Pregatirea pieselor inainte de asamblare

ARGUMENT
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate in ordi nea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sint necesare urmatoarele date initiale: - desenul de ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor componente; - programul de productie si termenele de livrare ale produsului; - conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare ia precizia si rigidi tatea produsului; utilajul existent Lucrarea este structurata in 4 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL I.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE CAPITOLUL II.METODE DE ASAMBLARE CAPITOLUL III. PREGATIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ. Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca.

1.1.Date intiale necesare eleborarii procesului tehnologic de asamblare
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sint necesare urmatoarele date initiale: - desenul de ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor componente; - programul de productie si termenele de livrare ale produsului; - conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare ia precizia si rigidi tatea produsului; - utilajul existent. Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentiu ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume: - toate vederile si sectiunile necesare, astfel incit sa nu existe neclaritati in intelegerea ansamblului; - numarul si specificarea pieselor si a subansambluiiior din care se com pune produsul (noruenclatorul de piese); dimensiunile de gabarit si dimensiunile ce trebuie realizate la asamblare; - ajustajele ce trebuie realizate intre diferite piese; - greutatea produsului ce se asambleaza; - prescriptii tehnice la asamblare. Este necesar, de asemenea, sa se examineze si desenele de executie ale pieselor, pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la asamblare. Programul de productie si termenele de livrare ale produsului sint necesare pentru a stabili metoda de asamblare, pentru a proiecta atelierele de asamblare si pentru a determina necesarul de montatori, scule, dispozitive etc. Conditiile tehnice de receptie si normele rejeritoare la precizia si rigiditatea produsului sint necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice ale produsului. De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, a sculelor si a dispozitivelor de asamblare.

1.2. Structura procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare se compune din operatii, faze si minuni. Operatia de asamblare reprezinta acea parte a procesului tehnologic, efectuata fara intrerupere asupia unei unitati sau a unui complex de unitati de asamblare, de catre un muncitor sau o echipa de muncitori, pe un singur loc de munca. Partea operatiei de asamblare care se executa la o anumita imbinare, folosind aceleasi dispozitive si scule si aceeasi metoda de lucru se numeste faza. Actiunea efectuata de catre muncitor in cursul unei faze de asamblare sau de pregatire in vederea asamblarii unui produs se numeste minuire.

schema de asamblare. asezarea rulmentului pe capul fusului. opiirea presei. procesul tehnologic de asamblate a unui rulment cu bile (fig.3. mijloace de masurare si control etc. Operatiile si fazele de asamblare se stabilesc in cursul proiectarii procesului tehnologic de asamblare si se inscriu in fisele planului de operatii. de verificare a pozitiilor reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale pro dusului . . verificarea pozitiei corecte a rulmentului.sa garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate.stabilirea succesiunii asamblarii tuturor pieselor si subansamblurilor. . Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului de asamblare. punerea in functiunea presei. scule.O faza de asamblare se realizeaza practic prin mai multe minuiii succesive.sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului .alegerea sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea produsului (dispozitive. 1.Proiectarea procesului tehnologic de asamblare Procesul tehnologic de asamblare trebuie sa indeplineasca uimatoarele conditii: . -stabilirea formelor de organizaie a asamblarii produsului.Montarea unui rulment pe fusul arborelui La rindul ei. Fig.) . . fiecare faza este constituita din mai multe minuiri: reglarea fusului in pozitia de luciu a piesei.schema lanturilor de dimensiuni.1. . . se impune rezolvarea urmatoarelor probleme mai importante: . . Pentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se realizeze cu consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate sa fie de buna calitate. . este necesar.ciclograma asamblarii. . De exemplu. cu doua faze succesive: piesarea rulmentului2 pe fusul arborelui 7 si verificarea asezarii inelului interioi 3 pe umarul fusului.stabilirea celor mai economice procedee de asamblare. . in special in cazul productiei in serie si in masa.fisa tehnologica si planul de operatii. asezarea bucsei de montare pe rulment.sa permita obtinerea produsului la un cost cit mai redus. sa se elaboreze urmatoarele documente tehnologice. In vederea proiectarii procesului tehnologic de asamblare a unui produs. 2) se compune dintr-o singura operatie.

2. atunci cind se monteaza prcduse complicate. 3). respectiv. Schemele de asamblare se intocmesc. deoarece functie de aceasta se deteimina succesiunea operatiilor la asamblare. impusa de felul in care piesele (reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul subansamblului produsului. Celelalte repere se numeroteaza in ordinea succesiunii operatiilor de asamblare (fig. cind se efectueaza montarea simultan. iar in cadrul productiei de unicate. Schema lanturilor de dimensiuni Problema stabilirii lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta. in cazul productiei in scrie si in masa.3. pe care se monteaza cutia de unsoare. doua subgrupe de repere I si II. in special. Schema de asamblare reprezinta exprimarea grafica a succesiunii operatiilor de asamblare a pieselor (reperelor) in cadrul produsului. Stabilirea corecta a schemei lanturilor de dimensiuni duce la realizarea economica a procesului de asamblare a produsului respectiv. Fig.Grupa de repere cutii de unsoare Dupa cum rezulta din figura 2. tehnologul va trece la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui grup de repere.1. . 1.3.2 .1. Schema de asamblare Operatiile de asamblare trebuie sa se succeada intr-o anumita ordine. Dupa ce si-a conceput modul in care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare. in diferite locuri de munca si de catre echipe diferite. subansamblul "cutie de unsoare' se compune din 11 repere si. Repeiul de baza. este osia 7.

dar si pozitia reciproca a reperelor. din care rezulta ordinea de montare a pieselor.4. se stabileste apoi numarul sculelor necesare executarii fiecarei faze in parte. respectiv a subgiupelor in rapoit cu reperul de baza. Schema de asamblare a cutiei de unsoare Fisa tehnologica si planul de operatii . Pe schema de asamblare. 3. Dupa ce pe baza schemei de asamblare se determina numarul fazelor de asamblare. dispozitivele si verificatoarele necesare pentru asamblarea produsului in timp cit mai scurt si l a un cost cit mai redus. Desfasurarea fazelor de asamblare a cutiei de unsoare. calculeaza timpul pentru executie. schema de asamblare oglindeste nu numai succesiunea fazeloi. De asemenea. el stabileste utilajele necesare. tehnologul trece Iastabilirea operatiilor de asamblare si impartirea acestora pe faze. Reperele se noteaza pe schema de asamblare cu cifre arabe. fiind simbolizate prin cercuri in care se inscriu numerele respective ale reperelor.Fig. in felul acesta. iar grupele sau subgrupele de repere se noteaza cu cifre ren: are. Dupa intocmirea schemei de asamblare. . Se intocmeste apoi lista de scule cu care se va dota locul respectiv de munca. inscrise in patrate mici. reperele sau un grup de repere care formeaza o imbinare se leaga intre ele prin cate o linie dreapta. sculele. Fig.

in ordinea succesiunii acestora. a este reprezentata ciclograma asamblarii succesive a unui produs a carui asamblare se realizeaza in cinci operatii. mica. Ciclograma asamblarii Ciclograma asamblarii . fazele succesive ale montarii. prin care se stabileste procesul de asamblare a masinii (produsului).3. iar in figura 5. . si de desenele operatiilor.asamblarea succesiva. Asamblarea unui produs se poate realiza prin doua metode. uneori. 1. cu indicarea sculelor. sumar. a dispozitivelor si a utilajelor necesare pentru executarea operatiilor respective.si eontine un studiu detaliat al procesului tehnologic de asamblare. b ciclograma pentru asamblarea paralel-succesiva a aceluiasi produs.3. insotit.3.Planul de operatii Planul de operatii se intocmeste in cazul productiei in serie si in masa . tehnologul trece la intocmirea fisei tehnologice sau a planului de operatii. Fisa tehnologica Fisa tehnologica este documentul utilizat in cazul productiei de unicate si in serie.asamblarea paralel-succesiva in care o parte din operatiile de asamblare se executa simultan (in paralel). a subansamblurilor si a pieselor ce o compun. principalele operatii de asamblare fara a se efectua defalcarea lor pe faze 1. Ciclogramele au o deosebita importanta in cazul elaborarii rationale a proceselor tehnologice de asamblare a produselor executate in serie mare sau cu ritm de montare impus (asamblare pe banda). si anume: . ansamblurilor. 1.4. In fisa tehnologica se indica. in care operatiile se succed. . in raport cu timpul necesar executarii operatiilor de asamblare.3.Cu ajutorul acestor date. Planurile de operatii se elaboreaza pentru unitatile de asamblare si pentru asamblarea generala si contin: numarul de ordine al operatiilor.5. Ciclograma asamblarii este reprezentarea grafica a operatiilor de asamblare a unui produs. In figura 5. iar altele succesiv. norma de timp si categoria de retribuire.

razuirea. controlul si pregatirea acestora pentru asamblare . Pretutindeni pentru a se reduce efortul muncitorilor si pentru a se ridica. . . Operatiile de control si de sortare a pieselor constau in: . in general. . piese rebutate si piese care mai necesita prelucrari sau mai pot fi remediate: -indicarea locului de asamblare unde urmeaza a fi trimisa piesa. in care principiul interschimbabilitatii este foarte rar aplicat. Pregatirea pieselor pentru asamblare necesita mai multe operatii si anume: retusarea.alegerea pieselor. productivitatea muncii. prin piesare cu suruburi etc. Aceste activitati sint specifice. -micsorarea timpului necesar pentru executarea operatiilor de asamblare 1. Asamblarea prealabila si pregatirea ei. productiei de unicate si de serie mica. adica: imbinari pun mtmre. in atelierele de asamblare se executa toate formele de imbinare a pieselor. . lustruirea. burghierea. Tehnologia asamblarii subansanblurilor Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune: . Piesele ce se asambleaza se aleg si se sorteaza inainte de a ajunge in atelierul de asamblare. .Fig. rodarea si lepuirea. prii.asamblarea definitiva. controlul.asamblarea prealabila si verificarea ei. ale zarea.5. Ciclogramele asamblari Caile principale pentru reducerea ciclului de asamblare sint: -suprapunerea in timp a cit mai multe operatii de asamblare si asam blarea simultana a cit mai multe unitati de asamblare. Alegerea pieselor. se urmareste utilizarea celor mai perfectionate dispozitive si masini. sudare.4. filetarea si spalarea.alegerea pieselor pe grupe de piese bune.reglarea si verificarea functionarii.verificarea pieselor ce urmeaza a fi asamblate. transportul la locul de asambalre si prega tirea pentru asamblare.

-Metoda interschimbabilitatii partiale. fara a fi necesara selectionarea sau ajustarea prealabila. mobilitatea sau nemobilitatea se asigura printr-un ajustaj corespunzator. dupa prescriptiile tehnice din de senele de executie a pieselor. -Volumul de productie. si anume: -Metoda interschimbabilitatii totale.Verificarea montarii prealabile se realizeaza inainte de a se trece la mon tarea generala a produsului. fiecare din aceste imbinari pot forma imbinari fixe sau mobile. dupa fisele tehnologice si planurile de operatii. -Metoda sortarii. Asa. a oricarei piese din lotul de piese prelucrate. iar rezistenta la uzura a imbinarilor mobile depinde de stabilirea cat mai rationala a jocurilor. subansamblu sau ansamblu. Stabilirea ajustajului corespunzator se face tinand seama de toti factorii care influenteaza calitatea imbinarii: fizice. 2. de exemplu.1. se imbina intre ele in mod diferit. -Dotarea tehnica si organizarea sectiilor de asamblare. Avantajele folosirii acestei inetode de asamblare sint urmatoarele: . insa din punct de vedere cinematic.Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii totale Asamblarea prin metoda interschimbabilitatii totale se realizeaza prin folosirea la imbinare. in functie de precizia ceruta. METODE DE ASAMBLARE Piesele care fac parte din aceiasi grupa de clasificare. deoarece operatia de control cuprinde prac tic patru etape si anume: controlul pieselor. controlul masinii si incercarea masinii in functiune. tehnologica. -Metoda ajustarii. constructiva de exploatare. -Metoda reglarii. controlul subansamblunlor. durabilitatea unei imbinari fixedepinde de laegerea corespunzatoare a strangerii si a marimii microneregularitatilor suprafetelor. Operatia se realizeaza pe baza prescriptiilor din caietul de sarcini. Verificarea in acest stadiu al asamblam cores punde etapei a Ii-a de control. Daca imbinarea a doua piese se realizeaza fara elementele suplimentare de fixare. Alegerea metodei de asamblare este conditionata de urmatorii factori: -Gradul de precizie al pieselor si subansamblurilor. CAPITOLUL II. La asamblarea pieselor in constructia de masini se folosesc cinci metode de asamblare.

. TAi este valoarea tolerantei elementului i al lantului de dimensiuni. unde: TR este valoarea tolerantei elementului de inchidere. Dimensiunile nominale ale elementelor lantului de dimensiuni sunt urmatoarele: A1 =25 mm. Toate acestea duc la cresterea productivitatii muncii. Schema lantului de dimensiuni la un strung revolver Aplicandu-se relatia pentru calcului valorii tolerantei elementului de inchidere. A4 =203 mm Fig. A3=118 mm. adica: . dispozitive de lucru si mijloace de masurat ce-si gasesc justificarea economica numai in cazul productiei in serie mare si in masa. Pentru a se realiza interschimbabilitatea totala a pieselor la asamblare. Interschimbabilitatea totala a pieselor de masini se realizeaza prin cres terea insemnata a costului utilajului si al dispozitivelor necesare.asamblarea simpla si economica (nefiind necesara ajustarea). deoarece obtinerea unor tolerante strinse implica un montaj de precizie.procedeul ofera posibilitatea de a realiza o buna cooperare cu alte intre prinderi de specialitate. Pentru exemplificare. . 6. in cazul exemplului dat. . Asamblarea dupa metoda interschimbabilitatii totale cere o organizare corespunzatoare a intregului proces de productie. se obtine: Valoarea tolerantei elementului de inchidere TRA. . la imbunatatirea calitatii produselor asamblate si la scaderea costului. la care trebuie sa se asigure precizia coalxilitatii intre axele locasurilor de prindere a sculelor din capul-revolver si axa arborelui principal (fig 6). este necesar sa se respecte urmatoarea conditie: vlaoarea tolerantei elementului de inchidere trebuie sa fie egala cu suma valorilor absolute ale tolerantelor elementelor componente ale lantului de dimensiuni.posibilitatea folosirii la asamblare a unor muncitori cu calificare mai redusa. este chiar abaterea admisibila din normele de precizie pentru strungurile-revolver si anume: .posibilitatea aplicarii metodelor de asamblai e pe banda sau in flux continuu. Piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni trebuie sa fie executate in limitele tolerantelor stabilite. se ia lantul de dimensiuni al unui strung-revolver. A2 =60 mm.

in cazul fabricatiei de serie se recomanda asamblarea dupa principiul interschimbabilitatii partiale. ceea ce inseamna ca axele locasurilo de prindere a sculelor din capul revolver si axa arborelui principal pot coincide: . fara o sortare sau o ajustare prealabila a pieselor. de unde rezulta ca stabilirea tolerantelor pentru fiecare element component al lantului de dimensiuni s-a facut corect. iar: . Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii partiale Asamblarea dupa principiul interschimbabilitatii totale nu este intotdeauna posibila si nici avantajoasa.02 mm. De aceea. Facandu-se calcul de verificare prin metoda de maxim si minim. aceasta metoda este mult mai economica. asiguranduse totusi. posibile de realizat cu utilajul existent.2) se obtine: .3. Aceasta metoda consta in acea ca piesele se pot prelucra cu tolerantele mai largi decat cele necesare pentru obtinerea unei interschimbabilitati totale. In exemplul dat: 2. 2. Notandu-se tolerantele fiecarui element.2. adica axele locasurilor de prindere a sculelor pot fi decalate in raport cu axa arborelui principal cu 0. si anume: . de unde rezulta valoarea tolerantei elementului de inchidere. Asamblarea prin metoda sortarii ( selectionarii) .Deoarece prelucrarea pieselor se efectueaza cu tolerante mai largi. precizia prescrisala elementul de inchidere pentru majoritatea lanturilor de dimensiuni obtinute prin asamblarea acestor piese.. se obtin valorile abaterilor si anume: Adica abaterea superioara a dimensiunii de inchidere este egala cu diferenta algebrica dintre suma abaterilor superioare ale dimensiunilor maritoare si suma abaterilor inferioare ale dimensiunilor reducatoare. adica: si introducandu-se aceste valori in relatia (19.

Considerandu-se ca jocul maxim dintre bucsa si bolt este de 0.1. prelucrarea pieselor devine economica. respectiv dimensiuni de inchidere cu tolerante reduse. ceea ce compenseaza cu prisosinta cheltuielile efectuate cu ocazia controlului si a sortarii prealabile a pieselor ce se asambleaza. fiind necesar ca elementele componente ale acestora sa aiba tolerante si mai mici. Principalul avantaj al asamblarii prin sortarea prealabila a pieselor componente dupa dimensiunile suprafetelor prelucrate il constituie faptul ca se pot obtine asamblari foarte precise. In schimb.008 mm. din elemente componente ale lantului realizate cu precizie mai scazuta. intervin.3. numai una din piese. durata de asamblare a produsului se prelungeste. deoarece determinarea dimensiunilor necesare ale pieselor se efectueaza in timpul operatiei de asamblare. precum si a celor cuprinse sa aiba abateri mai mici decat cele prescrisepentru prelucrarea acestora. 2. Sortarea directa La sortarea directa se masoara. Pentru inlaturarea acestei situata se majoreaza tolerantele elementelor componente ale lanturilor de dimensiuni si se face sortarea prealabila a pieselor in mai multe grupe.01 mm.3.Asamblarea prin metoda sortarii (selectionarii) asigura precizia elementului de inchidere a lantului de dimensiuni prin masurarea si sortarea pieselor in grupe prelucrate cu tolerante majore. rezulta ca din totalitatea bolturilor de pistoane executate se vor alege numai cele care sunt cuprinse in limitele intervalului: Metoda sortarii directe a pieselor reprezinta avantajul ca nu necesita o sortare prealabila a acestora si nici aparate speciale de masurat.2. In acest caz. -sortarea pe grupe. In acest fel. Un exemplu de asamblare prin sortarea directa este imbinarea dintre bucsa din capul bilei si boltul pistonului la un motor cu ardere interna. . astfel incat in fiecare grupa dimensiunea pieselor cuprinzatoare. prelucrarea pieselor cu utilaje existente devine neeconomica si greu de realizat. Diametrul bucsei (masurat) este de 67. in prealabil. 2. uneori . Un exemplu tipic de aplicare a acestei metode de asamblare este sortarea in grupe a inelelor exterioare si interioare a rulmentilor cu bile si cu role. cazuri cand tolerantele elementelor de inchidere ale lanturilor de dimensiuni sunt foarte mici. Asamblarea prin metoda sortarii se poate realiza prin doua metode. Sortarea pe grupe In practica. de 0.005 mm. cunoscandu-se marimea jocului sau a strangerii prescrise pentru imbinarea respectiva. iar jocul minim. se cere sa se determine dimensiunile necesare celeilalte piese. si anume: -sortarea directa ( individuala). precum si a bilelor sia rolelor respective.

m. Valorile jocurilor limita la sortare fig. dar de la o grupa la alta se schimba valorile jocurilor limita. in aceeasi ordine atit pentru alezaje cit si pentru bolturi cu cifre de la 1 la 5. alezajele din grupa 2 cu bolturile din grupa 2.d. adica: 40.990 mm si 40.a. si anume: se considera ajustajul cu joc. Asamblarea se face numai intre piesele cu acaelasi numar de ordine si anume: alezajele din grupa 1 cu bolturile din grupa 1. Se vor obtine aceleasi jocuri limita pentru toate piesele.a. numite grupe de sortare. Schema sortarii pe grupe a-schema sortarii. valorile jocurilor limita din tabelul 1. in cele ce urmeaza se va lua un exemplu numeric pentru cazul sortarii pe grupe a pieselor. si se impart in cinci grupe.8 ). In cazul cind toleranta alezajului este diferita de toleranta boltului (arborelui). b.O. Dupa prelucrarea cu aceste tolerante.000 mm si 40. a doua grupa de bolturi: 39.) toleranta ajustajului este aceeasi pentru oricare grupa de sortare.schema ajustajului. de exemplu Si. in care: diametrul suprafetei cuprinzatoare (alezajul) este de mm.1. Prima grupa de bolturi se refera la piesele cu diametre efective cuprinse in intervalul dimensional: 39. a doua grupa de alezaje se refera la intervalul dimensional (D + T D ) si (D +2 T D ). bucata cu bucata.S. se obtin.m.980 mm. s. Iar tolerantele ajustajului cu joc vor fi: Numarul grupelor de sortare se stabileste in functie de marimea tolerantei ajustajului respectiv si de precizia economica de prelua are a pieselor componente ale asamblarii. adica: 40. pentru cele trei grupe de sortare. Ta TD (ceea ce apare destul de frecvent in cazul ajustajelor preferentiale I.d.020 mm s.Fig 7. iar diametrul suprafetei cuprinse (arborele) este de mm.010 mm. care au fost numerotate. Prima grupa de alezaje cuprinde piesele din intervalul demensional D si (D + T D ). Tab.m.000 mm s.010 mm si 40. peisele se masoara. in prealabil.8 Schema sortarii (TD<Td) .d. Daca se impart cimpurile de toleranta ale pieselor cuprinzatoare si cuprinse in trei intervale (fig.a.

02 mm). este necesar sa se respecte urmatoarele conditii: -sa asigure elementului de compensare un adaos minim pentru ajustare. Elementul ales pentru a fi modificat se numeste element de compensare. Pentru exemplificare se considera lantul de dimensiuni al strungului-revolver. ca element de compensare elementul A2. Dezavantajele acestei metode sint urmatoarele: -interschimbabilitatea limitata. sortarea se face cu ajutorul masinilor automate speciale. cand TD<Td. in cazul general. In primul rand. la arborii principali de la masinile-unelte etc). 2. Asamblarea prin metoda ajustarii Asamblarea prin metoda ajustarii se obtine prin modificarea dimensiunii unui elemnt component al lantului de dimensiuni (prin aschiere sau alt procedeu de prelucrare). dinainte fixat. -majorarea costului montarii. datorita manoperei suplimentare.4. Toleranta integrala a jocului (pentru toate asamblarile din toate grupele de sortare) este egala cu diferenta dintre cel mai mare joc maxim (J max3 ) si cel mai mic joc minim (J min1 ). Nerespectarea acestei indicatii poate introduce erori suplimentare in cadrul lanturilor de dimensiuni. ca fiind cel mai usor de modificat.Din examinarea tabelului 1 se constata ca toleranta ajustajului cu joc pentru toate grupele de sortare. iar in cazul productiei in serie mai mare sau in masa. Pentru a fi posibila realizarea compensarii dimensiunilor prin ajustare. Cand TD>Td Metoda sortarii se aplica in cazul lanturilor de dimensiuni cu precizie ridicata si elemente putine (de exemplu. gruparea lor se face cu ajutorul dispozitivelor de sortare automate sau semiautomate. -sa nu se admita la asamblare piese care au erori peste limitele de toleranta stabilite. -necesitatea de a ci ea stocuri de piese. in acest caz. este aceeasi. Pentru sortari mai precise. elemntul de compensare trebuie sa apartina mai multor lanturi de dimensiuni. Daca se dau: . Alegerea elementului de compensare este foarte importanta. la care trebuie sa se asigure precizia coaxilitatii intre axele locasurilor de prindere a sculelor din capul revolver si axa arborelui principal.02mm (axele locasurilor de prindere pot fi deplasate mai sus decat axa arborelui principal cu maximum 0. necesare sortarii pieselor. Abaterea admisibila conform normelor de precizie pentru strungurile revolver este de 0. astfel incat elemntul de inchidere (rezultant) sa nu depaseasca limitele prescrise. toleranta integrala a jocului este: . fapt care duce la marirea productiei neterminate. se folosesc la masurari aparate de masurat de constructie speciala. dar de la o grupa la alta se schimba valorile jocurilor limita. reprezentat in figura 6. Se va alege. Pentru exemplul dat: La sortare. la rulmenti. in cazul cind numarul pieselor care trebuie sortate este mare. atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere tehnologic ( al posibilitatii derealizare). necesar pentru compensarea erorii maxime a lantului de dimensiuni.

si anume: . inel.9.9 Asamblarea cu compensator mobil. ceea ce exclude interschimbabilitatea. Asamblarea prin metoda reglarii Asamblarea prin metoda reglarii se realizeaza prin schimbarea valorii unei anumite dimensiuni prin reglare. Pentru buna functionare a rotii dintate in cadrul cutiei deviteze este necesar sa se asigure la asamblare un jos minim garantat.15mm. prin schimbarea pozitiei uneia dintre piese. in cazul masinilor unelte. in special. de obicei. . suruburi. -cu element de compensare fix. aceasta poate fi: -cu element de compensare mobil. etc). Reglarea cu element de compensare mobil se face.Si atunci valoarea efectiva a elementului de inchidere (rezultant) ce se obtine la asamblare (calculat prin metoda algebrica). procedeul reclama executarea unor operatii suplimentare. intre suprafetele frontale ale rotii dintate si ale carcase.5. de exemplu. la fabricatia in serie mica sau de unicitate. (Fig. garnitura bucsa. Se ia de exemplu. In schimb.) Fig. Dupa felul in care se efectueaza reglarea. suplimentara. dupa cum elementul de inchidere al lantului de dimensiuni (rezultant) va avea valoarea efectiva Avantajul principal al metodei ajustarii il constituie posibilitatea realizarii cu precizie ridicata a dimensiunii elementului de inchidere in conditiile executarii elementelor componente ale lantului de dimensiuni cu tolerante economice. va fi: Deoarece valoarea superioara a elementului de inchidere este mai mare decat cea prescrisa rezulta ca elemental de compensare A2 trebuie sa fie ajustat in limitele 00. prin introducerea in subansamblul respective a unei piese speciale. 2. Metoda ajustarii se recomanda. stabilite in prealabil. de obicei de inalta calificare. cazul asamblarii unei roti dintate intr-o cutie de viteze -10. numita compensator ( de exemplu saiba. in cazul lanturilor de dimensiuni cu elemente componente multiple.

In felul acesta. PREGATIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE In cazul productiei in serie mica si individuala. T'A3 La metoda reglarii prin folosirea unor compensatori ficsi. dupa care se fixeaza cu surubul 2. Dimensiunile A1. si anume : T'A1 T'A2. -mentine precizia lantului de dimensiuni pe toata durata exploatarii. Metcda reglarii se poate folosi cu bune rezultate la rezolvarea lanturilor -de dimensiuni. -elimina lucrarile de ajustare la asamblare. cu o serie de inele R de diferite dimensiuni. bucsile cu filet. in constructia masinilor moderne se utilizeaza din ce in ce mai mult metoda reglarii. in special cu compensator mobil. Dezavantajul metodei consta in faptul ca la reglarea cu compen satori ficsi este necesar sa se efectueze lucrari suplimentare de de montare. datorita uzarii sau variatiei temperaturii. in acest caz. de exemplu. rezultata la asamblare. suruburile etc.10 Schema asamblarii cu compensator fix. in timpul exploatarii. garniturile. .Precizia elementului de inchidere RA (jocul minim garantat) se realizeaza prin deplasarea bucsei 1. Metoda de rezolvare a lanturilor de dimensiuni prin reglare cu compensatori mobili sau ficsi prezinta urmatoarele avantaje : -da posibilitatea de a se realiza precizia dorita pentru elementul de inchidere a lantului de dimensiuni. Din aceste motive. CAPITOLUL III. la care trebuie sa se obtina o precizie ridicata a elementului'de inchidere (rezultant). prelucrarea si controlul pieselor realizandu -se cu mijloace universale. devine posibila confectionarea unor piese de dimensiuni si forme bine determinate. Asa. toleranta ajustajului la dimensiunea A poate fi mentinuta cu oricare piesa datorita dimensiunii A a inelului 1. se poate compensa lipsa de precizie. Cele mai frecvente forme de compensatori ficsi sunt : inelele. dimensiunile elementelor componente se modifica. tolerantele pentru celelalte elemente putandu-se obtine in conditii economice . A2 si A3 ale lantului de dimensiuni se realizeaza. care nu asigura intotdeauna precizia necesara la montare. introducandu-se in ansamblu un inel de dimensiuni corespunzatoare. Fig. principiul interschimbabilitatii si al sortarii devine total neeconomic. rezolvarea problemei. precum si la lanturi de dimensiuni la care. pentru subansamblul reprezentat in figura 10. cu tolerante economice. asigurandu-se ritmicitatea procesului de productie .

la productia in serie. RETUSAREA Ajustarea pieselor cu scule metalice sau abrazive in vederea incadrarii acestora in lantul de dimensiuni. barghierea. 5-racord Fig. Fig. atunci cand sunt impuse tolerante stranse la imbinarea pieselor.2 . indepartarea rupturilor. s e folosesc pile mici (cu lungimea de 50-100 mm) prevazute cu dinti foarte fini. In vederea mecanizarii operatiilor de retusare. perii. freze. Afara de aceasta. actionate electric sau pneumatic. 4-buton de pornire. Cele mai frecvente operatii de ajustare sint urmatoarele: retusarea. razuirea. in cazul productiei in serie mijlocie si mare.11 Dalta pneumatica 1-dalta. De asemenea. 2-arc.11 si 12 Rugozitatea suprafetelor obtinute prin retusare este 1.1. se utilizeaza dispozitive portabile. nestandardizate (fig. Astfel.Din aceasta cauza. necesara pentru a compensa o eventuala nepotrivire a tolerantei totale intr -un lant de dimensiuni cu mai multe elemente. filetarea si spalarea. 3. este rational ca ajustarea acestora sa se faca in timpul asamblarii. corespunzator profilului suprafetelor ce se retuseaza. rodarea. manuale sau mecanice. piesele sunt supuse uneori la operatii suplimentare. in cazul lucrarilor de precizie. a bav urilor si a neregularitatilor de pe suprafetele pieselor ce se asambleaza. in vederea montarii. de ajustare. In vederea retusarii se utilizeaza pile si discuri de rectificat de diferite forme.3-corp.6. 12 Dispozitiv de pilit mecanic . precum si a asigurarii netezimii cerute suprafetelor functionale se numeste retusare. dalti sau discuri abr azive de diferite forme constructive. de asemenea. ajustarea pieselor este. uneori.3 µm. care antreneaza pile. Retusarea urmareste.

RAZUIREA Razuirea este operatia prin care se indeparteaza de pe suprafata piesei straturi foarte subtiri de metal (urmele rezultate de la prelucrarile anterioare) cu ajutorul unei scule speciale. ghidaj ele masinilor-unelte). 3. iesind in evidenta.2. totodata. sub forma de pete. actionate manual.3. cu culisa. Fig. c. Razuitoarele sint. lagare. Astfel. se supun operatiei de razuire in special suprafetele planactive (suprafetele de separat si ghidajele batiuiilor etc. la care suportul de fixare a razuitorului efectueaza o miscare alternativa (mecanism biela-manivela.13. portiunile de contact ale cuzinetului incep sa luceasca. Verificatoare folosite la razuire • masa de tusat. de exemplu. pe suprafata carora se depune. gradul de netezime al suprafetei prelucrate. iar o suprafata aflata in miscare de alunecare (cuzineti. indigo.razuitor curb In vederea asamblarii. b. in prealabil. respectiv numarul de pete care trebuie sa se obtina pe unitatea de masurare (patrat de 25 X 25 mm). Calitatea razuirii se poate controla si pe cale uscata. In acest scop. Razuitoare • razuitor drept.3. albastru de Prusia. Aceste pete indica locurile care trebuie razuite si.placa de tusat. dupa strangerea lor si dupa efectuarea a doua-trei rotatii ale arborelui. fusuri. se folosesc placi sau rigle-etalon (fig. este in functie de calitatea ceruta suprafetei ce se prelucreaza. Mecanizarea se realizeaza fie cu ajutorul unor dispozitive actionate electric sau pneumatic. un strat subtire de vopsea (miniu de plumb. la verificarea cuzinetilor. de obicei. bucse etc. pentru o productie individuala si in serie mica.) si uneori suprafetelor cilindrice (cuzineti. fonta cenusie si otel netratat termic. verificandu-se luciul suprafetelor in contact. fie prin intermediul unor capete de lucru speciale. o suprafata care trebuie sa asigure o etansare perfecta va trebui sa aiba 20-25 pete. Calitatea razuirii. Prin frecarea usoara a etalonului de suprafata razuita. 14. RODAREA . negru de fum.) ale pieselor executate din metale neferoase. b. Fig. numita razuitor (fig. in cazul productiei in serie. De exemplu. 10-18 pete. si in mod deosebit in cazul atelierelor de reparatii.rigla de tusat. razuirea suprafetelor mari se executa cu razuitoare actionate mecanic. 13). diluate in ulei). Calitatea suprafetelor razuite se apreciaza prin tusare. 14). vopseaua se depune pe proeminentele suprafetei respective.

ghidajele masinilor-unelte. Rodarea poate fi efectuata manual. La asamblarea masinilor se aplica toate metodele de rodare. adaosuri de prelucrare foarte mici (circa 0. ventile robinete. carcase etc. Un exemplu clasic de prelucrare prin rodare il constituie rodarea supapei 1 si a scaunului supapei 2 (fig. Ø gaurile nu au fost prevazute la prelucrarea mecanica a piesei. de exemplu. a unei gauri comune pentru doua sau mai multe piese.miscarea II. 3. Pozitia relativa dintre cele doua suprafete conjugate se schimba mereu. necesitand si alte operatii suplimentare cum ar fi: filetarea. Fig. sau mecanizat (cu ajutorul unei masini de rodat).).15. indiferent de pozitia acestora. In vederea rodarii. BURGHIEREA In cursul asamblarii se pot executa difeiite gauri. de exemplu. ajustarea etc. Schema rodarii reciproce a supapei si a scaunului supapei Intre cele doua suprafete de etansare se introduce pasta abraziva si se imprima supapei o miscare oscilatorie P. pe scaunul ei . masini de gaurit de masa (de banc) sau masini de gaurit cu coloana. pentru a se asigura un contact corespunzator intre suprafete. ulei etc). functie de natura materialului pieselor ce se prelucreaza (de exemplu: potrol lampant. semimecanizat (cand se foloseste un mecanism de actionare. cum ar fi: strunjirea cu diamantul. angrenaje etc. conjugate.4. pneumatice). alezarea. hirtia abraziva (smirghelul). Materialele abrazive folosite la rodare sunt: corindonul. respectiv. diatomitul etc.01-0. in scopul imbunatatirii contactului efectiv dintre ele.Rodarea este operatia de netezire simultana a doua suprafete metalice. rectificarea etc. piatra-ponce. dupa un anumit numar de miscari. electrice. alcool.02 mm). electrocorundul. cu pulberi sau paste abrazive. apasand-o. terebentina. sertarase. Rodarea se poate executa numai dupa acele operatii care asigura un anumit grad de precizie si calitate si. in acelasi timp. in cazurile in care: Ø se cere realizarea. abrazivul se amesteca cu un lubrifiant. Pentru executarea operatiei de burghiere. a sulfurilor in piesele turnate (batiuri. 15). la montare. diamantul. . cu o masina de gaurit portabila. acestea se pot executa. in stare asamblata. Ø gaurile sunt de dimensiuni mici. intre supapa si scaunul supapei. Ø locul pentru burghiere este greu accesibil in cursul prelucrarii piesei Ia masina-unealta respectiva: fiind gauri de diametru mic. sectiile de asamblare sunt inzestrate cu masini de gaurit portabile (manuale. executarea gaurilor pentru introducerea dopurilor la descoperirea poro-zitatilor.

Productivitatea acestui procedeu este scazuta. in canale si gauri raman aschii marunte. In functie de caracterul productiei. Pentru a se evita acest pericol. se adauga in aceasta tetraclorura de carbon (pina la 3%). din rezervorul de depozitare (plasat in partea inferioara a masinii). pulbere abraziva de la rectificare. datorate acestui adaos. la presiunea de (35) . SPALAREA PIESELOR IN VEDEREA ASAMBLARII In urma prelucrarii mecanice. creste randamentul instalatiei si se imbunatateste calitatea spalarii. . care are rolul de a micsora inflamabilitatea benzinei.3. rulmenti etc). In felul acesta. Pentru spalarea pieselor de precizie ridicata sau cu forma complicata se folosesc instalatii moderne de curatire cu ultrasunete.5. exercitand totodata si o actiune corosiva asupra acestora. La productia individuala si de serie mica. Trebuie avut in vedere faptul ca degajarile de clor. soda calcinata. totodata. dispusa astfel incit piesele sa fie spalate cu un jet puternic din toate directiile simultan. este aspirata de pompa centrifuga 7. exista si un permanent pericol de incendii. Masina de spalat cu transportator Solutia de spalare (apa in care se adauga: fosfat trisodic. iar consumul de lichide de spalare este ridicat. Figura 16 reprezinta schema de principiu a unei masini de spalat cu o singura camera. indeparteaza cu usurinta murdaria. piesele se spala manual sau cu mijloace mecanizate. Dupa spalarea chimica. in ultimul timp. La fabricatia in serie mare si in masa. si pompata (refulata). 105 Pa in instalatia de stropit 8. azotat de sodiu sau silicat de sodiu). piesele se spala cu apa fierbinte si se usuca intr-un jet de aer cald. datorita presiunii si depresiunii produse la suprafata pieselor. pentru spalarea pieselor se folosesc masini de spalat cu una sau mai multe camere. pilitura. care provoaca uzarea prematura a pieselor in timpul lucrului (lagare. utilizindu-se petrol lampant sau benzina si perii de par sau pensule. pe suprafetele pieselor. se folosesc cu rezultate bune solutii chimice de degresanti si detergenti. Fig. pusa in miscare de motorul electric 3. fiind deosebit de practic si de economic.16. La spalarea pieselor cu benzina. incalzita prin serpentina 6. Pentru economisirea acestei substante. Piesele mari se spala cu ajutorul carpelor muiate in petrol sau solutii chimice. piesele se spala manual. Piesele 1 sint transportate pe calea cu role 2. urme de ulei si alte impuritati. Principiul unor asemenea instalatii consta in producerea in lichidul baii de spalare a unor oscilatii mecanice de frecventa ridicata (18-21 kHz) care. reductorul 4 si transportorul cu lant 5. piesele si subansamblurile se supun in vederea montarii unei operatii de spalare. dauneaza pieselor din cupru sau din aluminiu. Procesul de spalare este complet mecanizat. in rezervoare sau bai deschise.

. .muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. .atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg.la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize. .masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire. incalzirii si ventilatiei in atelier. CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA IN ATELIERELE DE LACATUSERIE SI MONTAJ Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri. sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate.Dupa spalare.asigurarea iluminatului. la fiecare loc de munca.se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice. pentru a se curata orificiile canalele si alte locuri greu accesibile si pentru a se usca piesele. sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. . . piesele de schimb se ung cu vaselina tehnica sau vaselina speciala anticorosiva. Acestea sunt: . . un furtun flexibil si un robinet de inchidere si deschidere. a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare. este necesar ca. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun. . In acest scop. sa fie instalate: o priza de aer. se impacheteaza cu hartie parafinata sau uleiata si se depoziteaza. .sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric.atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor. masinile vor fi oprite.inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor. dupa uscare. piesele trebuie suflate cu aer comprimat. .muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat.masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii. .

-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. . fara noduri sau crapaturi. . sparturi sau deformari in forma de floare. . stirbituri.. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie. nicovale care au fisuri.daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie.ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare. este interzis lucrul cu ciocane.la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful