Fiction. Era mai aproape de zori decât de miezul nopţii.Pe unde-ai umblat? îl întrebă bărbatul de pe scaunul din mijloc. Limba în care se exprimase nu avea mai mult de cinci­ zeci de vorbitori în toată lumea. de pânză. Barmanul îi aşeză dinainte o cupă de lemn şi-i turnă trei degete dintr-o tărie tulbure. de iaz stătut.Aflat la început. Polyphony 2. a barului. Cicero îl alese pe cel din stânga şi se lăsă greo i pe el.

Nu puteai alege altă noapte decât prima din anotimpul furtunilor? Toarnă de rupe.. .N gustori? întrebă celălalt. Acum era r ul lui Cicero să aştepte nerăbdător. zise celălalt.Am fost urmărit. Str ct local. Sorbi cu zgomot din lingura scurtă şi adăugă o înghiţi ură lacomă din cupă.. . Cicero dădu din umeri şi reveni la supă. -Poftim? Cicero înghiţi şi puse lingura jos. în timp ce barmanul lăsă pe tejghea un alt bol şi reumpl mbele cupe. Chiar crezi că ar folosi oameni? Poate drone sau mai ştiu e u ce.Ce-i cu tine? Că au fost Specialii sau Imperiul Secret. calmându-se. o chiftea de peşte şi o examina cu o privire critică înainte de a o băga î gură.Am avut o recepţie la facultate. apucă o sticlă cu sos picant şi turnă o porţie generoasă în bolul cu supă. N . nu ştii de glumă? Ţinu în echilibru cu lingura lungă.C e . Marius oftă şi bătu darabana în tejghea ca să atragă atenţia barmanului.Ai dreptate. Celălalt bărbat oftă. .Bin s că n-au fost negustorii. . nu mai contează. Nu mi-a fos1 uşor să-i pierd pe drum. In cele din urmă. i-am lăsat în urmă înainte să fi ieşit din Cartier. . . murdară de alge. Cicero. încruntându-se. .a m putut scăpa. şi împinse pe tejghea câteva mo de zinc. cu gura plină. zise. adăugă el. . Cicero se întinse dincolo de el.80 DAVID M O L E S Cicero îşi afundă mâna în mantaua de ploaie.Fir-ar a naibii. . Amestecă supa cu lingura lungă.

A treia tabăra 81 . dacă ne întoarcem. D u p ă o vreme. In Organizaţie este un consens că ar fi lucrul cel mai înţelept. Galen se tot gândeşte să plece acasă.Asta-i minunat. D o i dintre ei. Cicero . iar când văzu că u scoate nici un cuvânt vorbi el: . . . sorbind din licoare. ridică privirile.Ce căutau? . Nu ştiu ce-au crezut bibliotecarii că erau.Că tot veni vorba d e negustori. Au fost astăzi pe la Universitate. spuse Cicero. orbesc serios. .Mi se rupe mie de consens. o să ne pară rău că am lăsat în urmă pe cineva? . n u fizică. pe un ton blând.Ce-ai de gând să faci? Marius oftă. Cicero lăsă cupa jos. Cred co să aştept până se vor hotărî.A fost o recepţie.Nu ştiu. dar nu-mi place. înfulecând o altă porţie de peşte.Marius. . Pentru proaspătul profesor Semard de Optică Inaplicabilă. adulmecând prin apropierea bibliotecii. La Cancelarie.Habar n-am.Ascultă. binevoi el să explice. . jucându-se cu cupa. Cicero privea în jos. Am avut o mică discuţie cu el de spre eterul luminescent.Şi să lase Salomé negustorilor? Vino cu altceva. . Tu trebuia să predai economie politică. începu el. Nici măcar nu purtau haine locale.Predau ce naiba-mi place mie. Rămase un mom ent tăcut. Aşteptă ca Marius să mai spună ceva. Rămaseră amân­ doi . . .

.Eşti cam cu spatele în corzi. Clătină din cap. îşi pusese chiar acum ochii pe lumea aceasta. însă active din cadrul Comuni tăţii. pentru început. .82 DAVID M O L E S . strecurându-se înapoi la familiile lor din s uburbii. iar prin intermediul lor de restul col oniei şi de întreaga Comunitate. Cicero oftă. erau cele două nave ale Comunităţii Organizaţiei. letargici. pe partea stângă se întindea go apa verde-cenuşie. Prinse primul tren cu direcţia est pentru a se întoarce în Cartierul Universităţii. N-ar f it să fie singur. Trecu de cartierele de barăci de lângă docuri şi de scheletele macaralelor acoperite de rugină de la marginea apei şi se înscrise pe Podul Vechii Republici. pe continent. înspumată. sus. se simţi foarte singur. norii se împrăştiară.O h . Una dintre facţiunile mici. Privi spre Cicer o şi-i văzu expresia de pe faţă. poate chiar şi p e Cicero însuşi. răspunse icero. singurii pa sageri din vagonul lui Cicero erau doi funcţi onari orăşeneşti din schimbul doi. Dintr-odată. Vagoan ele erau aproape pustii. întreaga mişcare a muncitorilor. reţeaua Q T . pe oraş. N u . . Undeva. Pentru o clipă.O mulţime de oameni. lung şi cu deschidere mare. zise el. nu? întrebă Marius. care-i lega de birourile Organizaţiei din Urizen şi Zoa. cu verdele-închis al mării din­ spre larg. după ce-şi băuseră leafa pe o săptămână. . iar la dreapta se a fla Basia. Echitate şi Solidaritate: la bordul lor se aflau analişti şi computere. strălucitoare şi mizerabilă. nu la aşa ceva mă re eam.Cred că da.

Furând. zise e l din nou. des­ pre schimbările graduale.A treia tabara 83 cu frunzişul tropical învăluind totul. despre com­ plexitatea tot mai mare şi de consecinţele pe termen lung. Aşteptă în umbra porţii zăvorâte a Colegiului Palmer. Alţi o sută de milioane erau împrăştiaţi prin Salome. de la casele de lemn ale săracilor. Le cădea foarte bine să vorbească despre greutate storiei. Se întreba cine dintre cercetători. Lucrând. dormind. spuse Cicero cu glas tare. până când supraveghetorul universităţii ea. Să-i sugereze s-o abandoneze pe Thalia. Făcând dragoste. Cicero inspiră dintr-odată adânc şi expiră încet. Trenul ajunse la capătul podului şi începu urcuşul îndelung printre dealurile înverzite de pe partea cealaltă a golfului. In Basia trăiau un milion de oameni. făcute la vremea potrivită. condiţii proaste de igienă şi politică fiscală agresivă. Bănuia că foarte puţini. iar ploaia se porni din nou. gloanţe. Le era foarte la îndemână să sugereze ca Organizaţia să aban­ doneze Salome în m ustorilor. Eu rămân. . experţi şi pretinşi savanţi înţelegea c devărat ce făceau. când nu se confruntaseră niciodată cu oam enii a căror viaţă era dată peste cap prin deciziile lor. nu-i văzuseră la faţă şi nu-i privi ept în ochi.Futu-i. Omorându-se unii pe alţii cuţite. până la turnurile de oţel aurit ale Oraşului. făcându-1 pe unul din­ tre funcţionarii adormiţi să pufnească şi arunce o privire. rugându-se. oprindu-se la fiecare câţiva paşi pentru a răscoli cu bastonul lung printre .

| . domnule.Pe dumneavoastră vă va primi t convinsă.B u n ă dimineaţa. Cicero se uită în sus şi-n jos pe cărare. glăsui ea. . însă după o generaţie de pace nu mai fuseseră încercate de alte violenţe. îşi trase gluga şi mâ­ necile şi se avântă în Aşa cum descoperiseră generaţii întregi de studenţi chiulangii . Ar fi un act de mi­ losten e. se opri o clipă să-şi aranjeze hainele şi să dea jo nzele ude prinse în păr şi bătu la prima uşă care-i ieşi în cale. A stat trează toată noaptea. însă ajunse imediat sus.bambusul era suficient de tare încât să suporte căţăratul unei persoane. o slujnică tă veni să-i deschidă.84 DAVID M O L E S lujerii bambuşilor căţărători. că Graces devenise un colegiu pentru fete. D u p ă o vreme. D o m n i ş o a r a T o u r a y primeşte vi itatori astăzi? Servitoarea îşi clătină capul în sus şi-n jos. . Zi­ durile rezistaseră la vremea lor focului. Îşi dădu taşca jos. cu cărţile ei. Iar acum. în afară de rea anuală cu Palmer. C â n d supraveghetorul dispăru din câmpul său zual. străvech al al Universităţii Palmer. iar f runzele destul de dese ca să ascundă pe oricine. Cinci ani petrecuţi în mediul cu gravit aţie scăzută de pe Salome nu-i ajutaseră cu nimic musculatura. revoltelor şi răzb oiului. unde coborî la balconul dinspre curte de la etajul al treilea. singurele provocări aruncate de studenţii din anii terminali de la Palmer se desfăşurau la scară pur individuală. nu mai er a nici măcar asta. apoi o luă pe acoperişul de ţiglă până la Casa Labriola. care năpădiseră zidurile roşii ale colegiului Graces. dacă aţi putea-o convinge să-şi închidă ochii măcar un minut înainte de a intra î elă. Leah.iar supraveghetorii o ştia u prea bine .

zise ea. Ea-i aruncă o privire semnifica ivă.Da.Nu ştia Sau ştiam? Găsi cafetiera şi o răsturnă deasupra unui coş de hârtii ca să-i golească filtrul. asta ai lucrat toată noaptea? . Mă tem că greva de la docuri ne-a lăsat fără ciocolată. Ziua a şaizeci şi opta din vară eşi se pare că sezonul furtunilor a venit mai devreme. răspunse el sărutând-o. erau împrăştiate hâ Când pătrunse în încăpere.E joi. .O r a şase. iar acolo unde nu se aflau cărţi. .A treia tabără 85 . de fapt.E ora şase.Ştiai că n reale nu pot fi numărate? făcu ea.Am să văd ce pot face. câte patru-cinci una peste alta. spuse. răsucindu-se brusc. scufundată în cărţile ei peste cap. recunoscu. . Studenta-vedetă de la Graces era. Deschise taşca şi scoase la iveală un mic pachet învelit în hârtie.Pentru tine. dar e adevărat şi pot dovedi asta! Cic ero umplu cafetiera din ulciorul de lângă pat şi o puse pe arzător. iar el îşi reformulă răspunsul. D o a r cremă de f ucte. Cicero îşi încreţi fruntea. revenind cu privire asupra cărţilor şi hârtiilor ei. . Cât e ceasul? . ea-şi împinse scaunul înapoi şi-şi dădu la o parte părul de pe oc o! exclamă ea. . Am nevoie de o pauză. . aşezându-1 pe masă. Masa peste care era aplecată Thalia Xanthe Touray-Laurion era ticsită de cărţi. Se ridică şi se întinse.

86 DAVID M O L E S .D o a m n e .. Ieri. se gândi. Şi nu doar pentru Boite. Gazul se aprinse. în A hania.O h . Înşfacă un pateu. la Istoria Matematicii.E foarte bun eseul. . dar şi evidenta ei nerăbdare. . se sleieşte. De unde ţi-a venit asta? . care converg spre un număr absent din secvenţă. Cuantificarea explicită a efectelor subiective de dinaintea distribuţiilor: o alternativă la estimarea duratei maxime. Probabil că am cit it-o pe undeva. încer­ când să aprindă gazul. am petrecut înt ga noapte dovedind exact asta şi nu cred că a mai făcut cineva aşa ceva. .Cicero. Mai întoarse câteva pagin i şi. Le-am făcut.Habar n-am. Răs foi paginile până la final. Deşi e mult prea avansat pentru Boite . Avusese de-a face cu ceva asemănător pe vremuri. Pentru orice secvenţă cuan­ tificabilă a lor. trădând o mulţime de lecţii de caligrafie.Şi ce-i cu lucrarea aia de statistică pentru Boite? zise. . Scrisul Thaliei era auster. răscolind printre cărţi şi hârtii şi scoţând la iveală un carnet de e galben ca un canar. Cicero se întoarse de la arzător şi luă car­ netul. făcu Thalia. Mănâncă-ţi pateul. aia. de fapt. când îşi ridică privirea. Eşti profesor de eco­ nomie.. dar. întorcând paginile. . în timp ce citea. era mult prea avansat şi pentru el. dădu el din umeri. rosti el absent. la amiază. zise. ce foa me mi-e. poţi construi o serie de inte rvale stabilite. deşi proiectul de peste noapte al Thaliei nu avea de-a face cu eseul. o văzu pe Thalia holbându-se la el. .Bineînţeles că numerele reale nu sunt cuantificabile.

distanţa şi timpul ar trebui să varieze în funcţie de deplasa­ rea observatorului. Ştiai că noul p o­ fesor Semard afirmă că viteza luminii în vid este constantă. Ar fi vrut să ia mâna Thaliei şi s-o tragă la el.U n ? In insule? In Port-St. ca să poată funcţiona aşa.Vorbesc serios. Cicero scoase un oftat. Aşternutul i se părea în acel moment extrem de tent ant. .E-n ordine. i-am citit lucrarea.-Paul? Port-St. Şase mii de ki­ lometri de o cean furtunos despărţeau insula de Basia. Nu pe Thalia erca s-o distragă. şi o sărută.-Paul era capitala uneia dintre coloniile insulare Tra­ valle şi se presupunea că de acolo era Cicero. invizibile şi ameninţătoare. suficient ca Universităţii să-i fie imposibil să v erifice documentele fal­ sificate. deşi era după mo­ delul auster şi virtuos preferat de aristocraţii din Travalle şi Thya tira . în din urmă. . dar nu eşti un geniu. indiferent de viteza relat ivă a sursei şi observatorului? . luă loc la marginea patului. Se uită prin încăpere după un loc unde să se aşeze şi. fără să le mai pese de profeso egii. Am vrut să-i scriu despre asta. destul cât să acopere orice nepotriviri din poveste a lui. continuă Thalia. ci chiar pe el. . Se mulţumi să spună: . ca îndrăgostiţii fermecaţi din basme. dacă va trebui să plec. Eşti foarte inteligent şi te iubesc mult. mă însoţeşti? . tu eşti geniul. cu păturile trase până peste cap. Nici de navele aflate pe orbită. Nu mai încerca să mă distragi.A treia tabără 87 Se servi şi el cu unul. să se ghemuiască lângă ea.Thalia.un strat subţire de bumbac întins peste suprafaţa tare de lemn. mă acolo întru veşnicie. revoluţionari şi neguţători aventu­ rieri.D a .

Fusese alegerea făcută de el. prietenii din copilărie . . Dar exis­ tau destule elemente ca să-1 transforme pe Cicero într-un obiect al curiozităţii celor din jur şi.în afară de cei puţini plecaţi în călăt emă­ nătoare -. iar acum se obişnuise cu diferenţele: nasul mai turtit. pentru Thalia şi ai ei. oca zional. Hotărârea l se clătinase pentru o clipă. pe când nanomaşinile medicale îl modelau. Thalia veni şi se aşeză lângă el. e de a-i mai vedea pe cei câţiva plecaţi în expediţii erau extrem de mici. Scutură din cap. N u . Chipul pe care-1 văzuse în oglindă îi mai semăna destul de bine. Familia lui. ci mai degrabă exotic. constantă. Nu-i putea cere să facă acee re pentru el. asta n-ar mai fi însemnat că se întor­ sese la casa pe c re o părăsise. pielea nu mai era bleumarin. T o t u l fusese făcut în aş fel încât pe Travallese n-ar fi părut străin. la conturul pomeţilor şi tex­ tura părului. de la A D N . transformându-1 într-un insular R o k a . însă aproape că nici nu-i păsa de asta. grupă de sânge. care putea dezvălui paloarea sau roşeaţa. ci d e un castaniu nuanţat. Dacă ar mai fi a s vreodată în lumea unde se născuse. ţintă a abuzurilor. deşi încă nu-i întâlnise. cu toţii îşi duseseră viaţa şi muriseră în timp ce el navigase printre stele. . în un ele cer­ curi era o ofensă pedepsită prin linşaj. părul mai degrabă creţ decât buclat. îl îngrijora ce s-a pla de ar fi descoperită relaţia lui cu Thalia. însă luase deja de­ cizia cu mult timp în urmă.88 DAVID M O L E S Petrecuse cei trei ani subiectivi ai călătoriei de pe Z o a cu o febră uşoară. Nu era vorba doar de un scandal.Nu contează. culoarea pielii.

ai să vezi. Cicero părăsi Colegiul Graces în acelaşi m o d în care pătrunses lo. Se duse chiar şi la bibl ioteca centrală şi petrecu o vreme în Rotonda de Lectură. Atunci îi luă mâna şi o t rase spre el. Avea doar o idee vagă despre cum ar trebui să trateze cu negustorii. n-avea nici o idee despre ce-ar fi trebuit să le spună. însă afacerile l or cu Univer­ sitatea fie că se încheiaseră. fie că erau ocupaţi în altă parte. te iau cu mine pe Thyatina. Cicero plecă încărcat de frustrări. ori amândouă. privind cum apa ploii . Cicero zâmbi.A treia tabârâ 89 . într-o oa­ re ră. apoi rămase cufun­ dat în contemplaţie pentru un timp. . şi una mult mai conciliantă. pentru că nu i arătă nici unul dintre ei. ascultând cum cădea ploaia pe acop erişul plumbuit. însă la Palmer. destinată editorului celui mai important ziar financiar din oraş.Şi ce va spune maică-ta? Se va face lividă. clănţănitul lifturilor mecanice şi şuieratul pneuma­ tic al tuburilor de com ndă. pentru principala revistă economică din Thyatira. dar şi uşurat. Îl v o m face pe tata să ne a sigure locuri permanente în Scetis Imperial. .C â n d termin facultatea.V o m schimba lumea. murmură ea. dar n-ar fi ceva nou. Când Thalia plecă la capelă. ori prea sever. Tata se va ataşa de tine. Îşi ţinu orele şi fu ori prea îng u studenţii care veniseră la el. Participă şi el la slujba de la capelă. Redacta o scrisoare necruţăto are. Se întoarse în apartamentul lu i.

Din arhivele Erei de A u r şi puţinele şo ale comunicaţiilor radio. prost îmbinate. ur­ mând cealaltă navă la o distanţă de douăzeci de ani. Echitate. îi adusese p văraţii misionari: specialişti precum Cicero. precum oricare altă misiune a Organizaţiei. In vreme ce Cicero se adâncea tot mai mult în civilizaţia sa adop­ tivă. Echitate. neacordându-i navei aflate pe drum ma i multă importanţă decât dacă s-ar fi aflat de partea cealaltă a Comunităţii. Iar dacă tot se întâmpla asta. ven ind dinspre Comunitate. fusese ce-a de-a doua care ajunsese la Salome. presupuseră că va fi o civilizaţie diferit Comunitate. cea de pe Salome ştia că existau şanse să întâlnească adversari veniţi din altă parte. Echitate petrecuse în sistemul Jokanaan mai puţin de doi ani. antrenaţi să se mişte în societatea de pe Salom precum peştii în apă. * N a v a lui Cicero. pregătind terenul pentru misiun e. lingviştii . „Ce-a m de gând să fac?" se întrebă. Solidaritate sosise prima. Avură nevoie de ceva timp până să se acomodeze cu adevărul. însă nu se taseră la aşa ceva. înregistrând şi transmiţând informaţii în cel mai deplin secret. adunând.90 DAVID M O L E S se strecura printre crăpăturile dintre geamuri şi ramele fe restrei. când st aţiile de observare ale misiunii depistaseră nava ne­ gustorilor. Comunitatea ştia că omeni­ rea se răspândise. decelerând în spaţiul necunoscut. cândva. aflată la jumătate de an -lumină distanţă. pentru ca Organi să poată pune la cale cel mai bun plan de a readuce colonia pierdută înapoi în sânul civili zaţiei umane. mult mai depa te de spaţiul pe care-1 explorase ea.

Pentru întreaga lor civilizaţie f oloseau noţiunea de asociaţie. Abandona­ rea unei întregi planete.trebu iră deodată să ia foarte în serios aceste îngrijorări. încercând să priceapă razele paradoxale pre­ cum proprietate intelectuala sau drepturi de exploatare. * Pentru Cicero salvarea oamenilor de pe Salomé de ei înşişi însemna şi că Organizaţia îi va sa e negustori.exp erţi în economia dezvoltării începuseră să-şi manifeste îngrijorările. Pur şi simplu. . capitala celui mai mare dintre aceste imperii.şi misiunea de pe Salomé în special . N a v a nou-veniţilor avea un nume fără noimă. societate comercială. însă im­ plica diferenţe tulbu oare de nuanţă. nici birourile Organiz nici misiunea de pe Salomé nu luaseră aceste nelinişti foarte în serios. cu companii pe acţiuni şi imperiile coloniale bazate pe motorul cu abu ri. să se aplice şi unei civilizaţii interstelare. care semăna bine cu comunitate. Chiar şi atunci când ciudata obsesie pentru comerţ a nou-ve­ niţilor le aduse e porecla de negustori. iar unii dintre omologii lui Cicero din Comunitate . orga­ nizaţia pe care o reprezenta pă să fie ceva intitulat Margi­ nal. pentru a fi înghiţită de o civilizaţie atât e disfuncţională. Apoi misiunea comercială a Marginalil or aterizase la Basia. Iar Organizaţia . Cerere elastică. nu părea posibil ca principiile care se apli­ cau planetelor izolate. precum Salomé. scufundate în sărăcie.A treia tabără 91 Organizaţiei schimbau informaţii despre limbile moarte cu nou-veniţii. care propaga ideea de proprietate prin spaţiul interstelar. şi-şi anunţase p re­ zenţa statului Travallese. nu era c eva demn de luat în considerare.

cu o pălărie rotundă şi o pelerină neagră. Iar dacă era prea complica tă pentru Organizaţie. .Sper că nu vei amesteca numele colegiului în afacerea asta. de „cavalerii" deghizaţi . care trebuia rezolvată de Universitate sau. Se întoarse spre bă tul cu pălărie neagră. Thalia şi restul oame nilor de pe Salome rămân eau lipsiţi de şanse. . Cărui fapt îi dato re? . însuşi Rectorul de la Palmer. Lângă Alier se un bărbat solid. aceasta ar fi fost o chestiune disciplinară. Cu el era şi Bătrânul Profesor Alier. cât să urmăreas vintelor. se întreba unde-1 aducea asta. în timp ce rectorul şi bărbatul cu pălărie rotundă păşiră înăuntru. Se ridică să răspundă şi-1 găsi pe portarul colegiului cu chei universală dej regătită. prea complexă pentru a putea fi gestionată. Minte a lui Cicero lucra cu febrilitate. nu mai era nimeni altcineva. Cu misiunea Organizaţiei anulată.Profesore Alier.Este ceva al naibii de neplăcut. iar tu ai ales o cale foarte ciudată de a o răsplăti. cum stătea neclintit. „Ce-aş putea face eu singur?" Ridică b locnotesul cu eseul Thaliei şi răsfoi încet paginile. bi oitor. pur şi simplu. Ciocănitul se repetă apoi. Nu putea fi faptul că legătura lui cu Thalia fuse se descoperită de Colegiu. demodată de c zece ani. O bătaie în uşă îi întrerupse gândurile. de vârstă mijlocie. au ornăit de chei.92 DAVID M O L E S Lui Cicero nu-i trecuse niciodată prin cap că Organizaţia ar putea decide că problema er a. zise Cicero. răspunse Alier. nu atât să-1 înţeleagă. urmaţi de doi poliţişti orăşeneşti. în uniformă. Colegiul te-a creditat cu o înc redere neţărmurită. în cel mai rău caz. Cicero simţea că trebuia să facă el ceva.

domnule. domnul. . cum nu fu rostit nici un nume. N u . Nu mă deranjează să vă spun c oritatea cazurilor de acest fel. şi se foloseau de sta­ tul Travalles e. . nu de poliţia oficială. Spera să mai funcţioneze.. nu-1 mai folosise niciodată după antrenament. Pentru cazuri urgente. Îşi mişcă maxilarul pentru a-1 activa. Deşi cursurile sale erau cu siguranţă subver sive. Însă nu cre­ dea că aşa ceva ra posibil.Profesore. Despre ce naiba tot vorbiţi aici? Se întoarse spre Rector.? Se uită spre bărbat şi.Nu fă pe prostul. Acest domn de aici. implantat în spatele urechii sale drepte. era singura explicaţie posibilă.Ne v o m da toată si linţa. Solidaritate şi restul misiunii Organizaţiei. zise Alier..A treia tabăra 93 ai Imperiului Secret. cine sunt aceşti oameni? . . iar dacă auto­ rităţile fuseseră cumva la curent cu legăturile lui Cicero cu ele. adăugând pe un ton măsurat. negustorii făcuseră prima mutare. se îndoia că vreunul dintre duşmanii săi de la facultatea de economie ar fi luat t reburile atât de în serios încât să pună să fie arestat. în mod sigur voiau să discute cu el despre asta. „Necazuri". activitatea lui Ma s era direct conspirativă. evităm neplăcerile unui proces. îi spuse lui Alier. Cicero era rareori în contact cu Echitate. Pe de altă parte. avea un simplu telefon vocal. rosti el subvocal. Bărbatul cu pălărie rotundă avea un accent tipic p entru cei de pe palierul de jos al clasei de mijloc din Oraş. îşi drese glasul şi reîncepu: .Proces? făcu Cicero . Prin os trecu o vibraţie e răspuns.

" .Acest domn de aici face parte din Poliţia Specială. Se aplecă spre el. Cicero privi î şi văzu că încă mai avea în mână Cuan­ tificările explicite. Încercă să-şi mascheze comunicarea tuşind. . .Mă tem că noi nu facem asemenea greşeli. conspiraţie. Să-i duci de nas.De fapt. Până acum. numai loca nici". Pentru Livia adăugă: „Sunt pe cale să fiu arestat. „Sunt negustorii?" Se aşteptase să fie vreun ul dintre băieţii de la comunicaţii.Trebuie să fie o greşeală. iar tonul său deveni şi mai încrezător. adăugă. „ N u m a i ei trebuie să fie. Căpitanul Echităţii şi adjunctul comanda i misiunii Organizaţiei.. iar acesta scoase o pereche de cătuşe. . pe aici avem p riile noastre probleme.94 DAVID M O L E S . .. îi spuse vesel Specialul lui Cicero.Am să vi le pun. Făcu semn din cap către unul dintre poliţiştii în uniformă. credem că sunteţi v inovat de spionaj. . dacă nu vă supăraţi. v i o cale să te scoatem de acolo." Corect. Când v o m şti unde te duc. apoi se întoarse spre Cicero. rebeliune." „Du-i de nas cât poţi. se gândi Cicero.Precum şi de alte fapte pe care sperăm să le identificăm până la sfârşitul Un murmur din ureche îl distrase pe Cicero. „Uite ce-i. îi răspunse el. Ei par să fie convinşi că i-ai putea ajuta într-o anchetă. spuse cu glas tare. însă era Livia. C u m nai ba să fac asta? Specialul dădu din cap. zise ea. domnule .

Acesta-i ese ul meu. nu-i aşa? .f un semn din cap către poliţişti . Touray. Privirile li se întâlniră şi degetele li e atinseră în treacăt.Bine. n u este necesar ca eseul domnişoarei T o u r a y să fie confiscat ca probă. teama că ar fi putut-o supăra pe una dintre cele mai bogate şi influente stu­ d ente ale Universităţii.Mă supăr eu. aşezându-i-se în cale. făcu Rectorul. .Sunt sigur că toate astea . . L-am rugat pe domnul doctor Cice ro să mă sfătuiască în unele puncte. Nu cumva. Touray-Laurion. spuse el. Rectorul clipi. vă rog. Cicero se uită într-acolo şi-o văzu pe Thalia urcân pe scări.. . nu-i aşa? Cicero privi cum pe faţa profesorului alunecau simţăminte contradictorii. sunteţi. Ea intră şi i se adresă direct lui Alier. la ora obişnuită. Iată.A treia tabăra 95 . scoase o foaie de hârtie din b zunar şi o parcurse rapid. lăsă încet carnetul. Cu degetele tre­ murân ma atingerii. . iar inima i se opri. interveni Cicero întinzându-i Thaliei eseul.Domnişoara. Alier se întoarse spre bărbatul de la Poliţia Specială. .. Ne vedem vineri. aruncându-i lui Cicero o privire peste umăr. iritare.Desigur. Îşi drese glasul şi spuse: . Domnişoară Touray. dom­ nule. Thalia dădu din cap şi. stânjeneală şi.. copilă.Un moment. scris pentru profesorul Boite. se întoarse să plece... domnişoara Thalia Xanthe Touray. se auzi o voce din balcon. evident.. A c u m poţi să pleci. făcu Specia­ lul.se vor lămuri repede. iar stăpânirea de sine a lui Cicero se clătină.

D i dintr-o lovitură. mif ce o mare favoare arestând-o pe domnişoară. domnule .Ei. care rămăsese cu spatel e lipit de perete şi cu ochii holbaţi de groază. întorcându-se spre Thalia. în braţele portarului. spuse.O ceaşcă de ceai vă va face bine. Aproape că nici nu-1 văzuse mişcându-se pe bărb tul cu pălărie rotundă.96 DAVID MOLES Pronunţa numele thyatiraniene mult mai bine decat s-ar fi aşteptat Cicero. Se întoarse spre Rector. Puteţi plecaavem situaţia sub control. Poliţistul vieţuitor vomita în pragul uşii. Thalia privi cum Cicero se prăbuşea la podea. Şi atunci. Acesta se aplecă deasupra lui Cicero şi expiră încet printre bu­ zele rânse. rosti către el cu asprime.A fost cât pe ce. Îşi masă pumnul. apucă el s pună. . Specialul zâmbi. dacă ţi-ai revenit. . trânti ctor. după cum aţi putea spune.Fugi. . . asta înseamnă că avem puţin noroc. Thalia dădu din cap fără un cuvânt.Ofiţer. . „Futu-i". zise el. Cicero îl lovi în stomac şi-1 trimise înapoi. fără să se adrese cuiva anume. ceva îl lovi cu putere în ceafă. . Ii întinse Recto­ rului foaia de hârtie şi-i sp se Thaliei: Am un mandat de ares­ tare şi pe numele dumneavoastră. se gândi Cice ro. Se răsuci spre poliţistul cu cătuşele şi cu podul palmei drepte îl lovi atât de tare la r na nasului încât gâtul omului se frânse Celălalt poliţist înjură şi se aruncă înainte.

şi ex­ trase o picătură aurie.Ce faceţi? întrebă ea.A treia tabără 97 .. Se zbătu în strânsoarea poliţistului. pironind-o cu o căutătură îngheţată. nesigur. făcu Alier. care încă mai respira. făcu el. Când sunetul paşilor nu se mai auzi. ată. Se părea că nu-1 simţea şi atunci îi întoarse capul pentru a verifica şi spatele celeilalte urechi. . mutându-şi privirile de l icero. . după care apăsă cu batista pe rană. N-aţi dori să deveniţi suspect. la poliţistul mort şi înapoi. domnule. Scoase o batistă din buzunarul lui Cicero şi-o folosi ca să-şi cureţe briceagul pe care-1 închise apoi şi-1 băgă în interiorul hainei.Oferiţi-i şi lui unul. Reveni la ceea ce începuse.Bine v-aţi gândit.Calmaţi-vă. iar b u pălărie rotundă îşi ridică privirile. nu mai mare decât unghia de la dege­ tul mic al Thaliei. când bărbatul introduse lama îngustă sub piele.Dacă mă gândesc mai bine. do eţi martor.D a . Pe când celălalt poliţist culegea jos cătuşele şi se îndreptă spre Thalia.. lăsă propoziţia în aer. spre oroarea Thaliei. D a . ar fi mai nimerit un păhărel de whisky. . punând mâna în dosul urechii stângi a lui Cicero pentru -i verifica pulsul. i r un fir de sânge întunecat se adună în tăietură. inspectând pata roşia ică. Arătâ spre portar adăugă: . se scotoci în interiorul hainei şi scoase un briceag. se îngenunche între cele două trupuri. bărbatul cu pălărie rotundă îl luă pe Alier de braţ r spre pragul uşii. Băr atul se uită după ei până dispărură pe scări în jos. am să. A r trebui să fie destul. zise portarul. . .

Nu sunt profesor. Simţi din nou pocnetul osului frânt transmiţându-i-se de-a lungul braţulu i la şocul impactului. Avea impresia să se aflau în aripa veche a înc hisorii Alicata: pereţi şi podea de piatră. zise Cicero. Thalia auzi un bâzâit discret. o lămuri bărbatul. lăsând picătura să cadă pe gresie. dintr-o comunicaţie radio recepţi tă din întâmplare.. ca o voce depărtată.Există unii care ar da şi un regat să pună ub mi­ croscop. astfel a paznicul de afară să poată vedea în celulă şi să intervină dacă Cicero devenea violent.. De sub bandajul aplicat peste urechea dreaptă se scurgea un firişor de sânge. . Per l să se întâm­ ple asta era extrem de redus. opunere de rezistenţă la arestare şi omucidere voluntară. Crimă. ţinând picătura aurită la lumină.Atacarea unui ofiţer. anunţă Spec alul.. Suna furioasă şi îngrijorată. .. f o mână. — Şşşş. Omucidere voluntară. însă nu m-am aşteptat să ne dai o mână de ajutor. * .98 DAVID M O L E S Se ridică în picioare. . o uşă de oţel cu un geam de se­ curitate. intrând în încăpere. De la încheieturile mâinii por­ neau lanţuri gro . lucru foar te agasant. începu Thalia. Ştiam eu că v o m găsi o cale să-ţi extindem pomelnicul de acuzaţi esore. treceau prin inelele fixate în podea şi . Şi zdrobi picătura aurită sub călcâi. Insă preţul plătit dacă să tragă cu urechea este mult mai mare.Ce-i.

O h . Avem câţiva specialişti foarte pricepuţi la asta. însă nimic altceva. Sunt lector asistent la economie. Ai abandonat orice acoperire de acest g en când l-ai ucis pe poliţist. Se deplasă în jurul mesei. privindu-1 pe Cicero drept în ochi. Se aplecă în faţă şi se propti cu p masă. profesore. N u . .Ce vreau eu? făcu Specialul. nu? zise Sp cialul. doar n-o să te împuşcăm. zise Cicero.Ei bine.Şi mă îndoies foarte tare că Alexander C i c e r o este numele tău real. De ce v-aş mai spune altce a? Specialul zâmbi şi se ridică. . . Se deplasă de partea cealaltă a mesei şi se aplecă.De ce nu-mi spui ce vreţi? .Nu încerca să ne convingi că eşti inocent. ş d în urechea teafără a lui Cicero. de lemn. Specialul îşi întoarse capul spre el. mai rămâne încă să stabilim. . măcar cu coada ochiului.E posibil s-o ţinem tot aşa săptămâni la rând. . .A treia tabără 99 ajungeau la glezne. făcu Cicero. prin gemuleţ. n-aş putea spune că eşti spion. Cicero s răsuci pe scaun ca să-1 poată vedea pe Special. prefera să stea în picioare şi privea pe hol. încrucişându-se sub scaunul greu.Dar nici spion nu sunt . Momentan. până în spatele lui Cice aplecă asupra lui. cred că o te ţinem în viaţă. . zise el cu glas blând. Se putea m işca puţin pe loc. .Atunci împuşcaţi-mă. Eşti mult prea valoros ca s facem. pe care şedea. Ceea ce eşti tu. .

studiind chi­ pul lui Cicero. Îl apucă pe Cicero de păr şi-i t ase capul pe spate. Lovitura îl făcuse pe Cicero să-şi muşte limba. profesore. trebuia să-şi fi ţinut gura. Pent u că. Văd că acuzaţiile nu te-au surprins. l-aş fi lăsat pe maimuţoiul ăla de plajă.Sunt la fel de uman ca şi tine. iar eu am ţinut de frânghie. Am văzut un insular spânzurat doar pentru că-i făcuse un compliment soţiei unui negu stor de peşte despre rochia ei.Vrei să spui Port-St. Durerea era copleşitoare. iar chi­ pul său..Vezi.-Paul? zise Cicero. Ii dădu drumul. spuse el cu un zâmbet subţire. îi ocupă întregul câmp vizual. lipsit de veselie. . ecai spre el: . insularul era om. sodomit şi plin de ură s-o aibă umpa mea fiică decât să te las pe tine să-ţi faci de cap cu ţara mea.Ceea ce vreau. zise şi regretă asta instantaneu. Insă. . Îşi răsuci capul într-o şi scuipă sânge. fusese o prostie. N-apucă să vadă lovitura abătându-se asupra lui. .100 DAVID M O L E S . dacă tot eşti aşa de amabil să întrebi. .Imitaţia-i foarte reuşită. Trase celălalt scaun şi se aşeză. Cicero-şi înc ise ochii.. este ca tu şi ceilalţi as menea ţie să vă întoarceţi de unde aţi venit. Până acum am purtat o mască. D a . Am lu­ crat cu Imperiul Se cret. Specia lul scoase un hohot scurt. .Cel p n. Îl izbi puţin mai jos de urechea răn azvârli capul într-o parte. trebuie să le recunosc acest merit oamenilor voştri. profesore. însă reuşi să audă glasul Specialului. mai degrabă. schimonosit de furie.

Spera că măcar unii dintre ei reuşiseră să scap ecapturaţi. sub­ minarea statului. teoretică.A treia tabăra 101 Totuşi. Jeanne Mega era. Specialul îi mai citi de pe listă încă şase nume. cred că problema este. închise dosarul.Interesantă noţiu nea de ajutor pe care v-aţi însuşit-o voi. De profesie jurnalist. Se părea că statul di nea de catalogul complet al agenţilor Organizaţiei în Travalle şi coloniile sale. lul pufni. N . soră medicală: spionaj. Acu­ zat de constituire de grup ilegal. Insp dânc şi apoi expiră. .Şi iată-te şi pe tine. Specialul îi dărui o privire admirativă. Acuzat de trădare. spuse Cicero.a m pretenţia că înţel act de ce te consideră vinovat Consiliul Consilierilor Economici. . pros­ tituţie şi tentativă d e crimă.David Solon. mai bine ăştia decât negustorii.Suntem umani şi suntem aici să vă ajutăm. Cicero presupunea că negustorii le dăduseră numele. comportament indecent. pardon de expresie. Cyrus Mus. . în această după-amiază. profesore. profesore. Îşi deschise ochii şi spuse: . De profesie maşinist. incitare şi calomnie. .N . vitriolare.Phi lip Marius. întoarse pagina. adăugă.. . încheie Specialul. spionaj industrial şi sabotaj. citi cu glas tare. .Asta faci acum? Tu şi prietenii tăi? Scoase un dosar şi-1 deschise. .a m spus că suntem aici să vă ajutăm pe voi. Nu mai era o altă cale decât înainte. însă din moment ce ţiai semnat pro­ pria condamnare la moarte de două sau trei ori deja. se gândi..

pân' mă dau şi io pă brazdă.Punct marcat. Ştii despre cine vorbesc. Specialul pufni. . făcu Specialul. Şi pe stră-strănepoţii voştri. răspunse Cicero. spuse el. adăugând c său accent: .Pe nepoţii voştri. ori al ne gustorilor. şefu'. .Şi asta numai aşa buni la suflet ce sunteţi.Câtă nobleţe. spuse Specialul. Şi pălăria. .De câte ori pe zi crezi că aude un poliţai asta.Crezi că Marginala va juca cinstit? Or să vă înfulece de vii Specialul îşi luă haina şi pălăria din mâinile gardia C haina înfăşurată pe braţ. . da. . aşa-i? Cicero deschise gur a să spună ceva. vorbind cu un accent de prin zonele rău famate d in port: . Concurenţii voş ri. Ilustra Corporaţie Marginală cu Răspundere Limitată.102 DAVID M O L E S . profesore? A fost o încerca re isteaţă.Da. Se ridică şi bătu în geam.Marginalii.Ori ajutorul nostru.Spune-i cum vrei. . . domnule. răspunse Cicero. .Haina mea. Scutură din cap. Nici nu au nevoie de el. se întoarse spre Cicero şi spuse: . Gardianul de afară se uită în oi deschise uşa. In timp ce gar dianul îi aducea Specialului lucrurile.Mai dă-mi o şansă.Negustorii? . A c u m că au sosit.O h . sunteţi gata să jucaţi cinstit cu noi. zise Cicero. însă-i mult prea târziu. însă Specialul i-o reteză. Nepoţii mei nu ţi-au cerut ajutorul. Atunci pe cine? Pe insulari? Lumea interlopă? . Cicero glăsui din nou: .

. Bărbatul îşi scoase pălăria. de exemplu. Specialul se întinse tacticos şi o pălmui peste faţă. zise el cu o voce blândă. Exact asta spun şi ei despre voi. ştim chiar şi că sunteţi Înaltului Comisar. C u m ea nu spuse nimic.A treia tabără 103 . Va afla despre toate astea la timpul potrivit. Cer să orbesc cu înaltul Comisar. răsfoindu-1.Ce ciudat. iar pentru această confruntare se pregătise de multă vreme. Ştim foarte bine cine sunteţi. Bărbatul se aplecă în ainte. el zâmbi uşor şi se aşeză. . . Nu o puteau şan aja cu ameninţarea că o vor spune familiei. domnişoară. Era.Problema. * . profesore. Vărul Milos ştia deja. Thalia nu lăsă să i se citească nimic pe figură. Thalia înghe rea şocată să-şi mai ducă mâna la obraz. în drum spre casă. In gură simţea numai gustul sângelui şi al eşecului. de la Serviciul Secre t al Ambasadei.Va trebui să afle. U ş a se închise. Sco r şi rămase o vreme tăcut. Specialul constată că lovitura nu avusese efectul scontat. Singura problemă era mama Thaliei. spuse ea înainte ca bărbatul să fi avut timp să ia loc. îşi spus Thalia era cea care zăcea aici.Lasă-mă acum cu moftu omnişoară. că eşti târfa unui i lar? sugeră privind spre ea.Sunt cetăţean al Thyatirei. probabil. aşteptând-o să înceapă să vorbească. este despre ce altceva va mai afla? Ridică din sprâncene. N-ar fi tratat-o aşa. iar Cicero se trânti pe scaun. Cel puţin. .

Ei. . făcu Thalia.Sunt om destul de citit.. domnişoară. Specialul surâse. Citesc mai mult reviste. Povestiri radio. dacă ajung prin ziare.Nu trebuie să-ţi spun eu. când termina de citit.Anul trecut au publicat un serial în Uluit orul. Era intitulat Oamenii mascaţi din Naaman. . spuse el.. Thalia nu mai citise întâmplări cu Aeronave de pe la unspre­ zece ani.Ce vrei să spui? făcu ea în cele din urmă. Insă mi s-a spus că eşti interesată de ştiinţe. probabil că ar azvârli cauza emancipării fe meii cu vreo douăzeci de ani înapoi. Lecturi cam sub nive lul tău. Aşteptă. D-alea ieftine.Dar ce-ar fi dacă este sfârşitul lumii? zise Specialul. . bineînţeles. Oh. Faptul că aristocrat se distrează puţin prin alcov. Clătină din cap cu tristeţe. . Câteva vorbe nu vor suna decât ca o dojana. spuse el. . Nu ştiu dacă l-ai urmărit. nu sunt cei din cercul tău. .Monştri de pe alte planete. atunci. asta nu înseamnă nici pe departe sfârşitul lumii.104 DAVID M O L E S . s tudiind-o cu o privire neclintită. Gunoi senzaţio nalist. iar băieţaşul-profesor al tău va atârna în ştreang pen­ tru asta. nu? Thalia nu răspunse. Unul dintre şoferii ei obişnuia să le cumpere prin oraş şi să-i strecoare Thaliei exemplarele lui. . .. deşi mă aştept să n-o arăt. nu-mi rămâne decât să presupun că acesta-i un scandal controlabil.De unde-i profesoraşul tău? Thalia îl f xă cu privirea. aşa că poate te pri­ cepi la astea: întâmplări cu aeronave. care-şi puteau modifica forma. aş spune. Specialul îi acordă un zâmbet abia schiţat. continuă Specialul.. Uluitorul.

Ea nu se putu abţine să nu izbucnească în râs. Rosmer şi p e Senatorul Oradour-Monatte. . Este de undeva mult mai departe de-atât. Chatrangul de Est. o croială cum nu mai văzuse până atunci. Insă pe ăştia doi i-ai mai văzut până acum? Fotografia înfăţişa e din faţa Rotondei de Lectură a Bibliotecii Universităţii. străine.-Paul. împingând -o peste masă.Sper că-i recunoşti pe Dr. zise Specialul. mai vânjoşi decât Cicero. po­ litician din Travallese. clar nici prost nu sunt.Dacă te aştepţi n că este vreun Naamanit Mascat. însă ceilalţi doi. Îşi consultă datele din dosar şi citi voce tare: Port-St. Trăsăturile lor erau ciudate. domnişoară. Ştiu că nu-i din N a a m a n .A treia tabarâ 105 . îşi dădu ea seama după un moment. des­ chis la culoare. Expresia lui uşor amuzată nu se schimbase. era femeie. ca s-o poată examina. Extrase o fotografie puternic granulată. pantaloni strâmţi. însă Thalia nu credea că era albul vârstei înaintate. îns e opri după ce văzu faţa Specialului. Sperasem să fie mai cinstit măcar cu tine. N i c i ..O h . atunci eşti mai prost decât pari. spre Thalia. de culoare închisă. Thalia începuse să râdă din nou. Arhipelagul R o k a .Vorbeşti serios! Specialul deschise dosarul. şi haine înch la gât. nu pricepuse mai înainte p entru că erau îmbrăcaţi aproape identic. dar ştiu de unde pretinde că este. Zâmbi. . .. culoarea era imposibil de distins în fotogra­ fie. n u l dintre ei. Erau scunzi şi soliz . domnişoară. altul.Nu-s la fel de deşt ept ca tine. Amândoi aveau un păr straniu. Pe trepte erau patru bărbaţi: pr imul pe care-1 recunoscu era unul dintre bibliotecarii şefi. .

literatură.Nici asta nu acoperă cheltuielile de transport. Asta-i ceva încurajator.. Cel din stânga. de la Corporaţia Marginală cu Răspundere Limitată. Un an-lumină este. ori radiotelefon... Pronunţă cu grijă numele străine. vor cunoaştere. Nu aur sau haine. sau cu orice altceva ştiu ei. Spe cialul ridică din umeri.De ce? Ce vor aici? . domnişoară. cu stelele. iar părul femeii era chiar mai scurt decât al bărbatului. N o i le . . . se aplecă înainte şi ciocăni cu degetul în fotografic. care. Uimirea Thaliei se reflecta din plin.. . Pe femeie o che mă Bernadette Parker. precum ş rietenilor lor care-şi spun „Marginala". . Nu.106 DAVID M O L E S unul nu purta pălărie.Asta-i o altă chestiune demnă de discutat. Thalia dădu din cap în tăcere.Ştiu ce este un an-lumină.Cine sunt? Specialul se trase îna poi. ori peşte sărat. îşi spune Alien Macleane. . eţi iarăşi dreptate. începu Specialul. Ei afirmă că sunt interesaţi de schimburi comerciale.Nu pretind că ştiu cum au făcut-o. ar fi să pună la punct un fel semafor interstelar. Intenţia domnului Macleane şi a domnişoarei Parker.. sunt conv ins că deja ai realizat. domnişoară. E nebunie curată. Ultimul lor por t de escala se află la douăzeci de ani-lumină. . glăsui Thalia. care să conecteze Salomé cu. Problema nu este cine sunt ei. presupun..N u ? făcu Specialul. învăţământ. muz ică. artă.. Zâmbi. urmă el Dar sunt ai i. domnişoară. nu merită COSturile de transport. ci de unde au venit.

Pe u un anumit preţ. încă mai fac asta din când în când. chiar aici. Acum. . Nici n-am ş să facem cu ele. nu există nici o limită la stabilirea preţului.Pentru cât ar putea suporta piaţa. majoritatea mărfurilor vândute de Co panie în insule sunt fabricate acolo. la fel cum nici triburile din Deşertul de Est n-ar şti ce să facă cu pla nurile de construire a unei locomotive cu abur. aceşti oameni ar . . în insule. Ne-ar putea învăţa şi asta. a. . domnişoară? Obişnuiau să cumpere lână.Ştiu.. nu uita. însă acum cincizeci de ani unul dintre factori decizie întreprinzători din cadrul C o m ­ paniei şi-a dat seama că era mai ieftin să constr uiască oţelării şi fabrici. de aici cumpărau ţesături şi unelte de oţel şi câte şi mai câte. iar ei ne dau planu rile pentru construirea de nave spaţiale. cu minereu de fier extras din minele C o m ­ paniei . spuse Specialul. am avea nevoie de anumite cunoştinţe şi capacitatea inginerească.Asta nu prea sună a învoială cinstită. în oţelăriile Companiei şi uzinele Companiei. făcu Thal ia. fontă şi cherestea din insule şi le vindeau aici. . . Specialul se bătu pe-o parte a nasului.Atunci însea mnă că nu vor să ne vândă numai planuri pen­ tru navele spaţiale. . domnişoară.Nici măcar o clipă.. Am studiat economia. domnişoară. banii. în majoritatea cazurilor. D a r vezi unde duce asta? Fiind singura sursă de informaţii de acest tip. pe care le vindeau în ins neînţeles. remarcă Thalia. făcu Thalia. Peste un secol.A treia tabără 107 trimitem nişte înregistrări deteriorate ale Reuniunii Filarmo­ nice. Ca să înţelegem acele planuri. Părea să creadă că ea nu-i înţelesese punctul dere. . iar ceea ce aduc înapoi în Basia sunt. din lâna furnizată de tur­ mele Companiei.Ştiţi cum face bani Compania Arhipelagul ui.

Expediţia Marginalilor a sosit aici cam acum trei ani. dar înţeleg ce spui. Se­ natul a cerut dovezi.108 DAVID M O L E S putea deţine controlul a jumătate din lumea noastră. indiferenţa lui f aţă de convenţii. adăuga ea clătinând di n cap. Specialul se ridică." Ştii ce i-au spus? Specialu etă să se mai plimbe prin încăpere şi se răsuci spre ea. doar nu crezi că D r . Evident. apoi clătină încet in cap. . . .presupun că dintr-o altă constelaţie cu totul diferiţi. au explicat de unde veneau şi ce pr opuneri aveau pentru noi. de fapt. senatorul Oradour-Monatte. a vrut mai mult. Deşi pentru Thalia era o problemă să şi-1 imagineze pe Cicero ca pe un extraterestru. S-au dus direct la Senat şi s-au anunţat. acţiuni le şi se vor fi retras din afaceri. Ne-au arătat o grămadă de d ispozitive şi fleacuri. Cicero este unul din ei. le-a zis. „Spuneţi-mi ceva". modul în care combina noţiunile cele mai ezoterice cu ignoranţa lui privin d lucrurile dintre cele mai banale. cel pe care l-ai văzut în fotografie.Crezi că Cicero este unul dintre ei. „Ceva ce nu ştiu.În decurs de un secol. Thalia rămase cu ochii holbaţi la el. probabil. făcând câţiva paşi în oi. . Rămase tăcut pentru un moment. Pentru o clipă. uitându-se pe coridor. domnişoară. ideea că el ar fi putut fi un colonizator avar i se părea ridicolă. E o nebunie. Un alt soi de oameni ai spaţiului . aşa cum şi Compania controlează jumătate din Arhipelag. stranietatea lui greu de identificat. că o altă era deja aici. Asta ar explica multe. aceşti oameni îşi v o r fi vândut. I-au relatat. în cepu el. Chiar dacă este cu totul adevărat. să guste puţin din această cunoaştere pe care voi au să ne-o vândă. însă Senatul.

Îl înfăţişa pe Cicero. negociin d direct cu Senatul. în nici un caz. Drept răspuns. în hai­ nele cher vorbind cu un alt bărbat. însă sunt oameni de faceri. Marius. iar părul nu-i era atât de decolorat.Domnişoară. Aproap că o şi făcuse în dimineaţa asta. Cicero avea de gând să-mi spună. din . sunt destul de sigur de asta. . Lucrul acela pe care i l-am scos din ureche dovedeşte că nu pro­ vine din lumea aceasta. N-ar fi putut spune unde sau când fusese făcută. Trebuie să se fi gândit că n-am să-1 cred. spuse Specialul.Sunt sigură. Trase din nou scaunul şi se aşeză. .A treia tabără 109 . răspunse Thalia.Nu mă face să pierd vremea prefăcându-te că n rezi. însă băiatul nostru. adăugă el. Specialul oftă. domnişoară. între altele. am o mulţim de probe. . D u p ă standardele acestei categorii.Atunci ce vor? întrebă ea. se gândi ea. deşi trăsăturile sale erau mai dure. la plecare. oameni precum Maspero şi Cos er sunt cei care apar prin ziare. însă pă u a fi din aceeaşi parte a lumii. aranjează lucrurile.Ei bine. Eşti s igură că nu l-ai mai văzut? . .Niciodată. oare? . oferind statului.Se prezintă dre pt Philip Marius. Purtătorii de cuvânt ai mişcării docherilor. . Thalia scutură din cap. au fost destul de amicali. o lămuri Specialul. îmbrăcat la fel. indiferent care ar fi fost aceea. Specialul scoase o altă foto grafie. dar şi fără el. Dar i crezut. O lucră­ tură destul de murdară. Este sabotor şi anarh ist.L-ai mai văzut pe acest bărbat până acum? spuse Specialul. domnii Marg nalei ar putea fi pe cale să ne ia pe toţi în sclavie. în cele din urmă. Ar fi putut fi fratele lui Cicero.

şi eea ce-am vrut să aflu de le tine .şi un simpatizant al anarhiştilor. Insă nu asta-i ceea ce nu m-a lăsat pe mine să dorm nopţi în şir . s-ar putea să lucreze împreună cu domnul Macleane şi ai lui . .Şi au făc întrebă Thalia. zise el. comentă Thalia.. Specialul zâmbi înţelegător. tot felul de informaţii ciudate. spuse Specialul iritat. spitale.Bine. însă nu e un capitalist. putem lăsa de-o parte viaţa privată a pro­ fesoru a ta la fel.rostise cuvântul cu încetineală. de cinci an află printre noi. Insă nu cred aşa nsider opiniile dumitale despre carac­ terul Doctorului Cicero ciudat de persuasiv e. In uşă se auzi o bătaie timidă. Marius. zise clătinând din cap. . un criminal . Îşi făcu apariţia un gardian al închisorii. . domnişoară.este gândul că profesorul tău şi prietenul său. universităţi. peste s trâmbătura Thaliei . Insă cei din trupa profesorului tău au fost mai puţin politicoşi. In afară de asta. .Intră. stârnind tulburări de stradă. în uniformă. precum şi restul amicilor lor. Jucând la ambele capete împotriva centrului.110 DAVID M O L E S când în când.Predarea economiei p olitice copiilor aristocraţiei nu se prea poate considera drept coruperea tineretu lui. . corupându-i pe săracii noştri şi p eri. în secret.. înţelegi. . un spion de pe altă planetă. adică împotriva noastră.Asta aş vrea să ştiu. . atunci ar fi vinovată de asta întreaga facultate. Ne supra­ veghează de zece ani şi mai bine.Deocamdată. zise Specialul. Infiltrându-se în uzine. fără să catadicsească să se pre­ zinte. Vin imediat.. biserici şi.1 . Iar dacă ar fi aşa. S-ar putea să fie un mincinos.Duba-i pregătită. . domnule nţă el. Bătu cu degetul în fotografia lui Cicero şi a narhistului Marius.

.Şi în afară de asta? insistă Thalia. apoi băgă dosarul în geantă şi se ridică. mai zise el şi ea auzi zgomotul cheii în broască în urma l i.A treia tabara 111 . între arestarea tânărului tău domn şi a câtorva dintre prietenii aranjarea unei mici ciocniri în faţa birourilor din Oraş ale Marginalei şi câteva alte el emente de abatere a atenţiei.Ah. Urechea îi sângera iarăşi.din cauza cătuşelor şi a lanţurilor de la p icioare . Îşi ridică tea Thaliei. Care-i celălalt motiv pentru care nu crezi că prietenii lui Cicero şi ac eastă Corporaţie Margi­ nală nu sunt mână-n mână. . * Gardienii îl conduceau pe Cicero cu greutate .D a . . Încercă să numere trep­ tele şi să-şi amintească înălţimea închisorii Alicata. Specialul adună fotografiile şi le puse înapoi în dosar. . Specialul ciocăni în uşă. U ş a se închise. da. domnule.. Presupunând că n-au înscenat asta special pentru noi. se pare că avem două tabere care au tot tras una în alta în ultima oră şi jumătate.Mulţam. însă totul i se învârtejea în ca ochilor frontonul Casei Trilisser şi tot număra treptele scării în spirală ce ducea la ap ar­ tamentul său..Poftim? de ce? făcu ea. domnişoară.prin coridoarele îngusteşi pe cele câteva serii de trepte în jos. dar cu mâinile legate nu putea face nimic. iar gar schise. . domnişoară. Ei bine.

Nu era chiar surprins să vadă deja ocupată banca din compartimentul de vizavi. din nou. uşile fură deschise. Ochiul şi urechea dreaptă erau aco perite cu bandaje însângerate. Arăta destul de rău. iar pe piept deau urme de sânge închegat şi vomă. împrejmuită de ziduri înalte. iar Cicero aruncă o ocheadă spre o curte lată. mânjit de sânge. Gadienii îl împinseră pe Cicero în s ră după el. U n u l dintre ei avea un carnet şi ceva de scris. A p o câmpul său vizual fu blo­ cat. iar unele pete erau proaspete. atât de lungă şi întu­ necată încât părea să fie subte capete ale pasaju­ lui boltit erau străjuite de câte-o perdea de apă de ploaie. M torul porni. spuse el. Afară aştepta o dubă fără ferestr ici un semn. pe a coperiş se auzi răpăitul ploii. . cu plas­ turi pe p iele. Pentru un scurt moment. lângă şofer. iar duba se puse în mişcare hurducănindu-se. alias Alexander Cicero. Spr e deosebire de Cicero. iar lumi na zilei filtrată printre ele era verzui-cenuşie. pe Marius. toată partea dreaptă a feţei era şi ea năclăită. alias Philip Marius. Spe­ cialul ocupă loc în faţă.112 DAVID MOLES. pe care le purta când fuse se arestat. notând ceva în carnet. Deţinutul 91186. Marius era îmbrăcat în salopeta verde. Cel cu carneţelul notă ceva. uniforma închisorii. Cicero n-ar fi putut pune mâna-n foc că era conştient. îmbrăcaţi în cape roş rmaţi cu carabine. Ajunseră la o cale de acces acoperită. . iar ga rdianul privi în sus. de Special şi de doi gardieni. prăbuşit între doi gardieni care-1 încadrau. aflat încă în robele lui universitare. mohorâtă. iar acolo. dominată de turnuri.Deţinutul număru l 91264. Specialul făcu un gest spre Marius. Ga rdianul din dreapta lui Cicero îl apucă de mâinile încătuşate şi le ridică. dar duba se opri din nou.

aproape că se aştepta ca duba să se răstoar dintr-o clipă în alta. ajungeau adesea şi la cincizeci d e metri înălţime. Furtuna se înt se. cu sunet de pietri­ cele. Intre vânt şi starea drumului. făcu gardianul cu carneţelul. I m a z era locul unde-i duceau pe criminalii periculoşi.A treia tabără 113 . spuse Specialul. pentru delinc­ venţi obişnuiţi. Bănuia că lui puteau aplica toate cele trei categorii. . Im Alicata era o închisoare obişnuită. azvârlind valuri de ploa ie pe lateral. .Transferat de la închisoarea Alicata la închisoarea Imaz.Aşa scr ie şi aici. iar duba se puse în mişcare. Era un aer închis şi fierbinte şi realiză că-i era greu să respire. În m o d sigur nici poliţia şi nici chiar Specialii nu dispuneau de vreunul. nu spre port în j o s . de pe Salomé. Poate că nu erau duşi la Imaz. închiseră din nou uşa. nu direct acolo. conturate ca o pâlnie.Mulţam. zise Specialul. Deplasarea dub ei părea să aibă un traseu ascendent. experimentale. pe dealuri. amplificate de ţărmu­ rile înalte. Nici o ambarcaţiune nu putea rezista în apele acelea şi numai un smintit c urajos s-ar fi putut încrede în di­ rijabilele şubrede. Valurile stârnite de se­ zonul furtunilor măturau golful insulei. pe cei care încercaseră să evadeze şi pe acei deţi­ nuţi pol ci ai căror aliaţi sau susţinători se presupunea că ar încerca să-i elibereze. Poftiţi. pusă în evidenţă prin zgâlţâiturile scaunului şi protestele suspensiei. Rupse o foaie şi i-o întinse Specialului. . de fapt. Cicero putea auzi cum vântul şuiera peste acoperişul dubei. D a r cum îi duceau pe oameni la Imaz? Ştia că închisoarea se afla pe o insulă şi era construită între zidurile unei vechi fortăreţe med ale de pe malul mării.

două sus şi două jo . văzute d proape. Pe Cicero îl copleşi. biciuiţi de vânt. ameţeala.Ne desc urcăm cu înălţimile. brusc. cu roţi dinţate de statul unui om. iar răpăitul ploii pe acoperiş încetă când in­ trară într-un tunel sau gar d e se aflau? Uşile se deschiseră într-un spaţiu întunecos. subţiri ca firul plasei de păianjen. . iar unul dintre ei îi spuse lui C ro: .114 DAVID M O L E S D u b a se opri şi Cicero auzi o conversaţie înăbuşită dinspre cabină. r cu aburi. Erau pe c oama dealurilor înalte de pe ţărmul sudic al re­ giunii interioare litorale. nu-i aşa. zăngănind. invizibile. în timp ce cablurile de jos se derulau. Trăgea cablurile superioare. Specialul îi surprinse privirea şi zâmbi. Patru cabluri. suspendată între cabluri. privind dir ect în furtună. dar nu pentru multă vreme. iar duba se smuci. ca prova unui vas de răz boi ieşit din ceţuri. profesore? Cicero nu-i răspunse.Ieşi! Se aflau sub un vast acoperiş metalic. Gardienii îl scoa­ seră pe Marius. se întindeau spre ei. verzi-cenuşii. susţinut de piloni de oţel. în larg. în care zăngănea ceva. cu miros maşinării şi de furtună. Pri vi din nou în miezul furtunii şi văzu o cabină. In afară de . stânca co roasă a Imazului se ivea dintre norii întunecaţi. Cabina era de mărimea unui va on de tren. erau de oţel şi groase cât braţul unui om. năpădite de rugină. Vântul se domoli. Spre capătul celălalt dispăreau în ploaie. cu un contur vag aerodinamic. peste valurile cu coama înspumată. se afla o maşinărie uriaşă. cu colţurile rotunjite şi părţile laterale bom­ bate cu plăci metalice nituite. punându-se în mişcare. scripeţi şi. Departe. U r m ă zăngănitul met unei porţi deschise. In apropierea dubei. sub acoperişul met alic. înaintând lent spre . însă.

A fost vreme. Vechii regi obişnuiau să s e adune acolo. fixate pe tavan. . Marius fu adus înăuntru pe o targa şi aşezat la capătul celăl lt al cabinei. făc u Specialul. iar din interior ieşiră doi gardieni. devenind o scară scurtă. luând loc pe bancheta de vizavi de Cicer o. trăgând cablurile înainte şi-na . începu Specialul. în timpul războaielor. Cicero fu predat gardienilor de la Imaz şi forţat să se aşeze. Interiorul era iluminat de un şir de becuri incandescente aflate în colivii de sârmă. Ii legară la nţuri de cătuşe şi de glezne. refugiaţi . Cabina se puse în mişcare cu o smucitură.D u p ă dumneata. trecându-le prin belciugele de fier fixate de podea. O trapă se deschise în jos. Zgomotul se po oli când cabina ajunse sub tendă şi se opri brusc. a fost instalată cu treizec de ani în urmă. profesore. sub ban chetă. care ridicară uşa şi o fere cară. Senatului i-au trebuit patru ani să-i scoată de ac olo. când Imaz era izolat de restul lumii cam zece săptămâni pe an. ciocăni în ban­ chetă. iar şuieratul vântului deveni imediat un url et ascuţit. după ce nişte deţinuţi răzvrătiţi au incendiat depozitul de grâne. amândoi în pelerine de ploaie şi înarmaţi is­ toale automate de calibru mare. după o scurtă exa­ nare a lor.A treia tabăra 115 asta. iar Cicero putea auzi vân­ tul şuierând pe lângă carcasa metalică a cabinei. . gardienii se dădură respectuoşi la o parte. înăuntru se mai aflau patru gardieni şi câteva banchete de oţel. în timpul Reunificării. în timpul i furtunilor. Chestia asta. urmat de doi dintre gardienii Imazului. Specialul urcă. Majoritatea gardienilor au scăpat. Ferestre le cabinei erau zăbrelite bine. Specialul îşi prezentă documentele şi. se legăna periculos de mult pe când se apropia de ţărm. Gardienii de la Alicata îl împinseră pe Cicero în sus pe trepte şi apoi în cabi nă.

Gardi nii în uniformă erau cam verzi la faţă. gemu Specialul. cu propriile lor rezerve. Luminile se stinseră. r legănatul ce le provoca rău de mare se oprise şi el. Când primele bărci au putut să ajungă acolo. N u m a i lanţurile ares îi împiedicară să fie şi ei azvârliţi de pe banchete. D a r nici nu mai rămăseseră prea multe davre. doar un deţinut din douăzeci mai era în viaţă. comentă altul. . Spre neca­ zul lui. Îşi deschise din nou ochi ceea ce era un pas înainte. Se întâmplă d es asta? . Cicero încercă să estimeze şansele pe care le avea. zise unul dintre gardienii de la Imaz. ar fi fost o şansă din trei. Cabina plon a rapid . iar Cicero avu im­ presia neplăcută că-i citea gândurile. privind pe geam. Cicero îşi întoarse capul şi închise ochii. domnule. Specialul arăta de-a dreptul încântat. Aşa era. par că ar fi fost aşezat pe terasa unei cafenele din parc. A p o i cabina se opri brusc şi Specialul împreună cu cei şase gardieni se împrăştiară pe podea. ridicându-se.Ce m a m a dracului. . fără nimic altceva: aşa puteau fi curăţate mai uşor. la sfâr ernii. d r fi încercat să-1 de­ zarmeze pe unul dintre ei şi să folosească arma împotriva ce­ lorlalţi n-ar fi avut cătuşele şi lanţurile de la picioare. încheie cu un zâmbet sardonic. iar el îşi dădu dintr-odată seama de ce banchetele er au doar metal. Specialul îi surprinse privirea şi zâm bi. însă belciuge care fixau lanţurile erau destul de solid prinse.Ne-am oprit. Nu numai că încetaseră să mai avanseze către insulă. într-o zi însorită de primăvară.cablurile se zgâlţâiau destul de tare -. apoi tot săltă şi se zgâlţâi după cum o ar una.116 DAVID M O L E S în fortăreaţă. Stomacul lui Cicero se revoltă. iar urletele vân crescură în intensitate. .N u .

A treia tabăra 117

- Aprindeţi lumina de avarie, ordonă Specialul. Anunţaţi staţia şi aflaţi ce naiba s-a întâmp Un gardian deschise un dulăpior aflat sub una dintre banchete şi scoase o lampă de sem nalizare, alimentată de la baterii. Se duse la capătul celălalt al cabinei, uitându-se îna poi spre ţărm, şi aprinse lampa în perdeaua de apă a ploii. - E groaznic de întuneric afară, omnule, zise el nesigur şi se răsuci. Nu ştiu dacă... Fereastra din spatele lui făcu implo zie, aruncându-1 la podea, ţăndări de geam şi fragmente de metal invadând spaţiul din interio ul cabinei. In acelaşi moment ceva - mai multe lucruri, de fapt - lovi părţile lateral e ale cabinei, iar uşa zbură în afară, smulsă din ţâţâni. Specialul urlă ceva, cuvintele erau bil de înţeles prin urletul subit al vântului şi valurilor, iar cabina fu scăldată într-o str lgerare albă în timp ce el trase un foc pe deasupra capu­ lui gardianului căzut. Glonţul l ovise ceva în afara câmpului vizual al lui Cicero şi ricoşa, spulberând încă un geam. - LA P D E A ! Bubui vocea amplificată a unei femei, o voce din Comunitate. Cicero făcu to t ce-i stătea în putinţă, aplecându-se peste mâi­ nile sale încătuşate. A p o i auzi pocnetel atoarelor elec­ trostatice şi, cum unul dintre gardieni deschise focul cu automatul, în flăcările de la gura ţevii Cicero întrevăzu silueta translucidă a unuia dintre misionarii Organizaţiei, camuflajul optic al costumului neputând ţine pasul prea bine cu modi­ ficări le rapide ale iluminatului din interiorul cabinei. Silueta se prăbuşi sub ploaia de gloanţe, însă altele năvăliră pe uşă şi A pe ferestrele devastate. Într-o clipită, toţi gardienii căzură la

118 DAVID M O L E S

podea, iar agenţii, patru - bărbaţi şi femei - îşi decuplară ca­ muflajul, iar costumele reve la culoarea lor strălucitoare. Misionarul căzut, cu un costum de un verde deschis, îşi r e­ veni şi îngenunche înaintea lui Cicero. Scoase un instrument şi, într-o clipită, buloanele care asiguraseră lanţurile lui înce­ pură să fumege şi se înroşiră. Misionarul îşi ridică mas ezvălui un chip întu­ necat, bărbos. - Lucius, făcu Cicero. - Eşti bine? întrebă bărbatul. Fă epte răspunsul, extrase un scanner medical şi-1 verifică pe Cicero din cap până-n picioare . - Sunt în regulă, zise Cicero. Vezi de Marius. Lucius zâmbi. - Nu eşti deloc bine, com entă el, dar ai să faci faţă. Se duse în spate, să-1 examineze pe Marius. Un costum de un ga lben ţipător se dovedi a-i aparţine Liviei, într-o dispoziţie foarte nefericită. - Ne-ai cam făcut să alergăm, zise. - Prin forţa împrejurărilor, răspunse Cicero. Ceilalţi sunt în regul cei din Thyantira şi Arhipelag au plecat, rosti Livia. Am recuperat-o pe Megaera de pe acoperişul unui spital şi pe Cassia din port. Dar Solon e mort, împuşcat pentru că s -a opus arestării. Nu ştiu nimic de Mus şi de ceilalţi din sud-est; una dintre celelalte nave de desant trebuia să meargă după ei. Cicero încercă să-şi reamintească faţa lui Solon ş peri că nu putea, deşi toţi misionarii se antrenaseră împreună mare parte din cei cinci ani subiectivi. Solon, mic de statură, înzestrat cu un acut simţ al scandalului, care 1-a ajutat atât

A treia tabăra 119

de bine în acoperirea lui ca jurnalist de investigaţie. E r a tot ce-şi amintea. Livia îşi coborî privirea spre display-ul de la încheietură. - Haide, Echitate vine să ne recuper eze. A v e m douăzeci de minute, nu mai mult. Se întoarse şi-i vorbi cuiva din afară: ar uncaţi corzile de siguranţă. „Nu-i pot lăsa să mă ia de aici", se gândi Cicero. Deşi ar fi vr disperare să se odihnească, să îngăduie să fie dus pe sus până la Echitate, ca un prunc obos dus acasă de la o petrecere, nu-şi putea permite asta. Îşi dădu seama, deşi era ceva teribi l de greu de imaginat, că în drum spre camerele de interogatoriu de la Imaz i-ar fi fost mult mai bine. Cel puţin de acolo avea o şansă să se întoarcă pe Travallese, să-i ajute e cei din Salomé să reziste în faţa negustorilor; ar mai fi avut o şansă de a o revedea pe T halia. Se ridică brusc. - Livia, trebuie să mă întorc în oraş. Livia se răsuci spre el. - Glu eşti. Solidaritatea a fost distrusă, Cicero. Am pier­ dut urma navei negustorilor; au trimis înspre noi vreo cinci sute de ţinte false şi interceptori robotizaţi, iar Echitat e se luptă să scape de ei chiar în acest moment, încercând să se pună pe poziţie ca să ne rec ze. Părăsim acest sistem, C i c e r o , Organizaţia pleacă, întări şi privi din nou spre disp ay. Mai avem optsprezece minute. Adăugă, ridicând vocea: - Lucius, îl putem urni de-acol o? Marius răspunse chiar el. - Pot merge. Să ne cărăm naibii de-aici. - Corect.

120 DAVID M O L E S

Livia se îndreptă spre uşă şi privi în sus, prin ploaie. - Livia, începu Cicero. - Ne certăm va de desant, dacă vrei, i-o întoarse. O coardă de siguranţă coborî până la ei. Livia o prins o ataşă de costum. U r m ă coconul hamului de recuperare, pe care-1 asigură de una dintr e balustrade. - Poftim, făcu ea şi se dădu la o parte. Cicero auzi elicele navei de de sant accelerând şi gemând pe când se luptau să menţină aparatul în aer şi să compenseze asalt ent al vântului. Se deplasă cu grijă spre uşă, iar ploaia adusă de vânt îi muşcă obrajii. Car ei era o suprafaţă netedă, cenuşie şi curbată deasupra capului său, iar trapa des­ chisă era itoare şi ademenitoare, înconjurată de lumi­ nile albe de alarmă. Privi în jos. Dedesubt - l a capătul hăului - valurile mării agitate erau cenuşii-închis, mai întunecate decât carena de antorului, cenuşii, cu o spumă verzuie pe creste. Într-o parte, stânca Imazului se înălţa dea upra lor, mult mai sus şi mai aproape decât ar fi crezut. Pe partea cealaltă, ţărmul se înti ndea ca o umbră alungită, iar când încercă să urmărească linia până acolo unde ar fi trebuit cul larg al golfului, unde ar fi trebuit să întrezărească un contur al oraşului, furtuna d izolvase totul. - Marius, spuse el brusc, tu te duci primul. Marius şontâcăi spre uşă. - Eşt i sigur? Cicero făcu semn din cap către hamurile de salvare. - Pleacă! Eu... „nu mai vin ", se pregătise să spună, însă vocea-i pieri. Marius îi puse o mână pe umăr dând de înţeles c !

A treia tabăra 121

- Pleacă! făcu Cicero. Marius îi zâmbi. Începuse să intre în hamul de salvare, apoi aruncă o vire spre ceva pe deasupra umerilor lui şi zâmbetul îi pieri. - J o s ! strigă, azvârlindu -1 într-o parte. Cicero se împiedică şi căzu în cabină. Se auzi o împuşcătură mai puternică d care răsunaseră în cabină cu câteva minute mai devreme, iar când Cicero privi în sus, văzu c cialul se ridicase într-un genunchi, cu pistolul ţinut bine în ambele mâini. Privirea Sp ecialului o întâlni pe a lui Cicero, iar pistolul se deplasă, şi el îşi văzu moartea cu ochii într-un mic cerc de beznă. Cicero rămase nemişcat. A p o i încărcăturile paralizante îl lovi Special din trei părţi, iar pistolul căzu dintre degetele inerte. Lui Cicero îi trebui puţin până să se poată ridica în picioare, pentru că muşchii nu voiau să-1 ajute. Se întoarse mească lui Marius, însă nu mai găsi pe nimeni. Când se duse la uşă şi privi afară, nu mai era ni nici acolo. Doar luminile inutile ale desantorului, valurile înspumate şi ploaia. Thalia nu mai ştia cât timp trecuse. Dormise o vreme, cu capul pe masă; scaunul nu era deloc confortabil, însă era mai c o m o d decât betonul rece al podelei. La un moment dat, luminile tremurară, iar pe hol se auziră glasuri ridicate, însă nu putu să distingă ni ci un cuvânt. Altă dată, un gardian în uniformă verde îi aduse o tavă cu un bol

122 DAVID M O L E S

de supă de peşte, uleioasă, şi o ceaşcă de ceai rău la gust. Gar­ dianul nu răspunsese nici u dintre întrebările Thaliei, nici măcar n-o privise în ochi. Când uşa celulei se deschise, Th alia se aşteptă să-1 vadă pe Special. In locul lui apărură doi gardieni înarmaţi şi un alt in . Bărbatul era cam pe ultimii ani ai vârstei de mijloc şi, în pofida staturii sale - era mai degrabă scund - mergea gâr­ bovit. Părul său, acolo unde nu era cărunt, avea o nuanţă ci tă de galben, ca frunzele uscate. Purta un pardesiu de un cenuşiu mat, care nu semăna cu nimic din ce văzuse Thalia mai înainte, şi părea la fel de obosit ca şi ea. Trecură câteva momente până să fie capabilă să recunoască în el pe bărbatul din fotografia Specialului, cel pe treptele bibliotecii. Gardienii ieşiră şi închiseră uşa în urma lor. - Îmi pare rău pentru e astea, zise bărbatul. Pronunţia era clară, însă accentul era la fel de ciudat ca şi haina lui. - Mă numesc Allen Macleane. Fac parte din Marginala L L C . Adăugă un gest ciudat , ridicându-şi mâna dreaptă cu dege­ tele lipite, iar palma perpendiculară cu podeaua. - D a , ştiu. Iar asta să însemne că aţi câştigat? Macleane se împurpura la faţă, iar mâna-i căzu nă din cap. - Vă supăraţi dacă mă aşez? Fără nici un cuvânt, Thalia făcu semn spre celălalt s aclean îl luă. - Mulţumesc! Îşi lăsă privirea în jos un moment, timp în care schiţă cu degete el pe masă.

A treia tabăra 123

- Am aflat că prietenul dumneavoastră, Cicero, a fost salvat, zise ridicând capul. Am crezut că aţi vrea să aflaţi. Oamenii lui au atacat cabina care-1 transporta spre Imaz. Thaliei îi sări inima-n piept. - Să însemne că... începu ea. - Să însemne că au câştigat ei? ne. Nu chiar. Le-am distrus una dintre nave, iar cealaltă este pe fugă. A c u m sunt dincolo de orbita lui Herodias şi accelerează la doi G. Nu se mai întorc prea curând, z ise şi oftă. Dar asta nu însemnă că am câştigat noi. N a v a noastră, singura noastră navă, e riată, poate chiar distrusă; suntem blocaţi aici. Fără navă, nu avem nici o cale de a-i cont acta pe ai noştri şi, oricum, sunt prea departe pentru a ne ajuta. T o t ce mai avem pe orbită sunt maşinării pe care nu le putem controla. Toţi cei care au fost la bordul navei sunt morţi; propriul meu frate se află printre ei. - Îmi pare rău, spuse Thalia. I nsă de-abia dacă mai asculta; se gândea la distanţele din­ tre stele şi la noua teorie a pro fesorului Semard, despre lumină şi timp. „ O h , Cicero, iubitule." Ii veni în minte că se putea foarte bine ca şi el să fie mort, iar asta însemna că nu se va mai întoarce nicioda tă. A p o i se gândi: nu, nu înseamnă nici pe departe aşa ceva. înseamnă că trăieşte, e undev rte, iar dacă vor continua să gonească, va trăi, astfel că atunci când eu voi fi bătrână şi n mai pot aminti chipul său, el va rămâne tânăr, con­ servat de scurgerea lentă a timpului, ca chihlimbar, departe, printre stele, căutând lumina. Iar acesta era un motiv suficie nt pentru a fi mulţumită, pentru a continua.

124 DAVID M O L E S

Îşi dădu seama că pe obraji i se prelingeau lacrimi. „Trebuie să mă adun, se gândi ea. O m u cesta va crede că plâng după frate-său." Însă privind spre chipul brăzdat al lui Allen Maclea e îşi dădu seama că era prea deştept pentru asta. - Amândoi am pierdut, rosti el cu blândeţe. i aţi câştigat, nu vă daţi seama? Voi, cei din Salome, aţi învins. - Ce vreţi să spuneţi? - A aici gândindu-ne că sunteţi doar o adunătură de barbari. Primitivi. Sunt sigur că Organizaţi - oamenii ami­ cului dumneavoastră, Cicero - a avut aceleaşi convingeri. Vedeţi, nu v-a m luat în serios. C â n d ai voştri, mă refer la gu­ vernul din Travallese, au luat măsuri îm otriva noastră, ne-am închipuit că Organizaţia se află în spatele acţiunii, tot aşa cum şi ei resupus că noi suntem la originea acţiunilor împo­ triva lor, continuă zâmbind. Şi noi, şi ei e supravegheam cu atâta intensitate încât am uitat că mai este şi o a treia tabără implicată, i. Ne-aţi manipulat cu mare artă pe unul împo­ triva celuilalt, iar noi habar n-am avut că făceaţi asta. - Domnule Macleane, începu Thalia, nu fac parte din jocul dumneavoastră. Nu sunt nici măcar un pion. Sunt doar o spec­ tatoare. N - a m decât o idee foarte vagă despre ce vorbiţi. - Îmi pare rău! Nu m-am referit la dumneavoastră, perso­ nal, însă ai voşt ne-au dus exact acolo unde au dorit. N-au mai rămas decât vreo douăzeci dintre ai noştri . D a c ă v o m supravieţui aici, v o m fi la mila lor. - Nu-i vorba de ai mei. Thal ia îşi înălţă mâinile încătuşate. - Senatul din Travallese nu-i cunoscut pentru milostenia sa

A treia tabără 125

- Ştiu, spuse Macleane. Ne vor stoarce de tot ce avem. Isto­ rie, geografie stelară, şti inţele de bază. Tehnologie, armament, mai ales, construcţia de nave, ca să poată contracar a urmă­ toarea expediţie extraterestră cu propriile lor mijloace. Dădu din cap. Ei nu înţeleg cu cine se pun. - Nu sunt una de-a dumneavoastră. Nu sunt nici măcar din Travallese. Dacă Cicero vi s-a împotrivit, atunci şi eu o fac. Ce-are asta de-a face cu mine? - M i s-a spus că sunteţi bună la matematici. - Sunt uluitoare la matematici. Macleane zâmbi . - Aţi accepta o ofertă de lucru?

* Ca să-1 poată urca la bordul desantorului trebuiseră să-1 se­ deze pe Cicero. Livia nu era deloc încântată de asta, pentru că mai târziu, fără nici o îndoială, vor fi probleme. Insă e că o luase razna, cerând să fie lăsat în vagonul avariat, chiar şi după ce localnicii îl împ pe Marius. Livia îşi verifică display-ul. Celelalte nave de desant, cu pro­ priile lor încăr cături de evacuaţi, ţineau pasul. In urma lor, pe când flota de interceptoare robotizate a negustorilor şi ariergarda Organizaţiei terminaseră cu anihilarea reciprocă, spectaco lul* nebunesc al bombelor de fuziune şi exploziilor de antimaterie pierea şi el, după ce transformaseră noaptea de pe Salome în zi. Nu se putea spune care dintre părţi, dacă vr euna dintre ele supravieţuise, reuşise să învingă acolo, însă nu mai conta; nici Livia, nici alen nu mai voiau să-şi asume nici un risc şi acum erau decişi.

126 DAVID M O L E S

Lucius se apropie de ea după ce-1 examinase pe Cicero, mişcându-se încet şi cu prudenţă sub f rţa acceleraţiei gravitaţionale. - Se pune el pe picioare, spuse Livia. Lucius clătină din cap. - D a r mă întreb cum va fi când se va trezi? Livia nu-i răspunse, deşi se gândea: A n aibii să fi fost dacă

m-aş fi întors fără nici unul dintre ei. Pe ecranul din faţă, flama violetă a motoarelor Echităţii dispăru, iar nava interstelară îşi câmpul de forţă şi re­ duse motoarele pentru a permite navelor de desant s-o ajungă din urmă. Mai repede decât ar fi părut posibil, corpul întune­ cat al navei se mări în faţa lor; pentru un moment plutiră în derivă, dar apoi pilotul automat al desantorului porni ajuta­ jele de corecţie şi simţiră o smucitură şi se auzi un pocnet metalic când îi înşfăcară dispozitive e. A p o i , acceleraţia se mări când motoarele navei interste­ lare intrară din nou în acţiu e şi se avântară spre siguranţa genunii cosmice.

STATUL VOLUNTAR CHRISTOPHER ROWE Traducere din limba engleză LAURA BOCANCIOS

Aventura stranie şi minunată care urmează ne descrie o socie­ tate pe cale de a fi înghiţită transformată de o Singularitate ciu­ dată şi puternică - şi povesteşte despre cei puţini care procesul de deglutiţie, îi rămân înţepeniţi în gâtlej. CHRISTOPHER ROWE s-a născut în Kentuck eşte acolo. împreună cu Gwenda Bond, administrează o mică tipogra­ fie şi editează apreciata istă Say. Povestirile sale au fost publicate în SCI FICTION, Realms of Fantasy, Elec tric Velocipede, Idomancer, Swan Sister, Trampoline, The Infinite Matrix, The Jo urnal of Pulse-Pounding Narratives, precum şi în alte publicaţii şi au fost adu­ nate în 200 3 în volumul Bittersweet Creek.

Soma îşi lăsase maşina în parcarea de la capătul potecii, deasupra Plajei Guvernatoarei. Un loc sigur, de obicei, ve­ rificat adesea de Patrula de Autostradă din Tennessee şi încon jurat din trei părţi de stânci de calcar ce se scufundau în Golful Mexicului. Dar astăzi, după urcuşul greu pe cărarea dinspre plajă, văzu că maşina îi fusese atacată. Geamul de lângă spart. Soma îşi lăsă raniţa să cadă şi alergă la maşină. Aceasta se feri din calea lui, dădu cât îi îngăduia funia cu care

130 CHRISTOPHER ROWE

era priponită, înainte de a-1 recunoaşte şi de a se întoarce, cu un slab şi jalnic suspin. Oh, maşină, zise Soma, mângâind capota şi deschizând portiera. Oh, maşină, eşti rănită. Pe u otoci prin trusa medicală, azvârlind deoparte semnale luminoase şi bandaje, şi găsi, în sfârş în sfârşit, flaco­ nul cu alifie. întinse unguentul pe geamul sfărâmat, mătură cio burile în apoi pulveriza gazul analgezic pe întreaga portieră, doar apoi închise ochii, accesă se mnalele de apel, coborî ecranele. Îşi deschise capul şi îl folosi ca să sune la poliţie. In p nele minute dinainte de a vedea cadrele de biciclete albastru cu alb virând din di recţia soarelui, cu aripile din bule umflându-se cu furie, rămase cu privirea pierdută căt re plaja din Nashville. Macaralele cultivate acolo din ordinul Guver­ natoarei pen tru a draga portul aveau să intre curând în repau­ sul de iarnă - frunzele lor, ce se întind eau pe mai multe pogoane, erau deja colorate în nuanţe de portocaliu şi auriu. - Somacu-Cutia-de-Vopsele-de-pe-Aleea-Tipografului, se auziră glasuri de deasupra. Soma se întoarse şi-i văzu pe poliţişti aterizând. Vorbeau cu toţii simultan, în incantaţia ritmic cutării legii. - Maşina ta va fi vindecată pe cheltuiala contribuabililor. Pe urmă cuvin tele rituale: - Iar răufăcătorii vor fi deferiţi justiţiei.

* Eficienţa şi ordinea luară după-amiaza în stăpânire, în vreme ce ploaia care se anunţase înce Unul dintre cei 144 de Detectivi îşi făcu apariţia, iar Soma şi poliţiştii îl priviră cu

. Pictor Soma. arată-ne. Soma răsfoi printre schiţe. De parcă nu toată suflarea din Tennessee ar fi ştiut că pruncii care se bălăceau în valur u erau decât extremităţi. dar şi câteva fetiţe în costume de baie dintr-o singură piesă. mişcările bărbatului devenind ma puţin fireşti în timp ce era călărit şi ghidat. ca să-i reamintească agentului care aspecte ale vieţii civice intră în co mpetenţa fiecărei autorităţi. Soma fu tentat să-i arate Detecti vului atestatele artistice tatuate în jurul încheieturilor sale în cerneluri delicate.Arată-ne. care se agăţa cu disperare de o minge dezumflată. prepuber. incantă Detectivul. Desenează firic beluşii ăia. roz-portocalii. zise Soma. de teama unei proscrieri Pentru-Siguranţacă. simţind povara slujbaşului Guvernatoarei înăuntrul ca­ petelor. prinsă înt e plăcile ruginite de metal adunate de la groapa de gunoi de la gura Râului Cumberla nd. Înlătură gândurile unu re membrii Patrulei Au­ tostrăzii şi se urcă pe spatele lui. blocul de desen cu hârtie din comerţ. chia şi un băiat gras. dar îşi muşcă limba. In negru şi gri.Ţţ-ţţ. . Detectivul recapitula: . îndreptând och i îngroziţi şi rugători către privitor. . scoase cărbunele şi creioanele. nimic altceva decât nade care creşteau din boturile aligato­ rilor ghemuiţi pe fundul nisipos al apei. Detectivul filmă declaraţia lui Soma. percutant.Am v t să desenez copiii de pe valuri. Îşi deschise micul rucsac în faţa camerei bal on de săpun. d esenase na­ dele plutitoare care se îngrămădeau pe valuri în această perioadă a anului. Marchează liniile de la călcâie. cântă Detectivul. Micuţ majoritatea bebeluşi goi.Statul voluntar 131 toţii.

dus pe gânduri. Pană de cioară. . apoi descăleca de pe poliţis cutremură şi căzu peste Soma.132 C H R I S T O P H E R ROWE . crescut la marginea parcării. Pană de cioară. Soma nu pictase niciodată un autopor­ tret. Astfel că nu auzi în primele momente ce începuseră să scan­ dez lalţi. Poliţiştii erau împrăştiaţi în jurul parcării. Patrula de Autostradă din Tennessee salută spiritul tău c ivic. dacă s-ar fi gândit că-şi poate feri hârtia de ploaie. proiectând lu­ nete de reper şi privind p. ai plătit taxele corespunzătoare pe metru. nu în dr ce însemna bucăţica aceea fâlfâitoare de negru. ai parcat legal. Ceva era agăţat în ghimpii su ai unui scaiete aplecat. îşi încetară activitatea şi izbucniră în urale răguşite pent esta le acceptă adularea îndatoritor. ai informat autorităţile la timp. Dar auziră cu toţii alu­ zia. Îl rulă. Pană de cioară. Până şi Soma. Dar avea o stare de mela ncolie. licenţiat în artă. aşa că ar fi putut să ia câ­ teva notiţe vizuale ale chinuitorului său drum de întoar e la Nashville. Soma între mare şi ora r fi putut numi un asemenea ta­ blou. incantară poliţişt ii. * Din câte îşi amintea. nu descifra mesajul până ce nu văzu ce anume înconjurau. Pe urmă Detectivul sparse camera balon de săpun şi înh aţă filmul înainte să cadă. Sau Soma între furtuni.Ai fost aici în exerciţiul funcţiunii.Pană de cioară. îl mestecă. Maşina îi fusese atacată de Kentuckieni. dacă hotăra să aleagă singurul . nu ai văzut nimic. Soma-cu-Cutia-de-Vopse le-de-pe-Aleea-Tipografului.

e din şa şi scosese câteva sunete de compătimire la adresa maşinii. căci trebuie să ne găzduias că pe mine şi calul meu în timpul convalescenţei. tuns demodat de scurt luieră calul şi începu să despacheteze desagile de pe şa. . căci. Oricare dintre ac este imagini ar fi înfăţişat un tânăr înalt. cu o pălărie cu boruri largi. Dar nu te teme. zise ea. în timp ce vorbea. Totul se face pe cheltuiala contribua bililor. fără să poată. . maşina lui urma să rămână în parcarea de la capătul cărării cel puţin trei zile. . nici unul cu maşină. Femeia mecanic sosise pe cân i plecau. îmbrăcat cu pantal trei sferturi şi un jerseu galben desfăcut. Pictor Soma.Voi fi nevoită să construiesc un araj mai mare decât în mod normal pentru maşina ta. călare pe o iapă albă însemnată cu cruci roşii. dezvelind un piept uscăţiv. dar nu unul obişnuit cu plimbările lungi pe jos. făcându-se astfel îndrăgită simultan de automobil şi de proprietar. Cu prieteni şi mai sărmani. Am asigurări de la oraş şi de la stat. Scărpinând m la baza antenei. urcând la galop drumul de pietriş. Nu era nimic de făcut. Un tânăr. autorizaţiile mele sunt în bună regulă. îşi trecu mâna liberă prin părul blond. sărac fiind.Sunt Jenny-cu-Vaselină-sub-Unghii.Statul voluntar 133 moment senin când soarele se arătase prin stratul ame­ ninţător de nori. examinând exact punc­ tul maşinii care avea mai multă nevoie de atenţie. se prezentă. chiar înainte de a-1 sal uta pe Soma. dar nu părea că asta o deran jează. * Ceea ce era o foarte mare uşurare pentru Soma. desigur.

sau după. Toate acestea şi. înainte de a se duce la Opera imensă. Bineînţeles că Soma şi prietenii lui nu duceau o viaţă lip­ sită de confort. poate că nu l-ar fi durut picioar . Dacă tiner eţea petrecută la fermă n-ar fi fost atât de înde­ părtată. Avu loc un atac al Ciorilor în faţa căruia rămase înmărmurit. ur­ când din şanţuri. . o maşină. unde să doarmă. spuse. chiar curate.134 CHRISTOPHER ROWE astfel. cald sau rece. înainte de a ţâşni de jur împrejur . Peşterile şi dealurile pe c le bântuiau nestingheriţi aceşti Kentuckieni erau la sute de kilometri depărtare şi mai căt re . în funcţie de anot imp. cu paşi târşâiţi. aşa cum era Soma. un produs al fermei lor. călduroase sau răcoroase. îna poi spre oraş.Asta se întâmplă numai la televizor. umed. Chiar dacă drumul nu era chiar atât de liber. drumul de pi re oraş. chema pe cineva de pe Alee să-1 salveze.lăsându-se de pe crengil acilor. Un spaţiu bun pentru muncă şi o şansă mai mult decât s cientă de a-şi vinde picturile şi desenele. iar acum acest drum lung. Amândoi. era darul familiei sale. desigur. Poate că nu s-ar fi simţit chiar atât de nefericit coborând. poate că ar fi avut privirea des­ tul de ageră să zărească un oraş atât de pierdut î zul destul de ager să perceapă ţipetele şi croncăniturile înfundate pe care atacatorii lui l e folosiră ca să se organizeze. pe deasupra. căci Aleea era unul dintre celelalte obiec­ ti ve pe care le vizitau provincialii când ajungeau în Nashville. dacă asta era înclinaţia unui anume artist. boltită. libertat ea drumului. maşină şi artist. prod use ale acelei vieţi la fermă pe care Soma s-a străduit din răsputeri s-o uite. fiindcă maşina nu era tocmai a lui. ieşind din tufişuri. Un spaţiu uscat. D ra atelierelor aveau spaţii uscate de dor­ mit.

până la nasu-i cârn. nasul şi gu fură badijonate cu o pastă care la început îl înţepă. deveni obiectul pri ncipal al unei activităţi intense. zise cu un accent abia escifrabil. zgâri­ ind pie mele lor cu gheare. când târât. când îmbrâncit. fără doar şi poate. Mâini no­ roioase îi deschiseră gura cu forţa. apoi îl amorţi. îi brăzdau chipul dinspre tâmple. clipind pentru a alunga ploaia ce le şiroia în spatele măştilor şi pes te ochi. şi chiar aproap de un şir de Fraţi Ciori. * Pe urmă Soma se căznea să străbată prin tufişuri. scoţându-şi masca şi ştergându-ş i. Conducătorul cetei se strâmbă. Dar iată-i aici. clătină din cap cu dispreţ şi neîncredere. Căpetenia se apropie. atât de departe de palisadele frontierei de la Fort Clarks ville şi Barren Green. de parcă Soma ar fi fost o pov ară pentru ei. In sfârşit.Sfoară fumat! zise.Statul voluntar 135 nord şi est. altminteri viteza lor normală trebuie să fi fost înspăimântătoare. peste pomeţi. ţopăind şi ţipând. dintr-odată. Volii sunt proşti de-a binelea. Kentuck ienii nu putea fi aici. Soma ar fi zi bărbatul avea patruzeci de . Băieţii alergau cu mari eforturi. dincolo de linia nestatornică de conflict a uneia dintre graniţe. va anunţă o oprire şi Soma se prăbuşi. adânci. Mâinile îi fură legate ară groasă de cânepă. Soma .Sfo şi ţigările provin din două varietăţi cu totul dife­ rite de plante. Chiar şi aşa speriat cum era. Soma nu-şi putu stăpâni uimirea: . . O Cioară plesni de două ori din limbă şi.

Căpetenia privea împrejur. să apese cu toată greutatea pe nasul celui care o purta. răspunse Cioara. . De a extenuat. în tricou şi pantaloni scurţi. ca să poată imortaliza câteva dintre chipurile sălbatice din jurul său. să fie greşit înţeles de locuitorii dec adenţi ai oraşului. Cel puţin aşa îl strigau ceilalţi Fraţi Cior . Îşi coborî masca şi îl a în picioare. . numărându-şi băieţii. Asta e soarta unui nobil sălbatic. Se uită din no u la conducător. pe urmă îşi scoase masca cu cioc de pe cap şi îi arătă lui Soma dosul acesteia. de pe unde hoinăreau ei. . Omul din faţa lui Soma făcu o rapidă. Căp a se uita lung la el. Soma se holbă la bărbat preţ de un minut. Trebuie să plecăm.Scuze. zise pictorul. pictorul îşi ridică mâinile legate şi trasă dâre în josul fiecărui obraz al său. sunt ceremo Iţi indică rangul? Kentuckienii aflaţi destul de aproape ca să poată auzi puf­ niră şi izbucn râs. ob­ servă Soma. exagerată pantomimă de dezgust.Cicatricile acelea.Nu-i nimic. Îşi desfăcu mâinil ei.Se prea poate. Două cure de piele se încrucişau în interior. . astfel că Soma rupse tăcerea. fără să vorbească. * Se dovedi că numele căpeteniei era Japheth Sapp. îl văzu frecând urmele care păleau. Zise: . în . îmbrăcat ca un om obişnuit.Băieţi. Soma şi-ar fi dorit să scoată carnetul şi o bucată de cărbune din rucsăcelul pe c re încă îl purta.136 CHRISTOPHER ROWE ani dacă l-ar fi văzut pe Alee. spri­ jinind suprastructura sofisticată a măştii şi împie o. cred că ne uită aceleaşi programe TV.

nici măcar nu voia. chemându-şi toţi b eze în apă. incantând subvocal şi supravocal (fiind redus la tăcere cu brutalitate d e Japheth). şefu'? întrebă băiatul cu ochi albaştri. să se îngrămădească laolaltă. Soma se adânci într-un sp aţiu de visare. tenia cetei de atacatori îl aruncă într-un şanţ. aruncându-şi pelerinele în sus şi acoperindu-se cu e întâmplă. şuieră: . ghicise că pasta pe care i-o ad­ ministraseră Kentuckienii avea probabil un efect de anihilare a voinţei. cristalizat din fulgii publicit ari pe cerul de deasupra de Nashvill e. de bandiţi. Îi făcea bine Să se ască la capitala sănătoasă şi să uite că era răpit de nişte străini. Nu-şi dădea seama că poate să-şi deschidă capul şi să sune după ajutor. nici măcar dup Japheth îl doborî cu o . Nu-i trecu prin minte să se teamă pen­ tru sănătatea lui. nu era acesta unul dintre sloganurile Guv ernatoarei. deasupra. p romitea Atena întotdeauna. de indieni. are până şi un urs în văzduh! La această neve remarcă şoptită.T. „ Voi avea grijă de tine.P. Japheth Sapp nu răsp unse. fluierând şi gesticulând. sus. căţărându-se de pe crengile subţiri pe ramuri şi pe trunchiuri. dar şi fiindcă avea să fie salvat în curând de poli . Într-un moment de luciditate.A. Dar " Voi avea grijă de tine"." In definitiv. Se agăţa de acest gând şi avea impresia că nu intra în panică dato drogurilor pe care i le dăduseră Ciorile. Deşi anumite aspecte ale acestei e rienţe erau plăcute. cu cotul proptit în coastele lui Soma. în timpul Campaniei? Ii făcea bine să se gândească la aceste lucruri. pe care Soma îl observase mai devreme şi tătea acum ghemuit în mocirlă. dar un altul. dând târcoale prin tufişuri. mai tânăr.Statul voluntar 137 faţă sau în urmă. Soma se întrebă dacă urs însemna salvare.

Alte huiduieli. şi-ţi arăt urşii negri care trăiesc ul Râului Verde.Dacă gândacii de colectar e ar avea mame. zise tânăra Cioară. Ursul de colo e doar un robot făcut din baloane şi posedat de un demo n. nu merită să te uiţi la el decât dacă eşti destul de aproape ca să-1 poţi spinteca. Sus era într-adevăr un urs. Cu toţ care-1 capturaseră concentraţi la liderul lor sau la cer. De îndată ce fu străbătut de acest gând. pentru a zări o părticică din cer. Soma vorbi prin substanţa vâscoasă cu care rotofeiul cu pe ne de bufniţă îi acoperea jumătate din faţă. Soma se întrebă dacă ar putea să-ş deschidă capul.Gândacii de colectare lucrează pentru oraş şi e poate aduce nici un reproş. mai avem nevoie de capul voiului ca să traversăm Cumberlandul. Japheth clătină din duc la Movila Răchitei. er a îmbrăcat în albastru şi alb. Japheth Sapp se întoarse către el ş roni cu privirea. alte sâsâituri. Da. . atunci când pic­ torul se ridică şi dădu la o pelerinele cu pene.Mai daţi-i ăstuia nişte pastă.138 CHRISTOPHER ROWE uşoară lovitură de picior înapoia genunchilor. Dar aveţi grijă cum v cu el. . chiar şi după ce mituim gân­ dacii de colectare. Lowell. Soma ştia că Japheth minţea . . se adresă el găştii.era o tactică obişnuită e instigare folosită de eroii neoanarhişti. mi le-ar vinde pentru jumătate de butoi de whisky de Kentucky. Noi avem mai mult de o jumătate de butoi.Vreau să văd ursul. . Planurile voastre sunt eronate dacă se bazează pe corupe rea slujbaşilor Guvernatoarei. când ne întoarcem acasă. .

trecând cu pas grăbit pe langa ei. Asta e munca mea de zi cu zi.. sudor.zise rostit de bărbatul v Japheth se căţăra pe un mal în faţa lui Soma. să presupun că voi aţi construit Zidul împrejmuitor? Tot ce sp unea îi amuza copios pe aceşti oameni. volule.Sudor! spuse un altul. la sfârşit de săptămână. ghicindu-1. E o tactică binecunoscută a. ştia Soma.Nu doar Kentuckienii. şi lucrez la frontieră. . . afectând felul în care rosti intele şi felul în care le alese. Mlădiţele aler­ gar trunchiul principal se eliberă din strânsoare.. . zise pictorul. N-ai cum să-ţi d es­ chizi capul ăla până nu ţi-1 deschidem noi. . negreşit. cântăreţ.Agitator. tot restul lu mii. . Japheth făcu un semn şi grupul se împrăştie. asta vrea să spună.Asasin.Statul voluntar 139 . Aşa că. Se opri şi se răsu Piciorul lui sfredeli stratul de frunze. . aspru. Sunt m ulte. Şi nu sunt un agitator anarhist. dar asta nu. Numai că noi îl numim câmpul de separaţie. î imp ce starea de amorţire se răspândea mai adânc decât înainte. . dar am citit cu toţii programul Guvernatoarei. Se uită la Bufniţă. . Pictor Soma! Îmi placi aşa c eşti. a poi.Cân ri. răspândind un miros jilav. preciza Japheth.Taci din gură. .Atunci.Acum eşti bine dopat. Pictor Soma. primul lucru pe care Soma îl a u. .înscris în sindi cat. Vei vedea că suntem prea sofistic aţi pentru tiparele voastre.Ştiu că minţi. pheth. Nu am un contract de înregistrări sau ceva.Cântăreţ! zise o Cioară tânără. Alte min ciuni. la Soma. mormăi Bufniţa. îmboldindu-1 acum pe Soma chiar el. .

spuse Jenny. lipsit de graţie. maşina lui Soma dor­ mea anesteziată. Operatoar ea lui Jenny avea exact vocea lui Jenny. zise Jenny. alt lucru care o tulbura în taină. după ziua asta grea. zise telefonul. fumuriul nordului. căci calitatea ei de cetăţean nu era atât de nepătată ca a lui Soma. lăsând frunzele lung verzi de ferigă să se usuce înainte de a folosi mormanul pentru a-şi face patul. Vom dormi cu toţii bine. dar Jenny făcea parte din . Regină a Logicii şi Guvernatoare a Sta­ tului Voluntar Tennessee. Atunci văzu acel mic fâlfâit. .Alo. albastrul întunecat al nopţii. ceva mai jos pe drumul către Nashville.Sună. iar poliţiştii o tulburaseră. în faţa lui Jenn toarse ochii de mărgea către ea: . Sun­ tem aici să pătrundem în cas ul ei. Dar îşi d capul. Una dintre crengi avea o pană prinsă între frunze şi. Un telefon săltă dintr-un tulipier. pana avea culoarea neagră tăciu­ nelui. . ale unor Legislatori celebri sau personaje vesele de desene animate. Calul e i privea pe deasupra uşii scunde a boxei sale. Cârâi în zboru-i scurt şi ateriza. In in­ teriorul corpului principal al garajului. privind ţintă la pană. da. greoi. căluţule. Suntem aici s-o ucidem pe Atena Parthenus. Jenny oftă. Jenny-cu-Vaselină-sub-Unghii împrăştie ramuri înfrun­ zite prin parcare.140 CHRISTOPHER ROWE iată adevărul: Nu suntem aici doar ca să-i furăm lucrurile.Taman destule pentru un pat moale. Operator ii altor oameni avea glasu­ rile unor staruri de televiziune.

Fiecare dintre ele fu­ sese înmuiată în că potentă. * Acum. Nu mar­ cau drumul urmat de Kentuckieni. lăsând lumea exteri să pătrundă înăuntru. Matematic a rămase tăcută şi nemişcată. plutind prin capul lui Jenny. .Statul voluntar 141 acea minoritate de persoane ai căror Operatori şi Profesori aveau mereu vocea lor.Dar vrem o mostră şi din ace asta. A celei pe care Jenny a dat-o poliţiei şi a penelor pe ca re una dintre lunetele de reper o capt urase deja. Glasul din telefon se îngroşă în jurul ei şi începu să i se prelingă prin urechi." . Penele erau capca ne. deşi era puţin probabil să găsească vreunul care să nu ragă într-o haită de conf .Patrula de Autostradă din Tennessee a cules deja una. J enny îşi aminti un slogan din Cam­ panie: „Vocea mea e vocea ta. şi deschide-ţi capul puţin mai tare. evitabilele. totuşi. Erau momeli şi false atacuri. Secretul acelor pene şi al pene lor înşirate ca nişte fa­ nioane de-a lungul cărărilor ce coborau dinspre Zidul Împrejmuitor. ca un sirop rece. prin neînsemnatele mijloace de ap re ale telefo­ nului şi prin mai considerabilele. Jenny. Vindecătoare Jenny. dar. cer­ curi de sârmă ghimpată din jurul Operatoarei. chiar al penelor de Bufniţă care forţaseră in­ trarea prin acea barieră. aplicaţia autonomă pusă la punct de Bufniţele Ierbii Albastre. Ţine bine pana. Matematica scotocea după un Detectiv sau chiar un Legislator. iată secretul penelor. Toate erau îmbibate de intrigă.

dar care nu rvea simţului său de orientare şi aşa slăbit. cu mintea înceţoşată. Avea ţeluri limitate. plini de noroi. deşi îşi dădea seama vag că urmaseră un arc mai sus de subur­ biile nordice. pătaţi de resturi vegetale şi mirosind a mâncare pentru săraci. umezi. în care se blo tocărea un lichid . Aşa. apoi. îi spuse unul dintre ei şi î împovăra cu un butoi cu doage de stejar alb. Japheth Sapp ducea doar o bucată de hârtie. Îşi imţea şi acum capul amorţit şi moale pe dinăuntru. Soma nu avea habar unde se aflau în aces t moment. dintr-odată.Eşti mai puternic decât crezi. Totuşi. oricât de improbabil ar fi sunat. Norii scoaseră un sunet ascuţit. ghemuiţi în albia unui râu secat. recunoscu fen l şi zâmbi. . o stare nu toc­ mai neplăcută. O consultă când se strânse laolaltă cu Bu niţa şi băiatul cu ochi albaştri.142 CHRISTOPHER ROWE Se ţinea departe de Comodorii din Marele Strat de Sare din jurul Parthenonului. Ciorile îl puneau pe Soma să care lucruri. reacţia Ciorilor la ceea ce percepeau a fi o criză n u se soldă cu vârârea . în timp ce altele cărau sa ci de pânză. Er a perfidă. iar co versaţiile indicau că se îndreptau acum spre capitală. Soma observă că multe dintre ciori duceau asemenea butoaie. îşi dădu seama ce oră era când lumina v riţa valea în care se odihneau se transformă în roz. dar rea­ lizabile. Marca drumul pe care nu mergeau. la câţiva metri de locul ceilalţi membri ai cetei îşi scoteau lucrurile. Pentru prima oară în ziua aceea. în jurul lui totul se precip ită.

. în timp ce Ciori le se agitau înnebunite. în fiecare seară refacem Era deosebit de ciudat că nici unul dintre Kentuckieni nu i se alătură şi că nici unul din tre ei nu se mişca în cercurile pe care. asemeni tutu­ ror celorlalţi. In clipa în care sunetul de clopot căzu din cer. cu un ochi la raton ul gras care îşi legăna capul . în mod normal. i.Deseară Tennessee. Muzica porni şi Soma începu: . . în fiecare seară refacem Soma dansa vesel. Japheth îşi azvârl i masca la pământ. Tennessee. . Pasionaţii diferitelor genuri mu-' zicale aveau tendinţa de a găsi as emenea locuri şi de a le frec­ venta în timpul imnului. în fiecare seară refacem Tennessee.Pe unde um lă responsabilul cu timpul? Trebuia să ne reaminteşti! Dar bărbatul nu avu timp să răspundă. scotocea prin sac.Statul voluntar 143 Iui Soma undeva sau îndesarea lui sub ceva.. Totuşi. cu capul roşu şi răcni: . ar fi fost şi mai ciudat dacă ar fi făcuto... Aşa că fu liber să cânte imnul. vom refac e Tennessee. privi aspru către un bărbat sprinten.Deseară vom reface Tennessee. târşâindu-şi picioarele într-o mişcare de unul singur.Deseară vom re face Tennessee.. In mijlocul u nui hăţiş de sălcii de pe malul celălalt al pârâului secat se afla un desiş de flori-trompete stfel că alămurile sunau mai puternic decât era obişnuit Soma. Poate că erau mai departe d e oraş decât credea. un grup de dimensiunea aceasta le-ar forma în timpul intonării imnului. înfăşurându-şi un set sofisti­ cat de apă crenelate pentru urechi în jurul capului..

florile-trompetă muţiră. iar Soma termină exe­ cutarea unei piruete.. . cu un aer chinuit. am pierdut şirul. plină cu o substanţă maronie toasă. în fi ecare seara refacem Tennessee.Deseară vom Tennessee. . începu să bată ritmul. Soma nu simţea adevărata legătură cu colectivitatea pe care imnul i-o oferea zi de zi.Deseară vom reface Tennessee. care o doborâse la pământ. cu mersu-i legănat. E atât de greu aici să ţii evidenţa întâmplărilor. când văzu cum Cioara tânăr voise să vadă ursul. în timp ce rostogolea pietre în albia râu­ lui. care avea consistenţa mierii. spuse el. atâta tot. dar punea asta pe seama substanţelor pe care i le dăduseră Kentuckienii. Se întrebă dacă foloseau acel eaşi dro­ guri pentru Cioara ce cădea acum. Bărbatul cu capul roşu stătea în faţa lui eth. sub po­ vara Bufniţei.. nu simţea că-i sporeşte încrederea şi vigoarea. Chipul lui Japheth trecu într-o clipă de l la dezamăgire şi apoi la ceva ce semăna a iertare. bântuit.. reface Tennessee. în fie care seară refacem Lumina rozalie păli. Continua să se uite într-o parte. cu un spasm uşor. iar Japheth sc e la iveală un ac şi injecta biata creatură cu o seringă enormă. ratonul se îndreptă.144 CHRISTOPHER ROWE în ritmul muzicii. Ceilalţi ţintuiră braţele şi picioarele Ciorii dansatoare.Japheth. . Japhe th Sapp îi spusese băiatului Lowell. către pădure. către locul unde Bufn iţa stătea peste Cioara care dansase. Soma îşi aminti că ştia numele Ciorii dansatoare. ridicând şi coborând o cizmă cu gheare. .. Bufniţa a dintre străini care observă cizma ce bătea tactul.

Dimineaţa. Încet. . ghemuită pe pietrişul parcării.Statul voluntar 145 . Rămânem aici peste noapte. . Calul său ne heza încet. Îşi dădea seama vag că. dar cu pocnituri serioase. Jenny se trezi în semi-întunericul umed şi rece. . băiatul care dansase era mort. Mo tivaţiile noastre vor deschide în tine noi perspective. chiar dacă ţi se pare că sunt din ce în ce mai greu de înţeles. în speranţa că nu va mai fereca o minte. Duceţi w -ul şi mâncarea înapoi în ascunzătoare. arătând către Lowell. cu pumnii strânşi. Bufniţa spuse: . de o bună bucată de vreme. aruncând o privire către băiatul incon­ ştient. Toată lumea o mai dă în bară uneori. ca minţile deja legate s a poată fi eliberate. calul necheza şi dădea semne d inişte. Trebu ie să aşteptăm a doua tură de reziduuri ca să prindem gândacul nostru de colectare.Partea a doua acum. Japheth se strâmbă. zise el. . E greu să ţii şirul. Japheth. Japheth îşi desfăcu degetele. Pictor Soma. Îşi flu­ tură mâna.Lupt împotriva ei.Iată unul dintre motivele mele pentru t tea.Lucrurile sunt tot mai limpezi pentru tine. dar clătină aprobator din cap. Montaţi reţeaua. iar asta o readuse la starea de conştientă. albi.Oricum. nu înainte de a şti ce se va întâm­ pla cu Lowell. Japheth s opie cu pas apăsat de Soma. . Luă bărbia lui Soma în mâna stângă şi ică faţa. nu putem pleca. Lupt împotriva ei. Şi cred că i-am adminis abilizatoarele la timp.Aşa este. Soma. Pe urmă.

dar asta nu e prima dată când am fost pusă sub semnul îndoielii. apoi umezi o cârpă cu o parte din lichidul astringent. mormăi puţin. Se aşeză. Jenny o ocoli. ca să găsească răspunsurile pe le vor. împingându-1 în afară. la culcar e. Nu-ţi faci griji pentru mine. Era afectată de starea de confuzie şi îngrijorare a acesteia. Jenny reuşi să convingă maşina să coboare de la fereastră.Să nu-i spui proprietar ului tău. Jenny scoase un sunet plescăit. Pe urmă se puse pe treabă. sperând că-şi va linişti se îndreptă către maşină. Atin antena cu mâna. Apa avea un uşor gust de luă o înghiţitură. lăsându-şi greutatea pe zidul înălţat prin e accelerată. ca să şteargă sâng at. puţin mai mult decât e confortabil.Ar trebui să mai dormi. simţea substanţa solzoasă până şi în urechi. scuipând pen­ tru a scăpa de gustul de met al al Operatoarei. dar rulă supusă înapoi spre patul de reparaţii crescut din po eaua garajului. . Privi către garaj şi văzu că nu era si se deşteptase. Ope­ ratorii îşi dau seama când nu eşti cooperant. O peliculă uscată de sânge îi acoperea nările şi perioară. Acum culcă-te înapoi. Maşina lui Soma se ridicase pe roţile in spate şi privea afară prin fereastra deschisă. care îi stăruia în gură. Acum. crispându-se puţin la eco durerilor ascuţite care îi străfulgerau prin cap şi prin urechi. Maşina avea un aer şovăitor. . pe urmă îşi stinse farurile. se duse l uşă şi intră. îi spuse maşinii. Pe urmă buie să scoto­ cească iar. atâta tot. . Găsi capsulele de apă pline şi reci şi bău cu nesaţ.146 CHRISTOPHER ROWE Se rostogoli pe o parte şi se ridică în picioare. chiar când tu nu ştii că eşti necooperant.

Pictor Soma. Copiii se vor căţăra pe voi în timpul Campaniei şi Legislatorii vor s ta pe umerii voştri pentru a-şi ţine discursurile electorale. am văzut reclamele. . . . pe şirul de picioare din spa e. trasând un unghi drept de-a lungul digu­ lui.. îl completă . . unul mare. Soma era prea cuprins de efect ul pastei ca să poată păstra în minte ambele ameninţări în acelaşi timp. se înălţă deasupra lor. aşezat. Cio capitală. aşteptând. Urşii veghează râul şi podurile şi. sub ochi igilenţi ai urşilor care pluteau deasupra.. Bufniţa aşeză o mână pe umărul lui Ja arătând către un gândac de colectare care tocmai intra pe terenuri. traversară Podul Eminentei Opoziţii. Apoi Bufniţa se ridică în genunchi şi începu să se târască printre tufe şi aparate moarte.. .Urşii vă vor ridica şi vă vor arunca în St ratul de Sare.Urşii nu ne vor vedea. zise. lung de patruzeci de metri.. şopti Japheth va trebui să-ţi rup maxilarul în câteva minute ca să scoatem cât mai multe dintre tentacu­ l le ei. Soma spuse: .Sunt reclame foarte bune. . dar ţi-1 vom suda la loc de îndată ce trecem râul. către terenurile de debarasare. Se concentra asupra celei de-a doua.statul voluntar 147 * Gândacii de colectare ieşiră mişunând din oraş. Iar gândacul goli mizeriile peste ei. într-un echilibru precar. Soma şi Kentuckienii stă­ teau ascunşi în pustietatea acope rită de tufişuri de la marginea terenurilor. Un gândac de colectare.şi ochii lor nu se închid niciodată. Un maxilar rupt..Da.

148 CHRISTOPHER ROWE Regatul de date al Atenei oglindea regatul ei fizic. In acel spaţiu numeric. zise Japheth. . a Guvernatoarei înseşi. Din punctul de vedere al matematicii. Gândacii de colectare ieşiră din oraş. Bufniţei şi. Fiecare urs re­ prezenta o fracţiune. Gândacii car dreptau in direcţia opusa. cu abdom nele volumi­ noase umflate de reziduurile inserate pe traseele lor. şerveţele soioase. adresându-se c elor patru Ciori. Razele de exami­ nare erau nimicitoare. cei doi care formau perechea de deasupra Podului Eminente i Opoziţii arătau ca nişte sori in miniatura. mat matica Kentuckienilor găsi podul. totale şi extrem de precise. Lumina crudă a urşilor plutea deasupra. arătând cine domina şi cine era dominat. Matematica ştia ca precizia şi acurateţea nu sunt acelaşi luc ru. bănuia . goliţi şi gata de reîncărcare. Matematica ved ea că gândacul care tocmai trecea printre razele de examinare ale urşilor avea o mulţime de restaurante pe itinerariul său. luminând analogiile numerice ale lucrurilor periculoase ca re sălăşluiau pe fundul mocirlos al acestuia. aruncând raze scrutătoare asupra gândacilor de colectare care mărşăluiau. asupra şalupelor care pluteau de-a lungul Cumberlandului şi ch iar asupra apelor râu­ lui. erau cercetaţi cu şi mai multă aten ecât tovarăşii lor care se îndrepta către exterior. Ra­ zele străpungeau carapacea cenuşie. statistic semnificativă. dezvăluind o a bundenţă de substanţe gelatinoase nedigerate.Moartea lui Lowell ne-a întârziat mai mult decât credeam. Construcţii unu-la-unu copiau clădirile şi populaţia. căni sfărâmate.

Bun bun! Dar nici unul dintre Kentuckieni nu bău nici un strop d e whisky din butoaiele pe care le-au deschis de cum au alune­ cat pe gâtul gândacului. Insă apartamentul lui Soma nu era alcoolic. şi sistemul circulator era cel c are făcea toată munca de trans­ portare a burbonului la creierul gândacului.Burbonul arde! zise el. iar acum putem să ne odihnim cu toţii em un whisky bun. turnau încă un galon într-una dintre fisurile umede care străbătea tot interiorul gândacului. Sunt programat pentru o tură de odihnă.dar şase este numărul m m.Ştiam că nu toţi vom putea real mente să intrăm în oraş nu avem destule echipamente.Statul voluntar Soma. Japheth îi însărcinase pe ceilalţi din grupul de atac să-1 ducă pe băiatul mort înapoi către nord. în loc de diluant pentru vopsele. doar pentru evacuare. Interiorul abdomenului gândacului era mai mare decât apar­ tamentul lui Soma cu un coeficient de doi şi mirosea a flori. acolo unde stăteau ghemuiţi.Arde bine! spuse gândacul. va trebui să aşteptăm imnul de diseară în apartament zdei noastre. loc berechet. Soma înmuie u n deget intr-un butoi deschis şi il duse la limbă. . totuşi. scoţându-şi d egetul din gură. . şi astfel. bine. . Glasu l gândacului răsună din toate direcţiile deodată. Abdomenul gândacilor de colectare nu era proiectat pentru digestie. în primul rând . Măt voastre aţi întârziat şi aţi pierdut ultima mea tură. gândacului în interiorul căruia se aflau. Şi. Bine bine! . bine.Asta e bine. In schimb. de vreme ce suntem în întârziere. . cam la fiecare jumătate de oră.

după gust sărat al apei. auzise în compresorul de aer un şuierat care nu îi plăcea şi. Dar am fost conştienţi că ne aşteaptă un drum greu. .Scoate-ţi hipamentul. când s-a dus verifice. când ultimii aburi ardeau încă dinspre faleză. curbat. Îşi consumase o mare parte d re rezerve muncind la un lucru sau altul. zise Bufniţa. făcând semn lorlalte Ciori să facă la fel. de car se sprijinea cu cotul. îl vom ţine. până târ­ ziu în noapte. făcând semn cu ca pul către Soma. Şi ştiu că pot fi cei mai lungi trei kilometri di ume. răspunse gândacul. Se întoarse către Soma: Noi. şi ea a trecut cu e ntuziasm de la o problemă minoră de întreţinere . vere. . Japheth încuviinţă. c teriale organice cu umi­ ditate scăzută ca să hrănească garajul. Apoi lucrurile au decurs aşa cum decurg lucrurile. Dar în timp ce s ufla în fil­ tre. Bătu în peretele gri. 1-a găsit gâfâind din cauza efortu­ lui. .nu era nevoi e să înlocuieşti ceea ce puteai repara şi le reinstalase. îi spuse Japheth Bufniţei. două. Aşa cum bănuise.150 CHRISTOPHER ROWE .Ştiu. filtrele din locaşurile dintre rădăcinile principale şi sistemul de instalaţi i al garajului erau colmatate cu nămol. trei. Jenny ieşise afară spre sfârşitul dimineţii. Le suflase cu aer com­ primat . Se ridică în picioare şi se întinse.Încă două ore. omule-burbon. unul. ceilalţi. cu limba atârnându-i pe bancul de lucru u nde era aşezat. .Aleea Tipografului e la trei kilometri de Parthenon.Hei! Gândacule! Cât mai durează până ce îţi începi tura? Un lung şi măgit suspin scutură abdomenul.

Era o reparaţie uşoară şi oricum Jenny ar fi scos bujiile în tim­ pul reglajului pe c are îl planificase pentru dimineaţă. căci eforturile sale fuseseră bine intenţi onate. în timp ce curăţa periile din motorul AC al acestuia. Desigur. neted şi ferm.Rezistoarele sunt atât de uşor fuzibile. garajul a început imediat s-o avertizeze. oriunde se întorcea. Ţâţâi. cu cel puţin două toamne în urmă. Aşadar.Statul voluntar 151 la alta . pe care vreun culegător e înghesuise sub o ieşitură şi le uitase acolo. iar când s-a trezit în sunetele schimbului de dimi­ neaţă. La un moment d când maşina s-a trezit în toiul nopţii. a urmărit maşinuţa. Când se întoarse. adresându-se calului său. lumini aprinse şi scule ncţiune. Indicaţiile de pe etichete arătau clar că duza trebuia orientată departe de blocu otor. Jenny a fost nevoită să ridice ca­ pota. monitori­ zând temperatura în punctele principale şi făcând tot ce i at în putinţă să convingă fereastra spartă să se sudeze la loc. Pictorul Soma nu era de învinuit. Totuşi. în tot acest t imp. aducân d o legătură de lemne uscate şi o jumătate de găleată de nuci vechi. descoperind că bujiile trebuiau scoase şi curăţate. Erau mânjite cu rezid urile vâscoase ale gazului analgezic pe care proprietarul maşinii îl împrăştiase atât de abun ent. în timp ce îl ştergea cu crengile de fe rigi dulce-mirositoare pe care le adusese pentru patul ei. Sunetele mârâite pe care garajul le revărsa dinspre amplificatoare au agitat calul. . glumise. gemând din pricina colicilor. pe urmă înlocuind siguranţa garajului. maşina disp . reparaţii şi vindecări. astfel că Jen ny a pornit să caute ceva de pus în rezervorul garajului înfometat. îndreptând către ea lumini de chihlimbar.ştergând lacrimile de crocodil ale compresorului.

în parcare. In această perioadă a anului. Maşina-lumină ţinu un far chiar deasupra tocului ferestrei . s bsentă maşina-lumină pe capotă când trecu pe lângă ea şi se îndreptă către uşă. pe urmă se lăsă înapoi pe podea. Apoi. Jenny-lumină îşi puse un rucsac-lumină.152 CHRISTOPHER ROWE Jenny alergă la marginea parcării şi privi în josul dru­ mului. maşinuţa-lumină se apropie de ferestrele mari. frecându-şi tâmplele. aşa cum făcuse cu o zi înainte. Jenny-lumină nu încuie uşa. Jenny-lumină . aşa că îşi asumă riscul. . zise Jenny. Şovăia chiar s schidă capul măcar atât cât avea nevoie ca să acceseze înregistrările de securitate pentru pr priul garaj.Prostuţa Jenny-lumină. Ridică o rotiţă drăgălaşă şi s ferestrei. Vedea o raşul şi porţiuni de drum între copaci şi linia falezei. . cu un salt (Jenny cea reală umflase cauciucurile din primul moment. dar nici urmă de maşină. Maşina-lumi nă îşi tură motorul emoţionată. Stătea lângă bancul de lucru. când o Jenny transl nă translucidă se întrupară din lu­ mina deformată. Garajul baz Jenny îi vârî micul dejun în dispozitivul de captare. chiar înainte de a face garajul să crească). când o privise pe Jenny cea reală ieşind înot din isul cu ofi­ cialii statului. ceaţa dimineţii trecea direct în negura amiezii. deşi nu putea vedea prea mul te. deschise. Dar ea făcuse garajul şi construise şi reconstruise tot ce se afla în el. preţ de câteva minute. nu-şi reve­ nise încă pe deplin de pe urma întrevederii din ziua precedentă. doar o lovitură uşoară în uşă şi era afară. Nu-şi deschise capul să sune la poliţi . De îndată ce Jenny-lumină păru.

Maşina-lumină îşi deschise portier gănă înainte si înapoi de vreo două ori. care examina printr-o lupă şlefu tr-o piatră semipreţioasă gâtlejul pictorului.Mulul voluntar 153 treptele ce duceau jos. calule. legată de o imensă i nstalaţie de sticlă şi cositor a Bufniţei. zise Japheth. bombându-şi grilajul până la pământ. Se auzi un pocnet puternic.Râzi. In interiorul gândacului de colectare era o situaţie oarecum neplăcută. iar Soma se scutură. . . Calul necheză. înainte de a porni în goană pe dru­ mul că ille. până ce găsi ceea ce căuta. zise Cioara. iar Japheth părea să regrete sincer când îi deschise pictorului gura mult mai mult decât îşi imaginase până atunci Soma că este posibil. făcu cale întoarsă şi se opri în faţa boxei Galului. asta-i bine pentru toţi. dezlegân du-1.Ei.Ai reuşit să pătrunzi? Bufniţa clătină din c orbeşte cu matematica ta. Jenny-cu-Vaselină-sub-Unghii îşi cercetă calul cu cea mai aspră privire pe care u n mecanic putea să i-o arunce unui cal. Îşi ridică privirea către Bufniţă. ud. spre plajă. înţepeni şi leşină. . Fraţii Ciori încercau pe cât puteau să-1 ţină nemi oma. Calul real necheză şi îşi scutură capul catre maşina ieteneşte. zise ea. . . înconjură puţin parc dulmecând ici şi colo.Ar fi trebuit să bei mai mult whisky. dar tot trebuie să mer­ gem după ea.

Kentuckien ii pătrunseră în Nashville neobservaţi. Când încercă să vorbească. urşii îşi făceau treaba cu mare precizie. C le patru Ciori mai tinere erau îmbrăcate în tricouri şi pantaloni scurţi. era imobi­ lizată de o mască făcută din ceva ce mirosea a docuri. Bărbatul cu pieptul larg era acoperit cu pietre de opal de la gât până la . Dar Bufniţa îl înspăimânta pe Soma cel mai e. invariabil. ridicându-se din pământul jila . dar era moale şi subţire. trăgând uneori prin apă un şir de numere genera t de curiozitate. zornăitoare. colorate în nuanţel cele mai aprinse ale spectrului. Japheth se chinuia într-o haină lungă. Existau anumite tehnici dezvol­ tate de urşi pentru a scoate informaţia de la mate matica îndărătnică. Matematica ştia procedeele. Soma se trezi şi îi văzu pe Kentuckieni făcând ceva îngro­ zitor. Se împrăşt e lunga linie de reprezentări pe care gândacii o ofereau urşilor. Avea stimulul. pe care erau agăţate scoici şi condensatoare vechi. Deasupra. Era important ca matematica să nu ştie de la care gândac de co­ lectare a emanat sunet ul. Nu avea importanţă. Stimulul pe care î aştepta matematica sosi în sfârşit sub forma unui vuiet surd. Dedesubt.154 CHRISTOPHER Row Matematica se rotea în cercuri pe sub pod. întotdeauna numere volatile. afectându-i transformări le şi claritatea. căci. orice ar fi fost ce ea ce vieţuia sub apă se năpustea asupra rândurilor şi le trăgea dedesubt.

făcând scoicile şi circuitele să zornăie. . Soma gemu.Pi torul tău se trezeşte. omule-whisky. clătină din cap. continuând. . pe urmă scoase bandaj ele de pe faţa pictorului.Nimeni n-a mai purt at opale de luni de zile! Şi pantalo­ nii ăia scurţi! Făcu semn către ceilalţi. bănuia Soma. .Matul voluntar 155 glezne şi nu era îmbrăcat cu nimic în afară de o pereche de pantaloni croiţi dintr-un ziar v echi. Prea mult por ocaliu! Prea mult portocaliu! Japheth râse. veni răspunsul.Băieţi. spuse.Aşa scrie pe cutie. bine. Deranjează pe cineva? Se răsuci. Deschide. Partea din spate a abdome­ nului animalului pârâi şi se căscă larg. Hei! Gânda e! Am ajuns deja la piaţă? . atunci vom fi turişti veniţi d in provincie. Japheth se întoarse către ceată. căci nici una dintre Ciori nu reacţiona. Bufniţa clătin pentru sine. Dar deasupra lui Soma se aplecă Bufniţa.Greu de spus. Soma îşi încreţi buzele. Ochii îmi joacă f este. . punând o mână sub bă a pictorului şi mişcându-i capul înainte şi înapoi cu surprinzătoare blândeţe. Băiatul cu ochi albaştri spuse: .Destul de aproape. încercând să le atragă din nou atenţia. Japheth încuviinţă.Scoicile şi co oarele sunt depăşite. Japheth. nu prinţi de pe Aleea Tipografului.Ei. . sunteţi gata să jucaţi rolul vo . Soma trase adânc aer în piept şi spuse: .

Şterse nişte noroi de pe aripa avariată. Jenny şi calul ei dădură pe te maşina care suspina.Aşteaptă aici. evitând cuvertura împletită din fibre de sticlă din cealaltă parte şi trase frâ a de mână. Bufniţa săltă un rucsac greu. . dând înainte şi înapoi de-a lungul lizierei nordice. îşi aranja f e de la pălărie şi spuse: . .Doreai să ajungi în pădure? Maşinile sunt pentru drumuri. Lovea cu copita un mic petic de Jenny era mecanic şi nu avea simţ de orientare în pădure. E doar o treabă de cosmetică. Se îndepărtase puţin în pădure şi stătea la rădă­ cina unui plop uriaş. .Nu-i chiar aşa de rău. d ecând. Alergă să ajungă din urmă calul. cu orizontul mărginit de copaci în toate direcţiile. Jenny vârî pasagerului.Hei-rup! Într-o vale. Aripa laterală din faţă era boţită rău. De ce-ar încerca o maşină să meargă acolo unde sunt copaci? Vezi ce se întâmplă ul strigă. . Cine ar putea să umble prin pădure cu asemenea încălţăminte ne potrivită? .Vezi ce-ai păţit? întrebă Jenny. Maşina se întoarse către ea şi se scutură. Jenny bănuia că se afla acolo de ceva vre me. dar putu observa conturul une i sandale cu varful despicat.156 C H R I S T O P H E R ROWE Ciorile mai tinere începură să adune pânza de sac. Se împotmolise în noroi. iar rbrizul erau pline de frunze şi crenguţe.

. zise Jenny . mă gândesc. Maşina se tură.E vorba de un artist.Bine. . apoi îi veni inspiraţia: —Uite aici. maşina. ţi se mai cuvin încă trei zile de concediu luna asta.Calule. care e lângă plajă. pe urmă îşi trecu mâinile peste spatele calului Cru­ cile roşii i se lipiră de mâini. răsucindu-se.Bun. Scoase o cutie cu alifie din centura de scule. dar astfel poţi conduce repede şi poţi să fluieri ca o enă.Acum eşti anţă. Un artist care caută o scurtătură către Alee. . poate. dar nici obişnuit. zise ea.. îşi înmuie degetele in ea. Melancolia încetineşte repa rarea unei maşini.Statul voluntar 157 . adăugă Jenny.Spune şi tu. . Dar calul îşi freca deja coastele de ea. Cutiile pentru astea sunt în dulapul me u. întoarse lucrur e toate părţile. . calule. Maşina se prăpădea era ceva nemaiauzit. . S e răsuciră până ce ajunseră în locurile regulamentare de pe uşi şi de pe capotă. zise şi aşeza crucile pe capota. Atunci eu voi merge cu maşina înapoi la Alee. . Cred că maşina asta s-ar reface mai bine în propriul ei spaţiu de parca re. bine. Care poartă încălţări ciu­ date de artist. Se întoarse. vrei să împacnetezi garajul şi să mi-1 aduci in oraş? C lul îşi scutură capul cu entuziasm. Faptul că maşina îi ducea dorul într-atât o făcu să o părere mai bună des­ pre Pictorul Soma. dusă pe gânduri.Dar mai e şi garajul. . spuse ea. Dacă te las liber acum în contul lor. Nu e sută la sută legal.

* Soma descoperi că gândacii de colectare pătaţi cu resturi vegetale erau umpluţi cu rădăcini. dându-le la schimb cu toptanul pentru sucurile şi gelurile pe ca re maimuţele de piatră le aduseseră din grădinile lor. Pe urmă aj iar în centrul pieţei şi vuietul mulţimii înghiţi replica lui Soma. sfeclă. .158 CHRISTOPHER ROWE Maşina îşi învârti roţile din spate. Hei. . dar nu putu să învingă frâna de mână.Acesta este obiectivul nostru s ecundar. Jenny râse: A . oricare a r i i fost ace asta. . dăm la schimb cartofi dopaţi pentru gu noiul ăla pe care voi îl mâncaţi. Patruzeci de ani nu e o vârstă înaintată afară din Tennessee. Se pare că Atena nu se pricepe mai mult la nutriţia umană decât la psihologia umană. . Facem asta tot timpul. zise Japheth.Ne otrăviţi? Soma ieşea puţin de sub efectul drogului sau va de genul acesta.Dopaţi cu nutrienţi. încercăm să vă ajutăm. Gândurile i se transformau oarecum. Japheth îl ţinea strâns de braţ în timp ce vorbea cu o maimuţă bătrână şi căruntă.Nu uita să goleşti rezervoarele de a pă înainte să-1 împa­ chetezi! strigă ea. amice. . Kentuckienii se împrăşt in Piaţa Fermierului.Încă un minut. Am nevoie de tine ca să mă duci în oraş. o jumătate de duzină de varietăţi de cartofi. orcovi şi napi. Se întoarse să-i spună ceva calului el galopa deja de-a lungul drumului de coastă.

Ascultă-mă. pe când era deja asistent universitar de un an de zile . . In faţa lui stătea o Cioară îmbrăcată în hainele luxoase ale Alei cercă să-şi deschidă capul. . Ii strângea umărul ca într-o menghină..În regulă. In mule.Aş! zise Japheth. Maimuţele de piatră sunt cetăţeni voluntari cu drepturi dep line ai statului Tennessee. spuse Soma.Patru kile. stri Japheth. Lui Soma nu-i venea să crea dă.Nu eşti nici un fel de negustor. sau dădu să spună. să sune Patrula de Autostradă din Tennessee. Nu-şi putu găsi capu . fusese solici­ tat de urgenţă să muncească la interfaţă.. Dar Japheth spuse: . strigă Japheth din nou. . Iţi aminteşti. Soma ridică ochii. patru jeleuri albastre. mormăi maimuţa.Dă-i una dintre astea galbene. Soma se strădui să stea în pic re cu propriile puteri. Deşi prea repede pentru nevoile mele.Uit ceva. Sunt bune pentru ameţeli. omule. zise o maimuţă. .S-a făcut.Lua-te-ar naiba. aşa-i? Maimuţa cântărea o legătură de morcovi. Gata cu bursele. Nu îi plăcuseră morcovii niciodată. . dar îşi auzi propriile cuvinte bolborosite într-un ames­ tec neinteligibil de vocal e. Pentru patru kile îţi dau.Pictorule. dar ştia că sunt foarte căutaţi.Pictorule. şi vârî în buzunar tuburile de plastic p e care maimuţa i le întinsese. spuse maimuţa. . . Bizareria afirmaţiei îl trezi pe Soma din reverie şi îl între­ r upse brusc pe vânzător: . Patru jeleuri albast a un preţ jignitor. Într-un semestru de primăvară.Statul voluntar 159 .

ci regelui lor. ei? Soma îl conduse pe Japheth la următoarea tarabă. . răspunse Soma. zise Japheth. cu toate că maimuţele sunt aliaţii noştri de nădejde. In autoservire sunt televizoare. Bărbatul care insultase maimuţa spuse: . spuse Soma. Atâta vreme cât ne luăm autorizaţiile şi plătim maşinile de taxare. Comodorii călare pe urşi se avântau prin nori. . de cine să asculte cubu­ rile de jeleu în afară de regele-mai muţă. .Eu mă spăl în fiecare zi. pe urmă recită mecanic: Tennessee este un stat postcolonial de săvârşit Regatul maimuţelor de piatră este un principat-partener în interiorul graniţelor noa tre şi. zise maimuţa. acoperit cu nestemate negre se apropie de ei. Pictor Soma. Un bărbat îndesat. In plus. era un război. în Golf. pe urmă se prăbuşi peste o tavă c ecipiente de suc. .160 C H R I S T O P H E R ROWE . şi se simţi îndreptăţit să afirme asta apheth îl privi obosit. nu.Au mai rămas multe de spălat aco o. spuse el cu glas scăzut. săgetând zepelinele cubaneze. Apoi Soma şi Jap heth beau punci fierbinte şi urmăreau buletinul de ştiri.Cubanezii n u vor avea niciodată superioritate în aer.Mda. devine cam şubred. Primele rezultate erau remarcabile.Nu.Vreau ca deocamdată să gândeşti aşa. spuse Soma. Dar sper că nu peste multă vreme vei şti că nu trăieşte nici un cubanez în locul num Arhipelagul Appalachian şi că promontoriul acela sărat de acolo nu se numeşte Golful Mex icului. ele nu se supun Guvernatorului nostru. Undeva.S-ar put ea să fi distrus prea mult. Bărbatul îndesat se uită în ochii lui Soma. Putem să-1 stabilizăm destul de uşor. . .

d evenind parte a ei. . r le respinse pe toate când observă că fusese subminată. sperând să vadă numele sale favorite în fruntea clasamentului general. * Matematica înainta de-a lungul unor alei neînsemnate. băieţi. . stăvilit de orgoliul Guverna­ toarei voastre. Soma văzu că avea paharul aproape gol şi îl auzea pe prie­ tenul său Japheth continuând să vorbească. aşa-i? Picior oangele unui lampagiu îşi făcură loc prin micul grup.Acela e Râul Tennessee . că este rudimentara din punc­ tul de vedere al materialelor dar inteligentă inteligentă ca arhitec­ tură şi existaseră perioade oarbe locuri nevăzute de stâr de stârpit de verificat din nou de verificat încă de o mie de ori cu totul cu totul d e distrus tot toată mica matematică iarba albastră este absorbită. răspunse Japheth. zise Soma.Te-am î at dacă eşti gata să te duci la Alee. Soma observă că prietenii lui se holba u cu gura căscată la capul .Bine.Aleea noaptea! strigă Soma. când o simţi conturându-se la orizont. Căută zece mii de căi de evadare. că se afla acum în interiorul ei.Statul voluntar 161 Urmară rezultatele cursei de biciclete şi Soma aruncă o privire asupra listelor. bine. Nu-i ca-n locurile de unde veniţi voi. . . .Ce? întrebă el zâmbind. eva­ cuând datele din refugiile se cundare şi terţiare.

.E o tavernă. în sfârşit. cu Soma în frunte şi cu prietenii lui Japheth. Pe urmă un semn cu mâna către pa znicul din faţa Anec­ dotei. Când e vrem ea imnu­ lui. cântecul „Deschide. toţi îngrămădiţi în spaţiul strâmt. când acesta răsuci un ventil din vârful unui copac şi apri nse gazul cu o atingere uşoară a limbii. In fie­ care seară era Carnaval pe Alee.Uite acolo. cât mai avem? întrebă Japheth. ne caută. Soma? . Nimic neobişnuit. apoi pe scări în sus. . S unt proprietarii mei.A luat penele. ba târându-1 după ei. Pensulele.Prosoape. ba ducându-1 pe sus pe amicul lor beat. . Prea mult punci.. creioanele. gândindu-se la Bufniţă. . putem să privim parada din balconul meu. în josul Aleii. Volii sunt atât de idioţi. notiţele pentru seminarul comp lexităţii? .. doar câţiva metri chinuiţi. . răspunse Soma. Locuiesc într-una dintre mansar dele de deasupra Tiraniei Anecdotei.Nu mai e mult. zise cel căruia îi era rău ta industrială pe care Soma o instalase pentru a-şi uşura munca de spălare a pensulelor.Deasupra cui? întrebă Japheth. Soma se holbă la s e care se zgâlţâiau în şanţ în timp ce omul bolborosi câteva vorbe înecate. zise Soma. Şi nu era.162 CHRISTOPHER ROWE cu masca de sudură a slujbaşului. îşi zise Soma. desch şi. Dar nu era adevărat.Hai să mergem la mine. unde erau pensulele sale.Soma. pe urmă. Pri etenul Bufniţă al lui Japheth căzu în genunchi şi vomită direct în stradă. . Soma îşi aminti deprinderile . la uşă. . la el însuşi şi la toţi pri nebuni ai lui Japheth.

le aduc imediat.. scoţând tabureţi pentru oamenii.Da. voinic . . un portret.Avem la d ispoziţie doar câteva minute. Bărbatul voinic . dar şti ce trebuia să fie.. s-ar putea spu ne. .Statul voluntar 163 . Soma se uită la tablouri. subţire. Lăsaţ e până la imn. Ajută Bufniţa să se lase pe jos.Ale tale? Băiatul cu ochi albaştri se apropie de chiuvetă. In tot oraşul mişună Detectivi pedeştri.parcă aşa fusese. Japheth ridică din umeri. dar întreaga zonă e în fierbere şi situaţia va deveni d n ce în ce mai încordată. majoritatea. Soma se agită de colo-colo. E de la mâncare? întrebă Soma. Japheth îşi schimbă poziţia. acum tăcuţi. uitându-se ţintă la privitor. Lăsaţi-mă numai. spuse. . sprijin de maşinărie. împiedicându-1 pe Soma să vadă Bufniţa. Japheth studia cu atenţie un desen în cărbune.Ce? A. Ii dădu lui Japheth prosoapele. cu opale ce se desprindeau de pe el. care îi umpleau camera. Ce am lăsat în mine e a profund pentru minţile lor înguste. . da. Se despoaie. Soma nu-şi amintea anume cum 1-a desenat. Făcu semn re desenele de pe perete.A mâncat demult.bărbatul sfri­ jit. Pe câteva l e-am târguit.Acesta ce rep rezintă? Desenul înfăţişa un bărbat tânăr. . Acelea care cur g în canalul tău de scurgere sunt cifre de unu şi zero. îmbrăcat într-un costum de epocă. . căutând prosoape. Se întoarse şi vomită din nou în chiuvetă. Bufniţele sunt numere în aceeaşi măsură în care sunt carne.

Bufniţa se chinuia să se ridice în picioare. încearcă să îţi aminteşti asta. Un sunet de clo­ pot răsună din ce r şi Bufniţa spuse. Îşi a inti cum încercase să-şi amintească. . Când îţi aminteşti... fără ca măcar să simuleze că dansează. cu mârâieli ameninţă . Tu a ! Toţi alegeţi asta! Bărbatul furios nu ar fi auzit nici un răspuns pe care Soma l-ar fi putut da. încercând chiar să intre la un moment d t pe terenurile de debarasare. Jenny reuşi în sfâ să convingă maşina să nu mai hohotească. Spre surprinderea lui. * Când intrară în labirintul de străzi care duceau către Aleea Tipografului. îi puseră şi lui Soma o pereche.164 CHRISTOPHER ROWE . căci în clipa aceea toţi kentuckienii îşi închi­ seră urechile cu manşoanele lor c e. maşina îşi continuă căutarea. cu forţa. Îşi aminti cum ii ceruse mâinii să-şi amintească. . Le fac în timpul Campaniei. Ce a m pus în tine? Tu. maşina o apucase pe fieca e drum lăturalnic către nord. ocolind. se răsti Cioara.Este o caricatură. pentru pro­ vincialii care vin în oraş să v oteze. întorcându-se. Probabil cineva m-a rugat să-1 desenez şi pe urmă nu a revenit să-şi ia tabloul.. atunci ul nu a vrut. Japheth scuipă. în vreme ce Jenny bătea darabana şi se străduia să articuleze cuvinte le. Obrajii îi erau umezi şi spera că e rau lacrimi. ce-ai pus în mine? întrebă Soma.Acum. Japheth. .Încă un minut. până să-i alunge gândacii de co­ lectare.. Drumul înapoi fusese lung. In timpul imnului. .Sunt. Nu mai e timp.

Dar iată un gândac de colectare care nu părea să se ri ice la înălţimea renumelui acelor creaturi pentru abilitate. cunoscuse maşini deştepte. . Maşina nu o ascultă. deşi în mod obişnuit ştia să asculte cu deosebită atenţie. evident. gabonzi sunt Comodor va coşmaruri cu mai bine am ieşi de pe strada asta. pentru prima oară de când intraseră cinta oraşului. igno­ rând semnele de circulaţie. când pa­ tronul restaurantului începu să-1 atace. Jenny avea uneori Comodorn. . unele aproa pe la fel de deştepte ca gândacii de colectare. Din interstiţiile dintre torace şi cap începură să se ivească tentacule de evacuare. . Dacă nu-şi revine. Mai cunoscuse maş ni care erau ataşate robeşte de proprietarii lor. Gândacii va­ prea mult pentru PAT. făcu o întoarcere îndepârtându-se de adresa pictată pe plăcuţa de identificar acul era considerabil şi înainta uşor de-a lungul Străzii Comerţului.Statul voluntar 165 Aşa că Jenny deveni din ce în ce mai fascinată de compor­ tamentul maşinii.Jenny îşi dădu seama de asta după ce maşina. un fi eliminat din P arthenon.Maşină. alunecând de pe o part e pe alta şi. c explice fenomenul. dar cele două trăsături nu păreau să meargă n odată împreună. îi spusese Pro­ fesorul ei. care se îngrămădeau în jurul capu­ l într-un nor agitat. încă una de pe lunga listă a afirmaţiilor enigmatice care constituiau educaţia oficială în Statul Voluntar. Jenny vedea acum că gândacul se oprise în faţa unui restaurant şi îşi deschisese omenul.Maşinile sunt câini sau maşinile sunt pisici. lovind tentaculele cu o mătură. Maşina urmărea gândacul de câtev cvartale . ci acceleră î gândacului.

zise ea. nişte sfeclă! Lui Jenny îi plăcea sfecla la nebun e. bin tatul lui era pură satis­ facţie. semnale de la subsidiarele din centrul oraşului rapoarte în tran­ zit şi recomandări cr eşterea procentelor dedicate observării şi predicţiei expediere comodor în exterior autori tatea constructului biologic scăzută sub parametri . Îl urmăresc pe ami­ cul tău gândac. deloc mulţumită. la câţiva mili etri. strigă bărbatul. Aici. Trebuie să se fi întors deja. bine? Maşina cla cută o întoarcere precisă din trei mişcări. îi ceru maşinii să se oprească. gândacule! Glasul gândacului răsună pe stradă. pe urmă scoase un f erat. Dar maşina se opri pe nesimţite.Pleacă. . Maşina acceleră şi J nny îşi acoperi ochii. . În cel mai înalt punct odului.166 CHRISTOPHER ROWE . Hai să încercăm acasă. ca vesta şi jambie­ rele pe care le purta. la zarva controlată a pieţei.Nici o încărcătură? Bine. Când cotiră pe Aleea Comerţului şi urcară viaduct se arcuia deasupra Pieţei Fermierului. pe urmă oftă.Hei. o îndemnă Jenny. . cu faţa roşie. dar Jenny nu avea timp să-1 aprecieze. Jenny se aplecă şi privi în jos. Ţi-am sp deja de două ori. sus. Jenny întrezări o mişcare pe cerul întunecat. Capeţi tu ceva de aici la Pastele Cailor! Pleacă! Ţi-am chemat deja su­ praveghetorul. Mai multe tarabe făce au afaceri bune şi când Jenny văzu de ce.Cu siguranţă biciclete PAT. anticipând coliziunea.Vi aşină. se uită în cavitatea goală a pântecelui gândacului. Maimuţă! strigă ea. .

De aceea bulevardul era aglomerat. larg. Catedra sa era în primul rând coautoarea unei lucrări alătu i de un expert în creşterea animalelor. dar lumina albă pe care o eman a era sterilă. cenuşii. spuneau ei. Nu era chiar o stradă. Exact în clipa re discul dispărea în spatele edi­ ficiului nisipiu. adăugând: „Am venit din provincii. nu e obişnuit cu o mâncare atât de grea!" „E copleşit de imaginea Parthenonului.Totuşi. zise băiatul cu ochi albaştri. pe Strada Bisericii. Marele Strat de Sare se autolumin a şi întinderile albe ce înconjurau Parthenonul străluceau cu o lumină de gheaţă. Strada Bisericii. căci nu se aflau magazine şi apartamente pe nici una dintre laturi.Nu. pe măsură ce micul grup înainta către vest. Kentuckienii erau din ce în ce mai puţin comuni cativi.Statul voluntar 167 . în timp ce pictorul vomită ultimele rămăşiţe pe care le mai avea în stomac. ca în fiecare seară. mai degrabă un parc lung. Stratul abu da în minerale care îi alimentau pe Legislatori şi pe Urşi." . Apusul. Aţi mai auzit undeva cuvântul ăs ta? . pe măsură ce se apro piau de sursa acesteia. până să dispară în spatele Parthenonului. Japheth şi ceilalţi îi linişteau pe t „Prea mult vin de la maimuţe". Bufniţa îi ţinu capul lui Soma. nu vi se pare. Munca lui era fascinantă şi de­ venea din ce în ce mai fascinantă pe măsură ce mai multe disci­ pline începeau să găsească metode de a-şi integra domeniile de diu în meta-arhitectura ştiinţei. e ciudat că nu ştiu ce înseamnă. Soma observă că feţele Ciorilor deveneau tot mai palide. prieteni? spunea Soma probabil a cincea oară de la plecare. So arele se lăsa din ce în ce mai jos. dar destinat exclusiv pietonilor şi vehiculelor de urgenţă. de culoarea ardeziei în lumina apusului. Biserica. doar clădirile guvernamentale scunde. Era un bulevard lung.

Nici măcar n-am putut bănui ce anume încearcă să umple sp ile goale pe care le-am lăsat în el. Bufniţa zâmbi. Bufniţa a spus „slava Guv ernatoarei sale" şi Japheth îşi trecu degetele peste braţul lui şi. .Ei. era acolo. Bufniţa şi Japheth îl r idicară pe Soma în picioare. Strada Bisericii avea o uşoară pantă coborâtoare pe ultimele câteva sute de metri. .Ce-ai vrut să spui? întrebă Soma. da. cu toate că nici un cetăţean işnuit nu traversa sarea în clipa aceea. legănându-şi capetele în timp ce îngurgitau substanţa de pe jos. In centrul stratului se înălţa Parthenonul şi. ştergându-şi gura cu dosul p ei. Pe nebunul ăsta îl târâm t mai aproape de slava stăpânei sale. o altă premieră. Mai bine de o duzină . . slava G uvernatoarei. în comparaţie cu ceilalţi puse: .Cred că a tea sunt cele mai multe cuvinte spuse laolaltă pe care le-am auzit vreodată de la ti ne. bine. amice pictor. la nord de graniţă. puteau vedea că strada se termina la marginea spec taculos definită a Marelui Strat de Sare. răspunse Japheth. Japheth ridică o sprânceană către adjunctul său. întotdeauna i-am dus înapoi. prin „slava stăpânei sale"? . Din locul unde se aflau. care avea rolul de camere legislative în S tatul Vo­ luntar. .Na mai rămas mult timp pentru discuţii. Ridică-te acum. dar sunt destul de sigur că orice e ceea ce năvăleşte în tru nu e în totalitate de la ea.De ce îl afectează atât de tare. era multă mişcare şi culoare. dacă acel mic rictus trist putea fi socotit zâmbet.Guvernatoarea. Doi urşi zăceau cu faţ Strat.168 CHRISTOPHER ROWE Japheth se aplecă lângă Bufniţă.

sau măcar o parte din el. minţind.Iţi poţi da seama care e fiecare? îl întrebă Japheth pe băiatul cu ochi albaştri.Cel din colţul de nord-est seamă recum cu Praxis Dale. clătinând din cap. care începuse să mu mure printre dinţi. Iţi aminteşti mnemonicul lui? .. distrugătorul.Statul voluntar 169 de Legislatori erau într-o deambulaţie lentă. de unde să-şi loganurile cântate. . după ce ulti­ mul atac împotriva câmpului de separaţie a costat -o atât de mult. . câştigând câţiva metri în înălţime. lăsând dâre de aur sau argint. când ea este subordonaţii ei. în funcţie de apartenenţa politică. unde se luptă cu Federa­ lii. Burroughs adăpostur i.. Unul dintre ei hăpăia o statuie albă d sare. zise Japheth. . dar îl credeam dispărut. fiecare cu un set diferit de membre articulate sau aripi sau roţi.. Băiatul şovăi. nemişcaţi în colţurile palatului rectangular care domnea în mijloc. pecetea. asemănători prin înălţi mpunătoare şi prin batisferele uleioase care acope­ reau putina carne pe care o aveau adânc în torsurile lor. trebuie să-1 fi recon­ stituit. şoptind. dar altminteri fiecare o siluetă cu costume diferite cu senzor i şi lame. dar ea ar trebui să fie plecată la Vest. cu ochii ţâşnind de la un Comodor la altul.Nu voi înţelege niciodată de ce se joacă de-a politica cu subordonaţii ei . Cred că este Sfântul Santal. dintre multele răspândite pe teren. Şi. ei nu sunt ca majoritatea.. s odihneau patru Comodori.Sutcliffe cu ochi de r ubin. ieşit din subteran. Nguyen Ademenitorul. cetăţenilor. Erau nişte giganţi de rugină contorsionaţi. Prezenţa fizică a Sfântului Santal avea acelaşi profil cu al lui Dale. Bufniţa spuse: . . cu trupurile gi­ gantice. mistuit de Atena. slinoase.Cu Comodorii nu-i chiar aşa.

le va lua prea mult să se ri dice de la mâncare. aşadar? .Urşii nu vor interveni. cât ai clipi. îl completă Japheth Bufniţa în ochi.Santal strălucind. Evitaţi legislatorii.Pictor S oma. zise Japheth.Înăuntru şi afară. în mod tradiţional ni meni nu păşea pe Strat decât în timpul Campaniei. care o luă de mână. Băiatul cu ochi albaştri spuse: . Şi. Apoi băiatul cu ochi albaştri îl luă pe Soma braţ şi îl îndemnă întruna să admire priveliştile Parthenonului. alergân în toate direcţiile.Ştim de ce ne aflăm aici. . cu excepţia drumului de întoarcere pe Strada Bisericii. .Când vom ajunge în Strat. i-o lui Japheth. zise Bufniţa. apheth. Cele două Ciori care ţineau Bufniţa. cu picioarele împleticindu-se puţin. Deşi nu şti a de existenţa vreunui regulament care să-i interzică asta explicit. Două dintre Ciori ridicară Bufniţa între ele. . Leagă-mă. ştiţi de ce vă aflaţi aici. Scoaseră dintr-un rucsac coiful Bufniţei şi i-1 aş p. E timpul. strângând filetele la gât poate mai mult decât ar fi con­ siderat Soma că e confortabil. Japheth se adresă celorlalţi: . PAT vor fi la sol. întorcându-i capul de la loc Ciorile înfăşurau Bufniţa în viţă-de-vie. chiar şi dârele lor. Băieţi. Soma văzu scobiturile măştii din drep­ tul ochilor fuseseră astupate cu o bandă puternic reflectoriz antă.170 CHRISTOPHER ROWE . cântă băiatul cu ochi albaştri.Mer em în Parthenon. voi face orice îmi va cere. chiar aşa gol cum sunt. cele patru Ciori tinere dispărură. răspunse Japheth.Mergem în Stratul de Sare? întrebă. Mă ajuţi să-1 conduc pe acest om? Fu luat prin surprindere. dar nu vă vor deranja. Ştim de ce ne-am născut. . .

De ce? Japheth râse pe jumătate. Trecuseră graniţa şi e sare. cu picior ul drept. .Statul voluntar 171 * În timp ce traversau Strada Bisericii dinspre sud. Maşina adulmecă pământul o clipă. cu sirena urlând. se p cu un bubuit răsunător. răsucindu-se. .A dispărut sine. am ice. pe urmă. Ce puternic se prăbuşesc! Ar fi mai bine să începem să fugim acum! .Acum ce mai e. str * Bufniţa nu reuşi să facă decât câţiva paşi cu propriile pu­ teri. în timp ce maşina şi Jenny goneau vâjâind către orizontul alb. . răspunse Japheth. maşina se opri dintr-odată. încetini. . .Ce se întâmplă cu el? întrebă Soma. se clătină ra şi pictorul începură să-1 care. Strada Bisericii era artera de circulaţie din capitală care îi plăcea cel mai puţin. fără nici un avertisment usc la stânga şi acceleră.Hoooo! strigă Japheth. Turiştii şi localnicii veniţi să admire apusul s răştiară în toate părţile.Ştii mai bine decât mine. apoi. In acel moment. Lăsaseră cei mai teme­ rari vizitatori la o jumătate de cvartal în urmă. târî piciorul stâng câţiva metri în aceeaşi direcţie şi pe urmă. Comodorul cel mai apropiat de ei făcu un pas înainte. . maşină? întrebă Jenny.

dar apoi a devenit unul di ntre cei care s-au dus în lume sâ-i convingă pe ceilalţi. acum moale ca o păpuşă de cârpe şi. trăgându-i după sine alţi doi. Chiar aşa. In faţa lor. o povară şi Soma nu ea să piardă prea mult timp admirând culorile învol­ burate din blana de plastic a ursului . . Nu e doar istorie. S-ar putea să reuşim sa intram.172 CHRISTOPHER ROWE Soma era dezamăgit. e post-isto rie. îl săltă pe umerii. Se năpusti înspre Soma. să vadă că Japheth nu a vrut să spună să fugă de acolo.Ţine-o înainte. . golită de matematica sa. Bufniţa era. dar sfârşiseră prin a se împletici pe dâ tuia. doi dintre Comodori se întorseseră dintr-oda tă unul către celălalt şi lansau lovi­ turi violente. uşoară. . -Soma! Japheth alergă direct la pictorul neclintit. icnind. a trebuit să fie convins. Nu e deloc o decizie greu de lua t. doborându-1 din nou la pământ. văzu cum se desprinde. cu toţii ratându-1 pe Leg slatorul neştiutor care trecu încet pe lângă ei. încetinit de po­ vara Bufniţei de pe umeri. strigă Cioara. pe terenul strălucitor. Apoi Soma alunecă şi căzu el însuşi. rumul uşor curbat pe care Japheth îl alesese prin strălucirea orbitoare. Observă că unul dintre picioarele sale încălţate cu sandale era acoperit cu nămol auriu. Soma văzu o siluetă minusculă agăţată d unuia dintre uriaşi. Japheth ridică Bufniţa. ridicând un nor de cris­ tale usturătoare de sare în aer. dar nu surprins. înce caseră să ia prin învăluire unul dintre Legislatori. ar trebui sa vii. totuşi. Cum poţi să n-o iei? La început. se afla doar un urs. cade şi dispare sub o cizmă placată cu fier de mărimea unui gândac de colectare.

sus! zise Japheth. atâta timp cat se mişcă în direcţia potrivi tă.Sus. Soma îl auzi pe Japheth spunând: . Cred că băieţii mei au pierdut un Comodor. După ce toţi trei pictor. Legislatorul se opri şi scoase un răget. abandonare temporară zare spion cu un cap spion cu un cap localizat . primul care căzuse.Statul voluntar 173 . oprindu-se cu un scârţâit în sarea din faţa lor. Cei doi care se luptaseră zăceau încleştaţi unul în braţele celuilalt. Soma strigă: . Bufniţă . maşină! Pe scaunul din faţă se afla o femeie ai cărei ochi păreau mari ca nişte farfuri . Glasul îi era foarte trist. Apoi maşina lui Soma. Japheth îl luă pe Soma d e braţ şi îl trase dupa sine. acoperită în mod misterios cu cruci roşii şi văicărindu-se cu glas subţire. Unul dintre Comodori. comodori recuperare. se apro ie pe nesimţite. cu doi sau trei Legislatori croindu-şi drum de-a lungul sau. stătea nemişcat la pământ. Singurul Comodor rămas în picioare. avarie oameni fără cap în strat impunere teleprezenţă convenţii localiîntărire. Când Comodorul începu să-şi furişeze privirea mai apro . Stai in spatele lui. strălucind ce mai fierbinte. abia mişcându-se. părea că priveşte fix chiar în spatele lor. Soma deschise fără ezitare tiera cea mai apropiată din spate şi îl trase pe Japheth in urma lui.Pe scările alea i sus. Un abur fetid începu să se ridice din el.se îndesară pe bancheta din spate. cu ochii ca nişte sori roşii. prin haos. Cioară.Am ajuns mai aproape decât aş fi crezut.

când făcu slalom printre picioarele ultimului Comodor rămas pe poziţie şi săltă pe treptele abrup te ale Parthenonului. Jenny însăşi se comporta într-un mod de care nu mai auzise. Unul părea a fi inconştient şi era îmbrăcat într-un costum ciudat. La începu u fusese sigură. Ieri. . fără a mai pomeni de cauciucuri. spuse ea. cu Legislatorii. de ce nu a ieşit din maşină. Smulse coiful de pe capul bărbatul ui culcat cu faţa în jos şi strigă: . Nu-1 cunoştea pe bărbatul în jachetă cu condensatori care îşi scotea capul pe fereastră. Atena începuse deja să preia . un fel de coif care îi acoperea complet capul. traversa în goană Marele Strat de Sare. lucrase la o reparaţie oarecare. punând la loc un geam sp art. cu o bucurie sălbatică pe chip.174 CHRISTOPHER ROWE Jenny-cu-Vaselină-sub-Unghii se temea să n-o ia razna.Ai auzit? Imprevizibilul pe care l-ai profeţit! Şi s-a nimerit în favoarea noastră! * Soma se gândea cu îngrijorare la suspensiile maşinii. când s-a apu cat să dezvolte maşinile. pe celălal noscu. urşii şi Co modorii comportându-se într-un mod pe care nu-1 mai văzuse şi despre care nu mai auzise. Celălalt se tr ase înapoi prin geam. In seara asta. Proprietarul maşinii nu făcu decât să se uite la ea cu ochi mari. Maşina ta se simte mult mai bine. De ce nu a tras pur şi simplu frâna de mână. Ceva îi bubuia în cap. Totuşi. deşi ţi-a dus dorul în grozitor. încer­ când să vadă ceva deasupra lor. pe plajă. deşi nu încerc a să-1 deschidă.Pictor Soma. N-a lucrat direct la proiectarea subsistemelor. nu a aşteptat PAT? De ce s-a ţinut mai strâns şi rât parasolarul ca să poată privi în oglindă bancheta din spate? Erau trei bărbaţi.

cont . Dar maşina reuşi să ajungă pe platforma şirului exterior de coloane. întinse Bufniţa pe bancheta din spate şi se ca din maşină. Nu sunt încuiate. cu tropotul a o mie de cai în ochi. . închise cu contragreutăţi.Statul voluntar 175 o bună parte din detalii. . Jenny.Astea n-au fost aici înainte. Soma îşi frecă tâmplele cu degetele. Jenny era in capabilă să ia vreo decizie raţională.O aud pe Guvernatoare. cer­ când să-şi oprească hemoragia nazală cu o cârpă unsuroasă. nu toate. Japheth. Japheth bătea zadarnic în uşi. * CU greutatea a o mie de maşini în ţeastă. conform uzanţelor lor.Cra! strigă el. aşa-1 chema şi era din Kentucky. spuse el. scuipând. Soma îl auzea pe Japheth urlând şi înjurând. sări din maşină ş către uşile imense. Bărbatul de lângă el. Ne aflăm într-un veh cul de urgenţă.E din pricina crucilor. învârtindu-se. terminându-se în flanşe pe uşi. străduindu-se să-şi aminteas că încearcă să refacă Tennessee. Î . aşezată pe scaunul din faţă. Totuşi. doar pecet luite de cilindri nenorociţi! Japheth tremura.Ce încearcă să facă? întrebă femeia din maşină. arătând către două coloane de argint care se înălţ oblic din podeaua platformei. Cra! . răspunse el. aparent delo c afectată. Vorbise mecanicul. însângerându-şi pumnii. nu putea s-o acuze pen­ tru vina pe care o simţea el pentru ca-şi transformase subiecţii ani­ male în ceva asemănător unor componente î rporate. . .

iraţional.Ce faci? întrebă el. Se întoarse şi se uită la Soma-cu-Cutia-de-Vopsele-de-pe-AleeaTipografului şi la maşină. breşă de veniţi urgenţă salt acasă către toţi comodorii veniţi şi acasă anulaţi reveniţi dest t vehicul salt neidentificat înăuntru înăuntru înăuntru Jenny nu putu să-i ajute pe Soma şi pe prietenii lui să-şi târască povara prin uşile templulu . în . Cilindru cedară. spuse. răspunse ea. .Ulei. acoperind-o pe Jenny cu o substanţă lucioasă. Când încercă să se agaţe de ea. văzu placa de legătură. vorbind doar în sensul cel mai larg. Se îndreptă. . părăsi maşina. Fluidul ţâşni foraţie. către baza uneia dintre coloa de argint. în furtunul hidraulic. dar ea intră. scuze maşinăriei. Imediat. Sunt doar cilin hidraulici. clătinându-se. . pe urmă se grăbi să tragă silueta cu coif de pe bancheta din spate. cât putu de lungă.176 CHRISTOPHER ROWE Aşadar. mâna îi alunecă. spuse ea. Bărbat ul de lângă Jenny o privi. împleticindu-se. dar nebunul venise lângă Jenny. Nu ştiu. cu glas mur­ murat. Privi de jur împrejurul îmbrăcăminţii metalice. mişcându-şi licenţele şi garanţiile guvernamentale de la înche­ ieturi pe sub de lumină. acolo unde cilindrul dispă­ rea platformă. O văzuse până atunci pe Atena doar în părţi minuscule. cerându-i iute. Îşi scoase şurubelniţa de la centură şi o folosi pentru a laca. îşi vârî încheieturile î ca de legătură. Proprietarul îi şoptea maşinii. verde murdar. Apoi îşi folosi briceagul p ntru a tăia o despicătură verticală.Trebuie că am avut un plan destul de prost.

maşina claxona. Îl văzu pe Japheth aşezând Bufniţa. . şi îşi aminti de portiera din spate. ca o ofrandă. c u arme şi armură.Statul voluntar 177 altare manechin. de cadoul surpriză. El fusese printre detractori. căzând în genunchi. Soma alergă înapoi la tră. pe urmă o apăsare şi cheia pătrunse in coloană. în interiorul unei arhitecturi atât de mici. nu m ai era loc pentru Jenny-cu-Vaselină-sub-Unghii. în faţ arei. apul şi să privească dincolo de picioarele încălţate cu sandale. Maşina tremură. O răsucire in cam ra de combustie. femeia care fusese atât de bună cu maşina lui. Ate na făcu un salt. aplecându-se. aici se afla sculp­ tura înaltă de cincisprezece metri. stridente ce ieşeau din Strat. Atena o privi şi ea. către ochii de lazurit. cu sâ le ţâşnindu-i din nas şi din urechi. întorcându-şi jumătatea superioară către Par ea supraîncălzită se topea. Comodor ul care rămăsese în picioare îşi răsucea bustul. care găzduiau doar fracţiuni infime ale Guvernatoarei. Aici se afla adevărata şi copleşitoarea Atena. însoţită de rămăşiţele sfărâmate ale duşmanilor ei împietriţi în mar­ mură. mai sus de veşmintele aurite dincolo de obrajii strident vopsiţi. * Soma văzu mecanicul. In capul lui Jenny. într-o dâră care cobora încet către trepte. Zgomotu l de-abia se auzea peste sunetele metalice. În spatele lui. luase în de­ râdere ideea de a găzdui corpul princip al într-un loc cu potenţial simbolic atât de mare. Jenny fugi.

maşină. şi -o amintea de undeva şi nu era Jenny. Bu fniţa îi smulsese această capacitate. . lipsită de apă e. încercând s-o urmărească. Japheth se ghemui şi făcu un salt. Soma se întoarse la liniştea relativă teriorul Parthenonului. Soma cunoştea vocea. Totuşi. Comodorul în cepu o nouă răsucire domoală. dar el nu o putea simţi. peste sarea topi n furtună. ci plonja peste Bufniţă. maşină. într-un salt de-a dura. din partea lui Jenny.Fugi acasă cât de repede poţi. Se scutură de stăpânirea lui Soma şi îşi închise căpşorul. Bufniţa care zăcea înaintea lui Japheth.178 CHRISTOPHER ROWE . cu glas nedesluşit. . înapoi la fermă. Privirea Atenei era otrăvitoare. fii is se deşteptă. e o bombă în carnea aceea prietene soma un cuţit o ameninţare un anihilator Japheth strigă la Soma.De ce? strigă Soma.Trebuie să hotărăşti din nou! Scoate adevărul din el! . Fii iute. în timp ce bicicletele cu aripi de bule coborau de jur împrejur. săltând în josul scărilor. nu era Jenny. dar continua să-1 atace pe Japheth cu furie neobosită. Dar Japheth nu-i răspun se. evitând cu greu rafala de lovituri cu picioarele şi croşee venite din partea lui Jenny. Ochii îi erau larg deschişi şi sângerau . în faţa cuţitului pe care acesta îl ridica. Din urechi şi din nări îi curgea şi mai mult sânge. Scoase un sunet scur rindere şi pe urmă alergă cu o viteză năucitoare. Răspunsul la întrebarea lui Soma veni. cu ai tăi.

Soma ridică cuţitul şi privi în jos. spuse Japheth. cu tălpile pantofilor acoperite de acelaşi ulei ca şi salopeta. . doar se uită la Soma cu ochi rugători. la Bufniţă. suspinând. nu un constructor.Statul voluntar 179 Făcu semn către Bufniţă. văzură uţitul în mâna lui Soma. simţiri şi urcuşuri hotărâte de t i puţini şi apoi de unul singur. dintre o femeie moartă ş bărbat care cu siguranţă va muri curând.. Mereu aceleaşi argumente. Lupta din faţa lui. Soma trase aer în piept.Vărul meu Bu niţă a murit asfixiat. vei promova amicesoma vei urca la rangul de comodorai fost al 96-lea acum eşti al 99-lea soma-cu-cutia-de-vopsele-de-pe-aleea-tipografului statul voluntar îţi aplaudă s piritul civic Dar nu era dispreţul de până atunci. se depănă mai departe. unul care fusese un produs. A murit impe rfect şi necontrolat. Japheth nu mai spuse nimic. cu cuţitul.Atât de liber cu v e. Mereu aceleaşi argumente. Trupul lui Jenny se apropie împ leticindu-se de Japheth. Unul dintre motivele pentru care am urcat aici. dar Cioara căzu pe podeaua lustruită. deci­ zii luate de el şi pentru el.. refuzul intrării în cer­ cul celor mai înalte minţi. Apoi se îndoi puţin de spate şi azvârli obiectul ascuţit într-un arc uş Cuţitul zăngăni la picioarele lui Soma. Ochii trupului lui Jenny îi urmăriră privirea. Trupul lui Jenny alun ecă în cădere. . Ami ri de dinainte şi după. . Soma. cu cel puţin zece minute în urmă.

Cei 144 Detectivi se evaporară. pe u dă şi muri. fără sprijin. Bomba . . avand nevoie de renaştere. cu toată care şi-o putea aduna. Îl înţepă cu vâr­ ful ucigaş al lamei Kentuckianului. de-a lun tului Voluntar. La nord de Zidul împrejmuitor. umplând spaţiul din interiorul câmpu­ lui de separaţie. biologia distrusă aşezată în piepturile lor deveni oarbă. anihila­ torul. Apo ara răvăşită trecu pe lângă Soma şi se năpusti afară. împrăştiindu-se în întreg oraşul Nashville. Zece mii de mii de ca­ pete se opriră şi ece mii de mii de suflete deveniră nesimţitoare. O novă erupse în centrul spaţiului. Iar Nashville cel plin de cântec amuţi. nimic altceva decât o lumină diformă. ameninţarea . . Japheth Sapp îşi aşez u blândeţe vâr­ furile degetelor arătător şi inelar pe pleoapele lui Jenny şi le închise. La Parthenon. către pântece. Dar apoi a croncănită răsună încă o dată. Regele Maimuţelor de Piatră.Am rănit maşina numai fiindcă am rost nevoiţi. acolo unde vieţuiesc matematica şi Detectivii. deveni umbră Comodorii rămaseră nemişcaţi. Un val de numere purificatoare năvăli în afară. începură să sune alarmele. Marele Strat de Sare nu mai . Pielea şi grăsimea căzură de-a lungul unei fisuri mai drepte decât a r fi putut el să taie. în noapte.cuţitul.arăta ca un balonaş al b. până şi lu­ minile oraşului păliseră. astfel că Soma îl pierdu repede din priviri.180 CHRISTOPHER ROWE Soma împlântă cuţitul în pieptul nemişcat al Bufniţei şi tăie in jos.

O imagine extraordinară. Privi aiur a cum urşii în flăcări pluteau jos. .Statul voluntar 181_ Soma se gândi o clipă. dar îşi rătăcise cumva le. în mare. Dar Cioara dispăruse şi Soma nu avea ni mic altceva de făcut decât să aştepte. Luase singura decizie care îi mai rămăsese. apoi spuse: .Şi eu la fel.

UN ZEU DIN UMBRĂ NANCY KRESS Traducere din limba engleză ANTUZA GENESCU .

versiunea roman a povestirii Beggars in Spain. Brain Rose. An Alien Light. Soarele Probabilistic. Romanele mai recente sunt Crossfire (Foc încrucişa t. A scris romanele The Prince of Morning Bells. The White Pipes. A publicat în Antologi ile Dozois nume­ rele 2. Probability Moon.Iată povestea unei călătorii în spaţiu. Povestirile ei au fost adunate în Trinity and Other Stories. . 6-15 şi 18-21. Spaţiul prob abilistic. 2005). care i-a adu s Premiile Hugo şi Ne­ bula. De atunci. Oaths and Miracles. Omni şi altele.. a devenit o colaboratoare asiduă la Asimov's Science Fiction. în care pasagerii învaţă că. o parte ai merge. The Go lden Grove. tot nu eşti destul de departe de tine însuţi. Beggars and Choosers. extrem de periculoasă. urmarea ei. Maximum Light. Nothing Human şi Crucible. Nancy Kress a început să-şi vândă povestirile elegante şi intense la mijlocul anilor şaptezeci.. Sti nger. 2004. 2005). The Magazine of Fantasy & Sci ence Fiction. Lucman. The Aliens of Earth şi Beaker's Dozen. şi o serie de romane po pulare recente. 2001. Probability Sun şi Probability Space traduse la Editura Lucman (Luna probabilistică. A primit premiul Nebula pentru povest irile Out of All Bright Stars şi The Flowers of Aulit Prison. 3.

devenise imperiul plantelor mele exo­ tice. Observat orul. Dar. st rălucea de gazele fierbinţi pe care le absorbea în uitare. In jurul ei se rotea Sagitt arius Vest. adăugă el. centrul mortal al galaxiei. pe de altă parte. E-adevărat. . Nu-i mare lucru de văzut. care în floreau cu o exuberanţă rară. Stăteam între Ajit şi Kane.N-ai putea să mai tai plantele astea din când în când. iar norii de praf şi g aze camuflau priveliştea. zona cea mai violentă şi mai periculoasă din galaxie. M-am întors şi l-a ntit cu privirea. cu întreg fuzelajul Schaad luminat de stele.Uite-o. Îşi apăsă nasul de fuzelajul aproape invizibil. având zece ani lumină în diametru şi radiind furioasă pe măsură ce se răcea. ca un cop fâşie despică scurt cerul. Iar în jurul acesteia. Nu-i mare lucru de văzut? Dincolo de navă se întindea. în toată gloria e i sânge­ roasă. Sagittarius Est. o spirală cu trei braţe de plasmă fierbinte. ne aflam prea departe pen­ tru o vede re panoramică. Gaura neagră supermasivă Sagittarius A*. Kepler se o rise la o sută de ani lumină de miez. inclusiv cele albastre şi fierbinţi ale IRS16. extinsă sp ex­ terior. N A V A | Mă uitam cum se lansează sonda de pe observatorul aflat pe puntea superioară a navei K epler. Tirzah? întrebă Kane. pentru siguranţa oamenilor. A trebuit să ne strecurăm între fuzelaj şi un strat de comorali înalte de doi metri ca să vedem lansarea. unde se afla şi grădina navei. o carapace uriaşă rămasă în urma unei explo­ zii catastrofale din ultima sută de mii de ani.186 NANCY K R E S S 1. Am văzut mii de stele. . care p luteau periculos de aproape de gaură şi dădeau .

In proporţie de nouăzeci la sută. El e întotd eauna calm.Aşa-i. Dar avem pentru ce să ne rugăm. măsura şi încerca să găsim răspunsuri la întrebări ştiinţifice în miezu t de spaţiu-timp galactic. bineînţeles. Kane şi cu mine. cu date înregistrate şi analizate. se despicau. „Noi" vom studia. se răsti Kane. Şi uite-aşa ne ducem noi. Tot aşa. Nouăzeci la sută din res­ tul masei proteja cele trei minicapsule pe care sonda ni le va trimite înapoi. M-am referit la speranţă. nu prea ai ce vedea. E un lucru miraculos. entitatea Kane şi entitat ea Tirzah. . masa sondei era scutul calc ulatorului. în afară de minicapsul e. transferate într-un calcula­ tor de cristal. până în momentul în care am fost transferaţi. pe t onul lui muzi­ cal. se ciocneau. Avea dreptate. preciza Ajit calm. unde trupurile omeneşti n-aveau cum să p dă. spuse Ajit. . Ele ştiau tot ce iam Ajit. .Eu nu mă rog . Toate se precipitau. . „Noi" vom intra în învălmăşeala de stele.Un zeu din umbră 187 naştere unui vânt stelar atât de furios ca făcea să fluture coada lungă a stelei roşii gigant ce din preajmă. Dar Kane nu fusese nici dată inte­ resat de privelişti uimitoare. Nu exista nici un al t mod de a obţine informaţii din baia aceea de radiaţii tulburătoare. radiau.N-am zis să ne rugăm în sensul religios. Nu se întâmplă nimic. Toate stârnite împotriva par­ fumului f in şi dulceag al florilor mele cu viaţă scurtă. nu exista nici un m o d de a cunoaşte exact ce întrebări trebuiau să pună Ajit şi Kane până nu se apropiau de Sag A*. într-un vuiet care cuprindea întreg spectrul electromagnetic. Pe sondă se aflau entitatea Ajit. nu mai mare decât o floare de comoralia. nu? Uite-aşa ne ducem noi. Entităţile transferate pe sondă vor şti.

. „Mă întristez pentru tine. Mi-am pus mana pe mâna lui.Eşti atât de frumoasă. cu mai puţini muşchi. Pielea lui Ajit e mai fină decât a lui Kane. Doar pentru asta sunt aici. Asta mă întristează.Oamenii mai fac şi lucruri ciudate.Sigur că da. Nu mă irită sensibilitatea asta calmă a lui Ajit. .188 NANCY K R E S S .. încruntându-se ca un demon.Uneori mă gândesc că activităţile mele şi ale lui Kane sunt p entru tine necunoscute. A m râs.Shiva dansând. mi-am micşorat ochii şi i-am zâmbit lui Ajit.Poftim? întrebă Kane." Se întristează pen mine! Pentru că nu sunt om de ştiinţă! . Tirzah. încălzit.Nimic.A m observat. E grozav în pat. De ce să creăm o nouă modificare genetică? . Kane se antrenează ziln ic în sala de sport de pe navă. dar se iveşte un alt as pect: aerul său de superioritate îngăduitoare. . l-am tachinat eu. . Ajit mă rostogoli şi mă atinse pe perineul meu satisfăcut. . I e vad cum stai la masa şi ne asculţi şi-mi dau seama că nu înţeleg i fizica noastră. Am renunţat le efortul de-a ur mări sonda.. . Vino cu mine. ascunzându-mi iritarea cu priceperea obţinută în urma unei practici îndelungate. Tirzah. . mai tandru şi mai atent decât Kane.Toţi suntem moşi. Vreau să-ţi arăt ceva. N-ai de unde să ştii la ce m -am referit. spuse Ajit.

I-am masat mâna cu a mea. nu l-a m lăsat pe Ajit să-mi afle gândurile.. Şi grea. . de la echipamente de supraveghere duplicat la detector i subdermali rar utilizaţi. . gol.Nataraja. Era o statuie mar e. . Se întoarse ruşinat. ca să mi-o arate. Stăteam pe patul lui. adică mâna lui îmi masa perin ul. curăţat.. Un corp frumos. nu asta voiam -Nu? . . moale şi maroniu. cu statut de master în conducerea A navei şi diplomă de îndrumător Spiritual clasa întâi. Părea o statuetă veche de bronz. toarte frumos.Un zeu din umbră 189 Sunt căpitanul expediţiei. îmi spuse el. la micul său dula p. Ajit scoase din dulap o statuie. Ajit întotdeauna face dragoste cu toate luminile din cabină aprinse. cuvântul meu e lege.Mă bucur că te-ai hotărât să-mi arăţi asta. toto dată mândru. şi nici nu vor afla. . Se ridică şi merse cu paşi mici. Aşteaptă aici.Aut. într-un cerc de flăcări din bronz foarte vechi. întruchipând un fel de ze patru braţe. N-am pierdut niciodată o expediţie şi n-am nevoie de mila nimănui. M-am ridicat în capul oaselor. fără ex Am o experienţă de peste cincizeci de ani standard şi m-am specializat în instruirea sa vanţilor. surprinsă.N u . şi am tors încet. Shi va dansând.De fapt. Pe Kepler. ca sub lumina soarelui. Fireşte. nu pe al meu. pentru că păstram în ea diverse lucruri despre care ei n u ştiau. ca un copac subţire. Niciodată nu l-am dus p e el sau pe Kane în cabina mea. Îl vedea m cu claritate. se vedea din felul în care o ţinea în faţa tru­ pului său gol. Tirzah. destul de mare să ocupe tot spaţiul din dulăpior.

Zâmbi. un fluviu hrănit cu dor e unei familii sărace care a sacrificat bruma de avere câştigată în Bombay pen­ tru fiul pre ferat. atâta egoism. L-am găsit pe Kane la terminalul său. el rosti: Statuia există în familia mea de patru sute de ani. In trupul splendid al lui Ajit sălăşluieşte o ambiţie nestăvilită. E datoria me a. Nu-şi permite să se distrugă O să duci statuia înapoi la New Bombay. Mă cunoşti. unde totul se naşte. Hinduismul are m ulţi zei. câteva mii. Tensiunea acumulată îl face atât de tandru când iubeşte. dar. ştii că nu-i aşa. i-am spus eu încet. în lumina strălucitoare. Naşterea şi moartea şi renaşter ea. înjură şi-şi luă ochii de pe monitor. Mi s-a părut potrivit să-1 aduc în miezul galactic. pentru oricine altcineva în afară de ignoranţi. moare şi renaşt e.190 NANCY K R E S S . care n-ar fi ocup at aproape tot spaţiul din dulăpiorul lui Ajit. Nu mi se păru o explicaţie solidă. dar ştiu foarte bine ce mult înseamnă pentru el. Ajit este receptaculul în care au turnat atâtea speranţe. . atât de adâncit în gân­ duri că nu mi-a simţit prezenţa am strâns de umăr. nici pe ale lui Kane. atâtea sacrificii. înainte să-i spun ce gândesc. odată cu răspunsurile pe care le cauţi. In mâinile sale. ei nu reprezintă decât întru­ chipări ale diferitelor aspecte din realitate. Shiva reprezintă dan­ sul creaţie şi al distrugerii. împreună cu răsp nsurile la întrebările mele ştiinţifice. nu sunt un adorator al zeilor. fluxul de energie constant din cosmos. statuia de bronz arunca umbre săltăreţe e trupul său gol. Nu înţeleg prea bine preocupările ştiinţifice ale lu t. Tresări. Ar fi fost suficientă o ho­ logramă. Tre­ buie s-o duc acasă.N u .

In al treilea rând. Când e agitat şi emo­ ţionat. Ce n-aş da să fi avut mai multe! Afu isiţii de birocraţi meschini! La o acceleraţie de. în primul rând pentru că go-ul te ajută să-ţi treacă timpul p prima minicapsulă.. adică mai tot timpul. îşi tr a stângă prin părul roşcat şi aspru.Vreau să înveţi să joci go cu Ajit. . . Mi-ar face orice favoare i-aş cere. l-am tras uşor de păr. îmi spuse el imediat. Dar mi-e greu să aştept după prima minicapsulă. Ajit ar fi d evenit ime­ diat prudent. pentru că este un joc destul de compl ex şi cred c-o să-ţi placă. .Kane.O să le primeşti. In joacă. . ca nişte flăcări. .Dar ai dreptate. . .C u m merge. dacă nu înţelege totul. Se încruntă.Nu merge deloc. Acum zâ sunt o fire prea răbdătoare.N u . până când nu mai ştii ce înseamnă fiecare. Faci altceva în afară de a prelucra aceleaşi date la nesfârşit.Păi.Un zeu din umbra 191 . nu eşti.De ce? Cu Kane trebuie să fii tot timpul logic. până când şuviţele stau drept. l-am sfătuit. Ai răbdare. Îşi frecă urechea stângă. Tirzah. O să vină şi infor maţiile. am venit să-ţi cer o favoare. . i revine de câte ori se enervează. Kane? .Bine. C u m ar putea să meargă? Îmi trebuie mai multe date! . Despre ce e vorba? Kane nu se gândeşte niciodată înainte. ..Nu mă lua iar cu cifrele tale. iam spus. dar. un tic vechi. o face din silă. In al doilea rând.

aşa că o să pot învăţa de la amândoi. Am prieteni care-1 joacă. pentru că Ajit e un tru. Kane râse. spuse Kane gândi or. are ştiinţa şi mă are pe mine. i-am spus. Tirzah. dar n-am rostit-o nici măcar o dată. Din motive pe care nu le înţeleg. sunt foarte atentă să nu-mi trădez sentimentele. Îmi zâmbi. O afirmaţie nepotrivită. Dacă îmi ocup timpul. . care sunt destul de ge­ neroase ca să-şi încetinească goana m lor strălucitoare la ritmul paşilor lenţi ai celor mai puţin dăruiţi. Sunt genii cu care cei infer iori lor pot lucra cu uşurinţă. cred. . hi persaltul nu e instantaneu. In al patrulea rând. poate pentru că nu . O să joc cu Ajit. S O N D A Ne-am trezit automat după hipersalt. nimeni din lumile colonizate nu-1 depăşeşte pe Kane . 2. poate că să-ţi mai par un monstru. că mie nu-mi pasă.Mulţumesc. Ai dreptate. . chia să ne treacă mai uşor vremea până sosesc datele preliminare. Are colegi.În ochii mei. dar Ajit e mai bun. De fapt. aşa cum îi plăcea lui. un semn rarisim d ecunoştinţă pe chipul său atrăgător. Poţi fi şi monstru. Toţi trei ştim asta. Kane nu are prieteni în sensul cl a­ sic al cuvântului. Nici faţă de Kane. te va bate de fiecare dată şi trebuie să-i crească încrederea în sine. eşti frumos.192 NANCY K R E S S mă pricep şi eu să-1 joc destul de bine. nici în faţ e Ajit. Ajit nu e un sav ant de calibrul lui Kane. I fel de clipe. cum vei fi şi tu. mângâindu-1 iar pe păr şi d cu dezinvoltură. mi-am zis eu în gând.Go.

era cam dublul orbitei lui Pluto. Vreau să merg sus în observa tor şi să mă uit de acolo. Am făcut ochi mari când am e xaminat monitoarele din sala principală. Noi suntem calculatorul. Nu există nici sală principală cu terminale. Pe sondă nu se află nici observator şi nu pot urca scara „sus" la el. Acolo strălucea unul dintre misterele pe c are Kane şi Ajit veniseră să le studieze: tinerele stele masive care nu erau atrase de Sag A* n-ar fi trebuit să fie nici masive. Am alunecat pe lângă o stea care se avântase deja în s pirala mortală spre interiorul lui Sag A*. masă. Steaua roşie gigantică IRS7. . raze gama şi infraroşii dezvăluiau mai mult. Trebuie să mă apuc de treab Se aşeză în faţa terminalului său. Stele trecute de punctul fără întoarcere. C u m s-a ajuns aici? . cu coad a ei lungă spulberată de vânturile stelare. funcţi ona perfect. Deconectată. Dar programele care rulează odată cu noi fac să pară totul . atrase inexorabil de gravitaţia de pe Sag A*. Scutul rezistase peste aşteptări. scaune. Aici totul era clar. monitoare şi un cal­ culator. fier­ binte al IRS16. norii de praf alterau şi ascunde au panorama. Imaginile arătau gaura ucigătoare în toată sple ndoarea ei: roiul albastru. Nimic din acestea nu e adevărat. Imaginile ra dio. La fel şi noi. Tre­ cuseră câteva zile pe navă. Astfel de stele n-ar trebui să se afle atât de aproape de gaură. îmi spusese Kane.Observatorul! repetă Kane mustrător. mai precis. sunte m înăuntrul lui. Distanţa dintre gaură şi una dintre ele. spre orizontul evenimentelor. într-un sens diabolic.Un zeu din umbră 193 e un salt adevărat.E extrao rdinar. i ar sonda plutea la mai puţin de cinci ani-lumină de miezul galactic. le-am spus lui Ajit şi Kane. nici relativ stabile. ci un tunel dimensional Calabi-Yau. strălucind de radiaţiile fiecărui obiect e xtraordinar. Pe Kepler. mortal de pe cerul aprins.

din Sistemul Solar. Kane nu-mi simţi prezenţa. Sunt savanţi ai cosmosului. dacă lucra. iar eu m-am dus „sus" în observator. bineînţeles. dar nu adevărate fiinţe ale sale. în timp ce pari inocent. Ca de obicei. inima agitată a universului uman. Eu. Versiunile umane au nevoie de această iluzie. Decorarea antică. e nece­ sar pentru a ne menţine stabili. cel de pe Kepler. A jit îi urmă exemplul. de aer incontrolabil. Am învăţat să simulez că înţeleg dragostea plane­ tară. cu minte a întreagă. deşi. pe fundul unui strat umed şi jegos. s-a stabilit pe baza experienţei dezast ruoase de exploatare a cosmosului. aproape la fel de liniştitoare c a grădinăritul. apoi m-am aşezat la masa din sala principală şi am înce­ put să brodez. Iţi permite să observi îndea­ proape oamenii. absorbit de gânduri. ca să verifice datele preliminare preluate de senzori. Într-un sfârşit. iar n oi o acceptăm cu uşurinţă. pentru că asta ia mea. Ajit din New Bombay. nici de ce ar vrea s-o facă. Spaţiul este casa mea. Aşadar e „se aşeză" la „terminalul" lui. am reverificat date le navei. am crescut pe o staţie din Norul Oort . de parcă am fi pe Kepler. De ce nu? E configuraţia presta­ bilită a minţilor noastre. Kane chiar de pe Terra. de realitatea din umbră.194 NANCY K R E S S real. Nu prea înţeleg cum trăiesc locuitorii noro aielor pe planete. Pe . Aş fi putut să mă uit la el printr-o lu pă şi tot nu m-ar fi observat. Acest lucru. Şi nici o fiinţă umană nu a văzut vreodată ce văd eu ac m. nu de asta brodez. Toţi îndrumătorii Spiri­ tuali clasa în ucru de mână. am coborât înapoi. Am stat acolo privind afară vre me îndelungată. Kane şi Ajit se trag şi ei din tărâmuri stâncoase. Nici un lo cuitor al noroaielor nu vede stelele. celălalt „eu". irelevantă a hainelor este foarte liniştitoare.

Spectrele stelelor arată că sunt tinere. zâmbind. atât de simple pe cât pot fi lămuririle lui. . m-a lămurit. aflat la aproximativ şase ani lumină în jur ul miezului.Păi. Mă trase lângă el şi continuă să bolborosească despre formarea stelelor în miez. sunt aici.Şi totuşi. de ce nu ar trebui să existe stele tinere atât de aproape de miez. Toate astea mi le-a spus. am remarcat eu.Un zeu din umbră 195 Kepler.Pe ntru că ai fost foarte nerăbdător şi n-am avut timp s-o dau jos. la o depărtare de o sută de ani-lumină. formează întruna stele. stă trei teorii.Da. Intimitate post-coitum. . SO-2 e la optzeci de AU de Sag A*! Nu e bine! Miezul e total neprielnic pentru formarea stelelor! In plus. . Şi aproape.Eşti foarte afectat. . dă-o jos acum. . Stelele alea tinere n-au ce căuta aici. Dar de ce . Şi dacă s-au form at mai la distanţă. în cuvinte simple. şi mi-a oferit trei expl icaţii posibile ale prezenţei lor acolo. L-am ascultat. Tirzah. în maniera lui tipi că. apoi atr ase înăuntru şi tot aşa. care sunt măturate de vânturile galactice. în pat. să zicem.Sigur că sunt! Exclamă el. . de mărime mijloc e se învârte în jurul lui Sag A* şi exercită o forţă contrară asupra stelelor. Forţa mareei din gaură ar putea face bucăţele orice nori de praf fierbinte înainte de a se forma o stea. . Prima zice că un nor de praf. Stelele astea supermasive rezistă numai câteva milioa ne de ani. A doua spune că există o gaură neagră intermediară. fără pic de ironie în glas. stelele astea apro­ piate au orbite particular e. ar fi trebuit să moară te de a se apropia atât de mult. De ce mai porţi dantela asta? E enervantă.

Sunt bine. într-una din schimbările fulgerătoare de care era capabil. Kane trezeşte în mine fericirea. care s-au unit pentru a crea un corp numa i în aparenţă strălucitor şi tânăr. îmi răspu aceea. instabili. ci sunt alcătuite din rămăşiţele altora mai vechi. îm nirea. am petrecut timp calmându-i şi acordându-le atenţie fiecăruia în parte. O izbucnire bruscă de preocupare intensă. Nu-1 iubesc pe Ajit. es te în ea. îşi concentra întreaga ate nţie asupra mea. nu din vina lui. Kane. uitând de mine. Mă distrez. e imposibil de înţeles. nici Ajit nu ştiu că eu îl iubesc pe Kane. de parcă numai el ar fi existat pen­ tru mine. . vital. lucruri care fac lumea să strălu­ cească pentru că el. dorinţa. Ajit. Tirzah? Ştiu că pentru tine asta trebuie să fie o călătorie plictisitoare. mă lasă rece. Nici Kane.Păi. .196 NANCY K R E S S nu-i detectăm undele radio? A treia teorie spune că stelele nu sunt deloc tinere. . care se va dovedi la fel de trecătoare. intenşi. dificil. trase el c oncluzia şi. nici să te ocupi de mine. . atunci e bine. Era un discurs tipic pentru el. medita din nou la teoriile lui. Indiferent ce anume trezeşte dragost ea în ini­ mile noastre.Te simţi bine. Kane se încruntă puţin. Doi bărbaţi care s u cu stelele de afară mai mult decât ar fi fost în stare să recunoască. Manevrarea navei nu-ţi cere prea mult timp.Nici una.Ţie care-ţi place? l-am întrebat. Nici un cuvânt despre Ajit. fier­ b nţi. Ignora cu d esăvârşire desele clipe când am inter­ venit între el şi Ajit. . am aplanat conflictele dintre i. . Strălucitori. cercetător. Neînţelegând de ce. Am râs cu glas tare.

Despre ce e vorba? am în trebat. M-aş mustra dacă le-ar afla. chiar dacă numai cu o ureche. dar nu era adevărat. la terminale. .Kane? am întrebat eu. Ia priveşte! Ajit reacţiona de parcă i s -ar fi adresat lui. Am lăsat br oderia deoparte şi m-am dus în spatele lor. fie în hipertranzit. . gândea cu glas tare. Îmi răspunse Ajit: .Ar fi fost ideal dacă echipamentul ar fi ieşit întreg după saltul în r diaţie. Ajit îl contrazise imedia t. E supersimetria. Kane nu făcu nici un comentariu. în termeni necunoscuţi mie. * . nu mă pretind om de ştiinţă. spuse Ajit. fie de radiaţi i.Nu-i echipamentul de vină. spuse Ajit. Am vrut doar să continue discuţia între ei.Citirile sunt probabil g reşite.Citirile de masă sunt greşite. I-am lăsat să se contrazică puţin. . Pur şi simplu. Nu contează. Se lansară într-o discuţie pe care n-aveam nici o şansă s-o în . M-am îndoit că 1-a auzit. . admirativ. mormăi el.Acolo s-or fi formând stelele noi? Nici măcar Ajit nu se deranja să-mi răspundă. Sentimentel e mele nu contează. Cred că senzo­ rii au fost afectaţi. Deci ascultase. să verific în ce st se află minţile lor.La naiba şi la dracu'! exclamă Kane. .Un zeu din umbra 197 Nici unul din ei nu va afla aceste lucruri. apoi mai mult. Asta mi-a dat de înţeles că am întrebat o prostie. pentru că se . . Indică o densitate de masă ridic ată în mai multe zone de spaţiu gol. Sunt căpitan.

In clipa aceea. pentru prima oară. Juca mult mai bine decât Kane. Pe Kane nuderanja absolut deloc. . Îşi reluară discuţia.La naiba şi la dracu! exc lamă Kane. Datele preliminare au plecat spre Kepler. era noaptea lui Kane. răspundea la provocări. fără resentimente. cât şi experienţei.. Când se liniştiră puţin. dar nu violentă. semănau perfe ct. . 3. cred că mă duc să-mi sărbătoresc vict Tirzah. i-am întrebat: . . . spuse Ajit a treia oară în seara aceea.Mi-am amintit eu. Problema. Am ridic at ochii de pe broderie la tonul încrezut din vocea lui. De fapt. din câte mi-am dat seama. dar ei doi nu insistau asu­ pra priorităţii. Aşază-le din nou. E datoria mea să le dau impresia că le stau la dispoziţie amând rora în orice .198 NANCY K R E S S desfăşura aşa cum trebuie să se desfăşoare o discuţie ştiinţifică: intensă. iar ea are nevoie de câteva zile pentru a face saltul.Partidă câştigată. N A V A Partidele de go n-au fost o reuşită. Dar propria-i superioritate evidentă îl afecta subtil pe Ajit.A plecat minicapsula spre pe Kepler? Cei de acol o aşteaptă datele preliminare.N u . er a Ajit. îmi spuse Ajit.. Şi -a amintit vreunul din voi să le înregistreze şi să le trimită? Se uitară amândoi la mine ca a un străin care n-avea ce căuta acolo. graţie atât intuiţiei. Kane. A sta pentru că nu îi lăsam eu.

Am crescut în spaţiu. nu. Cu mine. Când sosi minicapsula. Ajit era cel de care trebuia să mă îngrijesc. Cererea directă a lui Ajit. apoi nouă sau . la început şa se sau şapte partide pe zi. deveni din nou agitat. iar el se simţea ofensat. Oame­ nii de ştiinţă. Se ridică şi patrulă prin sala care nu-i permitea să se mişte prea mult. Fireşte. Nici Kane. E u am fost cea care a sugerat partidele de go. Ajit nu era un astfel de bărbat. Bărbaţii c fire sta­ tornică nu pleacă voluntari într-o astfel de misiune. Nici unul dintre ei nu voia să renunţe la joc. . Ca de obicei. fără ca ei să-şi dea s eama. . controlez. că nu mai era atent la joc. c are împietri. Un căpitan bun n-are voie să facă asemen ea greşeli. l-am lua de mână pe Ajit şi m-am lipit de el. Doamne. Mai vine cineva cu mine? Uitase deja că eu plecam cu Ajit. Locul unde fac dragoste îl aleg în funcţie de cel pe c are tre­ buie să-1 cercetez. Vreau să am datele! Acum. care sunt aceste momente.Cr ed că mă duc în observator. Kane nu era afec­ tat de victoria lui sau de faptul că mă ducea cu el ca pe un tro­ feu. de-ar ve ni odată minicapsula. Un lucru atât de neînsemnat.Un zeu din umbra 199 moment doresc. situaţia se înră deja. apoi ar fi uitat. Aşa că tot eu trebuia să rezolv problema. era o noutate. printr-o sută de semnale discrete.Bine. Kane nu sesiză nimic. altfel stau lu crurile. Jucau ca nişte obsedaţi. Am lăsat deoparte broderia. Nerăbd a cu care aştepta datele nu-i va face rău. punându-mă în legătură cu victoria l la go. Un alt bărbat ar fi simţit puţină ciudă. Pentru moment. Kane părea să nu aibă pro­ bleme.

dar nu prea mult. Ajit câştiga în continuare cele mai multe partide .Un concept intelectual.Nici o problemă. privirea şireată i se lumină de bucurie. fără să fie maliţios. Ajit sperase să-1 provoace pe Kane. Ocupa două treimi din spaţiu. dar ochii lu i Ajit se aprinseră. chiar dacă pierdea câteva partid . Kane râse. Kane îşi concentra inte­ ligenţa formidabilă punând la cale diverse strategi i şi avea avan­ tajul că se implica în joc. Să se elibere ze de furia care . era obsedat. Sexul înrăutăţea lucrurile. dar am văzu t că.Ce-i asta? întrebă Kane. E rândul tău. . am zis eu repede. Kane. Ajit îl considera un trofeu bin meritat. . ridicând ochii de pe tabla de joc. să-1 facă să obiecteze la prezenţa statuii. Se ambiţiona mai tare să câştige. am pus la bătaie toate trucurile câştigate într-un seco l de experienţă. Când îi veni iar rân­ dul să câştige. . Greşit. o pauză dintre partide.Vreau să stea aici. aban­ dona jocul fără să se mai uite la tablă. gest în care am simţit dispreţ şi teamă deopotrivă. e un zeu! . Nimic nu mergea. dar nu toate. Da. Să scape de tulburarea provocată de jocul superior al partenerului său. Am fă ce mi-a stat în puteri să intervin.200 NANCY K R E S S zece. Ajit scoase statuia lui Shiva şi o aşeză provo­ cator pe masa din sala principală. Voia o confruntare. Vai de mine. un cerc de metal mare în jurul dansatorului cu patru braţe. Aruncă piesa e tablă din răsucirea încheieturii. odată ce găsea ceva mai bun de făcut. răspun se Kane. ocazia să-şi ma­ nifeste bucuria răutăcio asă. Într-o noapte. Fluxul ener­ giei cosmice din univers. apoi tot timpul cât stăteau treji. ridicând din umeri. rosti el. greşit. Aj concentra şi el mai mult.

ca enzimele care provoacă somnul. Stăteam în sala principală de şaisprezece ore. privindu-i în linişte. 4. Statuia trebuia să reprezinte revendicarea unui drept. Un inc ident minor. Ei nu bănuiesc asta.E rândul tău. păstrează anumite obiceiuri. care ne feresc de buclele din sistem. dar în că nu foarte afectată de el. . unde l-am ascuns. foamea şi dorinţa sexuală. Deşi eliberate de constrângeri biologice. Nu mai brodam de câteva ore. Nu sunt programe de calculator obişnuite . Dar într-un loc îndepărtat din mintea mea. De fapt. Pe sondă. Am putere de concen­ trare similară ca intensi tate cu a lor. Ce reprezintă flăcă­ rile de pe cercul cel mare? . treaba mea era să menţin obice iurile. veselă.Focul care distruge lumea. . dar nici unul dintre ei nu observase. deşi de alt tip. conştientă. Atunci sosi pr ma minicapsulă.E vremea să ne c ulcăm. încolţi teama. chiar o palmă peste faţa adversarului: Sunt aici şi ocup mult spaţiu! Bagă de seamă! Kane îl ignoră pur şi simplu. eu. Situaţia îmi scăpa de sub control. mă lămuri el cu glas stins. tocmai obiceiul creează anumite str ucturi. Era cea mai bună protecţie pentru minţile acelea strălucitoare. savantul superior lui. domnilor. Ajit. . cu o scuturare din umeri.Un zeu din umbră 201 mocnea în el împotriva lui Kane. am anunţat.Mai spunemi o dată ce e cu Nataraja. S O N D A Minţile transferate tot minţi rămân. Kane şi A la terminale. interveni Kane. .

. Sexul transferat în calculat ca omologul său fizic. Şi asta făcea parte din obicei.Sunt într-adevăr tinere. e şi un stimulent. pe lângă faptul că-i ajutam în mu lor. nu putem dormi acum! strigă Kane.Tirzah. L-am deconectat şi m-am întors către Ajit. Se uită la mine cu ochi d e copil supărat. deşi n-ar trebui. Eu controlez instrucţiunile de derulare. Ştie că o entit ate electro­ nică trebuie să se oprească. te rog. programul e mai necesar ca niciodată. Era noaptea lui. Ne-am dus în cabina lui.Cu o doamnă inteligentă şi drăgălaşă.Stelele tinere masive sunt acolo. . Kane ţi-a expli cat asta. La sfârşit.Bine. l-am rugat să-mi explice datele preliminare.. Nu o dată s-a întâmplat ca intuiţia unui savant aflat în grija mea să găsească soluţia toare la o problemă ştiinţifică pe când se afla în braţele mele. ciza el. Din cauza radiaţiei din jurul sondei. In cuvinte simple. şi un relaxant. Dar am observat feri cită că mi se dedica în întregime. Ajit mă privi răbdător. Dar Kane nu e un copil. pentru ca programul de întreţinere să se poată deru Erorile de operare trebuie detectate înainte de a se extinde şi împiedica funcţionarea. Era încordat din cauza datelor şi a celor şaisprezece ore petrecute cu Kane. Acum încercăm să adunăm şi să rulăm date ca să . chiar voiam să cu nosc datele. Dar a văzut că nu glumeam. acum. nu un alu at de stele bătrâne. . bine. nu fac eu greşeala să-1 tratez aşa. Nu uita cu cine vorbeşti! . Am verificat. No apte bună.202 NANCY K R E S S .Ba da. iar eu i-am zâmbit cum se cuvenea. Are nev oie de câ­ teva ore ca să se încheie. mormăi Kane. . ştiu. Am făcut un semn afirmativ din cap..

. Nu există găuri negre mai mici de trei mase solare. Indică în apropiere o masă. Cele mai grele nu rezistă mult acolo.N u . . nu-i nimic în ne regulă cu detectorii. le distorsionează gravitaţia supergăuri i. . . Ştiam că înce icaţii pe înţelesul meu.Kane avea dreptate. ecuaţii şi simulări. . Găurile negre mici radiază. încercăm să stabilim rimitem sonda data viitoare.. nu mare. Se încruntă. ..Nu ştim. L-am tras mai aproape de mine. Sigur că ştiam. ştii. . Detecto­ rii de masă indică ceva mult mai mic.Un zeu din umbra 203 verificăm celelalte două teorii care stau în picioare: un inel de materie fluctuant ca re „însămânţează" stelele sau alte găuri negre.Ce anume? . uşor iritat.Datele pe care le-aţi trimis înapoi pe Kepler conţineau toate citirile bizare ale detectorilor? . . Temperatura internă e prea ridicată. Hawking a demonstrat-o demult. Ajit? Ce e cu gravitaţia? . care nu manife stă altceva decât gravitaţie.Rulăm diverse programe. . e prea mică. dar detectabilă. Nimeni nu mută nava fără aprobarea mea. i-am sugerat.Ce-i.O gaură neagră. Nici un fel de radiaţie.Bineînţeles. ştii despre ce vorbesc. Mai putea face încă două salturi şi eu le aprobam pe ambele.Şi cum procedaţi? Ajit ezită.Trebuie să alegem un punct din care să lansăm raze de radiaţii diferite pentru a evalua rezultat ele. spuse el.

care înconjura miezul ca o gogoaşă gigantică. Forţe de diverse naturi împin­ geau şuvoiul de e ca printr-o pâlnie pe traiectorii înguste.. Gazele alunecau în jos greşit. I-am ascultat suficient cât să pricep problema in general . Ieri am actualizat cit irile. apropiindu-se de gaură în cu totu l alt mod decât prevedeau forţele care acţionau asupra lor. am făcut deja corecţii. . Iar vorbeau pe limba lor. .. conice.. Am înţeles procesele. . şi am simţit cum i se relaxează corpul. . vezi. . a fost rândul lui Ajit să descopere a doua ano­ malie. Şi se întâmplă ceva le tot timpul..Atunci poate magnetizarea de la IRS7 sau. lângă braţul vestic al lui Sag A Vest.Hai.E vântul de la roiul IRS16. i-am spus.204 _ N A N C Y KRESS ..Gazele căz ute din discul circumnuclear. apoi am căzut unul în braţele celuilalt. spuse Kane imediat. Gazele ieşeau cu viteză toarte mare din norii din spatele discului circumnuclear. * A doua zi. gazele o să încercuiască ga ura neagră. îl informă el pe Kane. povesteşte-mi. . se curbează acolo.N u . Nem oprit sistemele. .Se întâmplă ceva cu orbitele gazoase.Ştiu că mă pot baza oricând pe tine. o să alu­ nece în spirală în ea şi o să se comprime la temperaturi de mi­ liarde ade înainte să fie absorbite în intestinele găurii. In final. Eu am descoperit-o p e a treia.. Kane se mută la terminalul lui Ajit. Dar traiectoriile n-au fost cele prevăzute.

pentru o privire de ansamblu asupra misiunii. plus sonda noastră. IRS16. Ajit atinse calcula­ torul şi apăru un punct nou de partea cealal tă a lui Sag A Vest. steaua roşie gigantică şi coada ei lungă şi Toate acestea. Încă na sosit timpul s-o mutăm.Arată-mi. M-am aşteptat la obie ea lui Kane sau să-1 ridi­ culizeze. Kane înclină aprobator din cap. spuse el.Sigur că ţin seama de tine.Vrei să muţi sonda de partea cealaltă a lui Sagittarius A Vest. Tirzah. Nava se deplasează numai la decizia mea. dar probabil că discuţia lor tehnică îl pusese şi pe el e gânduri. Făcând pe naiva. Savanţii se poartă aşa când le încolţeşte în minte o idee măreaţă. . . îi spuse Ajit lui Kane în cele din urmă. care n-ar fi trebuit să fie atât de aproape de gaură. Aruncă o privire scurtă la monitoare lui. cu trei braţe. mai depărtat de gaură decât eram noi atunci. Dar acum însoţise politeţea de un soi de strălucire. stelele tinere masive.Vreau să mergem acolo. .Stai. îmi spuse Ajit. cu obişnui ta lui politeţe. apoi la bărbatul mai tânăr. Tirzah.Un zeu din umbră 205 . de o parte a Sagittarius A Vest. Am recunoscut-o imed iat.Vreau să mut sonda mai repede decât am planificat. construit de el cu săptămâni în urmă. . m-am interesat eu Ajit afişă grafic ul simplificat. Tot părul roşcat de pe cap i se făcu măciucă. apoi la cele ale lui Ajit. am intervenit eu imediat. rămăşiţa plasmatica s piralată. -Da. . Pe el se vedea gaura neagră în centrul galaxiei şi structurile princi­ pale di n jurul ei: roiul de stele albastre fierbinţi. le-am spus amândurora: .

.Dar.. Îşi păstră strălucirea.Păi. Dar. .Se întâmplă ceva acolo acum. La începu t. când am intrat în le gătură cu programul navei. din cauza radiaţiei sale. Pe lângă asta. renunţând la competiţia inutilă şi incitantă a jocu cei doi savanţi vor . animat de propria ide eam acum. . şi asta e ma i important. Tânărul nu-şi schimbă expresia feţei. mi-am zis că e bine aşa.Am suficiente date despre ele acum. O să mut sonda. L-am aţâţat mai tare: . doar muncă. dacă nu insistam eu. de susţinerea lui Kane. Nimic altceva.Bine... 5.. atunci . .Aşa va fi. Kane. Trebuie să mergem acolo. . Rezerva noastră de combustibil. am des­ coperit că sonda fusese deja mutată. mă întrerupse el. Mi-am zis că. cum rămâne cu studiul tă despre stelele ti­ nere masive? Nu pot muta sonda decât de câteva ori. aţi zis că Sag A Vest ne va bloca vederea pe toate lungimile de undă. Zona aceea e sur sa de deformare a gazelor atrase de gaura neagră.Am crezut că n-are rost să mergem acolo. Mi-am ascuns satisfacţia. Ajit are dreptate. mă întrerupse Kane.206 NANCY K R E S S . N A V A Kane şi Ajit se năpustiră asupra minicapsulei cu date pre­ liminare ca nişte lu pi flămânzi. Adio partide de go. Ajit are dreptate.

Citiril e de masă sunt greşite. fie în hipertranzit. spuse Ajit. O contră cu un rânjet pe care probabil că-1 afişa î stu­ denţilor impertinenţi. . exclamă Kane. dobândit în urma victoriilor la go. să verific în ce stadiu se află minţile lor.Un zeu din umbra 207 conlucra la problemele arzătoare care însemnau atât de mult pentru amândoi. dar tot am simţit furia din spatele lor: . .Care citiri? am întrebat eu repede. prea monoton. . .Citirile sunt probabil greşite. sp use Ajit. . Ia priveşte. Kane îi sesiză aroganţa din voce. chiar politicoase. E supersimetria. Se lansară într-o discuţie pe care n-aveam nici o şansă s-o înţeleg. Spre deosebire de alt e daţi. Nu contează. Asta mia dat de înţeles că am întrebat o prostie. adăugă el. dar nu era adevărat.Kane? am întrebat eu.Probabil sunt greşite? Stilul ăsta pueril de-a trage conclu­ z ii pripite nu duce nicăieri. Acolo s-or fi formând stelele noi? Nici măcar Ajit nu se deranja să-mi răspundă. eu nu mă pretind om de ştiinţă.La naiba şi la dracu. Am vr ar să continue discuţia între ei. pe noul său ton arogant. în termeni necunoscuţi mie.Nu echipamentul e de vină. la terminale.Ar fi fost i eal dacă echipamentul ar fi ieşit întreg după saltul în radiaţie. . la urma urmei. Am lăsat bro­ deria d eoparte şi m-am dus în spatele lor. Indică o densitate de masă ridicată în mai multe zone de spaţiu gol. Ajit reacţiona ca şi cum Kane i s-ar fi adresat lui. Ajit îl c ontrazise imediat. Senzorii au fos t afectaţi. . Pur şi simplu gândea cu glas tare. fie de radiaţii. admirativ. Îmi răspunse Ajit. . în c uvinte blânde.

cu fiecare celulă din corp şt iam . Kane îl ridiculiza în continuare. îm i pare rău. Ştiam .Cinci. tresăriră scurt. calmă. decât la nevoie.O să te odihneşti. spu­ sese Ajit. Aş fi putut să le ordon. .. Statuia lui Ajit alu­ necă şi căzu pe podea.Bine. Erau obsedaţi. . o plasmă fierbinte. i-am spus eu. avea patru sute de ani. pe măsură ce Kane îi minimaliza ideile. Muşchii încordaţi. Se ridică. In cele din m fost totuşi nevoită să blochez accesul la terminale. r imediat. obişnuiţi să fie antrenaţi. Ajit. Aproape că v edeam mânia lui. Cearta se întrerupse brusc. Nici unul din ei nu veni n oaptea în cabina mea. Kane o să doarmă buştean. Terminalele sunt închise timp de şapte ore. Statuia se lovi de punte exact în locul potrivit ca să se spargă. Cei doi plecară fiecare la terminal ul lui şi lucrară ca nişte roboţi douăzeci de ore fără întrerupere. Se clătină. Kane e tre­ cut bine de o sută de ani. Scuzele lui Kane sosiră prea târziu. Peste cinci ore. cum numai savanţii sau artiştii pot fi. Asta-i o ocazie unică pentru o specie! Am de lucru! .. numai rejuvenaţii au o asemenea ca­ pac itate de muncă.208 NANCY Kress Dar sesizam cum creştea mânia lui Ajit. E ra veche. deşi mai greu c a oamenii.că întârziase pentru că mintea lui procesa . T irzah! se răţoi la mine Kane.Pentru numele lui Dumnezeu.Vai. dar am prefe­ rat să nu exercit asupra lor o forţă prea puternică încât să le distrugă încrederea în mine. Dar nu înainte de a se lovi de masă. . înţepenit de orele petrecute pe scaun. iar densitatea pl asmei creştea neîncetat. A trebuit să-i oblig la p masă. . Şi metalele obosesc.

. am spus eu repede. Dar a doua zi deveni iarăşi nerăbdător şi ceru mai mult.Ce nu-i în regulă cu ele? l-am întrebat. clipind de două ori. Tirzah. absent al lui Kane. anunţă Kane la sosirea lor. Ajit se crispa şi furia lui suferi o schimbare provocată de tonul n epăsător. Am vrut să-1 prind de mână. Nu conta. Urechea i se iritase d e la atâta frecat. obişnuia să lucreze în tăcere perioade lungi. până când cuvintele ţâşneau fără să se adreseze cuiva anume. nici lui Ajit . rosti Ajit.Nava poate lipi statuia. Nu era ceva nou. Am lăsat să treacă ceva vreme până am ridicat bucăţile din statuia lui jit şi le-am ţinut în mână. Ajit plecase deja. ci doar gândurilor sale învârtejite. mu lţumesc. am repetat întrebarea cu glas mult mai ridicat. .Se întâmplă cev bitele gazoase.Nu. erau destule ca să-i ţină ocupaţi până venea laltă minicapsulă. . sunt extenuat. O las aşa cum e. S-a ferit. . . .Ajit. mă anunţă Kane. dar nu mi se adresă nici mie. . rosti el cu glas tare.Un zeu din umbră 209 în continuare datele şi avea nevoie de un efort suplimentar ca să se concentreze pe al tceva.. cu ochii pe silueta spartă a zeului dansator. C u m n-am primit răspuns. * Datele preliminare.Razele gama din Sag A Vest nu variază conform previ ziunilor. Noapte bună. . . Ai dreptate.Noapte bună. p oate nu m-a auzit. Se trânti pe pa t.

îmi sp use Ajit sec. se întinse aruncă o privire în jur. am spus.N u .210 NANCY K R E S S Kane ieşi din universul lui şi se încruntă la mine. Ajit rămase tăcut. Am repetat ce ştiam de la el: .Ţi-am zis că nu vreau s-o repari. iar mii de stele sclipeau pe un cer care nu mai fusese atât de luminat de la naşterea Soarelui.Nu e vântul de la roiul IRS16? . Shiva dansa în cercul lui de flăcări reîntre git. . Am pus imediat piciorul pe scara ce ducea la observator. aşa că fie mă urma . fie începea să se certe cu mine. Am verificat citirile actualizate ieri şi am făcut corecţiile necesare. apoi se apucă iar de treabă.O să le primeşti. Preferă să vină după mine. pe fundalul glorios al spaţiului cosmic. dar plan­ tele exotice erau mai rare. Dar mai întâi vino cu mine să ne u tăm la ceva. . .Le vreau acum! strigă el şi râse amar pentru sine. Aşezasem statuia lipită pe banc fuzelaj. Cu asta. de parcă nimeni n-ar fi vorbit în preajma lui.Gazele căzute din discul circumnucle ar nu indică traiec­ toriile corecte spre Sag A*. . M-am uitat la el până când se ridică. . Am nevoie de mai multe date! izbucni Kane. mi-am încheiat şirul de întrebări pe care le puteam pune. într-un sfârşit. .Prânzul într-un minut. Din partea aceea nu se vedea prea bine spectacolul oferit de miez.

e destul de pu­ ternic să-mi reziste şi. presupunea el..Tu chiar vezi sensurile ei ascunse. decât pe cele pa anoice care. în violenţa şi puterea de creaţie din afara fuzelajului? In acelaşi ti p. Tirz ah. Şi era adevărat. . pe lângă cele evidente. .Un zeu din umbra 211 Când vorbesc cu Kane. Mi-am permis s-o lipesc pentru că. Ajit păstră liniştea. existau în alţii. .. Şi ajină. Coborî după mine pe scară ca să ia prânzul. Te rog să mă ierţi. Are atâtea sensuri ascunse. nu prea ştie ce-i respectul. în clipele astea.Da am spus. . pot să-1 contrazic. Mă sărută. Altfel stau lucrurile cu Ajit. într-un fel. Câteva mo mente. In locul ăsta. de fapt .Ah. mi-ai zis c-ai vrea s-o vezi iar întreagă şi mie îmi place foarte mult. Tirzah. îi era superior. m-am dus în bucătărie. Noi doi vedeam frumuseţea spirituală inaccesibilă lu i Kane. în gaura neag ră care le dis­ truge. era vorba de acuitatea cu care sesizai evidenţa. C u m să nu-1 vezi în norii de gaze care devin stele. Aşadar.Ştiu.. mai ales aici.. Ţineam privirea în jos pentru ca A jit să nu citească în ea umbra de satisfacţie. Am înţeles. bine. Ajit nu sesiza aparenţele înşelă­ toare. nici alta. Apoi îmi sărută mâna. stelele astea de rahat! Da. Kane se ridică atâ brusc din faţa terminalului că îi străluciră ochii. Mulţumită de mine. fluxul neconte­ nit de energie schimbâ -şi forma şi starea. ei. L-a uzit fredonând o melodie veselă. . Nu eram nici una. . dansul fără sfârşit. Corpul i se relaxa în braţele mele şi ştiam că parte din mintea lui se liniştise.Eşti atât de profundă. Shiva. Am lăsat ochii în jos şi l -am luat de mână.

se aprinseră. Kane.Am transferat-o pe ambele voastre terminale. N-am mai văzut pe nimeni să arate aşa. O să-i placă de tine. Apoi îmi dădu drumul dintr-odată şi-mi târî trupul învineţ . S O N D A . iar eu o să-ţi ex­ plic pe înţelesul tău. . Ochii lui Kane.. masa dispărută din univers! Totul. la Ajit.Ceee? Mă învârtea atât de repede că-mi clănţăneau dinţii. Pentru Kane. m-am prins. în zona asta din spaţiu. Am aruncat o scurtă privire înapoi.. N u m a i eu le pot vedea.Totul. Totul! Am înţeles abs Stelele tinere. iubito. nici măcar pe Kane. De regulă.212 NANCY K R E S S M-am oprit. exu­ berant. O să-ţi acă la nebunie. Mă apucă şi mă învârti într-un dans stângaci. el nici nu exista. roşii de atâta muncă. A depăşit mult deviaţia cal culată. totul! . . le-am spus lui Ajit şi Kane. fir-ar al drac ului. Kane afişă traiectoria pe monitor şi scoase un fluierat. datele nav ei sunt ţinute separat.Ce-ai înţe es? . . Stai jos aici. 6. Cu un factor de zece. crispată. opreşte-te! Mă brăţişa până-mi trosniră coastele.Sonda s-a mutat. orbitele gazoase.Arată-mi traiectoria. . Priveşte aici.Uite.

cred că ar trebui să ne m u t ă m . Noi. avansa mult mai repede decât prevăzusem noi. Aşa spera sem. . la o distanţă considera bilă de gaură. sugeră Kane Ajit studia datele peste umărul lui. Ştim cu toţii asta. vom dispărea înainte c da să plonjeze spre distrugerea completă. con­ tasem pe datele care vor nge. ca uleiul. aveam toate şansele să ratăm orizontul evenimentelor. Îmi închipui cu câtă nerăb are aşteaptă restul informaţiilor. . înainte de asta. avem destul combustibil să mutăm sonda de două ori. eu. Ce se întâmpla? . După a ceea. Era şi puţin în afara cursului. va aluneca în spirală în Sag A*. Probabil că au considerat-o un dar ceresc. dar nu pe traiectoria gravitaţională care ne-ar fi a dus pe orbita lui.Poate-i mai bine să nu mutăm sonda de partea cealaltă a Sag A Vest până nu aflăm ce forţă ne trage după ea. E am traşi în direcţia generală a Sag A*. în cele din urmă. mecanismele. o va distruge. în momentul şi în locul anterior stabilit de calculator. . va fi fost ruptă în bucăţi de gravitaţia găurii. Dar. entităţile electronice.Un zeu din umbră 213 Sonda se află sub tensiunea de gravitaţie şi radiaţie care.De ce? îl stârni Kane. întrucât ultima noastră deplasare o va duce la o cincime dintr-un an-lumină de gau ra neagră din centrul galaxiei. Numai că noi. rosti el ezitant. disen­ siunile şi tensiunile dintre Kane şi Ajit.N u . Deviaţia actuală a sondei.. dublurile. . Practic. celălalt „eu".. Dublurile noas­ tre în carne şi oase nici măcar nu erau sigure că sonda a su­ pravieţui destul ca să trimită minicapsula cu date şi sunt convinsă că au jubilat de fe icire când au primit-o. Pe navă. l a rata noastră de acceleraţie actuală. aşteaptă. .

. Kane st rigă: „Ne trebuie mai multe date!" iar Ajit râse. Rosti ceva în indiană. dar înţelese imediat ce era în min­ tea lui Kane. Tocmai am. I-am urmărit multă vreme. dar eu i-am simţit satisfacţia.. Ar trebui să ne mutăm acum.Ajit.. .De ce. începu Ajit.. De aceea avea acum curajul să dea glas intuiţiei sale încă nefor­ mate. Eu mă ocup de stelele tinere. Ce s-a întâmplat? Mă ignoră. în ciuda proprie i mele voinţe. Se opri brusc şi căscă ochii. La un moment dat.. rosti Kane meditativ.Ce-i? l-am întrebat. nestingherit şi dezinvolt. Zona aceea e sursa care deformează gazele atrase de ga ura neagră. Nu mi-am dat seama. Nu înţelegeam nici ce idee aveau. pe urmă . cum îi plăcea lui Kane să spună. spune-i intuiţie. „ne coapte". poat e o rugăciune. Kane nu se baza decât pe intuiţia lui. Dar lucrurile se mai schimbaseră oarecum.214 NANCY K R E S S . rulează simulările pentru orbitele gazose corelaţie cu deviaţia sondei. transferau date.Dumnezeule! .. Îşi dădeau ordine unul altuia tau.. Îşi aplecară s le unul spre celălalt şi vorbiră într-un jargon neinteligibil. reală ca şi căldu a din inima mea. Ajit şi Kane începură să lucreze cu frenezie." Ajit nu-şi schimbase expresia. . .Nu ştiu. Dar vedeam clar ce se întâm plă înăuntrul ei. Mi-am ţinut respiraţia . Kan e spusese „Ajit are dreptate.Poate ai dreptate. nici ce se petrec ea cu orbitele gazoase şi stelele tinere din afara son­ dei. apoi trecu imediat înapoi la treabă. făceau copii de siguranţă ale simulărilor şi ecuaţiilor. poate un blestem. Poa te că.

Da.Kane. Noi Cu glas sever. M-am concentrat cât am putut. Specta colul de afară era mai impresionant ca niciodată. . da. Su a prea ciudat ca să fie serios. dar Kane insistă: . Stelele risipeau o strălu cire de neimaginat pe Staţia J. loc încremenit într-un braţ îndepărtat al g laxiei. am rostit. întrerupându-se şi corectându-se re­ ciproc cu duritate. Probabil că am stat pe punte mai mult decât am intenţionat. unde m-am născut. dar cu inima plină de bucurie.Un zeu din umbra 215 m-am furişat în linişte spre puntea de observaţie pentru un moment de intimitate. tatonând cuvintele pe limbă. Exact în faţa mea sclipea roiul albastru fierbinte IRS16. deoarece Kane veni să mă caute. * Îmi explicară amândoi. Ha de! Mă prinse de mână şi mă trase către scară. i-am spus: . . Sag A* da înspăimântătoare a giganticei roşii lumina partea aceea de cer. . Norii gazoşi învăluiau şi înmuiau inima întuneri­ cului. mi s-a părut c-am priceput de ce erau atât de emoţionaţi. ştiu. La sfârşit. eşti o doamnă autoritară. poate pentru că fusesem atraşi spre el mai aproape decât plănuisem.Tirzah! Coboară! Vrem să-ţi arătăm unde ne mutăm noi şi de ce. am încercat să înţeleg tehnicismele de care nu se pu teau lipsi.Materia întunecată. dar simţinducelent. tu nu îmi arăţi mie und e mergem. Eu conduc această navă. aşa cum nu se puteau lipsi de aer. Îmi ceri voie.

A. dar l-am ignorat. nici fap­ tul că stele tinere masive se formează atât de aproape de gaură fără s spulberate de forţa gravitaţională. savanţii.La aproximativ 1 0 secunde după. Aşa că oamenii de ştiinţă au susţinut că există o m titate de „materie întunecată" şi o mulţime de găuri negre. ca să nu mă întrerupă nici unul din ei şi să-mi tulbure ideile cu termenii lor tehnici.Dar acum credeţi că. nici devi aţia sondei. Forţa care acţionează asupra norilor uriaşi care trebuie să condenseze pen­ tru a forma stele atât de mari. de ce.. Iar acum nu se justifică nici orbitele gazelor atrase de gaura neagră. Amândoi bărbaţii aşteptau nerăbdători.Mi-aţi spus despre o teorie conform căreia. în c căutat cuvintele. voi.. Ajit g. . L a deGroot apăreau întotdeauna anomalii matematice. aşa cum materia s-a detaşat de radiaţie.Nu. . mă ajută Ajit. Şi acum vedem unde a greşit.216 NANCY K R E S S . încep ură să-mi explice unde era greşeala. In a celaşi timp. . gravitaţia s-a d etaşat cumva de celelalte forţe din uni­ vers. Urmă o clipă de linişte... dar i-am întrerupt. Kane ducându-şi mâna prin păr. ştiţi de două secole că nu există destulă materie în univers pent toate ecuaţiile voastre să fie valabile. Mi-am tras respiraţia repede. imediat după Big Bang. dacă gravitaţia s-a desprins într-adevăr de celelalte forţe imediat după Big Bang . dar deGroot a discreditat o mare parte din ea în 20 86.Am zis „în mare parte". .. dar lucru­ rile nu s-au mai potri it. am vrut să întreb. A.Teoria există de secole întregi. .Dacă a fost discreditată.. ajunge cu digresiunile! Lăs aţi-mă să vă spun ceea ce cred c-am înţeles din ce mi-aţi spus. 43 .

cam aşa e.. îţi scapă.Da. c um ar fi normal. Poate că n-am înţeles teoria în ansamblu. dar de data asta nu i-am mai ascultat. nu poţi să spui forţă contrară. Iar acum. Şi stelele tinere. Au timp să se transforme în stele. Are suficientă gravitaţie ca să influenţeze traiectoria gazelor atrase de gaura neagră.. E singurul efect pe care mate­ ria întunecată îl are asupra universului nostru. Îmi era suficient. Îmi era suficient. Tirzah. inimioară. . o mare parte din materia întunecată a apărut de partea cealaltă a lui Sag A Vest. şi probabilitatea unu i succes. capăt. dă-mi voie să-ţi mai explic o dată. radiaţii sau alte forţe mai slabe. numai că nu pot interacţiona decât prin gravitaţie. ci numai parţial. Gravit aţia. . cu un scop clar şi savanţi care colaborau în sens productiv.Păi.. * Kane şi Ajit pregătiră a doua minicapsulă pentru navă. Ca materia şi antimateria.. Şi deviaţia sondei. Nici un fel de inte­ racţiu ne prin intermediul altei forţe. Eu aveam o expediţie v iabilă. iar eu m-am pregătit să mut sonda. pentru că materia întunecată exercită o forţă asupra norilor de stele masive şi ăsta e moti­ vul pentru care nu le distruge gaura.atunci s-au creat două tipuri de materie. una normală şi una „întunecată".Un zeu din umbră 217 . Ei doi aveau o teorie viabilă.. Era într-o stare de spirit .. N u m a i gravitaţia . dar ai omis nişte as pecte care modifică şi validează ansamblul.. spuse Kane încruntat şi nerăbdător.

Era un savant cu bun-simţ.N u . Asta făcea Ajit: îl urma. aplecat peste terminal. Ambele term inale erau conectate la acelaşi calculator. unde se află cea mai mare cantitate de masă întunecată.. Iar Ajit urmărea ce făcea Kane. după cum îşi ţinea corpul. el era întot­ deauna primul şi nu cerea ajutor.. în afară de munca lui. Încă nu e timpul. Nimic nu mai exista. Dar s-o mute. Spre seară se ui tă dintr-odată spre mine şi-mi spuse: . ca un câine flămând peste un os plin de carne. Poate. . capul lui Ajit dispăru.218 NANCY K R E S S extraordinară. Şi Ajit lucra. orice vedea Kane. ar fi putut ajunge acolo unde s e îndrepta Kane cu mare viteză. O s-o m ute. Îl e liminase complet pe Ajit. înainte de a-mi termina programarea. întrerupţi de izbuc­ nirile intense ale dialogurilor neinteligibile dintre Ajit şi Kane. Insă acesta nu-i lăsa timp. vedea şi Ajit . Sau ar fi putut să aducă completări va­ loroase gândir i lui Kane.. Mi-am dat seama după sincroni­ z area accesărilor lui. . .O să mute sonda. desigur. NAVA Kane lucră ziua întreagă la teoria lui despre materia întune­ cată. Dar. 7. Lucra frenetic. dacă ne luăm după program. dar nu de calibr ul lui Kane. Dacă am descoperit materia întu­ necată aici. Entităţile transferate. dar efortul lui avea alte calităţi.De unde ştii? l-am întrebat.. o s-o descopăr şi acolo. Dacă ar fi avut date şi timp suficient. Râdeam şi glumeam mult. fără să ridice privir ea sau să spună vreun cuvânt. O să decid e nevoie de mai multe date de pe partea opusă a lui Sag A Vest.

inter­ veni Ajit. eşti abject.Mai bine să sperăm că dublura mea nu e defectează cu mult înainte.Ce-ai zis? . Dacă m-aş duce după el prea curând.Un zeu din umbră 219 L-am privit. Se întoarse şi mă privi cu uimire neprefăcută. Numai sângele lipsea. da r furios. . .Apoi vom obţine dat e mai multe peste câteva zile. Plete sălbatice şi murdare. L-am văzut pe Ajit cum îşi înto e privirea de la mine. i-am spus: . am spus cu glas şoptit. Ochii îi strălucea a Sag A Vest. . preciza Kane.Ai dre ptate. Parcă ar fi avut mintea răvăşită. Să sperăm că nu se vor defecta programele sondei sau chiar entităţile înainte de a primi noi informaţiile. Pe un ton hotărât. Entitatea Tirzah va muta nava pentru măsu­ rători mai bune. ca un războinic roman care tocmai s-a luptat cu un leu. Se ridică şi merse în bucătărie. Doamne.Ştii bin ce-am zis.Kane. Cuvintele lui brutale rămaseră în aer. altfel n-o să ştim nici ce date să adunăm. dar precaut. Dar radiaţiile de pe partea cealaltă a Sag A Vest sunt încă foarte intense. Nici măcar nu conştientiza vorbele rostite de el înainte. Pentr u el. Se înt arse cu faţa la ecran. Ridurile. a sidera că mi-e milă de el. . reprezentau un adevăr simplu. . în ciuda rejuvenării. Când a făcut duş ultima oară? Ha ne pătate cu mâncarea pe care l-am obligat s-o înfulece la prânz. apărute din ca uza stresului şi oboselii. Ar fi şi mai ruşinat atunci. îi coborau muşchii feţei. cât îl iubeam. Dar nu ştia. evident.

M-am simţit atât tă încât aproape că m-am dat de gol. unul pentru el. Nu-mi forţa mâna. pe sondă nu s-ar mai desfăşura activităţi ştiinţifice de mare clasă. Acum se răsti la mine: . cu căldură. Nici corpul. Întârzierea de z ece minute şi invitaţia venită din partea lui Kane pentru o întâlnire pe punte vor ascunde de Ajit faptul că-1 protejam. îl subes em. Nu acum. i-am spus. Cel puţin atât. Nici măcar în calitate de căp Se întoarse la terminalul lui. împărţi paharele: unul mie. de pe culmile stâncoase ale des­ coperirii sale. Judecas em greşit. pe puntea de observaţie. unul ui Kane. Era obosit . Ajit era un om de ştiinţă. peste zece mi nute. nu altă dată. Dar am pus răspunderea pe umerii lui Kane. Eu însă mi-am savurat băutura. încercând să-i comunic. .220 NANCY K R E S S Fără entitatea Kane. era stresat.V tau de vorbă cu tine sus.O să ne întâlnim pe puntea de observ e când o să am eu chef.Un p ahar de sărbătoare. inevitabil. şi se întoarse la mo­ nitor . Pentru el. Era în regulă. cobora. descoperirea lui Kane era mai importantă decât neimplicarea lui în ea. înainte de toate. nici mintea nu pot rămâne la înălţimea care frizează isteria prea mult. Îl interpretasem greşit pe Ajit. Iar tu vei fi acela care va anunţa că vrea să-mi spună ceva pe punte. mai mult de formă. O descoperire esenţială merită aşa ceva. din cauza supărării. la urma urmei. . . Ajit veni din bucătărie cu trei pahare pe o tavă. zâmbindu-i lui Ajit. Kane sorbi în grabă. Tirzah. adm pe care o nutream pentru că s-a ridicat deasupra sentimentelor personale.

E făcut în oraşul meu. Kane lucra întruna. subtil şi amuzant. Ajit adusese lu­ cruri interesante în miezul gala xiei. îmi răspuns el şi surâse.Kane! .. N-am încercat să-1 opres . . New Bombay. greu. Atun i îşi revenise lovindu-se de masă. Acum se prăbuşi.. O sticlă de vin. Mă duc să mă culc.Din rezervele mele proprii. la podea. n-am nimic. .Un zeu din umbra 221 . o exagerare voită. când spărsese statuia lui Ajit. Se ridică singur. Termenul de zece minute pe care i l-am impus ca să mă cheme pe p untea de observaţie venise şi trecuse. ignorându-ne. Detectasem. spre sfârşitul poveştilor lui despre N e w Bombay. N-am făcut-o. . . mai deplin. După o jumătate de oră.E minunat.Sunt extenuat. Plănuisem să dorm la Ajit. înţepenise din cauza statului înde­ lungat pe scaun. Nu se întoarse la terminalul său.M -am gândit eu c-o să-ţi placă. Data tă. scutură din cap ca un animal uriaş şi spuse: . Era un bun povestitor.. . se ridică şi se clătină. nu exagera. Ajit. aduşi de pe Terra. In următoarea jumătate de oră. Avea alt gust decât vinurile terriene sau marţiene cu care eram obişnuită: mai aspru. statuia lui Shiva. mă dis ra cu poveşti din N e w Bombay. Am sorbit din licoarea roşie. Rezervele personale nu apar pe nici o listă şi nici nu sunt verificate. Tirzah! De ce naiba nu mă laşi în pace! Nu era deloc frumos din partea lui şi mi-a venit să-i trag o palmă.De unde ai vinul? Nu era pe lista navei. nu aşa dulceag.. oricum. din struguri modificaţi gen c.N-am nimic. o discretă undă de falsitate.

vânturi puter­ nice de particule ionizate. la lungimi de undă mortale: raze gama de la Sagittarius Est. Ştiam că a decât înce­ putul. să ripostez la orice com­ portament depreciativ şi dispreţu itor al lui Kane faţă de el. în acelaşi timp. 8. Ne aştepta la asta. să văd cât de grave erau rănile şi să le vindec. I-am răspuns lui Ajit cu un zâmbet. bineînţeles. Am simţit brusc dorinţa de a dormi singu oaptea aceea. raze X. entităţile. ne aşteptasem să se întâmple mai repede.222 NANCY K R E S S Dar Ajit îmi zâmbi. Se va întâmpla din nou şi din nou. Ajit. O entitate are copii de siguranţă. Sonda plutea într-o are de radiaţii de intensitate maximă în galaxie. dar nu va rezista la nesfârşit. lucruri al căror nume nu-1 cunoşteam. Ci mai mult decât ele şi. tot mai avea câteva puncte sensibile. . S O N D A Nimeni nu intră în panică în momentul când lui Ajit îi dispăru capul. Una sau mai multe particule penetraseră şi ajunseseră în calculator. până când va fi afec­ tată programare mai putea fi refăcută de salvările automate. Era datoria mea era să le des copăr. Era un miracol că scutul sondei ţinuse atât de mult. Mi-am dat seama că mă înşelasem. oricât de repede îşi revenise în urma brutalităţii inconşt ente a lui Kane. De fapt. Salvarea de siguranţă se activă într-o clipă şi capul lui Ajit reapăru. mai puţin. nu suntem ca alte programe. pentru că vor fi şi ele afectate sau pentru că noi. Era un rateu nese mnificativ. alterând o parte din programul de întreţinere a entităţilor electronice. Era datoria mea să menţin cât mai rid velul productiv al expediţiei. Dar nu puteam.

pe toţi zeii afurisiţi! Se pare că tot u r m a să ne rugăm. Pe urmă ne-am opri t şi sonda făcu saltul. chiar dacă tr-un m o d vulgar. deşi mai solid construit: mii de mile de polimeri organici de nanostructură. Şi o singură copie influenţe ză prea mult.Foarte bine că a făcut-o. se schimbă. . deja aruncându-se în scaunul din faţa terminalului său. . In locul ei. ne-am spus unul altuia. dispoziţia noastră. Nu suntem nici fiinţe biologice. După rateul de întreţinere a lui Ajit. aş fi spus o rugăciune de mulţumire. entităţile. Ajit detectorii de masă. nici un şir lung de coduri. comentă Kane abse t. . Peste câteva zile. ci câte puţin din amândouă. umbre care ne păstrează întregi minţile captur ate. O entitate nu-şi poate găzdui propriile copii de siguranţă..Ne vedem î d.Văd că ţi-ai păstrat capul. noi. contaminând originalul. Dacă mi-ar sta în fire. I-am sărutat uşor pe Kane şi Ajit pe buze. nu al calculatorului. Mai mult. O să avem ne­ voie de el. hotărând unde să plasăm exact sonda şi introducând coordonatele saltului. O parte din substr at. este conectat asemenea neuronilor. .Un zeu din umbra 223 care menţin umbrele pe care le vedem şi nava. Şi tot de asta ne simţim la fel ca or iginalele noastre. am ieşit de partea cealaltă a lui Sag A Vest. iar consecinţele au fost dureroase. Eram serioşi. i am spus lui Ajit: . Iată de ce entităţile electronice gândesc în ritmul unui creier uman. rulăm doar parţial pe calculato­ rul principal..Ce este? Ce-i acolo? am întrebat. dar nu amărâţi. nu demult ex uberantă. hardware-ul. concentraţi şi plini de ranţă. t oţi trei întregi. S-a încercat. Şi. Lucram constant.

O să ne deplasăm înainte. Nu imediat. dar cum rămâne cu sonda? D a c a ne lovim înainte de a lua măsurătorile finale din orizontul eve­ nimentelor pe Sag A*? . în acelaşi timp. Ne deplasăm. totul. Detec ii de radiaţii nu indica nici unul nimic. sunt sigură că nici nu mă auzea. Mă cuprinse o senzaţie neobişnuită. Uitară de mine din nou. Propria mea voce îmi răsuna ciudat în urechi: . Nimic nu bloca vederea lui Sag A Vest.224 NANCY K R E S S Pe monitoare nu se vedea nimic.. Ajit spuse: . spuse Ajit... am privit la miriadele de stele de pe porţiunea de cer îndepărtată de Sag A Vest. . cu trei braţe. ci una mai complicată. Gigantica necunoscută. . nu în universul nostru.N-o să ne ciocnim. Doar umbre.Absolut nimic.. mult mai stranie. Dar senz orii nu indicau nimic. rata de acceleraţie mă făcu să clipesc. apoi ne întoarcem la gaură. dar forţa gravitaţională. . Prin fuzel ajul transparent. O să ne lovim de ce-o fi acolo. Nu de teamă.Vorbeşte pe limba mea! Kane.D etectorii de masă indică o masă uriaşă la mai puţin de un sfert de an-lumină depărtare.. Tirzah. Sonda era mică. dar forţa gravitaţională a giganticei ne unoscute o va spulbera când se va apropia suficient. Apoi m-am întors şi am privit norul de plasmă rotitor. pentru ca nici nu este. Şi. radiin d în timp ce se răcea. ai zis că orice tip de radiaţie treee prin materia întunecată ca şi cum n-ar fi acolo. absorbit cum era.Accelerăm rapid. . Kane. M-am dus pe puntea de observaţie.. Am studiat datele navei.Dacă ne ciocnim? Ştiu.

Iţi promit. E ceva ce-am adus de pe Kepler. nevăzută. Tirzah. * Ajit şi Kane lucrau febril. . carapac ea uriaşă extinsă. Vorbesc serios. mă rugă Ajit. Ştia.Numai un minut. între noi se întindea o masă uriaşă de materie întu­ necată. Eram exact în Sagittarius A Est. Şi-o să ne oprim numai trei ore. rămăşiţa unei explozii inimaginabile din ultima sută de mii de ani..Nu ne putem opri cinci ore! strigă Kane. Vreau să-ţi arăt ceva. Ştii asta. . am spus e u. să le prelucrăm să trimitem a doua minicapsulă! . I-am obligat încă o dată să se oprească şi să „doarmă". Sag A Est era invizibil. apoi o expedie şi se opri. La lun ile de undă pe care le vedeam eu. Entităţile e lectronice se defectează mai tare dacă nu se rulează programul de întreţinere decât dacă se e pun la radiaţii externe. atrăgând spre e vedeau simţurile mele ameţite. Se încruntă la mine şi înjură.Un zeu din umbra 225 Totuşi. .. nu e matematică. dispărură toate plantele exotice din obser vator. Radiaţia la fel de intensă ca în poziţia noastră anterioară. dar pot să-ţi arăt o hologramă. Obie ctul n-a fost inclus în programul sondei. . Nu-ţi dai seama câte pag ube ar face radiaţiile în vremea asta? Trebuie să adunăm cât mai multe date. se jucă puţin cu min a. Dar.N u .Ajit. In stânga mea. Kane. dar detectorii de raze gama parcă înnebuniseră. . o să ne oprim.O să trimitem a doua minicapsulă chiar acum.

Acum o să mă culc. i-am spus eu încet. Un zâmbet care întruchipa toate nevoile per­ nalităţii sale imprevizibile. odată cu răspunsurile pe care le cauţi. .Da. dublura lui Ajit con­ cepu un program. moare şi iar renaşte. . câteva mii. 9. fluxul de energie constant din cos mos. Shiva reprezintă dan­ sul creaţiei şi al distrugerii. surprinsă. am început să cred şi eu asta. Mă cunoşti. Mi s-a părut potrivit să-1 aduc în miezul galactic.Ajit. când m-am trezit după un somn adânc. Hinduismul are mulţi zei. Am clipit. Statuia există în familia mea de patru sute de an i. Apăru o hol ogramă bidimensională pe un monitor.226 NANCY K R E S S Undeva în măruntaiele calculatorului. împreună cu răspunsurile la experimentele noastre. ei nu reprezintă decât întru­ chipări ale diferitelor aspecte din realitate. . . pentru oricine altcineva în afa ră de ignoranţi. Naşterea şi moartea şi renaşterea. . Se ridică în clipa în ca intrat în sala principală şi mă privi cu gravitate. îmi spuse. Shiva dansând. dar şi politeţea şi curajul. u de totul se naşte. jumătate extenuare. Îmi zâmbi. j umătate sex. îmi spuse el.N u .Nataraja. N A V A A doua zi dimineaţa. Trebuie s-o duc acasă.. nu sunt un adorator al zeilor. Era un fel de statuie a unu i zeu cu patru braţe într-un cerc de flăcări din bronz foarte vechi. . Zâmbi. şt ii că nu-i aşa. .. dar. Ajit era deja treaz şi stătea în faţa terminalului său.O să duci s tatuia înapoi la N e w Bombay.

. referindu-mă la celălalt „eu". îmbrăcat t ot cu hainele de acum trei zile. Kane zice că primul set a fost greşit. Spune că radiaţiile au lovit senzorii sondei la p rimul lot.Deci teoria de spre materia întunecată a lui Kane.. Numai corecţii. până la ul tima informaţie..Doarme. Am vrut să-1 trezesc. a sosit minicapsula. M-am întors în sala principală. Avea mare nevoie de odihnă. triumful lui Kane. bănuiesc. M-am dus la patul lui Kane.Tirzah.Am introdus datele din minicapsula în sistem. care miroseau. La dublura mea. Au trimis datele preliminare imediat după salt. Nu vom afla decât după ce vedem că e susţinută de date. îmi explică Ajit răbdător. . Acum au avut timp să descopere unde anume a lovit rad iaţia. Am încercat să înţeleg cele auzite.Ce s-a întâ ? am repetat. Toate teoriile alea. . Entitatea Kane spune că ac ea noi sunt precise. să repare programele senzorilor şi să facă alte măsurători. toată tensiunea. . Sforăia uşor. înainte să-şi dea ei seama. strângându-mi cureaua de la haină. Stătea pe spate. . am zis.Dublura lui. Am introdus deja datele în sistem. recunoscu Ajit .Kane? am întrebat eu. ap oi m-am hotărât să aştept puţin. N u ştiam ce vorbesc. prosteşte. nu. Şocul era prea puternic. M-am uitat mai .Ce s-a întâmplat? Unde-i Kane? .At unci poate că n-am mutat sonda.. iar eu puteam folosi timpul împr ună cu Ajit. celelalte. .Nu ştiu.. Nu e nimic adevărat în ea? . Tocmai a sosit minicapsula. . p entru că nu ştiau cât rezistă sonda.Un zeu din umbra 227 .

. .Să-1 trez esc pe Kane? mă întrebă el cu timiditate. i-am spus.N u .. Da..228 NANCY K R E S S atent la Ajit.Datele sunt compromise? Toate? . Asta reuşi să-1 trezească. Dublura t a a trimis o înregistrare..Tirzah? . . . Era foarte palid şi obosit. Putea din tot corpul. nu de teamă. Nu mai auzisem ni ci un adult care să scoată un ase­ menea zgomot.Da.A sosit a doua capsulă. Sări din pat şi alergă în sala princ pală. poftim? Căscă larg şi căzu greu pe peretel despărţitor. ci de mirare. .Am introdus deja în sistem datele din minicapsulă..Cine altcineva? Kane trebuie să te scoli. Ajit îi spuse: . .Lasă-mă pe mine. Zice că datele preliminare erau compromise din cauza defe cţiunilor de funcţionare provocate de radiaţii. o zi grea. Se uită la mine ca la un călău.. . dar.Ppp. l-am a probat.Nu ştiu. .N-ai prea dormit.. A trebuit să-1 scutur de câteva ori până să devină conştient. Kane nu -1 asculta. Ieri a fost. Kane se trezea foarte greu. M-am dat înapoi. . remarcând politeţea din afirmaţia lui care subestima realitatea. începu să prelucreze datele cu frenezie şi după câteva minute răcni pur şi simplu -Nu! M-am lipit de peretele despărţitor. aşa cum arată orice bărbat tânăr modificat geneti c. S-a întâmplat ceva. .

. Dacă. se ridică şi plecă din cameră târându-şi pi arele. Kane o înghiţi pe-a lui fierbinte cum era. Kane se întoarse spre mine. dar mai a mabil. chii. în linişte. nu ca ieri. Era logic. vreau să fiu singur. 10. Te rog să nu vii după mine. ci cu-adevărat. aşa se exprimase. Kane lucra ca un nebun. cu sin itatea disperării: . m-am uitat la cafeaua mea.Ajit? Am ajuns să mă b azez pe el tot mai mult pentru tranziţie. apoi urcă scara spre puntea de observaţie. Ajit nici nu se uită la ea. Ajit lucra şi e l în faţa propriului terminal. Am stat la măsuţa din sala principală. Spre surprinderea mea. S O N D A Kane spuse că datele provenite din noua poziţie a sondei păreau a fi cor ecte. apoi reveni la terminalul său. rămasă nebău tă. Ajit mai lucră vreo câteva minute. înfrân­ gerea i se citea chip.Noile date invalidează ideea materiei întunecate. Ajit era un element secundar. totuşi necesar . Pri vi înapoi peste umăr şi-mi spuse: . Kane. pentru Kane.Un zeu din umbră 229 Din fericire.Du-te şi fă un duş. Era la fel de ocupat ca şi Kane. şi nu m-am gân­ dit la nimic. . Îmi spuse simplu. „Corecte". copiindu-1 pe Kane.Tirzah. Numai părul jegos îi stătea ţeapăn. nu mai urmară şi altele. m-am auzit spunând. După jumătate de oră. Nu m-am dus. Le-am a dus amân­ durora cafea proaspătă. buzele şi maxilarul lăsat.

Şi noi no vedeam. Kane a pus calculatorul să lucreze la ea iar eu voi anal iza diferite locuri de pe Sag A* Vest şi de pe stelele aflate de partea opusă a mase i şi voi studia rezultatele. convins că era apreciat. E o pro­ blemă foarte complexă. ca o gaură neagră? Nu gravitaţia unei găuri negre absoarbe lumina? .Dar are gravitaţie. şi sonda. Trebuie să modificăm întreaga teorie de formare a stelelor pentru a motiva curburile spaţio-temporale provo­ cate nu numai de gaură. Stelele tinere. Dar radiaţiile. acelaşi rol îl jucam eu pentru amândoi. Kane crede că nu inte­ racţionează cu radiaţiile ca particule care reacţionează la gra­ taţie.Nu ştiu. Ajit adoptase această post ură. aflate atât de aproape de Sag A* sunt o problemă m ult mai complicată. De ce nu absoarbe lumina? . .Dar detectorii de masă? Ei ce indică? .230 NANCY K R E S S activităţii intelectuale. dar şi de masa întunecată. Kane.Ba da. nici cu detectoarele de raze X. i nclusiv lumina. nici cu senzorii radio. străpung mate­ ria întunecată. încetarea luptei ne-a făc t pe amândoi mai buni. Nu înţelegi? Ea nu interacţionează deloc cu ra ile normale. care afectează şi gazel e atrase.Că suntem traşi către o masă de aproximativ jumătate de milion de sori.Noile citiri confirmă prezenţa unei mari mase gravita­ ţionale. Avu o mică ezi tare. . . Eu m-am pomenit făcând acelaşi lucru. întotdeauna sigur pe el.Am o întrebare. Jumătate de milion de sori. Ajit îmi spus e: . . cu nimic. Numai ca unde. Are un orizont al evenimentelor? Absoarbe lumina. lucra în continuare. Nici cu ochii.

.Numai să nu faceţi din ea un zeu. Kane. Se mişcă puţin şi scoase un geamăt. pentru că mă striga. i-am spus. Nu pro­ gramul de întreţinere fusese lovit. . iubitule. .Tirzah! Tirzah! Sistemul automat mă trezi. Nu şti E ceva cu totul nou. ca şi când aş fi făcut o referire nelalocul ei la desenul lui Shiva pe care mi-1 arătase cu o seară înainte. inimioară. Ajit nu muşcă. . Expresia de pe chip rămase neschim­ bată. entru că avea corpul nevătămat. Nu se crispa. şi l-am luat de mână.R nosticul complet. * . la fel şi aşternutul. Stătea nemişcat în aşternut. Aproximativ o treime din creier nu m ai funcţionează.Diagnosticarea s-a încheiat.Ţi-am spus.Un zeu din umbra 231 .Kane a fost lovit! Am al ergat la patul lui. Râse şi se întoarse la treabă. . Ajit probabil că se trezise cu câteva min ute înaintea mea. luptându-mă cu frica. apoi mai tare. Ajit rosti: .C u m poate face asta? Ajit mă prinse de umeri şi mă scutură în glumă. Deci dublura lui nu murise. Ştim despre ce va face şi ce nu va face cât ştiau hominizi i despre foc. M-am întins lângă Kane şi l-am luat în braţe. mă auzi? Mă strâns e degete. El însă era ţeapăn şi nu reacţiona. l-am strigat. . testându-1. .Kane.L-am pornit deja. Alarma suna nebuneşte. scuturându-1 uşor. După o pauză în care timpul păru să stea c. M-am aşezat pe mar ginea patului.

pe o navă tridim ională. întrucât entităţile electronice rulează pe o combinaţie extrem de complexă de re e informatice şi reţele de po­ limeri cu nanostructură. .La ce lucram? ne în trebă el. dar nu av eam de ales. Aveam la dispoziţie resursele calculato rului. Partea asta a fost uşor de reparat. Când Ajit şi cu mine am re uşit să-1 reparăm cât de cât pe Kane. . le-am tăiat şi le-am reasamblat. la fel de uşor c a înlocuirea capului lui Ajit sau plantele exotice de pe puntea de observaţie. Dar băr batul care se uita la terminal cu o privire goală nu era Kane. ne-am copi at dublurile. Da. Din unicitatea combinaţiei software/hardware rezultă difer enţa dintre o entitate co­ ruptă şi un creier uman care suferă un atac cerebral sau are o tumoare. Am folosi ma­ terial de la amândoi. Creierul entităţii electronice nu trebuie să pompeze sânge sau să controleze resp iraţia. legătura dintre cre­ ierul nostru şi calculator este mult mai complexă decât cea din­ tre fiinţa umană şi terminalul pe care îl foloseşte. nu putem fi înlocuite p u r şi sim­ p u de un program de siguranţă. Nu trebuie să mişte muşchi sau să secrete hormoni. care ne menţin iluzia că ne mişcăm şi trăim ca fiinţe tridimensionale. el intră în sala principală şi se a . Deşi în strânsă legătură cu progra ure".232 NANCY K R E S S * Ajit şi cu mine am făcut tot ce am putut. se mişca şi zâmbea la fel ca înainte. . dar cu ele nu puteam înde­ plini decât scopuri limitate.Materia întunecată. sau un pseudo-Kane. copierea duce la erori.

nu ca un îndrăgostit. Cred c-o pot duce la capăt. Ajit. cu o sclipire din vechea lui combativitate. * Îşi împărţiră munca într-un mod nou. . Ştia amândoi că nu mai aveam nici măcar puţin timp la dispoziţie.Ştiu.Te descurc . Şi am lucrat î eună la preliminarii.Cu ajutorul tău. . .Cu riscul ca radi aţiile să ne omoare pe toţi. Kane însă părea mulţumit şi privea concentrat la monitoarele lui. Confuz. Kane.Nu încă. Kane a pus bazele. spuse Ajit vesel şi în clipa aceea am simţit că sunt foarte aproape de a-1 iubi cu adevărat. Mă cuprinse cu braţul. Când am rămas o clipă singuri. . Dar vezi să nu faci vreo gr eşeală! com­ pletă el. n-o să greşesc. . l-am întrebat: . Practic.. îmi răspunse.Am aici toată munca ta. M-am lăsat o clipă pe umărul Bine. Ajit m-ar fi putut învăţa pe min e s-o fac. . Mu nca noastră. Puţin timp. fără să fie nervos sau arogant. acum că tu ne-ai arătat drumul cel bun.Materia întunecată? Ce-i asta? Ajit îi răspunse calm: . . Ajit se ocupă d e partea ştiinţifică propriu-zisă. Ajit. Mai dă-mi puţin timp.Nu mai avem decât un salt.Mulţumesc.Un zeu din umbră 233 .. ci ca un prie­ ten.Cred că da. Kane era capabil să preia citirile senzor să le ruleze prin algoritmurile pres­ tabilite. Tirzah. Kane făcu un semn de încuviinţare din cap.

Furia lui dispăruse complet. îşi arhivă munca şi reveni la iile originale despre t i n e r e l e stele masive din apropierea găurii.Am câteva idei. Insă altceva mă îngrijora pe min a n u m e atitudinea lui faţă de Kane. d ar îi înţele­ geam limbajul corpului. aflat faţă în faţă cu Kane. cu atât mai puţi exube­ rant. un triumf secret. pe de altă part e. dar lucra constant . O superioritate vicleană. pe care i-am obligat să-1 luăm împreună în sala am observat altceva. sigur mai mult decât o teorie ratată. Furia e cel mai puţin subtil dintre t oate mesajele transmise de corp. Folosi n oile date de pe sondă. In schi mb. Ajit. semnele ei tot se o bservă. prefăcându-mă că studiez jurnalul navei sau că brodez. O să vedem. Nu vedeam ecranele de la terminalul său. E nevoie de mult mai mult ca să-1 dobori. ca după descoperirea teoriei despre materia întunecată.234 NANCY K R E S S 11. corpul adoptă o poziţi ocea dobândeşte o anumită nuanţă. Ajit nu manifesta nici unul dintre aceste semne. nu lucra în adevăratul sens al cuvân­ tului. Chiar dacă reuşeşti s-o maschezi. E tare ca piatra Kane. care erau toate ampli­ ficări logice ale citirilor preliminare. Nu era binedispus ca de obicei. mă anunţă el. NAVA Kane suferi din cauza contaminării datelor de pe sondă numai temporar. Era agitat şi neatent. . D u p ă o jumătate de zi. renunţă la de teoria materiei întunecate. I-am urmărit atentă. ca la prânz. dacă ştii unde să te uiţi: muşchii de la ceafă sunt încordaţi. Insensibilitatea stâncii are avantajele ei. .

Un zeu din umbra 235 Poate mă înşel. Dacă nu se găseşte. i-am spus când am terminat prânzul sim lu pe care-1 pregătisem.Ajit. spărtură. Alarma se opri şi cal­ culatorul înc epu să mă informeze autoritar: . L -am oprit. să. Alarma porni cu un dangăt asurzitor. .. . spuse Kane. .Spărtura a fost sudată cu un strat nanotehnologic tem­ po rar.Putea fi şi mai rău. Sudura trebuie întărită în două ore cu un strat de fuzelaj permanent.Păi.. I-am zâmbit: . Antipa­ tia mea faţă de Ajit crescuse atât d t. Pentru localizarea spărturii şi rezerva de strat. care se activă automat. sigur că putea fi şi mai rău. Că o făcusem era un semn care arăta câ mult mă afecta situaţia de pe Kepler. regre­ tând imediat.Nu mer i în cală. mi-am zis. vrei. că nu mă mai încredeam în propria intuiţie. Întrn minut. Chiar mă mir că nu s-a mai întâmplat. . Tirzah? mă întrebă Ajit. dovedea lipsă de profesionalism. Nu aveam voie să mă răstesc. tip A-6. spărtură. m-am răsti eu. Kane nu se supără. Spărtura e a în cala din partea dreaptă a navei. Nici să fiu afectată nu aveam voie. roboţii nanotehnologici o reparară temporar.Ar fi putut lovi motoarele sau spaţiile locuite. te rog. Dar de data asta nu t la el. Spărtu ră. . In zona asta rătăcesc o mulţime de fragmente... Mi s-a mai întâmplat. Bineînţeles că aveam să merg în cală. consultă jurnalul navei. penetrată com­ plet de o masă de o sută de grame. Am alergat la monitorul principal.

Nu aju ng la nici un rezultat.Păi. N-aveam d e gând să-i dau ocazia să se retragă în carapacea enervantă a stării de spirit în care se afl cum. trebuie să mai fi rămas ceva din ea după spărtură. sunt pline de provizii de toate felurile.N-ai de lucru? . dar de obi­ cei nu sunt. organismul nos­ tru are n de mâncare. mă duc să-mi pun costumul. N-a ieşit din navă. ane era tratat prefe­ renţial. Nu suntem entităţi electronice. combin efor­ tul de a inspecta nava în amănunt şi de a împărţi mâncarea ca să ne ajungă. In fond. să mergem. spuse Kane. . La o sută de gra me. Tot la câteva zile. Generarea şi împros pătarea aerului nu consumă . care îmi zâmbi şi ple că după costume. trei la număr. poate chiar să-i pun nişte întrebări mai indiscrete. nici de la mine. Şi vreau să extrag particula.Vin şi eu. din motive de siguranţă. fără viaţă. iar lui Kane. să rămână pe loc. In starea lui actuală de sensibilitate ex ui Ajit nu i-ar fi plăcut să primească ordine de la nimeni. . pe care trebuie s-o asigur eu. Toate cel e trei cale pot fi presurizate la nevoie. Aşa puteam să-1 studiez când era singur. Ajit se crispa când auzi că. din nou. Aveam de gând să-1 întreb pe Ajit dacă nu vine cu mine. Calele. deseori mi-am z is că Sag A* nu e decât o piatră uriaşă. nu e nimic mai in­ ter esant pentru savanţii spaţiului cosmic decât pietrele moarte. Dar eram prea deşteaptă ca s-o afirm cu . L-am întrebat pe Kane: . la fel mult ca hrana cealaltă. Am clipit. atunci.236 NANCY K R E S S .Ba da. i-am spus pe un ton distant lui Kane. Aş fi putut să-i ordon lui Ajit să mă urmeze. Dar mi-am dat ama că n-aş fi făcut decât să înrăutăţesc situaţia. Şi el ar fi vrut să extragă particula.

.Un zeu din umbră 237 prea multă energie. Spărtura era mai mare decât crezusem. L-am văzut calculând traiecto­ ria probabilă a particulei în funcţie de datele navei şi unghiul sp urii. Am început să inspectez cu atenţie restul fuzelajului. Am făcut o in­ specţie mai amănunţită ca de ar nu am găsit nimic îngrijorător. M-am lovit de cuti i. cu instru mentele mele manuale.Nu-i aici. dar consumă. Pentru un bărbat bine făcut. . iar stratul permanen t se lipea fără probleme. Nu crezi că sunt capabil să găsesc o particulă fierbinte nemişcată într-o cală plină de cu ari? .Nimic. particula de o sută de grame lovise într-un u nghi prost. . Fac pariu pe nava mea se pricepe la dans şi sunt gata să pariez pe viaţa mea că nici nu încearcă.Nu văd nimic. Dar roboţii nanotehnologici îşi făcuseră datoria cu brio.Vrei să spui că n-ai găsit-o. trăgea o înjurătură. .O să arunc o privire împrejur. articula aia. . . atât cât îl putea deduce.N u . Kane şi cu mine ne-am dus în cala din dreapta navei în co stume încălzite şi cu căşti. De câte ori se freca de ceva. dar el tot se lovi de cutii. îmi spuse Kane. .Vezi să n-o mai faci. vreau să spun că nu-i aic i. Pe urmă dispăru în spatele unui paiet cu cutii marcate SOYSY NTH. Nu-i aici. Kane e cam neîndemânatic în mişcări. u poţi să faci mai multă lumină? Am făcut lumina mai mare. Ultimul lucru de care am nevoie e să-mi faci dezordine în c ală.Ce s-a întâmplat? . Kane înjură zdravăn. Adusese un minicalculator. Ne-am întâlnit la uşa calei.

. atunci acesta era cel mai pot rivit moment ca să-mi fac eu datoria.Şi mă mai tem că sonda va fi lovită de reziduuri care se învârt pe orbită cu viteză mare. Nu l-am mai auzit pe Kane să spună că se teme de ceva. ioni şi praf. Ce-ai găsit? ..Kane.Ce mai noutate. Faptul că întreba arăta că era tot atât de tensionat ca noi. Pe mine m rijorează mai tare sonda. ar fi trebuit să fim avertizaţi.Ca să penetre ze un fuzelaj Schaad? N u . . .Reziduurile de aici se învârt pe orbita miezului. i-am spus. şi ăsta-i va fi sfârşitul că stelele apropiate de Sag A* se învârt cu câteva mii de rotaţii pe secundă? Ştiam. Când trebuie să sosească a treia minicapsulă? Ştia răspunsul la fel de bine ca mine. în legătură cu Ajit. poate.238 NANCY K R E S S Am tastat codul uşii. Dacă tr ecea într-adevăr printr-o stare de resemnare şi meditaţie.. dar noi suntem atât de arte de ele că nu se mişcă atât de repede. . Se răzgândi. Kane jubilas e la primirea pri­ melor date de la ea. Nici măcar nu folosea cuvântul. Fără pagube de structură îngrijor . .. Am vrut să-i distrag atenţia de la subiect. La urma urmei... Totuşi. Găuri şi zgârieturi pe dinafară. fără îndo­ ială.Nu pre a multe. . nimic neaşteptat..N-am răbdare. Ai răbdare. Sonda fusese întot­ deauna o chestiune speculativă.Deci s-a evaporat la impact. . Mi-o sp sese de nenumărate ori. . Gheaţă.Peste trei zile.

Îmi spusese că nu vrea s-o mai vadă niciodată. ciudat. iar el păşi afară cu dificultate. . . dar una cât se poate prietenoasă. Scoase tabla şi. Nu vreau să-1 deranjăm atorul Cosmic. Aruncă o ultimă privire în cală. Kane probabil că nici n-o observă. mă între­ rupse el.Nu vreau să vorbesc despre mucosul ăla căcăcios. chiar pe mijlocul ei. stătea din nou pe masa din sala principală. am remarcat că statuia lui Shiva.Un zeu din umbra 239 . o aşeză î ilibru pe genunchi. te-ar interesa o partidă de go? Nu mi-am putut ascunde surpriza.Tirza h. . Când îmi văzu faţa. pe un ton nici pătimaş i răzbunător. . Dar aşa e ştiinţa. De fapt. nu şi-1 alesese el.C u m mai merge misterul stelelor tinere. Nu era o atingere intimă. I-am pus mâna înmănuşată pe braţ. Votu l lui fusese unul din multe. Îndreptându-se direct spre terminalul său.Desigur. Uşa calei se deschis e.O să jucăm aici. dar nu era nimic de văzut.Da. Particula a sublimat. asta e. având în vedere circumstanţele. Asta e. Nu mi-am ales bine asistentul. I-am zâmbit lui Ajit. lipită.Cred că ai dreptate. . Kane? . deşi nu ştiam sigur de ce adu­ sese statuia înapoi. mă lămuri: . ­ Când ne-am întors. Am privit şi eu cala pentru ultima oară înainte de a st inge lumina.Nu prea bine. Vre i să joci? mă întrebă cu surâsul lui cuceritor. -Go? . Nu i-am spus-o.

înainte. Cine poate spune cum se întâmp lă astfel de lucruri? Şi personalitatea este codată în creierul uman. Oamenii foart ti­ tivi . mai drăguţă. că ratam. Ştiam amândoi că Ajit e un jucător mai bun decât mine. apoi se ridică şi se întinse. iată ecuaţiile care voiai să fie rulate. nici măcar s-o depistăm. El era tot Kane. Nu ştiam ce să cred. Ştiam. Se deze­ chilibra puţin. Mi-am tras un scaun.Bine. S O N D A Kane era mai blând. ca să pierd. ca un vânt turbat. Statuia zeului dansator mă privea chiorâş de pe masă. . Acum intelectul slăbise. Kane se clătină. cu fiecare moment care tre­ cea. Am pălăvră .Ajit. eu. Aşa că am încercat să fiu cât mai puţin ameninţătoare. Ajit se ridică re­ pede să-1 susţină. care nu-1 duceau nicăieri. iar vântul se linişti. Peisajul s e întindea senin. dar noi îi vedeam acum numai partea mai amabi lă. învăţ mai multe în ipostaza înfrântului. o forţă a rii în sine.m-am gândit că nu cunosc pe nimeni mai competitiv decât Ajit . 12. O defecţiune a entităţii electron pe care Ajit şi cu mine n-am reuşit s-o reparăm. fie în oameni. I le trimise pe termi nal.. Creierul e atât d e complex. în sublim. De asta jucam amândo i: el. de când fusese iradiat. această parte fusese dominată de intelectul lui combativ.se relaxează num ai când nu sunt ameninţaţi. o misiune deja ratată. fie în entităţile electronice.. .240 NANCY K R E S S . în vreme ce Kane trudea la teo­ riile lui. ca să câştige. m-am aşezat cu faţa la el şi m-am apleca t asupra tablei.

îmi spuse Kane. Am scos tabla. .Trebuie să luăm o hotărâre. Codul de în reţinere era prea afectat ca să refacă totul aşa cum trebuia. nu ve­ deam nimic şi nu aveam nici un punct de reper. La jumătatea cele e-a doua partide. înăbuşit în ungherul c mai ascuns al creierului meu orbit: pierdută. Mă cuprinse scurt o panică oarbă. care-m i bloca orice idee raţională. Nu era un jucător foarte bun. deşi recunoştea deschis că ideile de bază îi aparţineau lui Kane. eu eram mai bună. Kane. palid ca moartea. iar lui îi plăcuse. Făcea mari pro­ gres e.Tirzah.Un zeu din umbră 241 . . Kane se agăţă de mine. întreaga sală prin­ cipală dispăru.În ce sens? Mă cuprinse panica. Eu mi-am lăsat lucrul d eoparte. mă simt ciudat. Uite. analogul unui ţipăt de durere ancestral. dar îi plăcea şi nu-1 deranja când pierdea. un scaun dispăruse. . pierdută şi rătăcită.P utem juca go? Eu îl învăţasem anticul joc de strategie. Kane se prinse de margin ea mesei şi se holbă la mine. Radiaţia ne poate lovi oricând. A jit. Plute vid. reveni la teoria materiei întunecate. M-am dus la el. î use Ajit. Un vertij înspăimântător. ştiam. stai jos aici. .. Îl aşeză pe un scaun de la masă. şi sala principală apăru imediat la loc. la fel tabla de go. l-am luat în braţele mel e liniştitoare şi m-am uitat la Ajit. . pierdută.* Programul de reţinere automată porni. un maestru al jocului. O parte din mintea mea sesiză că unele lucruri din sala principală nu se mai potriveau: uşa de la bucătărie era prea scun dă ca să treci prin ea fără să te apleci.Încet.

. în locul celui dispărut.Mă simt ciudat. zâmbi . . dar ce era mai important despre ea am trimis cu a doua minicapsulă.. . Mai avem de trimis pe Kepler o singură mini capsulă şi mai putem face un singur salt. O clipă am. dacă circumstanţele o cer. M-am strecurat din îmbrăţişarea lui Kane.Ştiu. spuse Ajit. Kepler nu va primi citirile.Kane? L-am luat de mână. dacă aşteptăm s-o trimitem . Ştiţi b ine. O să pri­ mească informaţiile despre materia întune cată. Ajit aduse la masă scaunul de la terminalul său. mutându-şi privi­ rea de la Kane la mine ecizie pe care trebuie s-o luăm toţi trei. Mă tem că. cred... Acum mi-am schimbat părerea.. . mai ales în cazul unei personalităţi ca a lui Ajit: paranoică.. încât nici nu-şi dădea seama.. Se aşeză pe el şi se aplecă în faţă. Ce credeţi că ar trebui să facem? Kane? Tirzah? Toată viaţa mea am auzit că şi cei mai b lnavi oameni pot să preia conducerea.Sunt de acord. mărtu isi Kane. la limita orizontului eve­ nimentelor lu i Sag A*. Cred. Dar e mai bine decât nimic.Te simţi bine? l-am întrebat.. Nu-şi găsea cuvintele. .. Dar ar însemna s-o trimitem fără datele culese la saltul următor. şi asta probabil înseamnă că am mai fost radiat puţin şi programul nu mă mai poate e­ para. N-am crezut că e adevărat .Da.242 NANCY K R E S S . furioasă la un nivel atât d e profund. Îşi pierdu ideea. totul.Cred c-ar fi mai bine să trimitem minicapsulă acum. . In orice clipă am putea pierde.

aşa că datele din orizontul evenimentelor disp ar odată cu noi. Sau până când e lovită de reziduurile cosmice. Cei doi bărbaţi s e uitară amândoi la mine. .Dar nu rebuie să scăpăm deloc! Decenii întregi! Poate secole întregi! Numai când sonda nu mai are e nergie să se menţină în viaţă sau.N u . Şi putem supravieţui mai mult dacă sărim la distanţă de miez. Dar nu în orizontul evenimentelor.Şi eu. Vreau să pre citirile din orizon­ tul evenimentelor şi să profit de ele la maximum. apropiindu-se de adevărata lui natură. Am încuviinţat c u o înclinare a capului. . Trimiteţi minicapsula cu datele pe car e le aveţi acum. cât mai pot. .. Nu mai putem trimite date înapoi.Pentru că nu are rost.N u . . persuasiv. apoi sărim. unde radiaţiile sunt minime. saltul era decizia mea. . La câteva sute ani lumină. .Şi ce-o să facem seco le la rând? O să-mi pierd minţile. Chi ar dacă n-o să le vadă nici o persoană de pe Kepler. . Erau oameni de ştiinţă. Eu vreau să lucrez. Tirzah.Un zeu din umbra 243 după ce facem saltul. Sau până din nou de radiaţii. de când suferise accidentul. Nici un loc din spaţiul cosmic nu e sigur. ca şi cum s-ar fi înţeles. Aşa nu o să scăpăm.De ce? izbucni Kane. îl susţinu Ajit.Nu? . Kepler nu va mai primi nimic.Şi eu sunt de acord. calm. rostiră ei într-un glas. .. repetă Ajit. Va fi prea târziu. . In calitate de căpitan.

244 NANCY K R E S S

Dar eu? Oare aş fi putut eu, crescută pe o staţie, să trăiesc secole întregi pe o navă mică, t scop decât supravieţuirea, prinsă în capcană împreună cu cei doi bărbaţi? Un Ajit compătimi niştit, acum că era numărul unu. Un Kane bolnav, tandru, dar cu inteligenţa ciuntită. Şi o T irzah con­ ducând o expediţie inutilă, care nu se îndreaptă nicăieri, pen­ tru că nu are spre nume. Aş fi sfârşit urându-i şi pe ei, şi pe mine. Ajit îmi luă mâna stângă. Cu dreapta încă , aşa că formam un cerc frânt în sala lovită de radiaţii. - Bine, am spus eu. O să trimitem m nicapsula şi apoi vom face saltul în orizontul evenimentelor. - Da, rosti Kane. - Eu mă apuc de treabă, anunţă Ajit. Tirzah, dacă tu şi Kane vreţi să mergeţi pe puntea de observ u altundeva, pregătesc eu prânzul şi lansez minicapsula. Se întoarse încet cu spatele la n oi şi se aşeză la terminalul său. L-am condus pe Kane în cabina mea. Era o noutate: eu era m cea care mă culcam în patul savanţilor. Insă al meu, al căpi­ tanului, păstra lucruri numai pentru ochii mei. Acum nu mai avea importanţă. Am făcut dragoste, iar după aceea, cu tru pul lui superb, în drum spre bătrâneţe, în braţele mele, i-am şoptit: - Te iubesc, Kane. - Şi te iubesc, îmi spuse el simplu. Nu aveam cum să ştiu dacă vorbea serios sau dacă îmi dăduse n răspuns automat, ieşit la lumină dintr-un ritual din alte vremuri, pe jumătate uitat. Nu avea importanţă. In univers există mult mai multe feluri de a iubi decât bănuisem eu când va.

Un zeu din umbra 245

Am stat în linişte multă vreme. In cele din urmă, Kane îmi spuse: - Încerc să-mi amintesc val area lui pi: 3,1. Mai departe am uitat. - 3,141, l-am ajutat eu, cu glas tension at. Atât îmi amintesc. - Trei virgulă unu patru unu, repetă Kane, conştiincios. L-am lăsat r epetând numerele la nesfârşit. M-am dus să tri­ mit sonda în orizontul evenimentelor lui Sag A*.

13. N A V A A doua spărtură în fuzelaj se dovedi mai gravă decât prima. Nu sosise a treia minicapsulă de pe sondă. - Probabil că dublurile noastre electronice sunt moarte, spus e Kane sec. Ar fi trebuit să sară la o sută douăzeci şi cincea parte dintr-un an-limină de o rizontul evenimentelor. Calculele noastre n-au reuşit să stabilească exact unde anume. Poate că au ajuns înăuntru, iar sonda se va roti în spirală la nesfârşit în jurul lui Sag A* au au fost loviţi de radiaţii puternice şi-au fost pârliţi. - E posibil, am spus eu. C u m merge treaba cu stelele ti­ nere masive? - Nu merge. Blocaj matematic. Arăta oribil , tras la faţă şi, din nou, nespălat, ceea ce mă deranja mai tare decât trebuia. Cât de greu , din respect pen­ tru colegii tăi, dacă nu din alt motiv, să faci un duş? Cât poate dura? N ici măcar nu se mai antrena. - Kane, am început să spun, calm, dar cât se poate de hotărâtă, rei să...

246 NANCY K R E S S

Alarma porni din nou, la 115 decibeli. Spărtură, spărtură, spărtură... M-am uitat pe monitoa re. - Dumnezeule... - Spărtura a fost sudată cu un strat nanotehnologic tem­ porar. Su dura trebuie întărită într-o oră şi jumătate cu un strat de fuzelaj permanent, tip 1-B, supli entat cu echipament de lipire, dacă este posibil. Pentru localizarea spărturii şi reze rva de strat, consultă jurnalul navei. Dacă nu se găseşte... L-am oprit. Intrusul lovise motorul de rezervă. Era o particulă mult mai mare decât prima, deşi, întrucât ne lovise şi a oi îşi văzuse de drum, în loc să penetreze nava, nu aveam cum s-o recuperăm ca s-o studiem. Insă detectorii de masă exteriori semnalau o particulă de cel puţin două kilograme, care p robabil că se de­ plasa cu viteză mult mai mare decât prima. Dacă ne-ar fi lovit direct, a m fi fost deja morţi. Dăduse navei o lovitură indirectă, defectând motorul de rezervă. - O să vin din nou cu tine, îmi spuse Kane. - De data asta nu mai ai ce particulă să colectez i. Sau să nu colectezi. - Ştiu. Dar aici nu ajung la nici un rezultat. Kane şi cu mine , în costumele speciale, ne-am dus în com­ partimentul motorului de rezervă. Imediat ce l-am văzut, am ştiu că nu mai pot face nimic. Exista defecţiuni care se pot re­ media, dar şi defecţiuni pe care nu le mai poţi repara. Partea din spate a compartimentului fuse se retezată, împreună cu un fragment din motor. Nu era de mirare că recomandarea cal­ cula torului fusese un strat de tip 1-B, echivalentul a „aruncă o copertină peste el şi uită-1" .

Un zeu din umbra 247

In timp ce reparam spărtura, Kane verifică marginile ei, apoi motorul inutil. Plecă înai ntea mea. L-am găsit studiind spărtura pe ecranul meu din sala principală. Nu-şi vâra nasu l în jurna­ lul navei, nu avea voie, o ştia, ci se uita la informaţii şi mişca din mână când altele, încruntându-se urât. - Ce este, Kane? l-am întrebat. Nu voiam neapărat să aflu; repa raţia îmi luase ore întregi şi eram extenuată. Ajit nu se vedea pe nicăieri. Dormea, stătea p puntea de observaţie sau, mai puţin probabil, se antrena în sala de sport. - Nimic. O rice ne-o fi lovit nu emitea radiaţii. Deci nu se deplasa prea rapid, altfel senzo rii externi ar fi detectat cel puţin ionizarea. O r i era o masă rece, ori senzorii nu func­ ţionează bine. - Pornesc programul de diagnosticare, am spus eu, obosită. Altce va? - Vreau să deplasez nava. L-am privit uluită. Costumul îmi alunecase până la mijloc. C asca o aşezasem pe masă, împingând statuia lui Shiva la o parte. - Să deplasezi nava? Ajit ieşise din cabină şi se ivi în prag. - Da, rosti Kane. Să deplasez nava. - Dar astea sunt coordonatele la care se va întoarce capsula! - Nu se mai întoarce. Tu chiar nu mă asc ulţi niciodată, Tifzah? Dublurile n-au supravieţuit. A treia minicapsulă ar fi tre­ buit să ajungă de câteva zile bune; ar fi ajuns, dacă ar fi fost trimisă. Sonda a dispărut, la fel şi dublurile. Câte date ne-au trimis, atâtea avem. Dacă vrem mai multe, va trebui să mer­ g em după ele. - Să mergem după ele? am repetat eu, prosteşte. Cum?

248 NANCY K R E S S

- Ţi-am spus o dată! Mutând nava mai spre interiorul mie­ zului, ca să luăm citirile în locul sondei. Măcar câteva. - Nava se deplasează exclusiv la ordinul lui Tirzah, in­ terveni A jit. Sprijinul lui, sosit când nu aveam nevoie de el, mai ales pe tonul acela agre siv, mă înfurie mai mult decât propunerea lui Kane. - Mulţumesc, Ajit, mă descurc şi singură! Greşeală, greşeală. Nedescurajat, Kane insistă: - Nu zic să ne apropiem de orizontul evenime ntelor, bineînţeles, nici de prima poziţie a sondei, lângă roiul stelar. Dar putem să ne dep lasăm mai spre interior. Poate la zece ani-lumină de miez, între braţul nordic şi cel vest ic al lui Sag A Vest. - Şi am ajunge drept în discul circumnuclear! exclamă Ajit. Unde radiaţiile sunt mult mai puternice decât aici! Kane se întoarse spre el, remarcându-i p rezenţa pentru prima oară după zile întregi. Frustrarea şi dezamăgirea acumulate în ultima vr me răbufniră: - Am fost loviţi de două ori de particule care au deteriorat nava. E clar că suntem pe traiectoria unei mase echivalente cu o centură de asteroid care se învârte în jurul miezului la distanţa asta imensă. Discul circumnuclear nu poate fi mai pericu los, pen­ tru că, dă-mi voie să-ţi amintesc, e format din gaze moleculare, iar profilul ra diaţiilor lui principale e necunoscut. Şi un student în anul întâi la astronomie ştie asta. Sau tu eşti laş, pur şi simplu? Pielea lui Ajit se înroşi, apoi se făcu palidă. Îşi păstră ex i. Dar simţeam că iradiază căldură, o furie ancestrală extraordinară, tocmai pentru că era în duse în ca­ bina lui şi încuie uşa.

Un zeu din umbra 249

- Kane! am strigat eu, mânioasă, prea obosită, frustrată şi dezamăgită de mine însămi ca să m ez. Nu poţi... - Nu mai pot suporta, continuă el, apoi se deplasă cu paşi apăsaţi spre sala de sport. Am auzit bicicleta zornăind chinuită. M-am dus şi eu în patul meu, am încuiat uşa, am strâns din ochi, m-am forţat să mă controlez. Dar şi pe sub pleoapele închise vedeam umb re înfuriate.

* După câteva ore, i-am chemat pe amândoi în sala princi­ pală. Când Kane refuză, i-am ordonat. luat statuia lui Shiva pe masă şi i-am dat-o lui Ajit, să-i găsească un loc oriunde, numa i pe masă nu. O duse la el în cabină fără să scoată un cu­ vânt, apoi se întoarse. - Nu se ma aşa, am spus eu, calmă. Suntem toţi con­ ştienţi. Ne aflăm împreună în acest spaţiu restrâns ceva important, iar misiunea se ridică deasupra sentimentelor noastre. Amândoi sunt eţi raţionali, savanţi, altfel n-aţi fi aici. - Nu încerca să faci pe şefa linguşindu-ne, spu Ajit. - Vă rog să mă iertaţi. Nu asta am intenţionat. Dar e adevărat că sunteţi amândoi oamen iinţă, că aţi fost amândoi consideraţi suficient de raţionali să călătoriţi în cosmos. Nu mă zice. N-am mai spus de câte ori ju­ decau greşit comisiile de certificare, de câte ori e rau mituite sau prea ameţite de renumele candidaţilor, pentru a privi ce se ascunde în spatele lor. Dacă Ajit şi Kane ştiau şi ei, nu lăsau să se vadă. - Eu sunt de vină pentru to probleme noastre de aici, am spus, în cel mai potrivit stil pentru un îndrumător Spir itual.

250 NANCY K R E S S

Şi nu minţeam. E datoria mea să menţin armonia productivă pe navă. In cazul nostru, suntem c u toţii de acord, numai ar­ monie productivă nu există. Nici un comentariu. Am văzut că amând i se temeau să nu încep o discuţie interminabilă despre dinamica grupurilor, un subiect fără nici o trecere în rândul astrofizicienilor. Kane spuse brusc: - Eu tot vreau să depla sez nava. Eram pregătită pentru asta. - N u , Kane. Nu ne vom apropia mai mult. Prof ită de punctul meu slab. —Atunci putem sări în altă poziţie, la aceeaşi distanţă de miez? Poa -ar ajuta măsurătorile făcute din alt punct de bază. - Nu facem nici un salt până când nu sun sigură că nu mai soseşte minicapsula. - Cât durează asta? Vedeam cum, sub accesul de furi e copilărească, mintea inteligentă a lui Kane lucra febril, plănuia măsurători, cântărea opţi - Mai aşteptăm încă trei zile. - Bine. Zâmbi pentru prima oară după multe zile. Mulţumesc, Ti h. M-am întors spre Ajit: - Ajit, cu ce te putem ajuta? De ce anume ai nevoie? - E u nu cer nimic, îmi răspunse cu o expresie ciudată, intensă, imposibil de citit, că un mom ent am simţit o teamă iraţională. Apoi se ridică şi plecă în cabina lui. L-am auzit încuind u em greş încă o dată.

Un zeu din umbra 251

* Alarma nu mai porni la miezul nopţii. Nimic evident nu-mi tulbură somnul. M-am trezi t însă oricum, când am auzit pe cineva în sala principală. Muşchii braţului drept se încordar să deschidă cabina. M-am forţat să stau nemişcată. Ceva nu era în regulă. Intuiţia, umbra ace igmatică a judecăţii raţionale, îmi spuse să rămân pe loc. Să nu deschid cabina, să nu întind ccesez datele navei pe ecra­ nul din el. Să nu fac absolut nici o mişcare. De ce? Nu şti u. Din sala principală se furişa miros de cafea. Deci unul din­ tre cei doi bărbaţi nu put ea să doarmă. Îşi pregăti o cafea şi-şi activă terminalul. Şi ce dacă? Nu te mişca, îmi coman raţională a minţii mele, din umbră. Mirosul de cafea se accentua. Scârţâi un scaun. Zgomote o işnuite, banale. Nu te mişca. N-a trebuit să mă mişc. După-amiaza trecută nu le-am po­ menit Kane şi Ajit de împrejurările când comisiile de cer­ tificare judecaseră greşit, fuseseră mi te sau prea ameţite de renumele candidaţilor pentru a privi ce se ascunde în spatele l or. De situaţiile când spaţiul insuficient, asociat cu un ego înfu­ murat şi munca febrilă îl nduseseră la dezastru pe îndru­ mătorul Spiritual al misiunii. Dar am învăţat. Cabina mea asc ndea dispozitive despre care savanţii nu ştiau nimic. Privirea mi-a alunecat prudent spre un spot aflat exact deasupra mea, pe tavan. Numai ochii mi se mişcau. Am cli pit

252 NANCY K R E S S

conform tiparului: de două ori rapid, de trei ori mai lung, de două ori rapid, apoi am privit fix, continuu. Ecranul se aprinse. Erau date duplicat despre navă. Nu o copie de siguranţă, ci informaţii complet separate, primite simultan de la aceiaşi senzo ri care transmiteau jurnalului principal, dar direcţionate spre zone de stocare in dependente, inaccesabile de la calcula­ torul principal. Savanţii sunt utilizatori s ofisticaţi. N-ai cum să ascunzi date de ei, dacă vor să le modifice, decât dacă le sto­ chezi undeva separat, fără ştirea lor. Am clipit din nou con­ form tiparului, fără să mişc un deget am activat diferite ecrane cu date despre navă. N-a fost deloc greu de găsit. Ieri, la 18:50, o minicapsulă ateriza în compartimentul spe­ cial destinat ei. Calculatorul principal nu primise nici un sem­ nal. Astăzi, la 3:00, adică în urmă cu cincisprezece min ute, compartimentul minicapsulei fusese deschis manual şi încărcătura îndepărtată. Din nou, n ci un semnal spre calcu­ latorul principal. Semnătura în infraroşu din sala principală, aşez ată în faţa terminalului, era Ajit. Poate că erorile în transmiterea semnalelor erau simpl e coincidenţe, iar Ajit transfera acum date din a treia mini­ capsulă în calculator, bând o cafea bună în timp ce lucra, jubilând la gândul că i-o luase înainte lui Kane. Dar eu mă gâ am la altceva. La ce mă gândeam? N-a trebuit să mă gândesc. Pur şi simplu, mi-am dat seama. Lucrurile mi s-au dezvăluit, clare ca un hologramă. Toate. Ajit furase şi a doua minic apsulă. In dimineaţa când eu şi Kane am dormit buştean, după ce, cu o seară înainte, ne dădus

Un zeu din umbra 253

pentru a sărbători teoria despre materia întunecată. Oare ce ne pusese în vin? Dormisem ca lemnul. Ajit ne spusese că minicapsula sosise înainte de a ne trezi, că introdusese d eja da­ tele în calculator. Că dublura lui Kane îşi cerea scuze că datele preliminare, de la care Kane pornise când îşi construise teo­ ria materiei întunecate, erau greşite, afectate de radiaţii. Ajit inventase scuza şi înlocuirea datelor. In realitate, a doua minicaps ulă susţinea teoria lui Kane, n-o invalida. Ajit salvase cele trei minicapsule ca să l e folosească singur, să pretindă că descoperise el materia întunecată. Se folosise de a doua capsulă ca să invalideze datele sosite cu prima. Şi avea de gând să susţină că a treia nu so e, că nu fusese trimisă de sonda dispărută. Kane al meu, adevăratul, nu găsise particula din spărtură pentru că fusese alcătuită din materie întunecată. De asta, nu din cauza vitezei mi i, nu indicase particula nici o radiaţie. Şi a doua spărtură fusese tot materie întunecată. Eram convinsă, de parcă mi-ar fi arătat pagini întregi de ecuaţii care să mi-o demonstreze. Dar mai ştiam un lucru. Dacă m-aş fi dus în baie şi mi-aş fi cercetat minuţios corpul, fiecar părticică a lui, aş fi găsit, într-un loc bine ascuns, urma discretă, obişnuită, a unui dete r subdermal plasat în seara când băusem vinul drogat. La fel şi Kane. Detectoarele îl info rmau pe Ajit despre toate mişcările noas­ tre, nu doar cele majore, ca un pas sau o îmbrăţişa e, dar şi cele mai mici, cum ar fi accesarea datelor navei pe ecranul din ca­ bina m ea. Iată de ce mă avertizase intuiţia. Ajit nu voia să fie descoperit în timp ce fura mini capsulele. Am şi eu detectori similari în rezerva mea, dar nu crezu­ sem că misiunea era chiar atât de distrusă, încât să am nevoie de ei. Refuzasem să cred aşa ceva, dar mă înşelas

254 NANCY K R E S S

Dar cum avea de gând Ajit să se folosească de munca furată de la Kane, când acesta era aic i şi ştia că îi aparţine? Bineînţeles, cunoşteam răspunsul din momentul în care cli­ pisem ca ecranul din tavan, când, în sfârşit, am re­ cunoscut faţă de mine însămi ce turnură oribilă iunea. Am împins uşa cabinei şi am strigat veselă. - Hei? Miroase cumva a cafea? Cine-i acolo? - Eu sunt, îmi răspunse Ajit, cu o sclipire genială în glas. N-am somn. Hai să bei şi tu o gură de cafea. - Imediat, Ajit. Mi-au pus haina, am strâns-o la talie şi mi-am s trecurat în palmă pistolul ţinut într-un loc secret din saltea.

14. S O N D A Sonda făcu un salt reuşit. Trăiam. La o distanţă aşa de mică de miez, privelişt nu era atât de spectaculoasă. Sag A*, care ne captă imediat pe orbită, arăta ca o regiune nebuloasă dominantă. Nebulozitatea, explică Ajit, era o combinaţie de radiaţii Hawking şi ga ze supraîncălzite înghiţite de gaura neagră. Roiul albastru intens al IRS16 era ascuns de norii de plasmă ionizată din jurul sondei. Am simţit forţe gravitaţionale, dar sonda era a tât de mică, încât nu ne afectară încă semnificativ. Ajit a descoperit o modalitate reuşită d plica teoria lui Kane despre materia întunecată la traiectoriile gazelor atrase de g aura neagră, precum şi ale orbitelor stelelor tinere de lângă Sag A*. Spune că s-ar putea să se găsească foarte multă materie întunecată lângă miez, dacă nu şi mai departe. Ar putea f suficientă

Un zeu din umbra 255

masă pentru „echilibrarea" universului, împiedicându-1 fie să se dezintegreze pentru totde auna, fie să se autodistrugă. Materia întu­ necată, rămasă de la începuturile creaţiei, poate a creaţia în sine. Kane încuviinţează scurt explicaţiile lui Ajit. Mă ţine de mână. Eu îi mân icat, cu degetul mare, desenând cerculeţe ca nişte orbite mici.

15. N A V A Ajit stătea în faţa terminalului, complet îmbrăcat, cu ca­ feaua aburindă la înde u i-am dat timp să râdă de mine. Am păşit în sala principală şi am tras. Săgeata sedativă îl roape instantaneu. La greutatea lui, efectul ei dura o oră. Kane nu auzi bufnitura cu care căzu de pe scaun; uşa lui rămase închisă. Am intrat în cabina lui Ajit şi am cerceta -o centimetru cu centimetru, spărgând încuietoarea dulăpiorului personal, ocupat în cea ma i mare parte de statuia de bronz a lui Shiva. Minicapsulele nu erau acolo, nici în altă parte. Am luat la rând bucătăria. Nu le-am găsit nici acolo. Nici la duş, în sala de sp rt sau printre stocuri. Poate că Ajit a ascuns cuburile în compartimentele motoare­ lo r, în cele de alimentare sau în oricare dintre cele peste zece com­ partimente ale nav ei, numai că nu erau presurizate. Ar fi trebuit" să-şi pună un costum sau să le presurizez e. Oricare dintre cele două cazuri ar fi apărut printre datele mele particulare. N-a u apărut. Nu voise să-şi asume riscul prea multor operaţiuni secrete. Nu avusese medicam ente decât ca să ne drogheze pe mine şi pe Kane o singură dată. Altfel n-ar fi apelat la d etectorii subdermali. Am bănuit că ascunsese capsulele în observator.

256 NANCY K R E S S

Examinarea lui presupunea săpături. La sfârşit, plantele mele exotice zăceau unele peste a ltele prin încăpere. Pietrele fântânii erau şi ele risipite peste tot. Eram murdară şi trans­ rată, cu haina mânjită de pământ. Dar le găsisem: două cu­ buri de cristal din a doua şi a tr inicapsulă, scoase din scutul lor protector greu. Mizeria căzu uşor de pe suprafaţa lor fină. Trecuseră patruzeci şi cinci de minute. M-am dus jos, să-1 trezesc pe Kane. Trebui a să facem ime­ diat saltul. Într-o navă pentru trei persoane, n-ai loc să ţii un prizonier î chis prea multă vreme. Chiar dacă ne puteam pro­ teja de Ajit, nu credeam că-1 puteam pr oteja pe el de Kane. Minicapsulele validau munca lui Kane despre materia întune­ cată. Orice alt bărbat s-ar fi bucurat atât de tare, încât ar fi uitat de furt. Dar nu Kane. Ajit zăcea unde-1 lăsasem. Tranchilizantul îşi făcea datoria. I-am mai administrat o doză şi m intrat în cabina lui Kane. Nu era acolo. Am stat nemişcată destul de mult, pe urmă miam pus cos­ tumul cuprinsă de panică. Cercetasem deja sectoarele presurizate ale navei . Numai de-ar fi în cală, scotocind încă o dată, degeaba, în speranţa că va găsi vreo urmă a particule care ne-a lovit! De-ar fi în compartimentul motorului de rezervă stricat, entuziasmat de o idee genială pentru a-1 salva! De-ar fi... - Kane! Kane! Zăcea în cală, întins pe-o parte, cu costumul găurit, lângă o bucată de plastic dintr-o cutie de rezerve pe jumătate deschisă. Ajit aranjase lucrurile în aşa fel încât să pară că Kane deschisese o marcată S E N Z O R I DE REZERVA, îşi rupsese costumul, iar roboţii nanotehnologici nu1 putuseră repara.

" A In fiecare zi mă uit la date. că-i zăresc şinele. să se întoarcă la mine. Strădania lui Kane legată de materia întunecată se află în cabina mea. umbrele din miezul fiecărei fiinţe umane. iar sentimentul acesta de regret l-am simţit târziu. dacă n-ar fi fost reputaţia lui până acum nepătată. spune că aşa trebuie: o navă nu poa executa un salt prea aproape de un corp de dimensiuni mari. In fie e noapte mângâi cele două cu­ buri care îi vor spori şi mai mult faima în Lumile colonizate. pe care nu o înţeleg. care dez văluie secre­ tele energiei cosmice. cea mai apropiată lume colonizată. în clipa aceea oare. Am îngenuncheat lângă el. Ambele cadavre. M-am întors în sala principală. al lui Ajit şi al lui Kane. nici nu mi-ar fi păsat. Se pare că materia întunecată nu contează. dar uneori mi se pare că-1 văd. Kane cel din costum nu mai semăna cu Kane al meu. la ecuaţii. După salt. Am cu pumnii înmănuşaţi pe punte până când era să-mi rup şi eu costumul Cred că. Fizica spaţială. ar fi avu ezultatul scontat. nu acelea esenţiale. L-am luat în braţe şi l-am implo­ rat. sunt cele care ne-au distrus misiunea. . la munca lui salvată în terminal. am schimbat arma tranchi­ li zantă cu un cuţit şi i-am tăiat gâtul lui Ajit. N-o înţeleg. ca o planetă. Eurile noastre din umbră. dar care. printre lacrimi. * Am pregătit nava pentru saltul prelung înapoi pe Braţul Orion. Singurul meu regret a fost că nu era treaz câ d am făcut-o. zac în cala n e­ presurizată. mult mai târziu. va urma accelera rea-decelerarea spre Skillian. proces care va dur a o lună standard.Un zeu din umbră 257 O încercare stângace. în simbolurile acelea inteligente.

Fără îndo­ ială. 16. . Kane. Mândria mea. Partea utilă a vieţii m -a sfârşit. In noi toţi. Am lăsat în urmă. am aruncat stat uia lui Shiva în direcţia lui Sag A*. iar restul nu valorează mai mult decât stelele carbonizate despre care Kane spunea că se învârt pe orbita lui Sag A*. un singur lucru. O urăsc. Dar nici o expediţie ştiinţifică nu mă va angaja vreodată pe post de căpitan. când ea deja tre­ cuse demult de punctul în care putea fi stăpânită. dar nu mi se va intenta proces pentru uciderea lui Ajit. Voi povesti totul autorităţilor. care m-a făcut să cred că ţineam sub control furia ucigătoare. fără să umină. va fi atrasă de gravitaţia ei şi va aluneca în spirală. Ajit şi cu mine. Asta vreau să i se întâmple. mi se va retra torizaţia de îndrumător Spiritual. In timp ce ne apropiem de el în spirală. Nu sunt sigură. Viziunea mărginită a lui Kane despre alţi oameni şi limi tele lor. Căpitanul este legea supremă pe o navă. Chiar înainte de a face Kepler saltul. Aveam autoritatea legală să-1 ucid. O umbră. dar îmi imaginez că va călători spre ga ra neagră din miezul galaxiei. î galaxiei. S O N D A Rămânem lângă miezul galactic.258 NANCY K R E S S Ambiţia şi combativitatea lui Ajit. Orizontul evenimentelo r lui Sag A* e la aproximativ o cincisprezecime dintr-un an-lumină dedesubtul nost ru. într-o singularitate de ne imaginat. In ce mă priveşte. pentr u ca într-o zi să dis­ pară dincolo de orizontul evenimentelor. nu am energia necesară să cele ce mi se vor întâmpla. încercuind zadarnic miezul până la moarte. viteza noastră creşte dramatic.

Am ui lucrează. oamenii. de fapt. dar a dispărut o bucată mare din f laj. dar nu ştiu ale cui. Sunt mulţumită. Misiunea noastră e un succes.Un zeu din umbra 259 Punctul de la care nu ne mai putem întoarce este a douăzecea parte dintr-un an-lumină. odată cu noi. Ajit şi Kane au găsit răspun­ suri. ci pentru că le place să lucreze. dar e destul şi atât. le-am îndeplinit toate dorinţele între timp şi mi-am condus nava în siguranţă spre inima galaxiei. iar Kane rcă să-i fie de ajutor. dar imagi­ nile îmi fug din minte imediat. E deprimant să urci pe puntea de ob­ servaţi le mai multe plante au rămas şi înfloresc din abun­ denţă. I-am ajutat să cooper eze. cea mai pură ştiinţă din univ ers. Aceasta este. Ajit şi Kane suntem umbre. dar îmi place să mă aşez şi să-i privesc muncind. . E greu d e spus cu sigu­ ranţă. deşi mai demult Kane avea idei şi Ajit încerca să-i fie de ajutor. rămaşi împreună numai datorită gravitaţiei pe care o exer­ cităm unul asupra celuila Nu înţeleg cum de putem respira aici. dar le accept. Şt m cu toţii că ştiinţa va dispărea în Sag A*. nici amănunte legate de pre­ zenţa noastră aici. Nu înţeleg multe lucruri. plutesc prin spaţiul cosmic. Uneori parcă îmi aduc amin te. Există şi dificultăţi. aerul a dispărut. Savanţii lucrează oricum. In consecinţă. împreună cu programul de reparare. dar nu-mi amintesc prea multe din cele întâmplate înainte de a veni l a bordul sondei. Cel puţin o part din creierul meu a fost afectată. banca. în mod ciudat. tot ce se găseşte acolo. Radiaţiile mortale. de partea cealaltă a lui Sag A* Vest. sunt mai mici acum decât atunci când pluteam lângă mater ia întune­ cată. Aşa cred. Ajit se ocupă de idei. Ajit şi Kane îşi desfăşoară nestingheriţi activitatea lor ştiinţifică. nu pentr ceva. Ştiu că eu. florile.

Zeul. Ceva s-a detaşat de restul universului imediat după ce s-a născut. dacă vom rezista până atunci. pe care mi -a arătat-o mai demult. nu ne p tem pierde. glorios . Shiva creează. nesfârşit. senin. Dansează tot timpul. dar e acolo. va eveni o parte a fluxu­ lui de energie cosmică inevitabil. distruge. pentru că mă culc în fiecare noapte ori cu Kane. cu cele patru braţe graţioase . chiar nu contează. Numai chipul zeului e calm. . Terminalele sunt intacte. detaşat. recreează. Kane e în stare să 1 privească ore întregi. în miez. Mi-am amintit. reprezintă fluxul de energie din uni­ vers .dansul di vin. ori cu Ajit. Kane şi cu mine mai avem mult. Materia întunecată. Shiva dansează. Unul nu mai afişează nimic. ne explică Ajit. Dar nu contează. Ne descurcăm numai cu două c abine. modificând orbitele stelelor şi traiectoriile vieţilor. Shiva. cu braţele şi picioarele unduitoare şi expres mobilă. Când sonda va aluneca în gaura neagră. în marele joc al umbrelor aruncate de Shiva dansând. Dar şi materia întunecată s-a prins în dans. întrucât şi noi ne încadrăm în tiparul universal. Şi flăcările danseaza. într-un cerc de flăcări. Am simţit forţa ei gravitaţi cţionând asupra navei noastre. numai că trebuie să te apleci ca să treci pe sub uşa de la bucătăr înaltă de numai jumătate de metru. la asta lucrează Ajit şi Kane. Ne-am atins s copul pentru care am venit aici şi. E o figură dinamică. Nu cred că Ajit. Nu o vedem.260 NANCY K R E S S Sala principală e intactă. întreaga materie şi ener­ gie participă la acest dans ritmat al tiparelor create şi distruse în decursul timpului. E imaginea unui zeu indian. A dispărut cabina lui Ajit. Ajit 1-a folosit pentru a menţine o hologramă progr amată şi suprapusă peste fostul monitor. Sunt pregătită.

OAMENI DE NISIP Şl Z G U R Ă PAOLO BACIGALUPI Traducere din limba engleză ROXANA BRÎNCEANU .

Peisajul urban virtual pe care eram cât p-aci să-1 distrug dispăru. a stat departe de acest gen pentru câţiva ani. estea rea este că nu prea a mai rămas altceva. cu proze publicate în F & SF şi Asimov's. Bacigalupi locuieşte împreună cu familia sa în vestul statului Colorado. înlocuit de multiplele imagini din camera noastră de moni torizare a operaţiunilor miniere SesCo.. A apărut în Antologia Dozois nr 21.Urmează o vizită într-un viitor sumbru.. traseul roşu fosfores cent al unui intrus aluneca peste o hartă de teren. în care vestea bună este că oamenii au supravieţuit. unde lucrea ză la un ziar ecologic.O mişcare ostilă! Mult înăuntrul perimetrului! Mult înăuntru! Mi-am smuls ochelarii Reacţie Imersivă în timp ce adrena­ lina alerga prin mine. PAOLO BACIGALUPI a debutat în 1998 în The Magazine of Fantasy & Science Fiction. un impuls fierbinte ca sângele c roindu-şi drum către Mina 8. Pe unul dintre ecrane. dar a revenit în noul secol. . .

Lisa era deja în HEV. . după ce datele de identifi­ care prieten/duşman se derulară pe displayurile lor. norii sclipeau în portocaliu. L-am ajuns la vestiare. Îşi înfăşură bandulierele de protecţie peste ume­ rii masivi şi ale ecluzele exterioare.Aproape câştigasem. zbu­ rând la câţiva ce metri deasupra apei. cu pielea înţepându-mă sub rafalele vântului îngheţat din Montana ul motoarelor Hentasa Mark V. Chen! Mişcă! Mişcă! Mişcă! Am sărit în vehiculul de vânătoare. apoi se relaxară. Lisa nu ţinu cont de computere . . Am ţâşnit peste pistă. Se aplecă. luminaţi de ro boţii minieri ai SesCo. am tras 101-ul din rastel. i-am verificat încărcătura şi l-am urmat. Am înain hinuit către coconul de pilotaj şi am privit peste umerii lui Jaak şi ai Lisei peisaju l de dedesubt. aruncându-mă într-un perete. Am alergat după echipament.264 PAOLO BACIGALUPI Jaak ieşise deja din camera de monitorizare. când tocmai înhăţa un T S . apoi motoarele Hen­ tasa îşi încheiară ciclul l se îndreptă înainte. Am tăiat ceţurile de deasupra bazinelor de colectare. închizându-se.Ai avut un joc bun? întrebă Lisa. când se deschise trapa. . e cer. Centaurii santinele ridicară armele spre mine.Hai. nişte grenade şi-şi trăgea exoscheletul de i ct peste cor­ pul tatuat. Urletul vântului tăcu. ale cărui turbine ţipau ca nişte d ri rele. apoi am atins malul opus. Am mârâit. Vânătorul se zdruncină când softul antico liziune ne az­ vârli de pe terenul accidentat. Ajunsese m până la Paris. Deasupra. Mi-am încheiat exoscheletul. Trapa HEV-ului alunecă.1 0 1 .

Am privit intrusul pe ecranul de urmărire. Nu a lansat contramăsuri. . I-am ras culmea şi am c la limita greţei. dacă cineva nu ar fi luat vânătorul pen­ tru o excursie de plăcere la Cancun.Contactul va avea loc într-un minu t. sugeră Jaak. Jaak studie scanerele vânătorului. Jaak le decupla. Am fi putut arunca un mini asupra lui de la bază.Oameni de nisip şi zgura 265 şi forţă nava înapoi. în valea următoare. Dacă-1 v porizăm.Nu i-ar fi păsat.To t îi putem servi o bombiţă. . Am mai şters o culme. . In faţă se desluşea o movilă de reziduuri. La orizont se întindea profilul zimţat al munţilor perforaţi de mine. Ne-am scufundat din nou în ceaţă şi am trecut razant peste un alt bazin de col ectare.Nu. Am scuturat din cap. iar Lisa împ inse vânătorul şi mai jos. . . lăsând siaje neregulate în apele dense şi aurii. Lisa ridică din umeri. care ne oferea date în timp real. Fie asta. . aducându-ne atât de jos încât mi-aş fi putut târî mâna timp ce goneam şuierând pe deasupra lui. Mo­ toarele Hentasa se cutremurară.Nici măcar nu e o ţin tă mascată. şi Bunbaum o să vrea să ştie de ce am folosit vânătorul. Alarmele urlară. când Lisa le forţă a limită. aproape de sol. completă Lisa.L-am prins. furnizate de sateliţii SesCo. spuse Lisa.Trei de secunde. dacă am fi ştiut că nu are de gând să se joace de-a v-aţi ascunselea. hai să ne uităm. . . dar încet. Se mişcă. . nu mai rămâne nimic. fie îţi spărgeam ţie ro ele. .Ţi-ai fi putut termina jocul. zise cu un rânjet.Voiam să înot.

Ne-am repezit cu toţii la trapă când HEV-ul se uci spre cer. Am mărit amplificarea căştii. Cioburile căzură în jurul nostru. cu braţele zdrobite. Bolovani. Jaak studie monitorul.Ţinta se îndepărtează. unii la fel de mari ca HEV-ul nostru. In spatele meu. O să-1 prindem. Am sărit prin trapă. devenind vulnerabili. până ne opream brusc. . Lisa zăcea la o sută de metri distanţă. Ne-am iz bit de pământ cu sute de kilometri la oră. ca un semn alb de exclamare. o dâră lungă de metal negru lucios. ca o ţintă strălucitoare. Nimic. aruncând resturile spre cer. a tecând nămolul sedimentar galben şi zdrenţele de zăpadă îngălbenită. cu femur l ieşindu-i prin coapsă. cu motoa rele scrâşnind. în timp ce noi ne rostogoleam pe prun noroios. petale de metal negru absor­ bind radarul duşmanului şi înşelând detectoarele de căldură. . zise Lisa. prăbuşindu-ne ca nişte Icari. alţii s pulberaţi de explozibili pu­ ternici. Tot lent. împărţeau versanţii cu şisturile gălbui şi nisipul fin eril. Vânătorul zbură peste colină. Exo scheletele se sparseră ca sticla. pilotul automat încercând cu disperare să se smulge de primejdia rocilor de sub pântece. doi. Pantele monotone ale altor grămezi de s teril se întindeau sub mine. Am ajuns în vârful movilei şi am scr utat valea. . Jaak era os. trei. M-am săltat în picioare şi am alergat spre culme. Se desfăcu din centuri le de siguranţă şi trecu vânătorul pe automat. provenite din operaţiunile SesCo.266 P A O L O BACIGALUIM Vânătorul trecu peste o altă serie de movile.Cincisprezece secunde. unu. Resturile exoscheletului său îi marcau drumul pe care se rost ogolise.

.Nu are mâini. La comanda Lisei.Oameni de nisip şi zgură 267 Jaak apăru lângă mine. Urlet rbinelor se estompă pe măsură ce câştiga altitudine. Nici un foc de rachetă. furnizate de instrumentele mai puternice ale vânătorului. luminat de vânător. în timp ce studia valea ubt. Eşti teafără? . Jaak ar colo! Jos în vale ceva alerga. O masă de păr încâlcit. vâscos d n cauza scurgerilor de acid. vânătorul se înălţă. .O momeală. Aluneca de-a lungul unui pârâiaş.L-ai găsit? Am scuturat din cap.Nu cred.Vreo chestie bio? m-am întrebat. urmat o clipă mai târziu de Lisa.Ce ticălos nebun face un bio fără mâini? Am căutat spre culmile învecin te. Jaak aşteptă să se adune mai multe date displayul său. . Jaak mormăi. Numai creatura care alerga. . cu cracul costumului de zbor rupt şi însângerat. . murmură Lisa. oferind senzorilor săi o suprafaţă mai mare.Încă nu. Nic i o urmă de arsură. . . Nava îl mâna înspre noi. Patruped. . Stropit cu noroi. Îşi şterse noroiul galben de pe faţă şi-1 m a n c ă .Şi nici echip ament.O fractură curată. Nimic. Putem ridica vânătorul mai sus? Vreau să mă uit în ur. poate? Jaak îşi verifică datele scanerului. .

. e îngrozitor de lent dacă e un bio.Acum ce mai e? . am spus. . zise ea.Stai! strigă Lisa. Suntem singuri. alergând drept în jos pe prundiş către animal. Am schimbat o privire cu Lisa.Ar fi trebuit să aruncăm pur şi simplu un mini asupra lui de la bază. Lisa îşi săltă 101-ul pe umăr. fuga bio-creaturii se potoli până la un mers uşor. pline de bulgări de pământ cle picioare avea pete de la acizii din bazinele de colectare. apoi se întoarse şi o luă la sănătoasa.Stai! făcu Jaak. ne puteam da seama de cum arăta: un patruped păros cu co adă. când o să termin cu el. Se ridică brusc şi sări peste cu lmea movilei.Nu. . şopti Jaak. . care ţi pa şi îl întărâta în timp ce cobora panta. .Un bio urât de tot. . Fiind acum mai aproape.Nu-i deloc o bio-creatură. Nu-1 arde! Lisa îl privi iritată. Jos î vale. Lisa c lătină din cap.Bio-to ură. Părul încâlcit îi atârna de pe gambe ca nişte orna mente. dar Jaak era deja complet expus şi gonea cât putea. Jumătate de minut mai târziu prin­ sese animalul din urmă. Nu părea să ne conştientizeze prez enţa. Şi nici alte alerte de la staţiile din vecinătate. Nu se pute Jaak.Ei bine. nimic. A n i văzut centauri care mergeau mai repede. E un câine. . de parcă ar fi trecut prin şuvoaie de urină. . Animalul îi aruncă o privire lui Jaak.268 PAOLO BACIGALUPI .

Cum poate să trăiască aici? Braţul Lisei mătură orizontul: . Jaak îl încolţise într-un şanţ.Nimic. tre­ murând.E destul de zdravăn.Nicidecum. părea chiar şi mai patetic decât de la vreo treizeci de kile de râie mârâitoare. Nici măcar un şoricel. holbându-mă la animal. chiar e adevărat.Oameni de nisip şi zgură 269 Cand i-am ajuns din urmă. ăsta-i câine. Avea labele tăiate şi însângerate iar porţiuni din nă îi fuseseră smulse. seamănă cu un câine. Un câine ad t ar trebui să fie mort.Nu se poate. . . . Poate că e adevărat. Văzut de aproape. Trebuie să fie modificat. . întări Jaak. Lisa clătină din cap. Animalul stătea în centrul unui cur lab de apă noroioasă. Uită-te la el.Să fiu al naibii. Am văzut cândva unul la zoo. Îşi dezgoli colţii într-un rictus de ură. . dezve­ lind răni supurânde de la arsurile chimice. . Vă spun eu. Îl examina mai de aproape. Într-adevăr. mârâind şi dezgolindu-şi dinţii când îl înconjurarăm.Eşti sigur că nu intră nimic în perimetru? Că ăsta nu-i o momeală? Jaak scutură din ca . am gâfâit. ca să-i putem vedea botul.Oho. Se întinse să îndepărteze blana de pe faţa animalului. . Înce dar Jaak îl ţinu cu uşurinţă în loc. Jaak rânji şi scutură capul. rânji Jaak. M-am aplecat spre creatură. apoi privi spre J aak: .Parcă am fi găsit ditam uru'.Nu e nimic d n care să trăiască. .

încercă iarăşi să-1 scuture. Jaak. . .Ei vă aici. Jaak râse ş omol. N-o să-1 mâncăm înainte să-1 anunţăm pe Bunbaum.Am citit undeva că obişnuiau să mănânce câini.Poftim. aşa se întâmplă întotdeauna. Pierdusem deja o oră pe o aventură care nu ne aducea nici un bonus.270 PAOLO BACIGALUPI Animalul sări şi colţii i se înfipseră în braţul lui Jaak. bă la creatura agăţaţa de carnea lui. căţeluşule. Dar tot va trebui să raportăm. . când colţii găsiră arterele. Câinele mârâi. Îşi smucea capul înainte şi înapoi. . a declara proprietatea companiei. încercând să-i smul e împroşcă în jurul botului. Poate vom păstra dovada.Trebuie să fie un şoc să te trez constaţi că te afli la finele evoluţiei. Chiar şi Lisa zâmbi. Jaak râse. Ridică braţul până când animalul ieşi cu totul din apă. când spânzura deasupra pământului. pi­ curând. mârâind. Mă întreb ce gust au.Mda. dacă tot n-am distrus-o. abandonându-1 în gura animalului uluit.Ia-ţi câinele. Lisa înă Crezi că am putea scoate ceva bani din asta? Jaak urmări cum câinele devora braţul retez at. Am verificat timpu e displayul meu. dar mişcările îi erau ineficie m. Îşi tăie braţul. Îl scu­ tură cu violenţă. . . . hotărât să rămână agăţat. bombăni Jaak. Am primit un căţ târna de braţul gros al lui Jaak. şi du-1 în vânător. Sângerarea încetă.

Oameni de nisip şi zgură 271

* La cină am mâncat nisip. In afara bunkerului de securitate, roboţii minieri huruiau înai nte şi înapoi, scurmând tot mai adânc în pământ, transformându-1 în acid şi un terci de steri are îl lăsau în bazine deschise, când se îmbina cu apa freatică, sau în adevărate geografii m ane de sol arid. Era liniştitor să auzi maşinile lucrând toată ziua. Doar tu, boţii şi profit rile. Dacă nu cădea nici o bombă în timpul serviciu­ lui, se mai adăuga şi un bonus frumuşel. pă cină ne-am aşezat şi am ajutat-o pe Lisa să-şi facă pie­ lea tăioasă, implantându-i lame d l membrelor, aşa încât de oriunde a-i privi-o să arate ca un brici. Se gândise să-şi pună lam onomol, dar ar fi putut sa-şi reteze prea uşor vreun membru din întâmplare, iar noi pier dusem şi aşa destule părţi corporale, fără să mai adăugăm şi asta la mutilare. Genul ăsta era ei care nu trebuie să muncească: artiştii din New York City şi din California. Lisa avea o trusă DermDecora. O cumpărase ultima dată când fusesem în vacanţă şi cheltuise mult ca s-o nă, în loc să-şi ia una dintre mărfurile contrafăcute care invadaseră piaţa. Ne-am străduit s pielea până la os şi să instalăm lamele. Un prieten de-al nostru din LA spunea că el organi zează petre­ ceri DermDecora numai pentru ca toată lumea să-şi poată face modificările şi să ute reciproc la zonele greu accesibile. Lisa îmi aranjase şira spinării, ornamentând-o încân tător cu lumini de aterizare de la coccis până la baza craniului, aşa că nu mă deranja s-o a jut, dar Jaak, care îşi făcuse toate mo­ dificările la un salon de tatuaj de modă veche din Hawaii, nu era aşa de mulţumit. Era puţin frustrant, deoarece carnea ei

272 PAOLO BACIGALUPI

tot încerca să se cicatrizeze înainte să instalăm lamele, dar în cele din urmă i-am dat de ca şi după o oră începuse să arate bine. După ce am terminat cu implanturile frontale ale Lise i, ne-am adunat în jurul ei şi am hrănit-o. Aveam un bol cu nămol rezidual, din care îi tu rnam în gură să-i grăbească procesul de integrare. Când nu o hrăneam, ne uitam la câine. Jaak hesuise într-o cuşcă improvizată într-un colţ al camerei noastre comune. Zăcea acolo ca mort. Lisa spuse: - I-am verificat ADN-ul. E într-adevăr un câine. - Bunbaum te crede? Îmi aru ncă o privire supărată. - Tu ce crezi? Am râs. La SesCo, responsabilii cu apărarea tactică s e pre­ supunea că trebuie să fie rapizi, flexibili şi letali, însă în rea­ litate procedurile astre standard erau mereu aceleaşi: să-i lovim cu bombe atomice pe intruşi, să ardem res turile până se topesc, astfel încât să nu mai poată creşte la loc, să mer­ gem pe plaje în va am independenţi şi de încredere în privinţa deciziilor tactice, dar în nici un caz SesCo nu ar fi crezut că soldaţii săi de zgură găsiseră un câine în munţii lor de steril. Lisa aprobă . - Voia să ştie cum drăcia naibii a putut supravieţui un câine pe acolo. Apoi a vrut să ştie de ce nu l-am prins mai devreme. Voia să ştie pentru ce ne plăteşte. Îşi dădu părul blond de faţă şi fixă animalul. - Ar fi trebuit să-1 ard. - Şi ce vrea să facem? - Nu scrie în manual. să ne sune.

Oameni de nisip şi zgură 273

Am studiat animalul schilod. - Eu vreau să ştiu cum a supravieţuit. Câinii sunt car­ nivor i, nu? - Poate că unii dintre ingineri i-au dat carne. Aşa cum a făcut Jaak. Acesta sc utură din cap. - Nu cred. Fraierul mi-a vomat braţul aproape imediat ce 1-a mâncat. Mişcă noul său ciot acolo unde braţul i se refăcea rapid. - Nu cred că suntem compatibili. - D ar noi putem să-1 mâncăm, nu? am întrebat. Lisa râse şi luă o lingură de reziduuri. - Noi put mânca orice. Suntem la capătul lanţului trofic. - Ciudat că el nu ne poate mânca. - Probab il ai mai mult plumb şi mercur în sânge decât ar fi putut avea orice alt animal de dinai ntea tehno-larvelor. - Asta-i rău? - Era o otravă. - Ciudat. - Mi se pare că l-am dete riorat când l-am pus în cuşcă, zise Jaak, studiindu-l cu seriozitate. Nu se mai mişcă aşa ca inte. Şi am auzit ceva plesnind când l-am înghesuit acolo. -Şi? Jaak ridică din umeri. - N u cred că se vindecă. Câinele arăta într-adevăr cam lovit. Zăcea acolo, cu coas­ tele ridicân se şi coborând ca nişte foaie. Avea ochii pe jumătate deschişi, dar nu păreau să se fixeze pe niciunul dintre noi. Când Jaak făcu o mişcare bruscă, tresări pentru o secundă, dar nu se ri dică. Nici măcar nu mârâi.

274 PAOLO BACIGALUPI

- N-am crezut niciodată că un animal poate fi atât de fragil. - Şi tu eşti fragil. Nu e o surpriză prea mare. - Da, dar eu nu i-am rupt decât vreo câteva oase, şi acum uită-te la e l. Stă întins acolo şi gâfâie. Lisa se încruntă gânditoare. - Nu se vindecă. Se ridică ezitan oare şi se apropie să se uite în cuşcă. Glasul ei era emoţionat. - Chiar e un câine. Aşa cum m şi noi. Poate dura săptă­ mâni până să se vindece. Un os rupt, şi s-a terminat. întinse o m uşcă şi-i făcu o tăietură fină pe picior. Sângele izbucni şi continuă să curgă. Dură minute î e coaguleze. Câinele stătea nemişcat şi gâfâia, categoric epuizat. Ea râse. - Greu de crezut au fost vremuri în care să trăim destul de mult ca să putem evolua din aşa ceva. Dacă îi tai icioarele, nu mai cresc la loc, spuse, şi înălţă capul, fascinată. - E la fel de delicat ca piatra. Dacă o spargi, nu-şi mai re­ vine niciodată. Se întinse să mângâie blana încâlcită a i. - Şi la fel de uşor de distrus ca nava de vânătoare. Commul bâzâi. Jaak se duse să răspund sa şi eu ne holbam la câine, mica noastră fereastră către preistorie. Jaak se întoarse în cam ră. - Bunbaum trimite un biolog să se uite la el. - Vrei să spui un bioinginer, l-am c orectat. - Nu. Biolog. Bunbaum spune că ei studiază animalele. Lisa se aşeză. I-am verif icat lamele ca să văd dacă pierduse vreuna.

Oameni de nisip şi zgura 275

- E o muncă inutilă. - Probabil îi creează din A D N . Studiază ce fac. Compor­ tamentul, ra haturi de genul ăsta. - Cine-i angajează? Jaak ridică din umeri. - Pau Foundation are trei pe statul de plată. Tipi de la Originea Vieţii. Ei îl trimit pe ăsta. Mushi-cumva. Nu i-am reţinut numele. - Originea vieţii? - Sigur, ştii tu, ceea ce ne face să trăim. Ce ne ţine în viaţă. Chestii de genul ăsta. Am turnat un pumn de nămol rezidual în gura Lisei. E înfulecă recunoscătoare. - Nămolul ne face să trăim, am zis eu. Jaak făcu semn din cap spre ne. - Nu face să trăiască un câine. Ne-am uitat cu toţii la câine. - E greu de spus ce-1 fac e să trăiască.

* Lin Musharraf era un tip scund cu păr negru şi un nas co­ roiat, care îi domina faţa. Îşi gra ase pielea cu implanturi lu­ minoase aşezate în modele spiralate, aşa că apăru ca nişte vârte i de cobalt în întuneric, atunci când sări din HEV-ul său închiriat. Centaurii înnebuniră din uza musafirului neautorizat şi-1 înconjurară, lipindu-1 de navă. Erau grămadă pe el şi pe tru a lui A D N , adulmecându-1, plimbându-şi scanerele peste valiză, aţintindu-şi 10 l-urile sp re faţa lui luminoasă şi mârâind la el.

276 PAOLO BACIGALUPI

L-am lăsat să transpire un minut înainte de a-i alunga. Cen­ taurii se retraseră, înjurând şi u-i ocol, dar nu-1 arseră. Musharraf părea zguduit. Nu-1 puteam învinui. Erau nişte monştr i înspăimântători: mai mari şi mai rapizi decât un om. Schimbările lor de comportament îi făc eroce, upgradările de conştiinţă le ofereau capacitatea de a opera cu echipa­ ment militar , iar reacţia lor de combat era atât de rudimentară, încât atunci când erau ameninţaţi nu şti cât să atace. Văzusem un centaur pe jumătate carbonizat rupând un om în bucăţi cu mâinile goa poi luând cu asalt o culme fortifi­ cată inamică, târându-şi carcasa topită doar cu braţele. crea­ turi grozave pe care să te bazezi când începe să plouă cu foc. L-am scos pe Musharraf afară din grămadă. Avea un pachet întreg de memorii adiţionale clipindu-i pe ceafă: un cablu gros de date era conectat direct pe creier, fără protecţie la impact. Centaurii l-ar fi putut doborî cu o singură lovitură la ceafă. Poate cortexul său ar fi crescut la loc, d ar nu ar mai fi fost acelaşi. Privind la acele triple nervuri clipitoare de inteli genţă, care îi ieşeau din ceafă, îţi puteai da seama că era un autentic şobolan de laborator. i creier, lipsit de instinct de su­ pravieţuire. Nu mi-aş fi înfipt memorii adiţionale în ca p nici pentru un bonus triplu. - Aveţi un câine? întrebă Musharraf, când am ieşit din raza d e acţiune a centaurilor. - Aşa credem. L-am condus jos în bunker, am trecut de rastele le cu arme şi sălile de antrenament, până în camera comună unde aduse­ sem câinele. Câinele r chii spre noi, auzindu-ne intrând, cea mai complexă mişcare pe care o făcuse de când îl puse se Jaak în cuşcă. Musharraf se opri brusc şi se holbă la el.

Oameni de nisip şi zgură 277

- Remarcabil. Ingenunche în faţa cuştii animalului şi descuie uşa. întinse un pumn de tablet e. Câinele se săltă greoi. Musharraf se dădu înapoi, făcându-i loc, iar câinele îl urmă ţeapă adul­ mecând tabletele. Îşi îngropa botul în mâna lui cafenie, gâfâind şi înfulecând hrana. idică ochii. - L-aţi găsit la puţurile de colectare a reziduurilor? - Exact. - Remarcabi l. Câinele termină tabletele şi adulmecă palma căutând altele. Musharraf râse şi se ridică în re. - Nu mai primeşti. Nu acum. Deschise trusa ADN, scoase un ac pentru prelevare şi înţepă câinele. Seringa se umplu cu sânge. Lisa îl urmărea. - Vorbeşti cu el? Musharraf ridi n umeri. - Din obişnuinţă. - Dar nu e o fiinţă inteligentă. - Mă rog, nu, dar îi place să aud Seringa se umplu complet. Scoase acul, desfăcu recipien­ tul colector şi îl fixă în trusă. S ftul de analiză se trezi la viaţă şi sângele dispăru în inima trusei, cu un şuierat slab de a rbţie. - De unde stii? Musharraf ridică iarăşi din umeri. - E un câine. Aşa sunt câinii. Ne-a încruntat cu toţii. Musharraf începu să testeze sân­ gele, fluierând încet pentru sine în ti lucra. Trusa lui A D N ciripea şi tiuia. Lisa îl urmări făcând testele, evident

278 PAOLO BACIGALUPI

supărată că SesCo ne trimisese un şobolan de laborator ca să retesteze ceea ce ea făcuse dej a. Iritaţia ei era uşor de înţeles. Şi un centaur ar fi putut face aceste teste. - Sunt ul uit că aţi găsit un câine la puţurile voastre, mur­ mură Musharraf. - Aveam de gând să-1 arde r Bunbaum nu ne-ar fi lăsat, spuse Lisa. Musharraf îi aruncă o privire. - Ce frustrant . Fu rândul Lisei să ridice din umeri. - Ordinele. - Totuşi, sunt convins că arma voastră termică a prezen­ tat o tentaţie puternică. Ce frumos din partea voastră că nu aţi omorât un mal lihnit de foame. Lisa se încruntă suspicioasă. A început să mă îngrijoreze faptul că ar p a să-1 facă bucăţi pe Musharraf. Era suficient de nebună şi fără s-o ia cineva de sus. Memori adiţionale de pe ceafa lui reprezentau o ţintă înfiorător de tentantă: o lovi­ tură şi gata lanul de laborator. Oare i-ar fi observat ci­ neva lipsa, dacă l-am fi aruncat într-un bazin de colectare? Era un amărât de biolog. Nu făcea doi bani. Musharraf reveni la t rusa lui A D N , aparent inconştient de pericol. - Ştiaţi că în trecut oamenii considerau că trebuie să avem compasiune pentru toate creaturile de pe Pământ? Nu numai pentru noi, ci pentru toate fiinţele? -Şi? - Sper că veţi dovedi compasiune faţă de un savant trăznit şi o să mă dezmembraţi astăzi. Lisa râse. Eu m-am relaxat. încurajat, Musharraf spuse:

Oameni de nisip şi zgură 279

- E într-adevăr remarcabil că aţi găsit un astfel de specimen în teritoriul vostru minier. N u mai auzisem de unul viu de zece sau cincisprezece ani. - Eu am văzut unul la zoo , odată, zise Jaak. - Da, bine, la zoo e singurul loc posibil pentru ei. Şi labo­ rato arele, desigur. Încă mai oferă informaţii genetice utile. Analiza rezultatele testelor, dând din cap pentru sine, pe măsură ce informaţiile se derulau pe ecranul trusei. - Cine are nevoie de animale, când poţi mânca piatră? rânji Jaak Musharraf începu să-şi împacheteze a A D N . - Tehno-larvele. Cu siguranţă. Noi am depăşit regnul animal, Îşi încuie trusa şi dă n cap. - Ei bine, a fost chiar instructiv. Mulţumesc că mi-aţi per­ mis să văd specimenul vo stru. - Nu-1 iei cu tine? Musharraf se opri, surprins. - O, nu. Nu cred că o să fac asta. - Deci nu e un câine? - Ba da, cu siguranţă este un câine adevărat. Dar ce naiba să fa c eu cu el? spuse, şi ridică un flacon cu sânge. Avem ADN-ul. Unul viu nu prea merită să-1 ţii pe lângă tine. E foarte costisitor de întreţinut, să ştiţi. Fabricarea hranei unui orga­ primar este destul de complicată. încăperi curate, filtre de aer, lumină specială. Nu e uşo r să recreezi reţeaua vieţii. E mult mai simplu să te dezlegi complet de la ea decât să încer i s-o recreezi. Aruncă o privire câinelui. - Din nefericire, prietenul nostru blănos n u ar fi trebuit să supravieţuiască în vremurile tehno-larvelor. Viermii o să-1

280 PAOLO BACIGALUPI

mănânce la fel de repede cum mănâncă orice altceva. Nu, ar fi trebuit ca animalul să fie fab ricat pornind de la zero. Şi zău aşa, ce rost ar fi avut? O bio-creatură fără mâini? Râse şi eptă spre H E V . Ne-am uitat toţi unul la altul. Am alergat după doctor şi l-am prins l a ieşirea pe pistă. Se oprise chiar înainte de a deschide ecluza. - Centaurii voştri mă cu nosc? întrebă el. - Da, eşti în regulă. - Bun. Deschise ecluza şi ieşi în aerul rece. M-am lu după el. - Stai! Ce să facem cu el? - Cu câinele? Doctorul urcă în H E V şi începu să-şi lege urile. Vân­ tul sufla în jurul nostru, aducând nisip înţepător din grămezile de steril. - Duc înapoi la puţuri. Sau aţi putea să-1 mâncaţi, preA

supun. înţeleg că ar fi o adevărată delicatesă. Există reţete pentru a găti animale. Cer timp dau rezultate absolut extraordinare. Pilotul lui Musharraf începu să tureze turbine le. - Glumeşti? Musharraf ridică din umeri şi strigă peste urletul din ce în ce mai putern ic al motoarelor: - Ar trebui să încercaţi! E doar o altă parte a moştenirii noastre care s-a atrofiat de când cu tehno-larvele! Coborî uşa coconului zburător, sigilându-se înăuntru. urbinele crescură viteza şi pilotul îmi făcu semn să mă dau înapoi din siajul lor atunci când V-ul se înălţă încet în aer.

Oameni de nisip şi zgura 281

* Lisa şi Jaak nu puteau cădea de acord asupra a ce ar trebui să facem cu câinele. Aveam p rotocoale pentru rezolvarea con­ flictelor. Fiind un trib de ucigaşi, aveam nevoie d e ele. In mod normal, consensul funcţiona în cazul nostru, dar din când în când ne blocam pur şi simplu şi ţineam cu dinţii de poziţii, după care nu se mai putea face prea mult fără s omorât careva. Lisa şi Jaak se încăpăţânaseră, şi după câteva zile de certuri, cu Lisa ameni eatura noaptea, când Jaak nu era atent, şi Jaak ameninţând s-o frigă pe ea dacă făcea asta, î ele din urmă s-a ajuns la vot. Eu trebuia să decid. - Eu zic să-1 mâncăm, declară Lisa. Stăte m în camera de monitorizare, urmărind imaginile prin satelit ale munţilor de steril şi p etele în infraroşu ale roboţilor minieri, care scormoneau în pământ. Într-un colţ, obiectul d utei noastre zăcea în cuşca lui, târât acolo de Jaak în încercarea de a influenţa rezultatul. ti scaunul, îndepărtându-şi atenţia de la hărţile teatrului de operaţiuni. - Eu cred că ar tr să-1 păstrăm. E ceva mişto. Ca pe vre­ muri, ştiţi? Vreau să zic, pe cine naiba mai ştiţi să ? - Cine naiba vrea să se certe? replică Lisa. Eu zic să încercăm să mâncăm carne adevărată. tură în braţ cu lamele. Trecu degetele prin sângele rezultat şi le linse în timp ce rana i s e închidea. Amândoi se uitară spre mine. Eu am ridicat ochii în tavan. - Sunteţi siguri că n u puteţi decide asta fără ajutorul meu? Lisa rânji. - Haide, Chen, decide tu. A fost des coperirea grupului. Jaak n-o să se îmbufneze, nu-i aşa?

282 PAOLO BACIGALUPI

Jaak îi aruncă o privire urâtă. M-am întors spre el. - Nu vreau ca preţul hranei lui să se sc dă din bonusul grupului. Am căzut de acord să folosim o parte din el pentru o nouă Reacţie Imersivă. M-am săturat de cea veche. Jaak ridică din umeri. - Mie-mi convine. Pot plăti singur. N-o să-mi mai cumpar zdrenţe. M-am lăsat pe spate în scaun, surprins, apoi m-am uitat la Lisa. - Ei bine, dacă Jaak v r e a să plătească el, cred că ar trebui să-1 păstrăm. sa se holbă la mine, nevenindu-i să creadă. - Dar l-am putea găti! Am aruncat o privire câinelui, care stătea gâfâind în cuşca lui. - Să avem noi o grădină zoo. Într-un fel, î m i p

* Musharraf şi Pau Foundation ne-au ajutat furnizându-ne tablete de hrană pentru câine, ia r Jaak a căutat într-o bază de date veche cum să-i pună oasele în aţele. A cumpărat filtre de ca s-o poată bea. Crezusem că luasem o hotărâre bună lăsând costurile în seama lui Jaak, dar prevăzusem cu adevărat complicaţiile aduse în bun ker de un organism nemodificat. Creatu ra murdărea podeaua, iar câteodată nu voia să mănânce sau se îmbolnăvea fără motiv, şi se vin astfel încât toţi trebuia să facem pe infirmierele în timp ce el zăcea în cuşcă. Mă tot aşte isa să-i rupă gâtul în timpul nopţii, dar cu toate că mai bombănea, nu-i făcu felul.

Oameni de nisip şi zgura 283 Jaak încercă să se comporte ca Musharraf. Vorbea cu câi­ nele. Se conecta la diverse bibli oteci şi citi totul despre câinii de pe vremuri. Cum trăiau în haite. Cum îi creşteau oameni i. Am încercat să ne dăm seama ce fel de câine era, dar n-am putut restrânge prea mult pre supunerile, apoi Jaak descoperi ca toate rasele de câini se puteau încrucişa, aşa că nu pu team decât să ghicim că era un fel de ciobănesc bine făcut, poate cu cap de Rotweiler, şi pr obabil cu altceva din specii ca lupul, coiotul sau pe acolo. Jaak socotea că avea în el ceva de coiot, se presupunea că ei se adaptau repede, şi orice ar fi fost câinele nostru trebuie sa se fi adaptat foarte repede, ca să se descurce la puţuri. Nu rra aşa de adaptat ca noi şi totuşi supravieţuise printre rocile acide. Chiar şi Lisa era impre sionată.

* Aruncam o ploaie de bombe asupra Recesioniştilor Antarctici, repezindu-mă din înalt şi a lungându-i pe netrebnici din ce în ce mai departe de-a lungul banchizei. Dacă aveam no roc, reuşeam sa alung întregul sat pe vreo platformă reziduală şi să-i înec înainte de a-şi d ma ce se întâmplă. M-am aruncat din nou asupra lor, căsăpindu-i şi apoi retrăgându-mă din cal cului lor de răspuns. Era distractiv, dar numai un mod de a-mi omorî timpul între bomb ardamentele reale. Noii ochelari RI cică nu erau mai prejos decât consolele, imersie completă şi feedback, în plus şi portabili. Oamenii erau atât de prinşi încât trebuiau hrăni avenos, altfel slăbeau în timpul jocului. Eram pe punctul de a scufunda o întreagă încărcătur e refugiaţi când Jaak strigă:

Gândeşte? întrebă ea. . Pot fi dre saţi. plin de adrenalină. Se întoarse spre câine şi-i întinse mâna. apoi îi aruncă o tabletă de hrană. Lisa părea impresionată. Câinele se lăsă pe şoldurile posterioare şi-i oferi cu g e laba. . iar dacă sunt de anu se pot să înveţe şi lucruri mai speciale.284 PAOLO BACIGALUPI . Lisa se încruntă.Mai fă o dată. . Sau să g ască explozibili.Ce? Ce e? Ochii ei scanau teatru de operaţiuni. . Poţi să-1 de mini să facă unele lucruri. chestii de genul ăsta? Jaak ridică din umeri.Unii erau dresaţi să atace.Bombe nucleare.Pot să încerc şi eu? am întrebat. . rânji Jaak. .Habar n-am. Jaak zâmbi şi i-o strânse. Jaak stătea în mijlocul încăperii îm ună cu câinele.Ia uite aici. . Lisa năvăli o secundă mai târziu. zâmbind. Se întoarse spre noi şi plecăciune. .Dă laba. Jaak ridică din umeri şi repetă spectacolul p ru a doua oară.Presupun că da.Cum ar fi? . . Bi­ bliotecile sunt pline de chestii despre ei. . .Veniţi aici! Trebuie să vedeţi asta! Mi-am dat jos ochelarii şi am alergat în camera de moni­ torizare. gata pentru vărsare de sânge. Jaak ridică iar din umeri. Când am ajuns acolo. Nu aşa ca un centaur. dar poţi să-i înveţi să facă mici şmecherii.

dând din cap şi retrăgându-mă. Făcea orice.Dă-i de mâncare. zise Jaak. iluminând ca­ mera de dormit într-o aură verzuie blând intre achiziţiile artistice ale Lisei sclipeau slab de pe pereţi: un phoenix de bron z pe punctul de a-şi lua zborul. Stinsesem luminil e şi numai suprafaţa cărţii strălucea.E ceva dubios aici. zâmbind vii printre zgură. Câin ele mă privi plecând. M-am apropiat de câine şi i-am întins mâna. . te aştepţi ca o bio-creatură sau un robot să facă ceea ce vrei tu. o fo­ tografie c u noi trei în Siberia. înmânându-mi o tabletă de hrană. M-am cutremurat. o gravură japon eză pe lemn cu Muntele Fuji şi alta cu un sat strivit sub zăpezi grele. Limba lungă şi roz a câinelui îmi mătură palma. după campania din Peninsulă. Găseşte inamicul. .Dă-i drumul. I-am strâns-o. . Cheamă întăriri. du-te şi aruncă-te î er. Am înti n nou mâna. Lamele ei sclipiră în lumina slabă a cărţii mele.Dă laba. . La fel era şi HEV-ul.Dă laba. zise Lisa. fulgere de scântei verzi care îi sub iau membrele atunci când se mişca. Era ca şi cum aş fi tri­ mis semnale extraterestrilor.Oameni de nisip şi zgura 285 . Îmi întins a. Lisa intră în ameră. I-am întins tableta de hrană. Îmi dădu laba. Adică. Dar aşa era proiect . Centaur. cu flăcări stilizate lucind în jurul lui. Mi-am ieşit din fire. citind. Ochii săi chihlimbarii mă fixau olemn. In noaptea aceea am stat treaz în pat. aprobă Jaak. Trebuie să-i dai mâncare când corect. am zis.

Patetic.Nu.Om ul mort. zise şi mă frecă pe stomac. Injunghie-mă' împuşca-ma. In întuneric. . Am tăcut o vreme. nu voi sângera. . Lisa se foi sub pături.Sumbră lectură. nu voi respira. Îmi atinse umărul cu mâna cald mele încorporate muş­ când uşor din pielea mea.Ce citeşti? Se dezbrăcă şi se înghesui în pat lângă mine. . .Şi toate astea fac să avem o vi aţă bună? Râse. Înspăimântător.Câinele-i de vină. Îmi plac viermişorii ăia care trăiesc în bu u să mă gâdile. zdrobeşte-ma Eu am înghiţit ştiinţa Eu sunt Dumnezeu Unicul Am închis cartea şi lumina e se stinse. Am ridicat cartea şi am citit cu tare: Taie-mă. Ochii mi se adaptară. .. In cele din urmă am rupt tăcerea: . reteaza -ma. Gazează-ma. am spus.Te întrebi vre tă ce s-ar fi întâmplat cu noi dacă nu am fi avut ştiinţa? Dacă nu am fi avut creierele noast e mari şi tehno-larvele şi stimulatoarele celulare şi. am zis.. Ea mă fixa. .Şi noi am fost cum e câinele ăsta. aşa-i? .286 PAOLO BACIGALUPI .

Murea d e cancer şi a refuzat medicamentele care l-ar fi salvat.Bla bla bla. Nici un inhibator de celule. nu cum e ăla. Şi ce dacă? . Ori . . încercă să mă gâd le din nou.Da.Asta nu e Yearly. Sau cumpără nişte cărămizi şi fă câteva. Lisa renunţă la gâdilat şi se trânti iar lângă mine. şi-n schimb ceva un îţi dau.Serios.Te-ai gândit vreodată de ce nu a făcut-o? . dar eu am îndepărtat-o.Clasa a treia. Au curs râuri de lacrimi. Yearly a scris numai despre nemurire . râzând.Da. . Ea era cu adevărat tare în problema tehno-larvelor. . .Oameni de nisip şi zgura 287 Viermişori în burta ta. El nu le-ar fi luat. Tehno-larvele rod ce-i rău. A crezut că a fi uman însemna să aibă ani­ male. să aibă Nelly ce mânca. . Chestia aia cu întreaga reţea a vieţii. acum. M-am luptat cu ea. Ultimul nostru poet muri­ t or. Avea nişte vorbe şi despre el. . du-te la zoo.Doamna Alvarez îl ura. Am citit despre el. mă rog. Nu voia să trăiască fără ele. E ciu at. Sinuciderea atrage atenţia. noi ce era să facem? Să creăm tehno-larve şi remodelări A D N pentru fiecare specie stup idă? Ai idee cât ar fi costat? Se ghemui mai aproape de mine. dacă asta te face fericit.Dacă vrei animale în jur ul tău. Bazele bio-l ogicii. . „Ce . El nu ar fi acceptat nici o modificare gene­ tică. Voia să fie celebru. pentru numele lui Dumnezeu. Doamna Alvarez. .

dar era cald şi avea ceva priete­ nos. La început am crezut că era Lisa. iar acolo e ceva diferit de noi. turnat într-o altă formă. Am clătinat din cap. Nu m-am putut abţine să nu zâmbesc. Concentrează-te asupra a ceva ce contează.288 PAOLO BACIGALUPI Fixa partea inferioară a patului de deasupra: . Când te salută un centaur. . Lisa râse. . de parcă ar fi vrut să vorbească. Chen. să mă salute sau ceva de genul ăsta. Era nostim ca animalul să mă lingă.. ceva mă lingea pe faţă. Căzând pe gânduri. e din acelaşi aluat ca noi.Dă ine. Se uită la noi. ia orice bio-creatură. Mă linse din nou şi m gândit că parcursese un drum lung de când încercase să smulgă braţul lui Taak.Nu ştiu. nici nu-1 bagi în seamă. Era ciudat ca altceva decât Lisa să doarmă lâng ine. Zâmbetul şi lamele ei sclipiră în semiîntu ic. Când m-am trezit. Puse labele p patul meu.Uită de câine. Câinele e altceva decât o bio-creatură. dar ea se urcase în patul ei.Eu l-aş găti într-o secundă.. Am deschis ochii şi am descoperit câinele. vocea mi se stinse. apoi dintr-o singură mişcare greoaie era sus în pat cu mine. . Se urcă peste mine. ghemuindu-şi tr upul lângă al meu. . Dormi acolo toată noaptea. alunecând îna oi în somn. dar nu şi câinele ăsta. Adică.

. Ja scoase muzicuţa şi cântă. ca să încerce şi ea ce-mi făcuse mie în vacanţa trecută. în timp ce eu şi Lisa făceam dragoste pe nisip. când ieşea la suprafaţă. lumina sa de­ ve nind de un roşu tot mai închis cu fiecare minut. Era plăcut să stai pe plajă şi să priveşti orizon­ tul infinit. Lisa şopti cuprinsă de emoţie: . ne-am întins pe nisip. lăsând -o mai neputincioasă decât un copil.Ar trebui să venim aici mai des. ca să înotăm. Era frumoasă. lucioasă şi ex­ cita ca noastră din apă. îngroşat cu particule şi fum. imentare a vulnerabilităţii. Străbătea luciul metalic al ocea­ nului ca un tipar din preistorie şi. în timp ce valurile negre se spărgeau de era o înotătoare bună.Oameni de nisip şi zgura 289 * Am plecat în vacanţă în Hawaii. Am lins opalele de petrol de pe pielea ei şi i-am tăiat membrele. şi am luat câinele cu noi. Jaak aprinse oceanul cu 101-ul său. Valurile se năpusteau în flăcări pe ţărm. plăcut să ne plimbăm pe plajă. cor­ pul său gol sclipea în sute de bijuterii irizate de petrol. urmărea apusul Soa­ relui şi se a cum o reduc pe Lisa la miez. Cân oarele începu să apună. Jaak cânta la muzicuţă. se întuneca. Intenţionasem s-o a tăm în weekend. Era ceva nou în LA. ţinându-ne de mână. Cerul. După sex. Era plăcut să părăsi ului pentru blândul Pacific. Am stat toţi şi ne-am uitat cum imensa minge roşie a Soarelui se scufunda printre perdelele de fum. Ultimele părţi din soare cădeau sub apă. Razele lui sclipeau roşietice peste valurile fumegânde. stând acolo întinsă pe plajă.

Deja membrele i se regenerau. Rânji: Niciodată n-am fost mai ap roape de moarte.E vulnerabil la orice. care aveau să crească devenind me mbre lungi. Ridică o spre mine: La fel de vulnerabili cum sunt eu acum. Nu poate mânca nimic. rupt de si­ guranţa puţurilor cu acizi şi a munţilor de steril in patria lui. Lisa zâmbi şi ea. Nu poate înota în ocean. . I-am arătat-o Lisei. -Poftim? . Lisa întoarse capul. . Trebuie să-i curăţim a a. Credeam că mă face să arăt fioros. Se desfăcu uşor şi mi-am înfăşur braţului. O fundătură a lanţului evolutiv. Studie câinele. . Fără ştiinţă. Jaak se aşeză lângă câine şi începu să cânte.Făceam asta mereu câ am copil.290 PAOLO BACIGALUPI Am tras de un fragment de sârmă ghimpată îngropată în nisip. încercând să vadă câinele. am spus zâmbind.Extravagant. Cu excepţia luptelor. Am făcut cerea. Până dimineaţă va fi întreagă şi moartă de foame.Eşti.Mai aproape d decât sunt acum n-o să ajung niciodată.Mul iinţei. nu-i aşa? . Părea ur suz şi nesigur în noul mediu. . Umflături mici. până în unde stăteam noi. nu de­ parte de noi. Jaak se pricepea. Am aruncat o privire câinelui. Sune­ tul plângăreţ al muzicuţei plutea uşor peste plajă.Rostogoleşte-mă. . . Stătea întins pe nisip. am fi la fel de vulnerabili ca el. o bandă strânsă muşcându-mi din piele. Urechile anima­ lului se întoars muzicii. Trebuie să-i facem noi rost de hrană.

Isuse. îi rupsese picioarele. Deja mor de foame. care se ridica din pământ asemeni unei ari­ pioare uriaşe a memoriei. începu să se lingă în jurul gurii. Dezgropa cu labele o bucată de plas­ tic roşu lustruită de ocean şi o mestecă puţ n înainte de a o abandona. Jaak se ridică în picioare şi se aventură în valuri. Dacă cineva ar veni din trecut şi ne-ar întâlni aici şi acum. ce crezi că ar spune despre noi? Ne-ar considera măcar umani? Lisa mă privi serioasă.Cu siguranţă te pune pe gânduri. Mi-a plăcut mai mult când ţi-am făcut-o ţie. . Îşi rosese pe jumătate una dintre labe încercând să se elibereze. . Stătea nesigur pe plajă. Sârma îl ise: tăiase prin blană.Nu. Jaak. .Oameni de nisip şi zgură 291 . * Câinele se încurcase într-un ghem de sârme în ultima noastră zi petrecută pe plajă. ar fi trebuit să ai grijă de el . intrând până la genunchi în apele fumegânde. mânat de cine ştie ce instinct necunoscut. . Câinele. practic îl strangulase. M-am întrebat dacă nu cumva se trăvise din nou. îl urmă. Când l-am găsit. ne-ar considera zei. am murmurat şi i-am mai dat Lisei o mână e nisip. croindu-şi atent dru prin nisip şi moloz. Am hrănit-o c u un pumn de nisip uleios şi am privit câi­ nele. Lisa se holbă la câine. adulmecând suspic ios câte o aşchie ruginită de fier.Pentru o zi. era o grămadă însângerată de blan carne la vedere.

vin o aici. . Lisa ridică ochii. O să-şi piardă tot sângele dacă nu te grăbeşti. Jaak tăcea.Ar fi bine să încălzim vânătorul. . Lisa îl plesni peste picior. Ca la zoo. Acesta scânci şi coada i s lab când am început noi să lucrăm. Îmi cheltuiesc jumătate din salariu pe mâncare şi filtre de apă. . Jaak. . . .Totuşi. e un animal. Flutură mâna către c câlcit. surprinsă. am zis. cu faţa încreţită de concentrare. . O să ne fie mai uşo acasă.M-am dus să înot.O să dureze o veşnicie să reparăm asta. Nu pot să stau tot timpul cu ochii pe creatură. Nu merită. Coborî ochii spre câine.Cred că ar fi t să-1 mâncăm.Tu eşti prietenul meu. . răbufni ea. Dă mâna cu tine. Mi-am ridicat privirea din punc tul în care tăiam firele din jurul torsului câinelui.El e.Tabletele alea de hrană sunt scumpe. .Hai.292 PAOLO BACIGALUPI . Eu şi Lisa ne-am lăsat în genunchi ca să eliberăm câinele. Ştii cât e de fragil. .Trebuie să-1 supraveghezi tot timpul pe fraierul ăsta.Credeam că vrei să fie animalul tău..Zău? .Sigur. Jaak clătină din cap.. e pr ietenul tău. şi acum porcăria asta. Jaak râse. . .

Nu cr ed că ar trebui să-1 găteşti. Ridică din umeri. N e-am uitat unii la alţii. bani pentru hrana lui. . am zis. Jaak se uită serios la mine.Vreau să spun. . Î1 putem duce în bunker. -Nu? Lisa se uita la mine. . a fost o surpriză să-1 auz atât de hotărât să-1 ucidă..L-am putea frige chiar aici.Te face să zâmbeşti. Şi nu trebui reţi rahatul.Reacţia Imersivă te face să zâmbeşti. arătându-şi tatuajele. E o pacoste. pe nisip. ştii asta. .. dar altfel. face naibii ăsta? .Poate ar trebui să decizi asta mâine. o gamă rapidă. bine. bănuiesc. Nici tu nu vrei să ai grijă de el. . . Recunoaşte.Mda. Îndepărtă muzicuţa de la gură. Haide. şi eu am lucruri pe car e vreau să le cumpăr. Îşi încorda muşchii. o să-1 păstrez. însu­ fleţită. . .Oameni de nisip şi zgura 293 Deşi discutasem cu toţii într-o doară cum ar fi să mâncăm câinele. . Am privit în jos la câine. încrezător.Tot nu cred c trebui s-o facem. să-1 reparăm. Chen. e muzicuţa şi cântă câteva note. apoi la câine.Vrei să-i plăteşti hrana? Am oftat. -Nu. o grămadă de animal gâfâind.E conomisesc pentru noii ochelari Reacţie Imersivă. şi după aia să iei o decizie când n-o să mai fii aşa de supărat. .

Gustul era bun.294 PAOLO BACIGALUPI * Lisa fripse câinele pe un banc de nisip. sau ar putea mânca ceva care să-1 facă să vomite jumătate de noapte. lăsând străluciri de pietre preţioase la retragere. ne-am putut bucura cu adevărat de plajă.. şi câteodată mi-e dor de el. Nu mai trebui ne facem griji că ar putea călca în acid sau s-ar putea încurca în sârma ghimpată îngropată p ate în nisip. Mâncasem centaur i arşi care erau mai buni. După aceea ne-am plimbat pe ţărm. Insă îmi a aminte cum câinele mi-a lins faţa şi şi-a suit masa blănoasă pe patul meu. Valuri opalescente se spărgea u mugind pe nisip. şi îmi amintesc r iraţia lui caldă alături de mine. la un foc din plas­ tice şi petrol adunat din ocean. iar Soarele se sc ufunda roşu în depărtare. Fără câine. dar în final a fost greu să înţelegem mare lucru. .

FLYNN I Traducere din limba engleză ANA-VERONICA MIRCEA .CÂND DUMNEZEU A BĂTUT DIN PALME M l C H A E L F.

New Jersey. Printre cărţile apărute sub semnătura lui se numără Country of the Blind. începând in 1984. . In prezent lucrează la STATA-MATRIX Edison. lucrând apoi pe po st de controlor de calitate şi statistician în industrie. d e asemenea. Weir d Tales.. în calitate de con­ sultant în managementul calităţii. indiferent cât de departe de casă ai ajunge. Textel e sale au apărut în Antologiile Dozois numerele 5 şi 12.Aceasta este o călătorie într-un alt univers.dar. Firestar. Rogue Star. Fallen Angels. Pennsylvania. iar povestirile sale au fost reunite în culegerile The Forest of Time and Other Stories şi The Nanotech Chronicles. New Destinies. In momentul de faţă locuieşte în Eas on. MlCHAEL F. anul în care şi-a vândut prima povestire. în Magazine of Fantasy & Science Fiction. Alter­ nate Generals şi altele. Flynn a devenit unul dintre prin­ cip alii susţinători şi colaboratori ai revistei Analog. FLYNN şi-a obţinut licenţa în matematică la colegiul La Salle şi masteratul în topologie de la Universitatea Marquette. o ser ie dintre obstaco­ lele de care te loveşti s-ar putea să-ţi fie mult prea familiare. un roman scris în colabora re cu Larry Niven şi Jerry Pournelle.. aşa c um descoperă cutezătorii exploratori. Ultima sa carte este romanul Eifelheim. Năs cut în Easton. Pennsylvania are doi copii şi trei nepoţi. Lodestar şi Falling Star . Asimov Science Fiction. Lucrările sale au fost publicate. printr-o poartă interdimensională . şi este considerat unul dintre cei mai buni scriitori de hard SF apărut în ultimele decenii.

curma le şi alte bunătăţi savuroase. şi nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu echipa care i-a trecut pragul. De data as ta. S-au ospătat din proviziile de pepeni. printre excrescenţe viguroase. Dar efectul general era acceptabil. într-un încântător luminiş de munte . fixându-le cu frânghii. ce indică în ce direcţie se află Mecca (n. ostile. dinspre est. c ar fi putut fi numite copaci. nici decum o alegere înţeleaptă. Porţile se deschideau acolo unde voia Dumne­ zeu. iar oamenii nu puteau face altceva decât să se supună. poarta însăşi le-a servit drept mihrab . fiindcă portarul a ferecat-o pentru totdeauna. Reproduce au chipul unei lumi străine şi aici păreau oarecum nelalocul lor. Izolarea locului era o întâmplare fericită. oamenii au înălţat un cort semeţ. apoi şi-au întins afară covoraşele de rugăciune. de pânză vin colorată. şi printre altele. astfel încât vântul car adia. care s-ar fi putut numi flori. stăruitor. Odată.stelele apărute la lăsarea nopţii nu leau oferit nici un indiciu -. ticsite de crea­ turi înarmate. Canaturile porţii s-au dat în lăt ri.unde vremea putea fi răcoroasă fără să simţi frigul it în căuşul unei văi dintre piscuri. au sosit oameni. Culo­ rile nu se potriveau. una se deschisese în centrul unei fortăreţe sumbre. Oamenii înşişi erau oarecum nelalocul lor şi simţeau nevoia să fie înconjuraţ e ceva familiar în mijlocul atâtor ciudăţenii. să-1 străbată. tr. 1 Nişă din peretele unei moschei.) . răsfirate. Au împodobit cortul cu perne în culori străluc toare şi cu divane şi i-au ridicat marginile.298 MICHAEL F. cu toate că nici una dintre ele nu semăna întocmai cu un copac sau cu o floare . cu mult sub liziera pădurii şi departe de petele cenuşi ale oraşelor de pe câmpiile de dedesubt. Prelata pestriţă contrasta cu vegetaţia din jur. Cu toate că n l dintre ei nu ştia care era orientarea corectă . F L Y N N într-o lume fără nume în graiul oamenilor.

* Conducătorul lor era Hassan Maklouf. tunând precu m glasul lui Dumnezeu. de undeva de sus. Pe urmă. Un torent se scurgea în vale. ridicând o ceaţă după care au dat nume muntelui şi în care dansa un c aleidoscop de curcu­ bee. După aceea. şi au început să studieze poporul necunoscut de pe câmpiile din vale. Au întins de cele douăzeci şi patru de ore ca de nişte caramele pentru a umple o zi ceva mai lungă. un bărbat care îşi lăsase urmele paşilor pe şaptesprezec lumi şi care purta. au ve­ rificat echipamentele. cedru -.Cand Dumnezeu a bătut din palme 299 Oamenii şi-au petrecut o noapte şi o zi obişnuindu-se cu soarele straniu şi studiind aer ul. au revizuit planurile. Până la cea de-a doua cădere a nopţii îşi scoseseră costumele de otecţie şi simţiseră soarele şi vântul atingându-le pielea şi răvăşindu-le părul. şi multe dintre miresmele străine le stârni seră curiozitatea. Pe nici una dintre lumile cunoscute nu exista nimic asemănător. au dat peste o cascadă imensă şi au petre­ cut o altă noa te şi o altă zi la baza ei. apa. Era plăcut piept. Explorând valea. în . montându-le pe cele ca re trebuiau asam­ blate. rândunică. d intr-un loc unde ningea neîncetat şi zăpada se topea mereu. plantele bizare şi creaturile pe care le-au putut prinde. fermecaţi. Le-au numit pe acestea după cele cunosrute lor . Cădea din ceruri.iepure. iar o parte a nume­ l or erau corecte. s-au aduna t în cort. l-au desemnat pe unul dintre ei să vegheze asupra porţii. Numai Dumnezeu ştia unde şi cum se scurgea apa laculu i. bucurându-te de generozitatea lumii. Asaltul ei perpetuu săpase în stânca de dedesubt un lac a cărui adâncime era imposibil de aflat. capră.

N-am făcut Beduin (n.Am văzut bărbaţi ucişi de luc i frumoase. Hassan lăsă binoclul în jos şi îşi privi vărul. făcu Bashir. . FLYNN consecinţă. întrebă el planeta întinsă la picioa rele lui.Locul ăsta e minunat. răspunsul rămase o taină.). ridicând din nou binoc asta înţelepciune. De pe alte patru fugise ca să-şi salveze viaţa. . acceptând cu o plecăciune sfatul bărbatului mai vâ c. De două se îndrăgostise. Pe zece dintre aceste lumi. proaspăt ab vent al Casei Porţilor. . ucigaşă sau amantă? Aidoma apelor din lac. adăugă Bashir. cu se­ veritate. spuse Hassan. şaptesprezece răni. Se apropie de buza văii în formă de cupă şi. . de parcă el însuşi ar fi făurit luminişul. declară Bashir al-Jamal din spatele lui.Apa e limpede şi aerul curat. . tr. Nu m erita sa faci drumul dacă n-ai nici o cicatrice la întoarcere.Sunt încă în viaţă. Hassan îi promisese bunic ului lor că Bashir se va întoarce. fusese călăuzit de altcineva. Bashir era vărul lui Hassan şi aceasta era prima lui călătorie. pe şapte dintre ele fusese el călăuzitorul al­ tora. deborda de can­ doare şi de entuziasm. niciodată o excurs ie într-un loc mai frumos. Hassan continuă să studieze şesul. de pe un bloc de studie câmpia printr-un binoclu puternic. dacă vrei. Eşti o fântână a înţelepciunii.înain e-o să ia o îmbucătură? .300 MlCHAEL F. Cu o cicatrice. mulţumit.Dar aici biochimia trebuie să fie atât de diferită de a noastră încât nici o f iară n-o să ne găsească pe gustul ei. spusese bătrânul. Dar nu e mai puţin adevăr at că bunicul era bedu şi oamenii aceştia alegeau calea cea mai grea.Ah. Care eşti tu. Tânăr. 1 1 . .

energia. Se numeşte Cealaltă 'Brană şi nu se află foarte departe. Dincolo de aceast e există o lume a umbrelor. Poate că au aripi. E în spatele nostru. în încântătoarea poiană de pe Mun­ tele Ceţurilor. sugeră Hassan. florile.Dacă acest izvor e al Lui. iar din ecou rile şi pulsaţiile acelei Puternice Bătăi din Palme s-au născut mate­ ria. Poate că au doar inteli­ genţă şi perseverenţă. . sub noi. această 'Brană şi cealaltă. mai presus de oricare altul. Cândva s-au lovit. în noi. Dacă s-ar atinge din nou. astfel încât să nu se poată apropia nimic din direcţia asta.Când Dumnezeu a bătut din palme 301 . Bashir nu era impres ionat. . . * Iată cum au ajuns acolo. v ia să profite de a doua. Puse capacul binoclulu aşeză în toc. Mă tem mai mult de ultima posibilitate decât de toate celelalte.Vreau aici un paznic şi un lanţ d senzori. râsetele copii­ lor. Dumnezeu i-a o ferit fiecărui popor un loc sfânt. Hassan mârâi şi coborî binoclul din faţa ochilor.Urcând pe un perete drept de stâncă? . şi noi l-am pângărit. la mâini şi la p re. planetele. şi mulţi înţelepţi . stelele. dar mi se pare un ţinut prea izolat. s-ar sfârşi totul. .Poate că localnicii au perniţe aderente. Lipsit de o şansă. zise Bashir.Cel puţin. Nimic nu dovedeşte că localnicii au urcat vreodată aici. galaxiil e. E la fel de aproape şi d departe ca două palme care bat. atât doa că e în direcţia nepotrivită. pentru căţărat. putem studia lumea asta fără să fim remarcaţi.Poat e că e unul dintre locurile lor sacre. s-ar putea să fie aşa.

ce ai avea de făcut? Unde ai putea să te ascunzi? „Munţii sunt tot atât de vremelnici ca norii. iar celelalte şcoli s-au declarat de acord. ci doar o câmpie văl urită. Traversarea Celeilalte 'Brane este o călătorie d ificilă.302 MlCHAEL F . pe trei dimensiuni spaţiale şi tem­ porală. Ce om ar trece printr-un asemenea pericol dacă răsplata nu ar fi însuşi imensul univer s? Pentru că în Cealaltă 'Brană distanţele sunt mai scurte şi o cale de câţiva paşi străbătut otuna cu un salt de ani-lumină făcut aici. lucru greu de înfăptuit. Cealaltă 'Brană se întinde. în faţa unei privelişti dincolo de simţurile omeneşti. Ceea ce se poate face este să călătoreşti prin Cealaltă 'Brană. Dar nu înţelege de ce şi-ar fa ce griji. fără de sfârşit. La urma urmelor. trebuie să înveţi să masori direcţia nepotrivită. nici un teritoriu vast. Dar." Aşa glăsuieşte interpretarea c ezului'Ashary. şi peisajul nu e decât o iluzie impusă mental. Unele materiale şi câmpuri energetice rezistă mai mult. Iar oamenii au căpătat astă deprindere. care şi le . dar nu cuprinde nici o planetă. ca şi a noastră. Hassan v în cele două 'Brane mâinile lui Dumnezeu. o rupere a paralelismului. de vreme ce t otul se va petrece după voinţa Sa. pacea fie asupra Lui. pen fla asta. ascunsă în profunzimea acelei vremi dinainte de Timp. pentru că drumul de la indicatorul unei porţi la altul trebuie parcurs fără ezita re. trecând printre abi­ suri nedefinite şi masive stâncoase. acasă. cu mai multă sau mai puţină încân tare. străduindu-se să afle dacă Domnul va bate sau nu iarăşi din palme. F L Y N N s-au frământat întreaga viaţă întrebându-se dacă palmele nu cumva se apropie iarăşi. pentru că s-ar potrivi. A zăbovi înseamnă a pieri. . Acolo există o asimetrie. Sau poate c măcar nu e vorba despre aşa ceva. cu una dintre surele ascunse Profetului. dar până la urmă sunt lucruri nefireşti într-un tărâm nefiresc. literalmente.

când. Astfel. di n haloul unui quasar. de aceea. I se vorbise despre toate a stea. . într-un fel aparte. iar to ată înţelepciunea omenirii şi toate cunoştinţele sale nu sunt decât un cerc de lumânări aprin nima întuneri­ cului atotcuprinzător. cu cât privim mai în profunzimea bolţii cereşti. în trecut. viteza luminii nu e o constrângere.nimeni nu ştie.Când Dumnezeu a bătut din palme 303 Cât de mulţi ani-lumină . . studiind cerul străin. Hassan îi explică asta lui Bashir în cea de-a doua oapte. . vărul său îl întrebă care stea era soarele Terrei. spaţiul este timp. sunt aşa cum erau când şi-au emis lumina şi. iar el le învăţase destul de bine pentru a-şi lua examenele. pentru că nici un răspuns nu se potrivea. pentru că. cu a edem mai departe. dar încă nu le înţelegea c devărat. îi explică Hassan. le desl uşim aşa cum erau într-un alt timp.Imaginează-ţi o stea care se află la un milion de ani-lumină faţă de Pământ şi ima că lumea aceasta este la . Nimeni nu vede mai departe şi mai re­ pede decât i-o în uie viteza luminii care îl ajută să vadă. nu ar fi fost cel pe care îl ştiau.Stelele pe care le vedem de pe Pământ. dar restrânge cuno aşterea omu­ lui asupra acestuia. Aici zărim stelele dintr-un alt loc şi. Iar ei intraseră acum în raza unui alt foc de tabără.Nu înţeleg. zise Bashir. alt­ undeva în n esfârşitul pustiu al nopţii. Pentru univers. Oare planeta asta se afla măcar în vreuna dintre gala xiile cunoscute pe Pământ? Peste câţi ani-lumină săriseră altobuzele lor masive şi în ce dire hiar dacă soarele Pământului s-ar fi aflat pe bolta planetei străine. percepem doar o sferă limitată de timp.

de unde se auzea zarva d iscuţiilor celor­ lalţi. dar Bashir mai zăbovi o clipă cu privirea înălţată către cer. dar nu destul de încet pentru ca Hassan să nu-1 audă. Poate că şi-a schimbat culoarea şi luminozi­ tatea. FLYNN jumătatea drumului dintre ele. Prezenţa fiinţelor raţionale . o floare e de neînţeles. nu e un lucru mărunt. . Intre timp. iar asta însemna că trebuiau să observe fără fie văzuţi. .Mă s singur. nu aşa cum ar fi putut deveni. pentru că întâlnirea îl schimbă atât pe cercetător. Se întoarse către cort. Când e singură. copilul.şi încă a unora care neau cunoştinţe remarcabile . De câte ori ieşim la lumină printr-una dintre porţile noas­ tre. cât şi pe cel cercetat.304 MlCHAEL F. dar poate că de vină nu era ecât vântul serii. cu voce scăzută. ca şi cum am vedea un adult după ce am întrezărit. Nu-mi place. al vieţii sociale şi al tehnologiei. ci şi într-un alt univers. cândva.Nimeni nu are pretenţia să-ţi placă. . * Studiau lumea în toate modurile posibile: din punct de ve­ dere fizic. De aceea nu vedem aceeaşi stea sau nu o vedem în acelaşi loc. spuse el. oricât de măruntă.Parcă am fi rupţi de lume şi singuri. steaua s-a mutat. Cei de pe Pământ văd steaua aşa cum arăta cu un milion de ani în urmă. Se s iau să afle toate datele care defineau planeta. Bashir se înfiora. Ce dimensiuni avea? Ce densitate? In ce zonă a suprafeţei se .complica lucrurile. pentru că trebu­ iau să-i înţeleagă pe locu ri aşa cum erau. nu ne aflăm doa într-o altă lume. Iar a lume. chimic şi biolo gic. De aici o vedem aşa cum arăta acum cinci sute de mii de ani. Hassan zâmbi în sinea lui.

care se zăreau î golful unui ocean albastru. foarte uşoa re şi acţionate de energia solară. ale lunilor şi ale stelelor. pentru că altfel nu-i putem auzi. se plâ auzindu-1. ceea ce avea drept rezultat un soi de invizibilitate operaţională şi permitea ca apa­ ratele pilotate de la distanţă să planeze în văzduh şi să înre­ gistreze fără a fi remarcate. dar nu îndrăzneau să treacă la mai precis decât presupunerile.Ca să studiem limba. dar nu ştiu cum. le scanau viscerele şi le studiau arhit ectura celulelor. Imaginau tipuri şi clase în care să includă crea­ turile. cu ape reci. Emit sunete şi comunică prin intermediu lor.N-au radio. Hassan râse puţin. spuse Hassan. adresându-se întregii echipe la raportul de după primul zbor.N-au limbă. Ladawan şi Yance lansau păsări inobservabile. rip ostă Mizir.Când Dumnezeu a bătut din palme 305 deschisese poarta? Cât de departe se afla de steaua ei? Soong ţinea evidenţa răsăriturilor şi apusurilor soarelui. ştiind că el prefera întotdeauna cea mai uşoară cale. Mizir trebuie să afle cum sunt alcătuite făp turile astea. . . decât plângându-se. . Mizir descoperise molecule care semănau cu ADN-ul.şi arătă către clădirile întunecate. Pe abdomenul acestor dispozitive teleghi­ date era afişată o imagine a cerului de deas upra lor.Vedeţi dacă puteţi găsi un cadavru. va trebui să montăm microfoane. P oate că în oraş există morgi . . . captată de microcamerele de luat vederi de pe spate. mai degrabă fascinat. bâjbâind în căutarea răspunsurilor. fumurii. care puteau privi şi asculta acolo unde ei nu reuşeau. dar nu întru to tul. Adu au mostre de floră şi de faună din valea muntoasă. le ceru Hassan telepiloţilor.

. Mă aştept ca nişte vapoare c u abur să apară în curând la docurile de acolo. învăţată şi memorată cu atenţie în timpul pregătirii. spuse Iman. el o privi ridicând din umeri. cu toa te că nu-mi dau seama de ce. a doua zi. . depozitele alea su nt pline cu ceva solid. Clădirile lor par din intalie . Nişte creaturi curbil nii. . FLYNN . Yance Darby se scarpină în cap. sunt chiar graţioşi.Fum de cărbune. .E un oraş cu aspect ciudat. căutaţi-le sculpturile. ştiind că asta ar fi reprez entat un bonus. anunţă Klaus Altenbach. Când Ladawan îl întrebă de unde credea că ar tut veni navele. dar Hassan era mulţumit băiatul si-o amintise.Odată ce te obişnuieşti cu strani tatea lor. vor­ bind despre băştinaşi. zise Mizir. turnuri. spuse el. Tehnologia e echivalentă cu cea de la mijlocul secolului a l nouăsprezecelea. Trebuie să aibă şi ei un fel de artă. . sugeră Bashir.Într-o şcoală primară ar trebui să existe exemple simple de limbaj scris . adăuga Mizir. Era un element de pe lista de proceduri standard pentru studiul l umilor locuite.E imposibil să nu existe un scop c are să te conducă din­ colo de orizont. . Sau ceva pe bază de cărbune. Cu excepţia in­ divizilor care îl locuiesc. Căutaţi-le picturile.Mi nu mi se pare câtuşi de puţin ciudat.dr eptunghiuri simple. după lansarea unui spion teleghidat în zona emanaţilor de deasu­ pra unei clădiri.Nişte mostre de ţesut mi-ar prinde numai bine. despre care presupu seseră că era o fabrică. dar cu gravuri pe fiecare suprafaţă. iar apoi adăugă: Din Era Standard. filigranate. . Turbă? Nu e petrol.306 MICHAEL F.

sorbitură cu sor­ bitură. asta i se întâmpla cu rinţă.) Într-o noapte. (Inteligenţa conchise că se folos eau două limbi şi începu să analizeze pro­ blema din această perspectivă. Mizir nevoit să se mulţumească doar cu creaturile pe care le puteau găsi în apropiere. dar o lume nu e ceva din care să ciuguleşti. pentru estuare?) Klaus descoperi o cale ferată care pătrundea în oraş. pe primul o să-1 află . primind drept răsplată o babilo­ nie de sunete. Ne-am putea petrece aici tot restul vieţii. bodogănea el. prin cea mai . Totul continuă în acelaşi mod.Avem atât de multe de aflat! exclamă Bashir. copleşit de tot ce-1 înconjura.Oho. (Specii alpine. fără să descoperim nici măcar primul dintre lucrurile esenţiale. Spionii teleghidaţi zburau. Ce îl îngrijora. zise Hassan. împânziră oraşul cu urechi mi . Fotografiile digitale erau de scărcate într-o hartă mozaic a for­ melor de relief şi a tipurilor de sol şi de vegetaţie.) Deocamdată. Dacă vrei să-i simţi cu adevărat gus­ tul buie s-o înghiţi în întregime.Când Dumnezeu a bătut din palme Apoi se apucă să construiască un manechin după modelul localnicilor. bodogăni Mizir. ci u timul. ceea ce era totuşi imposibil. era nu pri­ mul lucru.De parcă ne-am strădui să bem ul. desco­ perind foneme şi alte structuri lingvistice. . . ţinându-1 treaz în timpul nopţii. Cât de reprezenta­ tive sunt pentru câmpiile de pe litoral. pe care Inteligenţa trebuia să le sortez e. (S ong tân­ jea după un satelit pe o orbită joasă. . Fiind tânăr.

Dumnezeu era . Cu toate acestea. Soong şi Mizir. lumea. Trând zaţi pe perne. făcându-le să o rupă la până când Iman îl dojeni. care. Soong stătea la o oareca stanţă. absolvise re cent Casa Porţilor. Faptul că firimiturile acelea nu erau digerabile nu le împiedica pe animale să le înghită şi cine ştie ce-ar fi putut să se întâmple. în timp ce şi Ladawan tre­ ceau datele topografice şi reţeaua de drumuri pe hărţi alcătuite din raze lu inoase. Ha ssan o numea. cu excepţia petei minuscule ce reprezenta locul unde îşi stabiliseră tabăra deşi nu e au siguri că o situaseră acolo unde trebuia. ca Hassan.308 MlCHAEL F. Exploratorii cu experienţă. nu îi opri pe ceilalţi să o dezbată. pur şi simplu. în a şaptea zi. Bashir voia să îi dea lumii un nu me. Până atunci. Deasupra proiectorului plutea o sferă fan­ tomă: în întregime neagră. cât de familiar. Ce str a­ niu. aidoma lui Bashir. Yance Darby. planeta avea să vorbească. având nişte boilere sferice. (Cărbunele trebuie adus cumva înăuntru. glumi el. urmărind cu vârful de getului liniile care separau grupurile biologice. Hassan se ţinea deoparte. Avea în mână o cupă cu nectar şi studia ho­ logramele prin rezonanţă magnetică ale faunei locale. în faţa unei mese pline cu hărţi scoase la imprimantă. aranjate pe un display. iar numele avea să-i fie dezvăluit. aşa cum le intuise Mizir. în întregime ne oscută. în afara cortului .) Locomotivele erau propulsate cu abur. în acelaşi timp. şi. sub stelele stra­ nii şi îndepărtate. pe un scaun înalt. FLYNN îndepărtată extremitate a acestuia. îşi spuse. mâncând curmale şi brânză. când echipa analiză rapoartele şi Bashir aduse pro­ blema în discuţie. iar sp inările catârilor nu mi s-au părut cel mai probabil mijloc de transport. le arunca bucăţi de mâncare animalelor curioase. Cu timpul. îşi băteau rareori capul cu aşa ce a.

avea o ţinută bizară. poziţionată pentru începerea jocului. deşi acestea erau scurte şi butucănoase. ripostase Mizir pe un ton filozofic. plasându-le imaginea în gru­ pul biologic respectiv. Din partea de mijloc a to rsului se desprindeau două membre mari. deşi detaliile nu e aceleaşi. El o modela către ac eeaşi finalitate. sa u indiferent ce fiinţe ar putea evolua din nişte rozătoare. şi diferit. nimeni nu ştia. în rest. iar altele. porneau de undeva de deasupra lor. spusese el. Poate că era bărbat. Mi zir presupunea că strămoşii fiinţelor avuseseră tot şase picioare.Sunt rozătoare. iar vulturul avea gheare în vârful aripilor şi al picioarelor. mai mici. îi răspunsese Iman. Deasupra trunchiului se afla ceva în formă de minge de fot­ bal american. ca a unei cobre înălţa rma era bilateral simetrică.Când Dumnezeu a bătut din palme 309 un olar. aspect a cărui ana­ liză luase multe or e din timpul lui Mizir. Un set era dotat cu gheare. în acelaşi timp. De exemplu. . doar că totul este. pentru munci grele. Şi picioarele se terminau cu gheare. şoarecele avea şase picioare. Oriunde ar fi prins formă viaţa. si­ nusoidală. ascunse de penaj. . iar celălalt cu ten­ tacule. însă cu patru braţe şi două picioare. „rozătoarele" de aici sunt animale teritoriale. Pielea era . totul seamănă.În universul din jurul nostru. ca majoritatea creaturilo r ce aler­ gau pe pajişte. Era mai scund decât o fiinţă umană şi. iar Natura era cuţitul Său. şi că braţele groase cu gheare fuseseră cândva picioarele din mijl c. . Existau fiinţe asemă­ nătoare şoarecilor şi vulturilor. după cum nu ştia nici dacă împărţirea în astfel de categorii avea vreun sens aici. Iman construise un manechin reprezentând fiinţele raţio­ nale şi îl aşezas la intrarea cortului. ceea ce nu le este câtuşi de puţin specific.Totuşi. sau poate că era femeie.

Abia dacă puteau afla câte ceva despre cul­ tură. gura era în piept. FLYNN netedă. printre o serie de alte cavităţi. şi nişte cavităţi gelatinoase. bătând în albastru cobalt. de parcă ar fi fost cu solzi de un maes­ tru zidar. Di versă. Filamentele iau deasupra mingii de fotbal ca nişte ferigi. Oamenii vor veni aici ani de-a rândul. Erau multe rase.MlCHAEL F. cu porţiuni mai întunecate pe spate. d care presupusese că puteau fi originare din zonele tropicale. dar având aspectul unor plăcuţe minuscule. Era o lume bogată. Manechinul care reproducea creatura nu avea chip. Şi poate atu nci vom şti câte ceva. Insă Mizir mai rema rcase şi alţi indivizi în inima oraşului. Adânciturile cu sub­ stanţă gelatinoasă erau distribuite asimetric în jurul capului minge. se vorbeau multe limbi. Cu câţi eoni în urmă luase naştere? Ce se afla dincolo de orizont? Puteau spera oare să înţeleagă mai mult decât o fărâmă? N-avea i cunoască niciodată istoria. care. şi una .înnegrit de funingine şi debor­ dând de viaţă . Mai exist a o des­ chidere în care îi văzuseră pe indigeni introducându-şi hrana. precum ceru l senin de deasupra deşertului. dar şi asta era doar o zgârietură a suprafeţei. jucau rolul ochilor. mai supli. Existau o s erie de filamente. într-adevăr. după toate probabilităţile. Existau pajişti alpine. cugeta Hassan. Culoarea fiinţei era un albastru azuriu. sau chiar generaţii de-a rândul. Dar aceste trăsături au aranjate astfel încât să alcătuiască o figură. considerate de Mizir drept po­ sibili receptori ai mirosului. Era oraşul de dedesubt .o culme a civilizaţiei? Sau doar o fundătură a culturii şi a tehnologiei? Mai târziu vor trimite spioni tele­ ghidaţi în zboruri de recunoaştere mai îndelungate. aparen t goale. fără păr şi fără pene. prerii situa te la mare alti­ tudine şi estuare de-a lungul coastelor. mai înalţi.

Poate de peste ocean. contorsionaţi şi diformi. .Eu continui să văd un chip. mare. . -Ah. .Sunt cu adevărat frumoşi. Băştinaşii i se plini de cicatrice. Băştinaşii semănau cu nişte flori.Oarecum. Ştiu că nu există nici unul. . Oamenii l-au văzut pe Isa . . . Cred că sunt nişte venetici. Pare să-mi zâmb că. tr.Şi erau lori? .Recunoaşterea unei imagini standard. Soo ng spune că întregul litoral a venit de altundeva.Poate. îi spus e el. zise Iman. Tr ebuie să vedem creaturile astea aşa cum sunt.Nu-mi place. Deoarece mintea lui căuta o simetrie a trăsăturilor acolo unde nu era. Deşi diferă întru câtva de f rmele de viaţă descoperite de Mizir aici. iar coliziunea sa cu acest conti­ n ent a avut drept urmare formarea Munţilor Ceţurilor. 1 . Zburau. Venise să se aşeze alătur i de Hassan. Aprobă din cap. . decât pentru a-şi exprima acor­ dul.In Lumea lui Concannon a fost mai simplu. plasată în mod pervers acolo unde se află gura unei fiinţe umane. răspunse Iman. admise ea posibilitatea. dar creierul meu tot caută nări şi urechi.Frumoşi . în timp ce restul con­ tinua să discute despre numele planetei. Pro­ babil au migrat din altă parte. îi povesti ea.Când Dumnezeu a bătut din palme 311 parabolică. . într-un cartof sau pe Shaitan într-un vălătuc de fum.poate. Numele sub care e întâlnit Iisus în religia islamică (n. doar că nu era vorba despre o gură. lăud at fie-I numele. nu aşa cum ne închipuim că sunt. sus. ciupiţi de vărsat. mai degrabă să confirme că auzise.).

Hassan râse. . Dar nimeni nu caută chipul unei flori.). Faţa ei era un cerc palid. după moda din Valea Iordanului. . . destul de tare cât să-1 audă Hassan şi să se întoarcă spre el.P ect. . Avea un orgoliu mai mare decât o lume întreagă. dar e u nu sunt atât de vanitos.Shangri-la ! spuse Bas hir. Tu cum crezi că ar trebui să-1 numim? Iman strânse din buze şi îşi potrivi hijab-ul sub bărbie.O s locul ăsta Lumea lui Maklouf? Ca şef de echipă. Locul ăsta este fără îndoială un paradis. înconjurat de materialul ecose z alb cu roşu. aşa c dawan şi Khalid. dintre care multe nu ne vor răsuna în urechi niciodată. Iman îi întoarse spatele. de către James Hilton. 2 1 1 Văl cu care îşi acoperă faţa femeile musulmane (n. Hassan scutură din cap . e privilegiul tău. . în romanul său Orizontul pierdut (n .Tulpinile lor aruncau jeturi de vapori. aşa cum se spune în sute de l imbi. .312 MICHAEL F. în vremurile moderne. asociată cu un para dis terestru de către vechile le­ 2 gende şi. FLYNN . încuviinţă el.Şi eu. Vale din Tibet. . pe limba lor. paznicul porţii.L-am întâlnit o dată pe Concannon.). care te-am confundat întotdeauna cu un crin. prefăcându-se că urmăreşte dezba­ terea celorlalţi.Ar trebui să aflăm cum îl numesc indigeni i. Se puteau deplasa numai în salturi scurt e. Yance bătu din palme. tr. tr. . Klaus dădu încet din cap.Probabil că îl numesc „lumea".

. şi Hassan se uită din nou prin uşa cortului. . ne-am gândi că locul ăsta e sigur. . . le şopti ea celorlalţi. atunci n umiţi-o al-Batin. Bashir şi Khalid schimbară o privire. nu este? întrebă Iman.Dacă trebuie să-i daţi un nume. .E ul dintre numele lui Dumnezeu. Continuă s-o privească pe Im an mângâind statuia. .. . Marea Răsăriteană era legată de gura .Păi.Nu. Pe urmă. Hassan. * Botezară oraşul „Portul de Est".. Hassan se uită pest umăr şi o văzu plimbându-şi mâna de-a lungul muşchilor braţului ridicat al statuii făcute de . Dacă trebuie să-i daţi un nume. Despre ce surpr ză e vorba? Soong chicoti.Atunci. Iman schiţă un zâmbe şters. fiindcă era plasat pe malul unui estuar lat şi adânc. spuse Mizir. Nu e potrivit pentru o planetă. De fiecare dată c m rosti. . făcând întrebarea să sune ca o provocare.Surpriza? întrebă Bashir. adăugă Hassan. către constelaţiile stranii de deasupra şi la „ hipul" imobil.Ba da. răspunse el. zise Hassan.Când Dumnezeu a bâtut din palme 313 Soong păstră tăcerea şi se uită la Hassan. lipsit de expresie al statuii... tu cum ai numi-o? zise Yance.Asta înseamnă „Cel Tainic". spuse acesta. intrând în cort.Nu tocmai.E privilegiul tău. protestă Mizir. iar Hassan nu se osteni să răspundă. atâta timp cât Dumnezeu nu îşi dez­ văluie adevărata natură. .Nu ştiu. Mizir încremeni. şi asta tocmai pentru că inspiră atâta siguranţă. Încă n-am văzut surpriza. E un nume per culos pen­ tru o planetă. pe u mai vedem. .

oarecum asemănător cu cel de tămâie. se eli a un miros plăcut. FLYNN unui fluviu tumultuos printr-un canal care înconjura cheiul. cu gândul la „boi". de sonarele spionilor te eghidaţi. în aceeaşi măsură. Plugurile erau trase de grupuri de creaturi cu şase membre. ale căror ghe are de la pi­ cioarele din mijloc şi de dinapoi aproape că dispăruseră. Drumul pe care îl numiseră Mar ea Magistrală se întindea în sud-vestul oraşului. îndesând coşuri de mâncare în stomacurile lor largi şi privindu-şi copiii ţopă făcând tumbe prin iarba unsuroasă. docurile. Dar aceştia nu le puteau spune de ce nu adăposteau docurile nici o navă. probabil. de la mare înălţime. de un verde gălbui-intens. întrerupt ici şi colo de flori c olorate şi de arbuşti aranjaţi în forme decorative. Picioarele din faţă aveau copite despicate.314 MlCHAEL F. transformându-se în c va asemănător cu nişte copite. cerate. cu frunze cărnoase. deşi ceva din comportamentul lor te ducea. loc din care se vedeau foarte bine oraşul. portul şi. depozitele. Pe măsură ce vremea se încălzea. Parcul . Atât putuseră desluşi din fotografiile făcute. cu aspect mono­ t n. Culturile erau întinse. d incolo de el. Evident. şi presupus eră că se aflau. semănând cu trifoiul. pământul fiind învăluit de un co de plante galben-verzui.îşi închipuiseră că asta era indea pe culmea unei coline. verzi. la sfârşitul primăverii. Unul dintre ogoare arăta mult mai îngrijit. petrecându-şi acolo după-amiezile sau venind numai l ora apusului. Zona din apropierea acestuia fusese . In su dul şi în vestul oraşului se întindeau câmpii acoperite de culturi dense. dar nu era limpede dacă le erau des­ tinate batiniţilor sau anima lelor lor. creatu rile au fost numite „cai". Marea Răsăriteană. Dacă striveai o mostră de „iarbă". tot mai multe grupuri de ba iniţi se aventurau în afara localităţii.

Când Dumnezeu a batut din palme 315 pavată cu lespezi de piatră. la l imita permisă de rezoluţia camerelor de luat vederi. asemenea unui fermier care se descoto­ roseşte treptat de hai nele de oraş când îl părăseşte. pe care huruia un amestec pestriţ de vehicu le: trăsuri asemănătoare cu landourile şi cu birjele şi altele. le spusese Iman celorlalţi.după cum le dictau îndatoririle sau starea de spirit. Hainele batiniţilor variau de la straie de un cenuşiu moho­ rât până la veşminte bogat împ bite. cu toate că era vorba de un al t gen de frumuseţe decât cea cunoscută pe Pământ. Pe măsură ce se îndepărta.în oraşele Terrei exista o slăbiciu ne pentru obiectele extraterestre. late şi netede. cuibărit într-o vale cu culturi bogate. La o bifurcaţie. o primă porţiune era acoperită cu pietriş compact. de toate culorile curcu­ beului . . şoseaua devenea din ce mai lipsită de pretenţii. Dincolo de acesta. Spionul teleghidat trimis de partea cea­ lal tă a pasului din munţi se întorsese. Aveau simţ estetic. aducând imagini dintr-un alt oraş. apoi îi lu n pământ umezit cu ulei de parafină. către o trecătoare din acel lanţ muntos de pe coas tă din care făcea parte Muntele Ceţurilor. una dintre ramificaţiile Marii M agistrale se îndrepta spre nord-vest. iar ea îşi petrecea o parte a timpului libe adaptând moda locală la membrele şi statura oamenilor . pline cu mărfuri. ca să nu mai fie decât un drum desfundat când începea în ungatul traseu ce şerpuia către trecătoare. simple şi descoperite. plus o serie de care grele. ale căror căruţaşi îşi îmboldeau echipajul de hexacai de povară cu b e. mai îndepărtat şi mai c decât Portul de Est. pe ca re Yance le numi „căruţe". se întindea un ţinut mai arid şi mai golaş şi se desluşeau sem­ nele a ceva asemănător unui deşert. acoperite cu co viltire de pânză groasă.

observă Hassan. O anu­ mită agitaţie.316 MlCHAEL F. cu un aşa triumf în glas încât. . după atâtea săptăm iu. poziţia celui care alină e în mare măsură aceeaşi. cât d sunt.Sau poate că al treilea nu e decât un unchi. Numai în zona docurilor cotesc şi şerpuiesc. o activitate n eîncetată. a fost plantat. * Erau. FLYNN .Nu vă daţi seama? îi întrebă ea. Cât de ordonate. năuciţi. . observă Iman. spuse ea în seara a a. iar tent lele puteau mângâia cu o gingăşie surprinzătoare. Da. fie într-alta. întrebându-se ce rol ar fi avut fi .De-asta pare oraşul atât de straniu! exclamă Iman.Indivizii ăştia par plini de energie. într-adevăr. în cort.Ţin unul la celălalt. apoi se ridică de p e divan şi ieşi în noapte. un popor plin de viaţă. în timp ce părinţii se apropiau grăbindu-se să-i liniştească. Mizir. sau un frate mai mare? Totuşi . . Una dintre pere­ chile de copii care zburdau pr in parc se izbise de un hexacedru şi cei doi zăceau. . . ai avut dreptate: au venit de dincolo de Mare a Răsăriteană. fie într-o lume. care te duce cu gândul la americani. Nu stau locului nici o clipă. Sunt americani! Uitaţi-vă la străzi.Cine n-o face? răspunse el. Trei părinţi. . îndreptându-se către punctul avantajos de observaţie. sau o mătuşă. de parcă sociologul din ea nu s-ar fi concentrat suficie nt până atunci. adresându-i-se lui Hassan. afirmaţia ei părea tardivă. Oraşul ăsta nu a crescut acolo.

E destul de mult.Chiar atât de grea să fiu? . .Poate că ar ne să te opreşti. în timp ce Iman. care stătea turceşte pe o pernă imensă. . .Duci ceva greu pe umerii ăştia.Oamenii vor veni aici pentru cascada minunată. . nu vor mai putea trece n eobservaţi. Iman i se alătură şi dădu să vorbească. pentru parfumul ierbii ul eioase. . le vom asculta mu­ zica. privind printr-un binoclu de noapte. . în o sută de mii de lămpi. iar ei o vor asculta pe a noastră. Se retras eră în tăcere în cortul lui Hassan. Până la urmă.Oh. Într-o bună zi. sunt atât de duri şi de încordaţi.Şi ce dacă? Va fi spre binele nostru şi al lor. Soong şi Miz ir sunt copii şi trebuie să le schimbi scutecele? Sau pe ale mele? Vorbele lui Iman îi treziră gânduri supărătoare. O lume. stând în le lui.Foarte bine. Îşi întinse mâna peste umăr şi o prinse pe a ei. pentru a admira moda şi croiala hai­ nelor. Nu faci altceva decât să priveşti. zise ea. Pe voi opt. . îi masa muşchii umerilor.Când Dumnezeu a bătut din palme 317 din care supravegheau oraşul. Sing urele întrebări care au importanţă sunt când şi cum. . îi vom saluta. unde el se aşeză pe o canapea.De ce. Portul de Est părea o flacără de un portocaliu mat.Ia te uită la Atlas. Îl strânse mai ta e şi el tresări. . om face comerţ cu ei. Cred că duci o greutate mult mai mică de ea a unei lumi. nu cine ştie ce. Nimic din ceea ce faci nu afectează lumea asta. Uleiul extras din iarba de un verde-gălbui intens ardea încet. dar el o opri atingându-i braţul şi îi arătă forma întuneca .

. .Cred că eşti cheală. tr. .318 MlCHAEL F.Nu sunt shi'a .Ce i s-ar putea întâmpla aici? .Nu devine mai uşor. 1 2 1 2 Ramură a islamului predominantă în Iran şi Irak (n. P ate ai urechi ca nişte scoici. Vâlvătaia îl străbătu ca o sabie de metal topit.N-am mai fost nici odată în aceeaşi echipă.Foarte puţine. îi spuse el. .Te în trebi ce e sub hijab? Pot să-1 scot. cred. Nu ştiu cine eşti.Sunt tot atât de clară ca un text da ctilografiat. Sub hijab. Tu vei trece printr-o poartă. oricâte asigurări i-ai da tu. . pentru că următoarea lume pe care va ajunge s-ar put ea să nu fie chiar atât de sigură. eşti un adevărat maestru în arta măgulirilor! S-ar pu tea ca noi doi să nu mai fim niciodată în aceeaşi echipă. FLYNN . Ce ştii tu despre mine? . . eu p rin alta şi poate că unul dintre noi nu se va mai întoarce.). Căsătorie temporară (n. Chipul lui Iman deveni impenetrabil. . adică.Oh. .Ştiu că Bashir nu e de greu pe cât crezi. Nu pract ic muta'a .Nu la asta mă refeream. Îşi răs erna şi Iman făcu brusc un pas înapoi. cu braţele încrucişate pe piept.Sunt nişte făpturi uşor de . .Există mai multe astfel de făpturi decât crezi. tr. . fără tra gere de inimă. Şi asta e periculos. noi doi. Mă sperii. recunoscu el. . .Cred că îi plac batiniţii.Nu e vorba de asta. Copiii mă descifrează ca pe-un abecedar.). Hassan păstră o vreme tăcerea.

La asta de gândeşti? La o căsătorie cu dată de expirare? Atunci. . .Când Dumnezeu a bătut din palme 319 . Cât despre urechi.Să ne cărăbănim? Soong se gândi că era un cuvânt înrud un fel. şi. Nu doare când ţi se reaminteşte ceva. * A In ziua următoare. aplecându-se uşor înainte de a eşi. într-una singură. La urm ea ieşire.Îţi mulţumesc. Şi dispăru. le reaminti Soong.Verificaţi re glajul ceasului. cu haraba. spuse. iar mama îl compara cu mătasea. Hassan se gândi că se certaseră.Insolenţă. lui Mizir şi mie. lus echipamentele. îl ceru lui Mizir să-1 însoţească şi lui Khalid să conducă altobuzul. i se plânse Soong lui Hassa n după aceea. Luau cu ri pline cu informaţii şi lăzi cu specimene pe care să le studieze savanţii. lui Soong. spuse Yance. care stătuse la volan timpul multor astfel de expediţii. Ştiţi ce vreau să spun? Dacă trebuie să ne cărăbănim în pripă. Timpul curge altfel în Cealaltă 'Brană. . ni se va alătura. nu ştiam asta. . zise Khalid. îşi spuse. In Casa P orţilor existau oa­ meni care îi datorau favoruri. . E negru. când îşi prin­ deau centurile de siguranţă. o. Eu sunt mai mare în grad. răsucindu-se puţin ca să arunce cuvintele peste umăr. preţul lor depăşeşte ceea ce ai dat p cum. pe Pământ. fiindcă atât de tânăr. . după provizii. Putea aranja asta. Hassan îl trimise pe Bashir înapoi. poate că nu mă cunoşti. Se eptă spre clapa de la in­ trarea cortului şi se opri o clipă. Negru şi foarte l ung.Sunt neliniştit gândindu-mă că am rămas cu o hă­ răbaia. bunicule.

verzuie.Nu se ştie niciodată. şi le servea altora în acelaşi mod. simulând înţelepciunea prin tăcere. a aparaturii de suprav ghere nocturnă. pentru că ptele puteau fi dure.Sper c-o să-mi spui tu. Poate că era o prac­ tică obişnuită a batiniţilor să se trezească şi să iasă di le mici ale dimineţii. zise Yance. Era ceva brutal în asta. mestecându-le temeinic. Klaus era ma i comunicativ. . . spuse Klaus. ech ivalentă cu trei dimineaţa.Nu le mai zice băştinaşilor „şase pic oare". înregistrările video aduse de Klaus fuses ră făcute în timpul nopţii şi aveau acea luminiscenţă aparte. Era bine să l e frăgezeşti puţin înainte. FLYNN . Hassan n-ar fi putut spune cât de bizar.şi. cu muchii ascuţite. pe drumul de întoarcere. . In seara aceea. Ce conţin înre­ gistrările video? .320 MlCHAEL F. Le digera cru de. Mazir observase acolo nişte crea­ turi ciudate. Contorul din colţul din dreapta jos al imaginii indica ora locală. deşi nu o mai făcuseră până atunci. aşa că Soong nu se si icidecum mai lămurit. . ceea ce le făcea greu de înghiţit. Klaus veni la Hassan cu o enigmă.E extrem de bizar. Spio­ nul teleghidat se ocupase de o bio-monitorizare a mâlu lui depus de flux pe marginile estuarului în partea de nord a oraşului cu ocazia une i alte survolări. agitaţia din oraşul de dedesubt activase senzorii aparatului . Avea o atitudine tipic germană în privinţa evenimentelor. Extrem de bizar. fără con­ dimente. ascunse în vizuini .Astea sunt zborurile de suprav eghere de azi pe deasupra „Metropolei Şase Picioare". De obicei.

nu direct deasupra capului. era greu să faci aprecieri în lumina nefireas că a apa­ raturii de supraveghere nocturnă. zise Hassan. descriind cercuri. Către est. Asta sună raţional. Şi toţi priveau către cer cu o încremenită r are Hassan nu o putea numi decât aşteptare. . nu-i aşa? . Spionul zăbovise. Întreabă-1 pe Soong. Pe urmă. zise Kla us. . Hassan îşi propuse să discute cu Soong. fiind că micul dispozitiv Inteligenţă sesizase un soi de anomalie în comportarea neaşteptata a m a­ selor. . aplecaţi peste pervazul ferestr r. iar trăsătu rile nu se distingeau. în mici aglomerări în faţa uşilor clădirilor. Mă întreb ce raţiune i-a scos afa din case în miez de noapte.Nu.Raţional. un amănunt al imaginii panoramice îi atrase atenţia şi iată ce era acest ceva: .Ceva de pe cer. Era gre imaginezi una ca asta. uite în ce direcţie se holbează. dar. . pe acoperişuri.Oare au văzut spionul? întrebă Hassan.Uite cum îşi ţin trupurile. în timp ce se întorcea cu le. băştinaşii începuseră să arate cerul şi să se agite. apăruseră în număr mare: în balcoane. dacă n-au fată? De fapt.De unde ştii încotro se holbează.Poa te că simt radiaţia calorică a motorului? Mizir lansase ipoteza că o parte dintre cavităţile cu gela­ tină de pe capul minge erau sensibile la radiaţiile infraroşii. ţinând cont că era camuflat şi că totul se petrecea noaptea. . Un mister de genul ăsta o să-1 încânte.Când Dumnezeu a bătut din palme 321 Totuşi. răsucindu-se şi ating pe alţii şi fluturându-şi tentaculele-braţe. Presupun că privesc în direcţia în care erg. Toate conturile erau uşor estompate. .

Poate a doua lume locuită din sistem! 1 Carnaval. . Probabil vreun eretic.Nu le mai spune şasepicioare. germană (n. cel care îngenunchează cu spatele drept iese denţă ca un basore­ lief. cel care privea în sus părea să se holbeze direct la Hassan.Acum obiect cel mai strălucitor pe cer. Când toţi bărbaţii aleargă.Ramadanul nu e un festiv al.Atât de greu .Păi. după căderea serii. Carnaval. excepţie lună. Răsărit important pentru şasepicioare. în mintea unui european. . în lb.. răspunse Soong. . Tentă albastră.322 MlCHAEL F. Sau. Abia mai târ­ ziu avea să-i reamintea scă Mizir că. Cele mai multe sisteme. e bine înrădăcinată ideea că Mecca se află spre est. şocat de acel stop cadru. . Poate planeta cea mai apropiată de stele.Tipul ăsta.. continuă geofizicianul. Dar râsul i se opri în gât. Fasching . tr. e uitau către est. Hassan nu ştia niciodată cu certitudine când acesta glumea 1 şi când nu.neîncurcat noţiuni vestice. zise Hassan. mai ulte planete. N-am vrut să te jignesc. etă. cu alte cuvinte. . nu l-am observat până acum. Ce crezi că e cu el? . orbită interioară. direct la spionul teleghidat. Extrem de uluit. cel care rămâne neclintit e re­ marcat. De ce ar avea o semnificaţie deosebită? Soong făcu un gest care sugera o ignoranţă îngăduitoare. . anunţă Soong.Poate început festival. deci poate a pă acolo.). . Hassan nu-i dădu atenţie. Ramadan. Klaus se uită cu ma i multă atenţie la ecran. cu o satisfacţie solemnă. FLYNN Când toţi bărbaţii se prosternează în rugăciune.

dar acum locuitorii din Portul de Est se aliniară şi mărşăluiră până în sud.De ce? întrebă el. privind prin binoclu şi neaşteptând nici un r uns. Bătătoriră pământul lovind cu putere cu ţevile lungi ale ar­ melor. Alergară. . iar răpăitul saca e se înălţă şi ropotul său învălui oraşul. în ritmul bătăilor din pal e ale braţelor superioare. şi execută un balet alcătuit din manevrele complicate. . chiar în seara aceea. Până atunci. Dar. o parte dintre băştinaşi îşi ridi­ cară armele.Când Dumnezeu a batut din palme 323 * A doua zi. Când pla­ neta albastră urcă pe bol tă. T . .Sperasem că sunt mai presus de aşa ceva. Sau piază rea? Iman se întristase la vederea armelor. Aran­ jamentele florale care îi dădeau parcului aspectul de tablă de şah fură curând călcate în picioare şi culorile li se pierdură într-o sepia general Pe Hassan îl nelinişteau schimbările neaşteptate de comportament. părând vuietul unei mări înfuriate. se observaseră puţine semne ale cti­ vităţi militare.Ce popor a fost vreodată mai presus de aşa ceva? întrebă Hassan. trăgând în direcţia ei. Asta însemna că echipei îi căpase un element de bază. aliniată. băştinaşii umblau înarmaţi prin oraş. primi unul. într-un fel. mu Hassan recunoştea întotdeauna o sfidare. . .Neghiobi. Săriră. .Sfidează planetă? făcu batjocoritor chinezul. Formaţia se modifică din coloană de marş în linie desfăşurată de a revenind apoi la cea dintâi.

F ă r ă avioane. a p o i se î n t o a r s e spre M i z i r şi r â n j i . spuse el. M i z i r descarcă o m u l ţ i m e de r e a c t i v i . dar u n b a l o n n u m-ar s u r p r i n d e . d a r ar p u t e a avea telegraf. . . L a d a w a n . I m a n se î n t o a r s e spre el.Observare de la î n ă l ţ i m e . D e c i şi eu mă u i t la l u c r u r i foarte m i c i . B a s h i r şi K h a l i d se întorseseră î n s o ţ i ţ i de o echipă de m e ­ canici. probabil informativă. care î n c e p u să a s a m b l e z e a v i o n u l ultrauşor.V o i a u să ştie dacă eşti d acord să treacă şi celelalte echipe. a l d o i l e a a l t o b u z s e reîntoarse c u p r o ­ v i z i i p r o a s p e t e şi cu e c h i p a m e n t e . * I n z i u a u r m ă t o a r e . sub p r i v i ­ rile n e r ă b d ă t o a r e ale lui Y a n c e . Tot ce p u t e m face este să p r i v i m .Nu. o s o n d ă laser şi un m i c r o s c o p electronic de m a r e rezoluţie. F ă r ă r a d i o . d a r în sfârşit pot să vad! Soong a r u n c ă o p r i v i r e as upra a e r o s o n d e l o r şi a baloanel o r de m a r e a l t i t u d i n e şi le consideră acceptabile. . vorbind des pre acesta d i n u r m ă .Ce altă posibilitate a v e m aici? î n t r e b ă el. îi spuse B a s h i r l u i H a s s a n .C u m poţi să vorbeşti de spre r ă z b o i cu o asemenea detaşare? D a r K l a u s se m u l ţ u m i să ridice d i n u m e r i . FLYNN . . .324 MICHAEL F.Nu e decât un m o d e l de t e r e n .C r e d că va fi asemeni r ă z b o a i e l o r lui Bismark. . recunoscu el. Y a n c e şi ceilalţi păstrară tăcerea. . m o r m ă i Klaus.

Dar.. şi despre neaşteptata activitate r ă z b o i n i c ă .B a t i n i ţ i i nu au ceea ce s-ar putea n u m i o faţă. spuse ea.N . presupuse Bashir.. C a î n f l o r i t u r i l e a r a b e . zise S o o n g . Sper să nu aibă a r m a m e n t antiaerian. şi povesti despre apar iţia planetei albastre.. sau a v â n d nasul acolo u n d e t r e b u i e să fie u r e c h i l e ? . . El îşi regretă i m e d i a t i z b u c n i r e a . Studie a v i o n u l cu un aer medit ativ. N u m ă r u l de cavităţi şi de ferigi e î n t o t d e a u n a acelaşi şi apar. . al-Azraq. . I m a n î n v ă ţ ă să-i identifice pe b a t i n i ţ i . A d e v ă r a t u l jihad e o l u p t a p u r t a t ă î n p r o p r i a n o a s t r ă i n i m ă . C â t de m u l ţ i oa­ m e n i se nasc cu t r e i ochi.A s t a nu e o s u r p r i z ă .şi t o a t e capetele se î n t o a r s e r ă spre el.A s e m ă n a r e a l o r e n u m i o părere. iar B a s h i r tre sări. .. când cinev a are chef de scandal. T o a t e l i t e r e l e a r a t ă l a fel.Cine-a avut v r e o d a t ă un astfel de sezon? îl dojeni H a s s a n . d a r t r ă s ă t u r i l e d e p e capul l o r m i n g e n u sunt a l e a t o a r e .Poate aşa o fi.In oraş s-a î n t â m p l a t ceva. d a r r ă m a s e n e î n d u p l e c a t .. le r e a m i n t i I m a n . O n o u ă stea m a r c h e a z ă î n c e p e r e a s e z o n u l u i l o r de jihad. zise Yance. Le-am spus că. cu bruscheţe. care trăsese cu urechea. . n t o t d e a u n a .. .a v e a i d r e p t u l să le spui n i m i c ! ţ i p ă H a s s a n . . dar. e b u n orice motiv. spuse. i n t e r v e n i M i z i r . pentru că arată atât de ciudat şi stranietatea pe care o au în c o m u n m a s c h e a z ă diferenţele d i n t r e i n d i v i z i . .Când Dumnezeu a batut din palme 325 . î n a p r o x i m a t i v acelaşi loc.D a .

satisfăcut. ... Toate sunt prea stran ii pentru a putea fi percepute de s i m ţ u r i l e noastre.C h i a r aşa şi este! Pe ferigile din spate. C u m alt­ c u m v a ne-am putea recunoaşte u n i i pe alţii. aşa c u m se î n t m p l ă şi în cazul o a m e n i l o r .am identificat şaptezeci şi trei de d i m e n s i u n i v e c t o r i a l e specifice f i z i o n o m i e i capetelor-minge ale b a t i n i ţ i l o r . .Există dif erenţe s t a n d a r d î n t r e cele d o u ă rase? î n t r e b ă M i z i r . FLYNN . .. n u m ă r u l şi d i m e n s i u n e a „frunzelor".sau v r e o altă t r ă s ă t u r ă a s e m ă n ă t o a r e . . dar dimensiunile acestor trăsături şi distanţele dintre ele variază. .. .. C r e d c-o să descoperi că „frunzele" cobalticilor sunt m a i m u l t e şi m a i late decât ale a z u r i i l o r .O altă d o v a d ă în f avoarea faptului că b a t i n i ţ i i au v e n i t de a l t u n d e v a . N i c i u n i n t r e speciile din v a l e a noastră. . D a c ă nu greşesc. după m ă r i m e urii. nuanţa plăcuţelor dermice.. după distanţa dintre ochi.326 MlCHAEL F. indicele de reflexie al gel atinei din i n t e r i o r u l lor. spuse Hassan. l u n g i m e a r a m u r i l o r . dacă nu după lun­ g i m e a nasului. î i şopti Y a n c e l u i B a s h i r . şi cobalticii sunt într-adevăr o r i g i n a r i din z o n a tro­ picală.Şi aşa mai departe. s u n t m a i m a r i decât a l t e l e .. cu t o a t e că nu pot fi sigur î n a i n t e de a le studia structura a n a t o m i c ă . ..C r e d că au r o l u l de a regla c ă l d u r a c o r p u l u i .Nu e necesar să le e n u m e r i pe toate.U n e l e g u r i . M i z i r d ă d u alene din cap.. dar Inteligenţa poate m ă s u r a i m a g i n i l e . . specifice re­ g i u n i i m u n t o a s e . D i a m e ­ trele c a v i t ă ţ i l o r . L a a l t i t u d i n e a asta. nu au acest soi deosebit de frunze . identificând u n i n d i v i d a n u m e ... sugeră Bashi r.. e l i m i n a r e a c ă l d u r i i în exce s d i n z o n a c a p u l u i nu e o m a r e p r o b l e m ă . s-ar p u t e a să aibă nevoie să-şi răcorească m a i repede capul..

C a v i t ă ţ i l e alea d i n c a p u l . cu toate a stea. su nt tobe. s-ar putea ca uneori să spună două lucruri în acelaşi t i m p . P o a t e c ă m a i a v e a u ş i u n alt l i m b a j .A v a n t a j u l faptului că au m a i m u l t e orificii adaptate pen­ t r u a e m i t e su nete.. K l a u s m a i a d ă u g ă î n c ă ceva şi râse. şi. m a i m u l t decât a u făcut-o buzele ş i l i m b a o a m e n i l o r . A u fost doar recrutate p e n t r u a servi acestui scop. dar era un pas înainte spre o p o s i b i l ă t r a d u c e r e . n i m e n i altcineva nu gustă g l u m a . sunt de folos.. Bâzâie. îl corectă Iman. m u r m u r e şi strigătul o c a z i o n a l [pla­ neta A l b a s t r ă ! Se î n a l ţ ă / a p a r e ! ] [expresia u n e i p o s i b i l e disperări sau s p a i m e ] . d u p ă părerea Inteligenţei. Nu era o traducere . Ca şi hoţii pe care-i a u z i m u n e o r i şop­ tind în timpul nopţii. şi de interferenţa c u e l e m e n t e ale j a r g o a n e l o r spe­ cialiştilor şi ale a r g o u l u i . o b s e r v ă Klaus. în v e d e r e a vor­ birii. . m e d i t a M i z i r . p e n t r u că v o r b i s e în r m a n ă . N .m i n g e .Ei nu şoptesc. p e n t r u care nu era nevoie de sunete. dar. . cu toate că se referea la a sc oate z g o m o t p r i n m a i m u l t e orificii. . pentru că uneori se î n t â m p l a .Dacă nu pot v o r b i din a m b e l e părţi ale g u r i i .A z r a q . S a r c i n a era î n g r e u n a t ă de existenţa a d o u ă astfel de l i m b a j e . E x t r a o r d i n a r de b i n e adaptate. u n a l t r e i l e a .a u e v o l u a t . şi Inte­ l i g e n ţ a le răspunse cu. a c ă r o r î n r u ­ d i r e n u atingea . . nici m ă c a r g r a d u l al cincilea.P r o b a b i l că t i p i i de la d o c u r i t r e b u i e să aibă p r o p r i u l l o r l i m b a j .Când Dumnezeu a batut din palme 327 Inteligenţa descâlcise sensul câtorva mesaje tipice din imen­ sul g h e m alcătuit d i n l i m b i l e v o r b i t e de b a t i n i ţ i . F o l o s i r ă drept date d e intrate m u r m u r e l e m u l ţ i m i i d i n n o a p t e a în care apăruse p e n t r u p r i m a oară A l . s u b l i n i e K l a u s . trosnesc şi p .

U i t a ţ i . c u m îşi m â n g â i e u n u l a l t u i a frunzele.328 MlCHAEL F. I m a n n u răspunse. Ce altceva e o strângere de mână.Ineficient.I n e f i c i e n t a e un i n d i c i u al e x i s t e n ţ e i s e l e c ţ i e i n a t u r a l e . zise Iman. . .Nu e v o r b a de m i r o s u r i . îl zeflemisi K l a u s . S u n t receptori olfactivi. Iar u n e l e mesaje a r p u t e a f i foarte s i m p l e . I Bashir se o c u p a de t e l e p i l o t a r e în n o a p t e a c â n d un spion tel eghidat u r m ă r i un soldat p â n ă în parc. La distanţe redu se. Sau nu n u m a i de ele. o bătaie cu a l m a pe u m ă r sau o sărutare? insistă ea. A l t e o r i gestul era teatral. Ii p r o v o c ă pe ceilalţi ridicându-şi bărbia şi n i m e n i nu î n d r ă z n i s-o contrazică. . dar comunicând în mod evident. dar ciufuli p ă r u l t â n ă r u l u i . p e n că ea însăşi comunica adesea p r i n atingeri. U n e o r i o făceau în grabă. A j u n s e r ă la c o n c l u z i a că m â n g â i e r e a frunzelor e c h i v a l a cu un sărut. spuse Y a n c e . dar era lipsită de oricare re indiciile . .Folosesc excresce semănătoare ferigilor.v ă c u m s e ating. zise Bashir. . î l a s i g u r ă M i z i r . Iar câte odată era ca o l u n g ă nemişcare. FLYNN să vadă doi batiniţi stând tăcuţi alături. b a t i n i t i i o foloseau foarte des. spuse M i z i r . Oşteanul p u r t a o uni­ formă ce nu-i era pe măsură şi care îmbrăca într-un galben spălăcit silueta lui azurie.Ca un sărut pe o b r a z . C o m u n i c ă p r i n atingere. Indiferent ce ar fi î n s e m n a t m â n g â i e r e a aceea.S u n t un p o p o r afectuos. Fugi! Vino! . c o m u n i c ă folosindu-se de m i r o s u r i .

C ă l ă r e a un cal cu şase p i c i o a r e . se m i n u n ă Bashir. ] şi [ g ă t e ş t e / pregăteşte .i m e d i a t ] .t u / e u a c u m .pentru m i n e ( m i e ) / acesta (acestuia) . C o b a l t i c u l adusese un coş pe care îl deschise p e n t r u a da la i v e a l ă nişte r e c i p i e n t e acoperite ce c o n ţ i n e a u p i u r e de ce­ reale şi l e g u m e l e pe care batiniţii preferau să le m ă n â n c e la pic­ n i c . ieşi dintr-un crâng de h e x a c e d r i şi h e x a p l o p i . străbătând ogoarele lăsate în p a r a g i n ă î n direcţia d r u l u i p r u n d u i t c e ducea spre c u l m e a u n e i co­ line c â n d v a î n g r i j i t e c u m i g a l ă . care se bate cu mâna (n. tr. . C e i d oi se a p r o p i a r a şi r ă m a s e r ă a l ă t u r i o v r e m e .t u / o r g a n i z a ţ i a actuală .t i m p u l pre­ z e n t .acum-şi-de-acum-înainte]. C e l de-al d o i l e a v o r b i cu două voci. Ce soi de urechi trebuie să aibă ca să poată pricepe un asemenea duet. Soldatul descăleca şi v o r b i p r i n bătăi uşoare de tobă s e m ă n ă t o a r e cu r ă p ă i t u l u i î n ă b u ş i t ale u n e i darbuka î n d e p ă a t e .acum-şi-de-acum-înainte].t i m p u l t r e c u t ] . un cobaltic î n a l t şi subţire.sfidare h o t ă r â r e / r e s e m n a r e (?) . identificate de Inteligenţă. Sau cel puţin asta credea Int eligenţa că spusese.n u .e u / f i i n ţ a asta . î m p l e t i n d u . O voce spuse [ a r a t ă / d e m o n s t r e a z ă / s c o a t e la l u m i n ă . într-o a r m o n i e asemănătoare: [ A p a r e / s e arată .ş i t e n t a c u l e l e b r a ţ e l o r superioare. Soldatul răspunse.b a t i n i a n .î n c ă ] şi [aceasta (la p l u r a l ? ) . A j u n s e pe t e r e n u l p lat folosit de l o c u i t o r i i P o r t u l u i de Est drept t e r e n de spo rt şi j o c u r i î n a i n t e de a începe a n t r e n a m e n ­ tele p e n t r u activ ităţi m u l t m a i distructive.Când Dumnezeu a bătut din palme 329 g r a d u l u i sau s t a t u t u l u i său. botezate d e p ă m â n t e n i h u m s . iar celălalt adăugă [ T e a m ă / g r o a z ă / z b o r sau luptă .eu/această organizaţie .chestia asta/acest l u c r u .).a c e e a / e i . I se răspunse cu alte bătăi de t o b ă şi un al d o i l e a batinit. N u era î n a r m a t . [ M ă n â n c ă / d u î n ă u n t r u . 1 Tobă de forma unei clepsidre.

C e i doi îşi d e z g o l i r ă p a r t e a de sus a c o r p u l u i .E î n t o t d e a u n a p r u d e n t â n d întâlneşte o n o u ă l u m e .C a f e a u a . FLYNN Şi soldatul adusese m â n c a r e : un l i c h i d gros. Ştiinţa. Y a n c e n i c i nu mă lasă să-1 p u n în r e z e r v o r u l de ben­ z i n ă al a v i o n u l u i . . . C e i l a l ţ i râseră şi Klaus arătă către ceşcuţa superbă a lui M i z i r . iar nou­ tăţile se înfulecau pe nemestecate.expunându-şi astfel v e d e r i i gurile din m i j l o c u l t r u n c h i u r i l o r . „O n o u ă savoare exotică. alăturându-li-se lui I m a n şi Bashir. în t i m p ce b u z e l e îi erau pre­ gătite p e n t r u o n o u ă sor itură. .Mă întreb dacă o a m e n i i pot m â n c a hrana asta. D a r n-aş p u t e a spune dacă am o b ţ i n u t o b ă u t u r ă sau un com­ bustibil. în sticle în for mă de pară. spuse Iman. A r t a . L i t e r a t u r a . Renaşterea. V e n i s e în spatele lui B a s h i r şi se u i t a peste u m ă r u l l ui. Îşi luă ceaşca şi se ridică de la masă. î n s e a m n ă m a i m u l t decât n i ş t e apă fiartă î n care a u t r â n d ă v i t o v r e m e cât oabe.A m i c e . al cărei c o n ţ i e pregătit în m a n i e r a turcească. bând cafea î m p r e u n ă cu L a d a w a n şi Klaus. C â n t e c e l e . nici nu v r e a să-mi facă pe p l a c şi să-1 bea.o p r o c e d u r ă c o m p l e x ă . a lor . zise M i z i r c u p r e f ă c u t ă d e m n i t a t e . ape titul pentru astfel de lucruri cres­ cuse n e m ă s u r a t . c u m ai putea descoperi diferenţa? . . Stătea la masa înaltă. T o t ce fusese v e c h i era iarăşi n o u . spre-a excita femeile uşoare. c ă r o r a le scoase d o p u r i l e cu un m i c i n s t r u m e n t . î n t i m p u l căreia p a t r u braţe t r e b u i a u scoase d i n p a t r u m â n e c i .." De când cu al NahTHa.. le spuse M i z i r .330 MlCHAEL F. . Redescoperir ea. I m a n c l ă t i n ă d i n cap şi el adăugă: .H a s u n d e e? o întrebă. galben-verzui.Am distilat un fluid d i n i a r b a uleioasă.

punându-şi ceaşca pe f rfurioară şi aplecându-se ca să v a d ă m a i b i n e .b a t i n i a n . . Uneori. deş t scop. Batiniţii se hrăneau de obicei ţinând o li ngură sau o furculiţă într-una din mâinile superioare. deşi stul de rar. M i z i r î n s e m n ă cu grijă cavităţile care fuseseră atinse pe o schiţă a capului-minge. apoi î m p i n s e u ş o r d e o p a r t e bolul c u h u m u s . dar n i m e n i nu p u t u r ă s p u n d e . C a p t i v a t de r i t u a l . cel m a i adesea cu dreptul.Ce e asta? î n t r e b ă M i z i r . scontându-şi agenda electronică din tolba fixată de centură.m i n g e al indi­ v i d u l u i m a i î n a l t .Un nou comportament. să-şi i n t r o d u c ă acele tenta­ c ule î n p r o p r i a g u r ă .) Totuşi. care e n u m u l fişierului în care descarcă pasărea informaţiile? V r e a u să r e v ă d asta m a i t â r i u .. ( M i z i r n u m e a asta „dexte­ ritate complemen tară". delica e şi prelungite cu tentacule. ba­ tiniţii îşi a b a n d o n a r ă linguril i n i l e stângace din mijloc.Când Dumnezeu a bătut din palme 331 Î ş i î n d r e p t ă a t e n ţ i a asupra e c r a n u l u i t o c m a i c â n d soldatul îşi ecea t e n t a c u l e l e peste frunzele de pe c a p u l . ţ i n e a u h r a n a direct cu u n u l dintre m e m b r e l e mijloc ii.. . cu p e n i ţ a de î n r e g i s t r a r e . cel mai adesea în stânga. P e u r m ă ten­ taculele sale m â n g â i a r ă receptorii olfactivi ai celuilalt sau îi atin­ seră în treacăt a n u m i t e cavi de pe capul m i n g e . ce se agitau neobosit aidoma u n o r şerpi. în seara aceea cu două l u n i . încântată. Soldatul se î n c o r d a şi rămase nemişcat.In cavitatea orală. Şi I m a n lua notiţe. spuse Iman. p e n t r u ca apoi..Ce semnificaţie o fi având asta? întrebă Bashi r. îmbrăţişându-se u n u l pe celălalt cu cele superioare. . .. . P e u r m ă c o b a l t i c u l îşi i n t r o d u s e m â n a direct î n orificiul bucal al a z u r i u l u i .. făcu ea. N o t ă n u m ă r u l de identificare dat de băiat şi trase în grabă câteva î n f l o r t u r i pe ecran. Bashir. pe un t o n m e d i t a t i v .

I n c l i p a aceea. se sărută! zise Bashir. zise. .Nu se sărutau! Erau. . Sărutul e o scurtă m â n g â i e r e a frunzelor.332 MlCHAEL F. FLYNN Folosindu-şi m e m b r e l e m a r i din m i j l o c . cu o fermitate aparte în glas. cu î n d o i a l ă în glas. î n t r e r u p s e e m i s i a şi.A ş a crezi? Pe u r m ă se c o n c e n t r a asupra e c r a n u l u i .Tu ştiai! D a r ea se răsucise ca să-1 privească pe H a s s a n . zise I m a n . ..C r e d că aici e v o r b a de ceva m u l t m a i serios.. A i d r e p t a t e . p â n ă când acesta se desprins de el şi se î n d e p ă r t a r ă . A t r a s de interesul g r u p u l u i care se î n g r ă m ă d e a în faţa ecra­ n u l u i . H a s s a n se aşezase în spatele r. .î n c h i d e ţ i m o n i t o r u l ăla! le spuse. d u p ă ce e c r a n u l se î n n e g r i . C â n d g u r i l e celor doi b a t i n i ţ i se l i p i r ă .E un sărut c a m lung. spuse Iman. . strânsoarea ei se î n t e ţ i . .Uitaţi-vă! Ce e aia? î n t r e b ă Bashir. B a s h i r înţelese.Cu o s i n g u r ă excepţie. . zise M i z i r .Probabil o „limbă". In g u r a datului? . .Şi ce-i cu asta.I-am m a i v ă z u t şi altă dată sărutându-se. g u r a şi l i m b a sunt o r g a n e l e tac­ tile cele m a i sensibi le ale u n e i fiinţe u m a n e . A d i c ă . u r m ă r i n d t o t u l cu o atenţie î n c o r d a t ă . . . făcu M i z i r . U i t e c u m sclipeşte! Presu­ p u n că e acoperită cu un m u c u s . Un catalizator pentru digestie? I m a n îl p r i v i o clipă. soldatul î l prinse pe c o b a l t i c de t r u n c h i şi îl î m p i n s e cu delicateţe. c o m e n t ă Bashir. . Îşi puse o m â n ă pe u m ă r u l lui B h i r şi se aplecă u ş o r către el. . A u d r e p t u l l a i n t i m i t a t e . . se î n t o a r s e spre I m a n .

I n m o d ciudat. sau t o t u l s-ar putea s c h i m b a .. .T r e b u i e neapărat să studiez proce sul.Iubita îşi ia rămas-bun de la p r i e t e n u l ei soldat.Nu î n ţ e l e g . . „ L i m b a " aia trebuie să fi fost. . nici alta.l e a c e s t o r fiinţe să-şi p ă s t r e z e demnitatea. In t i m p ce b i o l o g u l pleca. a m â n d o i . n i c i o s o c i e t a t e nu-şi p e r m i t e să-şi sacrifice feme­ lele î n l u p t ă . şi cei doi.P r o b a b i l că s o l d a t u l e m a s c u l u l .Ce se î n t â m p l ă ? î n t r e b ă t e h n i c a n u l . în focul Gheenei cu ciupercile tale! spuse Iman. . întorcându-i apoi spate le lui H a s s a n care nu se clintise î n c ă şi se î n d r e p t ă cu paşi m a r i spre c o r t u l ei. n u m a i p e n t r u ei. Î n g ă d u i e . . care s-ar p u t e a să nu se m a i r e v a d ă niciodată. Ar p u t e a fi. d e obicei. p e r i o d i c . sau nici u n a . I m a n îi răspunse fără să-şi ia ochii de la H a s s a n .. K l a u s îl trase de m â n e c ă . cu ochii l a H a s s a n . a u furat o n o a p t e preţioasă. .. M i z i r o u r m ă r i cu p r i v i r i n e d u m e r i t e .P u n e I n t e l i g e n ţ a să-1 s t u d i e z e . . î i o r d o n ă H a s s a n . şi u n a .Când Dumnezeu a bătut din palme 333 Klaus şi L a d a w a n li se alăturaseră.Nu ş t i m care d i n t r e cei d o i este „el" sau „ea". Î n c a z u l ciupercil pr. s a u fă-o fără s p e c t a t o r i . apoi c o n t i n u ă . In acest s t a d i u al tehn o l o g i e i . foarte tăcută. .U r m e a z ă o luptă n fel de jihad. u l t i m u l c u v â n t î l a v u L a d a w a n . L a d a w a n î i explică. făcu Klaus . care era. .O h . M i z i r avea î n d o i e l i . şi alta.. .

Al d oi­ lea m a i p u ţ i n spectaculos. Y a n c e D a r b y î i p u s e î n g a r d ă .Preţuieşte ceea ce nu î n ţ e l e g i . A d o u a zi se p e t r e c u r ă d o u ă l u c r u r i . i a r o a l t a era amplasată ceva m a i departe.O a m e n i b u n i . Insă avio­ n u l e r a m a i m a r e . aşa c ă a v e a n e v o i e d e u n c u l o a r d e z b o r c a r e să-i p e r m i t ă să c â ş t i g e s u f i c i e n t ă a l t i t u d i n e î n a i n t e de a t r e c e pe d e a s u p r a z o n e l o r l o c u i t e . d i n c o l o d e m u n ­ tele c e ţ o s . în a val. a j u n g â n d apoi deasupra şesului de pe litoral. M a i t â r z i u . î i p o v e s t i t o t u l l u i S o o n g . iar zgomotul elicei e ra amorti­ zat c u a j u t o r u l u n u i m i c r o s i s t e m e l e c t r o m e c a n i c . sau poate m a i m u l t e .MlCHAEL F. Ca­ m u f l a r e a a e r o n a v e i se făcea p r i n aceeaşi m e t o d ă folosită în cazul spionilor teleghidaţi. p e c a r e e a î l c u n o ş t e a într-o oarecare m ă s u r ă . aşa că a c o l o nu exi ta n i c i un oraş s i m i l a r cu P o r t u l de Est.u n c i r c u i t . P r i m u l e x t r e m de spectaculos. Acestea fuseseră: . zise ea. I n d i m i n e a ţ a aceea luase a v i o n u l u l t r a u ş o r ş i plecase î n t r . însă gura fluviului era o mlaştină ce î n g l o b a o serie de braţe m o a r t e ale acestuia şi de bălţi. de unde plonja î n t r . FLYNN . p e n t r u a e v i t a să f ie v ă z u t d i n P o r t u l de Est. pe partea d i n s p r e coastă a m u n t e ­ lui.u n defileu c a d e p u r p u r ă d i n l a n ţ u l m u n t o s . In defile u se afla o m i c ă localitate. u n e o r i nu vă î n ţ e l e g . . m o t i v p e n t r u c a r e c r e ş t e a r i s c u l de a fi detectat. ş i e l rosti câteva c u v i n t e î n d i a l e c t u l m a n d a r i n . Y a n c e u r m ă r i s e c u r s u l u n u i flu­ viu care străbătea M a r e a Vale A p u s e a n ă . dar nu foarte i m p o r t a n t .

c â n d e m a n a ţ i i l e m o t o r u l u i ieşeau m u l t m a i t a r e î n evidenţă.Doi s-au u i t a t în sus c â n d am trecut pe d e a s u p r a lor. iar M i z i r m u r e a de n e r ă b d a r e să s t u d i e z e speciile i n s u l a r e . de cele din v a l e a fl uviului de pe versantul vestic şi din l u m i n i ş u l l o r alpin. detaşându-se de p r o f u n z i m e a bolţii cereşti.. tr. o c o n t i n u a r e s u b a c v a t i c ă a l a n ţ u l u i m u n t o s . în z o n a aceea. C ă l d u r a de­ gajată de m o t o a r e noastre este redusă la m i n i m u m .C a j u n i în deltă. Echipa r e m a r c a s e . care îi serveau drept iscoade. Yance u r m ă r i l i n i a p i s c u r i l o r . p ă r ă s i P o r t u l d e Est p e M a r e a M a g i s t r a l ă . . dar. traficul e r a întot­ deauna intens. Soong se gândise că în z o n a aceea s-ar f i p u t u t afla nişte in­ sule. H a s s a n îşi notase că t r e b u i să p r o g r a m e z e m a i p u ţ i n e z b o r u r i în t i m ­ pul nopţii. . o c a z i o n a l . U n car i m e n s .). la fel c u m se u i t ă o a m e n i i în direcţia u n u i l i c ă r d e l u m i n ă î n t r e z ă r i t p e j u m ă t a t e . îndreptându-se către m a r e . p e n t r u că. de fapt. e r a u vânători şi pescari care t r ă i a u în cabane m i c i . menţiona el. m a i m u l ţ i spioni t e l e g h i d a ţ i c o o r d o n a ţ i de avion. dar n i m e n i dintre cei din tabără nu î n ţ e l e s e . r a p o r t ă Y a n c e . a c o p e r i t ş i e s c o r t a t d e c i n c i c ă l ă r e ţ i .. p e n t r u a des­ coperi din ce p u n c t e de v e d e r e se deosebeau de cele d i n c â m ­ pia de pe litoral.Cr ed că băştinaşii simt r a d i a ţ i i l e infraroşii. la î n c e p u t . 1 Membri unei grupări etnice de origine franceză stabiliţi mai ales în Louisiana (n. la ce se referea. d a r o a m e n i i nu-i acor­ dară nici o a t e n ţ i e .Cand Dumnezeu a batut din palme 335 . Asta îl deranja pe M i z i r . Y a n c e trans porta. cu acest scop. că l o c a l n i c i i îşi r i d i c a u privi­ rea către s p i o n i i t e l e g h i d a ţ i . 1 . i z o l a t e .

zise K l a u s . Şi nici pân­ zele .Ar trebui să vedeţi blestemăţia asta! le spuse el. . Hassan. spuse H a s s a n . . c o n t i n u ă Bashir. i a r H a s s a n r e c u n o s c u că exista o astfel de posibilitate. deşi mi-e greu să vă un în ce sens.N u m a i ce-am î n v ă ţ a t la şcoală. cu gheare în vârful a r i p i l o r . Pe vela mare e desenat soarele. a d ă u g ă el. D a r era un t o t e m . Su t b i n e v o i t o r i . la picioare şi sub p e n a j . C o c a are o formă diferită.Era inteligent şi sârguinci s şi se spune că era binevoitor cel p u ţ i n faţă de p r i e t e n i i l u i .Detest să-i v ă d pe o a m e n i i ăştia atacaţi.In o r a ş nu se foloseşte nici o stemă p e care să a p a r ă soa­ rele. are a m b r a z u r i de t u n p e părţile laterale şi taie apa ca un plug. şi noi i-am adus m u l t e sacrificii. care se aplecas e asupra i m a g i n i l o r vizuale trans­ m i s e de s p i o n u l l u i Y a n c e . . d â n d din cap. Poate că ăsta e m o t i v u l p e n t r u care t i p i i d i n P o r t se pregătesc de r ă z b o i . Poate că e m a i lată. cu toate că n-avea prea m u l ţ i . sau m a i scurtă.greementul .Nu e un t o t e m . Seamănă cu o corabie de piraţi din vechime.Ce ştii despre P h i l i p p e H a b i b ? . FLYNN D a r c e e a c e descoperiră e r a nici m a i m u l t nici m a i p u ţ i n ât o n a v ă . prin radio. .336 MlCHAEL F. zise Bashi r. .O s i n g u r ă navă? î n t r e b ă H a s s a n . P o p o r u l t ă u n u folosea c â n d v a u n v u l t u r ? .O prima navă.Doppeladler-ul . T o t e m u l local pare să fie h e x a v u l t u r u l . sublin ie Bashir.P o a t e că e o forţă de i n v a z i e . . i n t e l i g e n ţ i şi sârguincioşi. navighează cu toate pânzele-n vânt. se î n d r e p t ă de spate ca să-i a r u n c e o privire. . . . Si nici o stemă. î n c u v i i n ţ ă Klaus. Îmi p l a c . Se referea la pasărea feroce.nu s nt la fel. .

a m fi putut descurca şi cu m a i p u ţ i n i .care p u r t a u u n i f o r m e stacojii cu a u r i u î m p o d o b i t e cu diverse trese şi î n s e m n e .Când Dumnezeu a batut din palme 337 . N e . sau n u m a i un s i n g u r v a s . nici m ă c a r nu ştiu cine erau! . „ M a r i n a r i i . u n d e avu parte de o î n t â m p i n a r e t u m u l t o a s ă . N i m e n i nu s-a aşteptat v r e o d a t ă ca La Légion Étrangère să intre î n F r a n ţ a .erau bătuţi pe spate şi m â n g â i a ţ i pe frunze d e străinii d i n oraş şi. • D a r c o r a b i a era u n a singură. Yance. ajunse la apogeu. " In p a r c s e o r g a n i z ă o c e r e m o n i e . începe o operaţiune standard de recunoaştere. D a r ceea ce î n c e r c a m să-ţi s p u n este că nu c u n o a ş t e m m o t i v u l l u p t e i ce u r m e a z ă să se desfăşoare.A fost un m a r e o m . pentru că zgomotele şi răpăitul energic. constată K l a u s . T i p i i „inteligenţi şi s â r g u i n c i o ş i " pe care îi stu­ d i e m ar p a fi v i c t i m e l e inocente ale u n u i atac i m i n e n t .V e r e . sunt la fel p r e t u t i n d e n i . Se desfăşură o p a r a d ă î n d l u n g a t ă . Se făcu s c h i m b de stea­ guri . iar m a r i n a r i i de la b o r d u l va­ sului . pe cale de a fi detronată. d a r s u p r a v e g h e a t ă cu atenţie. C â n d susţinătorii dinastiei Safarid s-au lupta t c u l o c u i t o r i i din A k K o l u n y u . Vezi acă există o î n t r e a g ă flotă. ca de tobă. D a r istoria abundă de oameni mari. d e partea cui e r a dreptatea ? . n u p u ţ i n i a v u r ă orificiile o c u p a t e .A ş a c u m nu ştii n i m i c nici des pre băştinaşii d i n c â m p i e . î n t e a care u r m ă .sau o p u t e r e opresivă.A fost.un ritual aparent important. . C ă p i t a n u l v a s u l u i şi un . care îşi strânse p â n z e l e şi i n t r ă în Portul Est propulsată de puterea aburului.

.N u . că Portul de Est şi-a ales drept em­ b l e m ă o pasăre de p r a d ă . . H a s s a n .338 MlCHAEL F. E o î n t â l n i r e î n t r e doi vechi d uşmani.E o convingere seducătoare. C â t de des s-a î n t â m p l a t .Diferenţe m o r f o l o g i c e bine defi nite. se î n t o a r s e î n a p o i şi îşi p r i v i v ă r u l c n n o u respect. în trecutul T e r r e i . . . U n i f o r m e l e batiniţilor din oraş au un aspec t m u l t m a i s ă r ă c ă c i o s ş i î n s e m n e l e n u s u n t t o t atât d e s p l e n d i d e . C e i cu o tentă . D i s t r i b u ţ i a culori­ l o r frunzelor de pe capetele l o r m i n g e e diferită. spuse I m a n . FLYNN soldat de rang înalt din Port îşi schimbară î n t r e ei săbiile urâte. . Ne place pen­ t r u că ne aparţine. Nu pleacă la război umflându-se în p e n e . declară Bashir. ca v e c h i i i n a m i c i să-şi strângă mâna şi să stea u m ă r la u m ă r ? . c are se p r e g ă t e a să plece. H a s s a n se î n t o a r s e spre el. D a r pune-ţi o altă între­ bare: De ce se î n t â l n e s c do vechi d u ş m a n i ? M i z i r chicoti p r i v i n d i m a g i n i l e n o i l o r sosiţi. Şi asta e bine.Nu u i t a . P o p o r u l l o r nu consideră războiul o p a r a d ă . d a r pe d e p l i n uncţionale. ca aceşti i n d i v i z i î m p o p o ţ o n a ţ i de dincolo de m a r e . .C r e d că fac pace. Un soare a u r i u e o s t e m ă m u l t m a i puţin ameninţătoare. zise H a s s a n .Nu e v o r b a de asta.Ai dreptate.la o c e r e m o n i e de î n c h e i e r e a pacii? .Iţi place m a i m u l t g albenul decât roşul aprins? . T o t u l pleacă de la u n i f o r m e . spuse Iman.C e i de aici î m i plac mai mult decât ii. captate d e e l şi de I m a n .Deci ţii partea u n u i a dintre c o m b a t a n ţ i . fiindcă război ul nu e un m o t i v de fală. T .

Se î n v â r t e a u trei câte trei.u n m o d de -a d r e p t u l fantastic. Vârfurile g h e a r e l o r ţ i n e a u loc de pană.P e n t r u aşa ceva e n e v o i e de o g u r ă conectată la o pere­ che d e p l ă m â n i . .u l . zise Iman. chitara. într-adevăr. răspunse Iman. M i z i r n-ar fi p u t u t s p u n e dacă trip l e ţ i i e r a u de acelaşi sex sau de sexe diferite. .Le sunt c u n o s c u t e c i m b a l e l e . mai scunzi. iar t e n t a c u l e l e se a g i t a u şi se a r c u i a u î n t r . . D u p ă c e r e m o n i a din p a r c u r m ă o festivitate z g o m o t o a s ă . dar nu şi t r o m p e t a sau fluierul. sitarul şi v i o a r a p ă r e a u stângace şi r u d i m e n t a r e . cine p o a t e spune? .P e n t r u ast a t r e b u i e să-ţi v â r i m â n a în c a v i t ă ţ i l e l o r tora­ cice în c ă u t a r g a n u l u i . m i n u n i ale c o m p l e x i t ă ţ i i pe l â n g ă care t u n b u r . l o c a l n i c i şi s o l a r i e n i laolaltă. ce p o t face p a t r u m â i n i cu u n tunbur! I n s t r u m e n t e l e l o r c u coarde erau. p r i n l o v i r e şi p r i n flexare. C r e a ­ t u r i l e al c ă r o r sex nu poate fi aflat decât dacă e căutat dinadins t r e b u i e să fie un popor. .V o r b e s c d o u ă l i m b i distincte .Eu nu.Când Dumnezeu a bătut din palme 339 verzuie sunt m a i numeroşi decât în oraş.Dar.. Mă î n t r e b dacă ei o pot face.distincte . . L d a w a n le spuse că Inteligenţa descoperise a s e m ă n ă r i pro­ n u n ţ a t e î n t r e fonemele folosite de m a r i n a r i şi cele de care făceau u z l o c u i t o r i i oraşului. cu toate că nu e r a ceea ce î n ţ e l e g e a u o a m e n i i p r i n dans. în medie. î i spu e M i z i r .d a r fac parte d i n aceeaşi fami­ lie. b ă t â n d în acest t i m p d i n ceea ce echivala cu nişte p a l m e la braţele l o r s u p e r i o a r e . zise el. Altfel. . xil ofonul şi v i o a r a . oh.p r i n s m u l g e r e .sau poate că ar t r e b u i să l e s p u n „răpăieli" . cu p r o f u n z i m i i n t e r e s a n t e . Şi aceşti solarieni sunt. C â n t a r ă .. C e a pe care o vorbesc cobalticii e total diferită. Se şi dansa.

C â n d r c e m pe p ă m â n t . polifonice. cu I m a n a l ă t u r i de el. întrebându-se dacă s-o u r m e z e sau n u . E c h i p a r e n u n ţ ă să m a i î n c e r c e să dea un sens bolborose­ l i l o r şi se m u l ţ u m i să î n r e g i s t r e z e tot ce se petrecea. FLYNN Se u i t ă m a i î n t â i la H a s s a n . ca sufii. S u n e t u l b ă t ă i l o r d i n p a l m e din parc e v o l u a de la un răpăit n eregulat. P u r m ă I m a n îşi aranja hijab-ul. î n c o a c e şi î n c o l o . lăsându-şi capul de o parte. E îl p r i v i de sus. In d r u m spre culcare. î n c e p â n d u n mesri. spuse: . Se a p l e c a r ă . dar u n a foarte l u n g ă . pe c â n d n bătea r i t m i c din p a l m e . fără să î n d r ă z n e a s c ă să o ridice. iar Soong şi L a d a w a n îi p r i v e a u cu o a m u z a t ă detaşare. H a s s a n avu i m p r e s i a că zărise o b u c l ă î n t u n e c a t ă . fiind un fundal aparte al m e l o d i i l o r c o m p l i c a t e . stând lângă clapa lăsată a acestuia. Hassan răma e acolo. c ă z u t ă pe fruntea s t r ă l u c i t o a r e .340 MlCHAEL F. tu şi cu mine. R ă m a s e r ă aşa n u m a i o clipă. apoi la M i z i r . H a s s a n r u p s e r â n d u l . se î n v â r t i r ă şi î n c o l ă c i r ă b r a ţ e l e ca nişte şerpi. trecu pe lângă cortul ei şi. în scurt t i m p . cu paşi ţ a n ţ o ş i . apoi plecă spre cor­ t u l ei. care alune­ case într-o parte în t i m p u l d a n s u l u i . . K h a l i d şi B a s h i r reuşiseră să-i a t r a g ă pe c e i l a l ţ i b ă r b a ţ i î n t r care se î n d r e p t a . p r o v o c a r e şi răspuns. de ploaie. cât îşi tra­ sera răsuflarea. D a r dan­ sul e m o l i p s i t o r şi. pe c â n d S o o n g şi M i z i r se u i t a u u n u l la altul. o să stăm de v o r b ă . p â n ă c â n d se o p r i r ă faţă în iraţia tăiată. C a p t i v a t . p â n ă la o cadenţă de m a r ş şi înapoi. în v r e m e ce h a l i d şi Bas­ h i r b ă t e a u d i n p a l m e î n m ă s u r a 1 1 / 4 . şi toate l i l e s-ar fi p u t u t învârteji în j u r u l lor. i a r M i z i r s e prefăcea că a r u n c ă m o n e d e către ei. care îi făcu cu o c h i u l .

spioni teleghidaţi se încrucişau pe deasupra pei­ sajului de sub l i n ţ o l i u . soarele răsări d i n c o l o de ceţuri.Când Dumnezeu a bàtut din palme 341 A ş t e p t ă o clipă. descoperi un şir de i n s u l e care p i s t r u i a orizontul. Insă e a ţ a e o c a r a c t e r i s t i c ă a d i m i n e ţ i i . spuse. ca nişte insule. p e care î l î m p e s t r i ţ a c u pete v e r z i . Vârfurile d l u r i l o r se ridicau. C o b a l t i c i i s-ar p u t e a să fie i n d i g e n i . dacă nu c u m v a c l i n c h e t u l c l o p o ţ e i l o r de vânt o fi fost râsul ei. Y a n c e l u ă din n o u a v i o n u l u l t r a u ş o r şi. dintr-o mare d e a b u r i . î n d a t o r i t o a r e . c ă u t â n d ceea ce se p u t e a desluşi pe frecvenţe n o n . p ă r â n d catargele u n e i epave scufun­ date. p r i v i n d î n t i n ­ derea pustie de d i n c o l o de ele.A i c i ar t r e b u i să fie d r a g o n i . cea m a i m a r e p a r t e r ă m a s e d e u n n e g r u d e p r i m a n t . C â t e v a d i n t r e cele m a i î n a l t e clădiri d i n p o r t ieşeau deasupra n e g u r i l o r . p a r c u l . A f l a t pe o r i d i c ă t u r ă a t e r e n u l u i .v i z u a l e . decla ră I m a n . p e n t r u c a z u l că ar fi p r i m i t v r e u n r ă s p u n s . * A d o u a zi. dar nu se auzi nici u n u l . m a r o n i i ş i albastre. dintr-un al t r e i l e a loc şi că sunt tot nişte v e n e t i c i pe ţ ă r m u l ăsta. Frustraţi. de la o m a r e î n ă l ţ i m e . t r a s â n d c u u n deget nesigur c u r b e sinuoase pe partea î n t u n e c a t ă a g l o b u l u i . aşa că s o a r e l e o î m p r ă ş t i e î n c e t . c a u n bulgăre de c ă r b u n e mânjit cu câteva picăţele de vopsea. .L o c a l n i c i i au v e n i t aici de u n d e v a . d a r eu cred că şi ei au v e n i t . cu un u m o r bizar: . N u m a i de am ştii de u n d e . din a p r o p i e r e a locu­ lui u n d e trăiesc s o l a r i e n i i . totuşi. Inteligenţa crea u n g l o b v i r t u a l . P â c l a se rosto­ golise dinspre M a r e a R ă s ă r i t e a n ă şi acoperea t o t u l . S o o n g l e m a r c ă î n c â n t a t p e h a r t ă şi. C u toate acestea. ca o p ă t u r ă pufoasă.

.D a r nu în felul ăsta. vere? e x c l a m ă Bashir.S i n u c i d e r e ? se m i n u n ă Iman. C r e d că m a i sunt şi alte ca­ da vre. FLYNN a p ă r u cel m a i d e v r e m e . .342 MlCHAEL F. Tânjeai să a r u n c i o p r i v i r e asupra a n a t o m i e i l o r î n c ă de c â n d am sosit. iar e îl blestemă.Khalid. lăsând b i n o c l u l j o s .v ă spionii în p a r c şi recoltaţi m o s t r e de ţesut de la cadavre.C h i a r t r e b u i e . C e a ţ a are ceva d escu­ r a j a m . l ă u d a t fie-i n u m e l e . . . cu o oroare ameste cată cu fascinaţie. fii nd punctat de resturile lăsate în u r m ă .Nu e chiar atât de ciudat.S u n t cinci. dar celelalte trei sunt răzleţe. o p ă s t r e a z ă î n i n i m a l o r .O a m e n i i a c ţ i o n e a z ă î n spatele u n e i c o r t i n e p e c a r e . . D o u ă cadav re zac alături. astfel încât M i z i r să le p o a t ă studia structura in­ t e r i o a r ă . D i n ce m o t i v ? . d a r S o o n g se m u l ţ u m i să-şi deschidă braţele. U n u l e al u n u i m a r i n a r de pe vasul străin. lea i n ­ t e r z i s C r e d i n c i o ş i l o r să se s i n u c i d ă . Deznădejdea apare adesea d u p ă speranţele i r a ţ i o n a l e . te face să te s i m ţ i s i n g u r . . p e n t r u că P r o f e t u l . Se u i t ă la acesta d i n u r m ă şi adăugă: A s t a ar t r e b u i să-ţi facă p l ă c e r e . c u m se î n t â m p l ă după orice reflux. Bashir. p a r c ă de sub o a p ă ce se r e t r ă g e a . L a d a w a n . în tufişuri. M i z i r s c u t u r ă d i n cap. T r i m i t e ţ i . a l t m i n t e r i . R e p e d e . le spuse H a s s a n celorlalţi. H a s s a n îşi puse b i n o c l u l în c utie. într-un gest neajuto­ rat. I m p l a n t a ţ i nan o a p a r a t u r a .D a r atât de m u l t e ? î n t r e b ă M i z i r . . ca pe un n e c r e d i n c i o s . . Nu aşa. nefericit .De ce era speranţa l o r i r a ţ i o n a l ă ? îl p r o v o c ă Bash ir. îi răspunse Soong. . H a s s a n se înt oarse spre t e l e p i l o ţ i .

. P e a u atât d e fericiţi i e r i . spuse Iman. î n a i n t e ca tipii din oraş să v i n ă să le ia de aici T i p i i din oraş s-ar putea să aibă alte griji. C e a ţ a nu se risipise cu desăvârşire c â n d H a s s a n o r d o n ă re­ tragerea onilor.Când Dumnezeu a batut din palme 343 Totuşi. u n car acoperit părăsise d r u m u l şi stătea a c u m la p o a l e l e M u n t e l u i C e ţ o s . adăugă. H a s s a n se î n d o i a . can ale şi sinusuri şi î n r e g i s t r â n d structura şi d e l i m i t ă r i l e i n t e r n e . In c â m p u l v i z u a l al s e n z o r i l o r îndreptaţi spre peretele stâncos din apropiere a p ă r u r ă cinci batiniţi.Grăbiţi-vă. . .N u î n ţ e l e g . Echipajul corabiei nu era destul de nu­ m e r o s p e n t r u a duce la î n d e p l i n i r e o astfel de s a r c i n ă cu atâta r e p e z i c i u n e şi fără să stârnească p a i c ă . să alimenteze Inteligenţa n e r ă b d ă t o a r e . făcură ce li se ceruse şi spionii teleghidaţi se năpustiră c a nişte ulii î n t r u p i l e m o r ţ i l o r . . S-ar p u t e a s ă n-avem nici u n n u m e p e n t r u s e n t i m e n t e l e lor. le ceru Hassan. I n z o n a î m p ă d u r i t ă d i n sud l p a r c u l u i . încărcaţi cu informaţiile pe care le extrăseseră din cadavre. doi d i n t r e ei îşi întoars ră capetele minge. A l t e cadavre. u r m ă r i n d traseul variaţiei termice. î n timpul ceremoniei de împăcare. p ă t r u n s e r ă p r i n răni şi p r i n orificii. g o n i n d către glande.C u m poţi să ştii ce n u m e simţeau? îl întrebă Hassan. şi s o l a r i e n i i i-au masacrat î n t i m p u l n o p ţ i i . c â n d spionii t r e c u r ă pe deasupra. z i s e B a s h i r .Poate c-a fost o capcană. sugeră Y a n c e . du pă ce Hassan îi adresă o privire întrebătoare. i a r u n u l se repezi către un t r e p i e d şi îi modifică p o z i ţ i a . e x p u s d i n p l i n soarelui d i m i n e ţ i i şi î n c o n j u r a t de trei c o r t u r i şi de un şir de h e x a c a i . n u m a i m a r i decât un fir de praf. care îşi luară zborul. . în diverse posturi: ocupându-se de focurile de t a b ă r ă sau h ă n i n d caii şi. A p a r a t e inteligente.

ce pot face? M u n t e l e e abrupt. conchise H a s s a n .A t u n c i . obiectă Bashir. fol osindu-se de t e n t a c u l e ca să deplaseze v e r n i e r e l e u n u i a n u m i t tip d e i n s t r u m e n t .. U n batinit scund era g h e m u i t î n spatele t r e p i e d u l u i . H a s s a n o r d o n ă ca toţi spionii să r ă m â n ă pe m o m e n t la sol şi ca n i m e n i să nu stea la vedere.Totuşi.. . 1 Deşert din sudul Arabiei Saudite (n. p r o b a b i l ca ies in evidenţă. zise K l a u s .T r e p i e d de topograf.Da. captată d e sp ionii. ca nişte siluete profilate pe cer. . FLYNN . . Studiază amplasarea u n u i n o u d r u m . pe m a r g i n e a stâncii. d a r lasă totuşi o a m p r e n t ă t e r m i c ă şi.344 M I C H A E L F. . E chiar atât de straniu dacă u n i i dintre batiniţii noştri au zărit pe cer u r m a biz ară a unei variaţii de t e m p e r a t u r ă fără o sursă evidentă? H a s s a n c o n t i n u să studieze u l t i m a i m a g i n e a g r u p u l u i de topografi. tr. . p r o b a b i l către pescarii d i n delta sudică. c â n d H a s s a n îi a r ă t ă i m a g i n e a . .C h i a r dacă ar fi aşa. zise I m a n .P r i n t r e oameni. .D a r sunt camuflaţi. spuse Bashir.). Sau pot vedea aerul p â l p â i n d d e a s u p r a ni­ sipurilor din Ar Rub al-Khali . Cu a m o r t i z o a r e de z g o m o t şi sisteme de r ă c i r e . .C r e d că t i p i i ăştia ne-au v ă z u t spionii.P u t e m supraveghea oraşul cu ajutorul c a m e r e l o r de luat vederi pe care le-am instalat deja. pe fundalul aerului r ă c o r o s dinspre ocean şi al ceţei din d i m i n e a ţ a asta. s-ar putea să î n c e r c e să stab ilească p o z i ţ i a obiect e l o r pe care le-au observat. . există u n i i care pot auzi cea m a i u ş o a r ă şoaptă.

. Imaginile sunt identice. C e e a c e n u era v a l a b i l î n cazul Inteligenţei care.Ar t r e b u i să p e g ă t i m evacuarea? . p e n t r u că.Nu există nici o î n d o i a l ă ? o î n t r e b ă . . C r e d că. care îi asculta. Hassan ridică p r i m a fotografie şi p r i v i din n o u capul-minge î n t o r s în p a r t e a o p u s ă celei în care se u i t a m u l ţ i m e a agitată. Iman îi simţi îngrijorarea. . D a r asta nu-i trecu p r i n cap înainte ca I m a n să-i aducă un raport str aniu al Inteligenţei. se a d r e s ă el e c h i p e i . . . Ime­ d i a t c e îşi v o r t r a s a d r u m u l ş i v o r r e v e n i î n o r a ş . de fiecare dată c â n d a s u r p r i n s aşa ceva. d a r H a s s a n îi atrase atenţia că. p e n t r u a câştiga a l t i t u d i n e .R e m a r c a b i l ! e x c l a m ă S o o n g . Singurul luc ru pe care nu-1 luase în considerare era posibili­ tatea ca batiniţii să nu traseze un d r u m . Topograful echi­ pei noastre de d r u m a r i est e acelaşi i n d i v i d care a u r m ă r i t zbo­ rul s p i o n u l u i teleghidat î n n oaptea apariţiei Planetei A l b a s t r e .Când Dumnezeu a bătut din palme 345 O r d i n u l îl î n t r i s t a m a i ales pe Y a n c e . P r i m u l batinit observat de d o u ă ori. . n e l u â n d în considerare decât datele. eşi ea aşezase cele d o u ă i m a g i n i u n a l â n g ă cealaltă. nu fusese distrasă de c i u d ă ţ e n i a înfăţişam. ar fi t r e b u i t să se rotească m a i î n t â i c h i a r d e a s u p r a acelei z o n e î m p ă d u r i t e în care ajunsese g r u p u l de prospectori. a r e ţ i n u t d i r e c ţ i a în care se p i e r d e a u u r m e l e v a r i a ţ i e i de c ă l d u r ă şi că a plecat să le descopere sursa. v o m r e l u a zborurile. H a s s a n n u p u t e a fi sigur.Nu c r e d în c o i n c i d e n ţ e .I n t e r d i c ţ i a e de s c u r t ă d u r a t ă .A b s t nici u n a . p â n ă şi cea m a i n e î n s e m n a t ă d i m e n s i u n e vectorială coincide. care s u b l i n i e că el ar fi p u t u t totuşi z b u r a deasupra v e r s a n t u l u i vestic. zise el.

îndepăr du-se de cabinele telepiloţilor şi de cla­ pele c o r t u l u i . alăturându-i-se. C ă i ferate. Compatibilitatea tehnologică! Gândiţi-vă ce i m p l i c ă asta! H a s s a n n-a aşteptat să v a d ă ce p r e s u p u n e asta şi plecă de u n u l singur. ajungând în locul u n d e se p r ă v ă l e a cascada. i se adresă Hassan. I m a n se apropie. El c o n t i n u ă să t acă. c o r ă b i i cu s i s t e m de p r o p u l s a r e cu a b u r . nu aşa c u m o m a i făcuse tunci. D a r to r p u t e a depinde de ceea ce se află sub p r e l a t a acelei căruţe. î m p r ă ş t d la fiecare pas polenul în culori strălucitoare al florilor înalte p â n ă la g e n u n c h i . Klaus era î n c â n t a t . * Peste câteva zile. t â n ă r u l m e u văr. i a r acum baloane. I m a n îi l u ă m â n a într-ale ei. cu p r i v i r e a p i e r d u t ă î n a d â n c u r i l e e n i g m a t i c e ale l a c u l u i . Pe u r m ă c o n t i n u ă să străbată pajiştea. . saturându-1 cu vapori. D u p ă ce îl u r m ă r i din ochi o v r e m e . care p o c n e a u în bătaia v â n t u l u i uscat de m u n t e . .Da! E x t r e m de a s e m ă n ă t o r cu e p o c a l u i B i s m a r c k . I m a n îl u r m ă r i . în tăcere.N u ! spuse Bashir. A p o i . ci ca un om care v r e a să aline suferinţa a l t u i a . FLYNN . A c o l o se opri. de pe însuşi acoperişul l u m i i . D u p ă câteva clipe. p ă s t r â n d distanţa El se opri în faţa p o r ţ i i pâl­ p â i t o a r e şi îi spuse l u i K h a l i d câteva v o e pe care I m a n nu le auzi. aflară că era vorba de un balon cu aer cald. o să poţi da or­ d ne d u p ă ce-o să capeţi m a i m u l t ă experienţă. până ce părea doar o extensie m u l t m a i rarefiată a apei.T u . telegrafe. .346 MlCHAEL F. C e a ţ a u m p l e a aerul. către Iman: Nu încă.

Nu ni se i n t e r z i c e să i n t r ă m în legătură.Eşti la fel de m i s t e r i o a s ă ca p l a n e t a asta. . Eu n-am făcut-o ni­ ciodată. D a r n i m e n i n-o va şti vreodată. acoperind vuietul. Fiec re c ă p i t a n t r e b u i e să decidă c â n d se stabileşte c o n t a c t u l . . înfrângându-i p r e s i u n e a . . V i a ţ a c o n ş t i e n t ă e î n c ă m a i rară. Nu erau decât frumoase. spuse el î n t r . . .O să o r d o n i evacuarea? I m a n se aplecase către u r e c h e a l u i .Să-mi scot hijab-ul? Degete le îi z v â c n i r ă către eşarfa ce îi acoperea c a p u l . F l o r i l e voas­ tre z b u r ă t o a r e n-av eau c o n ş t i i n ţ a existenţei de sine. El se î n t i n s e şi o p r i e de î n c h e i e t u r ă .Mă î n t r e b u n d e dispare. ca să se facă a u z i t ă . N i c i C o n c a n n o n n-a făcut-o.n t â l n i m cu c r e a t u r i l e astea. p e n t r u a ne răs punde? . V i a ţ a e o r a r i t a t e .u n t â r z i u şi. C i r ­ c u m s t a n ţ e l e diferă de la o l u m e la alta. vocea p ă r u să-i v i n ă d e foart e departe.C r e d că ar t r e b u i să n e .N u . C i n e ar p u t e a i n t r a în lacul ăla fără să fie strivit de forţa apei? C i e s-ar p u t e a î n t o a r c e .T o t u ş i . insistă ea.Când Dumnezeu a bàtut din palme 347 . V i a ţ a conştientă destul de v i g u ­ roasă p e n t r u a s u p o r t a c o n t a c t u l e o n e s t e m a t ă . . îşi spuse el. ceea ce îi aduse foarte a p r o a p e u n u l de a l t u l .C r e z i că ar t r e b u i ? . ţinându-i m â n a nemişcată. . El râse. foarte p u ţ i n i apelează la asta. H a s s a n se î n t o a r s e spr e ea. Ca să ne putem au zi mai bine. C r e d c ă răzbate p â n ă î n i n i m a planetei. pe fun­ d a l u l m u g e t u l u i n e î n t r e r u p t al cascadei.

C u m p u t e m p l e c a fără să aflăm r e o d a t ă cine sunt? Hassan îi eliberă m â n a şi se aplecă după o r a m u r ă de hexasoc a t o a t ă v e g e t a ţ i a din l o c u l aceia. Un mod excelent de a ne masca prezenta.N-are importanţă. indifere dacă o ştie sau nu. n î n t u n e r i c . dacă ne poate vedea a m p r e n t a t e r m i c ă . I m a n îl l u ă de braţ şi merse alături de el. .. Şi n-avem c u m să u n d e m pe pajiştea asta. apoi se întoarse. nu m i e . H o t ă r â r e a de a i n t r a în l e g ă t u r ă îi aparţine aşadar l u i . îi spus . fără să d e z v ă l u i n i m i c . Se uită o v r e m e în u r m a ei.N u hijab-ul te ascunde. .Da. .Da. Ti-ai p u t e a scoate toate h a i n e l e . nu ţipete sau şoapte. Ai p u t e a face o g a u r ă în b a l o n u l l u i . Pe u r m ă .Ai m a i putea face şi altceva.P r i e t e n u l n o s t r u curios îşi va î n ă l ţ a b a l o n u l î n a i n t e de a apuca să ne a d u n ă m echipamentul împrăştiat şi să-1 împachetăm.Ce a n u m e ? . . apărută în mod misterios al. A z v â r l i r a m u r a în apele clocotitoare ale lacului. Da. . sunt. m a că nu-1 auzise d i n c a u z a u r l e t u l u i cascadei. îşi a p r o p i e faţa d e a ei. des făcându-se cu u ş u r i n ţ ă în fâşii paralele si în fibre. . şi dansează c â n d se î m p r i e t e n e s c cu d u ş m a n i i şi. îşi p u n capăt z i l e l o r . O gaură ca o arsură. în felul lor aparte. iar cur en­ tul o prinse şi dispăru. când se îndepărtaseră suficient de m u l t de cascadă p e n t r u ca v o c i l e să fie ia răşi v o c i . î n a i n t e de a se î n ă l ţ a de la p ă m â n t . gata să ple e. D a r se pregătesc de război şi îşi t r â m b i ţ e a fidările. . avea o t e x t u r ă ca de iască.A v e m pistoale laser în portbaga jele autobuzelor. u n e o r i . Nu-i aşa că şi b a t i n i ţ i i sunt frumoşi? Tu ai spus o d a t ă ast .

N u . a v â n d pe c h i p o ex­ presie r u g ă t o a r e .Da. D a r g ă u r i r e a b a l o n u l u i ne-ar oferi t i m p u l de care a v e m n e v o i e pen­ tru a p leca neobservaţi. H a s s a n l e î n m â n a t e h n i c i e n i l o r u n c o m p u t e r d e m â n ă care c o n ţ i n e a r a p o r t u l său p r o v i z o r i u şi l e c e r u ca. ei a v e a u să plece o r i c u m . u n i i ţ i n â n d î n m â n ă f ii.A m solicitat t r i m i t e r e a u n e i echipe post-contact.Începi m e n i cu m i n e . p ă r â n d să aştepte c o m a n d a de a r i d i c a tabăra. Un s i n g u r H a s s a n e m a i m u l t decât suficient. intr-u n capăt al acesteia. D u m n e z e u p u t e a să bată d i n p a l m e şi m u n ţ i i se p u t e a u risipi p r e c u m n o r i i .E ceva c h i a r atât de rău? .. . C e i l a l ţ i s e a d u n a s e r ă î n cort. in cazul asta nu ne p u t e m ascunde. eu v r e a u să-i î n t â l n e c . . d a r nu asta îţi doreşti. la î n t o a r c e r e .A ş a c u m spuneai. .Când Dumnezeu a bătut din palme 349 .E c u m p l i t . L u m e a p u t e a s ă s e sfârşească. B a s h i r s u r p r i n s e p r i v i r e a l u i H a s s a n . iarS o o n g n u avea să facă altceva decât să m o n i t o r i z e z e opacita­ tea şi d e n s i t a t e a v a p o r i l o r lor. d a r tu t r e b u i e să iei în con­ siderare toate p o s i b i l i t ă ţ i l e . .C u m am p u t e a şti. C r e z i că Inteligenţa poate face o t r a d u c e r e m u l ţ u m i t o a r e pentru o întâlnire? . T e h n i c i e n i i ca re se o c u p a u de a v i o n u l u l t r a u ş o r se strânseseră g r ă m a d ă .. p e n t r u a face o n o u ă a p r o v i z i o n a r e . N u m a i S o o n g rămăsese î n m i j l o c u l instru­ m e n t e l o r l u i . să-1 d u c ă direct în b i r o u l d i r e c t o r u l u i . . Indiferent care ar fi fost decizia. O s i n g u r ă I m a n a b i a dacă e de ajuns. fără să î n c e r c ă m ? H a s s a n râse. .

n-o să m a i fii n evoit să-ţi pui î n t r e b ă r i despre ecologia acestei l u m i . Hassan îşi b e u m ă r v e c h i u l coleg. S t r a n i u cer. C e v a m a i târziu. şi noi nu ştiut tot ce e a c o l o . Sateliţi artificiali. A ş a că i se alătură în faţa a ului a s t r o n o m i c .Ce sunt? î n t r e b ă Hassan. C â n d .La î n c e p u t . O r b i t ă de nouăzec i de m i n u t e . D a r o r b i t a foarte joasă. preţ de câteva secunde.m i plac e să fiu zorit. Cunoscându-1 de foarte m u l t ă v r e m e . . i a r el îi reduse la tăcere cu o p r i v i r e aspră. iar m i e n u . poate d o u ă z e c i .C o n t a c t u l odată stabilit. în d r u m spre cortul său. ştia că. Hassan observă că Soong nu se clintise din faţa m o n i t o a r e l o r sale. . Soong î n c e p u să vorbească de parcă i s-ar fi adresat v ă z d u h u l u i . v e n i n d din partea l u i . A r ă t ă o pată m i n u s c u l ă de l u m i n ă care traversa e c r a n u l .C r e d că p r i e t e n u l n o s t r u batinit specializat în dirijabile s-a dovedit a fi suficient de î n t r e p r i n z ă t o r p e n t r u a m e r i t a să culeagă roadele strădaniei sale. ăsta. acesta nu î n s e m n a că se r u p e a de l u m e . . cu toate că. aşa ai spus? . . gândesc: sateliţi artificiali.350 MlCHAEL F. nu-i întrerupse concentr area. . lăsând ca s i m p l a sa p r e z e n ţ ă să joace r o l u l u n e i î n t r e b ă r i . D u p ă o v r e m e . trecu pe lângă M i z i r .Nu va fi acelaşi l u c r u . La fiecare n o u ă z e c i de m i n u t e apare iar. M i z i r c l ă t i n ă din cap c u tristeţe. Ieri cinci. Savanţii l o r îţi v o r a toate i n f o r m a ţ i i l e pe care le doreşti. FLYNN B a s h i r şi câţiva d i n t r e cei m a i v â r s t n i c i o v a ţ i o n a r ă . D a r decizia l u i a v e n i t cu prea m u l t ă r e p e z i c i u n e . A z i ze ce.

R a c h e t e . ă precedent. spuse Klaus. i n d e p e n d e n t e . nu văzu t.O a m e n i i m e r g pe l u n ă . d a r poate că nu şi de aceşti nou-veniţi. Soong însuşi nu spuse n i m i c m a i m u l t decât că asta c o m ­ plica p r o b l e m a . zise M i z i r .C r e d .Ne p u t e m ascunde de l o c u i t o r i i planetei.A t u n c i ce.? . H a s s a n se refugie în c o r t u l l u i . Cred că acum vedem.. i a r Y a n c e se de­ clară de acord. P o a t e m u l t m a i mulţi.Zăresc d o a r c â n d reflectă l u m i n a solară.P r o b a b i l că al-Batin are un inel de sateliţi m i n u s c u l i .T r e b u i e să r ă m â n e m ! stri Bashir. îndepărtându-se de e c r a n u l pe care se red e r u l a u u l t i m e l e date î n r e g i s t r a t e de telescop în n o a p t e a pre­ cedentă şi p r i v i cerul decolorat. . . * D e s c o p e r i r e a l u i S o o n g aduse activitatea echipei pe un alt nive l de u r g e n ţ ă . M e r g pe M a r t e . ca să scape de z a r v ă .A c u m ar t r e b u i să p l e c ă m . spuse So ong.Rachete? Hassa n se ridică.O a d o u a rasă raţională. . ca şi c u m aceste complicaţii l-ar fi deranjat m a i m u l t decât orice al tceva.Când Dumnezeu a bâtut din palme 351 . .. . . . . în acelaşi sistem solar! făcu I m a n . o r b i t ă joasă. şi acolo cântări l u c r u r i l e . acoperit de n o r i . D a r S o o n g c l ă t i n ă din cap. a c u m m u l t t i m p . şopti el. .. . . de pe P l a n e t a A l b a s t r ă . .. .D o u ă l u n i m a r i .

L-ai auzit de K l a u s .D a r nu prea m u l t . dar cu o m m â n e r e l e p o r t i e r e l o r a l t o b u z e l o r .D a r spuneai că p u t e m r ă m â n e ! . z b o r u l cu m o t o r . T r e b u i a să-1 ia în considerare pe aeron a u t u l d i n dirijabil. întorcându-se spre el.C a r e riscuri? . în expectativă. Aceşti. . A u z i pe cineva intrând în u r m a lui şi ştiu că era Iman înainte de a se î n t o a r c e . se m u l ţ u m i spună. Poate că le sunt cunoscute şi procedeele de camuflaj. B a l o a n e şi nave spaţiale. . riscurile depăşesc beneficiile. T r e b u i e să distrugem ceea ce nu p u t e m lua. u n d e l e r a d i o . Ea i se adresă: . C â n d H a s s a n ieşi din cort.. In m o m e n t u l ăsta. î n a i n t e de a se î n t o a r c e în cort. Nu p u t e m î n c ă r c a to tul în a l t o b u z e suficient de repede.Ecuaţia s-a modificat.şi aceştia d i n u r m ă erau cei care l u a u î n considerare posibilitatea fugii. S o o n g a n u m ă r a t p e o r b i t ă cel p u ţ i n douăsprezece n a v e .. toţi ceilalţi î n t r e r u p s e r ă orice activitate . î n c l i n să cred că nu ştiu n i m i c despre a l t o b u z e .. T o a t ă povestea avea ceva foarte a m u z a n t . laserul .D a r şansa de a u r m ă r i u n P r i m C o n t a c t d i n perspectiva unei terţe părţi! . .i pe b a t i n i ţ i . şi p ă m â n t e n i i . iar b a t i n i ţ i i .D a r ce? zise Hassan. noi am de­ venit neglijenţi. S u p r a v e g h i n d u . aceşti a z r a q i ar p u t e a cunoaşte rada­ rul.Pregătiţi-vă p e n t r u D & D . . . cu o h i p e r p o a r t ă N a g y şi cu v e h i c u l e care p u t e a u c ă l ă t o r i în direcţia nepotrivită .O să r ă m â n e m şi o să-1 u r m ă r i m cât m a i m u l t cu p u t i n ţ ă . . Un p o p o r care deţine n a v e spaţiale are şi alte p o s i b i l i t ă ţ i .D i s t r u g e r e şi d e m o l a r e ? Dar. şi n a n o a p a r a t u r a .

P r o b a b i l părăsesc orbita.Pe p l a n e t a asta nu e l o c p e n t r u t r â n t o r i . .a u î n c e p u t s ă s e r e î n a r m e z e c u ceva t i m p î n u r m ă . d a r b ă t r â n u l îi privi chiorâş. . transferă e ş a n t i o a n e l e şi d a t e l e de m a r e i m p o r t a n ţ ă în a l t o b u z e şi îşi î n d e p ă a r ă toate artefactele d e p e pajişte.p r o p u l s o a r e l e când în r a z a v i z u a l ă a teles copului. M i z i r î i r a c o l a p e t e h n i c i e n i i care se o c u p a u de a v i o n şi pe care nu-i i n t e r e s a n i m i c din toată afacerea. Şi î n ceea c e p r i v e ş t e o r i c e a l t c e v a c a r e a r p u t e a f i d e t e c t a t d e nou-veniţi.U n a a c t i v e a z ă r e t r o . H a s s a n le c e r u t u t u r o r m e m b r i l o r echipei să fie în a l e r t ă şi le i m p u s e tăcerea r a d i o . le spuse el. . H a s s a n îşi p e t r e c u seara refăcându-şi r a p o r t u l . S o o n g îi spuse că n a v e l e spaţiale î n c e p u s e r ă să c o b o a r e .c o n t r a s t a u cu r e s t u l c u l o r i l o r . nu ne m a i aflăm într-o zonă tot atât de îndepărtată ca p â n ă a c u m . N u c r e d c -o să asistăm la un P r i m C o n t a c t . C e ­ lelalte n u respectă o r a r u l . N u îşi i m a g i n a c ă p e pajiştea l o r a l p i n ă exista ceva care a r fi putut atrage în m o d deosebit atenţia. în m u n ţ i . d a r ceruse ca toate c o r t u r i l e să d i s p a r ă . dacă navele de pe o rbită ar fi studiat-o de la î n ă l ţ i m e . In d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e . u i e să fim prudenţi şi în p r i v i n ţ a spionilor teleghidaţi. A c e ş t i a şi echipa de explorare nu erau în s u b o r d i n e a aceluiaşi Şef de D e p a r t a m e n t .A i c i .şi ca m o n i t o a r e l e . Inteligenţa extrapolează aterizare la antipozi. Echipa dezactiva toate e c h i p a m e n t e l e neesenţiale. care emit i m p u l s u r i radar.

dacă noi nu-i ajutăm? „Lasă-te în mâi­ nile D o m n u l u i şi săv le sale. H a s s a n .). uitase. C o m p a n i i aranjate în careuri.C r e z i că el ştie? întrebă Bashir. A r t i l e r i e de c â m p . .354 M I C H A E L F. H a s s a n se lăsă să cadă pe b u r t ă în i a r b a de l â n g ă el o iarbă stranie. cu n b i n o c l u de sensibilitate m ă r i t ă apăsat pe ochi.Ştie că sosesc ceilalţi. Cu un p o t o p de î n j u r ă t u r i . Ştie de navele de pe orbită? Hassan înţelese că v ă r u l o r b e a despre aeronaut. s u r p r i n s . Le o r d o n ă l u i K h a l i d şi L a d a w a n să ţ i n ă a l t o b u z e l e în r a l a n t i . slava fie as upra l u i ? . C a să înfrunte ce? Un inamic din nave spaţiale! 1 Ce şanse au. că. carabine cu un s i n g u r foc. La rân­ d u l său. prea-galbenă. . . N u s u n t e m î n a r m a ţ i .B a s h i r . Sunt un p o p o r curajos.î m p o t r i v a asraqilor. . n o i s u n t e m n o u ă . p e n t r u o v r e m e . p l u s t e h n i c i e n i i c a r e se o c u p ă d e a v i o n .Da. FLYNN p r i n c i p a l e să fie m u t a t e la adăpostul u n u i p â l c de h e x a c e d r i . tr. P r o b a b i l că există c i n e v a care a înţeles m e a n i c a orbitală. C â n d se a d u n a r ă cu toţii sub copaci. ca pe v r e m e a lui M e h m e d A l i . cati leioasă şi c i u d a t ă la atingere. H a s s a n îi n u m ă r ă şi v ă z u că B a s h i r lipsea. străină şi realiză. Îşi aduse a m i n t e că se afla pe o l u m e î n d e p r t a t ă . astfel î n c â t să se afle într-un uşor defazaj faţă de ' B r a n a R e a l ă . paşă otoman al Egiptului (1769-1849) (n. N a v e l e apar c â n d el-Asraq i n t r ă în opoziţie. O ştiu cu toţii. . .V i n e la noi să ne ceară ajutor. ind teoretic i m p o s i b i l de detectat cu orice altceva în afară de a l t o i n s t r u m e n t e . p l e c ă să-1 te şi îl descoperi la marginea stâncii care d o m i n a câmpiile. c u e x c e p ţ i a c e l o r p a t r u lasere 1 Mohammed Ali." Nu asta a spus D u m ­ n e z e u p r i n T r i m i s u l său. Stătea întins pe burtă.

tr. lansare p e orbită într-o singură etapă (n. C u fascicul îngust d e g h i d a r e . K l a u s e s i n g u r u l c a r e are c â t e v a n o ţ i u n i de t e o r i e m i l i t a r ă . T r i m i t e un spion te­ leghidat î n t r a c o l o . când v i r ă .). zise H a s s a n . îl distrugi i m e d i a t . dacă i n v a d a t o r i i plasează ceva î n t r e noi şi spion. C e . S-ar p u t e a să aterizeze în m l a ş t i n ă şi să se-m molească. L a d a w a n . N a v e t a spaţială a p ă r u dinspre vest. O h . U n a aterizează în p a r c . . C ă u t a ţ i b o m b e i n t e l i g e n t e . iar I n t e l i g e n ţ a îl auzi şi c u m u l a observaţia l u i cu dat ele v i z u a l e . n e n o r o c i ţ i i ăia.O r i e n t a ţ i c a m e r e l e de luat vederi. c u scuturile t e r m i c e î n c ă s t r ă l u c i n d . .T e h n o l o g i e e c h i v a l e n t ă cu cea de la j u m ă t a t e a s e c o l u l u i douăzec i ş i u n u . P u ş t i c u flesete d e î n a l t ă d e n s i t a t e c u s u b m u n i ţ i e . Single-Stage-to-Orbit. d i s p o z i t i v e d e o c h i r e c u laser.).S c r a m j e t u r i . O h . b u n c ă r e d é a l i m e n t a r e a u t o m a t ă . O r i e n t a ţ i camerele. U n d e s-a d u s a t r e i a navetă? U n d e e? K l a u s . d e f o r m ă r ó m b i c a .Când Dumnezeu a bătut din palme 355 d i n c o m p a r t i m e n t u l p e n t r u a r m e . 2 1 1 2 Statoreactoare cu combustie supersonică (n. A d o u a coboară spr e capătul opus al o r a ş u l u i . m a t e . Y a n c e . spuse K l a u s în cască. brutal şi declanşat fără nici un avertisment. şuierând pe deasupra piscurilor muntoase şi pierzând din viteză deasupra o c e a n u l u i . zise n e a m ţ u l .şi n u e decât t e o r i e . S c r a m j e t u r i S S T O . fă o e v a l u a r e ! . î n p a r t e a inferioară. o să r i s c ă m . z b u r â n d la m i c ă altitudine. Erau trei.a m p u t e a face? * A t a c u l fu rapid. . lăsându-se pe o p rte. n e n o r o c i ţ i i ! Pe cer se deschiseră flori î n t u n e c a t e . tr.

. . e x p l o d â n d în v ă z d u h . C e l e l a l t e d o u ă na vete l a n s a r ă p r o i e c t i l e ce p ă t r u n s e r ă prin­ tre clădiri şi d o u ă d n t r e cele m a i î n a l t e p ă r u r ă să tuşească şi să ridice d i n u m e r i î n a i de a se p r ă b u ş i în r u i n e .U n d e s-a dus a treia? î n t r e b ă H a s s a n .A s c u l t a ţ i u r a l e l e d i n oraş. ripostă K l a u s . d a r n u î n cine ştie c e m ă s u r ă . T e h n i c i a n u l lăsă b i n o c l u l î n j o s .A d o u a n a v e t ă e în m l a ş t i n ă . .C r e d că nici asraqii nu se aşteptau. i a r ea îşi feri p r i v i r e a . F u m u l şi flăcările se î n ă l ţ a r ă deasupra o r t u l u i . .Da. A h .şi b i n o c l u l se r i d i c ă iarăşi. S t r i g ă t u l lui B a s h i r se î n ă l ţ ă .O l o v i t u r ă norocoasă. Au puţine mijloace de apărare î n z o n a aia. H a s s a n se î n t o a r s e spre I m a n . ce miaş d o r i o baterie antiaeriană! . . d a r îşi agită şi el p u m n u l ridicat î n r e cer.356 MlCHAEL F. .B a t i n i ţ i i şi-au reglat a r t i l e r i a de c â m p la e l e v a ţ i a m a x i m ă . . . N a v e ­ tele astea a u m a n e v r a b i l i t a t e l i m i t a t ă . dar celălalt nu-1 asculta. te i m p l i c i . r a p o r t ă L a d a w a n . E în v a l u r i .K l a u s . care m o n i t o r i z a m i c r o f o a n e l e i m p l a n t a t e în t i m p u l o b s e r v a ţ i i l o r şi al studiu­ lui l o r î n d e l u n g a t . dar la p r e a m i c ă a l t i t u d i n e ca să aibă v r e o i m p o r t a n ţ ă . se răsti el . fireşte. Nu cred că batiniţii se aş tau la aşa ceva. c o m e n t ă Klaus. . p r e l u n g . N u p r e a au de ales în p r i v i n ţ a l o c u l u i de a t e r i z a r e .Au încetat u r a l e l e ? o î n t r e b ă . FLYNN .Nu e lupta noastră. . C e v a m a i m u l t ă decât p r i m e l e navete a m e r i c a n e . P r o i e c t i l e de joasă energie.A fost lovită! A fost lovită! A i n t r a t în r a z a u n u i proiec­ t i l . . spuse I m a n . . spuse Hassan.

N u . C h i n e z u l î i arătă c u degetul. A t a c ă oraşul din trei părţi. O vedeţi? Pluteşte. . A i c i .M . cât şi p e n t r u a m e r i z a r e . Bashir. cea care aterizase în p a r c . spuse Bashir. a p l e c â n d u . riscă M i z i r u n c o m e n t a r i u . Khalid.Eşti sigur? T i p u l t r e b u i e să fie n e b u n . îi c e r u K l a u s l u i S o o n g . . T r i m i t datele către Inteli genţă. U i t a ţ i . Identific trafic r a d i o .Când Dumnezeu a batut din palme 357 . a e r o p u r t a t ă . T r e b u i e să i a în stăpânire o z o n ă de aterizare p e n t r u n a v a . Sunetele p ă r e a u s ă fie un s e m n a l a n a l o g i c . p leoscăitor. îi s puse K l a u s . holbându-se la e l.. ascultând. . O r ă c ă i t de broaşte. H a s s a n se răsuci.I m a g i n i m ă r i t e ! strigă el. M l a ş t i n ă . P r o b a b i l că s nt p r o i e c t a t e atât p e n t r u aterizare. H a s s a n nu-şi p u t e a l u a o c h i i d e l a oraşul m u r i b u n d . Să te ridici în aer în momentul ăsta? Iman. ţipăt de i g u a n e . A i c i .B a l o n u l e sus. M ă r i grosismentul binoclului şi v ă z u soldaţi ieşind din p r i m a navetă. . . C o m u t ă sistemul d e recepţie î n m o d u l a u d i o ş i toţi m e m ­ brii echipe e o p r i r ă un m o m e n t . .A h ! făcu Soong.a m înşelat. Pa c. V i n ş i e u i n scurt t i m p . Duceţi-vă lângă stâncă. S u n e t e l e aveau ceva l i c h i d .m i . V r e a u i m a g i n i m ă r i t e ale aces­ tor creaturi. O c e a n . doar voci. A i c i . a r a t ă .N u sunt foarte m u l t e . . N i c i u n s e m n a l c o m p u t e r i z a t .v ă . A s t a e infante­ ria uşoară. C e a de-a t r e i a n a v e t ă a a m e r i z a t în m o d intenţionat.Nu e necesar să fie m u l t e . . K l a u s s e u i t ă la Hassan.m a m ă .s e asu­ p r a e c r a n u l u i p e c a r e e r a u afişate i n f o r m a ţ i i l e t r i m i s e d e spionul teleghidat.

mulţumirea nu putea fi deplină. m a i scunzi decât batiniţii şi mai butucănoşi. spuse M i z i r . T r u p a care aterizase se î m p ă r ţ i în g r u p u r i de câte trei.Faci speculaţii. A s r a q i i erau bipezi. C e p r e ­ t e n ţ i i a i d e l a m i n e d u p ă c e abia dacă a m î n t r e z ă r i t u n s i n g u r braţ dezgolit? . d a c ă sub acestea se a s c u n d e a c e v a c re se p u t e a n u m i faţă. ă i a a r p u t e a să fie s o l z i de peşte. în asemenea circum­ stanţe.D a r pe P ă m â n t sunt m u l t e reptile acvatice. A m f i b i e n i . p r o b a b i l . dintr-un loc arid.358 MICHAEL F. Purtau uniforme negre. . spuse M i z i r . . N a v a m a m ă a plasat sateliţi pe o orbită joasă şi şopârlele p r i m e s c i n f o r m a ţ i i despre c â m p u l de luptă D a c ă sunt r e p t i l i e n i . în e v a n t a i . . atunci v i n . p r i n r a d i o . apoi se întoa rse cu spatele. şi b i o l o g u l respiră adânc. nu-i aşa? Şi pe al-Asraq există apă. foloseşte î n s ă d o a r câteva şabloane foarte preţioase. FLYNN . . căci. Era v o c e a lui Bashir. ca din piele. s i m p l e . . Klaus strânse d i n buze. Lucrările o m n u l u i sunt extraordinar de diversificate. răspunse K l a u s . încântat n u m a i pe jumătate fiindcă avea o n o u ă rasă pe ca re s-o studieze. P i e l e a expusă vederii era solzoasă şi strălucitoare. liniştindu-se.Şi ce dacă! s t r i g ă M i z i r E x i s t ă t o t u ş i şi d e s e r t u r i . Ce v ă d eu aici? .Ganz natürlich.Re ptilieni. zise Hassan. .M i z i r ! îl a t e n ţ i o n a H a s s a n . care se î m p r ă ş a r ă p r i n p a r c . In p l u s .C ă ş t i l e sunt afişaje de a v e r t i z a r e .Hassan. zise H a s s a n . A v e a u feţele acoperite de căşti şi de măşti.Speculaţii. .

Eu şi L a d a w a n p ă s t r ă m câte u n u l .Nu e o luptă corectă.P e n t r u m i n e .Iau eu. îl ţ i n e departe de stâncă.a m tras niciodată cu o armă. A m e r i c a n i i fac Fickerei cu p i s t o a l e l e .n s e a m n ă asta. H a s s a n îşi î n d e s ă pistolul sub curea. S u n t e m t r ă g ă t o r i cu e x p e r i e n ţ ă . cu p l a s m ă . d o m n u l e . îi oferi Khalid o explicaţie. . . S-ar putea să ai n e v o i e de asta. v ă z u ce adusese p a z n i c u l p o r ţ i i şi c l ă t i n ă d i n cap. Dă-i-1 lui Y a n c e . dacă asraqii ne atacă aici. ţi-am spus să te duci l â n g ă stâncă şi să-1 aştepţi pe t i p u l cu b a l o n u l .Klaus? N e a m ţ u l îşi lăsă b i n l în jos. H a s s a n î n j u r ă şi îşi î n c a l o p r i a r e g u l ă atât cât e r a ne­ cesar ca să se răstească: . p e n t r u nu­ m e l e l u i D u m n e z e u ? Khalid.P o r t a r u l e .Nu sunt decât patru. H a s s a n îşi c o b o r î p r i v i r e a spre m â n a lui şi v ă z u că p a z n i ­ cul p o r ţ i i îi adusese un pistol cu laser.D o m n u l e . . .A e r o n a u t u l a u r c a t j u m ă t a t e d i n d r u m . Poftim. câte d o u ă în fiecare a l t o b u z . K h a aruncă o p r i v i r e către i m a g i n e a luptei în desfăşurare de pe e c r a n u l i m e n s . . N . e m a i bine decât dacă am fi t o t a l d e z a r m a ţ i .Când Dumnezeu a bătut din palme 359 . nu-i aşa. p a t r u pistoal e laser n u sunt b u n e d e n i m i c î m p o t r i v a u n e i rachete d e c r o a z i e r ă . . D e p e s c a u n u l l u i din faţa c onsolei. C e . . K h a l i d ezită.T ă c e r e radio! Se în e. Cine-1 p r i m e ş t e pe al p a t r u l e a ? . tactica m i l i t a r ă î n s e a m n ă nişte pătrate m i c i pe o hartă d e pe un ecran. Iţi u u n u l p e n t r u că eşti c ă p i t a n u l echipei. Soong î n t i n s e m â n a . d a r v â n t u l îi e p o t r i v n i c .

FlYNN . .N u . care era gata să plece. în t i m p ce asraqii s-au răzleţit! H a s s a n .P r o b a b i l că batiniţii s-au aşteptat la o aterizare în parc. Pistolul m a i bine l a m i n e . P r e a tânăr. V ă z u soldaţii aliniindu-se şi r i d i c â n d d o u ă steaguri h e x a v u l t u r u l şi un altul. verde-gălbui intens. cu stropi scântei etori de sânge galben-verzui.Îţi d e m o n s t r e z p r ă j i n d i e p u r e . . care era. r ă m a s e l o c u l u i . m e r e u în mişcare. C e i d i n p r i m u l r â n d puseră u n g e n u n c h i l a p ă m â n t ş i atât ei. apoi făcură câte u n pas î n l ă t u r e r m i ţ â n d u . P r e a ner vos. A u u n r e g i m e n t ascuns î n p ă d u r e .Ştii să tragi c h i a r atât de bine? îl n t r e b ă H a s s a n . K h a l i d n u ceru dovada.360 MlCHAEL F. în t i m p ce soldaţii gătiţi cu u n i f o r m e galbene ieşeau d i n t r e co­ paci m ă r ş ă l u i n d în r i t m u l b ă t ă i l o r ca de t o b ă ale t i m p a e l o r şi ale b r a ţ e l o r l o r inferioare. . gru­ p u r i l e ucigaşe îşi lansară atacurile de m a r e vitez re zdrenţuiră frumoasele uniforme şi drapelele fragile şi împroşcară h e x a c e d r i i .l e u r m ă t o a r e l o r d o u ă r â n d u r i să î n a i n t e z e ş repete m a n e v r a în t i m p ce ei îşi reîncărcau armele. p r o b a b i l . cât ş ei d i n r â n d u l al doilea. î i a n u n ţ ă K a u s . d a r a c u m nu îi dă pistol lui Y a n c e . după plecarea l u i K h a l i d către peretele de stâncă. p r i v i n d . D a r ştiu că n u ştiu să folo sesc. d r a p e l u l regimen­ t u l u i . R e u ş i r ă să facă asta de d ri î n a i n t e ca invadatorii să le r u p ă r â n d u r i l e . V ă z u caporalii zbierându-şi or­ d i n e l e . dar î i î n m â n a a r m a . Iar a c u m atacă. co acii cu l e m n de esenţă tare şi i a r b a uleioasă. A r ă t ă c ă t n r o z ă t o r c u şase p i c i o a r e d i n c a p ă t u l opus al pajiştii. N u ştiu s ă folosesc. adăpostite. ca v ă r u l tău. traseră câte o salvă. .Ştii să-1 foloseşti? . î m p r ă ş t i a t e .

i m a g i n e a acestei pajişti. . preo­ cupaţi. Hassan nu suporta să vadă mai mult. de m u l t ă v r e m e d u s d i n t r e cei v i i . r e p e t â n d c u v i n t e l e rostite de un rege al Prusiei.. gata să plece către peretele stâncos.D a r . Hassan se î n t r e b ă dacă tânărul soldat pe care îl p r i e r ă făcând dragoste cu i u b i t a lui zăcea p r i n t r e e l e .. u n d e aeron a u t u l din b a l o n încerca să-şi ducă la b u n sfârşit ascensiunea. C â n d ajunse l a m a r g i n e a c r â n g u l u i d e h e x a c e d r i d i n preajma stâncii abrupte. d i n î n t â m p l a r e . Nu lăsaţi în u r m ă n i m i c care le-ar putea fi de folos aces­ t o r c r e a t u r i . şopti Klaus..şi s-ar putea să considere că t o t u l le e de folos. se răsti.V-a v ă z u t ? . V o i . într-o bătălie de m u l t dată u i t ă r i i . m a i c u r â n d sau m a i târziu.Se foloseşte de o a n c o r ă cu g h e a r e de p i s i c ă . c r e d e a m că am putea. spuse Klaus. Cu capul înfăşurat în eşarfă şi cu c h i u l ascuns în spatele l e n t i l e l o r de sticlă.Când Dumnezeu a bàtut din palme 361 C â t e v a l o v i t u r i d e t u n trase din n a v e t ă c o m p l e t a r ă m a s a c r u l . p u n e ţ i bagajele în a l t o b u z e l e alea. Hassan o văzu pe Iman u r m ă r i n d b a l o n u l p r i n ochelari. H a s s a n îl a m u ţ i cu o p r i v i r e aspră.. De ce a n u m e ne p u t e m folosi fiind în siguranţă? In clipa as ta.. Klaus! Fă o e s t i m a r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r i n v a d a t o r i l o r .î n r e g i s t r a ţ i totul. ş o p â r l e . Deconectaţi toate e c h i p a m e n t e l e a c ă r o r sursă ar putea fi identificată de aceste. . .O. p ă r e a ea însăşi o c r e a t u r ă ex raterestră. D i n r e g i m e n t n u r ă m a s e n i m i c altceva decât c a d a v r e contor­ sionate şi sfâşiate.. Se î n t o a r s e . asraqii sunt. les braves gen s. . . îl a n u n ţ ă B s h i r pe H a s s a n .. c e i l a l ţ i . O î n v â r t e ş t e şi pe u r m o a r u n c ă spre stâncă.. v o r aduce o aeronavă sau v r e u n satelit va capta. Klaus. când acesta li se a l ă t u r ă . dar.

la m i c ă dis­ t a n ţ ă în spatele c . poate ar putea confecţiona o supe r-armă din c o m p o n e n t e l e a p a r a t u r i i noas­ tre. V o r t r i m i t e L e g i u n e a Străină. Era vocea lui Iman. care îi răspunsese fără să-şi ia ochii de la aeronaut. sau ar putea zgâria balonul. . Face o m a n e v r ă periculoasă.Trebuie? Ce-ar fi de făcut. C r e d că b a t i n i ţ i i au ucis doi as raqi. Hassan se u i t ă la Khalid. cu excepţia celor patru pistoale. vere? N u a v e m a r m e . zise Bashir. I m a n se răsuci din n o u pe călcâie. Soong e inteligent. FLYNN . Nu p u t e m face n i m i c .362 MlCHAEL F. .Nu e o luptă. care se aşeză pe v i n e în tufişuri.T e r m i n ă ! Nu-1 m a i l u a în râs! V r a să dea o m â n ă de aju­ tor. d a r eu nu cred că e c h i a r atât de deştept. C u t o ţ i i v r e m . le-am putea arăta ce se petrec e aici.Am u r m ă r i t lupta. dar c h i p u l p a z n i c u l u i p o r ţ i i era lip­ sit de orice expresie.dar n-ar avea c u m s-o facă şi a doua oară. E un m a s a c r u . I m a n îşi scoase ochelarii şi se întoarse cu spatele.T r b u i e să facem ceva! e x c l a m ă Bashir. . sau Infanteria .decât să p r i v i m şi să-nregistrăm. H a s s a n îşi frecă p u m n u l strâns şi v o r b i fără să-1 privească pe nici u n u l d i n e ei. aşa că. Şi-ar putea strica p a r â m a de a m a r a r e . îl i m p l o r ă Bashir. .Am putea trimite u n u l dintre autobuze înapoi. cine ar p u t e a spune? . . Y a n c e s-ar putea u r c a în a v i o n şi poate ar reuşi să arunce în capul cuiva un cromatograf de gaze . adăugă ea. pe Pământ.Eu v r e a u să fie realist.N u . Invadatorii şi-au dus răniţii în navetă. . V o r tri­ m i t e ajutoare. Poate. H a s s a n se răsuci spre el. pe c o m p u t e r e l e noastre de m â n ă .

Şi c h i a r dacă ar t r i m i t e L e g i u n e a . spuse Hassan. în j o s u l p e r e t e l u i a b r u p t de stâncă. .Şi. c o n t i n u ă n e î n d u r ă t o r Hassan.Ce te face să crezi că U n i u n e a . p u r şi s i m p l u . î n c ă n-ai î n t r e b a t c u m ar c o b o r î pe c â m p i e . Sau asraqii ar p u t e a î m p u ş c a . 1-a c h i n u i t pe N a p o l e o n . o t r u p ă destul de m a r e p e n t r u a influenţa l u c r u r i l e . . se gr adauge. D e s p r e guerrilla s p a n i o l ă ca re Despre partizanii lui Tito. I-am putea vorbi aeronautul ui din balon despre războiul asime­ t r i c .Ar t r e b u i .Când Dumnezeu a bătut din palme 363 M a r i n ă a m e r i c a n ă . .C a r e ? Ce p u t e m face? . o închise. soldaţii ar trebui să intre. ce ge­ neral ar fi destul de n e b u n ca să p r o p u n ă un a s e m e n e a p l a n ? Ce p o l i t i c i a n ar fi destul de t â m p i t ca să-1 aprobe? Ce l e g i o ­ nar ar fi destul de d o r n i c să se s i n u c i d ă ca să execute o r d i n u l ? . F i i n ţ e l e astea au n e v o i e de ajutor! .. sau a m e r i c a n i i .d a c ă Inteli­ g e n ţ a a ajuns să s t ă â n e a s c ă destul de b i n e l i m b a j u l l o r . dar n-au c u m să fie idioţi. i n t e r v e n i K h a l i d . ar t r e b u i s-o facă. O sin­ g u r ă r a c h e t ă de c r o a z i e r ă ar s p u l b e r a p o a r t a şi î n t r e a g a forţă e x p e d i ţ i o n a r ă ar fi p r i n s ă î ursă. p r i n poartă. p o r t a r u l e .D e s t u l de p u ţ i n . Insă există un l u c r u pe care îl p u t e m face. p â n ă la u l t i m u l . r u p t ă p e n t r u t o t d e a u n a de casă. şi v o m v e d e a cât de î n c â n t a t e sunt aceste şopârle c â n d se-ntoarce roata! . P u t e m oferi i n f o r m a ţ i i .Îţi m u l ţ u m e s c . ar t r i m i t e aici m ă c a r u n s i n g u r poliţist? C e interese a u e i aici? B a s h i r desc hise g u r a . dar cred că v ă r u l m e u î n c e p e să î n ţ e l e a g ă . .. pe o r i c i n e i n t r ă p r i n poartă. B a s h i r se agăţă de speranţă. Poate că asraqii sunt bruta li. ar p u t e a p u n e m â n a pe a l t o b u z e şi. apoi o deschise d i n n o u .

. ca să-1 fixeze. K h a l i d . Totuşi. G h e a r a l u i de pisică. A p o i î n c ă u n u l . FlIYNN . î n t r e b ă K h a l i d . şi se retrase clătinându-se p e p i c i o a r e . păstră tăcerea. care s-ar fi p u t u t să ştie m a i bine. Bine. că p u ţ i n e forţe cland estine avuseseră vreodată sorţi de izbândă fără un refugiu sigur sau fara o a r m a t ă care susţină. făcu ea. Poftim? .364 MlCHAEL F. . . * C a p u l . îi răspunse el lui Bashir. d u p ă ce ieşise d i n nacelă. . aşa cred. B a t i n i t u l se lăsă pe spate.m i n g e al b a t i n i t u l u i nu p u t e a avea nici o expresie . căţărându-se pe tere­ n u l solid.Da. E timpul să-1 î n t â m p i n ă m pe sărmanul aeronaut. U n pas.A reuşit să se agate. a c u m . A r m a t a R o ş i e . cel p u ţ i n nici u n a pe care o fiinţă u m a n ă ar fi fost capabilă s-o i n t e r p r e t e z e . în ciuda a tot ce se întâmplă î n oraş i? .T i p u l din balon. şi îşi asigurase b a l o n u u-1 cu o frânghie de o b u t u r u g ă . o a m e n i i care îl aşteptau ieşiră d i n ascunzăt are.A s t a i-ar ajuta? H a s s a n v o i a să-i s p u n ă că n u .A h .D i n c a u z ă că nu i-a m a i r ă m a s n i m i c altceva la care să ajungă. fără să se adreseze c u i v a a n u m e . cu t entaculele braţelor superioare fluturând în aer.N u ! e x c l a m ă Iman. l u â n d o p o z i ţ i e aproape verticală. zise I m a n . Guerrilla îl avusese pe W e l l i n g i o n . insistă ajungă pe piscul ăsta. Stânca! . răspunse Hassan. nu e r a greu să desluşeşti e m o ţ i a care îl c u p r i n s e când.De ce. . iar p a r t i z a n i i l u i T i t o . Trage bal o n u l către m a r g i n e a stâncii.

către orificiul din care s-ar fi p u t u t i v i o r g a n e l e vâsco ase. H a s s a n îşi c o b o r î a r m a î n t r . Intre t i m p . nu o t r â n t i pe Iman pe sp ate. . H a s s a n o p r i n s e şi o aşeză cu deli ateţe pe p ă m â n t . t e ca H a s s a n să fi avut t i m p să reacţioneze la v e d e r e a a r m e i . îndesandu-i încărcătura in josul ţevii. răsucindu-se. cu o p r i v i r e u i m i t ă pe chip. care sfâşie gâtul şi p i e p t u l lui Iman. N e g r u şi st s într-o coadă î m p l e t i t ă . cu un suspin. aeronautul scoase o muschetă şi. Era gata să t r a g ă . Şrapnelul nu e un proiectil de m a r e viteză. răsucită în coc. clătinându-se. Îşi sprijinise degetul m a r e pe declanşator. D ă d u să se î n t o a r c ă spre Hassan. î n c o a c e şi î n c o l o . în t i m p ce hijab-ul ei ecosez îşi schimba treptat culoarea într-un roşu întu­ necat. P u n c ­ t u l r o ş u care m a r c a ţ i n t a se p l i m b ă . in­ decente. ascunse în spatele diafragmei pe care M i z i r o n u m i s e sufl etul şi c u g e t u l c r e a t u r i i . R o s tindu-i n u m e l e . î m p r ă ş t i i n d nu creieri. de asemenea. Hassan auzi un gl recând pe lângă el ca o albină înfu­ riată şi auzi.Când Dumnezeu a bătut din palme 365 Şi se repezi către el. L a s e r u l ar fi de spicat carapa­ cea. se prăbuşi. R ă m a s e în picioare. dar K h a l i d îi î m p i n s e m â n a în jos şi trase cu p r o p r i u l său laser. b a t i n i t u l îşi r e r c a m e t o d i c m u s c h e t a . C ă u t â n d pe bâjbâite în nacelă. dar mişcarea o dezechi ibra şi. aruncându-1 . şi el se gândi că v o i a să-1 î n t r e b e ce se î n t â m p l a s e . H a s s a n sări în p i c i o a r e cu un strigăt şi îşi scoase p s­ t o l u l d i n curea. strigătul de d u r e r e al Bashir. pe a p u l . şi îi strânse capul la piept. îndreptându-1 spre c r e a t u r a d i n b a l o n . dar ceva asemănător u n u i ganglion. care avea r o l u l de a procesa i m p r e s i i l e s e n z o r i a l e î n a i n t e de a le t r i m i t e în a b d o m e n .a c o l o . îi de scarcă î n c ă r c ă t u r a . pregătindu-se pentru o a doua c r i m ă .m i n g e al e x t r a t e r e s t r u l u i . îi s m u l s e hijab-ul ud. O b s e r v ă că p ă r u l ei era n e g r u .

C ă p i t a n u l echi­ pei era î n g e n u n c h e a t p e u n c o v o r a ş d e r u g ă c i u n e î n t i n s peste p ă m â n t u l j i l a v şi bolovănos şi se prosterna iarăşi şi iarăşi. I n cele d i n u r m ă .366 M I C H A E L F. tr. cu o precizie p l i n ă de c r u z i m e . şi a t â r n â n d o v r e m e de po­ v r n i ş u l stâncos. Se întoarse cu spatele.Aruncaţi-1 de pe stâncă.şi se prăbuşi. . F u n i n g i n e a din oraşul în flăcări înce­ p e a să rnă pe p l a t o u . de data asta pe o durată prelungită. . care scăpă m u s c h e t a şi e m i s e sunete ce p ă r e a u scoase un percuţio nist nebun. T r ă g â n d p e n t r u a cincea oară. cu faldurile răvăşite de v â n t . H a s s a n lăsă pistolul cu care nu se să cadă în ţ ă r â n ă . El însuşi cinste o r i a strămoşilor şi. mototolindu -se. îndreptându-se către cedrii n e p ă m â n h a l i d arătă spre p r i z o n i e r u l care z ă n g ă n e a . l â n g ă cascada fără sfârşit şi l â n g ă lacul făr pătul opus al v ă i i a l p i n e . u r m a C a l e a cu O p t B r a ţ e . a p r o a p e aşa c u m se p r ă b u ş i s e ea. P o a t e că. E x p l o z i i l e b u b u i a u a i d o m a u n o r 1 Calea de Mijloc din religia budistă (n. când era c u p r i n s de o a n u m i t ă stare sufletească. M a t e r i a l u l colorat scoase un suspin aproape aşa c u m suspinase Iman . a r z â n d m â i n i l e bestiei. dincolo de t o ţ i şi de toate. Soong î l găsi p e H a s s a n î n l o c u l u n d e a r fi t r e b u i t să-1 caute m a i î n t â i .Stai! Ce facem cu el ? H a s s a n nu se u i t ă î n a p o i . Khalid spintecă balonul care plutea în v ă z d u h . S t r ă m o ş i i l u i nu e r a u foarte e x p l i c i ţ i în privinţa acestui subiect. Song îl p r i v i o v r e m e .). sau poate că nu. FLYNN de p a t r u ori. dincolo de el. există un D u m ­ n e z e u . .

sprijinindu -se pe p u l p e .Când Dumnezeu a bătut din palme 367 tunete îndepărtate. . cele m a i m ă r e ţ e r e a l i z ă r i ale c i v i l i z a ţ i e i lui se dovedesc a nu î n s e m n a n i m i c . Soong se întrebă. El nu frică. destul de tare ca să a co­ p e r e p â n ă şi v u i e t u l cascadei. Într-o zi fugi. H a s s a n şovăi.Z e i i n u r ă s p u n d . Has­ san îşi acoperi faţa cu m â i n i l e .Ştie c â n d o r d i n nu e ofic al.Nu t r e b u i e să î n c e r c i să-i p u i î n t r e b ă r i lui D u m n e z e u . N . . O c c i d e n t a l i i v o r motiv. ntru o clipă. D a r a-1 lăsa în v i a ţ ă aici. atunci depăşea p u t e r e a de î n ţ e l e g e r e a lui Soong.a r fi t r e b u i t să-i î n g ă d u i niciodată l u i I m a n să se a p r o p i e astfel de el. H a s s a n îşi î n d r e p t ă spatele. . fără săase t i m p să-şi as­ tâmpere spaima. nici u n m o t i v . c u m sa se apere? .N i c i m ă c a r nu po t da v i n a pe nenorocitul d i n balon. . zise Soong. popo­ r u l l u i e masacrat. întot­ d e a u n a motiv. .P e n t r u că g l o a n ţ e l e retează artera carotidă. P l a n e t a lui e i n v a d a t ă . K h a l i d nu 1-a arun­ cat de pe stâncă. decât alţi i n v a d a t o r i ? Spune-mi că. l urăşte. Soong. apoi se î n t o a s e . .N-are i m p o r t a n ţ ă . N u ş t i u nici ei. zise Soong. poate. Ce e r a m noi p e n t r u el. sus. .A fost v i n a m e a . Viaţa e o roată. î n a i n t e de a răspunde. . p â n ă la u r m ă . dacă H a s s a n i se adresase l u i sau D u m n e z e u l u i său. o r i c â t d e des î n t r e b a ţ i .N i c i u n m o t i v . c u m s ă coboare? C u m â i n i arse. F ă r ă b a l o n . Ce fel de căpitan sunt? M-am lăsat a m ă g i t de al-Batin.Ce fel de m o t i v e ăsta? . R a h a t u r i se-ntâmplă.De ce a t r e b u i t să m o a r ă ? strigă. . D a r . Dacă asta era lucrarea lui D u m n e z e u . e c r u z i m e m a i m a r e .

. u n u l dintre aceste aspec te nu-1 anulase niciodată pe celălalt. v i n î n P ort. . U c i d şi supravieţuitorii.A e r o n a u t u l nu urăşte asraqii. N a v a asraqi e avariată. cred. D a r spune că bătaia tobelor din capul m i n g e e u r ă şi dezgust.Ce vrei să spui? C u m ai p u t e a şti asta? S o o n g îşi desfăcu braţele. nu urăşte decât v e n i r e a lor. N o i interogăm pe el. . d o a r că cineva. N u u i t a .. A v e r t i z e a z ă despre răzbunarea cumplită.Sosirea e p r o v o c a r e . V i n e să u c i d ă .O a r e diferenţa are v r e o i m p o r t a n ţ ă ? Iar pedeapsa aplicată de asraqi nu e m a i c u m p l i t ă decât c r i m a i n i ţ i a l ă ? H a s s a n n u aştepta v r e u n r ă s p u n s .. e x p l o r a r e .A l t o b u z e l e sunt gata de plecare? S o o n g d ă d u din cap. . la u r m ă t o a r e a apropiere a planetelor.p e n t r u pângărirea p ă m â n t u l u i sfânt al B a n . . S o o n g c l ă t i n ă d i n cap. Hassan. Şi b a t i n i ţ i i îi u c i d pe toţi . Totuşi.u l u i . V i n î n p a c e .F ă r ă să fi fost p r o v o c a ţ i ? . . N u credea c ă avea s ă pri­ mească v r e o d a t ă u n u l . N u ş ie cine e aici şi de ce. nu să î n t â m p i n e . d a r u n i i supravieţuiesc. A s t a n u p r i m a v i z i t ă d e p e p l a n e t a al­ bastră.P o a t e I nteligenţa nu t r a d u c e b i n e . A r a q i i v i n ş i a l t ă d a t ă . A e r o n a u t u l unul d i n t r e ucigaşi. lipsi te de griji pe care le urmărise atât de multă vreme. M i z i r . C o m e r ţ . spune aeronautul. K h a l i d . Xenofobi. el aduce balon aici î n a i n t e de aterizarea asraqilor şi aduce armă gata încărcată. . dar batiniţii nu sinchisesc. Mândru că a apărat al-Batin. Î ş i r u l ă covoraşul d e r u g ă c i u runcându-şi-1 apoi pe u m ă r . Hassan nu reuşea să împace asta cu i m a g i n e a făpturilor tan­ dre. î n a i n t e . e u .

în con­ sec inţă. P o r ţ i l e se deschideau a c o l o u n d e v o i a D u m n e z e u . u n bărba t care îsi lăsase u r m e l e paşilor pe optsprezece l u m i şi care p u r t a . H a s s o r d o n lui K h a l i d să sigileze p o a r t a a r c e aici.Ii i m e n i nu se m a i î n t o u l o s . Pe zece d i n t r e aceste l u m i .Nu în felul la care te gândeşti.Când Dumnezeu a bătut din palme 369 . C a n a t u r i l e porţii s-au î n c h i s într-un î n c â n t ă t o r l u m i n i ş de m u n t e . d a r n u î i era dat o m u l u i s ă p u n ă sub s e m n u l î n t r e b ă r i i m o t i ­ vele l u i D u m n e z e u . . N i c i o d a t ă . Pe d o u ă se îndrăgostise. î n c u v i i n ţ ă Soo Dintr-o l u m e n u m i t ă C e a T a i n i c ă î n g r a i u l o a m e n i l o r .Aşteptându-şi c ă p i t a n u l . . şi e n t u l p e n t r u s p e c i m e n e .P r e a p e r ng.cu m u l t d e a s u p r a oraşelor în flăcări de pe c â m p i i l e de dedesubt. pe opt d i n t r e ele fusese c ă l ă u z i t de a l ţ i i . optsprezece r ă n i .Ş i . . i m n N c a n e la bord? . D i n p a t r u fugi se ca să-şi salveze v i a ţ a . iar o a m e n i i nu p u t e a u face altceva decât să se s u p u n ă . . a u plecat o a m e n i i .In c o m p a r t i m se c u t r e m u r ă ." Pe u n a îşi p i e r d u s e suf ul. C o n d u c ă t o r u l l o r era H a s s a n M a k l o u f . . . P o a t e că se deschideau acolo dintr-un a n u m i t m o t i v . fusese călăuzit de altcin eva. * I a . .

TURISM M. JOHN HARRISON Traducere din limba engleză ANTUZA GENESCU .

Prime Evil. În anii nouăzeci. Things That Never Happen. a fost puţin cunoscut mar elui public american. care cuprinde romanel e The Postel City. care l-au ocol it până acum. Harrison a mai scris romanele The Committed Men şi . Povestirile sale au fost adunate în volumele The Machine in Shaft Ten and Other Stories. In Marea Britanie însă este o figură de culise influentă încă din vrem ea revistei New Worlds. până nu demult. Ea atrage suficientă atenţie şi ar putea capta şi interesul cititorilor americani. Tarot Tales. El sewhere. The Ice Monkey. cu o space opera sti­ lată şi extrem de elaborată. deşi oper a sa. In Viriconium. Dar. editată de Michael Moorcock la sfârşitul anilor şaizeci. Harrison a abandonat genul pentru a scrie o serie d e romane considerate „mainstream" (deşi multe dintre ele conţin elemente fantastice su btile). The Shimmering Door. Travel Arrangements: Short Stori es. dar nu demult a revenit la science-fic tionul pur. în 1975. New Terrors. intitulată Light. The New Impr o­ ved Sun şi alte publicaţii. Harrison şi-a publicat prima poves­ tire în revista New Worl ds. şi culegerea de povestiri Viri conium Nights. schimbător şi amorf. cum sunt Climbers şi Signs of Life. MetaHorror. Little Deaths. A Storm of Wings. Vi­ riconium.M. Other Edens. iar în deceniile următoare a apărut în Interzone. Ci­ clul Virico m a fost republicat recent într-un singur volum. JOHN HARRISON nu este un autor prolific şi. Sisters of the Night. nu este foarte întinsă. dintre toate lucrările sale. The Magazine of Fantasy & S cience Fiction. striate p e tărâmul de graniţă. cele mai reuşite s-a u dovedit a fi povestirile şi romanele despre misteriosul oraş Viriconium. dintre science-fiction şi fantasy.

. In c u r â n d se c r ă p a de z i u ă şi l u m i n a ca­ fenie care venea de pe stradă.D a c ă ai de g â n d să spui prostii. Fereastra înaltă se aburea repede.374 M. St rait g e m e a de pisici. JOHN HARRISON The Centauri Devii şi The Course of The Heart. D i m i n e a ţ a . In spatele ei se înşirau sti­ cle cu licori de culoare îndoielnică. In povestirea de mai jos. înţesată de clădiri cu d o u ă etaje. p e n t r u că era c a m î n a l t ă .. care-şi zicea A n t o y n e .N . J u c a s e r ă z a r u r i t o a t ă noaptea. dar n u m a i lui A n t o y n e îi păsa. referindu-se la z o n a e v e n i m e n t e l o r . se furişa dis­ cret în bar. O povestire de-a lui a apărut în Antologia Dozois 7. aflat c h i a r în a u r e o l a e v e n i m e n t e l o r din R a i n t o w n . B a r u l se afla pe la mijlocul străzii m u r d a r e şi c a m înguste.. pi sica alba. când feli­ nele intrau şi i eşeau din zona evenimentelor. m a i ales în zori şi la a m u r g . Ca m a i toate străzile din partea aceea a oraşului. . J a c k S e r o t o n i n stătea într-un b a r de pe S t r a d a Strait. Câteva mese stăteau irate. barul se n u m e a Pisica neagra.a m fost n i c i o d a t ă î n ă u n t r u . In cinstea lor. dar eu zic că. r e c u n o s c u grăsanul. A v e a o tejghea de zinc in­ c o m o d ă . m a i bine ţine-ţi gura. îl s fătui S e r o t o n i n . Harrison ne conduce la naţie turistică pe care n-o veţi găsi în nici un ghid de călătorie din ziua de a obţin nr. îl î n d e m n ă J a c k . originală şi de atmosferă. şi v o r b e a cu un bărbat gras de pe a l t ă planetă. romanul său Nova Swing ut premiul Arthur C. G r ă s a n u l se arătă ofensat. . 1 o desti azi. insistentă. dar slabă. C e l e m a i m u l t e aveau scân­ d u r i la g e a m .. în b a r persista m i r o s u l de usturoi prăjit cu o seară . Clarke.H a i să m a i b e m ceva. In 2006. .

avea o expresie a feţei care lăsa i m p r e s i a că se gândeşte î n t o t d e a u n a la altceva. O p e r a t o r i i mascaţi a t â r n a u sus de . se p u t e a n u m i un punct de ple care cu poziţie bună. ca pânzele de păianjen. Era g e n u l de femeie care. O a m e n i i credeau că e pe post de b a r m a n i ţ ă . l o c a l u l . J a c k îşi făcea v e a c u l p r i n bar. îl certă ea pe J a c k . L i v H u l a .Tu ar t r e b u i să ştii. Ii plăceau r i t m u r i l e cu influenţă i n d i a n ă şi pie­ sele p r e l u c r a t e e l e c t r o n i c . doar ai fost acolo. F i e c a r e cu p ă r e r e a l u i . L i v H u l a t u r n ă î n p a h a r u l lui J a c k u n gât d e r o m B l a c k H e a r t şi într-altul b ă u t u r a pe care o serv ea g r ă s a n u l . îşi dăduse sfârşitul sub masa din colţ. cu p ă r c ă r u n t u n s perie. Nu aveau m a r e l u c r u de făcut. d u p ă câteva încercări de a respira aerul ar. r ă u famat.Turism 375 înainte.s e .N i c i m ă c a r n-o să-ţi d a u o replică. A c o l o îşi p r i m e a c o r e s p o n d e n ţ a şi tot acolo trata cu c l i e n ţ i i . în c o l ţ u r i . să ştii. D a r făcea afa­ ceri înafara l u i . U n e o r i m i r o s e a şi a hoit. o femeie care nu p u n e a pe n i m e n i să se o c u p e de bar. J a c k ? . se î n c h i d e în ea. t a t u a t ă pe antebraţele musculoase. nici prea departe de z o n a e v e n i m e n t e l o r . la m o d ă cu câţiva ani î n a i n t e . Şi m a i avea un avantaj: J a c k se avea bine cu p r o p r i e t a r a lui. . S e r o t o n i n se u i t ă lung la ea. In realitate. zi şi n o a p t e . Era c a m de vârsta lui J a c k Serotonin. Scundă.M ă i . slabă. iar ei îi c o n v e n e a . P u n e a m u z i c ă în ba r. A d i c ă aveau a m â n d o i destulă e x p e r i e n ţ ă de v i a ţ ă ca să se lase duşi de nas. N i m e n i n-o auzea p l â n g â n d u . A c o l o m â n c a . ci făcea t o a t ă treaba ea singură. d a r nici prea aproape de ea ca să-i s i m t ă efec­ tele. . .Ai avut o n o a p t e nasoală. . lasă-1 pe grăsan în p a c e . de parcă din a u r e o l a eveni­ mentelor se furişase o creatură în î n t u n e r i c şi. d u p ă patru­ zeci de ani.

. ca m a i toate turistele. draga mea.. în l u m i n a care p ă t r u n d e a p e g e a m . fie avea un talent n i c i o d a t ă exploatat suficient. F e m e i a din p r a g era p u ţ i n p r e a î n a l t ă p e n t r u t o c u r i l e pan­ tofilor la m o d ă pe care-i p u r t a . R â s e r ă a m â n d o i .C r e d că ţi-a v e n i t un client. ai fi zis că se rătăcise. . JOHN HARRISON . d e l o c f a v o r a b i l . şi spuse: . P e u r m ă femeia p r i v i peste u m ă r u l l u i . cu razele matinale reci din Strada Strait bătându-i pe spate şi cu j u m ă t a t e d e faţă s c l i p i n d . fie făcuse eforturi să î n ţ e l u c r u l ăsta. In d i m i n e a ţ a aceea. ca nişte confetti. Ce m â i n i frumoase! .O r i c e . ca nişte b ă t r â n e care strângeau î n t r e deg ete vechi şuviţe î m p l e ­ tite. recunoscu ea în faţa femeii cu h a i n ă de blană. eu. ar stângace. c â n d i n t r ă în bar. şoptiră ei. când c a l m ă . J a c k . ca fumul.376 M..sub o b l a n ă de culoarea m i e r i i . M a i tot t i m p u l .Eu zic că ai fost acolo de u n u l singur. ..o jacheţică asortată cu fusta l u n g ă p â n ă la g a m b e . A v e a m â i n i l u n g i şi subţiri şi o p r i v i r e c â n d speriată. p u r t a un t a i o r n e g r u .M ă i . . Stătea în uşă nesig ea.P u t e m să vă a j u cu ceva? . D a c ă ştia c u m să-şi p o a r t e h a i n e l e .. spuse ea. La p r i m a i m p r e s i e . fură p r i m e l e c u v i n t e pe care le ros ti. Auzindu-i vocea. R e c u n o ş t e a u i m e d i a t distincţia c â n d o î t â l n e a u . m ă i . Era şi p u ţ i n ezitantă.Cu m i n e n-au făcut n i c i o d a t ă aşa. Elegantă. operatorii ieşiră din u m b r ă şi îşi croiră d r u m spre ea din toate olţurile. A p o i îi trecu brusc p r i n faţa o c h i l o r . crăpată . l a uşa deschisă.Mă scuzaţi. m ă i .Ce m â i n i fermecătoare! Liv H u l a se amu za... î n c e p u r ă să se rotească deasupra ca­ p u l u i ei ca stafiile sau ca l i l i e c i i .

N i m i c m a i uşor decât ce . J a c k aştepta. î i spuse ea. dacă te l u a i d u p ă nu mărul mare de nave înghesuite pe cosmodromul turistic. îi spuse ea. apoi îi surâse. . ros de contradicţii. Nu-i p l ă c e a u afirmaţiile îndrăzneţe. . era un an slab. însă femeile îl v e d e a u slab. de parcă n u m a i aşa reuşea să descopere pe ce l u m e se află. De data asta. uite-1 acolo. In schimb. A v e a trăsături fine. cu m â i n i l e în b u z u n a r . . Nu p r e a avea de l u c r u . .In z o n a evenimentelor. dar tot nu-şi a r ă t a vârsta.Turism 377 i m a g i n e a propriei v i e ţ i î m p o v ă r a t e . n u ştia c u m s ă p u n ă p r o b l e m a . . Ca majo­ ritatea t u r i ş t i l o r . semne ale u n o r dorinţe greu de înţeles p e n t r u J a c k . F e m e i a n o u . până şi în rarele clipe când p ă r e a să răzbească p r i n t r e n e c a z u r i . î n t o t d e a u n a îl b ă g a pe J a c k în faţă. ieşite din n e a n t u l sărăciei. ca să n u existe îndoieli. T u r i s t a z â m b i la rândul ei.Îmi cer scuze. preciza ea.Pe-aici toţi s u n t e m p r i e t e n i . Pe r m ă se spăla pe m â i n i de ce se î n t â m p l a . o conduse la o masă unde discutară vreo cinci minute în ş aptă. i n t e r v e n i L i v H u l a . . atrăgător . A c u m stătea în p i c i o r e . Cu cât se apropia m a i m u l t de el.Dacă-1 J a c k . cu atât m a i nesigură părea. Nu se uita la el când vorbea.Nu face n i m i zise el şi s c u t u r ă d i n u m e r i . A s t a ar fi trebuit să-1 p u n ă pe gânduri.M a i încet. îi sugeră el. dar distincte. deşi n-ai fi zis.o rcare de feminizare eşuată. Se m a t o l e a de s ă p t ă m â n i î n t r e g i cu A n t o y n e grăsanul şi L i v H u l a . .V r e a u s ă m ă d u c i a c o l o î n ă u n r u .v e n i t ă se apleca s pre el. î n cele din urmă. J a c k o p r i v i c h i o r â ş . Se considera i n t e l i g e n t şi a m b i ţ i o s . J a c k îşi duse degetul la b u z e .

destul de t a r e ca J a c k să se oprească în u ş ă . . Un singur lucru spunea A n t o y n e despre sine î n s u ş i : . O p e r a t o r i i mascaţi se c a l m a r ă şi se retraseră în c o l ţ u r i lor. Ar fi fost un pro st să nu-i spună totul în faţă. A n t o y n e se u i t ă la masa din faţa lui. Stătea toată z i u a cu c o a t e l e sprijinite pe bar şi se h o l b a p e fereastră. insistă el. deasupra caselor de v i z a v i . făcându-1 să scârţâie n e m u l ţ u m i t pe p o d e a u a de l e m n . î n bar s e lăsă liniştea. Poate c-ar fi v r u t să vorbească despre J a c k sau despre turistă. acela de m u r d ă r i e eternă. D a r trebuie să ştie că există riscuri şi că. apoi îşi întoarse p r i v i r e a spre L i v H u l a . î l a p r o b a L i v H u l a deseori. daci subestimează gravit a î n t â m p l ă r i l o r petrecute acolo. . A p o i se ridicară a m â n d o i şi ieşiră din bar. d a r îl c o n s i d e r a u ca­ pabil să preia un mesaj şi să-şi ţină g u r isă.378 M. l a dârele r ă m a s e î n u r m a n a v e l o r î n ateri­ zare. nic i u n u l nu găsi n i m i c de spus. în cele din u r m ă .A i dreptate. Îşi trase dintr-odată scaunul în spat e. . Se ridică.Încă un fraier care-a muşcat r e m a r c ă L i v H u l a . Banii trecură din mâinile femeii -ale lui. se duse g e a m şi şterse a b u r i i cu p a l m a . o face pe răspunderea ei. * A n t o y n e susţinea că pilotase n a v e în picaj î m p r e u n ă cu Ed C h i a n e s e . JOHN HARRISON vrea ea. D u p ă p l e c a r e a lui J a c k . G r ă s a n u l era supărat c ă L i v H u l a î i ţinus e p a r t e a î n faţa lui J a c k S e r o t o n i n . dându-le as­ pectul obişnuit. îi spuse el. C e i m a i mulţi nici nu credeau că el a z b u r a t v r e o d a t ă . dar. pe Strada Strait.N i m e n i n u d ă doi b a n i p e u n g r ă s a n p e care-1 c h e a m ă Antoyne. Un iresponsabil.

Era alb şi tran spirat tot. c u m se î n t â m p l a s e cu J o e L e o n e . Se vedea că ţ i n e ceva într-o mână. . cu m a r i eforturi .Nu-i un p a r i u .Turism 379 . se ridica iar.oare va reuşi de data asta? . P â n ă şi firele de păr arcuite pe spate creşteau ţepene din . pisica albă se r i d i c a u obişnuitele faţade ciun tite şi s t r â m b e ale clădirilor care-şi pierduseră încre­ derea în i n t e g r i t a t e s t r u c t u r i i l o r şi a c u m adăposteau ateliere de refacere ieftine. parcă l-ar fi scul tat ci­ neva. M u n c a pe care o făceau costa prea p u ţ i n . rugă Liv Hula. uite-1 pe J o e L e o n e . Pe măsură ce avansa. Cădea. c â n d îi revenea.H e i . o a n u n ţ ă A n t o y n e . Grea m u n c ă .a ratat ni­ ciod ată p â n ă a c u m . Era făcută să arate ca o singură bucată. se vedea c cienii îi prelucraseră faţa şi acum avea aspectul unui cap de leu neşlefuit. N u s e p u t e a u n u m i saloane d e î n f r u m u s e ţ a r e . Acesta t o c m a i se t â r a pe S t r a d a Strait.. P r i m e a u t r e b u r i m ă r u n t e de la francizele U n c l e Zip şi N u e v a C u t din c e n t r u . N . proptindu-se de g a r d u r i şi zi­ d u r i ca să se m e n ţ i n ă în p i c i o a r e .E tot î n t u n e r i c .Să ne spui şi n o u ă când ai de gând să te alături rasei u m a n e . A n t o y n e i m p r o v i z a o p o r t a v o c e d i n p u m n i i săi u m e z i ş i . L i v H u l a fu n e v o i t ă să recunoască adevăru l din vorbele l u i . r ă m â n e a pe jos un minut-două. . în v r e m e ce cu ce laltă se ţinea de garduri. rosti el cu voce o b i ş n u i t ă .. V l a g a când î ea. cu atât arăta m a i dezorientat. dar nu se mişca bine. G r ă s a n u l s c u t u r ă din u m e r i şi se î n t o a r s e de la g e a m . spuse el. Cu cât avansa. Antoyne. i m i t ă u n c o m e n t a t o r sportiv d e l a R a d i o R e t r o : . specia lizate în operaţii cosmetice sau hibrizi unici. V i z a v i de Pisica neagră. dar şi de la Băieţii d i n U m b r ă . J o e continua să se târască pe stradă. apoi..

" R â d e a şi-ţi m a i dădea un rând. gata s-o i a de la capăt. „Şi ce dacă? Nu-i m a r e l u c r u să r ă m fără ele. fiule. J o e îşi începuse cariera de bătăuş la şapte ani. Nu avea un t r u p al lui. zicea l u m e a . D u p ă o m i c ă pauză. c ă u t â n d alt subiect de eartă. vârstă la care. In fiecare zi b r i d u l era târât afară din ring. îi spuse: . A n t o y n e . Într-un sfârşit. bătaia era deja meseria l u i . îi explicase tatăl lui cu r ă b d a r e . doi bărbaţi aproape la fel de zdraveni ca el îl traseră î n ă u n t r u .fruntea lată şi pomeţii înalţi. făcând acelaşi l u c r u : o încasa zdravăn. Să pierzi o luptă. . In fiecare zi era pe ring. C ă c i celălalt eşti c h i a r tu. A doua zi. J o e L e o n e m e r g e a la t e h n i c i a n u l de pe Strada Strait şi ieşea de la el nou-nouţ. De atunci trăia ca h i b r i d u n i c . C o s t a atât de m u l t să se î n t r e ţ i n ă ca h i b r i d . că nu avea c u m să p u n ă bani deoparte ca să se r ă s c u m p e r e . făcut terci. Ii plăceau colţii. Ii plăcea să se bată. . u n a . alta. asta-i greu. m ă r t u r i s e a el. T o a t ă l u m e a ştia că avea o slăbiciune p n t r u el. . A n t o y n e era prea deştept s-o contrazică.Să nu dai n i c i o d a t ă p r i m u l lt. La doisprezece ani. . J o e L e o n e nu-i u r m ă sfatul nici la şapte ani. at inse apogeul inteligenţei sale. căzu în faţa u n u i atelier şi rămase nemiş două m i n u t e . tatuajele sensibile şi p a n t a l o n i i prinşi cu şireturi p e la­ terală.Da. îi zise ea grăsanului. dar l u i î i plăcea. Era o v i a ţ ă obositoare. „ A m uitat de câte ori i-am văzut măruntaiele". L i v H u l a nu-i l u a n i c i o d a t ă b a n i pe b ă u t u r ă .Şi c u m se face că eu n-am auzit? M-ai prins.Ai făcut şi altceva î n a i n t e de a ţ i n e barul ăsta? L i v H u l a î oferi u n z â m b e t forţat.Luptele alea sunt nemiloase şi absurde. . Se alăturase Băieţilor d i n U m b r ă .

ei înşişi. o n o u ă f o r m ă e distracţie. . c o n t i n u ă A n t o y n e .Ţ i n e la el. Pe u r m ă s-a î n r ă u t ă ţ i t .Zău? . Î l u r m ă r e a p e J o e L e o n e c u m se bate şi. răspunse ea. M i n i o n ă . dar atenţia g r ă s a n u l u i fu a trasă de o n o u t a t e ivită pe stradă. . ia u i t e ce ţâţe are! . C e i doi î n t r u c h i p a u N o u l V e n u s p o r t .Irene a î n t â r z i a t p u ţ i n azi. . d u p ă ce-i s i m ţ e a m i r o s u l s â n g e l u i . nu se m a i ştia u n d e e sexul şi u n d e e i n d u s t r i a . . U n t r a i irosit.Ce c o n t e a z ă un m i n u t p e n t r u Irene? D u p ă L i v H u l a . la fel ca înfăţişarea l u i . î n a i n t e de-a o cunoaşte pe Ir . A m b i ţ i a l u i J o e L e o n e a fost şi ea prostească. C â n d J o e şi Irene erau î m p r e u n ă . L i v H u l a s t u d i a cu interes o pată sub forma u n e i h ă r ţ i pe tejghe aua de z i n c . Irene e r a o M o n a cu p a l m a r e s de i n v i d i a t pe cosm o d r o m u l a u t o n o m . două. p u r t a pantofi cu t o c u r i t r a n s p a r e n t e d i n u r e t a n şi-1 avea pe vino-ncoace î n p ă r u l e i b l o n d ş i m ă t ă s o s .Nu p r i c e p de ce mă-ntrebi pe m i n e . D o a m n e . real. i n d u s t r i a s e x u l u i şi i n d u s t r i a l u p t e l o r . N i m e n i n-o p u n e l a î n d o i a l ă . l u p t e l e e r a u o meserie prostească. A l c ă t u i a u . C a toate p r o d u s e l e m a r c a U n c l e Zip. . C â t c r e z i c-o s-o lase să strige p â n ă să-i deschida? î n t r e b ă A n t o y n e gr nul. apărea şi ea. .Turism 381 F e m e i a aşteptă u n n o u c o m e n t a r i u . D i m i n e a ţ a . zise el. ca să se i m p u n ă .Un minut. a d ă u g ă e l p e n t r u sine. . î n a l t ă d e u n m e t r u şaizeci. Irene î n c e p u s ă bată c u p u m n i i î n u ş a a t e l i e r u l u i . Asta-i in­ discutabil. de câte ori m e r g e a el la t e h n i c i a n . avea î n e a ceva o r g a n i c . nu se m a i d e z l i p e a de el. Şterse din n o u sticla abu­ rită şi-şi lipi faţa d a m .

In dâra de l u m i n ă lăs u r m ă . M o t o r u l f R A M al navei care se r i d i c ă şi părăsi z o n a m i l i t a r ă desenă în spatele l u i o l i n i e albă groasă. L i v H u l a p r i v e a ş i e a rachetele. Irene detesta z g o m o t u l p r o d u s d e re zervor. orice p r o d u s nedo­ rit. JOHN HARRISON Încercă să şi-1 i m a g i n e z e pe J o e L e o n e m o r t şi lichefiat. Încă o l u p t ă şi gata. care o r i c u m p â l p â i a u n u m a i d e formă. u n u l l â n g ă altul. flu­ x u l de p r o t e i n e ţâşnea ca scuipatul cald. Stătea acolo. cu sloganul lui publicitar „Op riţi tran­ chilizantele" c a m şters. în t i m p ce Irene îl săruta cu g u r a ei de M o n ă . î n t i m p ce. C o n s t e l a ţ a Kefahuchi dispărea treptat de pe cerul care î m p r u m u t a f o r m a u n u i c apac .382 M. î n r e z e r v o r . n-o să te m a i î n t o r c i . insista Irene. D a r J o e era deja u n a l g o r i t m p i e r d u t u n d e v a î n spaţiul o p e r a t o r u l u i . pe care-1 aşeza lângă rezervorul lui J o e . chipul femeii dobândi o expresie m a i blândă decât te aşteptai. P o a n t a era că Irene avea despre lupte aceeaşi p ă r e r e ca L i v H u l a . Î ş i alegea nişte colţi n oi dintr-un catalog şi se adapta la sistemele lui glicolitice. cascade de autocataliză într-un substrat de p a t r u z e c i de m i i de specii m o l e c u l a r e . Nu auzea n i m i c din ce-i spunea.o c u m i n e . Încă o l u p t ă şi-ai t e r m i n a t . ii spunea ea L e u l u i . e l i m i n â n d . * U n e o r i . cu oasele şi o r g a n e l e reasamblându-se singure. ca d o u ă c a r g o b o t u r i cu aspect de a l a m ă ridi­ cate din ş a n t i e r u l c o r p o r a t i v . Într-o zi. ignorând ledurile roz. In a p r o p i e r e a z o r i l o r . J o e . Of. In fiecare d i m i n e a ţ ă îi p u n e a pe t e h n i c i e n i să-i aducă un scaun de l e m n vechi. îi v e d e a i pe ea şi pe grăsan la g e a m . vorbesc serios. la fieca re douăzeci de m i n u t e . pe care procesul c h i m i c nu-1 p u t e a î n l ă t u r a .

J a c k S e r o t o n i n năvăli în bar. îşi zise imediat L i v H u l a . cu fermoar p â n ă la gât. cu o z g â r i e t u r ă s â n g e r â n d ă pe obraz. ca şi c u m ar fi avu t de gând să bea la tejghea. M â n e c a scurtei de gabar­ dina. peste u m ă r . pe u r m ă se r ă z g â n d i şi se aşeză i m e d i a t la cea m i apropiată masă. Era s e m n a l u l aştep tat de oameni să-şi î n c e a p ă ziua. In clipa aceea. oferind o c h i u l u i şansa de a zări a r c a d a estică subţire a z o r i l o r v e r z u i . Nu era nevoie să fii sarcastică. G r ă s a n u l clipi şi întoarse capul. repeta întruna cu glas şoptit şi uluit. V â n t u r i l e de peste ocean vor începe să bată nu peste m u l t t i m p şi. Se vedea că înotase p r i n ape t u l b u r i . . D u p ă o vreme. v o r spulbera fuio rele î n s p u m a t e de ceaţă joasă din z o n a evenimentelor.Rahat. falşi.V a i de m i n e . P r i v i r e a lui t r e c u d i n c o l o de ei. a r u n c â n d ochii î n a p o i .Nu era nev oie să mă întrebi. Câţiva o p e r a t o r i se d e t a d i n t a v a n şi î n c e p u r ă să-1 e x a m i n e z e . Îşi trase un scaun şi î n c e p u să-i s p u n ă o poveste p l i n de e n t u z i a s m . . G r ă s a n u l u i t ă de s e n t i m e n t e l e sale r ă n i t e i m e d i a t ce apăru J a c k . A n t o y n e ? î n t r e b ă L i v H u l a . J a c k ! e x c l a m ă ea.Dă-mi ceva de băut. . forţate să se târască pe îngusta Stradă Strait. M e r s e p â n ă în mijlocul b a r u l u i . L i v H u l a şi A n t o y n e grăsanul se u i t a u c u m n a v a taie cerul ca o foarfecă.Ai pilotat şi u n a d i n alea. nu m a i ştiu ce să facă. de parcă s fi ţ i n u t cineva de ea în t i m p ce aluneca. .Turism 383 uşor î n c l i n a t . Odată aşezat. îi căzuse de pe u m ă r . îi c e r u el. î n c e p u să respire n o r m a l . fără să-şi a seama nici ea de ce. d a r se p u t e a u d i s t i n g e nişte . . Era p a l i d . aplecându-se peste m a r g i n e a me sei cu t r u p u l său m o a l e . A v e a aerul c u i v a care p o r n i s e c u stângul de d i m i n e a ţ ă . V o r b e a încet şi precipitat.

H a b a r n-a m.Fir-ar să fie. . .U n d e e femeia? . r e l u ă el. aşa c u m îţi place ţ i e " . . rec unoscu J a c k . se aşe ză şi-i spuse „Black Heart. „raze X p u t e r n i c e " şi „Ed C h i a nese". C â n d Liv H u l a îi aduse băutura. E nasol în d i m i n e a ţ a asta. . dar ceva m a i î n ă u n t r u . n t o y n e ! . femeia îl p r i n s e de î n c h e i e t u r ă .N a m m a i v ă z u t pe n i m e n i să se p a n i c h e z e aşa. că J a c k ar t r i să-i acorde u n a . grăsanul îşi î n t o a r s e p r i v i r e a de la el. d a r nu c h i a r atât de nasol. î n c e r c a să-şi r e ţ i n ă l a c r i m i l e . . se plânse grăsanul.384 M. Am v ă z u t altele şi m a i rele.N i m e n i nu mă î n ţ e l e g e . Î ş i t e r m i n ă b ă u t u r a ş i î n n s e p a h a r u l gol către L i v H u l a . Deznădăjduit. JOHN HARRISON c u v i n t e ciudate: „entradista".A cedat şi-a fugit. du-te la u ş ă şi spune-mi dacă v e z i pe c i n e v a pe stradă. p e u r m ă u i t ă complet de Antoyne. E pe u n d e v a p r i n a u r e o l ă . use J a c k . Nu v o i a să-i dea d r u m u l p â n ă nu-i răspundea. J a c k se u i t ă p a r c ă p r i n el. N i c i m ă c a r n . Îl loc să i-1 ia din m â n ă . apoi îi spuse: . Jack.i femeia. . .m i zici c-ai lăsat-o acolo. s c u t u r â n d d i n c a p . M ă r t u r i s i că tot ce aştepta de la barul ăsta e să a i b ă o şansă. se plânse grăsanul.U n d e .Îmi p a r e rău. p ă r u că nici n-o recunoaşt a h a t .Să n u . J a c k ? .T a c i sau te î m p u ş c c h i a r acolo u n d e stai.a m i n t r a t acolo. S e r o t o n i n deschise g u r a s ă m a i s p u n ă ceva.C â t de nasol e? îl î n t r e b ă . rosti el d i n n o u . deja cu g â n d u l la altceva.Nu v r e a u decât să mă pot adapta şi eu.L u c r u r i l e se p l i m b ă de colo-colo. A n t o y n e . . . .

Nu te-ai d us d u p ă ea.H a b a r n-ai c u m e acolo. îi spuse el femeii. . d u p ă aceea ai v e n i t acasă. avea să se p e r m a n e n t i z e z e . Nu mai vezi nici u r m ă de arhitectură clară în toată învălmăşeala aia. A r ă t a mai băt ecât la plecare. . L i v H u l a n-avea de g â n d să-1 lase să scape ieftin. N-ai face asta p e n t r u n i m i c în l u m e ! Se ridică de pe scaun. Mă d u c pe stradă şi stau cu ochii-n patru. iar privirea lui albastră de enise imploratoare. .a m ajuns m a i departe. M a i dă-mi u n p a h a r . N i m e n i n-avea v o i e să v o r b e a s c ă u r â t despre J a c k . . Imediat ce plecă grăsanul. T o t u l se luptă e scufunde. pe u r m ă s-a făcut n e v ă z u t ă . se dau toate peste cap de la un m i n u t la altul. spune-i. pe u n d e v a p r i n a u r e o l ă . S t r i g a d e u n d e v a c â n d a m r e n u n ţ a t . U n râs exersat d e p r e a m u l t e ori.a m zis.H a i . ai sfeclit-o. J a c k . ca un om ex tenuat. c u m vrei t u . L i v .Ţ i . se răsti grăsanul brusc. i-am văzut ciorapii de mătase şi b l a n a aia afur isită. ai strigat-o de câteva ori.Turism 365 J a c k râse. incapabil să hotărască pe ce cale s-o apuce în viaţă m a i departe. El o p r i v i p u r şi s i m p l u .J a c k n-ar fac e asta niciodată. J a c k . Acesta se frecă pe faţă. . N .Ai r ă m a s la loc s igur. A luat-o la fugă p r i n t r e c l ă d i r i .Străzile se p l i m b ă u n a în locul alte ia. .Bine-nţeles că h a b a r n-am. L i v H u l a se duse la bar şii t u r n ă lui J a c k î n c ă un p a h a r de r o m . o trăsătură care. altfel nu ştiu ce-o să fac. . intr-o zi. îi reproşa el femeii. Era tras la faţă şi avea trăsături m a i aspre. N u m a i J a c k S e r o t o n i n ştie. C â i n i rătăciţi latră zi şi noapte. . Legile geografice nu m a i funcţionează. Ţi-ai făcut o impresie greşită despre el dacă-1 crezi capabil să se p o a r t e aşa. D a de pe calea ştiută. . răspunse el ob osit.

. Se p r i v i r ă m a i p rietenos. T o t ce ştie. spuse J a c k S e r o t o n i n . dar n u r ă s p u n d e n i m e n i . B ă u r o m u l dintr-o î n g h i ţ i t u r ă şi-i reveni culoarea în obraji. pe u r m ă . ci o esenţă. în s p e r a n ţ a c-o va z ă r i pe Irene M o n a . . Se r i d i c ă şi se î n d r e p t ă spre uşă.Lasă-1 în pace. .Ce tot o lungeşti acolo. Am zis să te u i ţ i . G r ă s a n u l . ca re p o r n i s e în susul s t r ă z i i ca să-şi clătească minţile în adierea dinaintea zoril dar şi ca să arunce un ochi prin crăpătura scândurilor de la geamul atelierului. . . L i v . A e r u l mi­ roase a aluat necopt.J a c k nu suportă să pi ardă un client.N . S u n ă . îi explică ea lui A n t o y n e . N i c i n-am p r e t i n s c-am fost. ia ci ce se î n t â m p l ă ? Ce e a c o l o î n ă u n t r u î n c e p e să te î n ţ e l e a g ă n e .D i s p a r toate şi h a b a r n-ai ce apare în locul lor.a m fost n i c i o d a t ă acolo. L i v H u l a se u i t ă la J a c k şi r i d i c ă d i n u m e r i . Se p r o p t i cu coatele de bar. Ei sunt c l i e n ţ i i . răspunse g r ă s a n u l în grabă. . Uite-ţi b ă u t u r a . se î n t o a r s e în b a r rân­ j i n d şi t r e u r â n d de frig. d a r n u a u ton. C u v i n t e l e ei îl a m u z a r ă . Tu eşti cel care t r e b u i e să se a d u n e . Să a r u n c i o p r i v i r e . A n t o y n ? strigă el. D a r el nu-şi încheiase ideea.Tu eşti profesionistul. JOHN HARRISON .H e i .A n t o y n e poate să ne povestească. . Nu e un m i r o s . J a c k . J a c k . Pe toate s crie „Vorbiţi". La fiecare colţ v e z i un telefon agăţat de perete cu un cui.Ai fost vreodată acolo când s-a pornit babilon ia.386 M. . îi a m i n t i ea. care-i diferenţa din­ tre ce-ai v ă z u t şi ce eşti? V r e i să ştii c u m e acolo î n ă r u ? Iţi p i e r z i ani la r â n d î n c e r c â n d să î n ţ e l e g i . rosti el d u p ă câteva clip e. A n t o y n e ? . dac-o m a i v r e i .

I se r i d i c ă fusta. Duceţi-vă d r a c u l u i amândoi! î m p i n s e p a h a r u l pe tejghea şi plecă. se e n e r v ă S e r o t o n i n . aşa că se răsuci la l o c .Turism 387 . Privea cum se ridică încărcăturile una d u p ă alta de pe c o s m o d r o m u l a u t o n o m . D u p ă o l u p t ă s c u r t ă şi l i n i ş t i t ă . „ M ă i . dar. o linişte atât de grea. î n spatele b a r u l u i . C â n d r e v e n i în bar. Pe p a r t e a ceala ltă a străzii. şopti e l p e n t r u sine. Ar trebui să plec chiar ac um. Irene aşeză l â n g ă e a p o ş e t u ţ a roşie d i n u r e t a n şi î n c e p c o r m o n e a s c ă p r i n ea. Se î n t o a r s e pe j u m ă t a t e . Irene M o n a ieşi î m p i e d i cându-se.ş i nasul şi ştergându-se la ochi. . Nu p r i m i nici o î n c u r a j a r e . îl găsi pe A n t o y n e la fereastră. apoi îl aşeză c u grijă o c u l l u i . t r ă g â n d u . Ar trebui s-o iau din loc. deşi ar fi v r u t să vorbească. a p o i se aşeză pe m a r g i n e a t r o t u a r u l u i . In u r m a lui se făcu linişte. Se gândi să-şi s c h i m b e h a i n e l e . A n t o y n e îşi l i p i faţa de g e a m . U ş a se t r â n t i în spatele ei. cu m â i ­ nile propti e de pervaz. a i la pereţii albi şi goi. I tre t i m p . ca un b e ţ i v care socotea cât de a g l o m e r a t e tra­ ficul. V â n t u l care bătea spre ţ ă r m se c a l m a pe m ă s u r ă l u m i n a d e v e n e a tot m a i intensă. fără î n d o i a l ă Fe­ m e i a spălă şi şterse p a h a r u l d i n care băuse J a c k . S t ă t u a c o l o c â t e v a m i n u t e . F ă c u d o i paşi n e s u r i . că L i v H u l a şi grăsanul. îşi m u t ă p r i v i r e a de la p a t u l nefăcut pe lada cu p ă t u r i . r ă m a r ă cu g â n d u r i l e lor. c â n d p i s i c i l e c e p u r ă să iasă d i n z o n a e v e n i m e n t e l o r într-o g o a n ă silenţioasă. v r â n d să s p u n ă ceva. cineva deschise u ş a a t e l i e r u l u i . c u p r i n s ă de p a n i c ă crescândă. p r i v i n d a i u r e a î n susul ş i î n j o s u l s t r ă z i i . D u p ă aceea m e r s e î n c a m e r a de la etaj. m ă i " . arătându-şi t o a t e cele.Du-te d r a c u l u i . Se c r ă p a de z i u ă . îşi zise.

A m u r i t de asta.388 M. d o a r albe sau negre. o aşeză pe un scaun şi-o î n t r e b ă : . i m i t a ţ i e art deco. o trase în r. cu m e r s u l s t â n g a c i şi p i c i o a ­ rele m a r i . C â n d n ă v ă l e a u d i n z o n a eveni­ m e n t e l o r . i se v e d e a u g i n g i i l e . C â n d z m b e a . pe u r m ă se lipea de altcineva. p â n ă când L i v H u l a îşi croi d r u m p r i n t r e feline.N u . strada se u m p l u de feline care fugeau în a m b e l e sen­ suri. p l ă n u i n d s ă l e păs­ t r e z e p e n t r u ea. . " In zilele acelea dădea ce e m a i b u n d i n ea. „ A d o r p a n t o f i i " . a d u c â n d cu ele c ă l d u r a c o r p u l u i l o r şi un m i r o s de praf apăsător. Îşi o n d u l a p ă r u l în şuviţe a r ă m i i ă c u i t e .Ce să-ţi aduc. d r ă g u ţ o ? . d u c â n d î n v a l i z ă o rochie de b u m b a c galben. D a r îi v e n e a g r e u să se detaşeze. Irene s e r i d i c ă cu greu. Ple­ case de a c o l o î n a l t ă şi osoasă. spuse L i v H u l a . r e z u l t a t u l nu e n i c i o d a t ă p r e v i z i b i l . e x p l i c a ea c â n d se î m b ă t a . d a r nu deranjant. atât de strânse. t a m p o a n e ş i p a t r u p e r e c h i d e pantofi c u t o c u r i c u i . să se ţ i n ă d e o p a r t e . că p u t e a u recepta brum u l de reţea al t r a n s m i s i i l o r elementare din u n i v e r s . Se ţ i n e a scai de t i n e v r e o d o u ă s ă p t ă m â n i . Pisicile tre­ c u r ă pe l â n g ă ea ca pe l â n g ă un stâlp. în stilul ei b e z m e t i c . Era îndră­ gostită de un pilot. Plecase c u r a c h e t a d e acasă l a ş a p t e s p r e z e c e ani. In curând. JOHN HARRISON C i n e ştie câte a n i m a l e erau? P r i n t r e ele nu găseai nici u n a tărcată. R ă m a s e în str u l a c r i m i l e şiroindu-i pe o b r a z şi u r m ă r i n d pisicile care se furişau pe l â n g ă ea. Î ş i făcu i m e d i a t o r d i n e p r i n g â n d u r i . . deşi se cunoaşte fiecare e l e m e n t . p a r c ă se c o b o r a haosul în şuvoaie în care. p e n t r u că Irene repeta î n t r u n a . „ A d o r p a n t o f i i . Era dulce c â n d r â d e a . răspunse Irene grăbit.m i v i n e să cred. Irene născuse pe o p l a n e t ă n u m i t ă P e r k i n ' s R e n t .

pe care o c u n o ş t e a ca-n p a l m ă . şi g a t a " .M a i ales în p ă r ţ i l e esenţiale. iar a c u m mă b u c u r să cunosc pe altcineva care a fost acolo. C â n d şi-a c u m p ă r a t p a c h e t u l M o n a . i a r t e h n i c i a n u l şia făcut treaba. ca orice bărb at. pe care scria: T O Ţ I P A N T O F I I P E C A R E . iar A n t o y n e nu avea să primească m a i m u l t în schimbul u n u i cocktail ief tin. alintându-1 cu mirosul ei de mentă. . O b i ş n u i a să se aşeze de pe un pat pe altu l. F a t a îi l u ă m â n ă şi şi-o l i p i de o b r . cu propriile gânduri atât de . Ea s -a u i t a t p r i n cataloage şi exact asta a ales.Şi eu am zis î n t o t d e a u n a la fel. A n t o y n e .I P O Ţ I M A N C A . Fu n e v o i t ă să-şi scoată o g l i n d a n poşetă. D u p ă p ă r e r e a ei. din t u b u r i d e neon.Turism 389 „De data asta a m u r i t . ceva a n u m e î i făcea p e b ă r b a ţ i i n a p ţ i mai toată aţa lor. î n c â n d s-o cucerească cu poveşti d i n v r e m e a c â n d p i l o t a rachete.Am fost a c o l o . D a r I rene v ă z u s e deja toate locurile lui . îşi zise ea. d e s p r e c a r e îi spuse că se bea pe o p l a n e t ă de i d i o ţ i . . M a i t â r z i u . se simţi încurajat. c A n t o y n e reveni şi v r u să stea de v o r b ă cu Irene. Grăsanul îi c u m p ă r ă o b ă u t u r ă a s o r t a t ă cu fusta ei c o l o r a t ă în r o z şi g a l b e n . o firmă mare. ea îi oferi un adevărat spec tacol al formelor sale. Irene cea o r i g i n a l ă .Am fost acolo. să asculte p l o a i a şi să-şi a d u n e g â n d u r i l e . Stătu cu Irene şi d u p ă ce ea îşi t e r m i n ă b ă u t u r a . c o m p l e t ă ea. . repetă ea. . m i r o s u l era p u n c t u l e i forte. îşi zise H u l a -. P e străzile d i n R a i n t o w n . îi spuse ea s u r â z â n d . nu se p r e a descurca s i n g u r ă . o susţinu L i v H u l a . A n t o y n e .chiar m a i m u l t e . Liv îi privea de la distanţă. p e n t r u ea. D a r nu-i lipsea a m b i ţ i a . t e h n i c i a n u l i-a p r o m i s că p ă r u l îi va m i r o s i î n t o t d e a u n a a ş a m p o n de m e n t ă . Stelele d i n H a l o erau. Pe u r m ă Irene î n c e p u i a r să-şi t r a g ă nasul.

B a n i i corporaţiilor. C â t era ceasul? Ce s-a î n t â m p l a t .390 M. Ţ i n e a m â i i l e în b u z u n a r . . c l i e n t a l u i J a c k s e întoarse î n bar. ca n u m e r e l e dintr-o p r o b l e m ă de m e c a n i c ă st atistică. un spectacol al opoziţiilor. navele de croazieră. fără să încetinească sau să devieze. d o m i n a u restul clădiri lor. O r i c â t de crudă era i n d u s t r i a care le producea." Pe la opt. In cele din u r m ă . eu c h i a r l-am respectat p e i n d i v i d u l ăla. şi A n t o y n e înţelese c u m stăteau lucrurile. V i z a v i de bar. Dacă el reveni se tot m u r d a r . totuşi era m a i prudentă ca înainte.S-a l u m i n a t . Îşi dădu părul pe spate şi se ret locul său. de a ajuns el în acest l c? P r i v i strada. ştiai? m o r m ă i el. astfel croite încât să cadă c a u n m a t e r i a l m u l t m a i uşor. N-ai fi observat n i m i c deosebit. C e s u m e erau î n joc? D e u n d e atâţia bani? P r o v e n e a u de pe altă planetă. lângă geam. d e l a Biserica de pe Stâncă la Biserica din Piatră. ţinea priv rea m e r e u . R a i n t o w n era î m p â n z i t de h a i n e de blană. zdrenţele şi g i u l g i u r i l e lor de operatori mascaţi şopteau: „ U n loc pe care toţi îl v o r vedea cu siguranţă. pisicile se scurg eau n ă v a l n i c . pe j u m ă t a t e as­ cunse de ceaţă. In v r e m e a asta. p â n ă c â n d d i s p ă r u r ă brusc şi str din n o u pustie. In c o s m o d r o m u l civ il. H e i . JOHN HARRISON z d r u n c i n a t e . Nu fusese prădată. La s c u r t ă v r e m e d u p ă ce dispăru şi u l t i m a pisică în oraş. t e h n i c i e n i i de la atelier a r u n c a u la canal p r o t e i n e l e l u i J o e . ea era curată. încât nu-i păsa c u m se va sfârşi discuţia dintre ei. vopsite în culoarea m i e r i i sau a castanelor dulci. poate doa r că m e r g e a p u ţ i n adusă de spate şi avea o expresie i m o b i l ă . iar în jur. nu puteai nega frumuseţea b l ă n u r i l o r . nici l u x u l l o r ostentativ. De-a l u n g u l străzilor înguste începură să circule fete cu ricşa şi băieţi tatuaţi c ns­ p o r t a u turiştii d e l a N e w Cafe A l A k t a r î n M o n e y t o w n .

protestă grăsanul. . R i d i c ă p r i v i r e a spre t a v a n . de p a r c ă o durea ceafa sau î n c e r c a să v a d ă ce se pe­ trece din colţul ochilor. te-a lăsat baltă.Aş p u t e a s-o fac eu. u n u l l u m i n o s . să-şi irosească e n e r g i a în felul ăla? A v e a v i i t o r u l în faţă. C l i e n t a lui J a c k î i z â m b i uşor. î n c u r a ­ jator. . . întot­ d e a u n a îl găsesc pe J a c k al n o t r u . Îşi ştersese lacri­ m i l e şi se dăduse cu ruj pe buze. toţi erau de acord. A p o i c o n t i n u ă . A p o i se auzi un scaun târât pe podea şi Irene M o n a se aşeză la masa unde se petreceau evenimentele. Poate sunt p u ţ i n n e d u m e r i t ă . î n a i n t e ca el să-i răspundă: . ca şi c u m ar fi v r u t s-o î n v e ţ e m i n t e . A n t o y n e păşi spre ea p l i n de s o l i c i t u d i n e . Grăsanul se ridică în p i c i o a r e . şi tu la fel. îi spuse ea femeii. Un astfel de limbaj al t r u p u l u i era greu de descifrat. . J a c k e-un t i p ieftin. dar s e r ă z g â n d i . se oferi el. îl a v e r t i z ă L i v H u l a .Mă î n t r e b dacă poate cineva să-i dea b ă r b a t u l u i restul de bani. Se aşe ză cu grijă la o m a s ă de l â n g ă fereastră.Totuşi. a fost foarte neplăcut. n-ai p u t e a . pi­ cior peste p i c i o r . Liv H u l a ridică mâinile a neputinţă. lipsit de griji.J a c k e-un t i p c u m s e c a d e . spuse e a d u p ă u n t i m p . Nu-i datorezi n i m i c . Şi n -am păţit n i m i c . şi ceru încet d .R e n u n ţ ă la t u r l sigur şi se p o m e n e s c în barul ăsta.D e c e v i n t o ţ i aici? î l î n t r e b ă e a p e A n t o y n e g r ă s a n u l cu voce tare. d a r p r i v i r e a ei nu se opri a s u p r a l u i . zău. C â t e v a m i n u t e se scurseră în tăcere. Nu se m a i g â n d e a la J o e L e u l . Ii am aici. . U n d e i fusese m i n t e a . .Turism 391 î n a i n t e . T r o p ă i a cu t o c u r i l e de u r e t a n pe p o d e a u a de l e m n . cred că trebuie să-i dau şi restul banilor. . A n t o y n e .N u .J a c k e-o g l u m ă .

A m b o D a n s e ş i F o u r t h Part. c h i a r m a i m u l t e . nu-i as . A p o i îi scutură m â n a şi spuse: . v ă z u s e la fel de m u l t e ca a l ţ i i .M u l ţ u m e s c . A n t o y n e . S-a irosi t pe el însuşi ca b a n i i p r i n t r e stelele Plajei şi în Golful R a d i o .Să nu fi rea cu el. La u r m a u r m e i . Era n e r v o s că nu-1 asculta n i m e n i . . A d i o . Deşi. Nu poţi să păstrezi un l u c r u toată viaţa. . m a i v r e i u n p a h a r ? D a r grăsanu l se săturase de felul în care era tratat la bar.Ai o h a i n ă foarte frumoasă. In p r i m a clipă. i n t e r v e n i femeia cu haina de blană.Isuse! e x c l a m ă L i v H u l a . A mers peste tot şi-a văzut multe. îşi zise. se adresă Irene femeii şi-i întinse mâna. în b a n c n o t e m a r i . v r u să m a i s p u n ă ceva. Îşi a m i n t i de v r e m e a c â n d p i l o t a n a v e l e cu t r a n s m i s i e a u t o m a t ă . G a y L u n g . d u p ă cât de b i n e se cunoştea. nu-i decât un bărbat. . N e p r i m i n d nici un răspun s. p l a n u r i sănătoase. femeia nu ştiu c u m să reacţio e. A avut o rachetă căreia îi zicea K i n o C h i c k e n . De Santa M u e r t e . .M i n u n a t ă . dar se aşeză d i n n o u şi se j u c ă cu p a h a r u l . G r e u de spus la care bărbat se referea. Eu îi las aici. puse banii pe masă. o a d m i r foarte m u l t . adăugă. . W a i t r o s e T w o ş i T h e T h o u s a n d S u n s . m e s e r i e d e pilot! Ce să-i faci. JOHN HARRISON Îşi făcuse p l a n u r i . Irene d ă d u uşor din cap. p l a n e ­ tele pe care le-a v i z i t a t a t u n c i şi ce-a v ă z u t pe ele. A navigat p r i n bula A l c u b i e r r e cu Ed Chiane se. E într-adevăr frumoasă.392 M.C r e d că t r e b u i e să-şi p r i m e a s c ă banii. strigă ea către L i v H u l a . N-a rezistat s i n g u r ă t ă ţ i i . a i n h a l a t ceva care i-a deviat nu n u m a i septul. ci şi s i m ţ u l per­ ceperii l u c r u r i l o r . să-1 păstreze pe J o e în i n i m ă m u l ţ i ani la rând. Nu dorea decât să se integreze.

care îi p r i v i absentă. se u i t a pe stradă. spre mare.Turism 393 C e l p u ţ i n a c u m părăsise barul ca să respire aerul d i m i n e ţ i i . spre mall-ul m i c u ţ din sudul Străzii Strait. barul lui L i v H u l a s e cufundă î n tăcere. O să-şi cau l u c r u . O luă spre M o n e y t o w n . O să caute o a m e n i care nu z â m b e a u de dragul z â m b e t u l u i . la z o n a e v e n i m e n t e l o r silenţioasă şi dubioasă . Mijea ochii în l u m i n a puternică ce răsărea din apa îndepărtată.î m p l e t i t ă în fuioarele de ceaţă c h i m i c ă d i n t i m p u l zilei şi î n ă l ţ a t ă odată cu e . sub p r i v i r i l e n e r ă b d ă t o a r e ale celorlalte două. D i n c â n d în când. pe lângă cosmodromuri . D i n b u c ă t ă r i e d i n c o n d u c t e se furişau diverse m i a s m e . C e l e trei femei r ă m a s e r ă fiecare cu g â n d u r i l e ei. D u p ă p l e c a r e a l u i . U n u l câte u n u l . u n a d i n t r e ele m e r g e a la uşă şi. o p e r a t o r i i se detaşară subtil din t a v a n şi se î n d r e p t a r ă spre femeia cu h a i n ă de blană.

PE CUVÂNT DE C E R C E T A Ş TERRY BISSON Traducere din limba engleză LAURA BOCANCIOS .

Omni. Cea mai recentă carte a sa este o culegere. Miller Jr. Numbers don't lie. 1996. Voyage to the Red Planet. In povestirea de faţă. Terry Bisson ne trimite într-un viitor îndepărtat. Locuieşte împreună cu familia lui î Oakland. popularul Talking Man (care a fost printre finaliştii la Premiul World Fantasy 1986). Ed. Povestirile sale au fost adunate în culegerile Bea rs Discover Fire and Other Stories şi în In the Upper Room and Other Likely Stories. ne trimite într-un trecut la fel de îndepă t. Asimov's Science Fiction. pentru o lecţie aspră despre ceea ce înseamnă să fii om. The Pickup Artist şi. Playboy şi The Magazine of Fantasy & Science Fiction. RAO. Cunoscuta lui povestire Bears Discover Fire a câştigat Premiile Hugo. In anul 2000. numită Saint Lei bowitz and the Wild Horse Woman. a câştigat încă un Pre Nebula pentru povestirea macs. Nebul a. . în 1991. singu ra po­ vestire care a reuşit să le ia vreodată pe toate.12.10. Contribuie frecvent la publicaţii pre­ cum SCI FICT ION. Theodore Sturgeon Memorial şi Premiul cititorilor revistei Asimov. cum ar fi Fire on the Mountain.13 şi 21. California.TERRY BISSON este autorul a numeroase romane salutate de cri­ tici.. Dear Abbey. într-o colaborare postumă cu Walter M. Povestirile sale a u apărut în Antologiile Dozois numerele 8. In cartea sa din 2003. Pirates of the Universe. Wyrldmaker. o continuare a cărţii acestuia A Canticle for Leibowitz . 1 1 Canticd pentru Leibowitz.

î n t o c m a i c u m a m planificat. sau c eea ce consideră o a m e n i i a c u m (acum?) a fi sudul Franţei. la fel şi antetul. mi-ar plăcea să aflu m a i m u l t e despre p r i m a noastră î n t â l n i r e (şi u l t i m a ? ) cu alte specii u m a n e (hominizi?). nu primesc nici un fel de me­ saje. D a c ă crevasa este la o m i e p a t r u sute de metri. chiar în dimineaţa următoare. N-aş fi c rezut vreodată că voi simţi singurătatea. aflat c a m la opt sute de m e t r i depărtare. dar aici o simt. î m i face chiar plăcere să văd fumul. Sper că nu. iar eu am sosit p rea d e v r e m e . A l t e informaţii m a i t â r z i u . . căci. N-ar fi trebuit să fie m a i p r u d e n ţ i ? Poate că nu sunt încă a m e n i n ţ a ţ i de H S .398 TERRY BISSON În dimineaţa zilei de 12 iulie 20 am primit următorul mesaj pe computerul meu de la la borator. Încă mă chinuiam să ghicesc despre ce e ra vorba. când a venit încă unul. Este real. î n s e a m n ă că gheaţa este joasă. Totuşi. Mă îndrept către t e r i t o r i u l N T . V ă d fum. Pare la n o r d d e o r i u n d e . singurul pe care îl am: LUNI A m reuşit. C h i a r dacă nu face parte din convenţie. cu excepţia gru­ pului de discuţii al Fundaţiei. aici nu sunt oase încă. Iată-mă în sudul Franţei. Datarea îmi aparţine. Desigur. Se ved e direct în josul unei văi înguste p â n ă la t e r i t o r i u l N T . T i m p u l este spaţiu şi spaţiul este distanţă (Einstein). nu mă aşteptasem la asta. Rândul pentru subiect era bruiat. Pot vedea l i m b a u n u i gheţar la doar a p r o x i m a t i v o sută cincizeci de metri deasupra m e a .

Am con­ tribuit la scrierea lor. Cunosc con venţiile. C h i a r şi p r i n binoclu. dar niciodată câte u n u l singur. a rată ca nişte u m b r e m a r i . dacă î l pot ţ i n e aici t i m p d e p a t r u zile ( . dar sunt patru sau cinci copii. şi nici u n u l nu a părăsit teritoriul. adunaţi în jurul u n u i foc care scoate fum. Ii privesc de aproape patru ore. N T n u sunt . după ceasul de la c o m u l meu. M â i n e îi v oi e x a m i n a dintr-o altă poziţie. M I E R C U R I O s c h i m b a r e de p l a n cu t o t u l neaşteptată. de la cincizeci de metri depărtare. care stau şi ei î m p r e u n ă .9 8 ) . E c a n d i d a t u l perfect p e n t r u cap­ t u r ă . fireşte.şi. iar faţă de asta mă bucur de o anumită imu ate veche şi voită. dar l u m i n a e difuză aici. nu mai aproape. O m o h o r e a l ă perpetuă. Desprinderea de grup a u n u i a s-ar putea do­ vedi o problemă. în gr up. U r m ă r e s c aproximativ douăzeci de N T . de u n d e pot ajunge ceva m a i aproape şi und e s-ar putea ca l u m i n a să fie m a i bună. trei. apoi e des­ part în grupuri de câte doi. Sunt greu de numărat. Dar vreau să ajung c u m v a m a i aproape. Aş vrea să pot distinge chipuri. în cre­ vasă. chiar în ziua în care aveam să ne întâlnim. l-am bănuit pe el (cine altul?) d upă ce a sosit următorul şi cel mai lung text. Se strâng laolaltă. Dar am un prieten -Ron. mişcătoare. S t a u aici. D a r am aproape cinci zile (-122) să-mi fac griji pentru asta. m a i sus. Nu pot deoseb i bărbaţii de femei. cu „ p r o p r i u l m e u " N T . începusem să bănuiesc că era vorba despre o farsa. sunt ei.Pe cuvânt de cercetas 399 M A R Ţ I Da.

care şi-a tăiat p r o p r i u l braţ cu un briceag. Ne întâlnim în fiecare mier curi şi vineri. Începea să n i n g ă şi mă t e m e a m că voi îngheţa. U t a h . Iată ce s-a î n t â m p l a t : azi-dimi neaţă. uitându-se fix la m i n e . A m o r ţ e a l a mă speria m a i m u l t decât dure­ rea. Pare ciudat de inconştient.u l „meu" stătea acolo. ceea ce bănuiesc că se po­ triveşte. Era ca un vis. T r e b u i e că am adormit. de la ge­ n u n c h i în jos. A fost cât se poate de sim­ plu. E r a m liber şi picior ul î m i zvâcnea a c u m dureros şi sângera. Reconstrucţiile sunt m u l t prea antro­ pomorfe.sau p r i n m i n e . care mi-a căzut pe pic ul stâng. Am fost convins că e rupt (nu este). Sau sunt eu stafia? Stă în partea cealaltă a focului.. N u p u t e a m s ă n u m ă gândesc l a acel individ lege dar. deşi. P u t e a m chiar să calc pe el. Ron este un scriitor de SF care predă un curs la New School. am coborât să cercetez terito­ riul. Şchiopă. când am mişcat un bolovan. Fie că era e n o r m de puternic. sau p r i n m i n e . C e e a ce credeam n oi că este un nas m a r e e m a i degrabă un bot. şi nu doar de un bolov an. holbându-se la m i e .400 TERRY BISSON defel aşa c u m am crezut. De T i m p u l însuşi. e r a m blocat aici. I-am făcut s e m n înspre pi­ ciorul m e u şi el a rostogolit piatra. căci u r m ă t o u c r u pe care mi-1 amintesc este că N T . In m o d ciudat. neştiut de n i m e n i . ca o pisică. undeva. chiar înainte de cursul . R ă m ă s e s e m cu piciorul înţepenit sub piatră. este un h o m i n i d . am fost la fel de p u ţ i n surprins ca şi el. într-o crevasă îngustă. cu siguranţă. Aceasta N U este o fiinţă u m a n ă . în cea m a i m a r e parte a t i m p u l u i . dar nu era rupt. Tăcut ca o pisică. sau ambele. fie că avea un u n g h i m a i bun. lipsit de gânduri. pe vine. E alb ca o stafie. Mă î n t r e b a m când v oi fi gata să fac asta.. căci mă aflam într-o situaţie m a i proastă decât el: dacă nu reuşeam rc la crevasă în m a i puţin de o sută de ore. dar e r a m p r i n s în capcană.

i-am răspuns.întâmplător. El.Crezi că am scris-o eu? Am clătinat din cap. şi-a înşirat obiecţiile: . exersez aceste figuri în faţa oglinzii şi. a f o po­ veste naţională. ştiutor. cu atâta vreme în urmă? Cine altcineva s cria SF? . ceea ce diminuează tensiunea.Atunci. -Ar trebui să ştii.Pe cuvânt de cercetas 401 lui de la ora 6. Conform propriei mele romisiuni făcute mamei. . E o promisiune pe care el i-a fâcut-o mamei mele . . O mulţime de oameni ştiu despre grozavul Utah. dar nu mă de anjează. Nici un prie­ ten ar însemna prea puţin.chiar înainte de a muri. Ce-i asta? m-a întrebat.Poate că este o reşeală. o dată în viaţă. separe că tase. Nu pentru că ar fi stabilit vreunul dintre noi aşa. In ti mp ce aşteptam burgerul lui şi rulada mea cu unt. sugestivă. Şi mă simt puţin jignit că ai impresia că am scris eu asta. a spus Ron. Scăparea vi ainte de pericol. Şi succesiunea evenimentelor e greşită. Pe onoarea mea de cercetaş. asta n-ai să găseşti niciodată la mine. poate că nu îţi este adresat ţie. când a terminat de citit textul imprimat. speram. speram. foloseşte „ciudat" de două ori în acelaşi paragraf . şi mi-am enumerat mo­ tivele: cine altcineva ştia că studiam oasele de Neanderthal? Cine. . ridicând o sprânceană într-o manieră. iar mai mult de unul ar fi prea mulţi.Cum? in topor. m-a corectat el ursuz (mă mai corectase şi altă dată). sau poate ea. ştiu . . nu tu ai trimis asta? Nici vorbă. în afară de el şi de mine a savurat povestea lui Utah cel grozav.Science-fiction.

care sângera (e în regula. A r e v r e o 115 kg. s-a terminat. joi Îmi cer scuze. Eram ca lumi separate. De la u l t i m u l m e u mesaj neterminat. cu un fel de u i m i r e tăcută. deşi ar fi fost destul de uşor. Am aruncat o privire peste discuţiile de grup ale F undaţiei (zvonuri despre un nou proiect ultrasecret). U n urs? C u t i a d e u r m ă r i r e era z d r o b i t ă ş i j u m ă t a t e d i n K R dispăruseră. despărţite de un geam de sticlă.a m grăbit str să-mi bandajez piciorul. Ieri am întrerupt mesajul pentru că „NT"-ul m e u s-a trezit şi nu v o i a m să-1 alarmez. Am întins-o. Am vorbit. Ar fi înalt de peste un m e t r u optzeci dacă ar sta drept. . înainte de a deschide ultimul mesaj. folia de s u p r a v i e ţ u i r e fusese lăsată. iar el şi-a aşeza t lucrurile lângă: un topor grosolan. mai ales despre pr ietena lui Melani şi noua ei slujbă. Sau despre vorbitul însuşi. ninge întruna. C e v a ajunsese la mâncarea mea. până la u r m ă ) . căci e destul de păros. D i n fericire. M . să folosesc comul. D u m n e z e u ştie ce ar cre de despre chestia asta în care vorbesc. în timp ce oamenii treceau pe lângă noi pe Sixth Aven ue. Erau înfierbântaţi. m a i puţin pe faţă şi pe m â i n i . sau mai degrabă a vor­ bit el. Era limpede că nu avea de gând să-mi facă v r e u n rău. N T u l m-a u r m a t în susul dealului. iar noi eram la răcoare. Am găsit crevasa foa te di­ ferită de felul c u m o lăsasem. E greu să-i stabileşt i greutatea. El scoate doar tre i sau patru sunete. Aştept până adoarme. ceea ce nu se î n t â m p l ă niciodată. Joi dimineaţă am intrat nerăbdător în laborat dornic să mă întorc la oasele mele. D u p ă ce m-a eliberat. M-a privi t c u m aprind un foc. la doar câţiva centimetri distanţă.402 TERRY BISSON Şi cu asta.

î n c e r c să-i r ă s p u n d la fel. ţeapănă şi incredibil de urât mirositoare şi un săculeţ făcut dintr-un cinci pietre în el: pietre de râu. albe. sub blana groasă. G r u b „vorbeşte" m u l t c u m â i ­ nile. şi foarte a l b e . M â n c ă m v i e r m i . î n c e r c să mă gândesc l a e i c a l a nişte m i c i l g u m e . R e s t u l e m a r o . P a r c ă ar fi pe j u m ă t a t e a d o r m i t cea m a i m a r e p a r t e din t i m p . M â i n i l e l u i s u n t foarte o m e n e ş t i . să i le arăt lui Ron. Şi am înţeles.vierme (n. dar când îi ating m â i n i l e sau îl lovesc peste faţă. î n v i e . . îi vor oferi un subiect de discuţie. V I N E R I N i n g e . începe să se mişte. C â n d nu v o r b i m . Şi a d o r m i t de-a binelea î n rest. b l o n d ă . şi le-am listat pe amândouă.m i s p u n e n i c i c u m . ca să am poftă de mâncare la restaurant. Mi le-a arătat de parcă ar fi fost ceva ce ar f i trebuit să înţeleg. Vinerea sar peste masa de prânz. S e p a r e c ă N T a s c u n d c a r n e pu­ t redă sub buşteni şi sub pietre şi se î n t o r c d u p ă v i e r m i . Cel puţin. când nu-i atrag atenţia. Ii s p u n G r u b . Cred (ştiu) că tăceril ele îl stingheresc. ca şi m i n e . M a i sunt trei.Pe cuvânt de cercetas 403 o haină de piele grea. ca şi faţa. E un soi de a g r i c u l t u r ă . e ca şi m o r t . dar m a i târziu. are un fel d e p r o g r a m . pe cel de joi şi pe cel de vineri. tr. Punctul de captură e la încă două zile depărtare (-46). N-am fost surp rins să găsesc un nou mesaj. Nu sunt atât de răi. N T d o r m foarte mult.d i m i n e a ţ ă .). Nu p a r e să se î n t r e b e ci ne sunt şi de u n d e vin. El n u . 1 Grüb . L-am p r i v i t arun­ c â n d u n a a z i . P i e t r e l e le foloseşte la n u m ă r a t .

în regulă. În plus. Dar jurămintele era . Doar singurul cu care te sinchiseşti să vorbeşti .Pe cuvânt de cercetaş? .Bine. de­ v i n e tot m a i groaznică. Int re t i m p .Mă uimeşti. sunt singurul care ştie că faci cercetări.Ei. Ron clătina din cap în timp ce citea me­ sajele. Ron şi cu mine urmaserăm împreună Şcoala Philmont de Cercetaşi. Nu er a nimic nou în asta. Un b o n u s neaşteptat. Asta putea însemna o grămadă de lucruri diferite. Strada Zece. v orbirea limitată.Treaba cu legumele mi-a des chis ochii. pe Sixth Avenue. . eu nu scriu poveşti. Felul cum socotesc. Asta s-a întâmplat cu mulţi ani ainte ca el să păşească în lume. care era o r i c u m c u m p l i t ă .404 TERRY BISSON ceea ce î n s e a m n ă că e n u m a i al m e u p â n ă atunci. care îţi face o glumă. E ceea ce mi-ai spus tu. a spus . Nu puteam să spun din nou „aş!". care este separeul de lângă fereastră Burger Beret. Atunci trebuie să fie vreunul dintre cole­ gii tăi. Eu scriu rapoarte. Pe m a i t â r z i u . aş!? Nu mă lua cu aş. . Tu le-ai scris. Era o teorie cunoscută. Chiar şi eu îmi pute am da seama că era dezamăgit.Pe cuvânt de cercetaş. am spus. aşa că doar am rămas neclintit. Trebuie să recunosc. e o chestie foarte inteligentă. iar eu să hotărăsc să o ţin la distanţă. v r e m e a . nu e nici un p ic de soare să le î n c a r c . Ron şi cu mine ne întâlnim întotdeauna în acelaşi loc. şi î m i fac griji p e n t r u bateriile c o m u ­ l u i . i-am răspuns. . . Şi nimeni nu ştie atât de multe despre Neanderthali.

Pentru mine un spaţiu închis e ca un spaţiu deschis. M a i a v e m d o a r u n a . Gesticulează cu mâi­ n i l e . Nu v r e a să m e a r g ă s i n g u r . aşa c ă s t ă m c u i b ă r i ţ i u u l l â n g ă altul. în zăpad n ţ e l e g e r e a pe care o are despre n u m e r e e destul de r u d i m e n ­ tară. C i n c i î n s e a m n ă m u l t e . A t r e i a zi t r o i e n i ţ i . unul pe zi. şi a fost alungat. aruncând-o dincolo de b u z a crevasei. M-am simţit cuprins de p anică. O a r e c u m . Mă ciupeşte de p ă r u l de pe braţe şi mă trage de degete şi. ca vitami­ nele pe care i-am promis mamei că le voi lua. cu spatele lipit de z i d u l crevasei. S Â M B Ă T Ă KR au dispărut.Pe cuvânt de cercetas 405 Pe urmă mi-a spus că el şi Melani urmau să se căsătorească. şi când mi-am ridicat privirea. S t ă m şi p r i v i m n i n s o a r e a şi a s c u l t ă m b u b u i t u l cas­ cadei de gheaţă . uneori.şi v o r b i m . Conversaţia s-a însufleţit oarecu domolit în acelaşi timp. chiar mă pălmuieş e faţă. P ietrele sunt sentinţa l u i . dar. ca un gaz într-un spaţiu deschis. p e n t r u ce. asta ştiu: G r u b simte asta despre ele. nu se ştie. A fost o n e î n ţ e l e g e r e . iar d o u ă . dar mesajele cu header-ul corupt au con tinuat sa vină. In fiecare d i m i n e a ţ ă se descoto­ roseşte de una. înfăşuraţi în folia m e a de s p r a v i e ţ u i r e şi h a i n a p u t u r o a s ă a lui G r u b . T r e b u i e s ă p ă s t r e z l e m n u l . c u m ar putea m ă c a r să aibă n o ţ i u n e a a aşa ceva? D a r î n ţ e l e g că se af xil. după ce am plătit şi am urcat în apartamentul meu. panica s-a risipit treptat. Gr upul de discuţii a fost tăcut tot weekendul. dar G r u b mă cară d u p ă el să caute v i e r m i pe sub buşteni. şi mi le ia pe ale m e l e într-ale l u i . plecase. S u n t s i g u r că nu î n ţ e l e g e că sunt d i n v i i t o r u l î n d e p ă r t t .câte i-au m a i r ă m a s .

G r u b e disperat să scape de pietre şi să se î n t o a r c ă în t e r i t o r i u l şi la ceata l u i . L u c r u r i l e nu au n u m e . poate să m e a r g ă „acasă".d i m i n e a ţ ă . şi poate că este. Viermii mi-au confirmat studiul c u privire la dinţii NT. Parcă singure nici nu ar exista. de v r e m e ce a d o r m şi mă trezesc întruna. d a r s e n t i m e n t e l e legate de ele. dar e la fel de nefericit cu d o u ă c u m era cu c inci. sa dus. Nu p e n t r u că mă gândesc. Ii î n v ă ţ l i m b j u l . E aproape ca un v i s .p u ţ i n e . Ştiu că e î m p o t r i v a c o n v e n ţ i i l o r . Ce altceva aş putea să fac? Unde altundeva aş putea fi singur cu oa­ sele mele? Doar eu am acces la Descoperirea Arl eville.406 TERRY BISSON a z i . Sau nu? Duminică am găsit asta: D U M I N I C Ă S c h i m b a r e de plan. V r e a u să modific p u n c t u l de captură. un NT şi un HS. C h i a r dacă mi-e frig ca naiba. doar înapoi. da. e acolo. t r e b u i e să gesticulezi şi să atingi . E m u l t de l u c r u cu mâi­ n i l e . Poate că nu poate gândi înainte. găsite unul lângă altul. miaş d o r i ca p u n c t u l de c a p t u r ă să nu fie atât de aproape. să-1 dau î n a p o i cu un ciclu. dacă mă uit direct. d a r înţeleg din ce în ce m a i m u l t . E ca şi c u m m-aş u i t a la ceva cu colţul o c h i u l u i . a fost doar o poveste. ceea ce dovedeş că a existat într-adevăr contact între cele două specii. după părerea lui Ron. care înseamnă două schelete. P r e s u p u n că. D a r dacă nu mă uit. d a r am m o t i v e l e m e l e . Piciorul . Aceste fiinţe sunt m u l t m a i sociabile decât no i. Sâmbetele şi duminicile mi le petrec singur în laborator. Desigur. a t u n c i c â n d se t e r m i n ă . ci p e n t r u că imt. Mă des­ curc tot m a i b i n e cu c o m u n i c a r e a .

E riscant. Stau în linişte. Luni este ziua care îmi place cel mai puţin. se trezesc toţi. la c a r e se a d a u g ă gest u r i l e . plus doi „Bătrâni". Aceştia n u s u n t foarte m o b i l i . n u p a r curioşi. L u i G r u b i-a m a i r ă m a s o s i n g u r ă p i a t r ă şi e fericit. D e când a m sosit c u G r u b . N T s e a p u c ă d e m â i n i ş i „ v o r b e s c " cu c â t e v a s u n e t e şi m u l t e î m b r â n c e l i . E x p r e s i i l e l o r faciale sunt la fel de s i m p l e şi g r o s o l a n e . m-au acceptat fără suspiciune şi fără interes. iar c â n d u n u l se trezeşte. Sunt d o u ă z e c i şi doi cu t o t u l . aproape. nu o a m e n i . o r i c u m . culcaţi sau g h e m u i ţ i . sau. trebuie să împart laboratorul (dar nu oasel e) cu alţii. Am trecut peste discuţiile de grup. sentimentele m e l e sunt la p o l u l opus: c u m ar f i p e n t r u el g r o a z a de a nu se m a i p u t e a î n t o a r c e la g r u p u l lui n i c i o d a t ă . D a r am un plan. inclu­ siv G r u b : opt bărbaţi adulţi.. d i n t r e care doi sugari. şapte femei şi c i n c i c o p i i . de sex nedeterminat. care stau pe vine (în loc să şadă. LUNI A m reuşit..Pe cuvânt de cercetas 407 mi se v i n d e c ă b i n e . Po te p e n t r u că am pre­ luat m i r o s u l lui G r u b . Am r e n u n ţ a t să-mi fac griji p e n t r u ce ar p u t e a crede despre c o m . Deşi nu mă deranjează ni­ meni. de v r e m e ce cornului m e u i se c o n s u m ă b a t e r i i l e . căutând mesa zilnic şi l-am găsit ca pe o veche cunoştinţă. V o m crea oare u n Ishi? C e trist! S u n t c o n v i n s c ă v o m sfârşi c u u n N T g r a v afectat. o b u n ă p a r t e d i n t i m p . ori culcaţi sau g h e m u i ţ i . dar nu stau niciodată jos) în j u r u l u n u i foc m a r e . S p u n asta d i n m i j l o c u l u n u i cerc d e h o m i n i z i . majoritatea. ori stau în picioare. A ş a c ă î n c e p e m d i n n o u n u m ă r ă t o a r e a de la 144.

r o t i n d . ca î n t r e g . Ei sunt într -o altă lume. M A R Ţ I M m e a â i n e se î n t â m p l ă ceva. Printre „tufa aprinsă". în locul par­ t i c i p a n ţ i l o r . m u l t ă m â n c a r e . v i e r m i şi îmbrânce i s-a înfăţişat ima­ g i n e a (nu v i z u a l ă . l a c o m u n i c a r e a N T . ci e m o ţ i o n a l ă ) a u n e i uriaşe m u r i n d . î n v ă ţ să nu încerc să definesc lucrurile. pasând-o de la u n u l la altul. M ă n â n c ă m u l ţ i v i e r m i şi carne putregăită. P u n carne stri­ cată su şi pietre. de dincolo de sticlă. E ca şi c u m aş fi deschis spre a simţi evenimentul însuşi.a m i z ă au ars o tufă de frunze uscate şi i-au i n h a l a t fumul. dar nimic nu era nou. apoi se î n t o r c d u p ă v i e r m i şi l a r v e .d u p ă . P a r fie plictisiţi. Toate acestea erau interesante. Poate că orice fel de agricul­ t u r ă are acelaşi efect. E un fel de a g r i c u l t u r ă . Ori­ care pasaj ar fi putut fi scris de unul dintre colegii mei de labo­ rator. amplificate chiar. am i m p r e s i a . E un fel de plantă care ajută. fie t u l b u r a ţ i . Majoritatea nici măcar nu-mi ştiau numele. d e u n u l d i n t r e B ă t r â n i / m a i m o b i l decât c r e d e a m ) care se î n v â r t e a în j u r u l focului. s e pare. O v â n ă t o a r e ? S i m t t e a m ă şi peri­ col.408 TERRY BISSON ca l i m b a j u l . înfrângere şi v i c t o r i e . teroare şi speranţă. Un sentiment împletit. M o a t e . şi m u n c ă . dar ştiam că nu este aşa. n u m a i că aproape mi-a stricat t o a t ă pofta de m â n c a r e . P e m i n e m ă ajută c u s i g u r a n ţ ă . E greu de descris. a ş p u t e a s p u n e . v ă z u t ă de a roape. ca şi oamenii de pe Sixth Avenue. ca şi fumu Toate acestea erau însoţite. A z i . T o a t e acestea sunt co­ m u n i c ă r i nedefinit pe care le p r i m e s c de la g r u p . fără stări i n t e r m e ­ diare.

n i m e n i nu a v r u t să-i m ă n â n c e . C e i l a l ţ i mă n o r ă . Am listat ultimele patru (inclusiv vineri).a m p u t u să-mi dau s e a m a dacă v r e u n u l d i n ei e r a l i d e r u l . şi trebuie să păstrez cel puţin un prieten. Ca şi c u m ai e fondante. p u n â n d la foc câţiva v i e r m i .d i m i n e a ţ ă ne-au t r e z i t c o p i i i . N . adică. Totuşi. care t r ă g e a u de folia de s u p r a v i e ţ u i r e . ' cu excepţia c o p i i l o r . care plescăia î n t r u n a din buze şi î m i z â m b e a larg. mama a fost doctor. în afară de un băieţel căru pun O l i v e r . m ă b u c u r d e p r e z e n ţ a l u i .a m o b i ş n u i t . de p a r c ă pe m i n e ar fi v r u t să mă m ă n â n c e . care le d e z m i n t e firea blajină. Pot pre­ lua mirosul lui Grub. cee a ce nu-i deranjează. dar nu al întregului m o r m a n . ca să i le a răt lui Ron. Miercuri a fost o zi lungă. Poate că mama avea drept te. iar eu stau deoparte. A u luat c u e i beţe ascuţite ş i t o p o a r e . Bărbaţii (şi G r u b ) ascut beţe şi le întăres rile în foc. Nu ştiu de ce. M I E R C U R I A z i . grup. P â n ă şi m i c i i NT au o c ă u t ă t roasă. pe un băţ. In definitiv. M a i t â r z i u . Nu c r e d că ştiu c u m să care apa. dar eram dornic de puţină „conversaţie". A c u m d o r m g r ă m a d ă î n t r e foc şi zid.Pe cuvânt de cercetas 409 un băţ aprins. G r u p u l era format din şapte bărbaţi şi d o u ă femei. O a r e î i p l a c e u sau folia? N u contează. i a r cu m i r o s u l m . A î n ţ e l e s că v r e a u să m e r g . i-am distrat pe cei m i c i (mai u ş o r de a m u z a t decât a d u l ţ i i ) . A luat p a r t e la v â n ă t o a r e şi m-a cărat d u p ă el. d a r n i c i u n pic de m â n c a r e sau apă. Pe copii i-am lăsat î m p r e u n cu B ă t r â n i i şi m a m e l e care a l ă p t e a z ă şi ne-am p e t r e c u t cea m a i m a r e parte a d i m i n e ţ i i u r c â n d un . G r u b a venit l â n g ă m i n e în t i m p u l n o p ţ i i .

A ş a că. Nu le place să fie departe de foc. bineînţeles. dar NT urăsc întu­ nericul şi se t e m de el. Era culcat pe o parte şi. mân­ când pe d r u m . NT s-au apropiat t e m ă t o r i . Zăcea lângă u n mor­ m a n de tufe şi frunze. pe care o c ă r a m şi o t â r a m peste creastă şi în josul lungii pante de pietr Ne aflam la a p r o x i m a t i v opt sute de m e t r i de locul u n d e a p u n e a soarele. căci fiara fusese deja tranşată. de fapt. Cu această victorie. O a r e u r m e l e fumului sau p r o p r i a m e a i m a g i n a ţ i e î m i crea sentimen­ tul înfricoşător al „celor î n t u n e c i " care uciseseră a n i m a l u l ? Pe u r m ă a dispărut î n a i n t e să î m i pot da sea ma. Cu o noapte lungă. m o r t deja. p e n t r u p r i m a oară. P r a d a era m o a r t ă de curând. a l u n g â n d trei câini asemănători cu nişte hiene. iată-ne ascunşi sub o r g i n e de stâncă. friguroasă şi urât mi­ rositoare în tră. P â n ă după-amiaza târziu. Fără foc. L e s i m ţ e a m p a n i c a . dar m i r o s e a des­ tul de rău. a d u l m e c â n d aerul şi ţinându-se d e m â i n i . i n c l u s i v c u m i n e . g r ă m a d ă . t e a m a a fost c u r â n d u i t a t ă şi au î n c e p u t să care hoitul. am văzut cee a ce c r e d e a m că ar p u t e a fi un semn de H S .410 TERRY BISSON versant l u n g de grohotiş şi trecând peste o creastă în valea îngustă u n d e râul de gheaţ onjurat de iarbă înaltă. cu foarte mare dibăcie. NT au î n g r ă m ă d i t intestinele şi nea într-o piele uriaşă. Scâncesc în somn. . a v e a m o ele plină. cu câteva bucăţi z d r e n ţ u i t e de carne aţoasă. NT s-au pus pe treabă cu beţele. Acolo a m văzut p r i m u l m e u m a m u t . P â n ă şi craniul fusese separat de creier. Nu e soare deloc. A i c i nu e atât de m u l t soare c u m s-a anticipat. care afişează s e m n a l u l de Baterie descărcată (BD) ori de câte ori mă conectez. N i c i m i î n c e p să-mi fac griji p e n t r u c o m . şi am „priceput" că l-au hăituit într-un defileu îng a r altceva îl omorâse. pe care o aduseserăm cu noi. c re dădeau târcoale c a d a v r u l u i . M a i rămăseseră" doar p elea şi intestinele.

. astfel. ţinându-ne de m â i n i . d a r aces­ tea erau altfel p r i n felul în care stăteau şi în care se m i ş c a u . şi trăncăneau. agăţându-se u n u l d e altul. fără soare.Pe cuvânt de cercetas 411 . Am şi e u o surpriză. Se şi certau. când am avut două. Cine altcineva ştie toate lucrur ile astea despre Neanderthali. bănuiesc.Oamenii peşterilor sunt plini de surprize. De aceea m-am făcut om de şt iinţă. ca m a i î n a i n t e . C e v a n u era în regulă. spre o r o a r e a m e a . Ne mutăm în Cali­ fornia. sau le spune NT? Chiar mănâncă viermi? Am ridicat din u meri. î n cele d i n u r m ă . De unde să stiu eu? . pe care le-am sărit . Desi stiu că nu ai veni. da. c u m i c i ţipete. că sunt singur. M u l t e l o v i t u r i . NT fugiseră cu toţii. Ne căsătorim pe drum. nu mi-am verificat e-mail-urile până vineri dimineaţa. JOI Zorile a u venit. după ce a citit primurile. Melani a obţinut un post de asisten t universitar la Cal State. la Vegas.a m apropiat î n a i n t e d e a-mi da seama. î n a i n t e de a avea t i m p să prive sc î m p r e j u r şi să v ă d u n d e s-au dus. iar mie nu îmi plac zvonurile. după un lung şir de f ecăreli ale grupului de discuţii al Fundaţiei des­ pre un nou proiect. M ă uitase p â n ă ş i G r u b . Vineri e ultima mea zi de cursuri. da r H S . A p o i NT le-au v ă z u t şi ei şi au căzut în g e c h i . M . Altf el te-aş invita la nuntă. Şi.Pe cuvânt de cercetaş? a întrebat Ron din nou. Atunci trebuie să fie unul dintre colegii tăi. In general erau zvonuri. N T n u a u câini. iar eu am încu viinţat. ca noi. Peştera e r a p l i n ă de u m b r e . S i m ţ e a m asta în t i m p ce c o b o r a m dealul. T ă i a u ceva î n bucăţi. Focul scotea m a i p u ţ i n fum şi u m b r e l e se mişcau ca nişte oameni. n i ­ seră C e i î n t u n e c a ţ i . m-au observat câinii. Joi am rămas acasă bolnav.

ven ind înspre m i n e . Lătrau. inconfu l. încercând încă să le vorbesc. Era Grub.a m târât după el printre tufişuri.412 TERRY BISSON Probabil că mirosiseră carnea pe care NT au scăpat-o în fugă. Chi­ purile l o r sunt foarte expresive. Se întorsese dup n e . N-am avut norocul. îndreptându-se spre m i n e . p e n t r u conexiunea d i n . Vino! Fugi! M . NT au creiere mari. iar eu le-am răspuns la fel. î n c e r c să păstrez bateriile. dar nu-mi puteam permite astfel de sentimente. dat seama că agitatul suliţelor era un fel de rol. Era Oliver. de pe chipul sau din limbajul m e u nu părea să conteze. imitând -le sunetele. ascuţită. Au înaintat mai aproape. pas cu pas. sperând că r recunoaşte ca u n u l de-al lor. V I N E R I N i n g e din nou. Sunt totalmente.. băiatul care înd răznise să mănânce v i e r m i i prăjiţi. şi au început să-şi zgâlţâie suliţele m a i tare. m a i tare ca oricând. cel puţin. fiinţe m . C r e d că au avut impresia că sunt un N T . O a m e n i i nu ne-au urmărit. C e i doi HS îşi agitau suliţele. C a p u l îi era aşezat pe o parte. chiar şi copiii. către stânci adă. oameni. Au început să strige. Pielea le este spână şi foarte neagră. Nu îi interesa decât să mă sperie. A p r o a p e că m-am întristat . când ceva mă înhaţă de gleznă. S u n t e m în crevasă. N i m i c altceva din mersul. M . respingătoare. agitându-şi suliţele care aveau vârfuri din piatră aspră. Grub şi cu m i n e . dându-mi ocol. sperând că mă v o r percepe ca pe u n u l de-al lor. Am văzut peste u m e r i i lor ce măcelăreau ceilalţi. Am făc t un pas către ei. deschis pentru e vedea creierii. în susul prundişului. comparativ cu ei. fiind atât de alb.a m dat înapoi. H r a n ă sau ani­ m a l e de companie? D o i dintre HS au ieşit din gr otă.

de parcă ar fi a eama. era goală şi am făcut un foc care a părut să-1 liniştească . Din fericire.Aşadar. Reţeaua a dat drumul la tot felul de scriitori aspiranţi. T o t ce trebuie să facem e să ne adăpos tim aici încă o zi şi v o m fi duşi a m â n d o i . p â n ă şi aici. E ev dent o poveste de amator despre o călătorie în timp. Dacă mă întrebi pe mine. spre n o r o c u l nostru. am d m i t sub folia de supravieţuire. am înconjurat ţ i n u t u l înalt. Va avea loc o luptă şi NT vor pierde. cred că mesajele au intrat pur şi simplu dintr-o anomal ie în Reţea. culoarea pielii bate tot. iată-i acolo.a m aşezat lângă el şi a încetat să m a i t r e m u r e .2 1 ) .Chiar nu trebuie să mai citesc. Grub a v r u t să-i u r m e z e . dar eu nu pot să mă îndepărtez prea m u l t de crevasă şi de captură. Bineînţeles. plus pielea. M â h n i r e a lui mă i n u n d ă . . a spus Ron. de v r e m e ce pie lea este cea m a i m a r e şi m a i evidentă dintre părţile corpului. azvârlind foaia imprimata la o parte. care şi-au trimis m ateriale unul altuia. la fel m u l t ca focul însuşi. Nu e soare. presupun. şi G r u b . atenţi să e v i t ă m HS . T r e r ă şi scânceşte în braţele m e l e .şi eu.Pe cuvânt de cercetas 413 m o m e n t u l capturii ( . am găsit urmele care duc sus înspre gheaţă. E o ironie faptul că. la începutul istoriei m a n i t ă ţ i i . şi presupun că ai pe cine altcineva să întrebi. G r u b nu ştie asta. şi la . G r u p u l a ple­ c at peste gheţar. N-ai spus tu că Homo Sapiens a venit iniţial din Africa? Am clătinat din cap şi am ridic at din umeri. L-am î n d r u m a t î n a p o i către crevasă care.a m văzut soarele de o săptămână. nu mer e nicăieri fără mine. E logic.aprin­ derea lui. D u p ă u l t i m u l m e u (prea lung) corn. N . C e i întunecaţi! C e i întunecaţi! Ce-ar gândi dacă ar şti că sunt u n u l dintre ei? . pe întunecaţii tăi. Clătinatul din cap şi ridicatul din umeri sunt floare la ureche pentru mine. M .

Există diverse modalităţi e a da de înţeles că glumeşti. dar nu le-am stăpânit niciodată. . am spus.SF. E un fragment dintr-o poveste science-fiction care a a juns din greşeală în ciberspaţiu. .Pari că s-a întâmplat fiindcă eşti pe serverul Fundaţiei. Oamenii de p stradă treceau în goană pe lângă noi. Apropo de timp.Ţinem legătura. dar are do uă direcţii pen­ tru oameni. pe urmă s-a ridicat şi mi-a strâns mâna.. doar ca să mă asigur. dar şi-a tras-o. Sa uitat la ceas. Grab şi cu mine. Un fel de salt. Dar. mi-a spus. din spatele sticlei. .Pe cuvânt de cercetaşi Am încercat sa-i iau din nou mâna. asta îl f ace receptorul perfect pentru istori­ sirea unei călătorii în timp. a răspuns Ron. Am fost tras afară din crevasă şi aşezat în pi­ cioare.414 TERRY BISSON site-uri mici de amatori. Am încercat sâ-i reţin mâna. I-am înţeles uşurarea când şi-a lua -bun. hei. Ne-am trezit . Nu mă deranjau. De ce eu? am întrebat. Am ratat captura amândoi.. dar nu s-a prins.sau. S Â M B Ă T Ă Dezastru. . pe lângă cei trei HS cu suliţe lungi de la intrarea grotei. cel care primeşte un mesaj la câteva milisecunde înainte de a fi trimis? Am citit povestea în Science News. Mama mea îl eliberase în sfârşit.Pe cuvânt de cercetaş? a m întrebat. Cel din New Mexico. Sixth Avenue e cu sens unic pentru maşini. . . Am fost alungaţi din crevasă. eu am fost trezit de Grub. dar plecase. mai degrabă. Nu-i cu noul compu­ ter cuantic.

Desigur. cu s i g u r a n ţ ă . Duminică a fost la fel. focurile. HS care ne-au al ungat sunt şi a c u m în crevasă. pe foc şi. Spre surprinderea l o r . Mă întrebam unde se afla Ron. chiar şi la laborator . Îi place să zboare. iar Grab aşteaptă de la m i n e să a p r i n d focul. E î n g r o z i t . T o t ce am p u t u t să fac a f ost să-1 trag pe G r u b destul de aproape ca să v a d ă . se întunecă.a m v ă z u t soarele d e când am ajuns aici. Nu s-au arătat interesaţi să ne u sau să ne facă v r e u n rău. V o i face u n u l m i c . N . S u n t e m la 144 de ore de la un n o u p u n c t de captură. desigur. dacă se poate realiza.Pe cuvânt de cercetas 415 G e c a r p ă s u r ţ c b o ă ă îi m i r o s i s e î n a i n t e de a-i vedea sau a-i auzi. mulţime de telefoane în labora­ tor. Aş avea pe cine să sun. A c u m î n ţ e l e g ce s-a î n p l a t î n cadrul î n t â l n i r i i : H S n u i-au o m o r â t p e N T . şi i-au p u s pe fugă. dar acum mi se păreau triste. V o i m e n ţ i n e c o m u n i c a ţ i i l e astea la un nivel cât m a i redus. D U M I N I C A N-a fost n i c i o c a p t u r ă Nu s-a î n t â m p l a t n i m i c . Intre t i m p . şi i-au m â n c a t pe aceia dintre copiii lor care le-au căzut în m â i n i . ca să păstr ez bateriile în stare de funcţionare cât mai m u l t cu putinţă. Era destul. către gheaţa de deasupra. h r a n a . Şi eu. D a c ă aş fi lăsat c o m u l acolo. i-a avea cel p u ţ i n pe ei. cred. doi la n u m ă r . pe crevasă. De obicei îmi plăceau sâmbetele. nu mai era. Au p u s stăpânire p v i z i i l e noastre. doar le-au acaparat l o c u r i l e . . un­ deva în văzduh. nu era treab mea. Aproape că îmi doream ca mama să fie încă în viaţă. ci doar să ne sperie. în v r e m e ce noi ne r a m în goană pe stânci.

r i c u m . doa r dacă NT nu au avut noro­ cul să dea peste un fulger sau un vulcan activ. Poate că asem enea întâmplări nu sunt atât de rare „atunci" ca „acum". ultimul. să iau parte la discuţiile pentru noul proiect. Ataşat. V o m vedea.ISSON Luni am primit un mesaj strict personal de la Fundaţie. penulti­ mul mesaj di recutul îndepărtat şi viitorul apropiat. deasupra gheţii. nu mai mult de cinci sau şase. Marţi m-am dus pentru prima dată singur la Bagel Beret. Acum ştiu de unde sunt mes ajele. cred că era m o m e n t u l . Ăştia nu ştiu că eu nu zbor niciodată? Am căutat în josul paginii şi iată-l. N i c i u r m ă de ce ilalţi. Va trebui să-mi iau inima-n dinţi şi să merg. A u m a i sosit ş i alţi . a lămurit totul. Mi s-a părut ciudat. Am sentimentul înfricoşător că sunt de fapt ultima ce ată. Mesajul de astăzi. alte griji.416 TERRY B. Nu cred c -am să mai merg. A v e m . C â n d HS le-au luat focul. era un bilet electro nic pentru un zbor către New Mexico. doar o oprire dintr-o lungă călătorie. M A R Ţ I S-ar p u t e a ca acesta să fie u l t i m u l de v r e m e ce p â n ă şi lu­ m i n a BD de pe com î n c e p e să se stingă. I-am îngropat cu m a r e efort. şi mai ştiu că voi zbura la New Mexico. fără foc şi îngheţaţi. rămaşi fără copii. le-au semnat condamnarea la moarte. L U N I Azi-dimineaţă Grub şi cu m i n e i-am găsit pe patru din ceata lui. în rotă de pe creastă. Îşi dă d u h u l .

I-am p u s buricele d e g e t e l o r pe b u z e l e m e l e ca să î n ţ e l e a g ă ce s p u n şi să ştie că era p e n t r u el. se află u n d e v a deasupra noastră. I i v e d e m agitându-se. din vârful degetelor. c u acel amestec NT de gesturi. m u r i n d înc d e durere ş i d e frig. Pe c u v â n t de cercetaş. ieşind l a v â n ă t o a r e . atingeri şi vor­ bire. dar au trecut ore î n t r e g i p â n ă ce a încetat să t r e m u r e . M ă c u t r e m u r c â n d m ă gândesc l a asta. G r u b . N o i ? N o i n u s u n t e m p e cale d e a afla. N u m ă vei părăsi -a întrebat d i n n o u . spunea el. d a r m i . decât ştia. iar eu am spus că nu o v o i face . fără foc. M â i n e v o m tr ece creasta s ă v e d e m dacă p u t e m d a d e u r m e . fără copii. n u m ă părăsi. T e rog. M â i n i l e l u i n u v o i a u s ă s e dezlipească d e m i n e . m spus. . şi cine-1 poate î n v i n u i ? Era s i n g u r pe l u m e . Dacă ceata lui e în viaţă (şi o­ iesc de asta). b ă n u i a m . m a i singur.Pe cuvânt de cercetas 417 H S p e t e r i t o r i u l d e m a i jos. chiar î n a i n t e de a a d o r m i . G r u b d o a r m e a c u m . într-o doară.a m dat s e a m a că nu mă credea.

B Ă R B A T I I Î N S E A M N Ă N E C A Z JAMES PATRICK KELLY Traducere din limba engleză R O X A N A BRÎNCEANU .

Deşi repurtase un oarecare succes ca autor de roma ne. iar aici Kelly ne poartă pe nişte străzi pe­ riculoase foarte stranii. Glass Cloud. JAMES PATRICK KELLY 16 In mod tradiţional. O cola­ borare între Kelly şi Kessel a apărut în Antol ogia Dozois nr. 6. Mr. 4. Pri­ mul roman al lui Kelly. 8. statul New Hampshire. un roman-mozaic scris în colaborare cu John Kessel. Site-ul său web este la adresa www. în cu legerea Strange but Not a Stranger.JimKelly. Pogrom. Boy.net. iar povestiri semnate exclusiv de Kelly au apărut în Antologiile Dozois nr. 15. Und one şi Bernardo's House. imprevizibili şi complet nemiloşi. Povestirile lui au fost adunate în Think Like a Dinosaur şi. Home Front. 9. 17 şi 19. Ke lly locuieşte acum cu familia sa în Nottingham.a debutat în 1975 şi de atunci a ajuns unul dintre cei mai respectaţi şi populari scriit ori apăruţi în ulti­ mii douăzeci de ani. într-un viitor b izar dominat de extra­ terestri enigmatici. detectivii trebuie să se aventureze singuri pe străzile periculoas e. a fost publicat în 1984 şi a trecut în general neobservat. apoi Look into t he Sun. The Prisoner of Chillon. statul New York. fiind frecvent menţionat printre cei mai buni autori de tex te scurte din science-fiction. 5. ca şi povestirea IO to 1. mai ales cu Wildlife. 3. 1. Povestirea Think Like a Dinosaur i-a adus Pre­ miul Hugo în 1996. Născut în Minneola. Kelly a înregistrat totuşi mai mult impact cu proză scurtă ca Solstice. o lume în care existenţa oamenilor a fost complet schimbată de capriciile . 14. în anul 2000. Plan et of Whispers. I-a urmat F reedom Beach. mai recent.

P â n ă a t u n c i fusese o d i m i n e a ţ ă fru­ m o a s ă de i u n i e . Poate u n n o u c a z v a sosi adus d e u n p o r u m b e l călător. s p e r â n d să găsească v r e n f i l a n t r o p . să vă povestesc despre băiatul meu. 1 M .nici ai tăi. sprijinindu-se în chitară. d a r era dulce ca o î n g h e ţ a t ă de piersici.a m holbat la agendă dorindu-mi să târâie. încercasem deja cu uşa. Sau înfăşurat în j urul unei cărămizi. dar d u p ă aceea p u t e a m foarte b i n e să şterg şi pra ful d i n c a m e r ă . B i a t ă b ă t r â n ă . m . Sau m-aş fi p u t u t consulta cu J o h n n i e W a l k e r . Bătrâna se ridică chinuit.. Era nevoie. A m decis î n s c h i m b s ă deschid fereas tra. care c h i a r în această d i m i n e a ţ ă îşi deschisese un b i r o u în sert rul de jos al d u l a p u l u i m e u .a m gân­ dit. M a r k e t Street era la fel de goa lă ca restul oraşului. Nu m a i sunt băieţi . Stătea lângă b o r d u r ă în faţa u n u i S t a r b u c k s înc g ă n i n d dintr-o chitară p e n t r u câteva m o n e d e . Aş fi p u t u t redacta r a p o r t u l p e n t r u ca zul R a s h m i J o n e s . Strânse p ă t r a în j u r u l ei şi-şi târşâi p i c i o a r e l e spre centrul o r a ş u l u i .422 JAMES PATRICK KELLY extraterestrilor şi unde o detectivă care investighează fără chef un caz sensibil politic se întinde mai mult decât îi este plapuma. grăbit să aterizeze pe blocul v e c i n .. Băiatul meu. La trei etaje sub m i n e . n i c i ai n i m ă n u i . . C â n t e c u l ei abia se auzea. D o a r un c u p l u de fetiţe în adidaşi şi o b u n i c u ţ ă în sand n v e l i t ă într-o pătură. Se o p r i din cântat c â n d un d e m o n fâlfâi d e a s u p r a noastră. p r o m i s i u n e a u m e d ă a u n e i p r i m ă v e r i î n c ă n e î n t r e r u p t ă de v a r ă în aşul n o s t r u secetos. d a r n i m e n i nu se apropiase m ă c a r de ea.

O k i . de avort.a m spus c ă n u a v e a m n e v o i e decât de o cafea. M i . V o c e a ei suna ca un ş m i r g h e l pe stic lă. Am î n c h i s uşa î n u r m a m e a . O i u b e a m . c ă v o r b i m d e s p r e c h i u r e ­ tajul m e u ? " Faţa i se c o n t o r s i o n a .Bună. C h i a r şi pe ecranul m i c î m i p u t e a m da seama că plânsese. . N .V i n o acasă în seara asta. p o r n i t p e c o r i d o r ş i t o c m a i m ă p r e g ă t e a m să apăs pe b u t o n c â n d liftul sună.d o k i . p o ţ i o r i c â n d să mă angajezi să m ă u m ă r e s c s i n g u r ă . c h i a r şi cu fereastra deschisă. . . Mi-am muşcat buza.Ai făcut-o deja? A s t a mă înfurie din n o u . A m o r i c u m n e v o i e d e o slujbă.S ă g h i c e s c . Îşi încrucişa braţele strâns peste piept: E t r u p u l tău. Deci v i a ţ a m e a era t e r m i n a t ă . p u r t a un halat albastru-deschis. . viitoarea mea fostă iubită. Probabil mă suna de la spital.Îmi pare rău p e n t r u ce am spus. . Era atât de ofensată î n c â t nici măc putea pronunţa cuvântul. telefonul Sharif ei î n g h i ţ i s e tot aerul din c a m e r ă . .D a c ă vrei t o a t e detaliile. dar era Sharifa. Fay.a m zis n i m i c . de tot ce se petrecuse î n t r e noi în u t i m a săptămână. Insă. . a m spus.e r a greaţă de î n s ă m â n ţ a r e .Nu ştiu u n d e e acasă. d o c t o r e . am zis şi a m î n c h i s . zise ea. . U ş i l e a l u n e c a r ă .Bărbaţii înseamnă necaz 423 A t u n c i agenda târâi.De ce n-ai t r a n s f o r m a tu t o t u l într-o g l u m ă ? . M .Nu î n c e p e . deşi ceea ce î m i d o r e a m în realitate e r a o m ă t u ş ă bogat o v a c a n ţ ă în Fiji şi o n o u ă p r i e t e n ă . V i a ţ a ta.nu t o c m a i o ştire p r i n c i ­ p a l ă a z i l e i . doc. Te rog. .

.a m spus c ă n u a u n i m i c de-a face c u m i n e .N u . C e l din faţa ta spera să te găsească la b i r o u .P o a t e cel d i n faţa ta să-ţi r ă p e a s c ă p u d i n t i m p ? zise George. m e m b r a n e l e a v e a u o t r a n s p a r e n ţ ă r u g i n i e p r i n care a b i a se g h i c e a t r u p u l l u c i o s în formă de glonţ de dedesubt. M-am holbat. îi văz sem î n f i l m e ş i p e cer ş i o d a t ă a m v ă z u t u n u l î m p l e t i c i n d u s e p e la P r i m ă r i e .Este ceva regretabil. D e m o n u l avea p u ţ i n peste u n m e t r u î n ă l ţ i m e . A r ă t a m de p a r c ă t o c m a i l-aş fi v ă z u t pe dracu. Îmi p u t e a m vedea p r o p r i a reflecţie în ochii l u i plaţi şi c o m p u ş i . . dar n i c i o d a t ă nu fusesem atât de a p r o a p e de u n u l î n c â t să-i t r a g u n a . F a ţ a l u i era de c u l o a r e a petelor v e c h i de sânge. F a y . Era r â n d u l m e u să le d a u o replică arătându-le că nici un e x t r a t e r e s t r u i n v i n c i b i l şi ucigaş în m a s ă nu avea s-o i n t i m i ­ deze p e F a y H a r d a w a y . Desigur. am zis.Salut. însoţit de un d e m o n .424 JAMES PATRICK KELLY şi apăru George. U ş i l e l i f t u l u i s e c u t r e m u ­ r a r ă şi î n c e p u r ă să se î n c h i d ă . . zise G e o r g e . prosteşte.fără î n a l ă acelaşi care t o c m a i trecuse pe de­ asupra. . la demon. . robotul responsabil de clădirea noastră. F a y ? î n t r e b ă G e o r g e . iar când r e s p i r a guşa lui p ă r e a s ă sărute a e r u l c u u n sunet u m e d d e s u c ţ i u n e . G e o r g e î n t i n n b r a ţ ca să le o p r e a s c ă . Pe aici. iar beţivii se d u c la bar să m ă n â n c e a l u n e . A r i p i l e î i e r a u înfăşurate strâns în j u r u l c o r p u l u i . U r a m d e m o n i i . D e m o ­ nul se întâlnea probabil cu n e b u n a M a r t h a de pe acelaşi coridor în l e g ă t u r ă cu o reducere de i m p o z i t sau l u a le cţii de p i a n cu A b b y la etajul superior. B i n e î n ţ e l e s . M i .

n u e x p l i c a u nicio­ dată c e făceau.m i plăcea ca acest d e m o n să ştie indiferent ce despre R a s h m i . George se strecură într-un colţ şi-şi retrase picioar le şi braţele până când nu m a i rămase decât un cap şi o placă d i n chestia lu­ cioasă albă care sunt făcuţi roboţii. D e m o n u l mă privi ca şi c u m s-ar fi întrebat ce fel de covo r s-ar putea face din m i n e .Nu e c l i e n t a m e a . D a c ă decid să vă accept cazul. O r i c e m o a r t e d i m i n u e a z ă t o t u l . Căuta re. N u . F a y . S e e r e n doreşte foarte m u l t s ă t e î n s ă r c i n e z e c u o investigaţie. d a r în special faptul că era m o a r t ă . U m p l e a tot peretele d i n spate al încăperii căţărat acolo. . C e l d i n faţa ta t r e b u i e să facă o t r i m i t e r e la c l i e n t a ta R a s h m i J o n e s . m u l ţ u m i t ă să am ceva î n t r e ei doi şi mine. v o i î n r e g i s t r a întreaga anchetă. Îi găsisem cadavrul în camera 103 la Comfort Inn abia cu douăsprezece ore în u r m ă .Un gest b i n e gândit. George t â r î a m b e l e scaune în m i c a anticame D e m o ­ nul îşi întinse aripile şi sări pe d u l a p u l m e u cu dosare. Am aprobat în t i m p ce mă instalam în spatele mesei. . Am făcut tot p o s i b i l u l să nu cad de pe scaun: Ce-i cu ea? . N i m e n i n u ştia c u m c o m u n i c a u e i c u a r m a t a de r o b o ţ i pe care îi construiseră ca să ne ajute. Am deschis folderul Caz nou şi l u m i n i ţ a v e r d e c l i p i . răvăsindu-mi hâr de pe birou. D e m o n i i n u v o r b e a u n i c i o d a t ă c u noi.î n r e g i s t r e z .Seeren t r a n s m i t e regret. . Alarma. D a r George a n u n ţ ă că d e m o n u l t r e b u i e să se facă c o m o d î n a i n t e de a începe.Barbaţii înseamnă necaz 425 Dacă ar fi p u t u t sta pe scaune. A m adus pe desktop trei noi iconiţe. . . cu o a n v e r g u r ă de aproape şase m e t r i .Ii dai v o i e c e l u i din faţa ta să vorbească p e n t r u Seeren? zi se G e o r g e . ar fi fost loc destul p e n t r u noi în biroul m e u . Caz nou.

în d i r e c ţ i a m â i n i i u n e i a t r e i a per­ s o a n e pe care c a m e r a nu o p r i n d e a . . care a c u m lipseau. ora 2:52. O m â n ă e l e g a n t ă . Erau î n t o a r s e spre dreapta. aşa că probabil fusese o decizie de u l t i m m o m e n t .V r e i să spui că a fost făcută ieri d u p ă . A m focalizat a s u p r a ine­ l u l u i ş i a m c h i n u i t p e n t r u scurt t i m p p i x e l i i . O ţinea de m â n ă o b r u n e t ă î m b r ă c a t ă într-un c o s t u m bărbătesc dung ie asortată cu un văl fin ca fumul. . Se cazase la C o m f o r t Inn la 6:40. N u . U l t i m u l l u c r u la care se gân­ dea era să inspire dintr-un i n h a l a t o r u m p l u t cu acid cianhi dric. D a t a este 12 i u n i e .C e l d i n faţa ta r e m a r c ă în special m a r c a j u l d i g i t a l . dar n u a m p u t u t distinge modelul. C u p l u l stătea sub o arcadă de g r ă d i n ă d i n c are c u r g e a u trandafiri roz. A m deschis-o ş i a m văzut o p o z ă a lui R a s h m i î m b r ă c a t ă în roch a gri fără m â n e c i în care m u r i s e .Îmi acorzi p e r m i s i u n e a . Nu p o t face n i m i c p e n t r u voi. La 1:23 cheltuise 8 9 de cenţi pe o salată W a l d o r f şi un ceai cu gheaţă la M a i s o n Diana. grav at cu un model sau p o a t e c u o s c r i e r e fantezistă.P o l i ţ i a a p r e l u a t deja cazul. lipsită de griji ca un copil în u l t i m a zi de şcoală.426 JAMES PATRICK KELLY .Sau ce a m a i r ă m a s d i n el. . . A v e a p a n g l i c a albastră în păr. zise George.m i păsa că v o c e a î m i fusese p l i n ă de dispreţ. Z â m b a . F a y ? Iconiţa deja clipea p e d e s k t o p .n u m a i că e a adevărat. . A v e a u n inel masiv de argint pe degetul inelar. La 11:46 c ase o pereche de la D o n y a Durands. care n i c i o d a t ă n u spălase vase ş i n u s c h i m b a s e s c u t e c e .a m i a z ă ? Asta nu se potrivea . Nu avea re­ zervare.Aşadar? . A m ridicat p r i v i r e a spre d e m o n apoi spre George. Ştiam că R a s h m i fusese în oraş să cumpere pantofi ieri dimineaţă.

.F e m e i a care o ţ i n e de m â n ă pe R a s h m i . George? Să g ă s i m soldăţelul? -Soldăţelul? . O expresie p isă. deşi puţin cam sofisticată p e n t r u Comfort Inn. . cu atât m a i p u ţ i n adresa. î m i plăcea foarte m u l t .Seeren. . Am încercat cu robot ul. 44. A c e a s t ă Kate V e r m e i l se duce la l u c r u pe East W a s h i n g t o n A v e n u e la nr. 465. P r i v i p r i n m i n e c a printr-o fereastră m u r d a r ă . Am deschis o n o u ă iconiţă. dar nu-i ş t i a m n u m e l e de f a m i l i e . U n transfer bancar apro­ bat.m i m a i c e r u p e r m i s i u n e a . .Seeren i-a atras atenţia c e l u i din faţa ta asupra l u i Kate V e r m e i l . .Despre ce e v o r b a . Am privit din n o u ecran R a s h m i Jones nu era deloc răvăşită în acea poză. D e s k t o pul ciripi. A p o i am observat pantofii: sclipic iul şi cenuşiul D o n y a Durands.De unde-o ai? l-am î n t r e b a t pe d e m o n . .Bărbaţii înseamnă necaz 427 Recepţionera îşi amintea că era răvăşită. mă aduse la loc pe scaun. am spus î m p i n g â n d s c a u n u l în spate. D e data asta G e o r g e n u . C i n e îşi cumpără pantofi scumpi î a în care intenţionează să se sinucidă? C i n e v a care e răvăşit. Nu puteam să spun că î m i plăcea G e o r g e . d a r el fusese î n t o t d e a u n a cinstit cu m i n e . zise G e o r g e . Î m i p l ă c e a asta.a m ridicat să le arăt d r u m u l spre ieşire: B i r o u l citi­ t o r u l u i de g â n d u r i se află peste d r u m . Eu sunt detectiv par­ t i c u l a r . etajul al d o i l e a pe stânga. M .a m î n t o r s iarăşi spre d e m o n .C u m de ştii asta? Nu am o b ţ i n u t decât o altă p r i v i r e goală. M a m a l u i R a s h m i î m i spusese că fiica ei are o p r i e t e n ă creştină pe n u m e Kate. M . mă t e m că G e o r g e te-a c o n d u s pe un d r u m greşit. şi se î n t o a r c e acasă pe 12-th A v e n u e la n r . în v a l o a r e de o m i e de d o l a r i . Era exact expresia pe care o folosise.

C e l d in faţa ta îţi atrage atenţia asupra m â i n i i persoanei care nu se vede. N i c i o d a t ă p o l i ţ i a . O m i e de sticle de scotch afumat. a t u n c i n u vorbeşte c u p e r s o a p o t r i v i t ă .m i spui. spuse botul. See­ r e n î i cere lui F a y discreţie absolută. S eeren are o mare dorinţă să o întâl­ nească pe această persoană p e n t r u o rodnică discuţi eri. zise George. n u m a i că noi e r a m oarecum d escurajaţi.428 JAMES PATRICK KELLY . bănuiesc. P u ţ i n i bani treceau dintr-o m â n ă într-alta în această pretinsă econo­ m i e . . . A s t a se p r e s u p u n e a că e treaba noastră.M i e . Aş fi p u t u t l u a un taxi. In orice c a z . am zis. dar a c u m aproape toate e r a u con­ duse de r o b o ţ i .P e n t r u d o u ă m i a r e . cu alte câteva acuzaţii adăugate dacă aveai noroc. i a r ei nu păstrează secretele n i m ă n u i .E m a i m u l decât v a l o r e z eu.Un stimulent cordial. . nici m ă c a r un z v o n dacă este posibil. In unele părţi ale oraşului un asemenea transfer ar fi putut fi considerat c r i m ă de gradul întâi. zise George. . In p l u s . Slujba putea ca lada de gunoi de la F r a n ' s Fish F r y . . . D a c ă Seeren se aşte aptă să r u p b r a ţ u l ataşat de această m â n ă . A m acceptat transferul.V i o l e n ţ a este d e p l o r a b i l ă . . discreţia. dar ei nu creau nici un fel de prosperitate. pot fi la fel de discretă ca m a j o r d o ­ mul reginei. O s u m ă la fel ca acesta va fi oferită după suc cesul investigaţiei t a l e .O. R o b o ţ i i făceau ca c r u r i l e să m e a r g ă . De o sută de ori m a i m u l t . M . nicio­ dată ştirile.a m gândit la o m i e de cine în restaurante cu feţe d e masă din pânză in.

. . Un robot apăru p r i n uşa care conducea spr e cabinete şi îşi ocupă p o z i ţ i a în spa­ tele g h i ş e u l u i .B u n ă z i u a .O caut pe Kate V e r m e i l . . . . . Salonul A d a g i o se găsea la n u m ă r u l 465 pe 12-th A v e n u e . Ferestrele etaju­ lui al doilea e r a u zidite.D i n păcate ea nu m a i l u c r e a z ă aici. Era o clădire de cărămidă cu o fereastră armată gen display din l u x a r care era atât de zgâri cât părea o perdea subţire de ploaie.E aici? . B a r u r i întu­ necoase se sprijineau de case de amanet. d n ă . Să iesc cu ei. O z o n ă defectă de p i x e l i făcea plaja pustie să clipească. zise el. D i n c o l o de ea se v e d e a u nişte plante prăf uite. Mi s-a spus că l o c u i a aici. am pus agenda să înregistreze şi am intrat. .a m legat bicicleta cu l a n ţ u l de o m a ş i n ă abandonată. apoi trecu şchiopătând. C o n s t r u c ţ i i din c a r t o n îşi î n t o r c e a u feţele l o r oarbe de placaj către stradă.Bărbaţii înseamnă necaz 429 deşi a v e a m o m i e de dolari în bancă. Peretel d i n spatele m i c i i recepţii era tapetat cu o i m a g i n e v i u c o l o r a t ă a u n u i oraş de pe l i t o r a l u l M e d i t e r a n e i . O bătrână apăru în uşă. A m î n c e p u t s ă a m î n d o i e l i c â n d am ajuns la b l o c u l cu n u m ă r u l 400. . A ş a că am m e r s cu bici­ cleta p â n ă p e 12-th A v e n u e .L u c r a aici? am întrebat. m . Erau m a i m u l ţ i r o b o t i decât femei în c a r t i e r u l ăla si m a i m u l ţ i şobolani decât r o b o ţ i . C e l d i n faţa d u m n e a v o a s t r ă se n u m e ş t e . Nu-mi pierd vremea p urtând conversaţii politicoase cu roboţii. Ne face plăcere să vă u r ă m bun-venit.a m gândit să-i las p u ţ i n să se aşeze. M i . P a r t e a asta a o r a ş u l u i fu­ sese l o v i t ă în cap şi lăsată să sângereze pe t r o t u . sprijinindu-se într-un baston d u r t a o rochie galbenă înflorată.Vi s-a spus greşit.

.F e m e i u ş t i l e astea tinere se joacă de-a slujba. . a m deschis folderul cu licenţa de detecti v particular şi i-am arătat-o. . Ea o citi încet. . A v e a cele m a i mari m â i n i pe care le v ă z u s e m vreodată.D a c ă n i m e n i nu m a i face o m u n c ă adevărată. Să primească o altă injecţie la ora douăsprezece.A ş a d a r despre ce e vorba? Bastonul se c l ă t i n ă ea se sprijini cu o m â n ă de b i r o u ca să se e c h i l i b r e z e .a m dorit să n-o fi făcut. foarte cu­ r â d n e n o r o c i ţ i i de roboţi o să ne î n l o c u i a s c ă pe toţi. R o b o t u l se î n c l i n ă politicos şi ne părăsi. . T r e b u i s e să s p u n ceva. sarcasmul ricoşa. aproape cât cortul unui circ şi pe deasupra un halat albas­ tru care avea br odat pe sânul stâng n u m e l e Noreen. G e n e r a ţ i a m e a se descurca m a i bine decât se descur caseră v r e o d a t ă bunicile. Poate într-o zi copiii noştri nu v o r m a i avea n e v o i e de boţi ca să supravieţuiască.430 JAMES PATRICK KELLY m a r e . Ea se u i t ă la i m a g i n e şi apoi la m i n e . B a r r y . Am î n g h i ţ i t o g u r ă de cen afişat pe e c r a n u l agendei i m a g i n e a pe care mi-o dăduse Seeren.Mă ocup eu. A m scos age nda din p a n t a l o n i i l a r g i .O cau t pe Kate V e r m e i l . .Ar p u t e a fi un progres. C o p i i i noştri. . . dar i m e d i a t d u p ă aceea m i . şi pă o fierbere de bucle mici cenuşii. De ce nu faci ceva u t i l ? . Faţa îi era lată şi palidă ca un ou fiert tare.Ai nevoie de o m a n i c h i u r ă .Ca de e x e m p l u ? Să fac p e r m a n e n t e ? P e e l i n g facial? Era o femeie de oţel. A m întins-o spre ea. pufni şi mi-o restitui. apoi coboară temperatura la 101. Du-te la H e l e n R i t z i .

A m scutu rat d i n cap.Dar a dispărut. făcând fruc­ tele p u r p u r i i să p a r ă gri. aşa că i-am făcut pe p l a c . N o r e e n se c a ţ ă r ă pe un scaun ajustabil care se î n d o i astfel încât faţ ei să se afle la n u m a i treizeci de c e n t r i m e t r i deasu­ pra m â i n i l o r m e l e . un b o r c a n de vaselină. S-a întâmplat ceva cu ea? . sau d o a r le tai cu un fierăstrău? V o i a să râd. zise în cele din Şi-a dat din senin demisia şi m-a părăsit când aveam mai m u l t ă nevoie. Praful acopere a frunzele. u n g h i i p ă t r a t e . La î n c e p u t l u c r ă în linişte.Kate a fost maseuza m e a p â n ă săptămâna trecută. A trebuit să rezo v eu toate p r o g r a m ă r i l e ei.Deci. de la stânga la d r e a p t a şi î n a p o i . î m p u n s e c u b a s t o n u l spre uşa din spatele b i r o u l u i : C u m spuneai c ă t e c h e a m ă ? M ă s u ţ a u z a t ă de m a n i c h i u r ă se afla într-o nişă d e c o r a t ă cu viţă-de-vie artificială. . Si mă d o a r e sol dul dacă stau p r e a m u l t î n p i c i o a r e . . cu şoldul ăsta. o cutie ro­ t u n d ă de s ă r u r i . M .Eu î m i câştig v i a t a m u n c i n d . un cas tron p l i n de pacheţele de z a h ă r furate de la M c D o n a l d ' s şi un săpun l i c h i d .Pe n a i b a . .D i n câte ştiu eu nu.Iţi r o z i u n g h i i l e . Pe m ă s u ţ a de l â n g ă ea se găsea un vraf de b o l u r i din oţel i n o x i d a b i l . . N o r e e n frecă degetul m a r e peste vârfurile d e g e t e l o r m e l e . î n c e p u să pilească fiecare u n g h i e de la colţ spre centru. nu p r e a reuşea să ascundă petele de u m e z e a l ă de pe t a v a n . .Bărbaţii înseamnă necaz 431 . r o t u n d e sau ovale? A v e a p i e l e a uscată şi î m p e s t r i ţ a t ă cu pete roşu-închis. Într-o zi abia o să mă m a i pot ridi ca din pat.a m h o t ă r â să n-o p r e s e z . fetito. . .H a b a r n-am. Am ridicat d i n u m e r i : A fost ideea ta.

Eşti un detectiv dat d r a c u l u i .432 JAMES PATRICK KELLY . D e s i g u r . T r e b u i a să se căsătorească ieri. î n t r . nu d ă d u s e m peste n i c i u n u l d i n t r e aceştia î n cele d o u ă z i l e î n care l u c r a s e m l a d i s p a r i ţ i a l u i R a s h m i J o n e s . S p u n e . D e altfel. d a r m i . m ă u i t a s e m suficient la p o z ă ca să ştiu că avea dreptate. fetiţo. p a p u c i i ei albi de i n f i r m i e r ă r â c â i n d l i n o l e u m u l m u r d a r .Stai.î făcu semn să-mi scufund m â i n i l e î n bol.Nu se p u t e a a b ţ i n e să nu vorbească despre asta. O n u n t ă . . M ă î n t o r c . . c u t o a t e c ă p o a t e fotograful fusese m a r t o r u l . A r f i t r e b u i t s ă e x i s t e u n m a r t o r ş i a p o i fotograful.a d e v ă r eram u n detectiv dat d r a c u l u i . Mă rodea să scot agenda d i n b u z u n a r . A spus de ce demisionează? N o r e e n se î n t i n s e d u p ă b aston. D i n a d â n c u l salonului a m a u z i t vocea ei spartă şi răspunsul robotului. N o r e e n turnă apă fierbin e dintr-un termoplonjor într-unui d i n t r e b o l u r i l e de m e t a l . P l e c ă târşindu-şi p i c i o a r e l e . am zis. Se r i d i c ă cu un m o r m ă i t . T r e b u i e s ă m ă asigu ă B a r r y nu-i arde faţa l u i H e l e n R i t z i .a m ţ i n u t m â i n i l e l a m u i a t . stoarse săpun şi mestecă. Iar m a m a l u i R a s h m i p r o b a b i l n u ştiuse n i c i ea.m i că în p o z a pe care o fluturi nu e ea făcând c h i a r a ta.P r i m a care ce? B ă t r â n a râse.Înmoaie-le c i n c i m i n u t e . . Ai fi cre­ zut că e p r i m a . Nu a v e a l o g i c ă să mă a n g a j e z e pe m i n e s-o găsesc şi să-mi a s c u n d ă aşa c e v a . .Nu ştiu u n d e e. M â n a c u i n e l u l a p a r ţ i n e a p r o b a b i l u n u i preot c r e ş t i n . a d ă u g ă apă rece dintr-o cană. . dar asta nu î n s e a m n ă că a dispărut.

dacă sunt aşa de de e ce vorbesc caraghios? . M-au furnicat m â i n i l e a p r o a p e o o r ă d u p ă aceea. Sau p o a t e a fost î n s ă m â n ţ a t ă . Stoarse săpun peste grămăjoară şi îşi frecă p a l m e l e .N . . A r ă t ă cu b ă r b i a către m â m e l e : Scutură-le şi adă-le î n c o a c e . R â s e amar: Li se î n t â m p l ă tuturor până la urmă. sprijinindu-se cu toată greutatea în bas­ ton în t i m p ce se tara înapoi la m i n e .a u n e v o i e de roboţi p e n t r u asta.c e v a ce cu s i g u r a n ţ ă i-aş p o v e s t i S h a r i f e i . fetiţo. S-a dus la creştini anul trecut. d a r c â n d î m i l u ă m â i n i l e î n ale e i a m u i t a t î n t r e b a r e a . . rupse cinci p a c h e t e de z a h ă r şi le deşertă c o n ţ i n u t u l în p a l m ă . N o r e e n t u r n ă un alt castron cu apă şi eu m . C e v a legat d e biserica ei? N o r e e n î m i t a m p o n a m â i n i l e cu un prosop uzat.a m clătit. Se i n s t a l a la lo c pe scaunul ei. L-am comandat la P r i m ă r i e ab a săptămâna trecută şi deja ştie totul despre afacerea mea.N u ştiu. Poate l u i Iisus nu-i place ca femeile căsătorite să frece o a m e n i i pe spate. P l ă c e r e cu o u r m ă de d u r e r e exact atât cât t r e b u i e . . botul ăsta e înspăimântător.D e m o n i i i-au proiectat ca să ne î n n e b u n e a s c ă . A p o i se î n t i n s e spre c u t i a de săruri şi t u r n ă sare peste zahăr . întrebarea e. dacă Sharifa şi cu mine am vorbi.Aş fi p u t u t c u m p ă r a e m ă exfoliantă ş m e c h e r ă d a r e b u n ă şi asta. A m v r u t s-o î n t r e b despre p l a n u r i l e d e c ă s ă t o r i e a l e l u i K a t e .De ce căsătoria ar fi făcut-o pe Kate să d e m i s i o n e z e ? am întreb at.J u r . . zgâ ietura iritantă a g r a n u l e l o r e r a î n d u l c i t ă de a l u n e c a r e a s e n z u a l ă a degete­ l o r n o a s t r e p l i n e de săpun. . zise N o r e e n . Niciodată nu simţisem ceva asemănător.Bărbaţii înseamnă necaz 433 .

T r e b u i e să fi u r m a t v r e u n liceu. Nu dă b i n e în afaceri. .F ă r ă c u l o r i .R a s h y sau c a m aşa ce a. U n d e a î n v ă ţ a t asta? . In general venea la t i m p la lucru. se purta întot­ deauna ca şi c u m asta ar fi fost ceva temporar.S p u i că făcea masaj aici? am zis . l i c h i d u l l ă p t o s c a r e s e a g ă ţ a d e p e n s u l ă m i r o s e a ca frat ele r ă u al c l e i u l u i . . Deschise un sertar în care zăceau o g r ă m a d ă de sticluţe colorate. N o r e e n desfăcu s t i c l u ţ a . Se uită chiorâş la mine. Nu era o persoană care să progreseze.Pe ea n . dar să fiu a naibii dacă ştiu u n d e . Aprobă.Rashmi Jones. . In majoritatea tim­ pului era introvertită.V r e i lac l ucios sau transparent pe u n g h i i ? .S t a i nemişcata. aşa mi-am putut da seama că era emoţionată din cauza căsătoriei. spuse Noreen în t i m p ce î m i împingea cuticulele cu un b eţişor de lemn de portocal. .M e r g e a la şcoală? . Nu-i stătea în ei să flecărească. .a m cunoscut-o. . F a c u l t a t e î n nici u n ca z.434 JAMES PATRICK KELLY A m lăsat r e m a r c a s ă t r e a c ă p e l â n g ă m i n e . î m i p e r m i t e a m s-o c h e m doar două zile pe săptămână.Si m i r e a s a ? . dar se des urca să urmeze indicaţiile. C u m e r a să l u c r e z i cu ea? . Problema era că nu se apropia niciodată de cliente.M e r g e bine afacerea? .Genul obişnuit de ajutor pe care-1 primeşti în vr emurile astea nenorocite.Povesteşte-mi despre Kate. A ş spu ne c ă n u era ceva prea i m p r e s i o n a n t . . .O fetiţă i n d i a n ă .

. D ă .Am deja adresa asta. .a m îndreptat spre uşă şi m-am oprit. Flutură-le p u ţ i n . A m mârâit. N e . Scrie în cererea ei de angajare. Sau cel p u ţ i n î n c e r c . 44. d a r am făcut-o. îşi m o r m ă i a p r o b a r e a a p o i deschise alt folder. N o r e e n deschise i c o n i ţ a d e p l a t ă . S p u n e a că a l u c r a t la un c l u b de sănătate la R a d i s s o n î n a i n t e de a fi î n c h i s .M a m a are v r e u n n u m e ? . Ţ i n u capul aple­ cat p â n ă t e r m i n ă : Eşti gata. A p o i N o r e e n se săltă de pe scaun şi m ă c o n d u s e î n a p o i l a recepţie. Nu ştiu de ce simţeam n e v o i a să-i m a i s p u n şi ceva. . .m i cealaltă m â n ă .a m uitat u n a la a lta. Întinse substanţa pe unghiile mele cu mişcări scurte.atâta tot. încrezătoare. M .O p t z e c i d e c e n ţ i p e n t r u m a n i c h i u r ă .Ai şi n u m ă r u l ei de apel? K a t e @ W a s h i n g t o n . N o r e e n îşi m u ş c a b u z a de jos în t i m p ce l u c r a . p ă c â t e v a clipe m i . 0 3 2 8 4 . ceva ce r o b o ţ i i nu p o t face. A m întins braţul.M d a . D e s c h i s e d e s k t o p u l : Ai de g â n d să laşi şi bacşiş? A m scos a g e n d a s i a m d e s c ă c a t d o i d o l a r i î n b i r o u .Deci. M a m a . .N u .a m lăsat braţele să cadă pe lateral. M u l ţ u m e s c . ate p r e t i n d e a că o î n v ă ţ a s e m a m a ei. . o să-mi p r i n d ă b i n e . N o r e e n . . fetiţă.Se u s u c ă repede. .C e v a nu-i în regulă? .A i c i scrie că locuieşte pe East W a s h i n g t o n A v e n u e nr. u n d e l o c u i a Kate? .Eu ajut o a m e n i i . .U n d e v a .Bărbaţii înseamnă necaz 435 . dacă nu l o c u i a aici. E o slujbă adevărată.

zise ea.436 JAMES PATRICK KELLY Ea rămase acolo tăcută. apoi a m oprit. masându-şi şoldul bolnav cu o m â n ă m a r e şi uscată. N u m l e m e u este F a y H a r d a w a y ş i sunt o p r i e t e n ă a l u i R a s h m i J o n e s .V r e a u să ne v e d e m . care m ă fixa d e p e e cran c u o c h i i adânci ca nişte fântâni. * M i . Nu prea mă aşteptam să răspundă. a m zis. A g e n d a e i răspunse l a a l şaselea s e m n a l . aşa că te rog sună-mă la Fay@Market. c r a m p e n t r u t i n e . . Era m a m a l u i R a s h m i J o n e s . nu p e n t r u ei. V o r s ă vorbească d i n n o u c u t i n e . O să vorbească. . Nu-i spui u n e i m a m e că fiica ei e m o a r t ă p e n t r u ca apoi să-i ceri să se prefacă sur­ p r i n s ă c â n d bate p o l i ţ i a la uşă. dar nu s o încercare. „ N u aţi da t î n c ă de Kate.o să le treacă.A venit poliţia. A m răsp uns. N u avea nici o i m a g i n e . M . E r a m î n d r u m spre East W a s h i n g t o n A v e n u e c â n d a g e n d a m e a c i r i p i î n b u z u n a r u l p a n t a l o n i l o r . U n rol drăguţ.a m dezlegat bicicleta. S p u n e a u că ar fi trebuit să-i a n u n ţ i m a i î n t â i p e ei. Kate.a rugat să-ţi t r a n s m i t un mesaj cu p r i v i r e la z i u a de ieri. Am a n u n ţ a t r e p r e z e n t a n ţ i i legii d u p ă ce am anu nţat-o pe m a m ă . d a r n o r o c u l vi se poate s c h i m b a dacă lăsaţi un mesaj d u p ă s e m n a l u l sonor. N a j m a ." Folosise o voce joasă. A m i n t r o d u s n u m ă r u l l u i Kate Verm e i l î n agendă. răguşită care nu iese la j o a c ă decât d u p ă lăsarea î n t u n e ­ r i c u l u i . . a m pedalat p â n ă î n partea cealaltă a străzii. .03284.B u n ă .

Lasă-mă să-1 t e r m i n şi o să ţi-1 aduc mai târziu.V r e a u să ştiu totul. Nu a v e a m de ce să mă simt v i n o v a t ă . a m zis.a m scos agenda. V r e a u să ştiu cât de aproa pe ai ajuns. cerându-mi să v i n la ea în A s h b u r y . P a u z a de p r â n z î n c e p e la 11:50 şi î m i r e i a u l u c r u l la 12:15. A c u m . Iar la sfârşitul acestei zile î m p u ţ i t e aş p u t e a p u r şi s i m p l să uit de N a j m a J o n e s .A m găsit-o. . spuse. . . Ea şi fiica l o c u i a u într-o v e c h e clădire v i c t o r i a n ă cu frontoane ca de t u r t ă dulce şi o p o a r t ă de i n t r a r e . p u t e a m s ă a u d v o c i ridicate î n fundal.. p e n t r u că nu va m a i exista o Sharifa care să-m i amintească cât de m u l t mă costa slujba m e a .Am început un raport.Bărbaţii înseamnă necaz 437 Înţeleg. care e r a conectată la desktop u l d i n b i r o u ş i a m descărcat tot c e a v e a m î n dosarul J o n e s . E a p r i v i î n gol.T e . M â n c a s e m pe p â i n e filme vechi cu Bogart şi scui­ p a s e m afară g l o a n ţ e l e . închise. D a r acel cineva n u e r a m eu. zise ea. A m regr etat i m e d i a t c e a m spus asta. Pu­ t e a m rezista. M i . R o l u l m e u actual n u era decât s ă m ă p l i m b p r i n şcoala aia şi s-o las să mă bată la cap cu d u r e r e a ei.a m angajat să-mi găseşti fiica. . A p o i a m sărit i a r p e bicicletă. aşada r de ce e r a m ten­ t a t ă să mă strecor printr-o g a u r ă de scurgere în cel m a i m a i adânc canal c o l e c t o r al o r a ş u l u i ? P e n t r u că o m a m ă c o n s i d e r a că nu l u c r a s e m destul de repede sau destul de i n t e l i g e n t ca săi salvez fiica? C i n e v a t r e b u i a să le r e a m i n t e a s c ă acestor o a m e n i că eu nu r e p a r a m l u c r u r i l e p i e r d u t e .. M a m a ei î m i lăsase un mesaj cu trei zile în u r m ă . Sunt la şcoală. D e d o u ă ori. d o a r le g ă s e a m .

M a m a spusese că R a s h m i nu venise acasă n o a p t e a trecută. D u p ă p ă r e r e a m a m e i trecuse m u l t p r e a m u l t t i m p . C â n d am sugerat că s-ar p utea ascunde pe undeva cu nişte prie­ tene. aşa că în loc asta m-am dus cu bicicleta până în c a m p u s să mă întâlnesc cu consilierul lui R a s h m . d a r ei nu fuseseră p r e a in­ teresaţi. în caz că Rashmi apărea acolo. Locul aparţinea familiei de p a t r u generaţii. F a m i l i a l o r fusese u n a m a r e . r o m a n u l l u i R a s h m i . M a m a contactase p o l i ţ i a . m a m a ei devenise ţepoasă. M a m a preda la clasa a cincea la Şcoala Elementară R e a g a n .438 JAMES PATRICK KELLY de m ă r i m e a C u b e i . In n o a p t e a aceea răsfoisem Inima pierdută. R a s h m i era o studentă de douăzeci şi şase de ani. dar nici ele nu ştiau u n d e se afla sau nu voiau să spună. A l i x . aşa că l ut am cre­ zut că aş putea-o depista u r m ă r i n d debitele. D u p ă p ă r e r e a l o r n u tre cuse suficient t i m p . Nu sunase şi nu răspunsese la mesaje.m a m a nu le cunoştea n u m e l e de familie . M-a lăsat să copiez r o m a n u l în lucru al lui R a s h m i . Elaine şi Kate . M a i avusesem şi în ainte probleme cu creştinele şi nu e r a m prea dornică să mă p u n iar cu ele.cândva. n u m a i că nu reuşea să se concen­ treze deloc. Zelda M a n o t t i era o bătrânică şovăitoare care ar fi v r u t să fie de folos. In u l t i m e l e l u n i R a s h m i le lăsase baltă pe vechile ei tovarăşe şi se înhăitase cu n o u grup e religioase. căreia îi mai lipseau câteva credite ca ia licenţa în literatură. N i c i u n a dintre ele nu era A l i x . D u p ă ore am vorbit cu alte trei studente. Nu a păruse. Şi mi-a dat voie să urmăresc seminarul ei. M a m a îi per­ mitea să scoată bani din contul familiei.erau m e m b r e ale Bisericii lui Cristos Omul. Gratiana sau E laine. S-a dovedit că al egerea priete­ nelor lui R a s h m i era o cauză de certuri între ele. D a r contul nu înregistras e nici o activitate care să poată fi atribuită fetei dispărute. Gratiana. Era un bocet nostalgic şi s e n t i m e n t a l plasat î n a i n t e .

i a r u l t i m u l pe ca re îl găsisem e r a vechi de aproape şase luni. Tânăra Brigit B i r d îşi căuta tatăl. atunci bătrâna N o r ar fi încoronat-o pe R a s h m i J o n e s regina femeiuştilor. un os care fusese răpit de un traficant de droguri c o l u m b i a n . A m găsit pista î n reţeaua familiei J o n e s . în care se p l â n g e a adesea că m a m a ei e r a severă şi şc l i c t i s i t o a r e . adică aproape de c â n d p r i m i s e r e l i g i a . pr efera s u t i e n e l e c u s â r m ă şi e r a a b o n a t ă l a Ştiri pen­ tru cei confuzi. . castele r u i n a t e şi o s e l e c ţ i e d i n Playgirl 2000-2010. d a r care e r a suficient să o descurajeze pe m a m ă să t r a g ă cu o c h i u l . S i n g u r u l l u c r u găsit care o iritase pe m a m ă fusese o B i b l i e creştină îndesată în fundul ser­ t a r u l u i de jos al n o p t i e r e i . R a s h m i asculta C r e e p s . 0 3 2 8 4 . 0 3 2 8 4 . M a m a ei o căutase la R a s h m i @ A s h b u r y . Dacă eu e r a m doar o femeiuşcă făcând o slujbă fantezistă într-o imitaţie de economie. avea t r e i p e r e c h i diferite d e sandale Kat. poseda tot ce scrisese v r e o d a t ă D e n i s e P e p p e r . R a s h m i n u era prea s â r g u i n c i o a s ă î n p ă s t r a r e a fişierelor d i n a g e n d a ei. C e l e M a i F r u m o a s e Plaje d i n L u m e . A m î n c e p u t a d o u a z i c u casa f a m i l i e i J o n e s . P e p e r e ţ i s e găseau afişe c u u r s u l e ţ i k o a l a . A v e a m a i m u l t e a p e l u r i . Efectuasem o c ă u t a r e i n v e r s ă şi d ă d u s e m peste o adresă: B i s e r i c a l u i C r i s t o s O m u l . F o l o s e a o c r i p t a r e s i m p l ă care nu ar fi rezistat u n e i cercetări serioase. C â n d o scosesem. Am falsificat o c h e i e şi am deschis fişierul. C r e d c ă e r a l a fel de î n g r i j o r a t ă că v o i găsi c e v a pe cât e r a de î n g r i j o r a t ă şi că n u v o i găs m i c . D a r a v e a şi o adresă al­ t e r n a t i v ă : B r i g i t b i r d @ V i n c e n t .Bărbaţii înseamnă necaz 439 ca d e m o n i i să facă să dispară toţi bărbaţii. A r u n c a s e c a m o s ă p t ă m â n ă de h a i n e m u r d a r e s u b p a t . se î n r o ş i s e şi se strecurase afară d i n c a m e r ă . M a m a m-a u r m ă r i t p a t r u l â n d p r i n c a m e r a l u i R a s h m i . Ţ i n u s e u n j u r n a l scris de m â n ă d i n clasa a şasea p â n ă într-a opta.

Mă î n d r e p t a m într-acolo c â n d detectorul pe care îl ataşasem contului J o n e s a n u n ţ a s e o u t i l i z a r e l a G r a y l e ' s Shoes. zise o voce. M a a fusese u ş u r a t ă că R a s h m i era teafără. M ă plătise deja cu d o u ă z e c i de d o l a r i plus c h e l t u i e l i l e aferente. D a r bănuiesc că aşa trebuia să se întâmple. furioasă că era cu creştinele. .Mă î n t r e b . La fel ca şi ospătăriţa de la M a i son D i a n a . .N u . aşa că î n c e r c a s e m să s u n . . R a s h m i . Apoi a închis. . Nu e r a m d o r n i c ă de o v i z i t ă la bi­ se rică.M a m a ta îşi face griji p e n t r u tine. Rashmi. N u m a i că N a j m a J o n e s m ă r u g a s e s-o ajut s ă i a l e g ă t u r a c u fiica ei. .C i t e s c r o m a n u l tău. Ei şi? O g pe fată: caz î n c h i s .E trist.440 JAMES PATRICK KELLY V i n c e n t A v e n u e nr. d a r p e n t r u alţi c i n c i am acceptat so scot d i n b i s e r i c ă sufi­ cient de m u l t t i m p ca să p o a t ă v o r b i .Nu v r e a u să fiu găsită. .N u m e l e m e u este B r i g i t . . R a s h m i . Lasă-mă-n pace. M-a angajat să te găsesc. A s t a e t o a t ă ideea. .B u n ă ziua. . v o i a m să o ţin la telefon. D a r ş t i a m că încă mă ea auzi. F u s e s e m recunos cătoare p e n t r u amânare. chiar şi m a i m u l ţ u m i t ă când robotul vânzător o iden­ t se pe R a s h m i d u p ă poză. Şi r e c p ţ i o n e r a de la C o m f o r t Inn. 348. T r e b u i a să s p u n ceva.Rashmi Jones? V o c e a ezită. îşi găseşte o a r e tatăl în final? . t e a m simţi răsuflarea m â n g â i n d microfonul: V i n d e m o n i i . C i n e v a îi spuse ceva şi ea o p r i microfonul.

negrese. bârne şi planşe. aşa că m i . G a r d u l lega t cu l a n ţ u r i lăsase loc u n o r s t r u c t u r i de l e m n de conifer p r i n t r e care se c ă ţ ă r a u caprifoiul şi v i ţ a albă. d u c e a u vieţi m a i m u l t sau a i p u ţ i n n o r m a l e . asiatice şi m e ­ tise. Un l a b i r i n t d i n l e m n s e găsea l â n g ă piscina care strălucea albastră c a u n v i s . In acel m o m e n t m i .speranţa noastră p e n t r u v i i t o r .m i a m i n t e a m când v ă z u s e m u l t i m a da tă atâtea fetiţe la un loc. D a r e r a u şi destule ale c ă r o r h a i n e p r o c l a m a u stilul de v i a ţ ă al m a m e l o r lor.Bărbaţii înseamnă necaz 441 3 Şcoala E l e m e n t a r ă R o n a l d R e a g a n fusese r e n o v a t ă recent. t u b u r i .a m sprij nit bicicleta de un cireş d i n apropiere.u r i . N i m i c n u era prea b u n p e n t r u aceste fetiţe . câteva furii şi o fată p u r t n d un c o s t u m m u l a t care arăta exact c a p i e l e a u n u i robot. M e s e r i a m e a n u m ă adu­ cea p r e a des p r i n şcoli. t o b o g a n e . scutere şi goboard-uri.a m dat seama că ele sunt la fel . c â n d t o t u l se prăbuşea. A m stat o clipă în spatele c o p a c u l u i ca să d a u voie strigătelor şi râsetelor l o r s ă t r e a c ă p e l â n g ă m i n e . p â l c u r i d e surori p u r t â n d u n i f o r m e l e u n e i căsătorii în g r u p . Eu crescusem în t i m p u r i l e sălbatice. F a ţ a d a de c ă r ă m i d ă fusese curăţată şi revopsită de ferestre sclipea ca nişte dinţi. C u r t e a cu asfalt fusese decopertată şi repavată c u un c a u c i u c special. Fetiţele cele m a i m i c i ieşiseră î n p r i m a recreaţie. H a b a r n-aveam cine sunt aceste m i c i c r e a t u r i . m a j o r i t a t e a î m b r ă c a t e obişnuit. Soldăţei în h a i n e de camuflaj şi creşt ne caste. Erau albe. ciudate în l a n ţ u r i şi cu s p r a y . N u m a i era spaţiu î n stativul înţesat c u biciclete. a m simţit un fior care nu avea n i m i c de-a face cu u m b r a copacului. fără î n d o i a l ă de o echipă de roboţi. M e r g e a u la această şcoală bine î n t r e ţ i n u t ă . n u . leagănele de m e t a l î n l o c u i t e cu t u r n u r i strident colo­ rate. Z ă b o v i n d a c o l o .

cân ulce. v i o a i e . a t r u . cântă. c i n c i . Coadă-de-Cal stătu o clipă aplecată să-şi recapete răsuflarea. . c â n d s r e p t ă . " C e l e d o u ă săritoare se p u p a r ă repede p r i n ae r n u m ă r â n d p â n ă l a z e c e . . A p o i C o a d ă . . c u p ă r u l n e g r u fl turând. .C a l ieşi. trei. doi. d i n spatele c o p a c u l u i . Chantall vine pe obraz s-o sărute! O altă săritoare li se alătură. să ş e t i ţ a puse un p i c i o r î n a i n t e a ce­ l u i l a l t şi apoi se roti o sută opt zeci de grade ca să arate spre u ş a şcolii: T r e b u i a să vă î n r e g i s t r a ţ i la b i r o u . . d o u ă s u r o r i î n t r i c o u r i c u d u n g i v e r z i şi şosete v e r z i p â n ă la g e n u n c h i î n v â r t e a u o frânghie p e n t r u ca o fetiţă cu coadă de cal să facă s ă r i t u r i î n c r i ş a t e . Învârtitoarele scandau: În valea unde creşte iarbă cu verde fir stă Stacy frumoasă ca un trandafir! Cântă. -Nu. . Îşi u m b r i o c h i i cu o m â n ă : T e ascunzi? A m păşit î n c â m p deschis. C â n t e c u l c o n t i n u ă : „Câte sărutări p r i m e ş t e ? U n u . fără s ă p i a r d ă r i t m u l . potrivindu-şi paşii cu p r i m a . i a r î n v â r t i t o a r e l e r e l u a r ă cântecul p e n t r u fata c u p ă r n e g r u . Le voi p r i v i î n t o t d e a u n a de la distanţă.A t u n c i ar fi b i n e să mă o c u p de asta.H e i tu. mă observă.442 JAMES PATRICK KELLY de departe de m i n e c u m e r a m eu de femeile b ă t r â n e . I m e d i a t l â n g ă gard.E şcoala noastră.

Eu e r a m b u i m ă c i t ă .Ba am. Specifică d i m e n s i u n e a î n t i n z â n d u . . declară o furie. spuse s u r i o a r a cu p ă r n e g r u care sărise co arda. A l t e fete li se a l ă t u r a r ă . Sau î m b l â n z i t o r de le i. S-ar m ă r i t a cu şcoala dacă ar p u t e a .N u .m i o a m a n t ă neglijată. D ă . Era destul public pentru Coadă-de -Cal. O r i c e robot o p o a t e face. . . câteva fete s-au op rit din jocurile l o r şi s-au holbat la m i n e . o să a v e m slujbe a d e v ă r a t e . . Eu v r e a u să fiu profesoară.Bărbaţii înseamnă necaz 443 C â n d a m trecut p r i n p o a r t ă spre t e r e n u l d e joacă. Ţ â ş n i î n faţa m e a b l o c â n d u . D o u ă d i n t r e s u r o r i l e ei în t r i c o u r i cu d u n g i v e r z i se repe­ z i r ă s-o susţină.A s t a nu e o slujbă adevărată.m i d r u u l . spuse cealaltă.ţ i pot s p u n e .C h a n t a l l iubeşte şcoala.P r o b a b i l p e n t r u că te prefaci că ai o slujbă. A p a r e n t asta era o v o r b ă de d u h de cea m a i b u n ă calitat e p e n t r u clasa a t r e i a . u n e l e fete râseră atât de tare încât t r e b u i r ă să acopere g u r i l e cu dosul p a l m e l o r . .C â n d o să f i m m a r i . a n u n ţ ă u n a d i n t r e e l e . .Eşti m a m a c u i v a ? -Nu. zise un soldăţel.Eu v r e a u să c o n d u c un c a m i o n . . un beţiv agresiv sau un poliţist t a r e .ş i braţele. . Un ca­ mion mare. .Care? . mare.N-ai o slujbă? Păşea î n r â n d c u m i n e .C u m ar fi doctor. .

P u r t a o t u n i c ă albă cu m â n i l u n g i . . Ea stătu la catedră a s c u l t â n d u .444 JAMES PATRICK KELLY d e cap şi-mi pot i m a g i n a u n scenariu. fie era p r e a n ă u c i t ă ca să accepte m o a r t e a fiicei sale. Fie era cel m a i dedicat profesor de pe p l a n e t ă . C i n e v a strigă: . d a r a c u m e r a m p r i n s ă în cap cană de acea g r ă m a d ă de copii c h i c o t i n d . a c u m era î n c h i s ă şi g u r a sudată. M ă fixă c u acea p r i v i r e p e n e t r a n t ă . P ă r u l ei cenuşiu avea câteva şuviţe de n e g r u . . O femeie în p a n t a l o n i k a k i şi un fla lăbărţat de culoa­ rea p r u n e i apăru d i n spatele u n u i t u n e l albastru care s e m ă n a c u u n m i r i a p o d . * N u a m înţeles d e c e N a j m a J o n e s venise l a şcoală.m i d ă d e a m seama care din­ tre v a r i a n t e . d a r n u lipsită de a m a b i l i t a t e cu care sunt născuţi profesorii.Am v e n i t s-o v ă d pe d o a m n a J o n e s . O u m b r ă trecu p este faţa lui Coadă-de-Cal şi îşi frecă p a l m e l e d e lateralele p a n t a l o n i l o r : A t u n c i m a i bine du-te. î n s p r e m i n e . Era o femeie cu c h i p de pasăre.Eşti a n t r e p r e n o r ? O voce ascuţită şi i n o c e n t ă î n t r e b ă : . .a m sprijinit de uşa de la clasa ei şi i-am rela tat tot ce făcusem cu o zi în u r m ă .m ă .O h . M . î n g u s t şi cu buze s u b ţ i r i . peste şal­ v a r i . Profesoara în flanel de culoarea pru­ nei m ă salvă ş i a m traversat î m p e u n ă m u l ţ i m e a .A ş a d a r de ce eşti aici? Coa dă-de-Cal îşi puse m â i n i l e î n şolduri. Fusese r e z e r v a t ă c â n d n e î n t â l n i s e m p r i m a oară. N u . şi p o r n i târşâindu-şi p i c i o a r e l e peste t e r e n u l de joacă.Ce-i aia a n t r e p r e n o r ? Nu am auzit răspunsul. am spus.

la călirea o ţ e l u l u i . A p a r c o n v u l s i i . T o t u l depinde de p r i m a respiraţie.Nu c r e d că a suferit. C â n d am terminat. o c u t i e de l apte pe care nu avea de g â n d să-1 bea şi un şerveţel de care nu avea n e v o i e . c. la g r a v a r e .Doamnă Jones. ca şi c u m n-ar fi v r u t s-o trezească. P i e l e a se înroşeşte şi d e v i n e v i o l e t ă .a m dat seama că nu.. Ea rupse o fâşie l u n g ă din şerveţel. D esfăşură şerveţelul şi îl î n t i n s e pe catedră. p r o b a b i l A l e g e r e a N o a s t r ă .Bărbaţii înseamnă necaz 445 a l ă t u r i de un sendviş pe care nu avea de g â n d să-1 m ă n â n c e . . O c h i i ies din orbite. am spus. se folosea acid c i a n h i d r i c la execu­ tarea criminal ilor. mă întrebă despre inhalatoarele cu cianuri. Mă într rupse cu duritate.Şi dacă n u ? ..Şi dacă nu p r i m e ş t i o d o z ă suficient de m a r e ? . .A c i d u l c i a n h i d r i c nu e g r e u de o b ţ i n u t în cantităţi m a r i . I n h a l a t o r u l p r o v i n e d e l a u n a d i n t r e g r u p ă r i l e sinucigaşe. Se foloseşte la fabri carea plasticelor.Ea c u m a m u r i t ? O a r e poliţiştii îi arătaseră i m a g i n i l e cu scena c r i m e i ? M i . . . am spus. Pe v r e m u r i . Mori în mai puţin de un m inut. Dacă tragi adânc în p l ă m â n i eşti i n c o n ş t i e n t î n a i n t e de a a t i n g e p o d e a u a . .A t u n c i d u r e a z ă m a i m u l t .Rashmi? P r o n u n ţ ă n u m e l e fiicei ei cu blândeţe.Am auzit că e o m o a r t e dureroasă. dar tot m o r i . P o l i ţ i a ar p u t e a să-ţi s p u n ă sigur. . . Se s p u n e că e ca a t u n c i c â n d ai un atac d e cord. .

Fete s p o r o v ă i n d .Trebuia să-i s p u n ceea ce d e s c o p e r i s e m în d i m i n e a ţ a aceasta. iar L o s A n g e l e s nu a fost n i c i o d a t ă c a p i t a l a C a l i f o r n i e i .Creştina? R u p s e o altă fâşie de şerveţel. .Se n u m e ş t e Kate V e r m e i l . . .Nu crezi că sunt o m a m ă p r e a b u n ă .C â ţ i ani aveai c p l a t ? . . A m fost p â n ă la sfârşit nişte s t r ă i n e . P e n t r u d u m n e a v o a s t r ă are v r e o logică? . D a r ştiu că v-a păsat suficient de m u l t ca să mă angajaţi. d a r există m o t i v e să c r e d e m c a s h m i şi Kate s-au căsătorit ieri. n u cred c ă ne-am î n ţ e l e s v r e o d a t ă u n a p e alta. .33.446 JAMES PATRICK KELLY .M a i e ceva ce ar t r e b u i să şt iu? zise ea. Scutură obosită din cap de parcă tocmai aş fi greşit la o între­ bare de c u l t u r ă gene O t r e i m e nu este egală cu 0. î n c ă nu ştiu asta cu s i g u r a n ţ ă .D o a m n ă J o n e s .A ţ i spus m a i înainte că R a s h m i avea o prietenă pe n u m e Kate . Glasul ei era plat: A c u m nu m a i are. spuse ea. Îmi p a r e r ă u că v-am d e z a m ă g .Poate că ieri ar fi avut. Şerveţelul era bucăţele. nu ştiu prea m u l t e despre d u m n e a v o a s t r ă şi fiica d u m n e a v o a s t r ă . . . nu-i aşa? Nu ştiu exact ce se aştepta să r ă s u n d . P u t e a m auzi agitaţia d i n clasa v e c i n ă . Scaune târâte p e li­ n o l e u m . -Da. D a r azi totul este t e r m i n a t . nu-i aşa? Fiica m e a şi c u m i n e . . Am aprobat. d a r nu e r a în nici u n caz asta. d a r nu a v e a m de g â n d să-i m ă r t u r i s e s c că l u c r a m pe n­ tru un demon. . E o r e l i g i e t e r m i n a t ă .Ş t i u că R a s h m i a devenit creştină.

d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y ? U r a m c â n d b ă t r â n e l e v o r b e a u despre sex.O s-o găsesc pe Kat e V e r m e i l . N u e r a n e v o i e să-mi explice despre c e v o r b e a . C h i a r m . pentru a-mi on ora s c u m p a fiică. P o a t e a sta s-a î n t â m p l a t şi cu R a s h m i şi această Kate? . e î n t o t d e a u n a reprez e n t a t ă p u r t â n d o roch ie albă. . domnişoară H a r d a w a y . . C l o p o ţ e l u l şcolii sună. m u l ţ u m i t s ă clatin d i n cap. D ă d u d i n cap. aşezată pe un lotus alb. C l a s a a cincea m i ş u n a pe c o r i d o r .a m culcat c u u n u l . d a r am spus că o să mă m ă r i t cu el n u m a i ca să pot p l e c a din casa m a m e i m e l e . da r m-am . A m p o r n i t spre uşă. .a m c u m să ştiu. . sendvişul şi c a r t o n u l cu lapt le a r u n c ă în coşul de g u n o i . P i p ă i br ria aurie de pe gulerul tunicii.Ce o să faci a c u m ? D e s c h i s e uşa.Încă nu mă n ă s c u s e m .i că î m i p a r e rău. fetele sco­ tocind prin dulapuri.D a r e t i m p u l să ne r e t r a g e m . Zeiţa î n v ă ţ ă t u . p e u n c h i i m e i . Îmi ami ntesc bărbaţii.Nu l-am i u b i t pe S u n i l .N u sunt aşa d e î n vârstă p r e c u m p a r . Î m i oferi u n z â m b e t p a l i d : T e şochează asta. D a r e şi c u l o a r e a î n ţ e l e p c i u n i i . .S p u n e . .A s t ă z i port alb. S a r a s w a t i . . .N . .Eu a v e a m nouăsprezece ani. Ş i băieţii. pe tata. A d u n ă bucăţelele de şerveţel.A l b e c u l o a r e a de d o l i u a h i n d u ş i l o r .Bărbaţii î n s e a m n ă necaz 447 . T r e b u i e să î n v ă ţ c e v a d i n asta. am z i s .

Un robot îmi luă comanda pentru un meniu de douăzeci şi nouă de c e n ţ i . P r i n l e g e . O căutare în agendă î m i indică un M c D o n a l d ' s deschis p e W a l l i n g f o r d . C e a l a l t ă nu avea n i m i c special. cerşind bucăţele pui. U n a dintre ele era m a r e cât un autobuz. N i c i u n r ă s p u n s . A m pedalat p â n ă l a nr. d a r dacă se afla tot uşi în local nu era u n d e v a în raza v i z u a l ă . d a r tot c e a v e a m era n u m ă r u l d i n a g e n d ă .a m g â n d i t s ă r e c l a m l a P r i m ă r i e . doar că atunci când am ridicat p r i v i r e a din agendă mi-a arunc at o p r i v i r e î n g h e ţ a t ă . 4 4 East W a s h i n g t o n A v e n u e . Bastoanele l o r telescopice de t i t a n zăceau pe m a s ă la vedere.a m fluturat u n g h i i l e lucioase . d a r am b ă t u t suficient de t a r e ca s-o tre­ zesc ş i p e M a r i l y n M o n r o e . d a r chiflele sosiră c r o c a n t e î m p r e u n ă c u u n M c L a t t e b i n e făcut.448 JAMES PATRICK KELLY A m î n c e r c a t d i n n o u s-o a p e l e z p e Kate. s e p r e s u p u n e a c ă afacerea a r t r e b u i c o n d u s ă d e u n o m . M â n c a u cu capetele plecate peste t ă v i l e de plastic astfel încât cartofii prăjiţi să nu a i b ă o d i s t a ţ ă p r e a m a r e de străbătut. Nu exista sonerie. D o u ă fe te în salopete m i l i t a r e intraseră imediat după m i n e . m . Societatea O t r ă v i i s-a dovedit a fi un local deocheat. A m o c o l i t p r i n spate ş i a m î n c e r c a t d i n n o u . S i n g u r i i c l i e n ţ i erau un cuplu de ciudate cu pieptul legat strâns şi măşti identice d e v i n i l i n d e u n v e r d e a c i d . M . M i . U n a d i n t r e ele s t ă t e a g h e m u i t ă pe podea lângă cealaltă. D a c ă Kate e r a î n ă u n t r u . sigur nu se d i s t r a cu musafirii. semnul de pe uşă spunea că se deschide la 9 p . D e altfel. l a zec e m i n u t e d i s t a n ţ ă . n u ţ i n e a m s ă v ă d p o l i ţ i a săltând-o p e b a t a femeie r e s p o n s a b i l ă d i n g a u r a în care se ascunsese.î n spatele e j g h e l e i n u e r a u decât r o b o ţ i .

U n d e eşti? . Râse.B i n e . . o v ă d . . V r e i să l u ă m p r â n z u l împreună? A m orientat a g e n d a spre r ă m ă ş i e d e p e m a s ă . nu p r e a ne pasă că ţi-ai sunat m a i î n t â i c l i e n t a . . o să t r e c p r i n cartie rul tău. E r a u m u l t p r e a bizare şi crude.La un M c D pe Wallingford. Er a colega m e a J u l i e Epstein. F a y ? .N o i nu i-am spus. .A m p r i m i t r a p o r t u l m e d i c u l u i legist asupra l u i R a s h m i Jones.Bărbaţii înseamnă necaz 449 către ea şi am afişat cel m a i drăgălaş surâs de care e r a m în stare. D a r chiflele c u o u ă sunt super.N-aş p u t e a să s p u n . r e g i n a din C l e v e l a n d t o c m a i şi-a p i e r d u t p a p u c u l de cristal şi eu l u c r e z la caz.D a . A g e n d a m e a ciripi. P ă r e a să aibe o b ă n u i a l ă că fiica ei s-a l u p t a t d i n g r e u cu m o a r t e a .a m v ă z u t cu ea.La n a i b a .N u .T o c m a i m .Asta-i legea poliţiei. . . .E l o c a l u l ăla în care p r o p r i e t ă r e a s a e t o x i c o m a n ă ? Am avut p l â n g e r i . Dă restul u n u i p o l i ţ a i . .I-ai arăt at c u m v a m a m e i ei i m a g i n i l e ? . . Boţii c o n d u c t o t u l . n u . care l u c r a l a A u t o p e r i c l i t a r e / P e r s o a n e D i s p ă r u t e l a Secţia n u m ă r u l doi.T o c m a i am t e r m i n a t . Eu respect legile detectivilor partic ulari.Eşti ocupată. Ea se î n c r u n t se ceva p a r t e n e r e i sale şi reveni la t a v ă . Se î n c r u n t ă : De ce? . . Hipoxie provocată de cianură.Da? C u m e costiţa? . . A p r o p o . d a r d a t a v i i t o a r e ce-ar f i s ă n e a n u n ţ i p e noi primii? .

D e u n d e ai furat r e p l i c a asta. D a r d i n a p r i l i e nu m a i făcusem n i c i o . .Bătrânele astea. A c u m că am făcut ca t o t u l să fie mai bine. Nu cred că a v e a m n e v o i e să-mi facă şi ele n e c a z u r i . prefăcuto. .C r e z i că a fost î n s ă m â n ţ a t ă ? O să verific a nu e un m o t i v ca să te s i n u c i z i .M e r c i . eu aş zice că faci o treabă adevărată. Ce ţi-ar plăcea? E n u m e r a pe dege tele m â i n i i stângi: F a m i l i e ? Şcoală? Bani? O u n g h i e ruptă? O zi î n n o r a t ă ? .O b ă t r â n ă m-a n u m u i e r u ş c ă . Se î n c r u n t ă . Pa.H e i . tu crezi că am o slujbă falsă? Oo. J u l i e . . m i .Toţi au motive. p u t e a m sc de ele m e r g â n d pe j o s . . C â n d a m p u s j o s a g e n d a . . .A r e dialoguri m a i b u n e decât Dragnet. nu eşti poliţist.a m dat s e a m a c ă s o l d ă ţ e i i mă aşteptau pe min e. F a y . Pufni cu dezgust: Mă rog. .S p u n e . d i n Chinatown? . D a r îţi apreciem ajutorul. M i ş c a r e a i n t e l i g e n t ă ar fi fost s-o tulesc spre uşă şi să-mi părăsesc bicicleta. o să închid. A m înghiţit u l t i m a gură d e cafea din ceaşcă: A i u n m o t i v î n cazul R a s h m i J o n e s ? .Gândeşte-te la v a c a n ţ a aia. M d a . Cafeaua m e a se răceşte.Mda. Chicotitul ei avea o tentă tăioasă: Poate ar trebui ca tu şi Sharifa să vă l u a ţ i o v a c a n ţ ă . nu face pe i n t e r e s a n t a cu m i n e . Zdrăngăniseră gheaţa din pahare şi î m p ă t u r i s e r ă şerveţele t i m p de zece m i n . A m lăsat r e m a r c a s ă treacă. iar tu ai o grămadă de persoane dispărute de care să te ocupi. La fel de adev t ca orice în lumea asta năruită.Gravidă? Doar o bănuială. platfus ce eşti. .Încă n u . asta e cl r.JAMES PATRICK KELLY . N u m a i că nici u n u l dintre ele nu are logică.m i . .

Eşti nostimă. N i c i o p r o b l e m ă . î n t i n s e m â n a ş i n i le-am strâns: M ă b u c u r să te c u n o s c . . Nu c r e d că te c u n o a ş t e m . i a r p ă r u l n e g r u . d i n p i e l e .a m aşezat.Ce pot să fac p e n t r u v o i . P u r t a un tri­ c o u n e g r u pe sub s a l o p e t ă şi ghete de l u p t ă n e g r e .S g u r nu faci o greşeală. N u m e l e m e u e A l i x . Eu sunt F a y H a r d a w a y . C e a m a r e se lăsă pe spate în scaun şi mă p r i v i de p a r c ă aş fi fost desertul. . s-o strângi la d e s p ă r ţ i r e şi apoi să-i dai d r u m u l . O a m e n i i care se î n t â l n e s c cu n o i sunt de obicei foarte trişti".a m deplasat spre ele.Ne c u n o a ş t e m ? P a r t e n e r a ei a v e a o c h i i a p r o p i a ţ i şi un nas ca c i o c u l u n e i păsări. . pentru că sunteţi nişte dure care nu cceptaţi palavrele? . scurt şi ţepos ca o p e r i e .M u l ţ u m e s c .De ce. c o n t i n u ă ea. M . C e a m a i m a r e vorbea l a telefon când m . M o d u l o b i ş n u i t de a da m â n a este s-o ţii p a t r u .? Nici un răspuns.. . .m i dădea d r u m u l . Iar voi. am z i s . P r o b a b i l a v e a u v â r f u r i de oţe l. . P o a t e A l i x cea m a r e nu e r a f a m i l i a r i z a t ă cu o b i c e i u r i l e noastre n u .N u . d a r cea m a r e î n t i n s e u n braţ cât u n stâlp de telegraf ca so oprească. . Z â m b i cu superioritate: U i t e c u m stă treaba. d o a m n e l o r ? am z i s . P a r t e n e r a e i d ă d u s ă s e ridice d e p e scaun.A t u n c i h a i să f a c e m c u n o ş t i n ţ ă .Bărbaţii înseamnă necaz 451 mişcare inteligentă. C e a m a r e puse a g e n d a î n b u z u n a r .. p o a t e c i n c i secunde. d o n ' ş o a r ă ? .

O. su­ n e t u l s c ă z u î n i n t e n s i t a t e . Era p r i m u l l u c r u p e care îl s i m ţ e a m de la cel de-al D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l î n c o a c e .452 JAMES PATRICK KELLY N u a v e a m d e g â n d s ă m ă las i n t i m i d a t ă d e u n l u c r u m ă r u n t ca o m â n ă lipsă. Sau e G r a t i a n a ? . Stai p u ţ i n . d ar văzusem filmul. * Big Ben răsuna între urechile mele. apoi trase de m â n a mea. A l i x oftă. . M i . a t u n c i te cunosc. F i i n d a l nai­ bii de c o n v i n s ă că e r a m în s i g u r a n ţ ă . . am spus. am decis să risc. T o c m a i v o r b i s e m c u p r i e t e n a m e a poliţista. C i o c u l i n t r ă î n p a n i c ă : A c u m t r e b u i e s-o l u ă m .A l i x . A m încercat s ă fandez şi e mă atinse doar tangenţial deasupra urechii. A m alunecat p e j u m ă t a t e peste m a s ă î n t i m p c e ciocui îşi desfăcea bastonul l a l u n g i m e c o m p l e t ă . Ne aflam la M c D o n a l d ' s pe strada W a l l i n g f o r d . B i g B e n r ă s u n ă d i n n o u . î n s u b s t a n a m o a l e a o c h i l o r . n u m a i s i m ţ e a m decât î n ţ e p ă t u r a sângelui prin vene.un loc pu­ blic. Îl s i m ţ e a m adânc în m o l a r i . Parcă ar fi s cos un şerveţel din cutie.a m dat s e a m a c ă m o t i v u l p e n t r u c a r e d u r e a aşa d e r ă u e r a c ă î n c a p u l u m a n n u e x i s t ă suficient l o c s ă a t â r n i u n c l o p o t d e o a s e m e n e a m ă r i m e . C â n d mi-am mişcat degetele d e l a p i c i o a r e . dar A l i x î m i vâra u n s p r a y î n faţă ş u l v e r i z a c u substanţa p a r a l i z a n t ă . C a m p e c â n d a m ajuns l a c o n c l u ­ z i a c ă e r a m î n t r e a g ă .A s t a î n s e a m n ă că p r i e t e n a ta este Elaine. t r ă i s e m p e v r e m e a celui de-al D o i l e a R ă z b o i M o n ­ dial? N u . A m v ă z u t u n m i l i a r d d e stele ş i a m inspirat v i d u l c o s m o s u l u i t i m p de d o u ă secunde î n a i n t e ca totul să se î n t u n e c e . P e m ă s u r ă ce-mi i n v e n t a r i a m p ă r ţ i l e c o r p u l u i . .

L o c u l î n care m ă aflam era i m e n s ş i slab l u m i n a t . Ş t i a m c ă t r e b u i a m i n t e s c ceva. Ai o b i c e i u l să te bagi în n e c a z u r i ? Părea îngrijorată că alegerile m e l e în viaţă nu sunt cele bune. V o c e a v e n e a de pe şirul de bănci d i n spatele m e u .a m î n t i n s spre spate şi m . . S e s i m ţ e a o u r m ă d e fum î n aer . d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y . d a r n u î n t u ­ n e c o s . P ă r u l ei scurt era de culoa­ rea cenuşii. .Bărbaţii înseamnă necaz 453 E r a m î n t i n s ă p e ceva t a r e . î n s e m n a că asta era o biserică. Ea ar v o r b i . L u m â n ă r i . M . L e m n . O b a n c ă . Atunci mi-am reamintit totul. ca să d o r m i noaptea.Păcat. C â n d l u m e a nu s e m a i î n v â r t i . M c D o n a l d ' s . P u r t a u n inel m a r e d e a r g i n t p e inela­ rul m â i n i i stân gi. T a v a n u l î n a l t e r a î n u m b r ă . d a r n u rece.a m s i m ţ i t şi m a i rău. Dacă vrei să depui plângere. L u m i n i l e o s c i l a u . le-am sfătuit pe Gratiana şi pe A l i x să se p r e d a p o l i ţ i e i . A v e a ochi blânz un chip a m a b i l . O v o c e r e z o l v ă m i s t e r u l în locul m e u . . Era g e n u l de p ersoană căreia i-aş fi p u t u t î m p ă r t ă ş i secretele m e l e v i n o v a t e . d a r a c o l o u n d e t r e b u i a să fie m e m o r i a e r a o g a u r ă .a m pipăit deasupra urechii. Vârful degetului se întoarse închis la c u l o a r e şi l i p i c i o s . a m v ă z u t u n a l t a r larg d e m a r m u r ă i n v a d a t d e l u m i n ă şi un crucifix de d i m e n s i u n i l e u n u i Cessna s p â n z u r â n d î n spatele l u i . O femeie de v r e o p a t r u z e c i de ani în h a i n e n e g r e şi cu un g u l e r r o m a n stătea î n g e n u n c h e a t ă . dar eu eram încă prea amorţită ca să înţeleg misterul. A s t a r e p r e z e n t a u n in­ diciu. . A l i x cea m a r e . O l u n g ă strângere de m â n ă .a m ridicat.Sper că nu ai d u r e r i p r e a m a r i .Îmi pare rău că oamenii m e i au reacţionat disprop orţionat.M . M . întotdeauna se întâmplă aşa.

Z â m b i : Sunt P ă r i n t e l e Elaine H o r v a t h . C â ţ i ani ai.Deci eu ar t r e b u i să-mi v ă d de t r e b u r i l e m e l e ? . E nevoie de curaj ca să conti­ n u i să trăieşti într-o astfel de l u m e .Te rog. nu-ţi pot citi t ă b l i ţ a cu n u m e l e . spune-mi F a y .F o a r t e b i n e . ci şi în m i n ţ i l e şi sufletele noastre.Nu p r e a . M . Era î n c ă a c o l o . cucoană. D a r t r e b u i e să ştii că de c â n d au sosit d e m o ­ n i i şi au s c h i m b a t totul. . . Îşi p l a n t e a z ă s ă m â n ţ a nu n m a i în t r u p u r i l e noastre. . ci d o a r u n a m o a r t ă . aproape un m i l i a r d de femei au căzut p r a d ă disperării şi şi-au luat v i a ţ a .Ştii ceva. A m c ă u t a t î n b u z u n a r . . Sunt convinsă că o să d e v e n i m cele m a i b u n e p r i e t e n e . A m scos-o şi a m apăsat pe b u t o n u l înr gistrare. . .a m uitat u n a l a alta.Nu p o r t aşa ceva. N e . R a s h m i J o n e s era o t â n ă r ă cu p r o b l e m e . H a i . A s t a nu o face o persoană rea.Cu toţii av em. De obicei e o m i ş c a r e p r o a s t ă p e n t r u carieră. . F a y ? î n t r e b ă Părintele Elaine.a m aplecat spre ea: Îmi p a r e rău. Îi lipsea acest c u r a j . F a y ? . despre ce-i v o r b a aici? .454 JAMES PATRICK K E L L Y I cu însuşi C r i s t o s în n u m e l e m e u şi m-ar caza într-un aparta­ m e n t d e l u x î n ceruri. . c r e d că am auzit asta pe u n d e v a . Demonii ne distrug. domnişoară H a r d a w a y .Ar fi o m i ş c a r e proastă în m e s e r i a ta. N u i-am c e r u t permisiunea.Am necazuri? Ea a p r o b ă din cap cu g r a v i t a t e . .E o tragedie a t i m p u r i l o r noastre faptul că există m u l t e m o t i v e b u n e ca să te s i n u c i z i .Te-ai gândit vreodată la sinucidere. d u p ă a g e n d ă .

. V r e i să-mi spui p l o d de d e m o n . Mă c a l m a m repede. să m u r i ţ i . p e n t r u că o să fim m u l t m a i ferici te fără să ne m a i r e a m i n t i ţ i de ceea ce aţi p i e r d u t voi.Păstrează-le. Bucură-te de asta.Bărbaţii înseamnă necaz 455 . Foarte p u ţ i n . scorpiile bătrâne. i n e l u l de argint sclipi m a t ...M d a . n-ai de cât. A p o i -am aşezat pe p e r n a de rugăciune alături . Trăieşte m o m e n t u l .Ştii ce face furia asta sufletului tău? M u l t e suflete t i n e r e găsesc a l i n a r e în C h r i s t o s . F a y . . Cu ele am t e r m i n a t . F a y . . analizându-mi urmă­ toarea mişcare. Eu sunt destul de bătrână ca să a m u n tată. Însămânţată de .Înseamnă că te-ai născut dintr-o v i r g i n ă . Bătrâna asta mă făcuse să mestec foi de a l u m i n i u .Eşti o femeie furioasă.Nu î n c e p e . s-au oferit să se predea. Am ieşit din strană pe interval.V r e i să ştii u n u l d re m o t i v e l e p e n t r u care cele din generaţia m e a sar de la ferestre şi î n g h i t c i a n u r ă ? P e n t r u că ciu­ date ca tine le fac să se simtă v i n o v a t e p e n t r u ceea ce am ajuns. C h i a r î m i amintesc p u ţ i n d e el. le-aş fi scuip t pe Christos însuşi dacă ar fi îndrăznit să coboare de pe cruce. . Am făcut o pauză. Ea păru într-un fel pervers mulţumită de etalarea emoţiilor mele. . U r a m nos talgia după masculi. Se ridică d pe p e r n a pe care îngenunchease şi se aşeză pe bancă lăsându-se pe spate.Ca A l i x şi G r a t i a n a ? Îşi î n c r u c i ş a braţele. . iar noi nu o să a v e m niciodată.T r e i z e c i şi t r e i . d a r sunt b u n ă c u c o p i i i şi a n i m a l e l e m i c i . P e n t r u că noi nu aşteptăm decât ca v . . . am zis. D u p ă c u m am spus. Într-o zi biserica asta stupidă o să sece şi o să disp ceva? N o i o să d a n s ă m în noaptea aia.

Nu am completat documentele. Se î n v i n o v ă ţ e ş t e . R a s h m i a plecat." P u ţ i n c a m gen c p e n t r u o viitoare scriitoare.a m asigurat că vede c u m opresc înregistrarea. . biletul. î m i pare rău.a m i a z a de ieri şi t o a t ă noa ptea. O c h i i noştri se î n t â l n i r ă . Ne î n ţ e l e g e a m u n a p alta.456 JAMES PATRICK KELLY de P ă r i n t e l e Elaine. Kate a r ă m a s aici.Nu tocmai. i-am arătat agenda m e a şi m .Ştii de ce s-a sinucis R a s h m i ? . P e n t u m i n e asta e o p r o b l e m ă .Kate a fost distrusă c â n d a auzit veştile.A c u m e aici? . Îmi susţinu privirea: înţeleg că a lăsat un bilet. . . N i c i m ă c a r n u a m ştiut c ă există p â n ă azi-dimineaţă.P e n t r u că ai crezut că ar avea n e v o i e de un alibi? Lăsă r e m a r c a fără replică.D a r n-ai făcut-o. Scria: „Viaţa este p r e a dificilă şi eu nu mă des urc.Deocamdată. zise P ă r i n t e l e Elaine în cele din u r m ă . c o n v i n s ă că ea nu are nici o v i n ă . L-am găsit în agenda ei. M d a .C r e d . . că R a s h m i şi Kate s-au certat la scur t t i m p d u p ă c e r e m o n i e .Tu le-ai căsătorit ieri pe Kate V e r m e i l şi R a s h m i J o n e s ? Ea n u e z i t ă deloc. Te iu­ besc m a m ă . Se î n v â r t e a în j u r u l c u v i n t e l o r de p a r c ă u n u l d i n t r e ele ar fi p u t u t să se trezească şi să î n c e a p ă să p e .Eu am ţinut ceremonia. . aşa că t r e b u i e să plec. . . . .Nu ştiu exact despre ce a fost vorba. n-ai spune? Şi chestia e că în bilet nu spune n i m i c despre Kate. Ea se gândi un t i m p . P o l i ţ i a ar avea aceeaşi p r o b l e m ă dacă le -aş spune. . A stat c i n e v a cu ea t o a t ă d u p ă .

Iar î n t r . V r e a o î n t â l n i r e ." Împăratul o n s t a n t i n a avut v i z i u n e a u n e i cruci pe cer cu aceste c u v n t e scrise cu foc pe ea. u n g h i i l e ireproşabile. să ştii. c r e d i n c i o ş i i v o r con­ t i n u a s ă s e a d u n e î n n u m e l e l u i C r i s t o s . Vezi tu. . u i t e c u m stau l u c r u r i l e . A m stins l m i n a : P e n t r u t i n e c e î n s e a m n ă ? . . Î n t r . I-a pus pe soldaţii săi să-şi picteze crucea pe scu­ t u i şi apoi a câştigat în faţa u n e i forţe s u p e r i o a r e . c a ş i c u m a r f i ascult at u n c o r d e î n g e r i i n v o c â n d u . Bi feră. A s t a se î n t â m p l a exact î n a i n t e a u n e i ă t ă l i i i m p o r t a n t e . . .OK. I H S ? C i b In hoc signo vinces.o n o i . V o i a m s-o găsesc n u m a i c a s ă m ă c o n d u c ă l a t i n e . Dacă îşi dădea seama cât de aiurea suna. Biserica n o a s t r ă nu are i n t e n ţ i a să se ce şi să dispară. Las-o pe Kate Verm e i l .o z i v o r ter­ m i n a m u n c a p e care a m î n c e p u t .Cu m i n e ? P ă r i n t e l e Elaine p ă l i . De ce? . nu dădu nici un semn.Bărbaţii înseamnă necaz 457 . U n d e m o n pe n u m e Seeren m-a angajat să caut o a n u m i t ă persoană care p o a r t ă un inel ca al tău. am spus. „Sub acest semn voi învinge. F a y . Ce î n s e a m n ă l i t e r e l e astea? am întrebat.i n u m e l e : In semn de recunoaşte re a vocaţiei mele. .a m scotocit în b u z u n a r e d u p ă l a n t e r n ă : Pot să-ţi v ă d i n e l u l ? A s t a o n e d u m e r i . C h i p u l ei se l u m i n ă .Eşti c r u d ă fără nici un m o t i v .î n s ă ş i M i r e a s a l u i D u m n e z e u mi 1-a dat. M u l t t i m p d u p ă ce g e n e r a ţ i a m e a se va stinge. Probabil că nu şi le făcea într-o m a g h e r n i ţ ă ca Salonul A d a g i o .D r ă g u ţ . P ă r i n t e l e Elaine ridică din u m e r i : I-am spus să plece când am aflat că o cauţi.o z i d e m o n i i v o r fi e x o r c i z a ţ i . . întinse braţul stâng şi e m pus l u m i n a pe el.Şi v r e i să mă opresc.O altă biată fată e m o a r t ă . Pielea ei era pistruiată dar m o a l e . M .N u .

N i c i o problemă. In cele din urmă se s c u t u r ă şi se ridică. Şi dintr-odată am simţit n e v o i a sa ies d i n biserica m a r e şi goală.Eu d o a r găsesc o a m e n i i . dar asta ar î n s e m n a că el nu văzuse c a m de m u l t ce se î n t â m p l ă p r i n jur.Te bucuri de î n c r e d e r e a lor. In afară de asta. . S u n e t u l produse ecou. Era nebună dacă avea impresia că eu m-aş putea p u n e cu demonii. .B i r o u l meu este pe M a r k e t . apoi îşi lăsă capul pest şi închise ochii. Îşi strânse braţele ca p e n t r u r u g ă c i u n e . . R i d i c ă p r i v i r e a spre crucifixul uriaş: O să mă î n t â l n e s c cu d e m o n u l . am râs. .458 JAMES PATRICK KELLY . Etajul trei. Mi-am adus aminte că iluziile ei nu erau treaba mea. Stătu aşa aproape un m i n u t . O pace vasta şi absurdă se aşternuse peste ea. . 35.Şi c u m ar trebui să fac asta? Au făcut să dispară j u m ă t a t e din p o p u l a a pământului fără să clipească m ă c a r . Nu m . Am h o t ă r â t s-o las să m e d i t e z e . D a r eu o să î n r e g i s t r e z o t u l şi o să ţ i p cât pot de t a r e . p r o b a b i l eşti ca şi luată. d a r cu o condiţie: să-mi garantezi s i g u r a n ţ a . zise. Nu î n t r e b de ce.a m ridicat: Uite ce-i . Mă b u c u r a m de f r ă m â n t a r e a ei.a m i a z ă la şase. O să î n c e r c să aranjez ceva p e n t r u azi d u p ă . Sau poate ea se s imţea ca martirii care ar îmbrăţişa spada şi ar săruta securea care le taie capul. Poate ea crede a în Cristos O m u l care ar coborî din ceruri ca s-o protejeze. Şi m e a .T r e b u i e sa aflu cât de m u l t e ştiu ei. a v e a m n e v o i e de bani. dacă v o r să te ia. nr. P u t e a u să se deschidă porţile i a d u l u i şi ea n-ar fi observat. . nu că aş fi avut de ales.a m putut abţine. vedea l u m e a prin filtrul cr edinţei.S u n t convinsă că v e i face î n t o c m a i zise ea cu c h i p u l îmbujorat. i-am spus. . pro­ fanând lin iştea. M .

a m legat bicicleta de stativul de pe M a r k e t Street nu m a m dus în birou. Îmi displăcea că trebuie să închid uşa. C e l p u ţ i n asta s p e r a m e u c ă face. Biroul Donnei fusese gol încă de t o a m n a trecută. Dădea jos v o p s e a u a de pe l a m b r i u r i l e v e c h i u l u i b i r o u al D o n n e i Belasco de la eta jul cinci. Simţeam m i r o s u l de d i l u a n t ca pe o s â r m ă g h i m p a t ă străbătându-mi nasul. F a y . dar aceas tă conversaţie cerea puţină intimitate. era u n a din rarele femei bătrâne care î n c e r c a u să î n ţ e l e a g ă ce î n s e a m n ă să creşti aşa c u răm n o i . Şi fusese generoasă.C e l d i n faţa ta te felicită. . am zis. G e o r g e făcuse t r e a b ă b u n ă la î n t r e ţ i n e r e a c l ă d i r i i de c â n d venise la n o i în u r m ă cu un an. cu t o a t e că avea ceva î m p o ­ t r i v a g r a n u l a ţ i e i l e m n u l u i . c â n d ea t e r m i n a s e cu avocatura şi plecase în sud să nu­ mere v a l u r i l e l a D a y t o n a Beach . . B r a ţ u l care ţ i n e a p e r i a î n ţ e p e n i deasupra canistrei de dilu ant când el îşi întoarse capul în direcţia mea: Ai dovedit o adevărată s u p e r i o r i t a .Barbaţii înseamnă necaz 459 5 D u p ă ce m i . G e o r g e nu spuse n i m i c . Spune-i şefului tău că am găsit inelul.e r a dor de D o n n a . Am presupus că-i trans­ m i t e a informaţia lui Seeren. M i . T r e b u i s e să-1 o p r i m să vopsească p a n o u r i l e d e m a h o n din foaier. Să încerci să citeşti un robot era ca şi cum ai î n c e r c a să ci eşti un frigider. O a r e d e m o n u l va fi n e m u l ţ u m i t că a r a n j a s e m î n t â l n i r e a î n b i r o u l meu? . u l t i m a veste de la ea fusese o felicitare de C r ă c i u n .H e i . In schimb l-am căutat pe George. .A ş a d a r am stabilit o î n t â l n i r e .P ă r i n t e l e Elaine H o r v a t h va fi aici la şase." . George. t r i m i s e s e p e m u l t ă l u m e la mine.

.N u . A m c ă u t a t .G r o z a v . C r e d i t u l a fost alocat celu i din faţa ta pentru îndeplinirea misiunii. . . . d e m o n i i ş i r o b o ţ i i l o r ne c a m c o n d u c e a u l u m e a în p r e z e n t . zise G e o r g e în cele din u r m ă . P e r i a se scufundă în canistră: Kat e r m e i l a fost de a s e m e n e a găsită? . care e r a d eschisă. . C u toate c r i m e l e l o r î m p o t r i v a o m e n i r i i .m i d ă d u pace tot d r u m u l p â n ă la etajul trei. . Seeren n-o să mă facă o m i n c i n o a s ă . reţine zece dolari pe l u n ă p e n t r u c h i r i a m e a .Da.S e e r e n e i m p r e s i o n a t de r a p i d i t a t e a r e a l i z ă r i i t a l e . Şi ca să ştii.460 JAMES PATRICK KELLY .o . . 465.Astfel de erori sunt o c u r i o z i t a t e . n u l o c u i e ş t e p e 12-th A v e n u e la nr. Este o t e h n i c ă regretabilă. E ra u n l u c r u n e î n s e m n a t .T a ş a p t ă civa. O a r e e r a m m u l ţ u m i t ă să descopăr că de­ m o n i i n u e r a nici o m n i p o t e n ţ i . V o p s e a u a veche făcea b u l e şi se scurgea acolo u n d e Geor ge aplica d i l u a n t u l . dar n u . d a r dacă Se eren o face să dispară pe u n d e v a . strigă ea. dacă asta este intenţia ei. n i c i infailibili? N u î n m o d special. ce m a i contează? C a p u l l u i G e o r g e se roti î n a p o i spre l a m b r i u r i . A p r o p o . d a r a p o i P ă r i n t e l e E l a i n e m-a găsit e a p e m i n e . i-am p r o m i s P ă r i n t e l u i El aine că va fi în s i g u r a n ţ ă aici.Seeren avea alte i n f o r m a ţ i i . d a r foarte a m a r ă In d r u m spre biroul m e u am trecut de uşa nebunei M a r t h a .Părintele Elaine H o r v a t h va fi invitată să plece liberă. Ideea că ei ştiau exac t ce fac e r a o c o n c l u z i e o a r e c u m confortabilă. nu-i a Seeren respinge v i o l e n ţ a . a m spus.

D a r în p r i v i r e a M a r t h e i era o acuzaţie p e c a r e nu o p u t e a m nega. viruşi. P u t e a m să v ă d cifre foindu-se ca nişte furnici n e g r e peste r â n d u r i l e şi c o l o a n e l e u n e i foi de r e g i s t r u . C â n d ? .Cine? Ea c u t u r ă m a s c a şi r i d i c ă d i n u m e r i . Demonii.Bună. A r ă t a la fel de elegantă ca î n t o t d e a u n a şi la fel de o b o s i t ă c u m o ştiam. . bacterii. D e m o n . hidrogen sulfurat. A v u t . D i n neferi cire o făcea şi de n e î n ţ e l e s .Da. Şi e u . N u exista nici u n m o t i v p e n t r u care u n d e m o n s ă n u i n t r e în clădirea noastră.Te. * A m d e s c h i s u ş a ş i a m v ă z u t c ă cea c a r e m ă a ş t e p t a e r a Sharifa.Zău? am făcut. dioxi d de sulf. a m z i s . spori de m u c e g a i . P u r t a o rochie n e g r u pepit d i n b u m b a c şi sandale . In.M a i zi o dată. . purtându-şi pe faţă masca de gaze T e c h n o p r o care p r e t i n d e a că o a p ă r ă de c l o r . n i c i o lege care să i n t e r z i c ă să v e m u n u l drept client. L u m i n a e c r a n u l u i i se reflecta pe faţa măştii. Cineva. praf. î c e r c a un z â m b e t care nu i se p o t r i v e a . U n . C l ă d i r e .Urăsc. p ă r de pisică. . . O a r e ne t r ă d a s e m pe noi toţi a c c e p t â n d c a z u l ? Ea spuse: . . Fay. a m o n i a c .a m întors. Aşteaptă.A m . r e z i d u u r i n u c l e a r e şi h ă r ţ u i r e sexuală. .Ce -i cu masca? .De d i m i n e a ţ ă . . V e c i n a m e a stătea la birou.Bărbaţii înseamnă necaz 461 M . polen.

F u g p â n ă la baie d u p ă nişte apă.Eşti rănită! Eu a p r o a p e u i t a s e m .Sta i jos. i-am z i s . dar se opri când v ă z u sticla. l ă m â i înflorit într-o adiere de v a r ă cu n u m a i o picătură de sudoare. A m apl cat capul ş i e a p i p ă i uşor c u c u i u l .ci u n a c re spunea „să u i t ă m de p a p u c i i de doctor. Se frecă de m i n e şi i-am . M . Lasă-mă să curăţ asta. Scrie c l a r în licenţă. .a m urmărit-o plecând.Am alunecat la duş. . Nu era î n c ă l ţ ă m i n t e de doc t o r .a m î n t o r s să î n c h i d uşa a ob p r o b a b i l pata de sânge care mi se uscase în păr. V r e i şi tu? . T a m p o n a u m f l ă t u r a c u u n şerveţel u m z i t . Ne d i s t r ă m sau ne t r a t ă m s i n g u r ă ? N . o r d o n ă ea. A m luat p a h a r u l m e u ş i a m t u r n a t d o u ă de­ gete de B l a c k L a b e i Scotch.Lasă-mă să v ă d .Ce s-a î n t â m p l a t ? . C â n d m .a m băgat-o î n seamă.Ai p u t e a avea o c o m o ţ i e . Detectivii p a r t i c u l a r i nu fac c o m o ţ i i . M .C â n d a î n c e p u t asta? . Sări de pe scaun: . Ii p u t e a m simţi parfumul. făcu ea. . . M ă făcea s ă m ă î n t r i s t e z .nu p ă s t r a s e m a m i n t i r e a d u r e r i i . am e x t r a s d o u ă p a h a r e de plastic şi l-am c h e m a t p e J o h n n i e W a l k e r p e n t r u consultaţii. d a r m e r i t a m ceea c u r m a .Nu ştiu.a m gândit să închid uşa î n u r m a ei. e vre­ m e a pantofilor d e d a n s " . . A m deschis serta­ rul de jos al b i r o u l u i .462 JAMES PATRICK KELLY negre vu barete încrucişate subţiri. M i r o s u l ei se afla în armonie cu a r o m a lichidă a s cotch-ului. Sharifa năvăli pe uşă cu o cană cu apă într-o m â n ă şi un pumn de şerveţel alaltă.C h i a r a c u m .

a m t e r m i n a t . . . Îşi î n c r u c i ş a b r a l e peste piept ca şi c u m i-ar fi fost frig. .Ţ i .Bărbaţii înseamnă necaz 463 simţit c o r p u l sub r o c h i e . m i z e r a b i l ă . i-am z i s . s-a î n t â m l a t t o t u l atât de repede..a m spus de p r i m a dată când am î n c e p u t să ne î n t â l n i m că asta o să fac c â n d u î n s ă m â n ţ a t ă . ele n u făcuseră n i c . . . a s. A fi m a m ă .T o a r n ă .P u r şi s i m p l u nu v ă d o alegere m a i b u n ă . N u ştiu d e ce. . .Am făcut testul de d i m i n e a ţ ă . . D o a r că. te rog. A r u n c ă şerveţelul de h â r t i e în coşul m e u de g u n o i şi se îndepărtă.a m i a z ă . Ar fi tre­ buit să-ţi r ă s p u n d . . văzându-şi d e t r e b u r i l e l o r . . N u a m ţ i n u t nici u n secret.M i .Stai jos. E a îşi studie m â i n i l e . Tu mi-ai spus şi apoi n e . dar asta am eu. d a r eu am o v i a ţ ă . Glasul ei era atât de m i c î n c â t ar fi p u t u t î n c ă p e a î n t r .a i p u s o î n t r e b a r e de d i m i n e a ţ ă . zise Sharifa.a m a vut t i m p să gândesc pe î n d e l e t e .a m certat şi eu n . A m arătat spre scaun. Ştiu că l u m e a are n e v o i e de copii. la n a i b a . P o a t e că e o v i a ţ ă d u r ă .a spus d u p ă .Înţeleg. Ţ i . . . A m făcut a v o r t u l s ă ă m â n a t r e c u t ă . Stăteau d o a r î n p o a l a ei. i n u t i l ă .m i şi m i e nişte m e d i c a m e n t . In c l i p a aceea o d o r e a m m a i m u l t decât î m i d o r e a m să respir.Stai j o s . am spus. . .Încă n .Ştiu.Şi c â n d o să fiu eu î n s ă m â n ţ a t O să faci c u m va fi m a i b i n e p e n t r u t i n e . asta e v i a t a a l t c u i v a .u n degetar..

P o a t e că s u n t e m c o n d a m n a ţ i . R a t a n a t a l i t ă ţ i i abia dacă e la n i v e l u l de înlo­ c u i r e . aş v r e a d o a r să ştiu şi c u m .. Te-ai gând it v r e o d a t ă la asta? C ă a m p u t e a dispărea c a specie? . D a r nu e un l u c r u rău. . M a m a ta mi-a sp us odată că.u l în gură o clipă apoi î n g h i ţ i . A t u n c i am fi trăit a m b e l e cu p o v a r a asta.. S u n a d e p a r c ă d e m o n i i a r f i fost M o ş C r ă c i u n . Ea bău. Ş ne fac asta. eu. a st foarte fericită. . De m u l t p r e a m u l t e o r i . dar ea se scurge t o a t ă şi nu ac n i m i c ca s-o ţ i n . N u e r a m prea s i g u r ă î n p r i v i n ţ a asta.a m p r i m i t p r e d i c a despre dar.Eu t r e b u i a să-ţi fac a v o r t u l .C â t e o d a t ă m imt ca şi când aş î n c e r c a să car apă cu mâi­ n i l e . P o a t e nu m a i e c h i a r aşa de r ă u ca î n a i n t e . Sharifa t ă c u t i m p î n d e l u n g a t . C o l ţ u r i l e g u r i i i se s t r â m b a u şi îşi m u ş c a b u z a .. am ocolit masa şi i l-am î n m â n a t Sharifei pe al ei. Îl goli dintr-o s o r b i t u r ă şi îl aşeză pe masă.a m păstrat părerea pentru mine. . zise ea în cele d i n u r m ă . P r i v i în jos ca şi c u m ar fi fost surprinsă să descopere că î n c ă m a i ţ i n e a p a h a u l în m â i n i . F a p t u l că tu exişti pe l u m e nu poate fi un l u c r u r ă u .M i . a t u n c i c â n d şi-a dat s e a m a că e î n s ă r c i n a t ă cu t i n e . Sau barza. .Am turnat scotch în ambele pahare.Nu.Eu sunt doctor. A t â t de fericită. ca să nu. Era pe când t o t u l se p r ă b u ş e a în j u r .F a y . î n c e p u să-şi frece cu m â n a d r e a p t ă a n t e b r a ţ l stâng: O a m e n i i c o n t i n u ă să se s i n u c i d ă . totuşi. dar m i . C o n t i n u a să-şi frece b r a ţ u l .. spus că erai d a r u l de care avea n e v o i e ca să.. . ţ i n u w h i s k y . . Sharifa..

A v e a m un caz. şi trebuia să mă păstrez pentru atunci când se va î n c h e i a . .la naiba. Poate n i c i o d a t ă .Bărbaţii înseamnă necaz 465 E r a m un d e t e c t i v dur. Tu ocupă-te d e salvarea vieţilor. Sharif a. N .O să fiu eu responsabilă cu v i n a . 6 Sharifa plecase de m u l t c â n d P ă r i n t e l e Elaine sosi. aşa că du-te acasă a c u m .a r p u t e a oare să desfăşoare un act a u t o e r o t i c în faţa u n u i auto­ b u z în v i t e z ă ? P ă r i n t e l e Elaine o concedie. Aş fi v r u t s-o i a u în braţe şi s-o sărut pe nte.Ne v e d e m ac olo. Nu t r e b u i a să fiu surprinsă de faptul că încrederea Pă i Elaine în m i n e oscila . D a r c h i a r ş i e u a v e a m u n p u n c t l i m i t ă . i a r d r S h a r i f a R a m i r e z mă î m p i n g e a cu p u t e r e către el. D a r nu-i p u t e a m ceda astfel . pe gâtul ei g r a ţ i o s . pe obraji. S o l d ă ţ e i i m ă co­ t o n o g e a u c u bastoanele şi-mi d ă d e a u c u s p r a y p a r a l i z a n t î n faţă. A m invitat-o p e G r a t i a n a s ă dispară d i n clădirea m e a . G r a t i a n a r ă m a s e în antica­ m e r ă analizându-mi biroul cu o minuţiozitate posacă. Îşi adusese gorilele. să sară pes a s ă şi să r u p ă gâtul cuiva. A m ocolit biroul: A m d e l u c r u . . . i u b i t o . M a i uşor de spus decât de crezut. A m sărutat-o p e frunte. ca şi c u m ar fi estimat cât i-ar fi luat să spargă uşa. O r i c u m . a m con­ siderat că nu fusese prea i n t e l i g e n t s-o aducă pe bătăuşa asta. Ţ i n e a m o sticlă de scotch în ser­ t a r u l d e j o s ş i a v e a m u n d e m o n drept client. am spus. nici c h i a r e u n u a v e a m p r e a m u l t ă î n c r e d e r e î n m i n e . şi ea d i s p ă r u .cel p u ţ i n nu a c u m . la o r a şase fără zece.

C a m d u p ă v r e o zece m i n u t e d e s k t o p u l m e u c i r i p i . dar î m i d ă d e a m seama că era agitată c a u n a n i m a l î n cuşcă. . P ă r i n t e Elaine Horvath .a m instalat. am spus.. . Masca Părintelui Elaine crăpă pentru o secundă.Seeren are m a r e a p l ă c e r e să te cunoască. .466 JAMES PATRICK KELLY P ă r i n t e l e Elaine părea c a l m ă . N e . iar George veni şi se compactiză alături de m i n e . Botul nu era p e n t r u ea n i m i c altceva decât o m o b i l ă . obrajii p ă r e a u lipsiţi de sânge. Era o femeie î n a l t ă cu u m e r i i r o t u n z i şi p u ţ i n aduşi. A p o i se aşeză lângă fereastră. l a care nu am ajutat-o cu n i m i c . .C e l din faţa ta o i m p l o r ă pe F a y să r ă m â n ă . A v e a ochi de c u l o a r e a cafenie a n i s i p u l u i ud. A m deschis i c o n i ţ a şi am acceptat transferul a o m i e de d o l a r i .. . spuse ea. dar a c u m a m studiat-o î n eventualitatea că ar fi trebuit s-o înscriu pe list a P e r s o a n e l o r Dispărute. Seeren îşi ocupă locul său deasupra dulapu­ cu dosare. pot aştepta af ară. Am deschis uşa şi am ieşit pe cor i d o r săaştept. D a c ă v r e ţ i .S u n t c o n v i n s ă că ne d e s c u r c ă m . G e o r g e se u i t a la . N u m ă u i t a s e m p r e a bine l a e a î n biserica u m b r o a s ă . Z â m b e t u l ei nu era la fel de c o n v i n g ă t o r în l u m i n ă c u m era î n s e m i î n t u n e r i c . dar o cârpi frumos.C r e d că v i n . Al n a i b i i c a r d ave a şi Seeren ăsta. zise George. p r i v i n d . am spus. C r e d că e r a m u l ţ u m i t ă să stea c roape de ieşire. P ă r i n t e l e Elain e îşi î m p i n s e s c a u n u l l â n g ă uşă. . zise George strecurându-se î n b i r o u . F ă c u p u ţ i n ă convers superficială.E c a m î n g h e s u i a l ă aici. P o a l a h a i n e i atingea leneş p o d e a u a goală.D o a r P ă r i n t e . dacă nu te superi. Ea se c o n c e n t r a cu t o t u l asupra d e m o n u l u i .

Bărbaţii înseamnă necaz 467 Părintele Elaine. P ă r i n c e a s t ă p e r s o a n ă este î n s ă r c i n a t ă ? P u r t a r e a ei fusese rece.Nu t i c e ? Ea î n l e m n i . N u . Seeren. Această R a s h m i era din biserica ta? . Eu mă uitam la toţi. . da. N u . Nu c r e d că t r e b u i e a m e s t e c a t ă î n asta. .Fă-i p l ă c e r e a c e l u i d i n faţa ta şi răzgândeşte-te. Ridicarea din u m e r i a Părintelui Elaine e r a m u l t p r e a elaborată: Nu pot să s p u n că o î n ţ e l e g .m i p l ă c e a deloc. .C o n f o r m spuselor l u i F a y H a r d a w a y . P ă r i n t e l e Elaine ezită d o a r o clipă. Seeren.Ş t i u u n d e es te.Era m e m b r ă . fapta e a ta. . Nu i se mişcară decât De h a p l o i d i z a r e a c e l u l e l o r s o m a P ă r i n t e l e s-a g â n d i t la o b ţ i n e r e a de c e l u l e stern e m b r i o n a l e ? .Posibi l ca această p e r s o a n ă u r m e a z ă să fie î n s ă r c i n a t ă ? .Părintele îi permite lui Seeren s-o localizeze pe Kate Vermeil? . Ea se uita la Seeren. zise George. A t u n c i Părintele a auzit de recoltare transvaginală de oocite? A Împinse bărbia înainte. .Am auzit de ea.m i p l ă c e a a sta. Seeren se u i t a pe fereastră.Sunt preot.De u n d e să şti D a c ă este. buzele: Nu biolog. d a r a c u m sări la p a t r u z e c i de g r a d e . .P ă r i n t e l e î n ţ e l e g e bine fertilizar ea in vitro? . da. .Seeren oferă păreri de r ă u p e n t r u m o a r t e a regretabilă a lui R a s h m i J o n e s . . P ă r i n t e l e le-a căsătorit pe Kate V e r m e i l şi R a s h m i J o n e s . zise P ă r i n t e l e Elaine.De ce spui asta? . s p e r m ă artificială d i n Seeren.

Ea se lăsă la loc în scaun. dar a c u m focul m a r t i r i u l u i ardea p r i n c o c h i l i a de gheaţă car e o acoperise. la fel şi Părintele El m apreciat-o p e n t r u asta.Biserica C r e ş t i n ă are şi pe v i i t o r intenţia de a p r o v o c a sar­ cini l a u n e l e m e m b r e ? C u m a r f i Kate V e r m e i l ? P ă r i n t e l e Elai ne se r i d i c ă cu g r e u de pe scaun. Era u n sunet dens. din g e n e r a ţ i a care î m b r ă ţ i ş a s e c u l t u l s i u c i d e r i l o r . . A s t a nu a fost p r e v ă z u t . F ă r ă să observ. N u ş t i a m că d e m o n i i pot scoate v r e u n sunet. c a oţelul z g â r i i n d p e oţel. Am rezistat. .468 JAMES PATRICK KELLY . se întoarse către bot. S e e r e n e x p r i m ă cele m a i s t r ă l u c i t o a r e î n c u r a j ă r i p e n t r u ast­ fel de s a r c i n i . Seeren. A v e a m a r t i c u l a ţ i i l e degetelor albe. spuse r o b o t u l .În p r e z e n t p r e a m u l t e fem ei refuză î n s ă m â n ţ a r e a . d a r a u z u l acestui strigăt diavolesc mă făcu să v r e a u să mă ascund sub masă şi să mă strâng ghem.S e e r e n nu se c e a r t ă cu B i s e r i c a C r e ş t i n ă . . Ne s a l v ă m de v o i şi nu ne pu o p r i . Am crezut că ar p u t e a î n c e r c a să fugă. Creştinele care fac de alegere vor naşte.F a c e m l u c r a r e a l u i C r i s t o s . Poate era supărată că fusese p r i v a t ă de o m o a r t e glorioasă. La u r m a u r m e l o r ea e r a o bătrână. apoi un fulger de dezaprobare o străbăt u. . o dată. de d o u ă ori. E regretabil. Nu toate nasc d u p ă aceea. m â i n i l e m e l e se s trânseseră p u m n . Seeren bătu d i n a r i p i . zise G e o r g e . R e s p i n g e m î n s ă m â n ţ a r e a v o a s t r ă obscenă. Faţa P ă r i n t e l u i Elaine se s t r â m b ă i n c r e d u l ă .Seer en o roagă pe Părinte să ajute numeroase creştine să rămână însărcinate. . P e n t r u p r i m a oară.Cum? . v i b r a n t . şi c r o n c ă n i .

. P ă r i n t e l e Elaine e r a i m p a s i b i l ă . C e v a din u m e r i i ei aduşi d i s p ă r u s e . E a a p r o b ă d i n cap şi se î n t o a r s e spre Seeren. Ai nevoie urgentă de întăriri. . T o a t e creştinele t r e b u i e să se asigure că nu apar c r o m o z o m i X Y .E o problemă.O să c o n t i n u a ţ i să le î n s ă m â n ţ a ţ i pe necredincioase? a este p r u d e n t p e n t r u s u p r a v i e ţ u i r e a o a m e n i l o r . . Probabil credea că repur­ tase o m a r e v i c t o r i e . d a r ş t i a m c ă v a sări î n sus imediat ce va aju pe trotuar. m a i bine adu-o pe G r a t i a n a aici sus.Bărbaţii înseamnă necaz 469 . î n c e r c a s ă p a r ă c a l m ă . e a t e r m i n a s e c u a c e a s t ă mică petrecere. .Bine atu nci. Seeren îşi m u t ă p r i v i r e a de la ferea stră la m i n e . am z i s . .De u n d e o să ştiţi dacă î n c r c ă m să r e a d u c e m din n o u bărbaţii pe lume? Botul nu spuse nimic. . şi eu n-aveam de g â n d s-o las să se î n c h e i e c u d e m o n i i dându-şi m â n a c u creştinii. . George. zise G e o r g e t ă i o s .De ce? P ă r i n t e l e E l a i n e îşi scosese deja a g e n d a . . Şi dacă m a i ai alte g o r i l e p r i n cartier. P ă r i n t e . A n g a j a m e n t u l t ă u a fost î n d e p l i n i t . Părintele Elaine se ridică iarăşi.î n s e a m n ă că sunt de c a p u l m e u a c u m . Poate demonul considera că nu trebuie să ameninţe. Liniştea se înd esea în t i m p ce aşteptam. cheamă-le i m e d i a t . Ce î n s e a m n ă asta? . Oferă u n s i n g u r a v e r t i s m e n t . D a r era p e t r e c e r e a m e a . Î n o r i c e c a z . Fă-i p l ă c e r e celui d i n faţa ta şi aminteşte-ţi care a fost m i s i u n e a t a.Aşteaptă.Seeren îşi a n u n ţ ă reala satisfacţie faţă de r e a l i z a r e a Bise­ r i c i i C r e n e .F a y H a r d a w a y .

G e o r g e .Destul de corect.Dă-te la o p a r t e P ă r i n t e . G r a t i a n a . . C â n d v ă z u t a b l o u l n o s t r u c a l m .Celelalte sunt în spatele m e u . ca şi c u m s-ar fi aşteptat să se cufunde într-o baie de sânge. M-a făcut să mă î n t r e b dacă nu m v a au ştiut tot t i m p u l cine eşti tu. Gratiana izbi uşa de perete. Sau mă găsea a m u z a n t ă . G â t u l b o t u l u i se e xtinse p â n ă c â n d capul l u i fu la acelaşi n i v e l cu al m e u : Fă-i plăcere celui d i n faţa ta şi abţine-te de la alte u m i l i r i . D i n p u n c t u l ăsta de v e d e r e sunt a p r o a p e u m a n i . Sertarul se deschis e. .S-a e m i s o declaraţie regretabilă. A s t a a fost o greşeală. dar nu am făcut-o niciodată. dar ţ i n e scobitoarea la înde­ mână.l u m i n ă . D a r ştiu şi că tu le-ai căsătorit pe Kate şi R a s h m i . am spus. S u n t p l i n ă de a b ţ i n e r i . Poa te d e m o n u l u i nu-i păsa ce făceam. E n o s t i m . . P u t e a m fi o fată a m u z a n t ă . eu e r a m c o n v i n s ă c ă d e m o n i i sunt infailibili. la fel ca şi noi toţi. . poate trei m i n u t e . dar r ă m a s e cocoţat. Sunt destul de sigură că nu peste m u l t t i m s-o foloseşti. George p r e s u p u n e că eu le-am spus . . Mă p r i v i g â n d i t o a r e : V i n de la o distanţă de d o u ă su te de a n i . . zise Gratiana înghesuindu-s e î n c a m e r ă .470 JAMES PATRICK KELLY A m c r e z u t c ă poate Seeren v a î n c e r c a s ă plece. dar a c u m m ă gân­ desc că pot s-o dea în b a r ă o i c â n d . în felul m e u o b t u z .M . îl lăsă să-i cadă în lateral. . poţi să laşi uşa d hisă.Suficient. şi dă-i v o i e să i n t r e . De u n d e ştiu t o t u l ? . Părinte.De u n d e ştia S e e r e n t o a t ă p o v e s t e a asta cu h a p l o i d şi in vitro? . D o u ă .a m a b ţ i n u t prea m u l t .E un d e m o n . Ţ i n e a b astonul ridicat. Am coborât m â n a la sertarul d i n m i j l o c al bi­ roului: Am o întrebare. Părinte.

. eu nu cred că Seeren are cu adevărat încre­ dere î n t i n e . P r e s u p u n că asta face parte d i n p l a n u l tău. Şi da. aşa că am c o n t i n u a t şi m băgat capul în g u r a l e u l u i . d a r mi-au r ă m a s câteva fărâme d e d r i e . o cârtiţă în c o n g r e g a ţ i a ta. P ă r i n t e . P o a t e că sunt p u ţ i n c a m l e n t ă şi p u ţ i n c a m l a c o m ă . făcu ea. dar poate erau n u m a i bătăile p r o p r i e i m e l e i n i m i . P ă r i n t e . ceea ce î n e m n a că şi d e m o n u l ştia ce se găsea în el. . dacă ei v o r afla despre copiii băieţi. dacă d e m o n i i ştiau deja cin eşti. E v e c h i u l şi d e m o d a t u l sărut al lui Iuda. P ă r i n t e . î m i d o r i s e t o t d e a u n a ca a t u n c i c â n d voi fi m a r e să am o slujbă adevărată.V e z i . a v r u t să fie s i g u r că nici u n a d i n t r e v o i nu va suspecta de u n d e pro­ v i n e de fapt i n f o r m a ţ i a .C o n t i n u ă . de ce m-a angajat Seeren să te găsesc? . C u s i g u r a n ţ ă n u te-am auzit p r o m i ţ â n d a c u m câ­ teva m o m e n t e că nu o să creezi . dar şi M i r e a s a l u i D u m n e z e u şi toate p r i e t e n e l e voastre ţ ă c ă n i t e aţi găsi căi p e n t r u a face din asta ceva foarte p u b l i c .Bărbaţii înseamnă necaz 471 E s a e i a r a m destul de sigură că G e o r g e p u t e a vedea sertarul des­ chis. Mă î n t r e b a m cât de departe mă v să m e r g . ce au făcut ei? Poate o a m e n i i v o r .P r o b l e m a este. A v e a m i n m a strânsă. N i m e n i n u î n c e r c ă s ă m ă oprească. P r o b l e m a ta nu e super -ştiinţa d e m o n i l o r . foarte u r â t . C â n d e r a m fetiţă de şcoală. d e m o n i i pot să-i facă să dispară. . Nu p e r m i t să fiu l u a t ă drept idioată.Ai av ut o scurgere de i n f o r m a ţ i i . nu-i aşa? Să-ţi aduc a m i n t e cine sunt d e m o n i i . Mi s-a p ă r u t că a u d paşi pe scări. See ren are o sursă în i n t e r i o r . A h o t ă r â t că îi poate oferi a c o p e r i r e cârtiţei angajând un detectiv p a r t i c u l a r naiv care să p r e t i n d ă că a descoperit t o a t ă chestia. C â n d s-a decis t i m p u l să se întâlnească cu t i n e .

a m ridicat de pe scaun şi am î n ă l ţ a t pistolul. Insă aveai n e v o i e de cineva car e să fie m a r t o r la căsătorie. C i n e v a care a făcut fotografii şi i-a t r i m i s u n a l u i Seeren. D a r p r o b a b i l se p o a t e rest rânge la câ­ t e v a p e r s o a n e . Scosesem pis­ tolul aer c o m p r i m a t din sertar.N u . M . P e n t r u p r i m a dată în v i a ţ ă am avut s e n t i m e n t u l acut a ceea ce t r e b u i e să fi simţit b ă t r â n e l e a t u n c i c â n d d e m o n i i i-au făcut pe bărbaţii l o r să dispară. dar încăperea era n e n a t u r a l de liniştită. dar p l ă n u i s e m să le las pe creştine să-şi cureţe p r o p r i a m i z e r i e . cât o implozie. atunci poate scaunele ar p u t e a valsa sau coşuri le de g u n o i ar p u t e a cânta Carmen. Gratiana se a runcă asu­ p r a m e a exact când A l i x cea m a r e n ă v ă l i pe uşă.Ştii cine e ? . o a m e n i i . dacă ar fi existat sânge. dar n ai c o m p l e t a t d o c u m e n t e l e . . cârtiţa t r e b u i e protejată. D a r aşa ce a era o ofensă î m p o t r i v a realităţii însăşi. D a c ă ea se e a e v a p o r a atât de total. Un curent de aer izbucni p r i n uşă. dar nici c h i a r cincizeci de m i i de v o l ţ i nu o p u t e a u ţine departe de m i n e pe căţeaua care m â r â i a .. i-am r ă s p u n s . M e d i u l f a m i l i a r al b i r o u l u i m e u p ă r e a să se deformeze şi să se întindă ca să se acomodeze cu această lipsă. Spui că le-ai căsătorit pe Kate şi R a s h m i . oase şi c a r n e r ă m a s e în u r m ă . î n t r u c â t d e m o n i i t r e b u i e î n c ă să ştie ce p a cale. N o i .. In realitate t i m p u l m e u se terminase.472 JAMES PATRICK KELLY ieşi d i n n o u în stradă. nu a tât o e x p l o z i e . că noi e x i s t ă m cu . Ar fi fost altceva dacă G r a t i a n a ar fi fost p u r şi s i m p l u m o a r t ă . ne-am a d u n a t în j u r u l g o l u l u i care fusese o cupat de G r a t i a n a . ca şi c u m cineva t o c m a i se oprise din ţipat. Am auzit un pocnet p u t e r n i c şi u m e d . P ă r i n t e l e Elaine se î n r o ş i de furie. Un corp care să fie î n g r o p a t . S u b m i n a c r e d i n ţ a noastră c o n ă că l u m e a este un fapt.

s e p e c o r i d o r .s e . zise ea.a m g â n d i t că e r a p r o b a b i l cea mai încăpăţânată şi mai curajoasă mişcare p văzusem vreodată. Demonul nu părea deloc surprins că o femeie tocmai dispăruse. A m auzit u ş i l e liftului deschizându-se şi apoi î n c h i z â n d u . Încă nu.Bărbaţii înseamnă necaz 473 adevărat. . A c u m c h i a r arăta ca o femeie bătrâ u există copii băieţi.Ştii ceva? I-am î n d e p ă r m â n a : N u . S t ă t e a m a l ă t u r i de P ă r i n t e l e Elaine l â n g ă uşa deschisă ţ i n â n d p i s t o l u l î n m â n ă ş i n u . O c h i i îi e rau ca nişte răni. m . iar d e m o n u l şi robotul ne părăsiră.m i pasă.m i p u t e a m a m i n t i c ajunsesem a c o l o . î n ţ e l e g e a m c u m p u t e a u ei să d e z e c h i l i b r e z e un m i ­ l i a r d de m i n ţ i . Glasul Părintelui Elaine t r e m u r a . P o a t e ei făcuseră asta tot t i m p u l . P ă r i n t e l e Elaine se clătină şi puse o m â n ă pe u m ă r u l m e u . A p o i mi-a t r e c u t p r i n m i n t e c ă p r o b a b i l n u e r a p e n t r u p r i m a o a r ă d e l a d i s p a r i ţ i a b ă r b a ţ i l o r c â n d d e m o n i i făceau p e c i n e v a să se e v a p o r e . P o a t e c ă n u aveai c u m s ă s u r p r i n z i u n d e m o n . D u p ă ceea ce t o c m a i se p e t r e c u s e . . O a r e Seeren făcuse acest l u c r u ca să ne înveţe despre fragilitatea fiinţei? Sau fuseseră doar nişte încercări n e e m â n a t i c e de a acoperi regretabilele lui greşeli? C â n d d e m o n u l s e î n d r e p t ă l e g ă n â n d u . A l i x făcu o m i ş c a r e ca şi c u m ar fi r u t să-i b l o c h e z e ieşirea. . A l i x păşi în lateral. Trebuie să mă crezi.Lasă-i să plece. V e d e a m dosarele d i n b i r o u l l u i J u l i e Epstein u m flându-se de c a z u r i nerezolvate. L-am u i t p e d e m o n î m p l e t i c i n d u . M a m g â n d i t l a t o a t e p e r s o a n e l e d i s p ă r u t e p e care n u l e g ă s i s e m n i c i o d a t ă . Seeren sări de pe d u l a p de p a r c ă nu s-ar fi î n t â m p l a t n i m i c i m p o r t a n t şi-şi înfăşură a r i p i l e t r a n s l u c i d e în j u r l c o r p u l u i .s e spre uşă.

. 7 Societatea O t r ă v i i era suficient de p u t e r n i c l u m i n a t ă încât să dea dur eri de cap unei cămile. sau îţi .G r a t i a n a o avea în grijă pe Kate. u n d e o fată d r ă g u ţ ă îţi p u t e a asigura o şedinţă garantat sigură de asfixie sexua r i n s p â n z u r a r e . ceea ce p r o b a b i l î n s e m n a m u l t ă l u m e p e n t r u o seară de m i e r c u r i . . T u l p i n i drepte de omag se i n t e r c a l a u cu p ă l ă r i i de c i u p e r c i o t r ă v i t o a r e în b u t o a i e de v i n tăiate î n două. Care-i p r o b l e m a ? A l i x v o r b i p e n t r u p r i m a dată: . î n c a s t r a t e în pereţi erau terarii cu şerpi cu clopoţei încolăciţi în nisip. . Dacă îţi uitai ochelarii de soare găseai un raft cu u n i i gratis la uşă. . A tr ebuit să las pistolul pe masă. V o i a m să stau singură la birou şi să urmăresc c u m î n c ă p e r e a u m p l e de î n t u n e r i c .Kate V e r m e i l este însărcinată cu u n u l dintre copiii noştri.474 JAMES PATRICK KELLY V o i a m să plece.a v e a m idee cât de m u l ţ i m a i b â n t u i a u p r i n sep a r e u r i l e specializate care se deschideau în afara acestui loc. Lujeri d e c u r a r a u r c a u p e p e r g o l a d e lângă b arul cu b ă u t u r i alcoolice. r o i u r i de flori mici albe se deschideau ca nişte u m b r e l e . C u c u t a era în floare. gâtul negru a t â r n â n d pe crengi m o a r t e şi scorpioni cafenii c u i b ă r i ţ i pr in­ tre roci de c e r a m i c ă . î u r .Si nici nu v r e a u . N . zise P ă r i n t e l e Elaine. E fetiţă.Deci l-ai făcut m â n d r u pe Seeren.Nu î n ţ e l e g i . fie p r i n î n e c a r e . altfel l-aş fi folosit asupra ei. A m n u m ă r a t î n j u r d e cincizeci d e clienţi î n încăperea prin­ cipală.

P r i m u l s e m n a l p r i n s de a g e n d a m e a e r a o roşcată în p i j a m a de mătase şi p a p u c i cu iepuraşi v e r d e . era posibil să se afle în cealaltă parte a oraşului. N u p r e a v o i a m să-mi bag nasul p r i n separeuri. M . P r o b l e m a noastră era că G r a t i a n a o luase cu ea în iad. iar pielea ar fi proba­ bil m a i înc hisă la culoare. M . . Iar eu a v e a m datele din dosarele ei medicale creştine încărcate în agendă. sau poate c h i a r s-o dep istez pe ea. Kate şi Gratiana trebuie să fi căzut de acord asupra u n i p a r o l e . Era perfec t logic întrucât aproape oricine putea pune m â n a pe softuri care să copieze v o c i l e . trei sau patru. d a r e a n u răspundea. purtând un pahar mare umplut cu puţin J o n i e W a l k e r B l a c k Labei şi m u l t ă apă. aşa c ă n u c ă u t a m î m o d ne­ cesar un soldăţel. încât s-o păcălească pe propria ei m a m ă . dar ăsta era si ngurul m e u plan.l ă m â i e . dacă ar fi v r u t . sau o r i u n d e ar fi ascuns-o d e m o n u l . M ă g â n d e a m c ă v a s c h i m b a stilul. Desigur.a m învârtit p r i n j u r pre făcându-mă că mă uit la diverse animale şi plante. M a m gândit că îi d a t o r a m asta l u i Rashmi Jones. S p e r a m că Kate se afl a u n d e v a în spaţiu deschis cu tipe relativ sănătoase l a m i n t e . şi lentilele de contact i-ar face ochi de pisică sau de zebră sau ca st eagul american. Părul nu ar fi castaniu.Bărbaţii înseamnă necaz 475 puteai prăji creierul cu diferite generatoare de fulgere. un dispozitiv de u r m ă r i r e l i p i c i o s d e m ă r i m e a u n u i d i n t e d e copil. P ă r i n t e l e E l a i n e î n c e r c a s e s-o s u n e p e K a t e . D a r chiar cu p e r n u ţ e şi liftinguri nu şi-ar putea s c h i m b a tipul de corp suficient cât să păcălească un scaner bun.a m lovit de ea suficient cât să p l a n t e z s p i o n u l . d a r aş fi făcut-o dacă t r e b u i a . Existau roboţi care pu­ teau cânta a p r o a p e la fel ca V e l m a Stone. Ştiam că Kate va fi deghizată dar v o i a m să îngustez d o m e n i u l până la două. Scanarea a r ă t a că i se p o t r i v e ş t e l u i Kate în p r o p o r ţ i e de 5 % .

şi în faţa lui o fetişcană îşi făcea de l u c r u cu încuiet scanat-o şi am o b ţ i n u t o p o t r i v i r e de d o u ă p r o c e n t e . 21L 4R 11L. Se strecură p r i n t r e butoaiel e de c i n c i z e c i şi c i n c i de g a l o a n e de t e t r a c l o r u r ă de c a r b o n şi . Imediat ce am ieşit d i n raza ei v i z u a l ă am apăsat bu­ t o n u l de pe agendă pe care îl asocia sem cu a p e l u r i l e lui Kate. C u u n ţipăt strangulat. Am apăsat pe b u t o n u l agendei l u â n d u . fetişcana s m u l s e agenda din poşeta pe care o ţ i n e a strâns. Pe peretele de deasup ra seifului. a m v ă z u t că era făcut din r a n s p a r e n t . am zis. îl a r u n c ă pe jos şi calcă pe el. C â n d m ă î n d r e p t a m spre ea. L â n g ă e l era un seif. A m z ă b o v i t p e l â n g ă u n a c v a r i u c u peş fugu. apoi t r â n t i uşa şi se î n d e p ă p a r c ă ar fi î n t â r z i a t să p r i n d ă ultimul tren al nopţii. N i c i t i p a cheală î n p i e l e u z a t ă .m ă d u p ă ea. P u r t a o p e r u c ă î m p o d o b i t ă cu paiete şi o r o c h i e s t r â m t ă de d a n t e l ă î n c r e ţ i t ă î n faţă. Nu a v e a m t i m p să p u n un spion.Te rog scuză-mă. c o n d u c e r e a S o c i e t ă ţ i i O t r ă v i i p i c t a s e c u s p r a y u n graffiti b a t j o c o r i t o r . C â n d deschise uşa seifului. Am tras cu ochiul p rin uşa seifului. a r g i n t i i . V ă r s a s e m p u ţ i n ă b ă u t u r ă p e j a r u n c ă o p r i v i r e care ar fi ofilit şi un cactus şi eu am şters-o. Îmi p a r e r-rău. C â n d Kate recepţiona. Kate V e r m e i l m ă v ă z u ş i s e ascunse în u n u l d i n t r e separeuri. R o ş c a t a nu era Kate.476 JAMES PATRICK KELLY . P r o b l e m a c u localizarea ei în acest fel era că dacă tot conti­ n u a m s-o sun ar fi devenit suspi cioasă şi ar fi renunţat la agendă. In interior era o grămadă de i n h a l a t o a r e albastre la fel c u cel pe care îl folosise R a s h m i ca să se s i n u c i d ă . P u r t a pan­ tofi D o n y a D u r â n d c u t a l p a p lată. Băgă m â n a î n ă u n t r u . s p i o n u l ar fi ştiut că apelul v i n e de la m i n e şi ar fi s e m n a l i z a t agendei că o găsisem.

M .C h i a r v r e i să te s i n u c i z i ? Am aţintit i n h a l a t o r u l spre faţa ei şi am ţipat: C h i a r v r e i .A t u n c i ce d r a c u ' faci cu chestia asta? T r e m u r a m atât de r ă u încât atunci când am încercat să a r u n c i n h a l a t o r u l î n lada d e g u n o i a m n i m e r i t pavajul l a d o a r doi metri distanţă. . N a j m a J o n e s m-a angajat să-i găsesc fiica.a m azvâr­ lit peste ea şi am prins-o de p i c i o a r e .Bărbaţii înseamnă necaz 477 sulfat d i m e t i l i c şi ţâşni pe uşa d i n spate a separeului pe o alee. te rog .De u n d e ştii de c o p i l u l m e u ? Glasul ei era r i g i d din c a u z a fricii.a m lăsat u n mesaj a z i . Am sărit deasu­ p r a ei şi i l-am s m u l s . Kate. .m ă în aerul n o p ţ i i . . La fel şi G r a t i a n a . Kat e? V r e i ? A e r u l de pe alee era î n c ă r c a t de disperare şi eu mă î n e c a m î n ea.a m ridicat de pe ea şi m . Pantoful drept î m i scăpă d i n m â n ă . C â n d e u a m eşuat. am spus. M .a m ridicat şi m . A m văzut-o bâjb d după capacul i n h a l a t o r u l u i . Ţ i n e a î n c ă i n h a l a t o r u l şi î n c e r c a să-1 ură.H a i d e .F a y H a r d a w a y . .Rashmi e moartă.a m uitat la ea: P ă r i n t e l e Elaine o să se b u c u r e să te v a d ă .N u . am zis. C a p u l ei se scutura: N u . . C i n e eşti? P u t e a m să respir din nou.d i m i n e a ţ ă . deşi nu e r a m foarte sigură că vreau. M . . Ajunsesem foarte aproape de un eşec.C i a n u r a face foarte r ă u c o p i l u l u i . o a m e n i i a u m u r i t . ţ i . . G r o a z a ei o a l i m e n t ă pe a m e a . S-o facem! .a m rostogolit pe spate r ă c o r i n d u . Opreşte-te.Ştiu. A m tras aer î n piept: S u n t de tectiv par­ t i c u l a r . d a r o p r i n s e s e m de g l e z n a stângă şi ea căzu. . .

eu v o r b i s e m c u însăşi M i r e a s a lui D u m n e z e u .E în regulă. .Eu am fost. o iu­ b e a m . A d i c ă .. . .a m c u m p ă r a t î m p r e u n ă de la G r a y l e s . Nu e de fapt v i n a ta. . .S p u n e . C r e d că biata R a s h m i atârna de un fir de păr. . A m recuperat s a n d a u a D o n y a D u r a n d p e care i-o smulse­ s e m din p i c i o r şi i-am înapoiat-o.A zis că dacă nu p r i m e s c veşti de la ea p â n ă m â i n e î n s e a m n că am p i e r d u t t o t u l şi eu ar trebui. A d i c ă . era î n r e g u l ă c â n d îşi l u a m e d i c a m e n t e l e . ştii tu.Erau al e lui R a s h m i . deşi e c a m prea t â r z i u . .478 JAMES PATRICK KELLY O c h i i l u i Kate se m ă r i r ă . De fapt eu le-am ales. . dar î n t r e r u p e a t r a t a m e n t u l destul de des. N u m e a asta o v a c a n ţ ă de la ea însăşi. N u m a i că p e n t r u toţi ceilalţi nu era o vacanţă. ca să p r o t e j ă m bise rica. . Kate.m i de u n d e ai astea. A m ridicat-o ş i a m p u s u n braţ p e u m e r i i ei. î n t r e a g a rasă u m a n ă .. Iar a c u m agenda m e a a sunat de trei ori în zece m i n u t e n u m a i că nu era n i m e n i acolo şi aşa am ştiut că e t i m p u l . d a r nu c r e d că vedea ceva pe alee. .G r a t i a n a a zis că d e m o n i i v o r v e n i d u p ă m i n e . Kate se frecă la ochi şi m â n a i se u m e z i . A c u m î n ţ e l e g asta. dar ea era n e b u n ă . . Ştii. L e .pantofii ăştia apoi a fugit desculţă din biserică. Nu cred că înţelegea cu adevărat. A ş a s u n t e m toate. în special nu p e n t r u m i n e . A dec is să î n t r e r u p ă în z i u a când ne-am căsătorit şi nu mi-a spus. ceea ce î n c a m noi să facem. A s t a a fost î n a i n t e .. .. şi dintr-odată d u p e m o ­ nie ne-am certat r ă u din c a u z a c o p i l u l u i şi cine pe cine iubeşte m a i m u l t şi ea a î n c e p u t să arunce cu l u c r u r i în m i n e . Îmi p a r e rău. s-o fac. . Încă mai privea capătul i nhalatorului. sau ce a m a i r ă m a s d i n ea. dar R a s h m i . Ş t i i .

8 Am găsit uşor spaţiu în stativul pentru biciclete din faţa Şcolii Elementare R o n a l d Rea gan.a m săltat î n g e n u n c h i .a zis să-ţi s p u n că îi p a r e rău. un altul culegea fl orile ofilite din gardul cu viţă albă. Clădirea părea să dormiteze în aerul greu al dimineţii. . aripile sale de cărămidă desfăşu peste terenul de joacă pustiu. Botul grădinar mă informă că ş oala î n c e p e peste o oră. Iar p r o b l e m a e ra că R a s h m i a urât-o d i n c a u z a asta.M . am z i s . M i . . Un robot de întreţinere curăţa piscina.a m î n t â l n i t cu m a m a ei de d i m i n e a ţ ă . R o b o ţ i i erau de un galben ameţitor. ap oi î n p i c i o a r e . N i c i c h i a r l a l u m i n a zilei n u v ă z u s e m n i m i c . zise Kate. . literele R R E într-un portocaliu pufos traversau pieziş torsurile lor. dar asta nu era o p r o b l e m ă . parte din angajamentul faţă de toţi clienţii în faţa cărora eşuam.Îi r e rău? P e n t r u ce? A m ridicat din u m e r i . A l e e a era întunecată. Era d o a r o v i z i t ă de curtoazie.Ştiu că nu avea o părere prea b u n ă despre m i n e . înt ot­ d e a u n a a fost acolo c â n d a avut n e v o i e de ea. M i e î m i c o n v e n e a . C e l p u ţ i n aşa mi-a spus î n t o t d e a u n a R a s h m i . D a r în ceea ce mă priveşte femeia aia era o sfântă dacă se p u n e a cu R a s h m i şi s c h i m b ă r i l e ei de dispoziţie şi tot c o m p o r t a m e n t u l ei. A m ajutat-o ş i pe Kate. M . Kate s t r â m b ă d i n nas. Am întrebat da să o văd pe N a j m a J o n e s şi el î m i spuse că se î n d o i a că v r e u n u l d i n t e profesori v e n i s e aşa de .Bărbaţii înseamnă necaz 479 A m stat acolo câteva clipe.

eu am semnat în condica vizitatorilor. p u t e a s ă v a d ă î n spatele ei şi d u p ă colţ. . P a r e să le placă. e ca şi c u m ai a d m i t e că nu ai p e n t r u ce să te grăbeşti spre casă.T rog intră. . Erau trei feluri de ele fanţi. E o clasă p l i n ă de p r o v o c ă r i . o pisică r o z care p u t e a să fie şi l e u . a . M a m oprit în dreptul uşii deschise. zise. M .a m aplecat peste o bancă din r â n d u l central şi am cules cro­ c o d i l u l p u r p u r i u de pe ea: Le faceţi singură? . Îi r ă m ă s e s e o s i n g u r ă l e b ă d ă de o r i g a m i pe care o p u s e pe c a t e d r ă . dar mă conduse la cancelarie. Trecea pe l â n g ă un şir de bănci goale. . V i n la m i n e nişte . De fapt. .D a c ă stai d u p ă ore e a ltfel. D a c ă eşti î n t o t d e a u n a u l t i m a care pleci seara. P u r t a o r o c h i e b l e u m a r i n fără m â n e c i cu o d u p a t t a c r e m în j u r u l u m e r i l o r .JAMES PATRICK KELLY devreme. Î m i p l a c e să v i n d e v r e m e la şcoală. M .a m î n v ă ţ a t pe fete s ă t u r e a s c ă răţuşte. zise ea fără să se întoarcă. raţe cu boboci. C â n d vocea ei răsună în intercom. o girafă albastră.a m strecurat î n î n c ă p e r e c a u n copil car e îşi uitase t e m a la educaţie civică. A v e a r a d u l profesorilor. d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y .N . E atâta t i m p . O sună. Se inst ala la catedră şi începu să deschidă ferestre pe desktop. . M a m a lui R a s h m i stătea cu spatele la m i n e . e patetic.C r e d e a m că vă pot p r i n d e î n a i n t e e a p l e c a la şcoală. i-am spus botului că ştiu d r u m u l către clasa ei.a m p u t u t să d o r m n o a p t e a trecută. plasând a n i m a l e d i n o r i g a m i î n m i j l o c u l fiecăreia. aşa că în final a m cedat ş i a m ieşit s ă m ă p l i m A m ajuns a i c i . în special c â n d nu e n i m e n i p r i n j u r .L e .Am trecut pe la d u m n e a v o a s t r ă pe acasă.

N . N u . R a s h m i era o fetiţă tristă.C r e d că aţi fost la C o m f o r t Inn n o a p t e a t r e c u t ă . Ş i c ă v ă u r a p e n t r u c ă aţi născut-o.P r e s u p u n că am avut şi eu odată unsprezece ani. Da. .Am găsit -o pe Kate V e r m e i l n o a p t e a trecută. eu aş v r e a să a u d ce aveţi de spus.a i avut î n c ă o fiică.m i m a i p l ă c e a să ascult liniştea. nu-i aşa. .Ce v â r s t ă a u ? . N e l i n i ş t i t ă . d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y ? Nu. V o i a să ştie p e n t r u ce. . . T e r m i n ă s ă p t ă m â n a v i i t o a r e . L u i R a s h m i îi p l ă c e a o r i g a m i ? N u v o i a m s ă s p u n n i m i c c u asta.R a s h m i ? Se î n c r u n t ă . D a c ă v r e ţ i să v o r b i ţ i despre asta.G e n e r a ţ i a ta a crescut în t i m p u r i nefericite. M u l t e d i n t r e el e au î m p l i n i t deja un­ sprezece. de p a r c ă fiica ei ar fi fost un e l e v n u foarte i n t e r e s a n t c u a n i î n u r m ă . . dar nu-mi amintesc. .Z i c e a c ă R a s h m i e r a n e b u n ă . că vă pare r ă u .Nu m-a urât niciodat se N a j m a repede. .Zece c â n d î n c e p . . . D o a r c ă n u .Bărbaţii înseamnă necaz 481 c o p i i l u m i n o ş i şi fericiţi. F a ţ a ei s t r ă l u c e a fos forescent. Despre c e e vorba? . iar eu se p r e s u p u n e că t r e b u i e să le î n v ă ţ fracţiile şi să le pregătesc p e n t r u liceu. R a s h m i a fost u n copil dificil. I-am t r a n s ­ m i s ce aţi spus. am spus. A m c o n t e m p l a t p e n t r u o c l i p ă lipsa m e a d e c o p i i . Mă înfior c â n d mă gândesc ce li se l ă a c o l o . S e u i t ă l a ferestrele p e care le deschisese: U n e l e d i n t r e ele.P e n t r u ce? . D a c u . o să plec.

p l â n g e a să fie l u a t ă în braţe. . D a c ă v o i ai m u l ţ i copii după p r i m u l . d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y ? . A ş a ceva nu se m a i întâm­ plase.Ştii. U n e o r i avea a tât de m u l t e n e v o i . . Se aplecă spre m i n e . . i a r alteori zăcea o r e în şir în l e a g ă n . care mi-a nota t n u m e l e ş i adresa ş i a p o i mi-a spus să mă d u c acasă şi să aştept. A m vorbit c u u n robot. cu p u m n i pe desktop: Ce vrei să auzi. t o t u l s-a s c h i m b a t . Se ridică de la catedră. eu de fapt am v r u t să am m u l ţ i copii.Nu v-aţi căsătorit niciodată? am î n t r e b a t . D e p a r t a m e n t u l p e n t r u T i n e r e t mi-a dat u n a j u t o r r o b o t c u n o r m ă întreagă c â n d am î n c e p u t să p r e d a u . A înce­ p u t s ă i a a n t i d e p e c â n d a v e a c i n c i a n i . Majoritatea femeilor erau oripilate să r ă m â n ă însărcinate.Fetele trebuie să sosească în c u r â n d . Najma se întoarse la catedră. . cu o expresie i m p e n e t r a b i l ă . dar nu s e aşeză. e r a m cu siguranţă încurajată să depun cerere.Nu. Mă s i e a m ca şi c u m aş fi aderat la u n u l d i n t r e acele c l u b u r i de m u z i c ă la care faci c o m e n z i pe m a i l .a u ajutat. Z â m b i şi trase de dupatta: D a r c â n d s-a n ă s c u t R a s h m i . Nu v-aţi găsit o parteneră? cine să mă căsătoresc? Glasul ei d e v e n i t ă i o s : Cu o a l t ă femeie? Obrajii i se c o l o r a r ă . t r a v e r s ă î n c ă p e r e a n c h i s e u ş a ca şi c u m ar fi fost făcută d i n sticlă p r e l u c r a t ă m a n u a l . Nu m-a interesat aşa ceva.482 JAMES PATRICK KELLY Mă fixă p e n t r u o clipă. ş i i . t ă c u t ă şi r e t r a s ă . C u m ? . m .Aţi găsit-o pe R a s h m i î n a i n t e a m e a . nu s i m ţ e a m că am su­ ficient cât să m a i dau şi a l i copil.C â n d au î n c e p u t p r i m a dată î n s ă m â n ţ ă r i l e . Şi fiind s i n g u r ă .a m d u s la P r m ă r i e şi m-am oferit v o l u n t a r . D a r R a s h m i a fost î n t o t d e a u n a o pacoste. .

N u e r a n i m i c d e spus. încet . p l â n g e a .Nu m .A dus i n h a l a t o r u l la g u r ă c â n d am intrat. Era în a g o n i e . Încercam d o a r s-o con­ solez: A scris un bilet. nu a vrut. n u e r a p r e a co­ ere ntă. Se aşeză b r u s c şi-şi prinse capul în m â i n i : Nu a inhalat doza com letă. .Şi eu m .C r e d că era o t ă r â t ă .Ea m-a sunat. . Întinse o m â n ă peste catedră: . . N a j m a p r i v e a î n c a m e r a 103 d e l a C o m f o r t Inn. A p o i a m ajuns aproape. Că ne p u t e m î n t o a r c acasă. î n t o t d e a u n a m ă c h e m a c â n d se de spărţea de c i n e v a . .u n fel de e x p e r i m e n t secret despre care n u .m i p u t e a v o r b i . N u m a i l u a m e d i c a m e n t e l e .Bărbaţii înseamnă necaz 483 .Eu am scris b i l e t u l . Se u i t ă spre m i n e : Eu am făcut-o. . D a r asta n u e r a ceva n o u . T o a t e c u v i n t e l e d i n t o a t e l i m b i l e c a r e fuse seră v r e o d a t ă v o r b i t e n u p u t e a u e x p r i m a d u r e r e a acest ei m a m e . I-am spus că nu e o b l i g a t ă să facă n i m i c . S u n t m a m a ei. A durat o veşnicie p â n ă să se t e r m i n e .a m g â n d i t în si nea m e a . ce v r e a b i a t a fată? V r e a să fiu m a r t o r ă la m o a r t e a e i sau s-o î m p i e d i c ? Am î n c e r c a t să-i vorbesc.Şi c â n d aţi ajuns acolo? . Am înaintat spre ea. M . l u m e a e un rahat.Stătea pe pat. încet. A spus că s-a certat cu p r i e t e n a ei care e r a i m p l i c a t ă î n t r . O c h i i N a j m e i se c o n c e n t r a r ă a s u p r a a ceva ce eu nu put e a m vedea. F i e ea a apăsat pe b u t o n fie eu l-am declanşat. P ă r e a că mă ascultă r c â n d i-am c e r u t să lase jos inhalatorul. să ştii.a m p u t u t a b ţ i n e . şi că s-au despărţit şi t o t u l e un r a l i a t . d-nă J o n e s . Am încercat să i-1 scot d i n g u r ă .a m g â n d i t c ă p o v a r a s i g u r t r e b u i e s-o f i .

484 JAMES PATRICK KELLY P r i n fereastra deschisă a m auzit gâfâitul p r i m u l u i a u t o b u z t r ă g â n d în staţia d i n faţa şcolii. R i d i c ă o r i g a m i . fetiţe ţ i n â n d u . ş o p t i n d . M i . i u b i t o .Nu. . doamnă. Au v e n i t fetele. d o m n i ş o a r ă H a r d a w a y . . F e t e l e c o b o r a u d i n ele ş i s e î m p r ă ş t i a u p e t e r e n u l d e j o a c ă : fetiţe c h i c o t i n d . se recul ese şi z â m b i . a m spus. a p r o a p e că p u t e a m să c r e d că sunt fetiţe fericite.s e de m â n ă .o î n t i n s e : V r e i o lebădă? C â n d a m ieşit p e p o r ţ i l e ş c o i i . s ă r i n d . staţia e r a p l i n ă d e a u t o ­ b u z e .u l d e p e c a t e d r ă : T r e b u i e s ă n e pregă­ t i m p e n t r u ele. . Am încercat s-o sun pe Sharifa. .Îmi p a r e r ă u că n-am ajuns acasă n o a p t e a t r e c u t ă .R a z soare. zise ea. V o i a m d o a r să-ţi s p u n c ă v i n . -Da? A v e a v o c e a aspră d e s o m n . Şi sub soarele c a l d i u n i e . N a j m a J o n e s a r u n c ă o p r i v i r e afară.Ştii ce î n s e a m n ă R a s h m i în sanscrită? . Ele nu miau acordat n i c i o atenţie.

MAMA E G I P T KAGE BAKER Traducere din limba engleză GABRIEL STOIAN .

In 2 0 0 2 . care pare la înce­ put o lucrare fantasy. urmat fiind de al trei­ lea şi al patrulea. şi de atunci a devenit una dintre cele mai cunoscute şi consecvente colaboratoare ale revistei. a fost publicat în 1 9 9 9 . o nuvelă. Pe lângă activitatea de scriitoare . Rude Mechanicals şi culegerea Gods and Pawns. a publicat pri ma culegere de povestiri.Una dintre scriitoarele cele mai prolifice din noul val de la sfârşitul anilor nouăzec i. Cele mai recente cărţi ale e i sunt romanul Dark Mondays. Ultimul roman din seria Company este The Sons of Heaven. Primul ei roman. California. având ca subiect aventurile fericite şi neferi­ cite ale agenţilor călători în timp ai Companiei. de un fast şi excentricitate cum nu s-au mai întâlnit. cu poves tirile. White Knighs. KAGE BAKER a debutat în 1 9 9 7 în Asimov's Science Fiction. Ama zing şi altele. nu de mult. Mendoza in Ho llywood şi The Graveyard Game. a început şi alte două serii de povestiri. scrise inte­ ligent şi convingător. In the Garden of Iden. am­ bele apărute în 2 0 0 1 . a apărut în 1 9 9 7 şi a devenit imediat unul dintre cele mai apreciate şi recenzate romane de debut. Sky Coyote. actriţă şi regizoare la Living History Center şi a predat engleza el isabetană ca limba a doua. deşi cititorii ei devo taţi o vor recunoaşte ime­ diat drept o poveste deghizată din seria Company. extrem de antrenantă. In povestirea aceasta . una dintre ele plasată într-un mediu fantasy. A pu­ blicat povestiri şi în Realms of Fantasy. Black Projects. Baker ne du ce . Povestirile ei au fost publicate în Antologiile Dozois nume­ rele 17 şi 2 0 . SCI FICTION. Locuieşte în Pismo Beach. Baker este artistă.

proverb transilvănean Într-un ţinut noptatic. un om care pândeşte mereu norocul cel mare. trasate pe faţă cu culoare sângerie începuseră deja să se dizolve. de parcă ar . dar ajunge întâmplător să cadă victimă unui joc înşelător ce ar putea să capete proporţii aproape impos nticipat pentru el. care duce o viaţă parazitară.. Lacrimile. strecurându-se în ro­ chia tir r acum îi cădeau pe sub poalele ei. un om îmbrăcat în costum de clovn fugea căutându-şi salv Drumul din pământ bătătorit. exista şi o câmpie expusă soarelui neiertă or. Fa-te frate cu dracul până treci puntea. pornite din spaimă şi disperare. reflecta arşiţa s ui. şiroind u-i dâre rozalii pe gât. Se împleticea în alergare. Costumaţia aceea era peste măsură de umilitoare. făcându-i mustaţa să capete o culoare cenuşie. Îl făcea să semene cu o lăptărea gantică. într-o Europă săracă şi pre-modernă. acoperit de păduri nebune. iar nădragii din mătase ai costumului de clovn începuseră să-i alunece în jos d pe coapse. pentru că fugea de multă şi era gras. plin de făgaşe. Ghemotoacele de paie din care îşi încropise pieptul pentru a aduc e a femeie începu­ seră să se destrame şi să-i alunece în jos. făcându-1 pe bărbat să asude vârtos. îi curgeau. pe obrajii daţi cu alb. De-a curmezişul ace­ lei câmpii. singurul cât vedeai cu ochii. .488 KAGE BAKER înapoi în istorie.. pentru a ne prezenta saga unui tâlhar itor. ames­ tecate cu picăturile de sudoare. rotocoale le dezgustătoare.

. Vizitiul căruţei. A continuat să alerge. sigur aveau să-1 prindă curând din urmă. Cu o excepţie: pe pereţii laterali. Gâfâind.Mama Egipt 489 fi pierdut o sarcină. şi lipsite de ima e obişnuite. Apoi s-a târât până la uşa din spate a c eschis-o şi s-a prăbuşit înăuntru. Nici un semn de urmăritori. O vrem gat disperat pe lângă ea. având capul acoperit de o glugă pentru a eri de razele ucigător de fierbinţi ale soarelui. a v tie. Nu se zărea nici un ascunziş nicăieri. încordându-şi ultimele rnit să alerge cât îl ţineau picioarele. legănându-se şi urmărind cum le de sudoare de pe faţă cădeau pe me­ talul încins. a rămas în echilibru precar acolo. A ochit remorca acelei căruţe şi. Şi pe acolo trecea şi salvarea lui! O pereche de cai de povară trăgeau o căruţă cu remor ambele semănând cu cociile ţigăneşti. Erau negre precum straiul Doamnei cu Coasa. nici mă vreun copac. a şi un bâzâit ca de gâze în urechi. cu vopsea albă şi cu litere ciudate şi ve . s-a oprit ca să-şi mai ridice fus­ tele şi s-a uitat temător p e umăr. jos şi ameninţător. Aşa se face că femeia care mâna caii nu a băgat de seamă că avea un pasager nepoftit. reuşind într-un sfârşit să o ajungă din urmă. dar fiind mai înalte şi mai înguste. până a putut să ajungă în faţa remorcii şi a urcat pe bara de fier lega de căruţă. Omului nu i-ar fi păsat nici chiar dacă frâul cailor ar fi f ost ţinut în mână de însăşi Moartea. dar aceia porniseră după el călare şi. pictate în culori vii. era absorbit într-o visare ce ducea către locuri dispărute de multe milenii. Câteva clipe. Apoi. stătea scris: MAMA EGIPT. ajungând pe o porţiune mai vălurită a câmpiei. îndesându-şi paiele la loc în sân şi scâncind de efort. pe câmpia dreaptă stie.

în căruţa aceea ar fi tre­ buit să se afle u ulap cu haine. aceea nu era o locuinţă pe roţi. Unele di ntre ele fusese şterpelite. Într-o lume perfectă. elegantă şi confortabilă. învelite în sac. erau tot acolo. prin care ar fi putut să sco­ tocească pentru a fura nişte straie care să n u atragă atenţia asupra lui. Boluri de . făcută din dantelă care îi tă pe sub bărbie cu cordeluţe galbene. Arşiţa din cutia neagră şi închisă era sufocantă. Numai că so fusese potrivnică din nou. de aceea şi-a scos costumaţia. Ar putea fi măcar o ladă cu ceva mâncare şi băutură. mai puţin chiloţei mătase. s-a apucat să scotocească prin căruţă. de la negu­ ţători turci şi de la oameni de vază: c rpete rulate şi legate. a cugetat el. Le-a scuturat în dreptul urechii şi. După alte câteva mome . a zâmbit Inelele de aur. pufăind şi respirând greu. auzind clinchetul ştiut. s-a înălţat pe coate şi s-a uitat în jur. s-a ridicat în fund şi şi-a scos ridicola bonetă de lăptăreasă. zugrăvite pe lemn. A început să chicotească. mormăind. ser­ vicii de ceai cu chenar auriu. Nu-i era deloc greu să recunoască lucruri furate. Dar mai erau şi icoane pic tate şi portrete de familie ale unor ruşi. In cele din urmă. Se ved a că slujea drept depozit. In timp ce s-a şters pe faţă cu ea.490 KAGE BAKER * Bărbatul a rămas lat pe spate. prea obosit ca să ia în seamă locul de se afla. omul a băgat mâna în pieptul rochiei şi a scos ghemotoacele de paie car e-i alcătuiseră sânii. Dezgustat. a sloboz t o sudalmă. pentru că înăuntru nu erau decât lăzi şi obiecte mari. neîndoielnic. Pornind me­ todic. doar o parte din prada cu care reuşise să scape. deschizând lăzile şi desfă rile.

Mama Egipt 491 cristal din Austria. ev ident. Nu exista nici unul. făcându-se una cu ea. Omul stătea tot ghemuit înăuntru. pro­ babil. Bombănind. şi a auzit cum zgomotul de copi te se înteţea. lucru total inutil. cercetând interiorul în căutarea unui ascunziş. Caii au fos t scoşi din hamuri şi duşi să bea apă dintr-un pârâu. şi nimic de preţ care să poată fi transformat imediat în bani.cuvin­ tele de răspuns. acum înfrigurat şi descurajat. însemne de fami­ lie. In momentul acela s -a auzit zgomot de copite. îndepăr -se în galop. Cât pe ce . Şi-a dat ochii peste ca p.dar nu a reuşit să disting de . precum Cleopatra. Căni şi farfurii din argint. pe moment. Cu toate acestea. Sabia i-a scăpat dintre degetele rămase dintr-odată fără vlagă. chiar dacă ar fi avut aşa ceva. era în sigu­ ranţă. Un st and întreg cu săbii de cavalerie. s-a prăbuşit fără vlagă ce şi-a ascultat o vreme bubuiturile inimii. Când şi-a dat seama că. după ce se hurdu­ case pe pământul denivelat. călăreţii şi-au văzut de drum. A auzit apoi şi întrebările stri­ gate. decât dacă s-ar fi în at în vreun covor. rostite încet de un glas de femeie. Nu a găsit nimic suficient de mic pentru a fi strecurat înt r-un buzunar. S -a lipit de uşă. Urne pictate. unele ornate cu decoraţiuni. * Căruţa s-a oprit abia la căderea nopţii. pentru că omul a auzit ples A auzit apoi cum sunt frânte nişte vreascuri. a ridicat o sabie şi a scos-o din teacă. a ridicat din nou sabia. toate gravate. semn c e de pe drum. după care pocnetele scoase de focul . unele simple şi vechi.

a zis femeia. Silueta a început imediat să urle. omul a simţit şi prezenţa unei femei ce stătea în apropierea căruţei. vrând să bage groaza în persoana pe care o prinsese. Şi. apoi şia lins buzele.Da. Avea un rulou sub braţ . în c drul ei. A auzit apoi paşi uşori apropii rmaţi de sunetul cuiva care urcase pe scară.Să nu-1 ucizi. iar în ochii ei mari şi speriaţi plutea o expresie de nesiguranţă.Da. In clipa când şi-a dat seama de acest ucru. strident şi inuman. i-a zis ea cu glas din care nu răzbăte a nici o emoţie. prinzând-o de încheietură răgând-o peste pragul ei. momâie moale şi fără conţinut. Vreun copil diform? Persoana s-a uitat în interiorul căruţei. bărbatul a avut senzaţia neliniştitoare că prinsese un ventriloc. . îmbrăcată în nişte straie ce păreau cu­ prinse de mucegai. Asta 1-a făcut să se gândească la căldură şi mâncare. Uşa s-a deschis. profilată în lumina lunii. Bărbatul s-a încordat. Ceva anume din gla­ sul distant al femeii îl tulbura. Ce doreşti? Bărbatul a clipit. Persoana nu i-a opus t otuşi rezistenţă.să fi fost al t covor? . ea îl ţintuia cu privirea. . . cu glas de bărbat dar are amintea de ţipetele unui iepure încolţit.492 KAGE BAKER arzând. înăuntru. dar vreau două lucruri! a repetat bărbatul ţinând sabia la gâtul prin sului. ră! a zis bărbatul cu glas gros. părând să fi apăr nicăieri. o siluetă mică şi lungă a unei persoane care avea capul foarte mare. Altfel îl omor. de fapt. înţelegi? .Ha! a făcut bărbatul şi s-a repezit la persoana din uşă. Vrea u doar două lucruri! Captivul său părea să fi leşinat.

. dar pentru asta trebuie să aştepţi până dimineaţă.Hei. Şi-a plecat capul într-o parte şi i-a surâs femeii în mod heresc şi. A făcut un semn din cap spre obiectele din jur. uşurel. Iţi închipui cumva că eu cred în blesteme ţigăneşti? Nu ai în faţă chiar pe prostul s să ştii! . a zis femeia.. Soţ? Copil? . a explicat femeia.. Dar nu am haine pe măsura ta. arăta întunecată ca o umbră. cu toate că stătea în lumina revărsată de luna p e mâncare o să-ţi dau. Dar mai ştiu că te caută poliţiştii.. . O să-ţi cumpăr nişte haine c ajungem în vreun sat. • nu? a zis el. Bună afacere. . nu? . suntem de aceeaşi teapă. La o adică. Da i gâtul lui Emil.. a sperat el. îţ micuţul. Bărbatul a priceput că ar fi fost p eferabil să-şi schimbe stra­ tegia. micuţul. fluturând di sabia.Atunci ai face bine să-mi găseşti. tăinuind atâtea lucr ri de preţ. Doar nu vrei să le şoptesc poliţiştilor despre asta atunci când vor veni să mă ri e. auzi? a spus bărbatul. chiar aşa? a făcut bărbatul.. adevărat? Am aruncat şi eu o privire pr in căruţă. înve mplu. Era înaltă şi.Mama Egipt 493 . . Altfel. fermecător.Sclav. A făcut o mişcare ameninţătoare cu sabia. a zis femeia. în negru. a încercat să-şi imagineze ce relaţie putea avea creatura de sub braţul lui cu femeia de la uşă. i-a răspuns ea. Să nu-mi omori scla altfel o să te fac să regreţi că te-ai născut.Nu.Ştiu. cu acelaşi glas calm. să vezi ce repede îi pot face să apară..O. nu-i nevoie să mergem chiar atât de dep arte. Femeia nu şi-a dezlipit privirea de la el.Mâncare şi ceva de îmbrăcat.

Păi. Avea o faţă lip­ sită de orice expresie.. altfel îţi frâng gâtul acela strâmb. Ei bine. . a zis Golescu.Phu! Şi tu duhneşti ca un covor mucegăit. Barbu Golescu.Încântat. A pipăit cu mâna liberă pe podea şi a găsit o bucată de frânghie cu care fusese legat unul intre covoare. a bolbo­ rosit Golescu.Nu am soţ. atunci. sluga dumneavoastră. . nu? Ce bine pentru mine . doamnă.494 . petr ecând frânghia peste încheieturile mâinilor lui Emil. a ea şi a plecat. Uite.Poate că eşt u adevărat surd. a spus el. cefi să-mi dai o pătură? N-aş voi să apar în mod necuviincios în faţa ta.Uimito r! a exclamat Golescu şi a rânjit. Emil a rămas nemişcat sub celălalt bra cumva vreo prostie.Amaunet. până-mi găseşti nişte straie. Hei! N-auzi. Emil a scâncit şi a întors capul în altă parte. Dar mămica ta tuciurie te iubeşte. . ca o mirişte rău secerată.. i-a zis Golescu. sigur. pe moment deconcertat. F cândva ras în cap. El s-a uitat după ea. s Emil cu glas slab. doamnă Amaunet? . Stai liniştit. .parcă spusese ea că îl chema. ai înţeles? . iar acum părul crescuse inegal.Miroşi urât. căpăţânosule. i-a răspuns ea. după care a lăsat jos sabia şi a făcut câteva mişcări ca să-şi dezmorţească mâna. . am zis să-ţi bagi minţ -n cap! Ori eşti surd? L-a prins pe Emil de guler şi s-a uitat cu un aer critic la e l. târându-1 şi pe prizonier .Iţi aduc imediat. Iar tu vei fi fiind doamn a. . . Eşti sigură că soţul tău nu are vreo pereche de pa taloni de care s-ar putea lipsi. Hai să facem pace! Bărbatul a înaintat încet.

O să te-nveţi curând cu mine. Emil se înmuiase de tot. ca să şi-i ridice.Sclavul ăsta al tău e uternic. şi abia dacă i-a învrednicit cu o pri au ajuns lângă ea. şi eea a încercat să se sprijine de umărul lui Emil. Amaunet i-a întors spatele şi s-a înd Găseşti nişte pâine cu roşii lângă foc. . Nu-i prea eşti de folos la tăiat lemne sau la cărat pă. . Îşi simţea picioarele nesigure. . O să ne-mprietenim. trăgându-se de izmene. A frânt un coltuc. aşezându-se jos şi întinzând mâna re pâine. ca m ar fi fost o momâie făcută din paie. Amaunet a venit pe du peretele căruţei şi i-a întins o pătură fără să scoată nici o vorbă. 1-a înmuiat în cratiţa cu roşii fierte şi a început să mănânce c egat de încheietura lui şi tras încoace şi încolo când se mişca. Ai nevoie de un bărbat să te ajute la treabă. * Ţinând pătura înfăşurată cu o mână şi târându-1 pe Emil cu cealaltă. dar micuţul om s-a năruit sub greutatea lui de parcă ar fi fost făcut din cârpă. aşa e? a mormăit Golescu. urmărind dansul flăcărilor. a spus Golescu. Apoi sventurat afară pe bara de remorcare şi a sărit pe pământ. Golescu s-a apropiat de stătea per­ fect nemişcată.Acum e ceva mai bine. să ştii. i-a zis Go­ lescu. dacă mi-e cu ier tare spusa. a zis ea. Apoi s-a înfăşurat în pătură şi i-a rânjit.Mama Egipt 495 acum n-o să mai poţi fugi. întorcând capul peste umăr.

Nici nu-s ţigancă.Prea bine. lăsând impresia că obosise să tot dea ex Sunt din Egipt. sper că înţelegi asta . Atunci ne-am înţeles. frecându-se la nas.Aşa deci. Poliţiştii au zis că erai cu un circ. a zis Amaunet. făc n gest larg ce sugera că totul era floare la ureche. N -am cum să-ţi plătesc. . Eşti sigură că nnevoie de ajutor? Nu vorbesc de treburi de-ale aşternutului. ferească Domnul să-mi treacă aşa ceva prin minte. . . e potrivite. Drept semn de aprobare.Aha! Dar nu arăţi a ţigancă. una. iar tu te îndrepţi spre miazănoapte.Sigur că da. Ceea ce-ţi trebuie este un om p ri­ ceput. întâm­ plarea face că am nevoie de ajutor ca să mă îndepărte mult de Dunăre. la asta mă refer. ştii cu obţii aprobări pentru reprezentaţii de la slujbaşi mărunţi? . Hai să rămânem la pace câtă vreme rămân ce zici de asta? Amaunet a strâmbat din buze.496 KAGE BAKER . dar o să mint ca să te apăr. a zis Golescu.Chiar aşa? a făcut el. în timp ce avea gura plină. Mă refeream la sigu­ ranţa ta. înţelepciunea mistică a enigma ticului răsărit. ea a ridicat din umeri. a zis Golescu. . aşadar nu ai bărbat. Cu atâţia şi ucigaşi pe lumea asta! Acum.Pentru că tot ai adus vorba.Prezic viitorul oamenilor. Poţi să te bizui pe mine. a zis ea. a zis Golescu şi s-a lăsat uşor pe spate. Amaunet şi-a întors privirea spre foc. i-a reamintit el. nu mă dau în vânt să vorbesc cu oamenii. a spus ea. Dispreţ? Putea fi totuşi un soi de zâmbet. nu? Transmis până la tine de . O să ai locul tău de dormit şi mâncare. Emil nu ştie să stea de vorbă cu lumea. doamnă. Iar eu . Şi care ne este ocupaţia? Pe tru lume. . .

în cuvintele ne­ cunoscute şi aspre al e lamentaţiei femeii era şi o ameninţare . Golescu s-a crispat şi. S-a întins comod pe podeaua căruţei. toate acest e inconveniente puteau fi trecute cu vederea de cineva hotărât cu tot dinadinsul să do armă. şi deşi acesta a scos din când în sunete ca de plâns şi miro­ sea cu adevărat ca un covor cuprins de mucegai. încât Golescu a fost cât pe ce să ţipe de frică.Mama Egipt 497 faraonii din vechime. . ştii cam multe cuvinte măreţe. Dacă ţi-aş spune povestea vieţii mele. cânta sub lumina lunii. folosindu-1 pe măruntul om drept un soi de pernă. . că nu-s un clovn adevărat. a calomnii­ lor şi a intrigilor politice. . aşa poţi să-i laşi cu gura căscată pe ţărani. cu delicat eţe. dar totul a fost atât de şocant apărând pe faţa ei n icioasă. Cineva cânta undeva în noapte.Se vede de la o poştă. încât a simţi acrimi arzându-1 în colţul ochilor. doamnă. a ridicat un colţ al păturii ca să-şi îndepărteze o parte din machiaj.Mă îndoiesc. socotind că nu putea avea deplină încredere în Amaunet decât după ce avea pe el o pereche de pantaloni. mi-ai plânge d milă. cu toate acestea. cu glas g utural. s-a mulţumit ea să s În acea noapte. Ea a rânjit. Din vocea ei răzbătea o melancolie sfâşietoare. a protestat el. La un moment dat. Prea bine. s-a trezit. 1-a ţinut pe Emil legat de el. doamnă. a zis Amaunet. Sunt o victimă a circumstanţelor. o femeie. doar pentru o clipă.Pent clovn.

S-a gândit vreme de o clipă să de idă uşa ca să vadă dacă ea dorea consolarea cuiva. Emil a scos din nou sunete ca de iepure încolţit. Cu un geamăt. frecându-si încheietura. eşti so­ domit? Iţi închipui cumva că. Emil s-a ghemuit imediat ca un vierme şi a rămas neclintit. Dar Emil a refuzat să deschidă ochii. după care a lăsat sabia deoparte. . sfăcut ziuă.Da. care se lipise de spinarea lui.498 KAGE BAKER greu de definit. a zis Emil. A pufnit. .Hei! a făcut el şi 1-a smucit pe Emil.Vezi? a repetat el. a tăiat frânghia care îi lega. Golescu i-a eliberat mâna. . .Nu fi prost. Luând sabia. s-a ridicat în capul oaselor şi s-a uitat peste umăr la Em il. Lumina soa­ relu i se strecura prin câteva crăpături din pereţii de scândură. oi fi vreun băieţaş de plăceri? Emil a scâncit şi şi-a ascuns faţa între palme.Soarele mă doare. dacă port straie de mătase. a şoptit el. ca şi cum s-ar fi aşteptat ca pe mână să-i suri. care acum se risipea. întorcându-şi î acelaşi timp faţa de la soare şi închizând ochii. Deşi visurile se trăseseră îndăr senzaţii stăruiau. Vezi? a zis el şi a împins mâna lui Emil în calea unei raze tremurătoare de soare. dar ideea 1-a făcut să simtă un val inexpl bil de răceală pe şira spinării. s-a rostogolit pe spate şi a adormit la loc. Sa trezit când căruţa şi remorca ei s-au pus în mişcare hurducându-se. . Golescu 1a examinat.Soarele. dezgustat . acoperindu-şi iarăşi ochii cu palma. Ce-i cu tine. astfel că. nu-ţi poate face nimic. . . Ţi-e frică de soare? 1-a întrebat Golescu. Parcă în întuneric ar fi pândit o leoaică. şi atunci a privit în j in negura unor vise încărcate de dorinţe confuze.

. Încă n-am ajuns suficient de departe. când nu-i vedea faţa sumbră. aruncându-i-le. In timp ce se încheia la nasturi. care se chircise şi se strânsese şi mai mult în sine în clipa când valul de lumină inundase interiorul. Amaunet s-a întors cu spatele cât el se îmbrăca. înţelegi? a zis îmbrăcând cămaşa. în . . eşti cel mai jalnic pe care l-am văzut vreodată.Cu douăzeci de kilomet mai la nord decât eram ieri. * La câtva timp după miezul zilei. . uşa s-a deschis. iar maunet a apărut în cadrul ei ţinând un braţ de haine. De ce te-o fi ţinând femeia asta pe lângă ea. Sunt din mate­ riale foarte aspre. G olescu a urmărit-o cu o expresie amuzată. Ea şi-a scos unul dintre şalurile de pe umeri şi 1-a azvârlit deasu­ pra lui.Dacă eşti vampir. căruţele s-au oprit. i-a explicat ea. a gândi t el cu îngrijo­ rare. Acum. a spus ea.Nu seamănă cu hainele pe care le îmbrăcam în mod obişnuit.Uite. Ori să-mi iau nişte de usturoi la mine? .Ii place întunericul. Îmi datorezi trei piaştr i pentru haine.Doamnă. mă întrebam dacă n-ar trebui să port vreu cru­ cifix când mă aflu în preajma micuţului nostru prieten. acoperindu-1 complet. Trăgându-şi pantalonii. i-a răspuns ea. Pri virea ei impasibilă a căzut asupra lui Emil. Unde ne aflăm? .Mama Egipt 499 . o oră după aceea. ia spune? Emil nu i-a răspuns. Golescu s-a trezit examinându-i trupul. p utea recunoaşte că. a spus el. a zis el.

smulgându-şi inelul. în ochii ei a apărut o flacără. alături de ea. Sunt un reazem de nădejde şi un izvo r de poveţe. femeia aceea era atrăgătoare. . A scos unul dintre inelele de aur pe care le ţinuse până nu de mult la piept.500 KAGE BAKER rest. i-a răspuns el. . totuşi: Câştigi cât doreşti de mult? . Ea şi-a tras mâna imediat şi s-a răsucit atâta repeziciune. iar apoi şi-a t burta. şi chiar dacă era o expresie mai curând de decât de patimă. Vreme de o clipă. a zis Golescu. şi-a răsucit capetele mustăţii. doamnă. . Frumoasă doamnă.Pute. s-a suit pe capră. iar căruţa şi re­ morca ei se legănau. urmând un m ce mergea de-a lungul unui râu îngust. am decât să-mi plătesc datoria! s-a apărat Golescu. fiindcă ştiu discret. floare a Nilu­ lui.Nu vei re reta că ai fost bun cu mine. ul acela face mult mai mult decât ai dat pe hainele acelea. măcar reuşise să-i stârnească o reacţie.Aurul îşi poate îngădui să miroasă urât. dar spune-mi. creştea nemăsurat. s-a îndreptat de spate. Oare ce vârstă avea? După şi-a tras şi cizmele. care şerpuia prin chei săpate în stâncă. N-o să te întreb ce alte lucruri ascunzi în căruţa ta. . încântat totuşi de sine. Buna poziţie creştea. aşa sunt eu. . Greutatea corporală putea sfida atracţia gravitaţională î tr-un mod atât de vioi şi elastic doar în cazul cuiva foarte tânăr.Poftim. * Nepoftit.Să nu mă mai atingi. Te rog să accepţi asta drept plată. luând-o de mână pe Amaunet şi strecurându-i inelul pe deget. încât el a avut impresia că totul fusese doar o tul­ burare a aerului. i-a zis ea. a zis Go­ lescu. a spus ea cu d ezgust.

a zis el. ori dacă îi previi de necazuri îngrozitoare pe care doar tu îi poţi ajuta să l e depăşească. a zis Golescu. şi lumea s-a săturat de ea. pe de altă parte. Mama Egipt este un n ume bine ales pen­ tru ceea ce faci. i-a răspuns Amaunet.Cu toate astea. . Sugerează o anumită măreţie. Dar.Mama Egipt 501 .Eu le spun adevărul. .Am înţeles. Insă pres upune căldură. . rămânând impenetrabilă c a un şarpe. nu scoţi atât cât meriţi. nici nu prea ai cu ce să-ţi impre sio­ nezi muşteriii. sper să mă ierţi pentru vorba proastă.Asta-i bună! Adică binecunoscuta expresie „Sunt sub un j urământ străvechi şi nu pot rosti decât adevărul?" Nu. . . Eu îţi propun să prezinţi altfel lucru­ ri a zis Golescu. i-a zis Amaunet. Unde ţi-e căldura.Pff! a exclamat Golescu şi a dat din mână.Cu alte cuvinte? . nu. Cu ce te ocupi.Reuşesc să mă descurc. Decât dacă le descrii în cuvinte măiestre şi atrăgătoare un viitor cum n mai pomenit.Cu cititul în palmă n-o să câ gi mare lucru. Mm lămurit.Citesc în palmă. am dreptate? Şi tu. ia zi? .Cu alte cuvinte. Amaunet i-a aruncat o privire din colţul ochilor. exact? Ghiceşti în cărţi? In globul de c l? Dai poţiuni de iubire? . Ce poţi face fără puţină strălucire? Unde ţi-e scli­ pire farmecă? . scumpă doamnă. a recunoscut el. ar fi bine să-ţi văd clientela obişnuită în inte de a da o soluţie. . fraza asta a fost r ită de prea multe ori. Ar trebui să mai insişti asupra aces­ tui amănunt. pari a fi o femeie c nu-i place să vorbească prea mult.

înţelegi? Ea a strâmbat iarăşi din buze imp ce tresăltau pe capră. * La vreme de noapte. iar focurile ardeau în grilaje de fier. gunoiul de grajd era ca la el acasă. ale cărui case jalnice şi cocoşate păreau fi ghemuit cu spatele spre râu.Atunci. stăteau în preajma focurilor. . Oamenii care-şi câş xistenţa oferind plimbări pe cai de lemn sau care îi provocau pe cei sosiţi la bâlci să se în reacă în diverse feluri. Şi tu ai început să mă scoţi din sărite. Nimic din toate astea nu putea fi spus în ce o privea pe Amaunet. pentru că. După ce au mers printr-un adevărat labirint de străzi şerpuite. sau Are buzele prea subţiri. In latină. într-adevăr. care slujise până nu demult drept ocol pentru vite. . semănând cu găleţile. privind către pădurea întunecată. Trebuia să fie tânără.502 KAGE BAKER . au ajuns într-un orăşel amărât. scumpă doa taceo. avea pi tedă şi întinsă. Golescu vedea doar o umbră şi trăia sentimen te contradictorii. In acel loc erau trase şi a lte căruţe. au găsit imaşul unde negus­ torii de bâlciuri îşi etala rile: câteva sute de metri pătraţi de teren sterp. sau Ochii îi sunt prea apropiaţi. el a încercat să-i stu­ dieze faţa. atunci când s-a uitat mai îndea­ proape la ea. asta înseamnă „voi păstra tăcerea". era imposibil să spui prea multe despre ea.N-am aşa ceva. a zis Amaunet. Acolo. nu avea nici urmă de fir cărunt în păr şi nici vreun fir de puf pe buza de s nii ar fi putut spune despre o femeie urâtă: Are nasul coroiat. bând direct din sticle şi schimbând no tăţi cu glasuri obosite.

măcar pe jumătate. se roteau. Părea să nu fi luat în sea ati­ tudinea celorlalţi oameni de acolo. Insă multe dintre corturi rămăseseră la pământ. a doua zi dimineaţă s-a simţit înţepenit şi cam fără chef de viaţă. la fel de repede. împingea răbdător roata ca ului.de astă dată. Amaunet nu i-a răspuns. Un bărbat orb. Dre pt urmare.Te bucuri deja de o anu mită reputaţie. ce-şi instalase biroul de aprobare â licenţelor la o masă deasupra c ia stătea deschisă o umbrelă de soare. când Amaunet. într-o învălmăşeală de frân n şir lung de vânzători am­ bulanţi. treceau cu un aer supus prin drep­ unui slujbaş orăşenesc. deoarece Emil dormea într-un lădoi sub patul îngust al lui Amaunet atunci când nu era ţinut ostatic. tăcută ca o umbră. Un bărbat cu o flaşnetă rotea de maneta acesteia. care. Peste noapte. când căruţa cu remorcă a lui Amaunet a intrat în acel spaţiu. după care. Stai la rând în locul meu. s-au uitat în altă pa rte. îi urmărea pe copii cu ochi neîncreză i. de culoare neagră. cu toţii plictisiţi. chiar fricoşi.Mama Egipt 503 Cu toate acestea. iar Amaunet ignora cu îndârjire o rice aluzie a lui referitoare la bucuria de a împărţi căldura trupului cu altcineva. Golescu se holba la toate acel ea. aşa e? a remarcat Golescu. . Unii au făcut semne ce se voiau menite a alunga răul. musculos ca un uriaş. iar copiii slabi şi palizi se roteau. .Uite şi şans de a deveni folositor. a apărut în spatele lui şi i-a zis: . iar maimuţica lui. ase viaţă. oamenii aflaţ deja acolo au ridicat scurt ochii. singur. aşezată pe un umăr. Golescu şi-a petrecut încă o noapte friguroasă pe p odeaua din remorcii .

sunt. Face afaceri ca „M ama Egipt".504 KAGE BAKER . . i s slujbaşul. prietene. . a spus Golescu.. dar s-a aşezat cuminte la coadă. la scurtă vreme după aceea. iar în timp ce omul i-a scris autorizaţia. Goles cu i-a dat banii.Prezicătoare. adoptând o expresie de om jignit. şi. am descoperit că are un talent extraordinar de a ghici viitorul. nu mi-ai porunci în felul ăsta. .Pe toţi sfinţii! a exclamat el şi s-a răsucit pe călcâie. Cu toate astea.Hârtiile. Amaunet i-a întins un plic din piele şi o punguţă. a făcut parte dintr-un harem. Şi nu-i rusoaică. n-o să diseară. e o egipteană cu sânge focos. şi a căscat. după care a ajuns şi el în faţa mesei.Dac-ai şti cine sunt de fapt. a zis slujbaşul. a zis Golescu şi le-a desfăcut cu un gest teatral. s unt ale nevestei. E rusoaică? Iar aici scrie că e femeie. folosi ndu-se de un sistem antic de. omul s-a uitat la ele. ast­ fel că oamenii de la coada şerpuitoare au trecut prin faţa lui în mai puţin de u n ceas. Slujbaşul şi-a făcut treaba dovedindu-se destul de ci nstit.. Plăteşte darea către slujbaş şi obţine-mi autorizaţia. el a continuat să turuie: .Ai aici actele mele.Păi. zici? Două mărci. . In cele din urmă. umai că un accident nefericit i-a sluţit frumuseţea exotică. Altfel.. a bombănit Goles cu. Miji ndu-şi ochii. .Poftiţi. nu-s actele mele.. . .Amaunet Kematef. dacă vrei să ştii. bărbatul din faţa lui Golescu a primit dezlegare să-şi vândă stegul le de hâr­ tie roşu. Am găsit-o răbdând de foame pe s răzile din Cairo şi am luat-o cu mine din milă creştinească. Vrei să-mi sară inima din piept d perietură? Prea iei omul pe nepregătire. galben şi albastru. a îngânat el.

mulţumit de sine. .Mama Egipt 505 .. i-a zis ea. a zis Golescu. a zis el şi i-a întins hârtia cu o mişcare ele­ gantă. scumpa mea? Amaunet i-a întors spatele.Dacă mă mai sâcâi mult cu povestea asta. Ea 1-a măsurat cu o expresie neutră. Dar n u am nevoie de reclamă pentru ceea ce fac.Încearcă să nu dai de bucluc până diseară. Golescu şi-a înfrânat un fior. luc ru pentru care Golescu i-a fost recunoscător. Apoi. . . Ea ici o vorbă şi a examinat-o. a luat aprobarea şi a pleca păşind ţanţoş. făcând o plecăciune adâncă. ce pute a fi interpre­ tată drept amuzament. At nci te poţi îngriji de Emil. . Văzută în lumina puternică a dimineţii. .Ia uită-te aici. domnule.În ce alt l ţi-ar putea fi de folos un bărbat viril.. Apoi ea a revenit la căr uţa din faţă.Sunt convinsă că poţi atrage muşte. o să-ţi iau încă a zis slujbaşul şi a aplicat ştampila foarte apăsat. .Nu vrei să bat darabana ca să-ţi anunţ prezenţa? Ori să zornăi din tamburină sau din mai ştiu eu ce? Aşa cum o căpăţână uştele. şi eu pot atrage o mulţime de muşterii. .Adevărul gol-goluţ este că ea a fost singura fiică a unui nobil de origine coptă. Golescu a urmărit-o urcând şi a rămas încă o dată uimit de efectul spectaculos îl exercita Amaunet asupra lui când o privea din spate. El se trezeşte după apusul soarelui.Vă mulţumesc prea plecat. seriozitatea întunecată rilor ei era mult mai pronunţată. şi a întrebat-o: . răpită la o vârstă fragedă de un fioros.

având doar câţiva muşterii cu feţe spectrale. rostogolită prin zahăr glasat care avea un o vagă aromă de otravă. locul g emea de tineri. Oamenii începuseră să e corturile. cu gând să se plimbe prin bâlci. lingând zahărul de pe degete. într-unui. ori eau cu gurile căscate în faţa minusculelor scene de pe care tot soiul de şarlatani îşi lăudau cu glas tare atracţiile. iar caru selul se rotea aproape gol. erau expuse ve­ derii ciudăţenii nemaivăzute ale natu rii.506 KAGE BAKER Mormăind îmbufnat. o dansa­ toare îşi arăta măiestria. a adormit. ajun apropierea unui pâlc de copaci de pe malul râului. în altul. deşi ele atârnau fără vlagă în na orbitoare a zilei. In corturi. măsurând di i vânzătorii de mâncare. In cele din urmă. A mâncat-o cu un aer satisfăcut şi. Aerul geme a de acorduri muzicale şi de strigăte răguşite. Cine trebuia să facă pe dădaca unui vam­ pir avea ş ie de somn în timpul zilei. La scurtă vreme după ac ea. s-a bucurat nespus con­ statând că punguţa cu bani rămăsese la el. Ajuns acolo. se putea vedea un bărbat care m fiare înroşite cu mâinile goale. să desfăşoare firme multicolore şi strălucitoare. în schimb. Luminile orbitoare se înfruntau cu umbrele. s-a îndepărtat de bâlci. stând acasă în pătucuri. Şi-a cumpărat o pălărie ieftină şi a rămas locului o vreme. şi-a cumpărat un pahar de ceai şi o prăjiturică fr lei. s-a întins la umbră şi. Seara. t răgându-şi pălăria peste faţă. umplută cu prune. bâlciul devenea cu totul alt loc. Aceştia râdeau în hohote greu de domolit şi se îmbrânceau unii pe alţii. . Copiii dispăreau. Golescu a plecat.

iar lacrimile curgeau şuvoi din ochii mari ca de i epure. Golescu a apucat un ştiulete de p orumb copt şi a muşcat din el. 1-a târât pe pitic după el.Are ardei iute. ce zici? Sarmale grase şi bune? Colţunaşi cu c e? Cartofi prăjiţi? Emil plângea tăcut. Au făcut un tur al tuturor gheretelor unde se servea mân­ care. . a zis Emil. . . i a spune? A.Mama Egipt 507 Golescu a rămas impasibil în faţa tuturor acestor lucruri. Golescu a aruncat o privire către căruţa lui Amaunet şi a observat un muşteriu cob orând. chircin du-se şi ferindu-se de lumina felinarelor. aşa că va re­ bui să te mulţumeşti cu altceva. Şi mă ard a limbă. Măr copt. O singură lumină chi­ n uită. .Cum adică. scâncitule! . oftând. Tu cu ce naiba te hrăneşti.Uite. şi Golescu. luându-1 de mână. cum să atragă atenţia asupra ei? N-are pe . M-a costat cinşpe groşi. având gura plină. palid şi cutremurat. Emil a lăsat impresia că-i place mân ceea. acum ne vede lumea. Asta e mâncare pentru zei. a zis el şi . a zvârlit cât colo ştiuletele de porumb.N-o pot mânca. frângându-şi mâinile. şi abia după aceea Emil a consimţit să încerce un crenvurst înfipt într-un t în mămăligă şi prăjit bine. da? Ei. a zis Golescu. aşa că vrei sânge. . Hm! Ce bun e! Mănâncă. pentru că s-a apucat să ciugulească din ea fără să se mai văicărească în timp ce era tâ . a spus el dezgustat. vrei să spui că e pr ea tare? a întrebat el. colo. . i-a şoptit Emil. Fără firmă.Ia te uită acolo.Hai. vino. Spre uşurarea lui Golescu.De tot râsul. acum ştiu! Eşti vampir. d are s-a apucat să mestece vârtos.

Avem nevoie de un plan. domnule. S-a uitat indignat în jur. tu cu băieţelul acela! Golescu si-a dat seama că omul i se ad resa chiar lui. uite. fiind foarte absorbit de cârnatul lui pe băţ.In doar zece minute. nu? Emil nu i-a răspuns. aş putea s-o fac să-1 uite pe ori­ ci ne o fi fost acela. întorcându-s 1 privească pe pitic. găgăuţă. cea mai bună cale ca să-mi reuşească asta ar fi să o dau gata cu bani. învârtirea roţii norocului! Ori ghiciţi număru de boabe de mei din urcior şi câştigaţi bani. . bani! Doar zece groşi încercarea. .Ori poate că nu. oameni buni! Jocuri de n roc. Ia ghiceşte.508 KAGE BAKER nimeni să ademenească mulţimea. . Ce-ai de pierdut? . numai să mă ia puţin în serios. Şi. ia zi? Emil a ridicat scurt din u meri şi a continuat să molfăie. . Chiar tu poţ fi câştigătorul! Tu. dacă nu-şi poate îngădui să aibă un ser­ vitor mai bu e. că oricum nu-i pasă nimănui. Emil nu a mai zis nimic. s-a auzit strigătul tare şi limpede al unui vânzător ambulant: . privind lung spre căruţă. ghicitul cărţilor. a zis Emil. dar în tăcere. trăgându-se de capetele mustăţii. Unde-i este simţul misterului? Doar e Mama Egipt! Pesemne că veniturile-i vin de la celelalte afaceri ale ei. a spus Golescu. aruncarea cu zarurile.Poate să-ţi fie şi unch i. Şi de ce-i stăp ta atât de acră? A suferit vreun necaz în dragoste. la uşa ei aşteaptă doar un muşteriu nenorocit! Aşabuie. Unde se duc banii? s-a întrebat Golescu. .Poftim? a făcut Golescu. nu vrei? A răcnit omul.Veniţi şi încercaţi-vă norocul.Patru mii şaptesprezece.Nu e copilul meu! .

A. nu tu aşa că nu are importanţă. a zis el şi a vârât mâna în buzunar să caute cei zece groşi. a repetat omul. băieţelul tău a dat răspunsul. că o să-ţi dau blestemaţii aceia de bani! .Zece groşi. Doamne sfinte şi morminte! ..Patru mii şi şaptesprezece. Târându-1 pe Emil după el.? 4 Gata! Taci. ca ară mai multe boabe.. i-a replicat Golescu. bine. iar apoi a realizat că-erau banii lui Amaunet. asta-i clar. pe un raft împodobit cu drapelul naţio nal. când la Emil. .Douăzeci de mii de lei.N oricum..Ba nu. unde se mai găseau şi cupoane de pânză. Sunt convins că ai ascuns şi pietre înăuntru. .Care-i premiul? ... re venindu-şi în fire cu destulă greutate..Mama Egipt 509 . sigur. câte boabe de mei sunt în urcio r? Aş zice. .. Apoi s-a luminat la faţă. ducă-se.Mincinosule! Vrei să mă pun pe ţipat? Să ştii că mă ţin să afle toată lumea că ai refuzat să-i dai premiul acestui sărman de copil. cu banii ăştia m-aş putea lăsa de meserie. a zis omul. aşadar. nu e. Aşa am citit în ochi i tăi. şi. .. cu toate că a g hicit? Chiar vrei să.Ba aşa e. Hm. C e naiba. nu mi-ai dat banii încă . . a repetat Emil. Golescu s-a uitat când la el. . A aruncat o privire jinduitoare a urciorul aflat în partea din spate a tarabei.Ăsta-i r unsul corect. aşa e? a zis el. s-a apropiat de chioşcul jocu­ rilor de noroc. Omul de la tarabă a rămas cu g ura căscată. hm..Ba da! Hai să răsturnăm urciorul şi să numărăm boabele.iar pe de altă parte. iar Golescu şi-a dat ochii p este cap de uimire. . a zis omul. . sigur asta.Nu. a insistat Golescu. ..

Acu formase o coadă de muşterii care aşteptau şi. punga în care se auzea clin­ chetul banilor. din motive strategice. deşi o parte dintre ei erau femei singure ca re voiau să-şi afle norocul. iar vârfurile mustăţii lui s-au înălţat ca antenele unui gândac de bucătă timp ce se înapoia spre căruţa lui Amaunet. Şi. când are atât de lucru. privindu-1 pe Emil. stai puţi n! Ea ştie de talentul ăsta al tău! De aceea te şi ţine prin preajma ei. După ce s-a tras înapoi. . chiar de ucigaşi. ha! A rămas tăcut un moment. a aruncat o privire spre Emil.Ia stai. Asta ne mai dă răgazul necesar să ticluim o povestioară potrivită eroică pentru a explica felul în care s-a umplut de bani punguţa asta. da i atent la ei.N-am pierdut seara degeaba. încât a tulbur până şi contemplarea . Golescu a scuturat pe sub nasul lui Emil.Cred că n-ar fi bine să o întrerupem tocmai ac um. ea nu ar avea cum să creadă ca tu. cu un gest ce arăta că se dumirise.. acum sugând cu un aer gânditor băţ i atât îi mai rămăsese.Sigur.510 KAGE BAKER Şi proprietarul gheretei s-a aplecat peste tejghea şi a pus o mână peste gura lui Golesc u. câţiva erau bărbaţi cu înfăţişări fioroase. însă concentrarea privirii lui fusese atât de intensă. Acesta a zâmbit. . Emil nu i-a răspuns. astfel că Golescu a avut senzaţia neplăcută că poate avusese de a face cu u nul sau doi dintre ei în trecutul lui profesional destul de dubios. S-a p lesnit cu palma peste frunte. o să micşorăm meritele tale în toată sta. . nu? In orice c az. trăgând cu ochiul pe după un cort şi strâmbându-se spre căruţă. Golescu a amuţit. . nu crezi ? Vreau să văd dacă asta n-o dă gata. a continuat Golescu.. adevărat? Ha.

Oameni fără re în ce priveşte buna creştere şi renumele în societate. a gângurit Golescu. Cu toate acestea. încât micuţul b a scos un ţipăt. iar în unele ca­ zuri. dragule. Micuţul om era prea îndopat cu cârnaţi şi vată de zahăr ca s ie vioi. dacă o mână de cărţi . da. . se îndreptase asupra acelor obiecte. Acesta a ridicat ochii cu timidi­ tate şi a văzut cum trăsăturil lui Golescu s-au schimonosit într-un zâmbet de o nevinovăţie atât de feroce. 1-a desigilat. vai. Golescu a scos un pach et de cărţi din buzunar. fratele meu micuţ. Şi totuşi.Am mai auzit aşa ceva. încât trebuie hrăniţi şi ţinuţi în scu­ tece ca sugarii. nu m ai vrei un cârnat? Nu? Nişte mămăligă? Punci cu lapte? Nişte ciocolată fierbinte? Golescu are să se îngrijească să capeţi tot ce-ţi pofteşte inima. Pung cei douăzeci de mii de lei s-a uşurat simţitor până când Golescu s-a retras. împreună cu Emil pre umbrele din spatele căruţei. bine? O oră de exerciţii i-a fost mai mult decât suficientă pentru a se convinge. vino. a scăpat băţul din mână şi şi-a acoperit faţa şi capul cu amândouă mâinile. făcând cărţile să pocnească şi să foşnească între degetele lui groase. Să mai facem o plimbare prin târg.Mama Egipt 511 de sine în care căzuse Emil. atâ e rupţi de lume. astfe era. că Emil putea mai multe lu­ cruri decât să numere cărţi e cu precizie. şi căpătase şi o păpuşă ieftină de cârpă şi un titirez ca să-şi facă de lucru. eniu sfrijit! a răcnit Golescu. cel mai dulce dintre vampiri! Vino. spre satisfacţia lui. le-a ames­ tecat şi s-a uitat la Emil cu ochi iu bitori de animal de pradă. le sclip reţin amănuntele şi alcătuirea lucrurilor cu o acurateţe uimitoare! Să vedem dacă şi tu eşti semenea copil-minune. micul meu miracol bleg. Prietene ititel. prinzându-1 pe Emil în braţe şi ridicându-1 în aer.

Dacă ar purta o mască.Când are condiţii perfecte. Cărţile s-au împrăştiat ca frunzele mo de vânt. mai erau câţiva bărbaţi cu aspect de brute. el le putea identifica exact pe toate . ar putea deveni r egina caselor de jocuri de noroc din Monte Carlo şi Sankt Petersburg. D e să se golească deja. Şi. Dinăuntru toc­ mai ieşea o femeie. care-şi aşteptau rândul să se ghicească viitorul? I se părea puţin probabil. la o adică. trăgând cu ochiul la coada ce se înti dea până la uşa căruţei. Amaunet a coborât din căruţă şi t drept la Golescu.Iar acum. Cu o momâie plină de noroc ca tine. ce vrea ea de fapt? . a zis Golescu. Oare de ce n-o fi profitat doamna Amaunet de capacitatea ta extraordinară. azvârlin d pachetul de cărţi peste umăr. exact spre locul din întuneric unde acesta stătea. Nu înţeleg. După ce a ieşit şi ultima brută şi a plecat în treburile lui. ca să se îmbogăţească în aşa măsură încât să nu mai jinduiască nimic pe lumea asta? Emil nu . a zis el. Trei dintre ei păreau să ţină ascunse nişt achete voluminoase asupra lor. i-a răspu ns Emil. . ar putea deveni cea mai bogată cocotă din Roma. mai rămâne să răspundem la o întrebare. având un asemenea trup. Voise să-şi facă o . .Cupa Neagră. mai bine zis.. iubite copile. prietene. Viena sau Budapesta.512 KAGE BAKER îi erau arătate desfăcute vreme de o secundă doar. a gândit el cu voce tare. Şi atunci de ce mu nceşte până în miez de noapte tăinuind lin­ guri şi ceasuri furate pentru nişte tâlhari în do ? Ce bani ies din asta? Emil. îşi frângea mâinile şi suspina. în întunericul nopţii..

Cu toate acestea.Nu vrei să ştii de unde am toţi banii ăştia? . Plecăm în seara asta.Te-ai îngrijit să mănânce? 1-a întrebat ea. sincer indignat. i-a zis Amaunet lui Emil Acesta s-a smuls şerpeşte din strânsoarea lui Golescu şi a ţâşnit în căruţă. a zis el. îşi ima inase reacţia ei faţă de un asemenea dar al lui. surprins de lumi eunat slab. dar după ce elementul-surpriză se pier­ duse. ca pe un câine. să fur? a exclamat Golescu. . dacă vrei să ştii . Am avut parte de o seară grozavă.I-ai fu ? a zis Amaunet.Unde este Emil? 1-a întrebat ea. . coborând felinarul din cârligul aflat pe uşă şi suflând în el ca să-1 stingă u. Golescu a rămas ca trăsnit.Adu caii şi leagă-i la căruţă.Mama Egipt 613 intrare impresionantă. Şi a ridicat în aer pung în care erau ceva mai puţin de douăzeci de mii de lei şi a făcut conţinutul să scoată clin­ şi pe faţă i-a apărut o expresie extrem de seducătoare.Regeşte. . trăgându-1 în faţă şi ţinându-1 de ceafă. acoperindu-şi apoi ochii. nţat ea. . Spre iritarea lui de nespus. . I-am câştigat pentru tine.E-n siguranţă.Du-te la cul care. în câteva rânduri. Am ghicit câte boabe de mei erau într-un urcior. In seara aceea. s-a mulţumit să-i facă s ios semn cu mâna. aici. i-a răsp uns Golescu. regina mea. . nu mă întrebi? Uite. . Emil. Dar de şi mijloacele ne­ cesare ca să fac asta. şi reuşise diferite versiuni pri­ vind ampl oarea emoţiilor ei. nu se pregătise . ochi i ei nu s-au luminat câtuşi de puţin.

E doamna atât de bună să-mi spună şi mie de ce nu se slujeşte de micuţul nostru prieten ca se devină putred de bogată? . Ar fi bine să fi înţeles asta. nu ştiai? a spus el gâ­ fâit. a spus Golescu. . . asta explică totul. şi 1-a prins de gât. Iar acum. a inspira t cu disperare. şi-a împins pălăria de pe faţă şi a zis: .Bine. nu-i aşa? El n-a putut decât să co nfirme cu o mişcare slabă din cap. Amaunet 1-a strâns şi mai straşnic.A ghicit Emil. simţind că-i sar ochii din orbite de strâns are. astfel că feţele lor au ajuns foarte aproape una de cealaltă.Păi. fierbând de indignare şi cu­ riozitate. . când s-a întors. El este secretul. Ai înţeles? Amaunet i-a dat drumul şi 1-a îmbrâncit spre peretele căruţei. . sunt extrao rdinar de talentat. i-a răspuns ea prin­ tr e dinţi. Cum de-ai ghicit numărul exact? 1-a întrebat ea cu glas voit scăzut. Nici forţând imaginaţia nu se putea spune că Amaunet era frumoasă în furia ei. adu caii.Dacă t e mai prind că-1 duci pe Emil la săli de joc sau ca­ zinouri.Pentru că Emil nu deţine vreun secret. iute ca un şarpe. şi totuşi. te omor. pentru că nu putea inspira nici o gură de aer.Ai f ost chiar atât de nesăbuit să-1 duci la jocuri de noroc? Golescu a clătinat din cap.. dar şi dintr-un sentiment pe care cu greu l-ar fi re­ cunoscut în sine lui. Golescu a făcut ce i se spusese. El s-a îndreptat de spate. frecându-şi gâtul.Aha. . Ea 1-a tras spre ea. înseamnă că ţi-am descoperit . .514 KAGE BAKER pentru reacţia ei din acele clipe.. a zis Amaunet.

dar soa­ rele răsărea din spatele piramidelor. iar el a gonit după ea. ..Mama Egipt 515 Apăsarea degetelor ei pe carnea lui. care se arăta atât de recunoscătoare pentru că f usese salvată în ultima clipă. . azvârlindu-şi straiele şi el.. amintind de o mirodenie pe care nu o putea numi . Golescu a ţesut urletele lor într-o fant zie încărcată de eroism. * Au călătorit tot restul acelei nopţi fără lună de-a lungul râu­ lui întunecat şi în numeroase auzit urlete de lupi răsunând din pădurea mohorâtă.. ţipând. se pomenea că picioarele i se încâlcesc în ceva ce părea să semene cu vata zahăr scăpată de cineva pe jos la bâlci. era frumoasă. îşi lepădase deghiza­ rea şi mai toate straiele de pe u-1 abia acum să con­ state că purtase tot timpul o mască înspăimântătoare pe chip... muşcă?" a într o el pe Amaunet. dar şi mirosul respir aţiei. pentru că de fiecare dată când înce nce în braţele ei.. In realit . în care el avea o puşcă uriaşă şi trăgea nenumărate gloanţe cu alice e lupi fioroşi care o ameninţau pe Amaunet.. deşi nu reuşea să vadă cât de fru­ moasă. şi uimitoarea forţă a mâinilor. Iar apoi aţele roz au devenit firele unei pânze de păianjen.Ce sentiment ciudat îmi înrobeşte inima nătângă? A între­ bat el calul pe care tocmai î a la oiştea căruţei. care iudat. ţipând cu glasul acela ascuţit. de obicei. încât. dacă ţinea seamă că Emil era vam­ pir. pe care o simţise de aproape. care era de fapt Nilul. dar ea se grăbea spre râul întunecat.. iar Emil era o muscă prinsă în ea. „Nu sunt ei cei care.

păstârnac.Da. Eu am o întâlnire cu cineva. mor­ covi. . ac um se găseau într-un luminiş din pădure. Păreau să fi ieşit de pe drum în cursul nopţii.Văd că ne-am oprit. i-a răspuns Amaunet. napi. . Ca fi.516 KAGE BAKER Pufnind. Golescu a simţit un fior. . A auzit ve­ nind de undeva un şipot.Legume rădăcinoase.O să rămâi aici. el a zis: . Mănâncă orice fel de pâine. care tocmai deshăma caii. unde avea să adape şi caii? A coborât de pe capră şi s-a grăbit după ea. ascuns vederii fiind înconjurat din toate părţile de tufişuri dese. Poate că Amaunet se ducea să facă baie în vreun minunat iaz pădure. fără să-1 învrednicească cu o privire. altceva dec ulciuri? . Stai în căruţa mar veghezi pe Emil. bineînţeles. . dar trebuie . i-a zis ea. a spus Goles cu. a con firmat Amaunet. cu braţele încrucişate şi urmărindu-i cum se ad apă dintr-un pârâu. dar fără un au piper. semn că av a o sursă de apă în apro­ piere.Ce mănâncă micuţul cel drăgălaş. Golescu s-a ridicat în capul oaselor. A rămas acolo frecându-şi bărbia nerasă şi urmărind-o cum duce caii de d ogi şi ieşind din luminiş prin desişul verde. Păşind mai aproape. prostit de somn. N-o să lipsesc mai mult de trei zile. şi şi-a pus mâna streaşină la ochi ca să se fe ească de lumina orbitoare a dimineţii. mişcându-se scret şi tăcut putea. Lumina puternică a dimineţii nu era chiar prie tenă cu Amaunet.Da. dar toate eforturile făcute să se apro­ pie pe furiş i-au fost răsplăti de vederea lui Amaunet stând aproape de cai. a constatat el. Nu le mănâncă decât dacă sunt fierte şi zdrobite.

fără să ridice deloc gla­ sul. nu-i aşa? a zis el.Eu fac toate eforturile să fiu demn de încrederea ta. dar şi-a dat seama că bănuielile lui se adevereau.Mama Egipt îndepărtată coaja. nu? Privirea ei dispreţuitoare 1-a trăpuns ca un cuţit. a spus Golescu strâmbându-se. însă reuşind să-1 convingă pe u de seriozitatea ace­ lei ameninţări. Asta i-a dat încă un fior tulburător. dar asta e situaţia. fără sare şi unt. . Nu înţeleg de ce nu-i foloseşti mintea aceea virgină ca să te îmbogăţeşti.Aha! şi cei de acolo nu a veau habar ce era. corect? Priceput la adunări. a zis el. apă. Ea s-a întors spre el cu o privire care aproa pe că 1-a făcut să se scape în pantaloni. a aprobat-o el. Mămăligă. poţi să-mi spui ? Amaunet a şovăit o clipă. Mai este ceva ce trebuie să ştie do espre îngrijirea şi hrănirea lui? . dar din nou. Pes mne că te întâlneşti cu ci­ neva care să te scape de ele. . dacă plecarea asta nu are legătură cu prăzile ce stau ascunse acolo. nepreţuito. Deci.Ce frumos din ui. Dar unde te duci? . . Iar de băut. . . i-a zis Amaunet. iei remorca de la căruţă. făcând o plecăciune şi apoi scărpinându-s cap. . după care i-a răspuns: .Doar că te voi găsi oriunde şi te voi ucide dacă-1 răpeşt u sunt plecată. porumbiţa mea n agră şi misterioasă. tu ştii ce este el? 1-a întrebat ea.Bineînţeles.La un azil. .D oar un idiot savant.Ast a nu este treaba ta.Dar tu. Dar unde l-ai găsit pe prietenul nostru. adevărat? Mi-e imposibil să nu mă-ntreb.

Deşi interesul lui de căpătâi erau banii. alambicuri şi retorte. într-un târziu. . ca pe o batistă. evident menite să creeze i mpresia de egipteancă pen­ tru muşteriii ei: o cutie din mucava pentru mumii de mici d i­ mensiuni. N-a găsit deloc bani. Nici urmă de parfumuri sau cosmeticale în apropierea lavoarulu i: doar un săpun de culoare galbenă. Existau câteva obiecte decorative. Amaunet nu ţinea la zorzoane şi volane. acesta din urmă produs în Franţa. arătând ca şi cum nu ar fi fost folosite niciodată. L-a dus la nas şi s-a scuturat. A rămas dezamăgit de cele găsite acolo. Când. a strecurat o pereche de pantalonaşi de-ai ei în buzunarul de la piept. Cu toate astea.518 KAGE BAKER * Imediat ce a rămas singur. lăsând vederii o oglindă de sticlă verde închis aflată în fundul cutiei. de unde adie­ rea aceea ca de scorţişoară pe care o radia pielea ei? Nu a găsit nici masă de scris. Găsise lu­ cruri simple şi cu aspect uti itar evident. Aceasta era goală. nici documente. Toate erau imaculat de curate. trebuie spus că prima dată s apropiat de sertarul unde el presupunea că Amaunet îşi ţinea lenjeria. şi şi-a continu at căutările. a găsit enjeria ei într-o ladă. prima grijă a lui Golescu a fost să se apuce de scotocit pr in căruţa lui Amaunet. dezamăgirea lui s-a adâncit. Exista totuşi ceva ce ar fi putut sluji la s cris. Un pergament ce se putea agăţa în cui. metale. cu hieroglife imprimate pe pânză. o cutie lustruită. şi nici lucruri personale care să-i ofere vreun indici u privind viaţa ei intimă. Şi atunci. boluri. nu mirosea decât a leşie. a cărei parte frontală se deschidea şi devenea plată. pen­ tru că înăuntru erau doar lucruri ce ţineau de ocupaţia de al­ chimis sticluţe cu minerale pudră.

S-a aşezat pe palme şi genunchi şi. . s-a ridicat în picioare din nou şi a privit în jos. . nu valorezi nimic pe lumea asta dacă nu poţi umbla pe lumină. i-a tras mâinile de pe faţă şi s-a uitat în ochii lui umezi. Câteva cratiţe şi ceva folosit pentru curăţarea lor. acoperindu-şi faţa cu palmele. eliberândii-se din mâinile lu s-a refugiat din nou în sertar. nu mă lua în seamă. a zis el cu voce tar e.Îmi arde ochii. i-a zis el. Auzind un scheunat slab de protest.Dar nici un ban. Hei. a pufnit de dezamăgire. Poate reuşim să re­ zolvăm cumva treaba asta. Golescu 1-a închis împingându-1 cu piciorul. S-a uitat lung şi gândito a cest din urmă lucru şi s-a frecat la bărbie. nu? Iar după ce o punem la punct. împiedicându-1.. Emil a încercat să treacă pe lângă el şi să se reîntoarcă în întuneric. Unde-şi ţine stăpâna ta aurul. Nu a găsi mare lucru nici în cămară: pâine us eapă. s-a uita în inte­ riorul lăzii.Mama Egipt 519 Golescu s-a uitat superficial la ea. Emil s-a zbătut. bineînţeles! a zis el. Chiar aşa? Golescu 1-a tras mai aproape. drăguţule? Nu-i cumva aici? Draci şi V S-a retras puţin. şi-a fre­ cat vârfurile degetelor între ele. giuvaer nepreţuit. De ce nu te înţelegi cu soarele. a spus Emil plângând. S-a aşezat greoi pe patul ei şi. Şi nici mie n-o să-mi fii de vreun f olos. pentru că simţise nişte gâdilaturi. . şi a deschis sertarul de sub pat. da -a prins de un picior.Emil. Emil a scâncit şi s-a dat de-a rostogolul din calea luminii. Glasul i s-a stins. a zis Golescu şi 1-a scos din ladă. şi a început să surâdă. cartofi. După ce a închis-o. . fără să ia în seamă ţipetele lui Emil. ia spune? .Da. .

soarele apr sfinţise când s-a întors la căruţă.o cutie mare şi un sac plin scuiat uşa. cu un glas ce părea acuzator. fiinţă nerecunoscătoare? s-a apropiat fără chef. având buzele strânse. dar în cearcă ăştia. s-a uitat în j r. şi cât a um­ blat pe ici şi colo. semn că era bănuitor.Dormi trântore. dar fără să se clintească. fredonând pentru sine. a zis el şi.. a zis el şi s-a ridicat în picioare. . . Nu vrei să vezi ce ţi-am adus. Ieşi odată de acolo! . A scos o pereche de ochelari din buzunar şi. Oprindu oar cât să încuie uşa. a urcat tru şi a tras sertarul..Ieşi de acolo şi-o să-ţi fierb un cartof bun.Ieşi afară micuţule Emil. * I-a trebuit ceva timp până să găsească un oraş. pentru că Emil avea nasul mult prea mic şi . Să nu pleci nicăieri. Apoi. A coborât pe uşă. iar Golescu s-a retras din faţa lui. Ha -o să păţeşti nimic. la întoarcere. a pornit să caute un drum. soarele a apus. iar după-amiază. luându-i cu forţa mâinile de pes e ochi. Şi-a aşezat jos poverile . nenea Barbu o să-ţi aducă un cadou. Aceştia au căzut imediat. te-am minţit. a scos păt strident şi şi-a dus repede mâinile la ochi. Observând soarele coborât şi roşiatic. s-a şters pe faţă cu pantalonaşii lui Amaunet.Da. i-a pus la loc în buzunar şi a coborât din căruţă. i-a aşezat la rădăcina nasului. pentru că nu a pri­ mit răspuns. a spus Emil. i-a zis Golescu.520 KAGE BAKER . .Mi-e foame.

timp în care Emil s-a văicărit şi s-a foit în faţa lui. cu vai la nasturi. Vampirul poate ieşi pe afară şi ziua. ." S-a tras apoi puţin în spate ca să-şi admire capodop era. Fusese făcut pen­ tru cineva de două ori mai mare decât Emil. Punându-i o apoi pe faţă şi ţinându-i în loc cu degetul mare. A tăiat două găuri în ea. pentru că.Ia te uită. .Uite! Ochelari! a zis Gol u. Şi ultima tuşa. vezi? Deschide ochii odată. In realitate. plângăciosule! Emil probabil că ia dat ascultare. Golescu a scotocit grăbit prin sacul pe care-1 adusese şi a scos o eşarfă lungă de lână. a zis Golescu şi a scos din sac o pălărie de fetru cu borurile largi.Stai. după care a suflecat manşetele. Vezi? Acum eşti apărat de soare.Vreau cartoful meu. . Acum eşti apărat de soare.. brusc. pe care 1-a drapat pe după umerii lui Emil. plus că aveau doar un braţ pentru fixarea pe după ure che. nu crezi? . a zis Emil. i-a legat eşarfa în jurul capului şi a lărg hizăturile astfel încât len­ tilele ochelarilor să rămână libere. Emil semăna cu o ciupercă. După c he­ iat cu chiu. ce drăguţ arăţi? a spus el. a rămas neclintit. astfel că-i tre­ cea de genunchi.subţire ca ochelarii să-i stea bine. astfel că Golescu s-a chinuit vreo cinc minute să-i scoată braţele fără de vlagă prin mâneci. .. dar î isese gura. p e care a aşezat-o pe capul lui Emil. Emil stătea ţeapăn în picioare. lăsându-şi braţele să-i atârne pe lângă Avea gura deschisă într-o expresie de uimire fără grai. aşteaptă! i-a zis Golescu. amintind de un cort. şi chiar mătura pământul. Acum poţi să-i şi mulţumeşti lui nenea Barbu. M ai avem ceva! A băgat mâna în sac şi a scos un impermeabil din pânză.

trăgând mai aproape cutia pe care o adusese. apoi. a s cos un colac de fum. Şi-a prăjit şi pentru el un adevărat fes­ tin cu ceea ce adusese: iepure. S-a tras deoparte şi a aprins un trabuc bun. în vreme ce Emil. Emil se uita în timpul acesta la flăcările strălucitoare.Nu dragul meu. a du s cratiţele la pârâu să le spele. îndatoritor. bălăngănindu-se cu el şi vărsând apă pe drum. a spus Golescu. Avem o mulţime de lucruri de făcut în noaptea asta. în lumina flăcărilor. o pungă de hârtie de trei kilograme care avea ştampila unui fa rmacist pe ea. Vinul i-a rămas şi după ce a terminat de mâncat. a zis el. . ridicând sacul şi scuturându-1 cu subînţeles. A de sfăcut punga şi a turnat conţinutul ei în tuciul în care apa începuse să scoată aburi. ca lătească gura. s tuciul de aramă pentru spălat rufe. având faţa şi mai ab entă datorită oche­ larilor mari. şi un clondir de vin roşu şi gros ca sângele de taur. şuncă şi ceapă. A deschis-o şi. Şi să mai duci nişte ne pentru foc! După ce Emil a adus tuciul de aramă. de culoare galbenă. facem o cupă de aur. Golescu a scos din l lui încă ceva ce cumpărase. a întors totuşi capul să se uite la punga de hârtie. hai să benchetuim.Face Cupa Neagră? a întrebat el. E o vo a bună şi tare. l-au dus la pârâu şi l-au umplut cu apă.Pfui! Adevărat. a zis Golescu.. vezi? O lăsăm să fiarbă bine. o să turn . Când se răceşte. şi de fericire. iar asta i-a dat o stare de bine. l-au dus până la foc. . iar când se face. a întin spate. ..522 KAGE BAKER . Te poţi învăţa uşor cu o viaţă ca asta. A aţâţat destul de repede un foc şi a pă la fiert pen­ tru cartoful lui Emil. O să te ajut eu să-1 umpli cu apă. a u licărit gâturile celor o sută şi patruzeci şi patru de sticluţe.Ce bun e un sclav. Când termini cu vasele acelea.

iar ţăranii or să-şi închi­ puie că şi i bune. mă gândesc la viaţa pe care am dus-o până acum. m născut într-o familie de aristocraţi de rasă. legănându-mi ba l. Dar am mers la universitate. Şi blazonul înscris pe vitralii.Ca să o folosească drept medicament. Am devenit foarte curând director la o bancă mare şi importantă din Bucureşti. nu? Astea te fac să rămâi pe gânduri. a zis Golescu. In fiecare dimineaţă. toţi funcţionari i stăteau aliniaţi şi mă salu­ tau preaplecaţi când treceam prin dreptul lor. i-a explicat Go lescu. A mai tras un ultim fum din trabuc. Aveam un ceas de aur cu lanţ. a spus Emil. . V opseaua face gălbenuşul să fie mai închis la culoare. crede-mă.întocmai.De ce? a întrebat Emil. Ce stele. înţelegi? Asta ne va umple imediat la loc punga aceea în care am avut douăzeci de mii de lei. In m acesta. vezi? Aveam şi un castel. înţelegi tu? Nu. poţi repeta isprava asta oriu de. care cresc găini. . După aceea. Nici una din toate astea nu m i-a revenit mie. Iar bastonul ăsta avea un diamant montat pe mâner.Ce seară frumo asă a spus el. o să le vindem ţăranilor din valea de colo. . Dacă pleci de îndată ce ter­ mini de vândut sticluţele. . zău aşa.Medicament. . a aruncat restul în foc şi a întins mâna după clondirul de vin. de fapt. Servitori până şi pentru a ne plimba câinele. am avut un început bun în viaţă. şi un birou lung de trei metri. eu eram mezinul. am absolvit cu on oruri. Le spunem că vor obţine pui uriaşi. trăgând o duşcă. . care era lustruit tot timpul.Mama Egipt 523 chestia asta în sticluţe. fiind un strălucit finanţist. ajung să mă gândesc la ironia sorţii m fost întotdeauna un va­ gabond. când ajungeam la bancă. Treaba asta nu dă niciodată greş.

a putut să-şi păstreze vocea aceea minunată de soprană până la data morţ i total neaşteptate. speri at de o căruţă cu pâine. că milioanele care se aflau în camera blindată aveau să ajungă. Dar crezi că avea vreo rudă apropiată cumva? După cum se poartă afemeiaţii aceia cu soţiile şi concubinele lor? Am aflat însă că de­ functul Ali Paşa ese un accident tragic în tinereţe. Milioane în orice valută îţi poţi imagina. bine. 1-a azvârlit din spinare şi 1-a călcat sub copite. bineîn­ ţeles. când atrăsese atenţia Marelui Vizir. Perle. Golescu a mai luat o gură bună din v in. ca şi sărăcia. un gol imens în urma lui. Iar pe neaşteptate. s-a văzut silit să plece în străinătate ca să evite un ndal.. ei bine..Ei. Vai. nu tu copii. aralde. t trică.Poftim? a făcut Emil. după trec unei anumite perioade. sclipind ca giuva erurile ascunse ale dansatoarelor. a zis el. datorită vocii lui dulci şi. buf! A murit într-un tragic accident când armăsarul lui negru ca smoala. Şi. tot ce vrei. Aşadar. imediat ce am auzit de decesul lui. Cea mai mare bogăţie pe care ar putea să o strângă un f uncţionar corupt. Dar se spune că bogăţia. în proprietatea Imperiului Otoman. încrezător. . c de repede s-a petrecut prăbuşirea mea! Vrei să auzi circumstanţele care m-au adus în stare a jalnică în care mă vezi acum? . banca mea avea un client pe nume Ali Paşa. Aveam un caracter deschis. Cum eram un om ci stit. Trebuia să le vezi cum stăteau în casa de bani. sigur că am început căutările pentru a-i desco peri rudele cele mai apropiate.524 KAGE BAKER unul care strălucea minunat. Ce puteam face? Cu cât mă gând eam mai . eram prea inocent. aşa am păţit-o şi eu. Milioane. ca un soare ce răsare. Asta înse mna. Strânsese acest Ali Paşa o avere uriaşă. rubine. nu tu soţie.

Desigur. Am hotărât să întreprind o acţiune foarte în M-am consultat cu colegii mei din comunitatea bancară internaţională şi am obţinut numele unui investitor cunoscut peste tot pentru integritatea lui morală. lucru care s-ar fi cuvenit să-mi dea de gândit! Golescu a clătinat din cap. a mers atât de departe. mi-am cerut ier tare pentru îndrăzneala mea. în baza uno principii în care credea. încă sugar. restul de şaizeci la sută avea să revină. A trebuit să mitui m funcţionari din domeniul juridic şi mai mulţi slujbaşi mărunţi. imediat ce noi obţineam elibera­ rea lor.chiar prea repede. problema era foarte complicată.Mama Egipt 525 profund la tirania sub care trăise naţiunea noastră atât de multă vreme. şi vândută unui existase un semn de naştere prin care nefericitul Ali Paşa putea fi identificat post um de către rubedenia lui îndurerată. deoarece mama lui fuses e răpită de piraţi de pe Coasta Ber­ beră împreună cu copilul ei. eu pu­ team să-1 ajut în a r evendica milioanele depozitate în banca noastră. Ca să nu mai lungesc povestea. întâmplător. De fapt. posedând o avere personală considerabilă. în care urmau să fie transferate fondur ile. cu atât simţeam că s e îmi fierbe în vine de senti­ mente patriotice. i-am explicat elementele cazului şi i-am făcut o propunere. desi­ gur. încât a spus că susţine cu entuziasm autonomia României. El a acceptat acea cheltuială fără nici o o biecţie . bise . Iar Smedlitz trebuia să pună la dispoziţie o sumă mare en­ tru a deschide un cont la o bancă din Elveţia. era un p rusac. şi-a şters mustaţa . acel domn a fost de acord cu planul meu. El avea să primească patruzeci la sută pe ntru rolul lui în acea înşelătorie. a băut din clondir. pentru ca ei să jure că Sme tz (prusacul) este fratele de mult dispărut al lui Ali Paşa. Am luat legătura cu el. Dacă era dispus să se dea drept fratele regretatului Ali Paşa.

aş lă. uitaţi-vă-n jos şi vedeţi cum este batjocorit un suflet credul şi cinstit. A mai lua t o gură şi a urmat: Averea s-a transferat. Ca să înrăutăţească ş t situaţia. de fapt. f iind sortit la o viaţă de fugar persecutat în mod nedrept. Distru­ gerea mea era depli m fost silit să fug de acolo la vreme de noapte. A luat încă o înghiţitură.) Să nu mai pot sta la un birou lustruit. care acum se aliase împotriva mea. . ci un impostor. asta după ce fusese salvat d e pe o insulă îndepărtată.) Greutăţile îi fac pe oameni să fie înţelepţi. Uneori. ca un adevăr at domn! Să nu-mi mai pot roti bastonul cu eleganţă pe deasupra cape­ telor funcţionarilor din subordinea mea! Şi ce s-o fi ales de diamantul meu. dacă nu un nou pretendent! S-a vădit până la urmă că Ali Paş a. (Golescu şi-a şters lacrimile d e pe faţă şi a mai luat o gură de vin. făcându-mi de ruşine ilustra familie. dar că nu m-am scufundat chiar atât de mult. abia acum a început să fiarbă! Adu un băţ mai lung.526 KAGE BAKER cu dosul mâinii şi a continuat: Ce încredere oarbă am avut eu în prusacul acela! Vai. unde naufragiase în urmă cu şapte ani. iar când eu m-am dus să primesc cele şaizeci l a sută din ea pentru acţiuni carita­ bile . un lacheu al comunităţii bancare internaţionale. mă gândesc la autodistrugere. un frate care abia aflase de moartea lui. drăguţule. şi mes­ tecă în tuci. închisese contul şi dispăruse. iar acum nu mi-a mai rămas decât înţelepciunea. curând m-am lămurit că Smedlitz nu era doar un hoţ.imaginează-ţi oroarea mea când am descoperit că S edlitz retrăsese toată suma. cine crezi că apare. fără putinţă de a fi găsit! In vr 1 căutam. stel elor. nu bogaţi. cu glas schi zis: A. care sclipea ca luna? (A suspinat cât să-i revină suflul. a râgâit şi.

N u-şi amintea să le fi umplut cu vop­ sea galbenă concentrată.Acum nu mă mai mir că te ţine pe lângă ea. Iar după aceea. şi-o să mai fierbem un cartof. A ridicat sacul şi pornit cu paşi târâiţi să-şi facă toaleta de dimineaţă. după câteva ore de discuţie despre care abia îşi aducea aminte. a zis Emil. Cred că eşti o adevărată zân adevărat? Mai aţâţă focul acela. Inte­ riorul tuciului de aramă era curat. . Poate şi-un păstârna ai fost băiat bun şi harnic. de parcă ar fi fost nou. trans­ pira din greu. a remarcat el.Mama Egipt 527 * Strâmbându-se în clipa când şi-a ridicat capul de pe pălăria strivită. a vând dopuri bine puse. . Cu mişcări nesigure. îndreptându-se c poartă zăvorâtă pe care Golescu o ochise mai demult. o să pornim într-o aventură. * Două ore mai târziu. Golescu a băgat de sea trezise în plină zi. a exclamat Golescu. amândoi înaintau chinuitor de încet pe un drum de ţară.Cum de-ai. dar ele stăteau toate acolo. Golescu s-a ridicat în picioare. aşadar. Emil stătea în acelaşi loc în care se aflase şi în clipa în care Golescu răbuşise în somn. .. Pe arşiţa aceea.Medicamentul e gata.. Clondirul g se găsea în acelaşi loc unde îl lăsase. dar cele o sută patruzeci şi patru de sticluţe erau a pline. ridicându-se în fund şi holbându-se la ele. f indcă era îmbrăcat în cel mai grozav amestec .

în dreptul inimii. . fie ca sfinţii şi îngerii să-i dea viaţă lungă. la care se adăugau câteva folii autoadez ive de poleială extrase de la un pachet de biscuiţi de Genova. lătrându-i printre leat ri. întinzându-i-1 lui Emil.528 KAGE BAKER pe care îl putea oferi un magazin de haine vechi: o haină cu coadă de culoare neagră. a bolborosit ţăranul. . Domnule. ntru că nu putea vedea prea bine pe unde mergea. Dar matale. .E greu.Ţine-ţi gura.Încânt Nu am a mă îndoi că ai auzit de noua lege. îmi poţi acorda câteva clipe? . stimate domn! A ridicat glasul. Da' de care e vorba? . avea un săculeţ c părea greu. adjunct al Prinţului Alexan­ dru. .M-am înfierbântat. şi s-au izbit în el. care păstra în ea o duhoare puternică de mort ept. i-a spus Golescu. prinzând dulăii de zgărzi. . Într-o mână. Golescu a dus o mână la pălărie şi s-a înclinat. împopoţonate cu bucăţele de panglici colorate.Doctor Milon Cr u. îşi ţintuise o serie impresionantă de medalii. .Sigur c-am auzit. . s-a văicărit Emil. pa ntaloni vărgaţi şi o pălărie neagră din mătase. a s. cum te numeşti? . Când au ajuns la vreo sută de metri d e gard.Da' tu cine naiba mai eşti? 1-a întrebat ţăranul. Bună dimineaţa.Ia sacul. pălăria şi ochelarii şi trebuia să fie condus de mână. doi dulăi uriaşi au apărut ca din senin. i-a răspuns ţăranul Buzdugan . ca să se adreseze ţăranului c re venise să vadă ce era cu hărmălaia aceea stârnită de câini. părând oarecum neliniştit.Taci.Iuliu Buzdugan. ministrul agriculturii. Emil purta impermeabilul. . majoritatea religio ase.

Mama Egipt 529 Golescu i-a surâs. nu avusese parte de nici o inspecţie. prinsă de nişte stâlpi înalţi. 1-a aprobat Buzdugan. asta din câte ştia el. L-a condus totuşi pe Golescu spre poiata păsărilor. chemându-1 pe Emil după sine. u.Păi. In realitate. Asemenea locuri rareori atrag pe cineva. . un spaţiu deschis din spatele casei. Golescu a păşit în c rtea omului. sti ate domn. . îmbrâncindu-1 uşor şi pe furiş când acesta a trecu e lângă el. că nimeni n-ar mai fi fost în stare să ghicească ce animal fuse se acela. Nu era un loc în car imţi îndemnat să zăboveşti prea mult. Sunt con­ vins că ai trecut fără dificultăţi ultima inspecţie. Emil a înaintat orbeşte. ie să-ţi văd poiata cu găini.Bun înţeles. . După ce dulăii au fost închişi undeva. lăsându-şi în schimb mâna prieteneşte pe umărul lui Buzdugan. uscat de soare. înălţimea sa ţine foarte mult ca naţiunea noastră să devină una dintre ce mai mari pro­ ducătoare de pui din întreaga lume! Poate că n-ar strica să-ţi legi dulăii. simţind că-1 ia cu su­ dori. în prezent pretenţiile cresc mereu. târând săculeţul după sine gnorat apoi. de cea privind creşterea producţiei de pui pe fiecare gospodărie din regiunea asta. Razele de s oare cădeau nemilos asupra ei. Cam vreo sută de găini stăteau aproape pleoştite lo netulburate câtuşi de puţin de putoarea emanată de găinaţul lor sau de duhoarea răspândită de rele moarte ce stăteau înfipte în parii înalţi ai gardului: două vulpi şi ceva ce se chircise atât de rău. astfel că Golescu a simţit cum pământul întărit îl arde la pic re prin tălpile subţiri ale încălţărilor. iar poarta s-a deschis. .întâi de toate. împrejmuit cu un gard de plasă de sârmă. cu paşi mărunţei şi precauţi.

a spus Golescu.Ei. vârând în bu­ zunar carneţelul şi ciotul de creion. . a zis Golescu. S-a prefăc ut că-şi notează câte ceva. . nu? Dar. . te pot ajuta. prie­ tene. care. ridicând ochii din carneţe l şi făcându-i un semn tovărăşesc din ochi. dar ouăle lipsite de gust şi spălăcite la culoare îţi distrug faima de furnizor de mare clasă. . . iar acest lucru din cauza hranei.Ştiinţă? . . ce Dumnezeu! Mă refeream la Ştiinţă. A nu. Zâmbind. .. . 1 evenit Golescu.530 KAGE BAKER . a făcut Golescu. lipsa de atenţie în asigurarea hranei păsărilor ţi-a creat probleme. De ce nu văd nici unul călcând ţanţo Se vede că sunt lipsite de nerv şi slăbite. . dau pui slabi.Nu le dau de mâncare decât ce e mai bun! a protestat Buzdugan. Golescu a fluturat un deget pe sub nasul lui.Bine. dar e de ajuns? Păsările subnu­ tri te dau ouă de calitate inferioară. uite cât de blegi sunt păsăr le tale! Nu seamănă nici pe departe cu cocoşii de luptă. Văd că dăunătorii sunt ţinuţi la respect.Domnule! Vrei cumva să sugerezi că un reprezentant al înălţimii sale prinţul se poate lăsa mituit? Poate că aşa s lucrurile în trecut. recunos semn bun. Nu doar atât.Ce s-a întâmplat? a întrebat B an. dezumflându-se. dar.Sunt convins de asta. Doar aşa se-nvaţă minte vulpile. . şi a scos din buzunar un carneţel şi un ciot de creion. nu. n-aş voi să te descurajez prea mult. timp în care a clătinat din cap. dar am pătruns într-o epocă nouă.Din fericire. la rândul lor.Şi cât mă costă asta? a întrebat Buzdugan.Hmm.

alte şi alte păsări au tră aşi revelaţie şi au . produsul dă nişte re zultate impresionante. Ai vreun platou sau o farfurie? După ce B uzdugan i-a dat o tigăiţă de cositor.Acum. Utilizat cu regularitate. ei au reuşit să obţină un tonic de o ef cacitate uimitoare! Formula de Aur Q. de aceea. A pus tigăiţă pe pământul încins. . rog să observi comportarea păsărilor. desfăcând dopul sticluţei şi t rnând conţinutul în tigăiţă. Una după alta.Da' ce face? Ce face? Păi. a scos o sticluţă de vop­ sea galbenă.Băiete! a spus Golescu şi a făcut un semn autoritar către Emil. Desfă du-1. Aflată aproape. In creieraşul ei minuscul a licărit conceptul d e SETE. a zis Golescu. Golescu s-a strecurat în curtea păsărilor.Acesta. Emil nu a reacţionat în nici un fel. A ridicat-o în aer. asigură substanţele nutritive de care păsările tale au atâta nevoie. Golescu i-a smuls săculeţul din mână. Prinţul nostru a ales doar oa­ meni instruiţi la universităţi cărora le-a poruncit să-ş ună mintea la treabă pentru a crea ceva care să contribuie la îmbună­ tăţirea stării de sănăt or. urmat îndeap oape de gazdă. dragă domnule. . Folosind cele mai noi des­ coperiri ale ştiinţei. domnule. parcă protejând-o între palm . Lucru în aparenţă imposibil. Buzdugan s-a uitat printre gene la sticluţă. una dintre păsări a întors capul. care abia acum îi ajunse se din urmă. Sunt moarte după ea! Priveşte numai.Mama Egipt 531 . a zis Go lescu. Acest supus fidel al statului are nevoie de o sticluţă de Formula de Aur Q. A dat fuga la tigăiţă şi a sorbit cu nesaţ. dă-mi voie să-ţi fac o demonstraţie. este un supliment alimentar pro­ dus de Ministerul Agricult urii. Sărmanele creaturi îşi dau imediat seama de caracterul be­ nefic mulei de Aur Q. Hai. în ţarcul acela era mai cald decât afară.

Golescu . s-au târât greoi către pădure. Doar două mărci sticla. a spus Buzd gan holbându-se cu mirare în ochi. Sunt sigur. Sărmane creaturi erau rupte de foame.Cum asta? Păi văd că ai săcule lin.Două mărci sticluţa? Iţi dau douăzeci şi ci de mărci pentru tot săculeţul.Douăzeci şi cinci de mărci? a exclamat Golescu şi s-a re­ tras. îmi pare rău că trebuie să-ţi spun. trecându-şi greutatea de pe un pi­ cior pe celălalt.Văd că au băut aproape tot. după ce împărţiseră câteva săculeţe cu Formula de vale. dar t rebuie să le ofer şansa asta şi celor care-ţi fac concurenţă. Ouăle fă de ele nu vor mai fi cu gălbenuşul albicios. nu? a spus Golescu. vei începe să percepi şi diferenţa.532 KAGE BAKER venit în fugă să-şi înmoaie ciocurile în vopseaua galbenă şi călduţă de parcă ar fi fost şamp eaţă. 1-a anunţat Golescu. cu o expresie de uimire pe faţă. ce zici de asta? . N-ar fi ci nstit ca doar un singur om din regiune să aibă păsări ce fac ouă de calitate su­ perioară. Dar ce vor face ceilalţi producăto ri de ouă şi păsări? Buzdugan i-a zis în felul lui ce puteau face alţii. a zis Buzdu­ gan. . nu crezi? Ţăranul s-a uitat la Golescu printre gene. m ulţumită Formulei de Aur Q. Spre seară. şi a scos de la brâu pungă plină cu monede. . le-am zărit când l-ai desfăcut la gură. . .Adevărat. Cred că ar trebui să iau câteva sticluţe. . După câ­ teva ore. .Ai văzut? a zis Golescu. ci bogat şi de un galben auriu! Şi totul.Uf! Prietene. dar pro­ dusul este în cantităţi atât de limitate şi atâ încât nu pot să-ţi dau decât o sticlă.

pătrunzând pe o uliţă scurtă. unde mirosul puternic de gă de o boare de vânt su­ gera existenţa altor gospodării în care erau crescute păsări. . . e un câine mare.Ai văzut. Doar aşa te poţi ridica în lume. Bună dimineaţa.Da. lăcomia şi a mi-au slujit întotdeauna. şi nu a fost chiar atât de rău. fără să se schimbe vreodată. Na tura umană curge la vale ca un râu. ma re noroc pe tine că am apărut eu în viaţa ta.Nu. Emil. Hai. In ac s-a auzit zgomot de . adevăr atent la potecă. . trecând însă în cealaltă parte a văii răului. având buzunarele dol­ dora de bani de tot felul. Toc­ ma useră un colţ. Emil a scos un sunet ce putea fi in­ terp retat drept aprobator. dar asta nu a fost şi pentru tine o zi ce merită însem­ nată cu roşu în calendar? Ai înfruntat soarele. un om înţelept îşi ridică mo lurile acestui râu. aşa? * Aşa au şi procedat. Îngăduie-mi să mă prezint. domnule.. micuţul meu prieten? i-a zis el lui Emil. şi lasă prostia şi trufia oamenilor să-i învârtă roata. Da. iar hămăielile furioase ale unui dulău fioros ce ea într-o poartă sculptată îl scoseseră pe un ţăran supărat din casă pen­ tru a vedea ce se p când Emil a murmurat: -Cal. Mâine o să ne continuăm călătoria de explorare.. pentru că Emil se ducea drept către un copac. Teama. a adăugat Golescu. în semn de salut.Mama Egipt 533 trăia un sentiment plăcut de satisfacţie. ridicându-şi pălăr ia către ţăran. L-a p rins de guler şi l-a repus pe drumul cel bun. l-a corectat Golescu. că nu mai avem mult. în sfârşit. Gâfâind de oboseală.

a sp s Golescu. . dar s-a mulţumit să zâmbească mai generos şi a continuat: Sunt do torul Milon Creţulescu. . şi s-a aplecat peste poartă. . ca să fi e văzut şi auzit de celălalt ţăran. şi s-a întors cu faţa spre uliţă. dar chiar în clipa când inima lui Gol escu reîncepuse să bată aproape normal.Nu te priveşt s-a răstit Buzdugan la el.Doctore Creţulescu.. Mai ai din medicamentul acela? .. îţi dau.Iartă-mă o clipă.Ştii tu.Hei! . care face ouăle de aur! . o lăsau într-un plăcută semiobscurit ate. a zis el... călăreţul şi-a oprit calul şi 1-a făcut să se întoarc rimis din dorinţa expresă a Prinţului Alexandru să.Despre ce vorbiţi? a întrebat celălalt ţăran. de la Ministerul Agriculturii şi doresc să. . că de Formula de Aur Q trebuie să se bucure toată lumea. de acela e vorba! Uite.Sst! Da.. A început să asude. pe sub crengile copacilor care.Poftim? . . şi a coborât vocea. plecate peste uliţă.. neştiind precis ce se . L-a văzut pe ţăranul Buzdugan îndemnându-şi bidi e. te rog.534 KAGE BAKER copite. Zgomotul de copi te s-a auzit trecând pe drum şi prin drep­ tul uliţei.. Medicame tul acela. Buzdugan a aruncat o privire scurtă către celălalt ţăran.Aha! Golescu s-a răsucit doar pe jumătate.. .Ai zis ouă de aur? a exclamat Golescu. Te referi la Formula de Aur Q? Eli­ xirul miraculos elab orat de Ministerul Agriculturii pentru creşterea producţiei de păsări în gospodării şi ferme? . stimate domn.Stai. a spus Golescu.

domnule Buzdugan.Mama Egipt 535 întâmplase. A extras o sticlă şi a ridicat-o în Priveşte! . nu glu­ mesc. eu nu-i pot refuza.Dar ce are în desaga aceea? a întrebat celăla lt ţăran.Iţi dau o sută de mărci pentr u tot ce ai în desagă! a stri­ gat Buzdugan. mic! 1-a repezit Buzdugan. . vă rog. Două sute. Rogu-te. . Am aici suficiente sticle c u Formula de Aur Q. dar hotărât să joace pe acea carte în continuare.. Te rog. a zis ţăranul. .Ce vorbiţi acolo despre ouă de aur? a întrebat celălalt ţăran. i-a zis Golescu celuilalt ţăran. .Dom nilor.Ce-i graba asta? a zis celălalt ţăran.Formula de Aur Q! a spus Golescu. Aş putea fi acuzat de şarlatanie! Ea este însă un supliment alimentar uimitor pentru păsări cum n-ai mai văzut şi nici n-o să vezi vreodată. nu? De aia-1 vrei doar pentru tine? Poate o să cumpăr şi eu două sticle. înseamnă că medica­ mentul tare bun. înaintând spre ei.Atunci vr eau şi eu o sticlă. nu e nevoie să vă certaţi. .Le cumpăr eu pe celelalte zis el şi a descălecat. . şi a în din mâna fără de vlagă a lui Emil desfăcându-i baierele. le-a spus Golescu.. Buzdugan a scrâşnit din dinţi. doctore. Ouă de aur? Păi eu n-aş susţine a în legătură cu Formula de Aur Q. . Dacă acest domn de treabă doreş rofite de calităţile sale uimitoare. spui că ai observat rezultate imediate şi spectaculoase după folosirea medicamentului? . . des­ chizând poarta şi ieşind în uliţă.Cinstitul dom n exagerează peste măsură. fiindcă eşti un muşteriu mulţumit.

Nici vorbă de vreun elixir miraculos! Emil a rămas acolo. cu privirea impenetrabilă înapoia oche­ larilor co loraţi. Aşa e. prostănacule. parcă ferindu-se. . Ouă uriaşe. Şi toţi cocoşii care a u băut din el parcă au înnebu­ nit de poftă. Aşa greu cum atârna. şi în dimineaţa asta. doctore. asta le-am spus eu despre medica­ ment! a zis Golescu. oare? a întrebat el. practic târându-1 după el Când au ajuns la căruţă. sc fracul. Faptul că era plină până aproape de băieri cu mo­ nede sclipit e nu reuşea să-i aducă nici măcar un zâmbet pe faţă. .536 KAGE BAKER . şi a închis uşa. I-am vândut acelui om sticle pline cu apă şi vopsea galbenă. I pă aceea.Ba nu. Medicament care face găinile uriaşe. asta până când Golescu s-a aplecat spre el şi i-a smuls de pe faţă.Da. oprindu-se doar cât să se uite o dată în desagă. sau nu? Emil a clipit spre el. pe loc? * Golescu a cărat desaga tot drumul până în luminiş. deoarece cântărea mai mult decât la plecar de dimineaţă. a început să se dezbrace. scoţându-şi pantalonii vărgaţi. . ce zici.Ce se petrece. a mers cu o iuţeală neobişnuită. a spus el. galbene ca aurul.Ascultă. Două sute cincizeci pentru tot săculeţul. a zis Buzdugan. de parcă i vrut să se convingă de ceva.Nu. I-a făcut . doar i vândut un fals medicament! a spus el. toate găinile stăteau pe c e ce semănau cu nişte munţi mici de aur. . 1-a împins pe Emil înăuntru. a urcat apoi şi el.

Nu înţelegi ce-i aceea minciună? a întrebat el.Nu. arătând către cutia din mucava'. inspre ele se ridica o aromă de mirodenii. Şi eu am adormit în vreme ce fierbea chestia aceea din tuci. -Da.Spune-mi. Emil s-a apucat să-i înşiruie numele a tot soiul de ingrediente. nu înţelegi nici măcar atâta luc . după care a îmbrăcat haina cealaltă. copilaş. Şi eşti un geniu oribil. Am minţit. rămânând tăcut vre lungată. Ridicând pânza de pe fundul ei. a repetat Emil. Golescu s-a apropiat imediat de cutia de mucava şi a deschis -o. . Ceva din glasul lipsit de tonalitate al piticului 1-a făcut pe Golescu să îngheţe în momentul în care tocmai băgase un pi­ cior în cracul unui pantalon plu. a zis tr-un târziu.Uite acol o. . Cum de-ai avut la îndemână toate sub­ stanţele acelea? . în care se aflau borcanele şi săculeţe pline cu diferite substanţe. sau cel puţin aşa a bănuit Golescu. erau din frunze.Ajunge. să ştii. Hmm. Poat e că nu. . a descoperit însă un fund dublu. dar fără să-şi dezlipească privirea de la faţa lui Emil. s ubstanţe chimice în cea mai mare parte. Părea să fie goală. . . S-a uitat insistent la Emil. Într-un târziu. Şi-a prins pantalonii. Ai pus şi alte lucruri în fiertura aceea după ce eu am adormit. ajunge! Cel mai apropiat spiţer e la tr ei ore depărtare de aici.Ce anume? Drept răspuns. a vă numeroase despărţituri.Mama Egipt 537 pachet împreună cu haina şi a pus totul deoparte. a spus Emil. Iar un ele. a ridicat o mână să-1 oprească din turuit. Şi pe unele le-am luat din drum.

a întrebat el.Ştiu.Eu pregătesc Cupa Neagră pentru ea în fiecare lună. aşezândupe pat. a zis Emil. a zis Emil şi probabil că din glasul lui plat ră bătea totuşi un soi de dispreţ. copilul meu de aur. . Vai. după care s-a oprit. a zis el. poţi să-i sp ui lui nenea Barbu? . pe ea n-o interesează amorul. cine ştie? Ce se întâmplă când bea din Cupa Neagră.Şi cum de-ai ştiut ce să pui în medicament ca să obţii găini uriaşe. In cele din urmă. A împins-o deoparte şi s-a uitat la Emil printre genel e întredeschise. . căutându-şi stup. a zis el.Tot aşa cum ştiai câte boabe sunt în urcior? . Să fi fost oare dispreţ? . prun işoara şi purtătorul meu de noroc.Sfinţi îngeri din cer. Ai adus de câteva ori vorba despre Cupa Neagră. A cesta s-a uitat la el.Uf. A pornit apoi să se plimbe încoace şi încolo.538 KAGE BAKER . aducând cu un roi de A albine agitate. perla mea. Aşa.Da. (În aceeaşi clipă 1-a fulgerat o idee. . o mulţime de idei i -au bâzâit prin cap. Ce oare este aceea. scumpule? . sc umpule. Golescu s-a lăsat puţin pe spate.Aha. . a exclamat el. deci? Ceva care să o ajute să nu aibă copii? Ba nu. de parcă l-ar fi izbit cineva în piept. a zis Emil. Golescu a frecat mâinile între ele. Golescu a perceput o expresie stranie în ochii aceia iepureşt i. cu o urmă de tristeţe în glas. Timp de câteva clipe.Nu moare. închizând cutia. Dar . las mult mai slab decât obişnuitul răcnet pe care-1 folosea când i se adresa lui Emil. s-a liniştit cât să întrebe: Dar câţi ani amna Amaunet? .) Spune-mi ceva. şi gata.

.oare îl căuta. Golescu s-a stre­ curat afară din căruţă şi a aprins un foc de tabără. ai stat prea mult prin bâlciuri. pe doctorul Creţulesscu? Când primele umbre ale ser ii au coborât. e Emil. . . i-a răspuns acesta. şi în acest fel după-amiaza s-a scur tineală. amice. De aceea nu vrea să atragă atenţia asupra ta. A auzit de câteva ori zgomot de copite dinspre drum.Nu ştiu. printre saltimbanci. Golescu a arborat o expre­ s e despre care spera că va sugera nevinovăţie. Golescu..Da. Tu eşti pen­ t ea ca o piatră filozofală.Dar tu câţi ani ai? . e o nebunie. Hm! Să sperăm că nu are ceva molipsitor. Golescu. ceea ce însemna că vehiculul cotise către luminiş.Am înţeles. Adevărat? Dar dacă aşa stau lucrurile. şi a ră it uşor carnaţii pe care îi frigea pe un proţap. Golescu n ntit. suferă de ceva? . Imaginaţia lui a început totuşi să lucreze cu febrilitate. A început să tremure din tot cor­ pul şi s-a ridicat. . sunet de cre nguţe frânte. şi atunci trebu ie să ia un medicament ca să-şi păstreze sănătatea. o fidelitate de câine supus şi răbdare. iar câteva clipe mai apoi.E bătrână. rămânând cu ochii la Emil. nu uit a că porţi o discuţie cu un idiot. cumva.Nu? Bine. . Stătea a lui când a auzit o căruţă apropiindu-se pe drum.Nu.Mama Egipt 539 . semn că cineva trecea în g oana calului . Nu. Pesemne că are vreo boală.Foarte bătrână? . sursa ei de apă a vieţii. re­ memorând întâmplările legate de sforăria cu găinile. .

pentru o vreme.Emil unde e? Păi. A lăsat-o lângă foc şi us caii la adăpat. Vino să mănânci. ridicându-se de pe scaun. a spus el cu voce tare când a văzut-o pe Amaunet apro piindu-se. . . Vezi? Nu numai că n-am fugit cu Emil la jocuri de noroc. dar a coborât de pe capra căruţei şi s-a apropiat de foc. după care a aprins un felinar şi s-a grăbit spre cealaltă căruţă. Amaunet s-a uitat bă toare la el. Acum. după care ea a spus că se duce la culcare. Amaunet părea obosită şi iritată. Urându-i noapte bună cu un glas ce sugera buna dispoziţie. la locul lui. rămăsese la fel de ispititoare ca întotdeauna . Au mai flecărit o vreme. Mă-ngrijesc eu de cai. a zis ea şi a scos un hoho t de râs ce nu trăda nici o veselie. Golescu a urmărit-o urcân d în căruţă . dar am şi pregătit ceva de mân­ care pentru seară.Bine te-ai întors. în dulapul acela. Abia când s-a întors şi s-a aşezat faţă în faţă cu ea a simţit o vagă dori eg că toată adunătura aceea dizgraţioasă de obiecte a fost descărcată pe ascuns. o să ai acolo tot spaţiul din lume. nicidecum a o fiinţă nemuritoare care să fi sorbit din vreun nec­ tar fermecat. . a simţit o umbră de dezamăgire. . G olescu a surâs discret şi a observat că Amaunet nu avea vreo pungă de bani asupra ei. fără vreo remarcă nelalocul ei. Văzând-o din nou de aproape.540 KAGE BAKER .văzută din spate.şi a aşteptat ute. a zis Golescu.Şi măcar am obţinut un preţ bun pe ele? Amaunet s-a mulţumit să ridice din umeri.S-ar putea spune şi aşa. peste vreun ard? a întrebat el cu glas mieros. regina mea.

Unde-s banii? s-a mirat el cu voce tare. Dacă nu cumva e nefericita victimă a unui mare escroc? Un maestru a crimei. S-a apucat să scotocească prin dulapuri şi sertare.. nedumerit şi gâfâind de exasperare. apoi s-a întins p podea şi a început să se gândească.Minunat de goală. Le-a pus bine în dulapul din căruţă. a ridicat felinarul şi s-a uitat în jur. apari. . a obs ervat el cu satisfacţie. . să zicem.. bătând în lemn ca să descopere pereţi falşi sau sert re secrete. tăinuitori şi mijlocitori. din desişul în care le ascunsese. care are o reţea de hoţi. la înce­ pu t foarte precipitat. pri­ mind tribut de la toti răufăcătorii mărunţi. Aşadar. micuţă casă d e fier ferecată.. Trebuie să fi scos o avere din lucrur ile acelea furate. Ar putea fi bolnavă. s-a dus la foc şi 1-a stins. apoi cu mare grijă. . dar tot astfel ar ată o târfă când are un peşte brutal şi nemilos. Lipsită de speranţă. s-a oprit. Iar el stă pe un morman de aur. a vor­ unericului. Numai că. nici o pictură. punguţă grea de bani. care o sileşte să lucreze din greu şi îi ia câştigă. După aceea şi-a rec rat săculeţul cu bani şi straiele cele noi pe care le cumpărase. Doar dacă n-a scos pentru sine decât atât cât să poată as de în cor­ sajul rochiei! Mormăind în barbă. Exploatată.Mama Egipt 541 După ce a urcat înăuntru. Nici un covor.Dar trebu ie să fie undeva. nici măcar vreo lingură de argin t.. Hai.Am mai văzut expresia asta absentă şi mohorâtă. care dirijează câştig le doar spre el. Hai. a spus el apăsat. inclusiv costumaţia lui E mil. Apatică. Minunată idee! a zis Golescu şi şi-a frecat mâinile de satisfacţie. Aşa şi trebuia. Mă-ntreb dacă.. După jumătate de oră.. . .

ori amintea de unduirea fumului ce se ridică atunci când şi ul­ timul cărbune s-a stins. el prefera să stea cât m ai departe de evenimente pe care nu le putea controla ori anticipa. şi a constatat că pe unii încep să-i cunoască din vedere. se in­ stala un bâlci. dar uneori. pe un drum oarecare. Şi aceia au ignorat . au ajuns într-un oraş măricel de l poalele unor dealuri. S-au apropia t şi mai mult de munţi. a fost trezit din nou de cântecul ei. spre uşurarea lui Golescu. într-o piaţă publică foarte largă. dar recomandările i-au fost ignorate. * Şi-au continuat drumul. pe ca Amaunet părea să-1 cunoască bine. Golescu a făcu sugestiile obişnuite privind modalitatea în care Amaunet îşi putea îmbunătăţi activitatea de icitoare. Un cânt capabil să frângă inima ori­ cui. A doua zi. Nimeni nu fusese vreodată spânzurat pentru vân ea unei soluţii slabe de vopsea drept medicament. Acolo. Munţii se vedeau mereu în faţa lor şi. Glasul sugera pâlpâirea unor tăciu ni încinşi dintr-un foc pe moarte. în orice caz. prin care vântul bătea în rafale. rostog nd frunze îngălbenite pe pavaj. cu case mari şi impună­ toare şi cu o biserică a cărei turlă avea form unui dom. Resemnat. pe la amiază. dar şi înfior supra. s-a aşezat la coadă alături de alţii dornici să obţină aprobarea de a-şi deschide tarabele. va lea chinurilor lui rămăsese de­ parte în urmă. oamenii se treziseră în şt reang pentru că se bucuraseră de prea mult succes şi. Din proprie iniţiativă.542 KAGE BAKER In acea noapte. după care i-au şi tra­ versat cu uşurinţă.

. . Te rog să alegi. Ia închipuie-ţi ce înseamnă asta. trăgându-1 cu forţa din căruţă. a spus omul. Pesemne că ţi-ar plăcea asta. cu multă mămăliguţă. Gaz de iluminat. i-a zis Golescu. a zis e l şi a pus o monedă pe tejghea. iar bâlciul căpăta viaţă într-o explozie d de gaz şi muzică de flaşnete.Am terminat crenvurştii. croindu-şi imediat drum către ghereta lui. minunea lumii civilizate. închizând strâns pleoapele şi încercând să se ascundă sub haina lu . mai greu e să începi.Ai ră . ei? Atunci va trebui să trăieşti într-un ci.E p tă lumină. iar mâncarea o să vin Unde naiba o fi ghereta aia unde se vând cârnaţi? A zărit un vânzător ambulant pe care-1 cun oştea. nu vom mai avea noapte deloc.Hei! un crenvurst. Curând. . . Golescu nu se simţea defel bine dispus. a scâncit Emil. Cam la vremea când se însera. Dar avem sarma le cu mămăliguţă. te rog. a zis el. ştiai asta? Aşadar.Vino-ncoace. fii nţă palidă. uitându-se în jur.Băiete.Mama Egipt 543 încercările lui de a intra în vorbă. i-a zis el lui Emil. către tarabele cu mâncare. a scâncit Emil. sau tochitură cu mămăliguţă. i-a zis el. Slujbaşul care elibera aprobările s-a dovedit necioplit şi îngust la minte.Vreau un cârnat pe băţ. De ce te ascunzi atât? . Golescu a simţit că-i lasă gu le. ne aflăm într-un oraş mare şi modern. A dus farfuria de carton într-un colţ ce i s-a părut mai l it. unde a găsit şi un balot de paie şi s-a aşezat. aşa cred. păşind prin mulţime şi trăgându nte. . . mai întâi scarpină-te. dacă aşa vom dori. . Când e vorba de mâncare şi s pinat.

Singurul lucru pe care Emil accepta să-1 mănânce era vată de zahăr. l că i-a cumpărat cinci. ca să-i arăt că nu-s fă vată de zahăr a dispărut în gura lui Emil.Doar puţin! a zis Golescu şi a băgat degetele printre mămăligă şi scos o sarma. . ce mai! Slujesc drept doică a unui piticot neno­ rocit şi pretenţios. . şi eu cu ce m-am ales? E de râs. luând cu sine mare parte din energia şi căldura dată de sarmalele pipărate. dar n-a găsit pe nimeni c are să vândă crenvurşti. Emil dragă. Vreau cârnat.Hai. Vântul rece îi străbătea prin ţ nei. aş rupe uşa căruţei şi aş năvăli peste ea. Mamă. Golescu a suspinat. după care s-a şters pe degete de h ina lui Emil. Emil nu a vrut să se atingă de ea . Dacă avea cât de cât mân­ drie. Au zeamă.Păi. a înfulecat sarmalele şi mămăliguţa.544 KAGE BAKER . Uite! Vezi ce frum s arată? Emil s-a pornit pe scâncit. . . în loc de maţ de porc. Am nevoie de vin.Asta nu -i viaţă pentru un bărbat cu sânge-n vine. Mămăligă pentru mine şi sarmale gustoase pentru tine. vino să mănânci. în vreme ce femeia ce-mi populează visele abia dacă recunoaşte că eu exist. e b ? Emil a deschis ochii cât să se uite la mâncare. înţelegi? Şi Golescu a rid rma între degete. Emil s-a ghemuit hoţeşte sub o căruţă şi le-a mâncat pe toate.Nu pot mânca aşa ceva. a bombănit el. ce gustoasă e! Cu toate acestea. Apoi 1-a târât de-a lungul şi de-a latul târgului. asta e ca u n cârnat. care a scos un râgâit. femei şi dans.Nu vreau aşa ceva. . timp Golescu s-a uitat la el şi a încercat să se mai încălzească. doar că e învelit în foi de viţă. .

Privirea ei s-a îndreptat spre Emil. a conchis Golescu. Am aunet i-a aruncat lui Golescu o privire care l-a făcut să-i stea inima în loc o clipă. .E aproape miezul nopţii.Mama Egipt 545 . Emil. Pe măsură ce atmosfera din bâlci se linişt inile se stingeau una după alta. degetele tari ca fierul. Micuţul om a vărsat sirop rozaliu şi a zis: . a zis Amaunet. Orele de frig au trecut. arătând cu degetul spre un local luminat puternic. trăgându-se cu un pas sau doi îndărăt. Emil a râgâit din nou. . L-a tras pe Emil dintre conu­ rile şi paiele dus e de vânt sub vehicul. uşa de la căruţa ei s-a deschis ex ploziv şi ea a coborât. Ce părere ai? Fac eu cinste.Ce i-ai făcut? . o clipă mai apoi. cu un glas liniştit. Dar asta mă stârneşte.Vreau un cartof.Prostul de el. nu ţi se pare cumplit? Iar ăsta e încă n pas spre decăderea mea. iar acum am i rău.Şi atunci. iar caruselul se rotea tot mai încet.Să mergem la masă cu toţii. Emil s-a ros togolit pe o parte şi a început să se văicărească. aşa cred. el a zis: . d upă care. af lat la marginea pieţei. după care s-a răstit la Golescu dezvelindu-şi dinţii: . bineînţeles. a spus Golescu.Cafeneaua aceea este încă deschisă. înălţimea sa păstârnac nu vrea să mănânce decât vată de zahăr. întorcându-şi capul într-o parte şi-n alta. . . a spus Amaunet. ea mi-ar face rău.Nimic! a spus el. ghemuit sub căruţă. nesocotitule. Curând a ple cat şi ultimul muşteriu al lui Amaunet. Şi încă rău de tot. pe cale de a se opri cu totul. scheunăturile lui Emil au devenit tot mai insistente. căutând să descopere de u ea sunetul.

după care nu a acordat nimănui vreo atenţie. înveşmântată în negru.? a întrebat Golescu. răsunând ciudat şi având o sonoritate metalică. . şi-a scos şalul negru şi 1-a petrecut peste capul lui Emil. a zis ea. Cu toate că orele erau înaintate.Mai bine să nu fie văzut. cafeneaua era foarte plină de o ni în haine de seară. cu o iuţeală şi discreţie care sugerau că tocmai căzuse lângă ei printr-o trapă din tava stătea pe scaun.Ce putem oferi pentru familia dumneavoastră? I-a între­ bat un chelner care apăruse alături de Gole scu.546 KAGE BAKE Amaunet s-a uitat lung spre local. omul a scos un meniu ca de niciunde şi 1-a aşezat pe masă cu un gest elegant . . . In cele din urmă. . Amaunet a arun cat mulţimii o privire mohorâtă. Acesta a rămas ca o staf ie ascultătoare. S zat la o masă de lângă uşă. a ridi­ cat din umeri. . având-o pe Amaunet în urma lor. Hai să-i mer­ gem în întâmpinare. Zâmbetul de pe faţa chelnerului nu a dispărut.Mai serviţi mâncare? 1-a întrebat Golescu. lăsând impresia că situaţia îi convenea. Golescu a tresărit de uimire. Emil 1uat de mână şi au pornit amândoi să traverseze încet piaţa.. . Golescu 1-a ridicat pe Emil de ceafă şi 1-a făcut să stea in picioare.. Cu toate acest ea. i-a zis el. majoritatea sclipitoare şi cu un aspect elegant şi la modă. pretenţiosule.Îl îmbrobo că. i-a explicat Amaunet.Te aşteaptă cartoful. . şi un zâmbet fix. accen­ tuat de firicelul de mustaţă care amintea de o şuviţ blană neagră. ca de sticlă. Rumoarea conversaţiilor domina totul. Chelnerul avea ochi mari şi sclipitori .Adu-1 şi pe el.

doamnă? Doar n-o fi vreun copil de sânge regesc pe c are să-1 fi furat din scutece. Da. a zis Amaunet. în timp ce studia meniul. . a spus Golescu. nu? Amaunet i-a aruncat o privire extrem de tăioasă. bucătărie franţuzească aici. Sângerete.Imposibil să fie-aşa! a zis el. şi le-a arătat eticheta. încântăt or.Ba vreau un cartof. a zis Golescu.Accept asta drept compliment. cu un gest ex­ trem de boieros.Părintele Minciunilor. merge. îngăduindu-şi să caşte .Egri Bikaver. a spus el. e îndeajuns de tarat ca să cred că prin vine îi curge sângele cel mai albast ru din lume. pentru o masă copioasă. . Şi.. Ceva de băut? . s-a auzit glasul lui Emil. plutind de s ub şalul cel negru. Chelnerul a apărut iarăşi ca din senin alături de ei. Golescu s-a îndreptat de spate. omul a crezut că suntem o familie. Aşadar. .Iată meniul de seară. desfăcând o sticlă prăfuit Acesta e un vin cu adevărat vechi. a infor­ mat-o Gole scu pe Amaunet. . Hei.Aici se spune că Supa Szermina este o minune. Chelnerul a făcut o ple căciune şi a dispărut. Boudin Noir.Adu-ne aveţi mai bun. Recomandăm în mod deosebit carnaţii în sânge. Fo arte uimit. Dumnezeu mi-e martor. a citit Golescu. nu crezi? Mama Egipt şi. .. Imaginează-ţi numai. . cine crezi că-1 va recunoaş e pe micuţul nostru copil genial. Dar ne poţi oferi crenvurşti? Avem un prinţişor aici care n u mănâncă nimic altceva.Mama Egipt 547 .

ţiganco ? O să ne iubim tot restul vieţii? ..Ce te-a apucat să le răspunzi în felul ăsta? a întrebat-o Golescu. Golescu s-a aplecat sp e Amaunet şi a şuierat spre ea: .O să muriţi peste trei zile.. Ea a ridi cat din umeri şi apoi şi-a turnat un pahar de vin. Chelnerul a chicotit în mod neplăcut. Golescu s-a tras de capetele mustăţii. Oricum îi pândeşte moartea. le-a răspuns Amaunet.Să vedem ce se poate face..Hei. . Asta le-am şi zis.Foarte înţelept.Ia te uită. fără să clipească. De ce te prefaci că nu simţi nimic? Doar îl iubeşti pe micuţul Emil nu? . .. trei decenii. şi a notat ime­ diat ceva pe un carneţel ca re părea să fi apărut ca prin minune. amicul tinerei s-a aplecat spre ei şi a întrebat: . iar tânărul a pălit şi a bolbo­ rosit un blestem.Am înţeles. Fa ta a scos un ţipăt ascuţit. . . Apoi au dispăru oi în noapte. Desc umpănit. ieşită să se plimbe prin oraş la o oră târzie din no trotuar.De ce să-i mint? a repetat Amaunet. .Ce te-a îndemnat să le vorbeşti astfel? a î trebat el într-un târziu. .De ce să-i mint? Ce mai contează: t rei zile.548 KAGE BAKER . Ar fi rebuit să le spui că vor avea noroc în toate! . trei ore. doar nu vrei să spui că l-ai furat de la. Şi pentru domnul? . dar zâmbetul lui s-a lăţit p ub mustaţa înfiorătoare: Şi doamna? Amaunet a spus ceva într-o limbă ce-i era necunoscută lui Golescu. a zis chelnerul. o ţigancă! a exclamat o tânără.Ce soartă ne aşteaptă.Sângerete. a zis chelnerul şi a dispărut. de ce nu? . La o adică. Mie î place să mănânc temeinic.Nici nu mă miră că afacerile îţi merg atât de prost! a zis Golescu.

.Ţi-a mulţumit deja. încât nu mai puteau fi recunoscute. Emil nu a scos nici o vorbă.Ei. reuşind să rescrie scena. Imediat după aceea. în clipa în care de sub văl s-au auzit plescăituri. C helnerul a aşezat în faţa lui Amaunet o farfurie pe care se găseau. Emil.Crenvurşt i pe băţ! Pe farfurie se găsea un aranjament măiestru de crenvurşti înfipţi în beţe de lemn. Mulţumeşte-i domnului. o femeie aflată la bar a izbu cnit într-un hohot strident de râs. dar atât de intens fripte. făcând-o să semene cu o declaraţie de sen­ ente tandre faţă de el. ridicând pe neaşteptate capacul de pe o farfurie. Parcă pentru a sublinia acele vorbe jignitoare. aşezând o farfurie dinaintea lui Go lescu. Pentru doamna. a reapărut chelnerul. aducând o tavă. modificând expresia ş ntonaţia din glasul ei. Şi pentru domnul. nu ţi se pare grozav? a exclamat Golesc u. a zis Golescu. tot fel de organe de animale. . . Acesta a clipit nedumerit şi s-a cutremurat: vreme de o clipă. când. brusc. a avut senzaţia că sângeretele palpita şi tremura pe stratul de ceapă prăjită şi de vinete coapte ce scoteau buri ca nişte balauri. băgate în ţepuşe. a zis chelnerul. . .Mama Egipt 549 . reanalizând spu­ sele ei. însă a întins mâinile după farfu . repţi într-o movilită din piurede cartofi.Să-1 iubesc pe Emil? a întrebat ea. Dar cine l-ar putea iubi? Mai curând te-aş iubi pe tine.Vreţi să vedeţi em pentru micuţ? a zis el. a încercat să-şi aline orgoliul rănit. Golescu şi-a mutat privirea în altă parte.

Apoi a plecat îndatoritor spre strada mare. atâta tot. să ştii. domnule Golescu. a intrat. le-a spus chelnerul.Să nu uiţi de cartofi. * Au călătorit către următorul bâlci ţinut într-o localitate aflată la răspântie de drumuri. .Aveţi grijă să vă păstraţi pentru desert. Scoţând o pungă micuţă din sân. şi-a zis în sinea lui. Chelnerul a râs cu poftă. i-a răspuns el şi timp ce co­ bora. a scuturat-o. „Trebuie doar să fie curtată puţin." In primul rând. Golescu s-a uitat critic la punguţa cu b ani şi. Doar ai un bărbat care se ocupă de bunăstarea ta de acum înainte .Du-te şi cumpără niş şi alte lucruri de mâncat. Golescu şi-a spus că acea impresie era pro­ vocată de lumina verzuie şi de ora înaintată. O fi fo eodată cineva drăguţ cu ea? Ar cam fi vremea să apelezi la farmecele tale cele mai ascun se. i-a întins-o lui Golescu. apropiind-o de ureche. pe margine. i-a surâs.550 KAGE BAKER Cu un aer hotărât. a zis el.Nu-i mare lucru în ea. a căutat o baie publică. scumpa mea. Du e. frământat în palme . „Nu e chiar lip sită de inimă". s-a dezbrăcat şi s-a lăsat masat.Bineînţeles. .Şi tu o să ste trei zile. i-a zis ea. unde Amaunet a tras căruţa cu remorcă de pe drum. Dar nu-i nimic. au ajuns la mar­ ginea unui alt oraş. . f recat. aburit. După ce a găsit-o şi i-a plăti turcului morocănos de la intrare. . 1-a anunţat Amaunet şi pe el. Noi te aşteptăm aici. comoara mea. . .

Dar mai avea şi ceapă. împreună cu două căni smălţuite. după ce a plecat de acolo. O oră mai târziu. Ea a primit florile cu delicateţe. însă şampania şi ciocolata supravieţuiseră. Florile se ofiliseră deja. In noaptea aceea. şi cu un sentiment ciudat de jenă. împingând buchetul de flori spre ea. o cutie cu ciocolat triacă şi un bu­ chet de ochiul boului. ducea cu sine un sac plin cu ca rtofi. . cârnaţi. de tr-un vas cu apă. bărbierit. făină. . . în timp ce a cărat spre căruţe restul cumpărăturilor. ulei. deoa­ rece se aflaseră la fundu ului. dar ciobite. . Golescu n-o mai văzuse până atunci luată prin surprindere. . pân focul ce încă ardea.Ce-ar fi să le pui în apă? a spus el. i-a răspuns el.Ce să fac cu ele? a întrebat ea. le-a dus. A trăit satisfacţia de a o vedea pe Amaunet căscând o hi mari când 1-a văzut apropiindu-se de ea. A refuzat oferta de a fi îmbăiat în apă de flori. Golescu -a dus până la căruţă ca să-şi recupereze bunătăţile cumpărate. p d să păstreze o anumită aromă bărbătească şi a cerut apoi doar să i se arate în ce direcţie s aţa oraşului.Pentru t ine. iar lumina stelelor îşi căuta drum spre pământ. Fredonând ceva pentru sine. rânjind s re ea. după ce şi-au stabilit tabăra într-un lu­ miniş ceva mai puţin prăfuit şi p e plase de păianjen decât de obicei. o sticlă de şampanie.Ce-i cu astea? a întrebat ea. în cele din urmă.Mama Egipt 551 şi pumni şi.

.552 KAGE BAKER Amaunet se uita spre flăcări. aş putea adăuga eu. st ivindu-le . turnând şampanie în căni. ea a luat-o fără să ridice pr rea spre el. contemplându-le cu ochii întredeschişi. n acord? Mai ales când punga îţi permite asta. aflat alături de ea.Mi le-a dăruit o zână. Iar când Golescu a desfăcut cutia cu ciocolată. inspirând miro­ sul lor de parcă ar fi fost parfumuri din adâncul Ar abiei. ea reuşise să deschidă cutia şi stătea cu capul plecat peste fig urinele de ciocolată. a zis el. a golit-o ca şi cum ar fi fost apă şi i-a înapoiat-o. Nu strică să ne bucurăm din când în când. de ce nu? . La o adică. Ia spune. după care a întins mâna după e a. a zis Golescu.Ce rău mi-ar putea face? a zis ea. Nu a luat în seamă pocnet dopului sticlei de şam­ panie. parcă pierdută într-o reverie sumbră. purtată pe aripi aurii. .Ooh. regina mea. Amau­ net s-a uitat în jur cu a tenţie. cu toate că Emil. le-a ridicat o clipă. I-a umplut din lui Amaunet. Preocupată să deschidă cutia. Din punga mea cu douăzeci de mii de lei. Amaunet s-a uitat fix la cutie.Asta-i ideea. Amaunet nu i-a d at răspuns. . . a gemut ea şi a căutat prin cutie. dor eşti vreun fruct confiat ori altceva dulce? Cireaşă cu frişca? Vreo coajă de portocală confi ată? Vreme de câteva secunde. simţind o uşoară fâl­ fâire de speranţă traversându-i trupul. apoi a strâns mâna pumn. nu te mai holba aşa la mine.De unde ai adus astea? a întrebat ea. a spus Golescu. a tresărit destul de puternic. cu glas scăzut. Intre timp. Scoţând trei bom­ boane de ciocolată cu cre mă. iar când Golescu i-a întins cana plină cu şampanie. care a venit în zbo r. .Frumos ai dat-o de duşcă. prin urmare.

Mama Egipt 553

de parcă ar fi fost boabe de strugure. închizând ochii, a lins apoi amestecul zemos di n palmă, încet, scoţând sunete ce sugerau extazul. Golescu a rămas cu privirea aţintită la ea de uimire şi, neatent, şi-a turnat şampanie în poală. Amaunet n-a observat acest lucru. Nu aveam habar că-ţi place atât de mult ciocolata, a zis Golescu. - Păi, de ce să ştii? a zi s Amaunet cu gura plină. A ridicat cutia şi a mai aspirat o dată, după care şi-a ple­ cat ca pul spre ea şi a luat cu limba, ca într-un căuş, o nucă în ciocolată, extrăgând-o din hârtia oare ce avea forma unei cupe mici. - Bună remarcă, a spus Golescu. S-a dat ceva mai aproape de ea pe buşteanul prăbuşit ce le slujea drept bancă şi i-a mai oferit o cană de şamp nie. Ea a lăsat impresia că nu-1 observă, pentru că era preocupată să sfărâme nuca între dinţ bea tot; şampania nu ţine mult. Se duce la fel ca tinereţea şi visele. Spre uimirea lui , Amaunet şi-a aruncat capul pe spate şi a râs. Nu mai era râsul sec şi lipsit de veselie prin care îşi expri­ mase mai devreme dispreţul. Era plin, din gâtlej, adânc şi atât de înspă cât Emil a scos un ţipăt ascuţit şi şi-a dus mâinile la cap, şi până şi focul a părut că se f scade în intensitate. Hohotul a prins ecou în pădurea înnop­ tată, care a apărut dintr-odată i întunecată, mai încărcată de ameninţări. Inima lui Golescu a pornit să bată mai precipitat. maunet a luat cana de la el şi a sorbit totul dintr-o înghiţitură, el şi-a umezit buzele şi a îndrăznit să spună: - Lasă-ţi toate grijile purtate de valul acela înspumat şi scli­ pitor. buni unul faţă ce celălalt, scumpă doamnă. Ai

554 KAGE BAKER

nevoie de un bărbat care să-ţi mai ia din poverile pe care le duci pe umăr. Golescu e alăt uri de tine! Asta a stârnit un nou hohot de râs, care s-a încheiat cu un soi de mârâit şi, în acelaşi timp, Amaunet a azvârlit cana pe pământ şi a luat încă un pumn de bomboane de ciocola din cutie şi le-a îndesat pe toate în gură, cu tot cu ambalajele de hârtie. Aproape incapa bil să creadă în norocul ce-1 lovise (o înghidevine o bacantă neruşinată) Golescu s-a mutat s mai aproape de Amaunet. - Hai, a zis el, respirând greu. Povesteste-mi despre tin e, floarea mea de Nil. Amaunet s-a mulţumit să chicotească, privindu-1 scurt în timp ce molfăia bomboanele. Ochii ei căpătaseră o strălucire bizară, reflectând mai intens flăcările atunci. Asta 1-a îngrozit pe Golescu, şi totuşi... In cele din urmă, ea a înghiţit ce avea în gură, i-a luat sticla de şampanie din mână şi a sorbit. - Ha! a făcut ea, scuipând înspre flă are s-au înteţit. Vrei să-mi auzi povestea? Atunci, ascultă, grăsanule. Acum o mie de mii de ani, exista o ţară înverzită, ca o panglică de-a lungul unui fluviu. In spatele nostru se găsea deşertul, plin de şacali şi demoni. Dar bărbatul şi femeia mi-au spus mereu că dacă rămas înăuntru noaptea, ca o fetiţă cuminte, nimic nu mi-ar fi putut face vreun rău. Iar da că aş fi fost tot timpul cuminte, nu aş fi murit nicicând. Mă voi duce la fluviu, unde va veni un bărbat cu o lun­ tre din trestii ca să mă ia spre Soare, şi voi trăi veşnic. Într-o z din deşert au apărut Oamenii Slabi. Suferiseră de foame atât de mult timp, încât erau convinş că zeii doriseră ca oamenii să trăiască astfel. De aceea, când au văzut câmpiile înverzite d noi, au spus că noi eram Fiara. Au venit călare şi au ucis cât de

Mama Egipt 555

mulţi dintre noi au putut. Noi eram un popor mai puternic, astfel că i-am ucis pe toţi , şi le-am azvârlit trupurile în fluviu - şi după ei nu a venit nici o luntre! Si atunci m -am uitat la El, si m-am temut. - Dar cine era El, scumpa mea? - Moartea, a zis Amaunet, şi lumina flăcărilor i-a jucat pe faţă. Marele Stăpân cu şiruri de dinţi lungi din f Solzii de pe cor­ pul lui străluceau în razele lunii. Cel care nu lăsa umbră pe unde trece a. N-am văzut luntrea luând copii spre Cer; dar am văzut puterea Lui. De aceea, am lua t lut de pe malul fluviului şi am modelat o Moarte mică, pe care am venerat-o şi am hrăn it-o cu şoareci şi păsărele, cu tot ce puteam prinde şi ucide. Ia toate aces­ tea, ziceam eu , dar nu pe mine; pentru ca Tu eşti măreţ. In anul următor, din deşert au venit mulţi alţi că Din nou război, multă hrană pentru EL şi atunci mi-am dat seama că, în reali­ tate, El domne peste lume. Poporul nostru a zis: Nu putem rămâne aici. Nu suntem în siguranţă pe aceste câmpii. Şi mulţi au renunţat şi s-au îndreptat spre miazănoapte. Dar bărbatul şi fe­ meia au prea mult. Au încercat să ne ia tot ce aveam, până şi bolurile şi blidele din casa noastră, ş femeia a găsit imaginea pe care eu o făcusem după chipul Lui. M-a bătut şi mi-a zis că fuse sem rea. A spart figurina. Iar El a pedepsit-o pentru asta. In timp ce fugeam pe o potecă de-a lungul fluviului, Stăpânul Soare nu ne-a venit în ajutor; au apărut doar oa menii deşertului, iar aceştia i-au doborât pe bărbat şi pe femeie. Eu nu i-am ajutat. Am t ot alergat de-a lungul fluviului şi m-am rugat Lui să mă salveze. Glasul lui Amaunet s căzuse până la nivelul unei şoapte. 1 A Părea un glas tânăr, aproape uman. Golescu a rămas descumpănit. Trecutul ei nu fusese delo c misterios, aşa cum îşi imaginase, el, ci doar trist. Să fi fost vorba de lupte între tri buri, în vreun ţinut îndepărtat, uitat de lume?

556 KAGE BAKEIR

Nu avea în faţă o prinţesă întunecată, şi nici o fiică de faraon. Doar o refugiată, ca oricar e femeile cu feţe supte pe care le văzuse de-a lungul drumurilor, împingând roabe pline cu ceea ce mai reuşiseră să salveze din distrugerile provocate de razboaie. - Dar măcar asta s-a întâmplat în Egipt? Cum ai reuşit să scapi? a întrebat-o Golescu, îndrăznind să-şi p n braţ pe după talia ei. Glasul lui părea să fi rupt un fel de vrajă; Amaunet s-a întors ca să-1 privească şi i-a zâmbit arătându-şi toţi dinţii, dar starea ei de bucurie era tot întune zâmbetul 1-a făcut pe Golescu să se simtă mic şi vulnerabil. - Apoi, pe fluviu a sosit o corabie sclipitoare, a zis ea. Şi pe ea se afla Stăpânul Soare, care a întins mâna să mă aper . Nu venise după bărbatul şi femeia care fuseseră buni; venise după mine, aceea care nu cr ezuse niciodată în el. De aceea am înţeles că lumea este ţesută doar din minciuni, iar asta c iar atunci, când am mers cu el şi i-am ascultat poveştile despre cât de minunat va fi în C er. Şi s-a dovedit că avusesem dreptate să-1 bănuiesc pe Soare, grăsanule. Preţul pe care lam plătit pentru viaţa eternă a fost sclavia în Cer. Pentru laşitatea mea de a fugi de Moa rte m-au pedepsit lăsând aspida să mă muşte. Am fost muşcată în fiecare zi şi după cincisprez , eram atât de încărcată de venin, încât nimic nu-mi mai putea face rău. Iar după ce au tre­ mie de ani, eram atât de sătulă de sclavia mea, încât m-am rugat din nou Lui. M-am dus pe malul fluviului, sub lumina lunii, mi-am sfâşiat straiele şi mi-am dezgolit sânii în faţa L ui, am îngenuncheat şi l-am implorat să vină să mă ia. Am bocit şi mi-am lipit buzele de glod Cât de mult tânjeam după dinţii lui de fildeş... Dar n-a vrut să vină. Şi Stăpânul Soare m-a oresc prin lume, să am de-a face cu hoţi şi ucigaşi, şi să le spun muritorilor netrebnici vi itorul ce-i aşteaptă.

Mama Egipt 557

Amaunet a mai luat o gură de şampanie: - Pentru că Soarele, am descoperit eu, este în re alitate Diavolul. Nu are coarne ori coadă; vai, nu; arată ca un preot chipeş. Insă este meşterul cel mai mare la minciuni. Şi eu m-am săturat, grăsanule, m-am săturat să trudesc pe ntru el. Nimic nu contează; nimic nu se schimbă. Soarele răsare în fiecare zi, iar eu de schid ochii şi urăsc soarele pentru că se înalţă pe cer şi urăsc roţile ce se învârt şi anima trag înainte pe drum. Şi pe EL îl urăsc cel mai mult, căci ia la sine pe toată lumea, dar se fereşte să mă îmbrăţişeze şi pe mine. Apoi Amaunet a amuţit, şi a privit dincolo de foc, spr e. Lui Golescu i-a trebuit un moment până să-şi dea seama că povestea ei se sfârşise, pentru fusese prea preocupat să şi-o imagineze pe Amaunet alergând cu sânii goi pe lângă Nil. Insă i ediat după aceea a tresărit uşor şi s-a trezit la realitate; a etichetat povestea drept metaforă complicată, şi a căutat să revină la treburile din lumea reală. - Ai vorbit de acest Diavol, scumpa mea, a zis el, în timp ce Amaunet îndesa încă un pumn de bomboane în gură, şi e hoţi şi ucigaşi. Cei care-ţi aduc lucruri de furat. Duci toate prăzile astea Diavolului? Cu gândul în altă parte, şi mestecând cu gesturi mecanice Amaunet nu i-a răspuns, rămânând c virea spre flăcări. - Ce s-ar întâmpla dacă nu i-ai duce prăzile? a insistat Golescu. Nu teai gândit să le duci undeva ca să le vizi? - De ce să fac asta? 1-a întrebat Amaunet. - Ca să te îmbogăţeşti, a zis Golescu, începând să regrete că o făcuse să se ameţească atât de mu trăieşti în sărăcie si mizerie. T

558 KAGE BAKER

Amaunet a pufnit din nou în râs, iar hohotul ei a amintit de ruperea unei pojghiţe de gheaţă. - Banii nu ar aduce nici o schimbare, a zis ea. Nici pentru mine, nici pentr u tine. - Dar unde trăieşte acest Diavol metaforic al tău? a insis­ tat el. La Bucureşti? La Kronstadt? Aş putea discuta cu el în numele tău, ce zici? Să-1 ameninţ niţel? Să-ţi renego z con­ tractul? Mă pricep la aşa ceva, draga mea. De ce să nu stau de vorbă cu el, ca de l a bărbat la bărbat? Asta a făcut-o pe Amaunet să se înfurie atât de rău, încât a scăpat jos c bomboane de ciocolată. - Ori ce-ar fi să-1 pui puţin la treabă pe drăguţul de Emil? a zis G olescu. Ce-ar fi să realizezi un număr de magie cu transmiterea gândurilor. Şi poate am reuşi să înjghebăm ceva deosebit, cum ar fi elixire ale iubirii, leacuri contra chelirii . Mi-a zis mie o păsărică-n zbor că împreună am putea face avere, a adăugat el cu glas ispiti or. Amaunet a încetat să râdă. S-a uitat la Golescu şi a rânjit. - Ţi-am spus doar. Nu. Emil ste un secret. - Şi de cine ascundem acest secret, doamnă? a întrebat-o el. Amaunet sa rezumat să clatine din cap. A pipăit pe jos, a găsit cutia cu bomboane şi le-a cules p e ultimele. - Ar afla El, a murmurat ea, mai mult către sine. Şi atunci, mi l-ar lua . Nu e cinstit. Eu l-am găsit. Ce prost cu pretenţii; să caute sub dealuri. Să aştepte pe lângă inelele vrăjitoarelor ... Ca şi cum poveştile astea ar fi adevărate. Când, de fapt, ar i trebuit să caute în azilurile de nebuni. Paznicul de acolo 1 Aluzie la ciuperci care cresc într-o dispunere circulară, despre care bas­ mele spun că apar acolo unde zâne sau vrăjitoare au dansat în cerc (n. tr.). 1

Mama Egipt 559

spunea: uitaţi, doamnă, avem un mic geniu care se crede vampir. Şi când l-am văzut, mi-am dat seama, cu ochii lui mari, şi capul mare, ce fel de sânge îi curge prin vine. Potir ul sfânt al lui Egeu, dar l-am găsit. De ce să renunţ la el? Doar unul ca el ar putea găsi o cale... Alte şi alte metafore blestemate, a gândit Golescu. - Cine este Egeu? a înt rebat el. Acesta e numele adevărat al Diavolului? - Ha! Ar vrea el! Un diavol ceva mai mic... Glasul lui Amaunet s-a stins în sunete neinteligibile. Ori aveau vreo semnificaţie? Ascultând, Golescu a distins silabe ce alunecau şi sâsâiau, ca nişte cuvinte a devărate. Dacă mai aştept mult, are să adoarmă, şi-a dat el seama. - Hai, scumpa mea, orele sunt înaintate, a spus el, pe to­ nul cel mai seducător de care era capabil. Haide să me rgem la culcare. Şi a întins mâinile ca să o tragă mai aproape, şi căutând să-şi croiască dru raiele ei. Pe neaşteptate, s-a trezit zăcând pe spate şi holbându-se la o fantomă. Cu ochii ş dinţii de foc, o umbră întunecată semănând a mantie sau aripi, cu ghearele gata să sfârtece. auzit un ţipăt ascuţit, după care a venit lovitura, iar din întuneri­ cul catifelat au sărit cântei în toate părţile. * A deschis ochii în semiobscuritatea de dinaintea zorilor, acel albastru cerulean d in care stelele au fugit deja. S-a ridicat în capul oaselor, şi a clipit ca să alunge din durere. Era îmbi­ bat de rouă, îi plesnea capul de durere şi nu reuşea să vadă clar.

560 KAGE BAKER

Alături de el, un firicel de fum se ridica din cenuşa rămasă de la foc. De cealaltă parte a gropii pentru foc, Emil stătea acolo unde fusese uitat de cu seară. Se uita spre răsăr it cu o expre­ sie de groază pe faţă şi scâncea slab. - Doamne şi toţi îngeraşii tăi, a gemut pipăindu-şi cucuiul de pe frunte. Ce s-a întâmplat noaptea trecută? Emil nu i-a răspuns. Go lescu a încercat să-şi aducă aminte, însă mintea lui (dată fiind lovitura căpătată în cap) nu ona cum trebuia. S-a gândit că încercarea lui de seducţie mersese destul de bine. Cucuiu l mare de deasupra ochilor constituia un semn clar că ceva nu se întâmplase conform pl anului, şi totuşi... Emil a început să plângă şi să-şi frângă mâinile. - Ce dracu-i cu tine? cu, rostogolindu-se şi ajun­ gând pe palme şi genunchi. - Soarele, a spus Emil, fără să-şi de pească ochii de la strălucirea ce creştea la orizont. - Şi nu ai pe tine costumul cu aco peritoare pentru ochi, aşa-i? I-a răspuns Golescu, ridicându-se hotărât în picioare. S-a strâ bat imediat şi dus mâinile la cap. Spune-mi, micuţ stri­ goi, am avut cumva norocul să fac amor noaptea trecută? N-ai cumva ştiinţă ce a făcut doamna mea neagră? Emil a suspinat, ţiri u-şi ochii acoperiţi. - Mda, în regulă, să te duc înapoi în coşciugul tău confor­ tabil şi ca Golescu, ştergându-şi praful de pe haine. Hai! Emil a venit imediat alături de el. A de schis uşa căruţei şi omuleţul a sărit înăuntru, dispărând în dulapul de sub patul lui Amaunet trântit uşa acelui dulap cu zgomot. Aşternuturile din pat s-au mişcat. Amaunet s-a ridic at în fund şi 1-a fulgerat cu privirea le Golescu.

Mama Egipt 561

Ochii li s-au întâlnit. Nici ea nu ştie ce s-a petrecut! a gândit Golescu, atât de bucuros , încât durerea a început să-i palpite în cap la fel ca bătăile de inimă. - Doamnă, dacă nu t i, a zis el, pe un ton de reproş, l-am adus pe Emil la culcare. L-ai uitat afară pes te noapte. A întins mână să-şi ridice şi pălăria, dar n-o avea pe cap. - Ieşi, i-a zis Amaune Pe dată, doamnă, a zis el şi s-a retras cu toată demnitatea de care a fost în stare. A închi s uşa, şi a zărit pălăria prinsă într-un tufiş plin de ghimpi, aflat la vreo trei metri de lo în care zăcuse. „Ce distracţie cred c-am avut..." şi-a zis el şi începând să rânjească. „Bar seducător ce eşti!" Şi, cu toate că-1 durea capul, gata să-i crape, a zâmbit sa­ tisfăcut tot mpul cât a adunat vreascuri ca să reaprindă focul.

* In zilele de sărbătoare ale anumitor sfinţi şi la târgurile or­ ganizate la răspântii în cins ecoltei, îşi aşezau şi ei căruţele vopsite în negru alături de cele în culori vii şi străluci aunet se ocupa de ghicitul în palmă. Căruţa ce slujea drept remorcă a început să se umple din nou cu lucruri de furat, astfel că acum Golescu dormea pe rulouri alcătuite din co­ vo are şi tapiserii, iar sfinţii se holbau la el de pe icoanele de lemn, veghindu-i som nul. Păreau îngroziţi până la ultimul de ceea ce vedeau. Amaunet nu a vorbit deloc despre noaptea petrecută în apropierea focului. Cu toate acestea, Golescu şi-a închipuit că apăruse o schimbare de atitudine faţă de el, ceea ce 1-a făcut

562 KAGE BAKER

să aibă o părere mult mai bună despre sine: o privire ciudat de tulburată în ochii ei, o ide e de şovăială, ceea ce ar fi sugerat un sentiment de jenă la cineva mai puţin asprit de vi aţă. - Mă visează, i-a spus el lui Emil într-o noapte, în timp ce stârnea focul să ardă mai v e ce pui rămăşag? Mă doreşte, dar mândria nu-i îngăduie s-o recunoască şi să cedeze. Emil nu , uitându-se cu un aer absent la apa ce bolboro­ sea pentru fierberea cartofului său d e seară. Amaunet a coborât din căruţă. S-a apropiat de Golescu şi i-a întins un petic de hârt - Mâine o să ajungem la Kronstadt, i-a zis ea. Tu o să intri în oraş. Să cumperi ce-am scri s eu pe listă. - Şi unde o să găsesc toate astea? s-a văicărit Golescu, după ce a citit lista La un alchimist? N-am auzit nici de jumătate dintre substanţele astea. Cu excepţia... A ridicat ochii spre ea, străduindu-se să nu zâmbească. Aici scrie ciocolată, nu? De care vrei, bomboane cu cremă? Caramele? Cu nuci? - Nu, a spus Amaunet, întorcându-i spatel e. Vreau un calup din ciocolată pură. Vezi dacă poţi găsi un cofetar să-ţi vândă o parte din vele lui. - Ha-ha-ha, a făcut Golescu, cu subînţeles, însă ea nu a luat în seamă expresia lui de veselie.

Deşi Kronstadt era un oraş mare, ce abia mai încăpea între zidurile lui medievale, Golescu a trebuit să facă trei drumuri, până la trei spiţeri diferiţi, ca să poată găsi toate artico de pe listă, mai puţin ciocolata. A avut nevoie de cel puţin o oră ca să găsească ciocolata, lujindu-se de toată isteţimea

Mama Egipt 563

şi răbdarea ca să îl convingă pe ajutorul unui cofetar să îi vândă un calup de substanţă brut ar putea închipui că am încercat să obţin secrete de stat," şi-a zis Golescu în sinea lui, în eme ce ieşea dintr-o dugheană cu o bucată de jumătate de kilogram, înfăşurată în hârtie cerat olescule, dacă trebuie să faci o treabă atât de mizeră, înseamnă că-ţi risipeşti talentul. Ce enit în ultima vreme, un catâr oarecare, trimis să rezolve câte-o treabă care înseamnă nimica toată? Iar când a revenit în tabăra din afara oraşului, nu s-a ales cu laudele pe care con sidera că le merita. Amaunet i-a smuls din mână sacul şi s-a uitat grăbită prin el, în timp c Go­ lescu a rămas în poziţie de drepţi în faţa ei, simţind cum îi înţepenesc picioarele. Ea lupul de ciocolată din sac şi s-a holbat la el. Apoi a tresărit uşor, şi nările i-au vibrat. Golescu a avut impresia că asta o făcuse pe Amaunet să se­ mene cu un cal. - Să sper că ai gătit ceva pentru mine în seara asta? a întrebat el. Amaunet a tresărit şi s-a întors către e , ca şi cum i s-ar fi cerut să pună pe masă un bebeluş copt, în sos de capere. - Nu! întoarce te la Kronstadt. Mănâncă ceva la o tavernă. De fapt, caută-ţi o cameră. Te rog să nu te întor cât peste două zile, înţelegi? Să revii în zorii celei de-a treia zi. - Am înţeles, a zis Gol u, cu un aer jignit. In cazul ăsta, să-mi iau banii şi o geantă cu lucruri pentru dormit , nu? Nu pentru că n-aş avea încredere în tine, bineînţeles. Drept răspuns, Amaunet i-a întor patele şi a dispărut în căruţă, ţinând sacul strâns la piept.

564 KAGE BAKER

În timp ce mergea spre oraş ducând geanta în mână, Golescu s-a mai înveselit. Avea bani, hain de schimb şi nimeni nu avea să-i poruncească în următoarele zile. Nu-1 îngrijora în mod deos bit ideea că Amaunet se putea sluji de absenţa lui pentru a pleca singură mai departe. Oame­ nii obişnuiţi să bată drumurile aveau un număr redus de lo­ curi în care să-şi desfăşo e care le asigurau traiul, iar el trăise printre ei îndeajuns de mult ca să cunoască şirul de târguri şi localităţi care făceau parte din itinerarul lor. Nu trebuia decât să ia calea uţelor, şi mai devreme sau mai târziu, avea să o regăsească pe Amaunet. Doar dacă nu părăsea l şi rămânea locului undeva; atunci ar fi fost mai greu de găsit decât un ac în carul cu fân. Sau o pietricică între mii de pe prundiş. Sau... şi s-a amuzat cale de mai bine de un ki lometru alcătuind alte asemenea comparaţii. Cum se întorcea la Kronstadt la vremea apu sului, Golescu s-a oprit în faţa unei uşi joase şi întunecate. Nu exista vreo firmă care să d a de înţeles că dincolo de ea ar fi fost o tavernă, dar mirosul de ţuică şi vin ce răzbătea p orbea grăitor despre ce avea să găsească înăuntru. Ferindu-şi capul, a intrat şi imediat ce o i i s-au obişnuit cu semiîntunericul, s-a îndrep­ tat spre tejghea, în spatele căreia se găse u butoaie, şi spre me­ sele aşezate prin colţuri umbrite. - Un pahar de şnaps, te rog, i-a zis el cârciumarului cu faţă tristă. La mese stăteau băutori tăcuţi, unii uitându-se la el c aer bănuitor, alţii neluându-1 în seamă. Unul sau doi păreau terminaţi, cu capetele căzute pe să, alături de paharele cu băutură. Doar o pereche de văcari aflaţi lângă tejghea erau prinşi discuţie. Golescu a zâmbit drept salut către toţi

Mama Egipt 565

cei aflaţi în local, a pus o monedă pe blatul tejghelei şi s-a re­ tras cu paharul lui către o masă neocupată. - Îl caută peste tot, tocmai spunea unul dintre văcari. Vin­ dea ceva des pre care spunea că face ouăle să fie mai mari. - A murit cineva? a întrebat celălalt văcar. - N-am auzit tot ce s-a spus, dar au reuşit să le împuşte mai pe toate... Cât mai discret cu putinţă, Golescu s-a ridicat pe jumătate şi a întors scaunul pe care se aşezase, astfel în să se afle cu spatele spre bar. Ducând paharul spre buze, s-a uitat peste buza lui si a dat cu ochii de cineva dintr-un colt întunecat, care îl urmărea cu atenţie. - În sănătat a domniei voastre, a zis el, şi a băut. - Ce ai în săculeţul acela? 1-a întrebat omul din co lţ. - Vă rog, domnule, mămica m-a trimis la piaţă să cumpăr pâine, a spus Golescu, surâzând. cutul s-a ridicat şi a venit mai aproape. Fără să vrea, Golescu s-a tras înapoi. Ne­ cunoscu tul nu a luat în seamă reacţia lui şi s-a aşezat la masă. Era un bătrân îmbrăcat în haine neg e, slab, practic numai piele şi os, având haina sărăcăcioasă încheiată la toţi nasturii. Era cu trăsături uscăţive şi pielea de cu­ loarea cerii, şi emana un anumit miros, însă privirea ar fi intimidat pe oricine. Străluceau ca nişte perle, uşor lăptos, ca ochii unui orb. Umbli cu Mama Egipt, nu? i-a zis bătrânul. - Despre cine vorbeşti? 1-a întrebat Golescu , lăsându-şi pa­ harul pe masă. Bătrânul 1-a măsurat cu dispreţ. - O cunosc, i-a zis. Madam A t. Şi eu bat drumurile. Te-am văzut la iarmarocul din Argeş, făcându-ţi de lucru prin

m-a pus să-i aduc lampa. mai strânge lucruri pentru Diavol? . Şi e vorba de o fe­ eie sărmană şi slabă. Tu vorbeşti în numele ei pe unde e ne­ voie şi-i rezolvi treburile. Aştepta lângă căruţele lui. . n u? Te-am urmărit. care e pesemne cunoscut în anu­ mite locuri su b numele de Diavolul. Am dreptate? E felul de om cu putere. .Pfui. Nu era prea g ea. .Îmi pare r dar nu-mi dau seama la cine te re­ feri. şi furaseră şi o lampă de aur. . nu? Care adună bogăţii fără să ri­ d get? Bătrânul a râs din nou cu glas scârţâitor. ca nu cumva să se strice lucrătura fină. Semăna cu un neamţ înstărit. a zis Golescu. dar a simţit o curioasă împunsătură de gelozie. care să o slugărească. L-am văzut o u un aer absent. a zis Golescu. Nişte s aţi prădaseră o moschee.566 KAGE BAKER apropierea căruţei ei. Iar când am mers până la Teufelberg să descărcăm toat ucrurile. capabil să tragă sfori p entru ca slujbaşii corupţi să se grăbească în a-1 sluji. Hohotele lui aduceau cu scârţâitul unei u une-mi.De stăpânul ei. incomod de cărat. dar.Cred că mă confunzi cu cineva mai chipeş. eu nu sl e nimeni. rezemându-se de spătar şi străduindu-se să pară amuzat. Şi atunci l-am văzut acolo pe Diavol. a zis Golescu.Despre ce Diavol vorbeşti? a întrebat Gol escu. bătrânul a ridicat mâna şi a plesnit o muscă aşezată pe obrazul lui. .Prietene. . a z is bătrânul şi a făcut un gest cu mâna invitându-l pe Golescu să tacă. cum să spun. Ea le-a dat bani pe ea. A inspirat adânc şi a continua t: Dar eu am auzit de un stăpân al hoţilor. nu? Bătrânul a pufnit în râs. Şi eu am lucrat pentru Niciodată nu rămâne fără vreun sclav pe lângă ea.

Ori de câte ori iz­ bucneşte vreun război. Cumpără de la hoţi. Şi crezi că are vreun loc în banda lui pentru unul ca e meşter la vorbe ca tine? Luat prin surprindere.Îţi închipui că ştii totul. înainte ca vâlvătăile să indă totul. Şi eu am cre­ t că o să mă îmbogăţesc. şi. bătrânul lecat spre Golescu şi i-a zis cu glas scăzut: . şi să vezi ce le mai sticlesc ochii! Aşteaptă doar noaptea. Tânjesc după lucruri frumoase. Omul a făcut un gest din umeri şi s-a uitat în altă parte. cu toate astea. Habar nu aveam ce era ea d ce e. a zis el. sau neauzindu-le. D asă stă să ia foc şi să ardă până la temelie. deşi sunetul făcut a sunat mai degrabă ca plesnetul unei mănuşi. sculpturi. ce vrei? l-a întrebat Golescu. tot ce este frumos şi rar. Golescu a dus paharul spre buze. ba chiar te umflă râsul. Şi după aceea ea merge de la un târg la altul. Ea este unul dintre acei strigoi.Şi eu am fost un nechibzuit. ei dau târcoale pr n preajmă. lovind tăblia mesei cu palma ca să fie ma i convingător. Dar Diavolului nu-i pasă.Mama Egipt 567 . . lţumeşte cu ce-i aduce ea. Nu crezi. Pe ei nu-i interesează su­ fletul tău. Nu e adevărat? . ei ştiu primii. îi vezi bântuind pe strada acee înainte. dar e adevărat. şi până şi ucigaşii cesc atunci când umbra ei cade asupra lor. cărţi. . clipind şmechereşte către crâşmar. în loc să facă singură toată treaba. Că mă voi sluji de ea ca să urc în viaţă. Dar a obo­ sit. îi aduc lucruri frumoas e. a spus bătrânul.Bunicule. bunicule? L-a întrebat Golescu. s-a lenevit. şi fură ce pot şi ei când armatele se apucă de je­ fuit.Există strigoi care umblă prin lumea ast a. când se pot strecura în tru ca să fure picturi. Uneori iau şi copii. Fără să ia în seamă vorbele. ca nişte muşte la hoit.

şi vopsea! Apoi bea plânge. Aş fi putut fugi de lângă ea de multe ori. rânjind înfiorător.Ii vreau secretul. .. Pune câte puţin dintr-unul. a spus bătrânul. dar am mi-am risipit viaţa.. Şi să dau cre­ zar asemenea poveşti doar pentru că. Mai are caseta aceea în care-şi ţine prafurile? . s Golescu cu calm. văzând-o doar cum capătă viaţă. şi tu erai cu ea. O s-o bem împreună.? Bătrânului. . şi nişte lucruri ciudate arsenic. i-a u tre­ buit câteva momente până să-şi dea seama ce spusese Golescu. Atunci am fugit. m-am gândit că mă poţi ajuta.Aşa reuşeşte! a zis bătrânul. Esenţă de vii. Să-ţi povestesc despre el. . care ajunsese să se cutremure de patimă. Mi-a trecut viaţa trăgând cu ura cheii. Mă uitam pe gaura cheii când îşi făcea amestecul pentru eagră. . ca să ne bucurăm de el. n-am reuşit să văd ce pune în cupă tităţile potrivite. a spus Golescu.Să o trădez pe femeia iubită? a zis Golescu. Apoi 1-a măsurat cu o pri ire dispreţuitoare. puţin din altul. şi ţipă de-ai crede că are să moară. . rafurile acelea împreună şi. deşi am urmărit-o ani în şir. Vom trăi în veci ne îmbogăţim ca nişte regi. Ce-ai zice să rămâi tânăr pe vecie? .O iubeşti? Pe Mama Egipt? Acum văd eu că mi-am bătut gura degeaba în f aţa unui dobitoc. Insă ea rămâne vie. Acum a uit at de mine. Am stat ascuns ani în şir. Dar nu există aşa ceva. crezând că o să-i pot deprinde secretele. Dar când am văzut-o în Argeş.Da. Dar într-o noapte m-a surp rins urmărind-o şi m-a blestemat. şi atunci o să i-1 poţi fura să-1 aduci aici. Ast Aşa că află ce pune în cupa aceea a ei şi adu-o la mine. da.Mi-ar plăcea.568 KAGE BAKER . silit să recu noască adevărul.înseamnă că n-o cunoşti prea bine pe Mama Egipt ! a zis bătrânul.

nici . depa rte. a spus bătrânul.M-a cumpărat de la un azil de orfani din Timişoara. un câine a urlat a pustiu. Golescu a întins o mână. s -a prefăcut a fi un milionar în vacanţă. Luna mare şi rotundă se înălţase pe cer. îndepărtându-se de masă. a privit e-a lungul străzii.Câtă vreme a t cu ea? a întrebat Golescu. Iar pe stradă. doar că umbrele erau întunecate. încercând să fie împăciuitor. cu contururi neclare. i-a zis bătrânul. Undeva. Golescu s-a aşezat brusc. situaţia i-a dat lui Golescu un sentiment plăcut. întorcându-se cu un surâs încărcat de ur eam zece ani. nici urmă de bă rân. zăbovind la cafea şi chifle dulci. Ieftin sau nu. privind în urma omului ce dispărea în noapte. n-am spus că nu te cred. Golescu a simţit un fior şi a plecat în căutarea unui adăpost ieftin peste noapte. a dat peste cap restul de şnaps di n pahar şi s-a ridicat. pentru că s-a văzut din nou dormind într-un pat adevărat.Mama Egipt 569 Şi bătrânul s-a ridicat în picioare. . Căpătase demult obice­ iul de a nu acorda prea mare mportanţă misterelor vieţii. Du pă ce a gândit cu febrilitate vreme de câteva minute. Când a ajuns în stradă. iar în lumina ei a văzut stradă rcă ar fi fost zi. Cel puţin aşa i s-a părut lui. . dând să se ridice pentru a-1 urma pe bătrân. A doua zi dimineaţă. Unde ţi-e dovada? . cu gând să-1 urmeze pe acel bărbat.Du-te naibii. ie. dar trebuie să re­ cunoşti că asta e o poveste greu de crezut .

dar de ce tre­ buia să se sinchisească el? De la hotel. astfel că ziua în amiaza mare. şi vedeţi dacă nu cumva găsiţi ce vă atragă atenţia. gemând de poliţe. Câţiva p ar­ maţi stăteau să păzească toate lucrurile de acolo. . a răspun s celălalt cu un aer moho­ rât. Diavolul are în iad o ţepuşă anume pentru trezorierii necăjiţi ai tea lor ambulante.Din nefericire. Golescu a pornit să inve stigheze. la care se adăugau doi nenorociţi încă nd în nări parfumul.Nu greşiţi defel. . casete şi cutii în care se găseau cele mai eobişnuite obiecte. Vă rog să intraţi. Iar cei doi faliţi sunt foştii ei directori. Şi nu uitaţi.570 KAGE BAKER măcar celor mari şi neplăcute. Adevărat. domnilor? a făcut el şi 1-a împuns cu bastonul pe unul dintre ei. In Piaţa Sfatului.Mă-nşel cumva. a plecat zăngănindu-şi monedele din buzunar şi a umblat pe străzile din Kronstadt d e parcă tot oraşul ar fi fost al lui. In acest fel ne veţi reduce din datorie şi veţi învăţa din lecţia pe care it-o noi. .Vă plâng de milă. şi a coborât de pe plat­ formă cu o expres e ce-i trăda înfocarea de a cotrobăi prin lu­ crurile care le aparţinuseră până nu demult. Amaunet sigur se bucura de o proastă re­ putaţ intre oamenii aflaţi mereu pe drumuri. a spus Golescu. aşa e. . Vreo douăzeci de oa­ meni cotrobăiau prin ele fără nici o grijă. E vo rba de o operă ambulantă. domnule. . ori este vorba de o vânzare prin licitaţie a lucrurilor unor datornici? 1-a întrebat el pe un sergent. atenţia i-a fost atrasă de o plat formă ce fusese ridicată acolo. al nenoro­ cirii altora. nu tocmai neplăcut. i s-a părut uşor să-1 socoteasc bătrânul întâlnit drept un nebun fără pereche. i-a răspuns poliţistul.

pus într-o dungă între două elemente de decor. A scos afară cele câteva lucr cumpărate şi le-a examinat. Gol escu 1-a tras afară dintre celelalte obiecte. a încărcat în el tot ce dorea să cum­ pere. Ochii i-au sclipit în vreme ce în minte a început să i se înfiripe o idee.2 .Di avolul.Mama Egipt 571 Primul lucru pe care 1-a văzut a fost un şir de costume. de culoare neagră. şi -a împins de-a latul platformei. Şi-a petrecut costumul de culoare roşie peste braţ şi a căutat mai departe . unul ce i s-a părut mai puţi n atacat de molii. în minte a început să îi scli­ pească ideea unei scenete. In altă ladă. adevărat? a făcut Golescu. a zis el. Şi-a petrecut câteva minute căutând ceva elegant care să i se potrive ască. scli­ pind de poleială şi pene mu lticolore de marabu. * Până să ajungă la camera lui de hotel cu sicriul. . făcuţi tifea roşie. tot fluierând un cântecel vesel în timp ce inta.Stimate domn. . Acea realizare a operei se slujise neîndoielnic de un număr de diavoli mai puţin imp ortanţi. dar singura costumaţie pe măsura lui era un surtuc şi nişte panta­ loni strâmţi. până la casier. Faust 1 . o să iau toate aceste l ucruri. Scotocind printre lu­ crurile mai puţin atrăgătoare şi printre măştil din mucava. a descoperit pantalonii roşii şi căciulită ce făceau parte d n costumul lui Mefisto. A probat costumul de Mefisto (i se . mai existau acolo costume cu mărimi mici. Golescu a mai luat un astfel de costum. pantaloni strâmţi şi g lugi cu urechi. a observat şi un si criu de teatru. In cele din urmă. Chicotind în sinea lui. A adăugat-o şi pe aceea la maldărul obiectelor pe care voia să le cumpere. A observat şi o etichetă pe care stătea scris neglijent. a des­ coperit o liră care avea strunele din sfoară.

. doar o poţi tu convinge.. Mai sângerează bietul om? . La salata de straveţi. oarecum nesi gur pe picioare. ce i-a fost prezentat cât îşi o ora . mai puţin încălţările ascuţite la vârf. arăţi ca un j une. cu toate că a trebuit să se retragă până a peretele celălalt ca să se poată vedea din cap până în picioare. şi care îl cam strângeau) şi s-a puţin în faţa singurei oglinzi aflate în încăpere. Mi-au trebuit trei gloanţe de argint! Capul lui e în căruţă. udată din belşug cu vin. . Golescule. pentru că în clipe tocmai dădea colţul următorului palier şi era prea concentrat asupra viziunilor c e îi treceau prin minte în legătură cu sceneta pe care avea de gând să o joace. Trebuia să vedeţi. în spate. .Aproape că nu. timp în care un grup de bărbaţi a intrat din stradă.Imposibil să-mi găsească cusur. încât a doua zi s-a dus la un om care ave o tiparniţă şi a comandat un teanc de fluturaşi.I-ai ucis pe amân doi? . omule. şi a urcat ca prin vis scările spre camera lui. încântat de sine. Ce splendoare! Păi. încât.. In cele din urmă. a zis el cu glas tare.572 KAGE BAKER potrivea de minune. a dat o comandă extravagantă când a cobo­ rât să ia cina.Pe unul sigur l-am dovedit. Rezultatul. costumul ăsta ar merge şi la Viena! Şi chiar dacă ar avea vreo nemulţumire. i s-au aburit ochii.. a întocmit cuvântări de o asemenea eleganţă. după c ata şi a doua sticlă. ai nevoie de un pahar de tărie. * Golescu se arătase atât de încrezător în visul lui. Aveţi grijă de piciorul meu! . s-a ri­ dicat.Gata! Stai jos. Golescu nu a ascultat mai departe.

În acest caz. cu toate acestea. fără să se bucure câtuşi de puţin. adică în zorii celei de-a treia zi. Până să plece din Kronstadt. a spus Golescu. Căscând din răsputeri. . a spus Golescu.Nu cred că e nevoie. lucrez în domeniul spectacolului.Un monstru? Serios. i-a spus hangiul. sceneta s-a înche gat perfect în mintea lui. fluturaşii erau plini de nenumărate semne de m irare. înţelegi? . pentru a-şi face socotelile cu proprietarul tavernei. aşa cum sperase. nu s-a dovedit impres ant.Fie ca toţi sfinţii să-ţi fie alături. i-a răspuns Golescu. îmi îngădui să chem o şaretă? 1-a întrebat pro­ prietarul tavernei. O să fac o plim­ bare până la Predea . dă-i te rog de ştire am plecat la Paris. dacă se-ntâmplă să treacă pe aici arhiducele. . fluturând de­ g etul spre el în semn de reproş. Ai vreo adresă. stimate domn. Poate un roţi aurite? . Crezi că aş fi ajuns la vârsta asta dacă aş fi dat crezare un r asemenea poveşti? . S-ar cuveni să fii tare prevăzător. Sper că ştii. . azvârlin d pe tejghea o mână de monede din alamă şi cupru. amice. în caz că primesc vreun mesaj pe numele tău? sigur. înţelegi? Se spune că pe drumurile d bântuie nu ştiu ce monstru. mai toate de valori mici.Mama Egipt 573 vremea în taverna de peste drum. iar asta 1-a făcut să fie bine dispus. şi rânjetul lui a fost înlocuit de o privire dedreptul cu­ rioasă. . i-a răspuns Golescu. care mi-e prieten. a pus jos sicriul şi şi-a scos punga. în tovărăşia unei sticle de şliboviţă. Am avut part e de un serviciu de invidiat.Iată şi un cadou pentru personalul hotelului.Vrei să te d jos până acolo? a făcut patronul taver­ nei. Trebuie să mă întâlnesc cu un prieten care are o şaretă personală.

Am unet zăcea acolo. şi ochii îi erau închişi. încât. a spus el. apoi şi-a ridicat sacul şi s-a îndepărtat. S-a s tre­ curat discret înăuntru.Hei. Imediat ce a bătut cu pu­ tere în uşa lui Amaunet. Pielea ei era cenuşie. ca să o prindă de înche­ ietură. Radia atâta fer icire. complet îmbrăcată. Golescu nu şi-a dat seama bine cine se afla pe catafalc.Doamnă? a zis el şi ins mâna. buna dispoziţie a lui Golescu scăzuse în bună măsură u toate acestea. privind cercetător în semiî nericul din interiorul căruţei. . Era rece ca gheaţa. L-a întâmpinat un miros pătrunzător: dulceag şi încărcat de arome. aducând a ne­ chezat. la început. lescu a scos o batistă şi a pus-o peste nas. a răcnit: . a rânjit când a văzut căruţele în acelaşi loc.Scump lor. a sosit nenea Barbu! N-a primit nici un răspuns. Cu toate că di eaţa era răcoroasă.Eu sunt. ca orice mort. . S-a aplecat în faţă. şi caii păscând cu un aer pla lo unde fuseseră legaţi. . Vai de mine! a exclamat el. transfigurată de starea ei şi. . poate chiar de sânge. încercând să des dă uşa.574 KAGE BAKER Şi-a pus coşciugul din nou pe umăr. După ce a depus sicriul pe pământ. în cele din urmă. frumoasă. până să ajungă la mar­ ginea oraşului a început să asude. Îşi ţinea br te la piept. aplecându-se ca să o vadă mai de aproape. Amaunet zăcea întinsă pe pat. Aceasta nu era încuiată. ce faceţi? Atunci i s-a părut că aude un sunet ascuţit. a deschis uşa cu un aer p aut. iar când a păşi ducea spre locul unde se aflau căruţele.

Golescu s-a retras.. Mereu zicea: „Pregăteşte o otravă ca să-mi iau viaţa. i s-a părut a fi goală. Era foarte bătrână. Copleşit de sentimente contradictorii. din ea a început să se scurgă un li d negricios. . s-a aplecat şi 1-a scos de acolo pe Emil. a zis Emil. a spus Golescu.A.Mi-e foame. Suspinând. a repetat Emil. a zis Emil. după care s-a prăbuşit pe un scaun. a bolborosit el. O cupă neagră.Mama Egipt 575 Abia ţinându-se pe picioare. Abia pă un moment a reuşit să-şi dea seama că zgo­ motul ţiuitor provenea din caseta aflată sub pa lui Amaunet. . dar niciodată nu a dat r e. . La început. La un moment dat. Iar ea a râs. parcă simţind o farfurie de fr işca azvârlită în faţă. dar nu putea muri. .Şi-a pus singură capăt zilelor? . A înseamnă că era adevărat. s-a rostogolit la picioarele lui. cu lacrimi în ochi. ea mi-a zis: „Ce-ar fi să încerci să pui şi teobromură?" I-am urmat sf atul şi a dat rezultate." I-am pregătit o cupă în fiecare lună. vierme. a zis el. Regina tristeţii e moartă. asta era Cupa Neagră.Cupa a u cis-o. . iar pe tine te doare doar de nenorocitul tău de cartof? Emil nu a scos nici un sunet. însă. . a spus Emil. în timp ce s-a rostogolit. şi de pe pat a căzut ceva. .Doamne Dumnezeule. a clipit grăbit din ochi.Ieşi afară de acolo .Voia să moară. o cană făcută dintr-o piatră de culoare neagră. . . nătărăule! Dar de c . Golescu a rămas cu ochii holbaţi la el multă vreme. Devenise nemuritoare.Da.Doar atât ai a-mi spune? s-a răstit Golescu la el. atâta lucru pot şi eu să înţeleg. otrava din ea.Mi-e foame.

Printre degete se strecura ceva: botul unei figurine minu scule. Cu toate astea. a zis el. un târg cu Diavolul. . poţi să o pregă­ teşti şi pe aceea care-ţi dă viaţă veşnică? .. privindu-1 fix. care te pricepi la poţiuni fermeca te? Apropo. la ce te pricepi? 1-a întrebat Golescu.Şi atunci. a zis Emil. S-a uitat la Amaunet. Golescu s-a înfiorat. Ce are în mână? Aplecându-s i-a desfăcut mâna făcută pumn. La felul în care îi faci pe oameni s adă în tine. Tu. .Dar t u ce şti? 1-a întrebat Golescu. cum se putea să azvârle totul cât colo? . pentru că Emil. I s-a oferit tot norocul din lume. a zis el Până la urmă. Eşti un idiot. modelat rudi­ mentar din lut..Norocul nu e pentru oricine. dacă ea a ţinut atât de mult să scape de ea. totuşi. a spus Emil. nu putea folosi cazmaua.Vreau un cartof. .Mai întâi va trebui să săpăm o groapă ca să o înmor­ mântăm. Un crocodil. a săpat-o singur.576 KAGE BAKER .Dar cum s-a întâmplat ca cineva să se sature de viaţă? Doar e atât de plină de promisiuni! umai dacă te gândeşti la pâi­ nea caldă cu unt! La somn. Poate că ea a încheiat.Nu. . Interesante posibilităţi. a spus Emil. fiind înfo­ folit şi purtând ochelari pentru ferit de lumina soarelui. . al cărei zâmbet i se părea tot mai neli niştitor. Poate că viaţa eternă nu este ar ceea ce se spune. igur? -Da. frecându-şi bărbia.

aplecându-se pentru a coborî în mormânt cadavrul înve­ lit într-un cearşaf al lui Amaunet.Odihneşte-te în pace. fiindcă tot vorbeam despre asta. S-a ridicat şi şi-a scos pălăria. Şi. . eu trag nădejde că îi veţi îndruma sufletul. frumoasa mea necunoscută. ci vă rog să nu mai luaţi în seamă umilele mele vorbe. Golescu a vărsat câteva lacrimi pentru Amaunet. i-a zis el lui Emil. E mil s-a mulţumit să stea nemişcat. în timp ce stârnea focul cu vătraiul b ceaunul" în care avea să fiarbă cartoful. Amin. La ora la care soarele s-a ridicat palid p rin fumul ce acoperea cerul de deasupra oraşului. Dar eu nu p rea cred că-ţi mai pasă de ceva acum. a visat-o.Mama Egipt 577 . astfel afle odihna veşnică. Ţi-aş fi dat şi coşciug vrea să-1 folosesc la altceva. G olescu a pus nişte magiun de prune pe o felie groasă de pâine şi a luat o îmbucătură uriaşă. sau mai curând pentr u şansa pierdută şi. Lumina ta a stat prea multă vreme ascunsă lumii. privind prin ochelarii cu lentile mari către ceaun. dacă această biată creatură şi-a vândut sufle­ tul Diavolului. nu? Şi m-am pricopsit şi cu tine. Ridicând ochii spre c a adăugat: Sfinţi din ceruri. Dar dacă există vreo portiţă de care s ro­ fita ca să scape de pedeapsa veşnică. serios. Nu e ceva de ruşine. a mormăit Golescu. de acum înainte voi duce o viaţa mai virtuoasă. Şi-a pus pălăria înapoi pe cap şi a pus iarăşi mâna pe cazma ca să umple cu pământ. cât a dor­ mit.M-am ales cu p atru cai frumoşi şi cu două căruţe. * In noaptea aceea. sărman copil al nefericirii. iar cearceaful ăsta e foarte bun. a început să zâmbească. .

prin Kronst au defilat o mulţime de căruţe. nu? Cu toate astea. Cele două căruţe erau acum împodobite cu sori. Iar problemele financiare să rămână doar o amintire! O să l e oferim maselor ceea ce-şi doresc. Emil. Fa spect general. Cât pentru mine. serviţi pe farfuriile din porţelanul cel ma i fin. La urma urmelor. Ca omul acela care a furat focul din cer. Cei aflaţi pe marginea drumu lui au avut timp berechet să admire munca de vopsitor şi pictor a lui Golescu. rânjind la el.. . parcă aşa îl chema. Constantinopole. a zis el pe un ton exploziv. şi voi suporta de unul singur laudele şi ovaţiile publicului. Procus t. Ducă-se naibii găinile! Eu şi cu tine o să reuşim lucruri măreţe.. într-o zi de târg. a zis el. prietene. Emil a întors spre el cu o expresie absentă pe faţă uncă. în timp ce mes­ teca. Praga..Bucureşti. câtă muncă ne aşteaptă. O să ne plimbăm pe străzile aurite din toate marile oraşe ale lumii! Toţi carto­ fii pe care şi-i doreşte inimioara ta.578 KAGE BAKER . Golescu a t recut prin oraş cu un aer maies­ tuos şi cu o viteză de melc. şi Golescu şi-a coborâ glasul cu o octavă. geniu ce eşti. nu? Vai. Cu tigăile şi oalele şi chimicalele t le. Singurătatea şi sterilitatea. La ora când străzile erau cel mai aglomerate..Da. O să duc viaţa ce-mi fusese hărăzită.. voi fi. Te voi feri cât voi putea de lumina rampei. Viena . a întărit Golescu. ce lucruri îngrozitoare! Iar oamenii sunt gata să plătească din plin ca să se lecuiască de ele. Teama că nu-şi găsesc locul. Golescu a înghiţit în sec. Berlin. Profesorul Hades! O săptămână mai târziu. de acum înainte. ce-i urmăreşte pe oamen i toată viaţa? Teama de moarte. Generaţi iitoare ne vor so­ coti nişte eroi. eu am tot respectul faţă de caracterul tău modest şi discret.. Femei frumoase. . Pentru că.

care masca scena din trei laturi. Fie că este vorba de boabe de orez. dar şi cuvintele: PROFESOR HADES STĂPÂN AL NENOROCIRILOR Câţiva oameni fără treabă au urmat căruţele şi l-au privit apoi pe Golescu oprind pe un teren ran din apropierea Porţii Neguţătorilor. Golescu a urcat în căruţa prin ipală şi a trântit uşa în urma lui. Poliţistul a plecat salutând cu un deget dus la chipiu. Scena fusese deja ridicată. In acelaşi timp. dar şi o şpagă uşică. pe marginea podiumul ui fuseseră prinse în piuneze invitaţii la reprezentaţie. Puterea şi Forţa pot fi ale oastre! Profesorul Hades le ştie pe toate!! Veniţi să-1 vedeţi pe Geniul Myrmidion!!! Myrmidion? s-a mirat fiul profesorului. nu s-a mai petrecut nimic in­ teresant. dar fără să-i vină câtuşi de puţin în a Golescu a dezlegat caii şi şi-a făcut de lucru cu câteva scânduri şi butoaie ca să încropeasc cenă.Lucruri uimitoare şi calcule instantanee . aşa că. S-au holbat. cu simboluri ce se voiau de alchimie. toţi acei pierde-vară s-au îndepărtat. S-au uitat cu inte­ res la un poliţist care s-a apropiat de Golescu. mazăre. . iar acum avea şi cortină de cu re sângerie.Mama Egipt 579 luni şi stele. toate în auriu şi stacojiu. dar s-au arăt at dezamăgiţi câ