UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea : Finanţe An de studiu : 2011 / 2012

Criza economico-financiara mondiala si reteta americana: pro sau contra

Prof. coordonator: Dan Popescu Student: Vintila Sonia

Criza economico-financiara mondiala si reteta americana: pro sau contra

.... Williamson îşi exprima personal dorinţa ca unele dintre ele să fi fost corect - ...privatizarea. Cadrul general pe care orice ţară ar fi trebuit să îl adopte ca prim pas al reformelor economice include: disciplina fiscală ..cursul de schimb ..liberalizarea ratei dobânzii . . prioritizarea cheltuielilor publice ...reforma sistemului de taxe şi impozite .... să obţină creştere economică şi să îşi achite datoriile externe dacă nu realizează schimbări profunde ale politicilor economice.aceasta era văzută ca esenţă a liberalizării financiare..posibilitatea de a dobândi drepturile de proprietate la costuri tranzacţionale minime... . La momentul acela se considera puţin probabil ca aceste ţări să realizeze o schimbare de anvergură a politicilor economice.liberalizarea cursului de schimb cu scopul de a stimula creşterea exporturilor... Timpul a demonstrat că regulile formulate de Williamson au fost utilizate în anii 1990 ca ghid al reformei în Europa de Est şi în numeroase ţări în curs de dezvoltare. În aceeaşi perioadă..şi depăşească condiţia.drepturile de proprietate .. ………………………………………………....... Într-o conferinţă susţinută la Barcelona după cinci ani de la formularea acestei liste de 10 politici... Banca Mondială) le considerau necesare pentru a obţine creştere economică.. .. Williamson îşi prezintă ideile şi la un seminar în Marea Britanie la Institute for Development Studies.... Părintele acestui set de reguli este Johnn Williamson. care în primăvara anului 1989 susţinea în faţa unei comisii a Congresului SUA ideea că ţările în curs de dezvoltare nu vor putea să ... ce este Consensul de la Washington? Sintagma se referă la un set de 10 măsuri de politică economică pe care guvernul Statelor Unite şi principalele instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional..dereglementarea . Acestea au fost formulate la sfârşitul anilor 1980 şi exprimau viziunea neo-liberală asupra globalizării economice......o bază de impozitare largă cu rate marginale de impozitare reduse. ... într-o lucrare al cărei titlu era Ce înţelege Washingtonul prin reformă. Aşadar. economia de tip liberal. a ultimilor 20 de ani. . bazată pe minima intervenţie a statului în economie a fost paradigma dominantă..... Promovată de statele bogate ale lumii şi de instituţiile financiare internaţionale.reducerea barierelor de intrare şi ieşire pe pieţe.........liberalizarea investiţiilor străine directe...... . Modul de implementare poate fi considerat o posibilă cauză a efectelor negative pe care acestea le-au generat în anumite situaţii.. .. . general acceptată şi la care s-a făcut adesea referire ca parte a „Consensului de la Washington”. creştere văzută adesea ca şi consecinţă a procesului de generalizare a regulilor economiei de piaţă la nivel global..liberalizarea comerţului.......criterii stricte pentru limitarea deficitelor bugetare.o reorientare a cheltuielilor publice din zona subvenţiilor acordate unor zone neperformante ale economiei către sectoarele capabile să genereze externalităţi pozitive şi efecte de creştere economică..Economia mondială a intrat în actuala criză economico-financiară după o lungă perioadă de creştere economică ale cărei motoare păreau de neoprit..

...... Dincolo de disputele referitoare la efectele produse în ţările în tranziţie sau în curs de dezvoltare în care politicile au fost implementate.......... Schimbările au în vedere atât elemente de fond cât şi unele de nuanţă sau interpretare...... 24-25 septembrie 2004)……………………………………………………………………........ Criza actuală pare a fi fundamental corelată cu punctul 7 al Consensului de la Washington......... Astfel.. a fost văzută ca şi premisă a funcţionării libere a pieţei. care presupune o reevaluare importantă a celor 10 reguli de aur ce au stat la baza transformărilor din numeroase state ale lumii în ultimii 20 de ani…... Nancy Birsdall şi Francis Fukuyama afirmă că se conturează o schimbare a politicilor de dezvoltare la nivel global.…………………………………………..... una dintre cele mai importante componente ale economiei de piaţă. realitatea a demonstrat că aceasta poate fi un proces afectat profund de corupţie. printre poziţiile cele mai cunoscute fiind cea a lui Joseph Stiglitz care analizează efectele distructive ale „fundamentalismului de piaţă" pentru statele în curs de dezvoltare... Încă de la început. Costurile sociale ale crizei economice actuale pun sub semnul întrebării această opţiune...... ale cărei beneficii sunt bine documentate... Barcelona........... punctul 1 al consensului de la Washington a dus la prioritizarea eficienţei economice în faţa celei sociale.... Privatizarea. Setul de politici propuse şi impuse de Consensul de la Washington a generat reacţii critice..... mâna vizibilă a fost o opţiune de politică economică respinsă în anii 1980 şi 1990 ca urmare a faptului că a dus la susţinerea unor industrii ineficiente...... economiştii au sesizat faptul că efectele pozitive ale liberei circulaţii a capitalurilor nu au o susţinere teoretică la fel de consistentă ca liberalizarea comerţului. acesta afirmă că şi-ar fi dorit ca în privinţa liberalizării cursului de schimb să fie făcută precizarea că aceasta ar trebui să se facă trecând printr-o etapă intermediară. dar şi ideea că efectele modului particular de interpretare nu ar fi fost posibil de anticipat.... A Short History of the Washington Consensus.. Astfel......... că transferul proprietăţii s-a facut uneori către elite privilegiate şi că efectele pozitive ale acesteia nu sunt semnificative în lipsa pieţelor funcţionale (John Williamson.interpretate. În acest context.. Criza economică a determinat o reluare a dezbaterii privind rolul şi limitele intervenţiei statului în economie......... Consensul de la Washington continuă să producă reacţii în rândul economiştilor de marcă ai lumii contemporane... Poziţia comună în rândul instituţiilor financiare şi a statelor dezvoltate în ultimii 30 de ani a fost că ameninţarea pentru creşterea economică vine mai degrabă din partea incompetenţei guvernelor şi a corupţiei decât din partea situaţiilor de eşec al pieţei.. publicat în Foreign Policy.. Williamson afirmă că deşi a fost una dintre ideile cu cea mai largă susţinere..... la nivel mondial s-a înregistrat o deplasare de la monetarism şi laissez-faire către Keynesism şi politicile bazate pe cerere.... că liberalizarea investiţiilor străine directe nu se referea şi la liberalizarea contului de capital. majoritatea statelor dezvoltate şi instituţiilor financiare internaţionale par să fi ignorat ... Disciplina fiscală şi eficienţa au fost două dintre restricţiile care au condus implicit la scăderea cheltuielilor sociale.. Într-un articol recent. În ceea ce priveşte privatizarea.... În contextul reevaluărilor provocate de criză apare în mod firesc întrebarea: poate statul să preia un rol mai activ în economie? Ultima dată când o recesiune globală a avut originea în Statele Unite ale Americii..... Deşi existau teorii consistente care arătau că există uneori situaţii în care piaţa nu reuşeşte să aloce întotdeauna optim resursele şi eşecurile pieţei sunt o realitate..

fără a impune condiţionările FMI. Vestul admite implicit că nu mai e capabil să gestioneze singur economia globală. India şi Africa de Sud vor deveni deopotrivă receptori dar şi emitenţi de resurse şi bune practici pentru dezvoltare.... China. specialiştii din ţările dezvoltate au început să recomande pentru alţii o abordare etapizată. el fiind înlocuit de G20.... Putem afirma că cerând economiilor emergente să îşi asume un rol mai important în economia globală.. state în curs de dezvoltare precum Brazilia. Ungaria...avertismentul care a fost dat de criza din Asia. Birsdall şi Fukuyama afirmă că „de fapt..... Europa şi Japonia vor continua să reprezinte cele mai importante surse de resurse economice şi idei.... ci şi intrarea acestora în competiţia globală de idei şi modele... Fenomenul. Dezvoltarea globală pare a fi la începutul unei noi ere. Irlanda.... Letonia...... .... Înainte de criză. cunoscut sub denumirea „the rise of the rest" (creşterea celorlalţi) presupune nu numai dobândirea de putere politică şi putere economică de către acest nou grup de state... Consensul de la Washington va lăsa locul unui alt tip de dezvoltare globală.......... Islanda. dar ţările în curs de dezvoltare vor deveni jucători semnificativi.. Lumea tinde să devină multipolară. care în final au susţinut Grecia... Există opinii conform cărora una dintre consecinţele majore ale crizei actuale pare a fi finalul dominaţiei americane în economia globală.. Aceasta a arătat că o combinaţie între pieţe de capital deschise şi un sector financiar nereglementat poate constitui premisa pentru un dezastru financiar. iar ţări precum Brazilia şi China au fost printre cei care au contribuit la fondurile speciale.........adesea impuse ... Statele Unite. Fondul Monetar Internaţional părea să devină desuet în condiţiile în care pieţele de capital ofereau finanţare în condiţii mai bune.. în care regulile economiei de piaţă coexistă cu eficienţa socială iar în rândul jucătorilor semnificativi regăsim economii emergente.. Un argument poate fi dat şi de faptul că G7 nu mai este forul suprem de coordonare a politicilor economice globale.... Ţări precum Brazilia. Lecţia însă nu a fost integral asimilată...... Modelele de dezvoltare în mod tradiţional erau formulate în ţările dezvoltate şi implementate .... recurgând la reduceri de personal.în ţările în curs de dezvoltare.. Acesta avea chiar probleme cu finanţarea activitătii. dezvoltarea nu a fost niciodată ceva pe care cei bogaţi au oferit-o celor săraci ci mai degrabă acel ceva pe care cei săraci l-au obţinut pentru ei înşişi...... Se pare că în sfârşit puterile economice ale lumii au avut revelaţia acestui fapt în contextul crizei financiare actuale"...... având în vedere recomandările ele au fost destinate doar ţărilor emergente... China şi India.... G20 a hotărât în 2009 menţinerea instituţiilor de la Bretton Woods.. Pakistanul şi Ukraina... În acest context. în care reglemantarea să fie urmată de deschiderea pieţelor de capital.. Acesta include un grup de noi jucători economici globali..... iar acea combinaţie explozivă a persistat pe pieţele dezvoltate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful