You are on page 1of 56

Cuprins

:

Introducere……………………………………3-4 Capitolul 1.Evaziunea fiscală, fenomen acutal al peisajului economic:
1.1. Conceptul de evaziune fiscală……………...…5-13 1.2.Factorii ce pot duce la apariţia fenomenului de evaziune fiscal……………………………14-16 1.3.Efectele evaziunii fiscale ……………………..17-19

Capitolul 2. Contravenţiile şi infracțiunile elemente determinate în apariţia evaziunii fiscale:
2.1. Conceputul de contravenţii, trăsături, exemple………………………………………20-23 2.2.Conceptul de infracţiuni, trăsături, exemple………………………………………24-28 2.3.Comparaţia intre evaziunea fiscală si frauda fiscală prin prisma contravenţilor și infracţiunilor…………………………………29-31

Capitolul 3. Evaziunea fiscală - fenomen complex al economiei contemporane :
3.1. Instituţii abilitaţi de efectuare a inspecţiei fiscale…………………………………………32-37

3.2.Efectele desfăşurării actului de inspecţie fiscal…………………………………………..38-39 3.3. Efectele aplicării măsurilor din actele de inspecţie fiscal privind combaterea evaziunii fiscale………………………………………..40-41 3.4.Prezentarea societății………………………....42-44 3.5.Structura organizatorică………………………45-49 3.6.Faptele de evaziune fiscală identificate la SC.‟‟EUROPE STAR SHIP‟‟ SRL. în urma controlului de inspecție fiscală……………………………….......................50-54

Concluzii…………………………………… 55-56 Anexe Bibliografie

Introducere

Tema centrală a acestei lucrari o reprezintă „‟Evaziunea Fiscală „‟, aceasta însemnând sustragerea de către contribuabili persoane fizice sau juridice, române sau străine prin orice cale, de la plata obligatiile fiscale şi anume: plata taxelor, impozitelor şi bugetelor locale. Tema acestei lucrari a fost aleasă în urma mai multor cercetari personale facute în vederea realizarii proiectului de licenţă.De asemenea în zilele noastre evaziunea fiscală reprezintă un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în firmele de la noi din ţară şi de peste hotare, de aceea este un subiect care trebuie discutat tot mai mult, in vederea eradicării Evaziunii Fiscale. Scopul acestei lucrari a fost de a scoate în evidenţă unele dintre cele mai întâlnite moduri de a produce „‟Evaziune Fiscala „‟, cât şi sancţiunile şi contravenţiile aplicate în acest caz. Nu este îndeajuns impunerea unor sancţiuni drastice pentru combaterea evaziunii fiscale, în primul rand consider că ar trebui o educaţie fiscală mai aprofundată a cetăţenilor şi un control fiscal eficient. Există destule lacune din pricina legislaţiei în vigoare, deoarece nu este destul de clară şi nici suficientă. În concluzie, Evaziunea fiscală a devenit un fenomen omniprezent în plan economic şi social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscală este îngrijoratoare deoarece în lipsa măsurilor de combatere poate atenta în

viitor la stabilirea economiei naţionale.Evaziunea fiscală este rezultanta logică a defectelor unei legislaţii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum şi a neprevederii şi nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată ca şi cei pe care îi provoacă prin această evaziune.

CAPITOLUL 1:

EVAZIUNEA FISCALĂ, FENOMEN ACTUAL AL PEISAJULUI ECONOMIC:

1.1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ:

În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate și nu o dorință. Într-o lume fiscală de o amploare fară precedent, știința contabilitații oferă soluții pentru dezvoltarea și reflectarea activității oricarui agent economic. Evaziunea fiscală reprezintă strecurarea de către contribuabili persoane fizice sau juridice, române sau străine prin orice cale, de la plata obligaţiilor fiscale şi anume: plata taxelor, impozitelor şi bugetelor locale. La începutul secolului XXI-lea juriştii aveau ca preocupare stabilirea termenului de evaziune fiscală.Un al doilea înţeles este precizat de către Oraste Atanasiu care susținea ca evaziunea fiscală era săvărșită de“totalitatea proceselor licite si ilicite cu ajutorul cărora cei interesați sustrag în total sau în parte averea lor , obligatiilor stabilite prin legile fiscale”.Un alt înțeles este dat de către Maurice Duverger care afirma că, evaziunea fiscală indică ,, manifestarea de fugă din fața impozitului”.

mecanismul prețurilor de transfer devine o modalitate prin care actele de evaziune fiscală prin contur. tarile emergente au utilizat. avantajul fiscalitătii reduse. Evaziunea fiscală internațională s-a dezvoltat și în contextul direcționării fluxurilor investiționale excesive către țările emergente. s-au creionat inginerii financiar-fiscale prin care sunt materializate diverse combinații al căror substrat rezida în comportamente frauduloase. Globalizarea sectorului corporativ a favorizat apariția dimensiunii internaționale a evaziunii fiscale prin intermediul dublei impuneri internaționale. contribuabilul se orienteaza către zone protejate din punct de vedere fiscal. al eterogenitații ridicate manifestate la nivelul regimurilor de impunere naționale și. o societate poate valorifica arbitrajul oferit de zonele protejate fiscal prin declararea unor venituri ca fiind realizate în altă ţară sub forma unor facturi către firma mamă sau alte subsidiare. Treptat.Câmpul său de manifestare afirmă similaritate din punct de vedere al extensibilității cu câmpul de aplicare și varietatea impozitelor. oferind avantaje investitorilor străini. implicit. . în special din prespectiva originii veniturilor declarate și a regimului fiscal aplicabil lor. Astfel. al nivelelor diferite de presiune fiscală. Analize recente au relevat faptul că evaziunea fiscală se manifesta pregnant în domeniul impozitelor directe. Pentru a eluda fiscalitatea. ceea ce a condus către oportunități multiple de arbitraj. pe lângă costul scăzut al mâinii de lucru. Frecventele manifestări de acest gest au condus la apariția necesității de a exercita controale fiscale stricte la nivelul situațiilor financiare consolidate ale societăților grup. având un impact deosebit asupra randamentului lor. Pentru a asigura investițiile străine direct ca motor al creșterii economice.

Evaziunea fiscală licita se poate întâlni sub forma: . Cazurile de evaziune fiscală legală sunt mult mai numeroase în contextual schimbărilor de ordin legislativ precum și în contextul utilizării fiscalității ca suport pentru încurajarea anumitor sectoare economice. evaziunea fiscală se manifestă sub două forme : a)-evaziunea fiscală licita.nelegală sau frauduloasă. b)-evaziunea fiscala ilicita. în cazul evaziunii legale. de cãtre contribuabil.Evaziunea fiscală licită : . deduceri. În concluzie.în cazul în care nu există reglementări precise asupra cheltuielilor . sustragerea de la plata impozitelor nu este considerată contravenție sau infracțiune. a). legală . fie ca în cazul societăților de capital.facilități fiscale temporare ( un exemplu de acest gen este reprezentat de legislația lasa din anumite țări care permite societăților comerciale să opteze pentru împunerea veniturilor fie ca în cazul persoanelor fizice independente.implica reducerea bazei impozabile sub protecția legislației fiscale. Modul în care poate fi exprimată. reduceri ).Cu privire la cele prezentate mai sus termenul de evaziune fiscală înfățisează de fapt nerealizarea. .facilităților fiscale permanente ( exonerări.în cazul în care statul se confrunta cu un nivel ridicat al datoriei publice sau cu un deficit comercial alarmant. . . a obligațiilor fiscale. exonereaza veniturile obținute din depozite bancare.

Se disting următoarele forme: . se realizeaza vanzari fara facturare si incasari de numerar fară chitanțe.elaborarea unor declarații false de TVA. se pot utiliza următoarele procedee: . se manifestă tendința de supradimensionare în scopul deducerii lor. În acest caz.diminuarea întenționată a bazei de impozitare prin neincluderea unor venituri.nelegală sau frauduloasă : Evaziunea fiscala ilegală implică sustragerea deliberată de la plata taxelor şi impozitelor: fiind supusă unor acțiuni punitive.producerea de bunuri și prestarea de servicii ilegale. .societăților comerciale. evaziunea fiscală implică voalarea ilegală a unei părți din materia impozabilă în vederea diminuării sarcinii fiscale. .evaziunea tradiţională prin sustragerea de la plata obligației fiscale prin elaborare eronată a documentației aferente sau prin ne-elaborarea acesteia. În general. . Evaziunea fiscală ilicită. -reducerea intenționată a cheltuielilor în vederea diminuării bazei impozabile. .împunerea veniturilor realizate de anumite categorii socio-profesionale pe baza unor norme medii de venit încurajează contribuabilii care realizează venituri superioare mediei să nu platească impozit pentru diferența respectivă.desfășurarea unor activități în mod clandestin.În general. . b).

. 463-481. (2003) . 75. Tn Journal ofPu: Economies. K. D. Pistor. 2 Berkovitz. Z6(3). Richard. . reducerii veniturilor și.. . pp. ___________________________________________________________ _ 1 Berkovitz. pp..evaziunea prin evaluare derivă din reducerea valorii stocurilor.. -evaziunea juridică rezida în valoarea adevăratei subsțante a unui contract pentru sustragerea de la plata obligațiilor fiscaile. W. . (2000) . 369-398. J. D.diminuarea valorii tranzacțiilor cu bunuri imobiliare în vederea diminuării bazei impozabile.Tax Rights in Transition Economies: A Tragedy of the Commons?.evaziunea contabilă constă în realizarea anumitor artificii contabile prin utilizarea documentelor false în scopul creșterii cheltuielilor. Li. a profitului impozabil și a datoriilor fiscale către stat. Legality and the Transplant Effect European Economic Review. în consecința.evaziunea juridică rezida în valoarea adevăratei substanțe a unui contract pentru sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. asupra aprecierii amortismentelor și provizioanelor în vederea manipulării profitului impozabile.Economic Development.F..

Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale se pedepsesc. În Romania.000 lei fapta contribubilului care. în întregime sau în parte.Fraudele fiscale sunt sancționate de codul fiscal cu amendă. a organelor competente de a intra.000 lei la 30. contribuților și a altor sume datorate bugetului de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice și de către persoanele juridice romane sau străine. De exemplu. fiscale sau vamale. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale se definește noțiunea de evaziune fiscală ca fiind sustragerea prin orice mijloace. deți acesta putea să o facă. fiind considerate infracțiuni. b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente. și uneori cu închisoare. sub orice forma. legislația germană face distincție între frauda fiscală. nu reface documentele de evidență contabile distruse. disimularea în materie de impozite și tentativa de a aduce prejudicii impozitului. prin Legea nr. în condițiile . Este culpabil de frauda fiscală cel care obține în mod fraudulos avantaje fiscale nejustificate care diminuează veniturile fiscale. după ce a fost somată de 3 ori. de la plata împozitelor. astfel: a) cu amenda de la 5. documentele legale și bunurile din patrimoniu. următoarele fapte. Conform. cu intenție. în termenul înscris în documentele de control. în scopul împiedicării verificărilor financiare. taxelor. c) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda împiedicarea.

d) cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă deținerea și nevărsarea. cu scopul efectuării verificărilor financiare. următoarele fapte sărvâșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: . f) cu înschisoare de la 3 ani la 12 ani și interzicerea unor drepturi tipizarea sau punerea în circulație. cu regim special. h) cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. având ca rezultat obținerea. i) cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi. asocierea în vederea sărvâșirii faptei prevazute la punctul g). fară drept. stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor. în sedii. fiscale sau vamale.prevăzute de lege. în cel mult 30 de zile de la scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă. fără drept. e) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și interzicerea unor drepturi. punerea în circulație. baderolelor sau formularelor tipizate. taxelor sau contribuților. în incinte ori pe terenuri. utilizate în domeniul fiscal cu regim special. a timbrelor. cu intenție. baderole sau formulare tipizate.ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. falsificat. a unor sume de bani cu titluri de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidate. g) cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi. . utilizate în domeniul fiscal. cu știința de timbre.

în actele contabile sau în alte documente legale.substituirea. limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta săvârșita se reduc la jumătate. fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor. declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute în lege. fiscale sau vamale. . dacă în cursul urmării penale sau a judecății. în echivalentul . prin nedeclararea. . .omisiunea.. memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice. a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro. . distrugerea sau ascuderea de acte contabile. în tot sau în parte a evidențierii.alterarea. în actele contabile sau în alte documente legale. a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive . degradarea sau înstrainarea de către debitor sau de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală : .evidențierea.sustragerea de la efectuarea verificărilor finaciare.executarea de evidențe contabile duble. până la primul termen de judecată învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. folosidu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor.

Fiind prevazute.000 euro. în cazul săvârșirii lor.monedei naționale. pet imp limitat. se poate aplica pedeapsa cu amendă. Încălcările mai puțin grave ale legii sunt considerate contravenții. în echivalentul modenei naționale. care se înregistrează în cazierul judiciar. a practicării meseriei sau profesiei. Pentru faptele cu pericol social mai grav s-a prevăzut și pedeapsa complementară de interzicere. . Dacă prejudicial cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50. se aplică o sancțiune administrative. sancțiuni corespunzatoare în funcție de gradul de periculozitate.

. fapt ce condiționează diversificarea și creșterea numărului de agenți economici. ținand cont de importanţă şi frecvenţa apariţiei: 1. socotindu-se. motiv ce duce la creearea unor vaste posibilităţi de evaziune fiscală. FACTORII CE POT CONDUCE LA APARIȚIA FENOMENULUI DE EVAZIUNE FISCALĂ: În ziua de azi. Legislația fiscală limitează dezvoltarea rapidă a diferitor relaţii cu caracter economic. ceea ce înseamnă o încărcătură fiscală ce este inechitabilă şi instabilă ( majoritatea pentru un ansamblu de contribuabili )-de aici se formează multe cauze ce pot crea motive morale ale evaziunii fiscale a contribuabilului. ce tratează faptele semnalate ca o exprimare a dominării ce vine direct din partea statului. atfel spus a potențialilor contribuabili. Făcând o clasificare. sarcinele fiscale exagerate. Cauzele de evaziune fiscală sunt multiple. datorită condițiilor oferite de economia de piață se trece din ce în ce mai mult de la proprietatea de stat la cea privată.2.1. ele pot fi numite in principal.

factori de ordin economic: . ceea ce duce la micşorarea posibilității de a face transfer de impozit prin intermediul majorării preţurilor de livrare. un drept de a se împotrivi formându-se astfel ideea generală că „a fura de la visterie nu se consideră furt”.este momentul când se înrăutăţeşte starea materială a contribuabilului . ale aplicării măsurilor de răspundere pentru neachitare. . . a consumatorilor de mărfuri şi servicii.mai grea și tentaţia la evaziune fiscală mai mare. iar situația aplicării măsurilor de răspundere nu îl mai afectează decât în cazul contribuabilului ce tinde a se dezvolta dinamic urmând ca masurile aplicate sa îl lipsească în mod direct de perspective evidente.descreştere (criză) economică. Există unele cazuri când executarea de către contribuabil a tuturor obligaţiilor fiscale înclină spre agravarea situaţiei economice a acestuia ajungând la nivelul critic. măsurile de răspundere sunt mai mici cu cât cota impozitului și efectul economic al evaziunii fiscale este mai mare.starea economică a contribuabilului – regăsim o direct proporționalitate între starea economică a contribuabilului . de aici rezultând faptul că evaziunea fiscală devine unica şansă de supravieţuire. 3. insufucienţa măsurilor de propagandă a respectării legislaţiei fiscale (cu caracter permanent ) rezultând așadar o insuficiență în educaţia fiscală a contribuabililor . 2. implicit.totodată. Așadar.raportul se formează între cota impozitului şi măsurile de răspundere –contribuabilul are sarcina de a compara consecinţele economice ale achitării impozitului şi. .

Acest fapt numai prin intermediul modului de evidenţă. ducând la crearea unor distorsiuni în impunerea echitabilă a aceloraşi categorii de contribuabili. de treceri în cont.4. de restituiri . sărăcindu-l de veniturile ce sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinelor şi atribuţiilor. etc. iar contribuabilii ce reprezintă ținta acestui gen de politică opun un anumit nivel de rezistenţă. cauze tehnice. imperfecţiunea legislaţiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet. diversitatea categoriilor de contribuabili reiese din procedura impunerii. în schimb persoanele care desfăşoară activități de întreprinzător profită de o cantitate mare de căi/posibilități de evaziune fiscală. deoarece în realitate totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică. fapt pentru care impunerea lor este asigurată prin reţinerea la sursă. impreciziilor şi ambiguităţilor – ele ajutand la crearea unui „climat destul de favorabil”pentru contribuabili ce au ca scop evaziunea fiscală.etc. implicit prin intermediul evaziunii fiscale. car este determinată de categoria şi specificul acțiunii contribuabilului (de exemplu salariaţii dispun de posibilităţi reduse de evaziune (eludare a fiscului). a sistemului de facilităţi.). Prima concluzie a evaziunii fiscale ar fi faptul că este foarte dăunătoare atât statului (societăţii). altfel spus lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace şi metode performante şi un personal suficient numeric. cauze de ordin politic este de ințeles că astfel de cauze ale evaziunii fiscale sunt în funcţie de reglarea impozitelor. cât şi contribuabilului. unde statul direct prin fiscalitate promovează ceea ce vor din politica economică sau socială. 7. 6. . bine instruit şi corect în acţiuni. 5.

din urma cărora.1. O altă afirmație ar fi că evaziunea fiscală susține economisirea şi investiţiile. Dupa mai multe cercetari s-a constatat si alte categorii de efecte. insemnând diminuarea directă proporţională a veniturilor publice sau sociale. adică. unele se fac simţite. prin conștientizarea pierderilor din neîncasarea integrală a veniturilor publice către economia oficială. evaziunea ar fi „benefică”. având capacitatea de a indemna consolidarea capitalului. cu mărimea sumelor sustrase.EFECTELE EVAZIUNII FISCALE: Cunoastem faptul ca efectele evaziunii fiscale primoridale sunt cele de natură financiară. iar indirect şi treptat .3. cele pozitive sunt sesizate direct. iar cele negative sunt indirecte şi treptate. O altă opinie face referire la „viteză”. În legătura cu conceptul de evaziunie fiscală au fost exprimate şi puse în calcul opinii publice. Eu susțin că efectele evaziunii sunt tot timpul negative şi sunt resimţite direct şi imediat în veniturile bugetare.

Pentru a demonstra aceasta afirmaţie. câştigand contribuabilii.„ordonarea” efectelor evaziunii fiscale după tipul lor: financiare. Sau constituit doua grupe privind efectele evaziunii fiscale. economice. mai precis cele de natura financiară. Momentan s-a considerat că. actele de natura evaziunii fiscale aduc daune financiare statului.Mai devreme. am îndreptat cercetările către conceptul de efect al evaziunii fiscale. sociale şi politice.definind că. pe drumul rulării lui. in funcţie de subiectul receptor şi natura acestora: statul (economice. În urma acestei grupări. de accelerare sau atenuare. -„evidenţierea” efectelor pe fiecare parte a asistenților la raporturile fiscale: statul şi contribuabilii.asupra laturii economice. Pornind de la această idee. Efectele evaziunii fiscale reprezintă fenomenul ce este direct rezultatul acţiunii proceselor care-l generează şi totodată a manifestării factorilor stimulativi. sociale şi politice. spunând că urmarea evaziunii fiscale. Cercetarea concluzionează. politice şi sociale) şi contribuabilii (economice şi financiare). consider ca am facut un pas înainte în studiul general despre evaziunea fiscală. am enunțat o gamă mai largă de efecte punctând totul intr-o schemă logică. nu doar statul primește efectele . financiare. am lucrat la: . abordate cu predilecţie în literatura de specialitate. „pierderile” nu sunt înregistrate. sub alt nume.

cultură. . conduce la mărirea presiunii fiscale.nerealizarea veniturilor statului ca urmare a creşterii evaziunii fiscale. în principala etapa a iniţierii acestui fenomen. care.evaziunii fiscale ci şi contribuabilii. etc. este recăpătarea consecințelor generale ale evaziunii fiscale în plan social: învăţământ. la viitoarele alegeri nu vor mai fi votat. la nemulţumiri si neintelegeri faţă de guvernanţi. sănătate. administraţie. reprezintă o parte din motivele acestuia. -identificarea efectelor de natură politică . care. -determinarea impactului evaziunii fiscale asupra sectorului economic – ca modalitate folosită de evazioniști ce concurează neloial și injust față de ceilalți contribuabili -finanţarea insuficientă a proiectelor sociale – în fond.

1. decrete sau prin acte normative ale organelor arătate în . ELEMENTE DETERMINANTE ÎN APARIŢTIA EVAZIUNII FISCALE. care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin legi. 2. EXEMPLE Contravenţia este fapta savârşită cu vinovăţie.CAPITOULUL 2. CONTRAVENŢIILE ȘI INFRACŢIUNILE. TRASĂTURI. CONCEPTUL DE CONTRAVENŢIE.

5.reţinerea şi nerestituirea în totalitate.nerespectarea şi finalizarea obligaţiilor privind transmiterea la organul fiscal competent sau. 6. după caz. la terţe persoane a formularelor şi a documentelor prevăzute de legea fiscală.legea de faţă.nefinalizarea la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege. Pe baza Codului de procedură fiscală următoarele acțiuni devin contravenţii: 1. a impozitelor. potrivit legii. ci doar partial. potrivit legii.neîndeplinirea obligaţiilor de către bănci privind furnizarea informaţiilor şi a sarcinilor de decontare prevăzute de prezentul cod. de către plătitorii obligaţiilor fiscale. a bunurilor şi veniturilor impozabile sau. 7. a contribuţiilor şi a altor sume.nepăstrarea. de către plătitorii obligaţiilor fiscale. să fie asemanate cu infracţiuni. dacă nu sunt efectuate în astfel de condiţii încât. a taxelor. Contravenţiile se sancţionează cu avertisment sau cu amendă. 2. 8.neîndeplinirea obligaţiei înscrierii codului de identificare fiscală pe documente.îndatorările plătitoriilor de salarii şi venituri asimilate salariilor a obligaţiilor privind completarea şi păstrarea fişelor fiscale. a sumelor ce reprezinta impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă. a sumelor ce reprezinta impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă. 3. .nedepunerea în functie de termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de înregistrare fiscală sau de menţiuni. 4.

000 lei (pentru persoanele juridice) în cazul săvârşirii acțiunilor menționate la numerele: 1. 8.refuzul de a arăta organului financiar-fiscal bunurile materiale supuse impozitelor. 6.refuzul debitorului ce stă la baza executării silite de a preda bunurile organului de executare spre a le pune la dispoziţie acestuia pentru a fi identificate şi evaluate.cu amendă de la 6.000 lei şi 100.000 lei (pentru persoanele juridice) în cazul săvârşirii acțiunilor meținonate la numerele 4.000 lei (pentru persoanele fizice) şi cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei la 27.9. în vederea stabilirii prezentei declaraţiei fiscale. dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.500 lei (pentru persoanele fizice) şi cu amendă de la 4. 5. -cu amendă de la 1. dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100. 2. 7. 10. Contravenţii în cazul declaraţiilor recapitulative: .000 lei (pentru persoanele fizice) şi cu amendă de la 25. taxelor.000 lei inclusiv. contribuţiilor avute bugetului general consolidat.000 lei (pentru persoanele juridice) în cazul săvârşirii acțiunilor meținonate la numerele: 5.000 lei la 5. 10.000 lei inclusiv. 10.000 lei la 6.000 lei (pentru persoanele fizice) şi cu amendă de la 1. 9. dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50. . 3.este o contravenţie a nu se depune la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor recapitulative reglementate la titlul VI din Legea nr. .000 lei. . 10.000 lei la 6.000 lei (pentru persoanele juridice) în cazul săvârşirii acțiunilor meținonate la numerel: 4.cu amendă de la 4.000 lei la 8. 5. Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează astfel: -cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei la 1.

corectând declaraţia recapitulativă până la termenul legal de depunere a următoarei declaraţii recapitulative. .nu se sancţionează contravenţional persoanele care. corectând declarațiile ca urmare a unei acțiuni neimputabile persoanei impozabile.amenda prevăzută mai sus se reduce cu 50% în conditiile în care persoana impozabilă modifică. imediat termenului legal de depunere. . din diferenţele nedeclarate ce sunt rezultat al declaraţiilor incorecte ori incomplete. cu modificările și completările ulterioare.nu se sancţionează contravenţional persoanele care modifica declaraţiile recapitulative.571/2003. după caz. modifică. . . false ori incomplete.acțiunea menționata mai sus se sancţionează cu amendă de 2% din suma totală a achiziţiilor/livrărilor intracomunitare de bunuri nedeclarate sau. corectându-le până la întregirea termenului legal de depunere a acestora. sau a se depune de astfel de declaraţii cu sume incorecte. .

termenul de „‟infractiune‟‟ reprezintă un act de conduită exterioară a omului care.Conceptul de infracțiune. trăsături. „‟spargere‟‟ care provine din substantivul latinesc „‟infractio-onis‟‟. -fapta să fie săvârșită cu vinovăție.17 Cod penal. Trasături importante ale infracțiunii : Așa cum am prezentat mai sus în art 17 Cod penal.care pot fi respinse prin mijloace nepenale. Potrivit art.2. Precizarea infracțiunii se decide de regulă astfel orice faptă care va fi încriminată trebuie să respecte trasăturile care o deosebesc de alte fapte (contravenții ). actiune săvârșită care prezintă un pericol social. . trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt: -fapta să fie prevazuta în legea penală.2. exemple: Termenul de „‟ infracțiune‟‟ înseamnă „‟frângere‟‟. și este prevazută de legea penală. În sensul ei cel mai larg. -fapta să prezinte pericol social. din cauza vatămării unei anumite valorii sociale. este supusă sanctiunii penale.echivalentul în franceză ar fii „‟Infraction‟‟ .

După Codul penal. Fapta să prezinte pericol social : Pericolul social arată aspectul material. Oricare vătămare a valorilor sociale protejate prin normele juridice reprezintă ingrijorare sociala. legea deduce care fapte constituie infracţiuni. obiectiv al faptei.7 Codul penal se prevede că: fapta care prezintă pericol în înţelesul legii penale este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingerea uneia dintre valorile arătate în art. .Fapta să fie menţionată în legea penală: Articolul 7 prevede că o faptă care prezintă pericol social și care a fost închiată cu vinovăție să însemne o infracțiune. Susțin că o faptă care prezintă pericol social chiar dacă a fost închiată cu vinovăție. Primejdia socială este legala (fie generic cat si abstract) fiind recunoscuta prin lege pentru oricare infracţiune în parte şi afișate în sancţiunea legală specială stabilită pentru aceasta. ca fel şi limite. Acesta decurge din atingerea posibilităţii obiective ca fapta să aducă atingere valorilor ocrotite de legea penală în urma executării ei. Ea exprimă elementul fundamental al legalităţii incriminării.1 şi pentru sancţionare este necesară aplicarea unei pedepse. În Art. iar pericolul social al infracţiunii devine mult mai mare. trebuie ca fapta să fie cunoscută de legea penală. sancțiunii ce se aplică infractorilor şi măsurile ce se pot lua în cazul îndeplinirii acestor fapte. nu poate fi calificată drept infracțiune decât dacă este sancționată de lege. acest fapt fiindcă lezează grav cele mai importante valori.

. Nu se consideră infracţiune acțiunea prevăzută de legea penală.a unei fapte prevăzute în partea specială a Codului penal este necesar să se acesteia. Pentru a stabili existenţa unei infracţiuni şi pentru micșorarea examineze şi gradul concret de pericol social al sancţionării . c) paguba cauzată prin infracţiune a fost integral reparată pînă la pronunţarea hotărârii. dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii: a) pedeapsa ce o prevede legea pentru infracţiunea înfaptuită este închisoarea de cel mult un an sau amendă. Îinsa dacă pericolul generic va fii evaluat de legiuitor. În funcţie de modificările din Codul penal instanţa poate afirma înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea care sustine o sancţiune cu caracter administrativ. determinat de fapta concretă. d) din atitudinea culpabilului după înfaptuirea infracţiunii rezultă că aceasta regretă fapta.Pericolul social al infracţiunii este şi concret. incluzând și împrejurările în care ea s-a efectuat. pericolul concret se analizează de către instanţa de judecată. în întregul ei sens şi în împrejurările în care a fost înfaptuită. dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile protejate de lege şi prin conţinutul ei clar si precis. nu reprezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. fiind lipsită în mod dovenit de importanţă. este un grad de pericol social redus ce nu produce urmări grave. b) acțiunea. de persoana concretă a făptuitorului.

Fapta este săvîrşită cu intenţie cînd infractorul: a) prevede finalitatea acțiunii sale urmărind producerea lui prin săvîrşirea acelei fapte. dar putea şi era obligată să-şi dea seama. implicit. acceptând posibilitatea producerii lui. sintetizată în poziţia psihică cu care se înfăptuiește o acțiune periculoasă in mediul social. Substituirea răspunderii penale nu se poate dispune dacă făptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de două ori sancţiuni cu caracter administrativ.e) sunt suficiente date pentru care culpabilul poate fi îndreptat fără a i se aplica o pedeapsă. Fapta este săvîrşită cu intenție când infractorul: . anume şi-a dat seama despre faptă şi a dorit urmările sau nu şi -a dat seama. înseamnă că ea a avut o anumită atitudine a conştiinţei şi voinţei faţă de fapta comisă şi de consecintele acesteia. Când se afirmă despre o persoană care a înfăptuit o infracţiune că este culpabilă. Fapta să fie săvârșită cu vinovăție: În conformitatea Codului penal vinovăţia este o altă trăsătură importantă a infracţiunii. Codul penal prevede că vinovăţia există când acțiunea care reprezintă pericol este înfaptuită din culpă. urmările ei. De aici deducem că vinovăţia este atitudinea conştiinţei şi voinţei infractorului faţă de faptă şi urmări acesteia. Vinovăţia este elementul principal în care este exprimată atitudinea conştiinţei şi voinţei faţă de faptă şi. b) prevede finalitatea acțiunii sale şi nu-l urmăreşte.

servesc nu numai la constatarea existenţei infracţiunii şi la încadrare juridică. Ele se arată în acte şi rezutate concrete. deşi trebuia şi putea să-l prevadă.a) prevede finalitatea acțiunii sale. privind vinovăţia au o prioritate în înţelegerea şi aplicarea tuturor textelor legale de încriminare. dar nu-l acceptă. Dispoziţiile. deşi atinge procese subiective. În dispoziţiile legii se prevede că vinovăţia trebuie constatată şi dovedită. Acestea stabilind modalităţile și formele de vinovăţie. are o existenţă obiectivă. considerând fără motiv că el nu se va produce. atitudini de conştiinţă. Vinovăţia. b) nu prevede finalitatea acțiunii sale. Deliberarea şi luarea hotărîrii ca şi prevederea ori urmărirea finalitatea acțiunii sunt procese psihice şi afirmări psihice ce există în realitate şi în mod obiectiv. acest lucru împlinindu-se cu ajutorul elementelor de fapt în care ea şi-a găsit exteriorizarea. fiind o realitate. ci şi la simpla gradare a răspunderii penale şi la relaționarea pedepsei. .

au creat posibilitatea sustragerii de la plata impozitelor. și evaziunea fiscală propriu-zisă. ce este un fapt ilicit chiar de natură penală.2. taxelor si a mai multe sume pentru statului. mărirea și diversificarea numarului de agenți economici cărora le revin obligatii fiscale. ca o sustragere de la impunere a materiei impozabile. dar in acelasi timp de mare actualitate. ce nu implică acțiuni care sa întrunească elementele unei infracțiuni (sau uneori contraventie. Evaziunea fiscală este definită. contribuabilul dorește să se plaseze într-o poziție cât mai favorabila. in condițiile in care capitalul de stat a transpus modificări primordiale în favoarea capitalului privat. tolerată sau intenționată. Lipsa unor reglementari legale. având uneori si un caracter bazat pe fraudă.clar. pentru majoritatea agenților economici nou înființați. În ideea evaziunii. . pentru a beneficia în cât mai mare masura de prioritățile oferite de reglementările fiscale în vigoare. caz in care aveam de-a face cu evaziune fiscală legală. care nu este mai putin daunatoare interesului public). Sustragerea de la indeplinirea obligatiilor bugetare se poate realiza prin aplicarea legilor fiscale în favoarea contribuabilului. Se poate face așadar o diferență între frauda fiscală. Evaziunea fiscala poate fi ilicită. ce nu constituie infracțiune.3.Comparația intre evaziunea fiscală și frauda fiscală prin prisma contravenților şi infracțiunilor Evaziunea fiscala este o tema destul de delicat. si legala.

Formele și modalitațile prin care este realizată frauda fiscală sunt nelimitate. un exemplar real și altul fictiv.nedeclararea materiei impozabile. cele mai intalnite in . evaziune fiscală frauduloasa se sancționează. impunerea se face pe baza declaratiei contribuabilului in cauză. Menționez cateva dintre ele. De obicei. . conform Legii nr. cu amendă sau privare de libertate. Evaziune fiscala frauduloasa consta in disimularea obiectului impozabil. activitatea fiscală: . Infracțiunile din domeniul fiscal se numesc evaziune fiscală frauduloasă sau fraudă fiscală. .alcatuirea de registre contabile nereale. În deosebi de evaziunea fiscală legală care constă intr-o menținere în limitele legale ale evaziunii. 87 / 1994.executarea de registre de evidenta duble. . .Legalizând încasarea la termenele și în cuantumul stabilit a taxelor și impozitelor și arătând norme speciale împotriva ilegalităților din domeniul fiscal. evaziunea fiscală frauduloasă se împlinește prin încălcarea flagranta a legii. Ţinând cont de modul de efectuare și de implicațiile economicofinanciare.declararea de venituri impozabile inferioare celor reale. in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. în funcție de consecințe.întocmirea de declarații false. obligat să clarifice organelor de resort toate elementele în funcție de care se va fixa obligatia fiscal. legislația financiară este formată din dispoziții ce fac referință la infracțiunile din acest domeniu.întocmirea de documente de plăți fictive. profitându-se de modul specific in care se face impunerea. .

. mai precis: actele normative prin care se reglementeaza taxele si impozitele nu sunt suficient de precise și cuprinzătoare. Concluzionând și luând în calcul marile lacune ale legilor românești in materie fiscală. acțiunile prin care se aduc prejudicii intereselor fiscale ale statului. care folosesc cele mai diverse mijloace de disimulare a materiei impozabile. .Tentativa de fraudă fiscală ca si complicitatea sunt sanctionate în acelasi mod ca si frauda.atitudinea unor categorii de contribuabili.lipsa de exigență sau corupția funcționarilor publici din cadrul organelor fiscale. ținând seama și de experiența altor state. frecventă și mărimea acestor fapte fiind deloc neglijabilă. determinată de inexistența unor norme metodologice de aplicare a legii. este absolut necesar să se formeze un mecanism de impozitare aplicabil și operațiunilor care actualmente au un caracter inflaționist. este in multe state o adevarată și principală problema .imperfecțiunea legii. ceea ce favorizează eludarea fiscului.lipsa de uniformitate în activitate organelor financiare cu atenție către stabilirea și perceperea taxelor și impozitelor. datorată evaziunii fiscale. Micșorarea încăsarilor bugetare din impozite. Evaziunea fiscală legală sau frauduloasă. reprezintă consecința acțiunii unor situații nefavorabile sau a unor fapte ilegale. printre care se numară: . . .

Inspecția fiscală are urmatoarele atribuții: . a legalității şi conformității declarațiilor fiscale. verificarea sau stabilirea diferențelor obligațiilor de plată. precum și a accesoriilor aferente acestora. respectării prevederilor legislației fiscale și contabile.fenomen complex al economiei contemporane : 3.CAPITOLUL 3. Evaziunea fiscală . corectitudinii şi exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili. Instituții abilități de efectuare a inspecției fiscale Inspecția fiscală are ca obiect verificarea bazelor de impunere.1.

Pentru ducerea la indeplinire a atribuțiilor prevăzute la alin. a diferențelor datorate in plus sau in minus. față de creanța . după caz. c) sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale. c) discutarea constatărilor și solicitarea de explicații scrise de la reprezentanții legali ai contribuabililor sau împuterniciții acestora. d) solicitarea de informații de la terți. b) verificarea concordantei dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența contabila a contribuabilului. b) analiza și evaluarea informațiilor fiscale. (2) organul de inspecție fiscală va proceda la: a) examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului. după caz.a) constatarea și investigarea fiscală a tuturor actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecției sau altor persoane privind lega litatea și conformitatea declarațiilor fiscale. în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse. corectitudinea și exactitatea înde plinirii obligațiilor fiscale. în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale. e) stabilirea corectă a bazei de impunere.

f) stabilirea de diferențe de obligații fiscale de plată. 1133 / 2007 privind sigiliile aplicate in cadrul activitatii de inspectie fiscala si de executare silita { Monitorul Oficiai nr. a). h) dispunerea măsurilor asiguratorii in condițiile legii. care . Inspecția fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor. la "la momentul începerii inspecției fiscale”. întocmind în acest sens proces-verbal. k) aplicarea de sigilii asupra bunurilor. ___________________________________________________ *)a se vedea Ordinul ANAF nr. g) verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile. i) efectuarea de investigații fiscale potrivit alin. 596 din 29 august 2007). (2) lit. după caz. precum şi a obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora.fiscală declarată și stabilită. j) aplicarea de sancțiuni potrivit prevederilor legate. indiferent de forma lor de organizare.

contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat. Formele inspecției fiscale sunt: a). taxe.au obligații de stabilire. pentru o perioadă de timp determinată. Organele de inspecţie fiscală din aparatul central al ANAF au competența în efectuarea inspecției fiscale pe întregul teritoriu al țării. Competența de exercitare a inspecției fiscale pentru ANAF și unitățile sale subordonate se stabilește prin ordin al presedintelui ANAF. pentru o perioada de timp determinată. conform dispozițiilor prezentului titlu. de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale. sau după caz. Inspectia fiscala se exercită exclusiv. prevazute de lege. care reperezintă activitatea de verificare a unei sau mai multor obligații fiscale. nemijlocit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală. taxelor. . ori de alte autorități care sunt competente. Inspecția fiscală se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare. b). Competența privind efectuarea inspecției fiscale se poate delega altui organ fiscal. inspecția fiscală generală. care reprezintă activitatea de verificare a tuturor obligațiilor fiscale ale unui contribuabil. daca acesta prezintă interes pentru aplicarea legii fiscale. inspecția fiscală parțială. să administreze impozite. reținere și plată a impozitelor. contribuții sau alte sume datorate bugetului general consolidat. potrivit legii.

Comunicarea avizului de inspecție fiscală nu este îneapărat necesară. -obligatiile fiscale și perioadele ce urmeaza a fi supuse inspecției fiscal. Avizul de inspecție fiscală va cuprinde: -termenul juridic al inspecției fiscal. -data de incepere a inspecției fiscal. o singură dată. Avizul de inspecție fiscală se comunica contribuabilului. în cazul refacerii controlului ca urmare a unei dispoziții de reverificare cuprinse în decizia de soluționare a contestației. . pentru motive justificate. Contribuabilul nu poate face obiectii cu privire la procedura de selectare folosită. pentru soluționarea unor cereri ale contribuabilului. înainte de începerea inspecției fiscale: a). cu 15 zile petru ceilalți contribuabili. în scris citeț.Pentru inspecția fiscală selectarea contribuabililor este efectuată de către organul fiscal competent. Amânarea datei de incepere a inspecției fiscale se poate solicita. prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală. cu 30 de zile pentru marii contribuabili. Înaintea desfășurării inspecției fiscale. organul fiscal are obligația să înștiințeze contribuabilul în legatură cu acțiunea care urmează să se desfășoare. -posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale. în cazul unor acțiuni îndeplinite ca urmare a solicitării unor autorități. b). c). a). b).

de regulă. Inspecția fiscală se desfășoară. precum și logistica necesară desfășurării inspecției fiscale. Dacă nu există un spațiu de lucru adecvat pentru derularea inspecției fiscale. Contribuabilul trebuie să pună la dispoziție un spațiu adecvat.d). Inspecția fiscală se desfășoară. în spațiile de lucru ale contribuabilului. de obicei. Inspecția fiscală se poate desfășura. organul fiscal are dreptul să inspecteze locurile în care se desfasoară activitatea. Indiferent de locul unde se desfășoară inspecția fiscală. în timpul programului de lucru al contribuabilului. . în afara proqramului de lucru al contribuabilului. atunci activitatea de inspecție se va putea desfășura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. de regulă. în cazul controlului inopinat și al controlului încrucișat. în prezența contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta.

conducătorul inspecției fiscale competent poate decide reverificarea unei anu mite perioade dacă. 19/3 martie 2008]. nr. (3) nu este urmată de emiterea deciziei de impunere. .G. apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori care influențează rezultatele acestora. În situația în care din instrumentarea cauzelor penale de către organele competente nu rezultă existența prejudiuciului. taxa.2.contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă impusă impozării.Etapele desfășurării actului de inspecție fiscală Etapele desfășurării actului de inspecție fiscală.U. -Inspecția fiscală va fi efectuată în așa fel încât să afecteze cât mai puțin activitatea curentă a contribuabililor și să utilizeze eficient timpul destinat inspecției fiscale. -Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit. de la data închieierii inspecției fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție. Prin excepție. considerăm că sunt constituite cu ajutorul regulilor privind inspectia fiscală: -Inspecția fiscală va avea în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt și raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere. reverificarea dispusă în temeiul alin. [O.3.

respectiv prin acte ale autorităților administrației publice locale. teritorialității și descentralizării. unicității. autonomiei. ierarhizării. În declarație se va menționa și faptul că au fost restituite toate documentele solicitate și puse la dispoziție de contribuabil. -la începerea inspecției fiscale. Contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale. Începerea inspecției fiscale trebuie consemnată în registrul unic de control. contribuabilul este obligat să dea o declarație scrisă.-inspecția fiscală se exercită pe baza principiilor independenței. din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția fiscală. după caz. trimestriale și lunare aprobate în condițiile stabilite prin ordin al presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În termenele stabilite de organele de inspecție fiscală. La finalizarea inspecției fiscale. inspectorul este obligat să prezinte contribuabilului legitimația de inspecție și ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. . -activitatea de inspecție fiscală se organizează și se desfașoară în baza unor programe anuale. pe propria răspundere.

3. În ultimii ani a prosperat numărul de verificării la contribuabilii persoane fizice care au realizat tranzacții imobiliare astfel. Au fost utilizate toate canalele de intervenție de care se poate folosi administrația fiscală modificări proceduale. ca instrument principal al perfecționării administrației fiscale și al măririi eficienței tuturor activităților A. F. F. date privind rulajele conturilor . N. au obligațiia plății TVA. organizatorice. N. A. în anul 2010 înfățișează numeroase acțiuni detaliate împotriva indisciplinei fiscale simultan cu îndreptarea procedurilor și a serviciilor furnizate contribuabililor. astfel a avut o întâietate majora asupra extinderii informatizării. cu dinamizarea colectării. de control pentru recompunerea veniturilor sau cheltuielilor. în cadrul metodelor indirecte.3. Organele de inspecție fiscală le-au fost înaintate competențe complexe controlul în trafic și stabilirea dreptului organului de a se adresa instituțiilor financiar – bancare. A fost întemeiată structura specializată care va verifica veniturile persoanelor fizice în vederea impozitării cu 16 % a veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată.Etapele aplicării măsurilor din artele de inspecție fiscală privind combaterea evaziunii fiscale Activitatea A. A. A fost realizată folosirea controlului indirect și au fost cuprinse competențele inspecției fiscale prin includera.

Pentru înștiințarea fraudei intracomunitare a fost întemeiat Registrul Operatorilor Intracomunitari care cuprinde atât persoanele impozabile cât și persoanele juridice neimpozabile care realizează operațiuni intracomunitare. S-a continuat extinderea sistemelor informatice transeuropene de către Autoritatea Națională a Vămilor. România enumerându-se printre primele țări din Uniunea Europeană care a adoptat sistemul informatic ( EMCS . care sprijina funcțiile vamale în contextul ‟‟Vama Electronică‟‟. Astfel a fost integrată și aplicarea online a declarațiilor cu privire la achizițiile și livrările de produse accizabile.bancare din pricina contribuabililor susceptibili care desfășoară activități ilegale în evidențele financiar – contabile operațiunile derulate. folosind aplicația EMCS – RO Stocurile. . O atenție deosebită a fost acordată monitorizării circulaței produselor accizabile.RO).

4.L.04. tarla 11. -lucrări de construcţii a proiectelor utiliatare. parcela A419/16 judetul Constanţa.L. a fost înfiinţată la data de 02. -lucrări de construcţii a cladirilor residentiale şi nerezidentiale. -lucrări de demolare şi de pregătire a terenului.L.3. .1993.Prezentarea societății : Denumirea societăţii este "Europe Star Ship" S. Societatea comercială "Europe Star Ship" S. Sediul societăţii este în Agigea str Dinu Cocea nr 2. are urmatorul obiect de activitate: Obiectul principal de activitate: -activităţii ale agenţiilor de plasare a forţei de munca.Capitalul social este fixat la suma de 200 RON numerar depus la data constituirii societăţii.R. -lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti.R. desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu legile române şi prezentul act constitutiv.R. Obiectul secundar de activitate: -dezvoltare (promovare) imobiliare. Societatea comercială "Europe Star Ship" S. persoană juridică română cu raspundere limitată..

-transporturi maritime şi costiere de marfă. -transport naval intern şi extern. -hoteluri şi alte facilitati de cazare similare. -restaurante. -transporturi maritime şi costiere de pasageri. -alte activităţi postale şi de curier. -depozitări. -servicii de brokeraj pentru navele proprii sau pentru alte nave.-lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare şi alte lucrari de instalaţii pentru construcţii.activităţi de turism şi agrement. -activităţi de comert exterior : import-export. . -servicii de crewing pentru compania proprie sau pentru alte companii. -servicii de aprovizionare nave. maritim şi fluvial. -transporturi de pasageri pe cai navigabile interioare. -transporturi rutiere de marfuri şi servicii de mutare. de mărfuri şi persoane. -servicii de reparaţii navale. -comerţ cu autovehicule. debarcader. -transporturi de marfă pe cai navigabile interioare. .

iar în anul 1999 nava "A2" . astfel ca la .R.000 RON.L.Structura organizatorică : Societatea comercială "Europe Star Ship" S..5. 3. cu o valoare contabilă de 240. a achiziţionat în anul 1997 nava "A1".000 RON. De asemenea companiile de crewing trebuie sa inrunească anumite condiţii în vederea obţinerii AUTORIZAŢIEI de funcţionare a societaţiilor comerciale care prestează servicii de selecţie si plasare a personalului Navigant maritim sau fluvial român pe nave care abordează paviolion român ori străin.-construcţii în regie proprie sau în antrepriză pentru necesităţi proprii şi pentru terţi. cu o valoare contabilă de 70.

Structura organizatorică a companiei este urmatoarea: Adunarea generala a actionarilor Director general .sfârşitul anului 1999 compania avea în patrimoniu trei nave din clasa cargou 8700 TDW.

comandant : 3 -şef mecanic :3 -ofiţeri maritimi : 20 . Numarul total de personal navigant este 60. -Agenturarea navelor din porturile româneşti.Având peste 50 de angajaţi firma aceasta prestează următoarele servicii: -Recrutare personal navigant. cu urmatoarea structura: . -Aprovizionarea navelor din porturile româneşti cu produse alimentare şi nealimentare. -Aprovizionarea navelor cu combustibil. Produsele şi serviciile firmei au ca piaţa de desfacere Romania.

personal certificat de maşina: 8 . concurenţa puternică şi numarul mare de firme de shipping şi crewing. Îngraşăminte. D. capacitatea destul de redusă de a genera cash-flow. E. subutilizarea capacităţilor de transport. Ciment. Fier vechi. C. Tabla şi produse laminate. dimensiunea destul de mică a societăţii. F. costul ridicat al capitalului împrumutat faţă de rentabilitatea exploatarii.personal de restaurant: 7 Unele probleme cu care se poate confruna o firmă care are un astfel de profil în această perioada pot aparea datorită lipsei de experienţă pentru desfăşurarea pe piaţa mondială. Cereale H. uzura şi costul mare de înlocuire al echipamentelor de lucru. Posibilitatea de transport cuprinde urmatoarele categorii de mărfuri: A. Combustilizi solizi(cărbune) . Busteni şi cherestea. B.-personal certificat de punte: 19 . G. Utilaje şi piese de schimb.

Cu toate acestea. Acest capitol îşi propune să analizeze din punct de vedere economico-financiar activitatea societăţii comerciale "Europe Star Ship" S.. . -clienţii. gaz natural lichefiat) K. Containere De asemenea firma colaborează cu armatori ce deţin nave de tip pasager. . Combustibili gazosi ( gaz petrol lichefiat. benzină) J.L.I.R. beneficiarii (utilizatorii) informaţiei oferite prin analiza pot fi şi: -societăţile de valori mobiliare. -furnizorii. Combustibili lichizi (păcură. punând în evidenta aspectele care interesează pe managerul general. motorină. Diverse chimicale L.instituţiile financiar-bancare. -acţionarii.

armatori.Faptele de evaziune fiscală identificate la SC.6. ci doar de la firma unde personalul navigant va lucra.3.’’EUROPE STAR SHIP’’ SRL în urma controlului de inspecție fiscală. Ca şi evaziune fiscală în cadrul unei firme de crewing poate fi amintită clasica "spagă" sau comisionul perceput de firma de crewing personalului navigant deşi legea prevede ca firma de crewing nu are dreptul de a solicitat nici un fel de comision de la navigatori. De asemenea fenomenul de evaziune fiscala în cadrul unei firme de crewing/shipping poate aparea şi în momentul in care firma face încasări . alte firma de crewing sau de shipping.

În urma altei sesizări la adresa aceleiaşi firma autoritatea fiscal a fost nevoită să ia măsuri în urmatoarele condiţii: -la data de 13. Contractul de muncă a fost facut de către Liviu Ionescu angajat al companiei care a fost filmat în timp ce cerea spagă de la cel ce urma sa fie trimis în voiaj.2005 s-a prezentat la Autoritatea Fiscala navigatorul Panciu Ciprian cu o plangere împotriva firmei respective în care se cerea să se verifice de ce nu a fost plătit pe ultimele 2 luni din contractual de 6 luni pe o nava de timp Port-Container. La sesizarea celui în cauza Autoritatea Fiscala a început să ia masuri împotriva firmei respective. De asemenea acesta a precizat în sesizare că a depus o plangere şi la Autoritatea Navala Romana.din partea armatorilor.11. În urma controlului de inspecţie fiscale au fost descoperite anumite fraude identificate la SC‟‟Europe Star Ship‟‟SRL. unui navigator trimis în voiaj de către aceasta firma i-a fost perceput comision la semnarea contractului. nedeclarate la autoritatiile fiscale. . Pagubitul ulterior s-a prezentat la Administratia Fiscală cu dovada plăţii comisionului deşi acesta este illegală. Măsurile legale luate sunt de natura penală. firmelor colaboratoare în conturi private ale anumitor angajaţi ai firmei de crewing.000 RON. automat sumele de bani încasate în urma unor angajamente nefiind impozabile. Ţepele date de agenţia de crewing ‟‟Europe Star Ship‟‟ se vor încheia. firma fiind supusă la plata unui amenzi penale în valoare de 5.

Autoritatea Fiscala a impus un control periodic mai drastic la sediul firmei respective.SRL” cu amendă penala în valoare de 10.SRL” la fiecare control firma a ieşit cu actele şi cu plata datoriilor în ordine. Autoritatea Fiscala s-a vazut nevoită să anunţe Garda financiară şi poliţia cu privire la ilegalitatile produse de către “SC. Europe Star Ship. Măsurile luate de către Adrimistraţia Fiscala şi Autoritatea Navala Română au fost urmatoarele: Adminstraţia Fiscală a penalizat firma “SC.2007 la sediul Administratiei Fiscale s-a prezentat un alt pagubit al companiei de crewing.Administraţia Fiscală a contactat Autoritatea Navală în vederea colaborării acestora pentru verificarea firmei de crewing.SRL” prin intermediul angajatului Liviu Ionescu. În urma efectuării unui control la sediul companiei s -a constatat că salariul cuvenit pagubitului a fost de fapt livrat în conturile angajatului Liviu Ionescu. În cursul zilei de 28. De ac easta datş plangerea a fost facută împotriva unui alt angajat al societăţii în cauza .000 RON iar Autoritatea Navala Romana a suspendat Atestatul de funcţionare navală pe o perioada determinată de timp şi a obligat firma la plata salariului navigatorului. Europe Star Ship. Europe Star Ship.09. Timp de 2 ani de la ultima evaziune fiscala produsă de “SC.

Autoritatea fiscal a amendat companie de crewing “SC. cele două instituţii începand iar o colaborare. Firma a fost sancţionată cu o amendă de 500 RON. Europe Star Ship.SRL” în vederea soluţionarii plangerii depuse la Fisc. Acesta a depus o plangere şi la Autoritatea Navala Română. . de data aceasta de către un bucatar care a platit un comision de 500 USD pentru care nu s-a tăiat chitanţă şi care a ajuns la vapor unde dupa 2 luni de muncă voluntară a decis sa plece acasă. La scurt timp de la ultima plangere împotriva acestei companii o nouă plangere a fost depusă. respectivul angajat fiind concediat. de asemenea a fost suspendată autorizaţia de funcţionare a firmei în cauză. În urma sesizarii organele legii s-au deplasat la sediul firmei “SC. Agenţii fiscali au discutat cu directorul societatii care pretindea ca nu stie nimic de vreun comision perceput de angajaţii sai.deoarece acesta a cerut comision la semnarea contractului de munca al navigatorului. nefiind platit deloc pe parcursul celor 2 luni.000 RON.SRL” cu amendă în valoare de 50.000 RON iar Autoritatea Navală Română cu amendă în valoare de 5. Europe Star Ship.

Ministerul Finanţelor Publice Agenţia NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CONSTANŢA PROCES-VERBAL DE CONSTATARE ŞI SANCŢIONARE A CONTRAVENŢIILOR Încheiat azi 28. anul 2007. republicată. Agent constatator: numele şi prenumele : Madalina Grecu şi Cosmin Iancu având funcţiile de inspector principal şi inspector secundar. la ANAF Constanţa în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr 93/2004 privind Codul de Procedura fiscală. în baza . ora 14:35 În localitatea Agigea judeţul Constanţa. luna septembrie.

române sau străine prin orice cale.2007 în urma inspecţiei fiscale/controlului efectuat în ziua 28 luna septembrie.1876 şi a ordinului de serviciu nr. Prin urmare măsurile luate au fost următoarele: Amendă penală în valoare de 5000 ron Suspendarea autorizaţie de funcţionare.legitimaţiilor de inspectie fiscală nr: 3148. CONCLUZII O definiţie a Evaziunii Fiscale mai complete conform legii 87/1994 pentru combaterea acesteia o reprezintă strecurarea de către contribuabili persoane fizice sau persoane juridice.132 din 06. . plata taxelor şi bugetelor locale. Evaziunea fiscală se întâlneşte la nivel international şi naţional. anul 2007 ora 14:35 la SC. cod identificare fiscal RO18022098 am constatat: La data.09.”Europe Star Ship” SRL în localitatea Agigea Str Dinu Cocea nr 2. ora şi locurile de mai jos au fost savarşit urmatoarele fapte: Unul din angajaţii companiei a perceput un comision în valoare de 500 USD de la cel care urma sa efectueze voiaj international nefiind taiata chitanţă. de la plata obligaţiilor fiscale şi anume: plata impozitelor.

Evaziunea poate fi înfaptuită de către o persoană la adapostul legii (care nu e infracţiune). sau evaziunea frauduloasa cu încalcarea prevederilor legale (considerată fraudă fiscală). Exemple de evaziune fiscală: -fraudele fiscale sunt considerate declaraţii fiscale false. Pot efectua activitatea doar în baza autorizatiei emise de către organul competent al legii. depozitare şi manipulare. comisioane plătite sau încasate. Pentru evitarea fraudei fiscale ( Legea 87/1994 ) privind combaterea evaziunii fiscale. agenţii economici care deţin venituri impozabile trebuie să declare activitatea statului. după transferarea bunurilor în alt cont economic. dar imediat apare alta cu acelaşi director. folosirea unor cote de adaos comercial mai mare decat ce înştiintate în registrele de contabilitate. .sindromul “Phoenix”: când o firma este datoare cu TVA este falimentată. pastrate de registere contabile nereale. Metode de frauda fiscală: -frauda pe termen lung : declararea falimentului de către agentului economic. Fraudele sunt pedepsite de codul penal cu amendă sau închisoare. .