1

Fiat panis vs. fiat lux

De când problemele lumii au început să fie abordate global (nu de azi, ci imediat după al II-lea război mondial) acestea, în loc să se reducă, s-au înmulţit şi s-au agravat. Spre exemplu, lupta pentru pacea lumii, sub tot felul de egide, s-a depănat precum firul Ariadnei prin labirintul războiului rece, al dezarmării, al reducerii arsenalelor nucleare etc. şi se pare că a ieşit la lumină prin lupta împotriva terorismului, care nu se ştie cât va dura şi cui va folosi. (Prin anii ’60, pe la noi, o “cerere” şi alte documente oficiale se încheiau cu „luptăm pentru pace!”. Formula de încheiere de astăzi ar trebui să fie “luptăm împotriva terorismului!” Teama de un atac terorist şi, eventual, “nevoia” de a lichida un terorist, sunt circumstanţiale, limitate ca timp, loc şi efecte. Nevoia de hrană zilnică şi teama de a fi privaţi de aceasta sunt însă generale vizând orice persoană. În acelaşi spirit de abordare şi soluţionare globală a acestei probleme, FAO, Organizaţia pentru hrană şi agricultură a Naţiunilor Unite, agenţie specializată, încă de la înfiinţarea sa în 1945 (Quebec, Canada) îşi stabilea ca prioritate încurajarea agriculturii şi dezvoltarea zonelor rurale, în cadrul unei strategii pe termen lung în scopul creşterii producţiei alimentare şi asigurării securităţii alimentare. În cadrul FAO, Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii, IFAD, finanţează proiectele de dezvoltare a agriculturii care reduc gradul de sărăcie în zonele rurale şi îmbunătăţesc gradul de nutriţie în ţările în curs de dezvoltare.

“Să fie pâine!” este deviza FAO.

Totul sună, sau suna, frumos şi promiţător. Astăzi, la începutul mileniului trei, nu se mai vorbeşte de foame (nu pentru că a fost eradicată, pentru că a degenerat) ci de foamete, consecinţă a haosului din agricultură. „Pe de o parte avem un miliard de oameni care suferă de foame pentru că sunt prea săraci pentru a cumpăra alimente, iar pe de altă parte avem un miliard de oameni care suferă de obezitate – chiar şi în ţările sărace. Ceea ce arată că întreg sistemul agrar este dereglat şi a scăpat de sub control. Pentru a asigura hrana întregii populaţii de pe glob, trebuie să schimbăm sistemul” spune Janice Jiggings, de la Institutul Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare, din Londra. Conform unui proaspăt raport, amplu documentat, se pare ca FAO ar fi

2 găsit o soluţie pentru securitatea alimentara: insectele! Vezi: http://www.bbc.co.uk/news/world22508439 respectiv http://www.fao.org/docrep/018/i3253e/i3253e.pdf. Că sistemul agrar, la nivelul întregii planete, este dereglat, nu mai există niciun dubiu. În ţările industrializate (sau puternic industrializate) populaţia din agricultură, care produce “pâinea cea de toate zilele”, reprezintă sub 5% (pe alocuri 2-3%) din populaţia activă. Agricultura este, însă, înalt productivă dar atât de industrializată, de intensivă, de mecanizată, de chimizată etc. încât cu greu se poate spune că mai este naturală, organică. Nu întâmplător aici s-au lansat conceptele de “bio”, “organic” pentru produsele agricole obţinute printr-o agricultură aproape de natură (pământul se lucrează cu animale de povară, cu unelte tradiţionale, fără îngrăşăminte chimice, fără pesticide etc. sau aşa se presupune). Cantităţile fiind mici, raportat la miliardele de guri, delicatesele „bio-organice” costă. O bună oportunitate pentru profituri substanţiale, că doar trăim sub dictatura profitului. În ţările în curs de dezvoltare (unele sunt în acest curs de câteva decenii iar altele au devenit subdezvoltate) şi în cele subdezvoltate, care altădată asigurau hrana populaţiilor din propria producţie agricolă (şi aceea numai… bio, organică!), grija surorilor dezvoltate le-a făcut muritoare de foame. Metodele agriculturii moderne (care agricultură trebuie să fie profitabilă, deci trebuie să producă pentru piaţă nu pentru subzistenţă) au dezorganizat sistemele tradiţionale. Poluarea, împuţinarea resurselor de apă, migrarea populaţiei din zonele rurale spre centrele urbane, atrase de industrializare şi de mirajul unei vieţi mai uşoare (fenomene acute în economiile emergente: state ex-sovietice din Asia Centrală cu resurse petroliere, China, India, Pakistan, Bangladesh etc.) au dus la scăderea resurselor alimentare. Tot mai frecvente secete severe cu incendii devastatoare, ploi supraabundente cu inundaţii catastrofale, îngheţuri etc. (fenomene care nu ocolesc nici ţările dezvoltate) nu fac decât să accentueze stresul alimentar global. Nu-i de mirare că se înmulţesc abordările apocaliptice şi soluţiile extreme, chiar malthusiene susţinute politic şi ştiinţific (ex. reducerea populaţiei prin… eutanasiere: vaccinuri, controlul naşterilor, încurajarea avorturilor, căsătoriile între aceleaşi sexe etc.). Există totuşi şi soluţii mai… umane, chiar dacă acestea înseamnă alţi paşi în îndepărtarea noastră de natură, de organic. Problema este de a asigura trecerea alimentelor prin gură, amăgind simţul gustului şi al mirosului, fără a reduce senzaţia de plăcere (dimpotrivă, poate fi făcută mai intensă!) şi de asigura un grad minim de suportabilitate pentru stomac şi intestine. Efectele ulterioare asupra sănătăţii nu mai interesează. Importante sunt potolirea foamei şi… profitul! De când cu aditivii alimentari sintetici, cu ingineria genetică, cu clonarea şi alte tehnici şi tehnologii, totul este posibil. După procesarea completă a materiei prime de origine animală (mai puţin excrementele şi părul, deşi se poate întâmpla) în produse alimentare, iată că se lucrează intens la producerea cărnii în laborator, in vitro, (vezi http://www.courrierinternational.com/article/2008/04/24/la-viande-in-vitro-ca-peutrapportergros; http://news.yahoo.com/s/nm/20110130/sc_nm/us_food_meat_laboratory_feature). Cei implicaţi în punerea la punct a tehnologiei de producere a cărnii industriale consideră că aceasta nu numai că ar rezolva viitoarele crize alimentare mondiale dar ar elibera terenurile aferente producţiei de proteină animală (culturi plante furajere, păşuni etc.) care reprezintă ca. 30 % din suprafaţa agricolă mondială, ar elimina deşeurile animale (la care am adăuga şi…

3 flatulaţia vacilor care distruge stratul de ozon!), ar însemna mai puţină suferinţă pentru animale şi de ce nu, chiar stoparea acesteia în consens cu… dreptul animalelor! În ultimă instanţă, carnea industrială ar putea fi mai gustoasă (graţie aditivilor sintetici), mai puţin poluantă, mai… umană şi chiar mai ieftină decât carnea tradiţională! Carnea industrială, o adevărată mană? De la cine? Se apropie, oare, ziua în care vom face din piatră pâine? Dar, oare, nu înseamnă a ne pune mai presus de Dumnezeu, căci nici El n-a acceptat să facă aşa ceva? “Şi I-a zis diavolul: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi-i acestei pietre să se facă pâine. / Şi i-a răspuns Iisus: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu.” (Lc. 4, 2-3). Care cuvânt înseamnă Lumină. Şi cuvântul lui Dumnezeu spune: 31.Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? 32. Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. 33. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. 34.Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei. (Matei 6, 31-34). Nu este o invitaţie la lene, ci la o optică sănătoasă şi mântuitoare. Dar, nemaicrezând sau, mai bine zis, nevrând să credem, căutam soluţii de capul nostru, afundându-ne în răutatea zilei de azi şi a celei de mâine. Sf. Ap. Toma a spus: "Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede." (In. 20, 25). Necredinciosul zilelor noastre, care nu vrea să creadă, spune: Chiar dacă voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă voi pune mâna mea în coasta Lui, tot nu voi crede. Aşa stând lucrurile nu rămâne decât să gustăm carnea industrială. Pentru varianta "bio" dăm iama în insecte. Dar dacă le subestimăm şi ne mănâncă ele pe noi?

Nicuşor Gliga Somerville MA 13.05.2013