You are on page 1of 3

Tehnici de Manevrare a Bolnavului

I. Reactia organismului in conditiile reducerii miscarii


II. Aspectele legate de mobilizari
III. Pozitionarile fumdamentale

I. Reactia organismului in conditiile reducerii miscarii

Miscarea este parte integrata a organismului uman ce apare inca din viata intrauterina . In anumite stari patologice limitarea miscarii
poate duce la imobilizare
Lipsa miscarii poate duce la sechele definitive

Consecintele nefavorabile asupra organismului merg in 3 directii :


A) Modificarea activitatii metabolice si hipertrofia musculara de repaus.
In conditiile de imobilizare scade sinteza si reactia de descompunere este accentuata ceea ce duce la malnutritie proteo-calorica. Dupa
ce organismul termina resursele de proteine din ficat foloseste proteinile din masa musculara.. Hipotrofia musculara de repaus se
observa prin scaderea diametrului fibrelor musculare fara insa ca structura lor sa sufere. In cazuri mai grave se ajunge la atrofie cand
modificarea este ireversibila datorita femomenului de degenerare. Prevenirea se realizeaza prin mobilizari pasive la scurta vreme dupa
operatie sau accident.
Miscarea contribuie la modelarea suprafetelor articulare. In conditiile reducerii activitatii articulatia devine rigida.
Tendoanele se dezvolta prin tractiuni exercitate in mod normal in planurile functionale. In situatia deformarilor osoase aceste tractiuni
se vor modifica
B) Demineralizarea osoasa este insotita de 2 fenomene :
1)Osteoporoza – scaderea tesutului osos mineralizat . Ea afecteaza intregul schelet in special coloana vertebrala , bazinul si femurul.
In aceste conditii orice manevra incorecta poate duce la fractura pe os patologic . Chiar daca leziunea este ireversibila sunt
recomandate mobilizari pasive .In conditii de imobilizare prelungita este afectata cutia toracica la nivel pulmonar si limiteaza astfel
debitul respirator
2) Hipercalcemia – favorizeaza aparitia cheagurilor de sange, scade excitabilitatea neuromusculara( fenomen care nu este favorabil
recuperarii.) si genereaza aparitia calculilor renali.
C) Perturbarea marilor functii : sistemul respirator ( scade posibiliatatea eliminarii secretiilor bronsice) , cardiovascular (datorita
limitarii activitatii musculare si scaderii tonusului venos periferic rezultand o tahicardie ce oboseste muschiul cardiac si scade
capacitatea de efort), probleme la nivel renal ( daca relaxarea musculaturii nu este corespunzatoare eliminarea uriniei se face cu
dificultatea , ea stagneaza si apare glubul vezical. Iar daca este neceasra introcucerea unei sonde pot aparea infectii), digestiv
(constipare) si tegumentar (in conditii de imobilizare scade circulatia sangvina mai ales unde osul iese la suprafata. Cazurile grave
sunt reprezentate de necroze , moarea celulelor si escare).

II. Aspectele legate de mobilizari :


Manevrele recuperarii au ca obiectiv :
- pregatirea pacientului pe plan psihic si comportamental
- adaptarea pozitiei corpului si segmentelor corporale la cerintele programului terapeutic
- sa asigure comunicarea intre kinetoterapeut si pacient
O manevra corecta implica :
- informarea pacientului asupra actiunii pe care o va executa
- folosind tipul de priza si contrapriza adecvat
- pozitionarea kinetoterapeutului corespunzator in functie de actiune
- pregatirea corespunzatoare a locului unde sefac manevrele
Pozitionarile : asezarea corpului pacientului intr-o pozitie favorabila recuperarii
Posturarea : impunerea unei anumite pozitii corective
Principii de baza a posturarii:
- se porneste de la pozitiile fizuologice ce permit stabilizarea pacientului
- previne aparitia deformarilor osoase
- previne aparitia escarei
Cerinte pentru o buna pozitionare :
- pozitia va fi stabila
- sa permita desfasurarea unei activitati
- confortabila
- absenta durerii
- asigura simetria corporala
- sa nu fie obositoare

Pozitionarea corecta permite asigurarea unor posturi autocorective ajungandu-se la coordonari corecte in spatiu si ameliorarea
functiilor respiratorii
III. Pozitionarile fumdamentale
Decubit (culcat) dorsal : asigura relaxarea complecta a corpului
Avantaje : solicitare musculara redusa , simetrie corporala , scade efectele negative a respiratiei
Dezavantaje : scade posibilitatea de explorare a mediului
Variante : a) asezat cu un brat spre partea in care se executa exercitiul si celalalt intins in planul patului , b) cu bratele intinse in fata si
degetele incrucisate c) bratele incrucisate in fata (pt. transport, ridicare )

Decubit (culcat) ventral : creeaza o senzatie de presiune toracica, hiperextensia coloanei cervicale , accentuarea lordozei lombare
Avantaje : executa efort muscular redus
Dejavantaje: scade activitatea musculara a flexiilor bazinului, tulburari de respiratie , sanse reduse de manevrare a unui obiect

Decubit (culcat) lateral – dreapta sau stanga pe pat sau pe aparate


Avantaje : relaxeaza musculatura de la nivelul gatului si centurii scapulare, membrul superior care nu vine pe partea patului poate
manevra usor obiecte
Dejavantaze : realizeaza presiune pe proieminentele osoase , membrul de pe partea cu patul ii este limitata miscarea
Capul trebuie plasat pe aceeasi linie cu trunchiul , ridicat pe o pernuta , iar membrele inferioare indepartate – unul dindre ele aduse in
planul patului intins sau in flexie de 90 grade pentru stabilitate

Pozitia in asezat :
Avantaje : ofera posibilitatea utilizarii bratelor , scade riscul aparitiei deformarilor de coloana, greutatea este distribuita simetric ,
asigura stabilitate
Dezajantaje : este obositoare daca este mentinuta timp indelungat , poate agrava cifoza dorsala
Variante : a) asezat cu picioarele intinse ( contribuie la dezvoltarea echilibrului) b) asezat cu genunchii in flexie c) cu picioarele
incrucisate – turceste - ( se pot efectua balansari , rasuciri) d)cu picioarele in “w” sprijin pe partea interna a plantei ( pozitie care nu
trebui mentinuta mult timp deoarece favorizeaza deformari osoase pe sold-genunchi - glezna)

In genunchi : premergatoare ortostatismului. In procesul de recuperare se folosesc pozitii derivate :


a) pozitia de cvadrupedie – importanta pentru pacientii cu probleme la nivel de coloana vertebrala , coloana fiind lordozata permite ca
miscarile sa fie executate cu amplitudine dirijata si localizata. Contribuie la reeducarea mersului si dezvoltarea coordonarii
b) pozitia asezat pe calcaie - baza de sustinere larga avand avantajul ca permite executarea unor miscari la nivelul trunchiului
c) pozitia in genunchi

Pozitia cu sprijin pe maini : este o pozitie in care greutatea corpului este pe maini si degetele de la picioare. Putin folosita in
recuperare fiind doar un moment de trecere din cvadupedrie in decubit ventral si invers

Pozitia de ortostatism : pozitie ca asigura autonomie de deplasare , contribuie la formarea imaginii corporale , largeste orizontul
asupra mediului.

Pozitia fundamentala in atarnat : - corpul este sustinut in maini


Pozitii derivate : atarnat la bara fixa cu picioarele pe sol (pozitia verticala)
Atarnat la bara fixa cu corpul plasat pe un plan orizontal.

Priza - este o modalitate de prindere a unui segmen corporal pentru a asigura mobilizarea la nivelul articulatiei
Contrapriza – modalitate de fixare a unui segment cat mai aproape de articulatie
Prizele si contraprizele pot fi : pentru miscari pasive , de sustinere si transport

1. Prizele pentru mobilizari pasive : pot fi fine ( intre police si index ) se ferme ( aplicate pentru membrele antebrat – brat , gamba
– coapsa)
2. Prizele pentru sustinere : se folosesc la intoarceri ( se utilizeaza la nivelul umarului si bazinului) , ridicari ( din culcat - priza la
nivelul antebratului) , in bara ( la nivelul cotului sau al pumnului – aceasta priza se foloseste doar la pers cu mobilitate ) , pentru
redresarea coloanei vertebrale ( se apuca simetric cu degetele 2,3,4,5 de umeri si policele de omoplat )

3. Prizele pentru deplasare : priza in arc ( kt. Este in spatele pacientului si il sustine de talie sau bazin ) priza reciproca de umeri (
pacientul isi pune bratele pe umerii KT. Care isi trece bratele peste umerii pacientului blocandul cu propiul corp) priza la brat ( kt
are cotul la nivelul soldului iar pacientul il apuca de antebrat)
Miscari la nivelul membrelor inferioare

1 . F. mediana – flexia si extensia membrlor inferioare cu genunchii departati


2. F. anterioara – piciorul plasat in fata este drept , cel din spate flexat executandu-se trecerea greutatii corporale de pe un picior pe
altul
3. F. laterala - plantele asezate pe aceeasi linie , un picior flexat iar celalalt in extensie , kt isi misca greutatea corporale de pe un
picior pe celalalt deplasandu-se lateral in timp ce poate executa manevrele

Aceste manevre sunt sigure si pentru kt daca isi mentine spatele drept.
Realizarea efectiva a manevrarii pacientilor implica actiunile : intoarceri , deplasare laterala in pat , ridicare si deplasare , transfer.
Aceste actiuni se desfasoara pasiv si activ asistat.
a) intoarcerile - pot fi executate pasiv si activ asistat ( kt realizeaza tractiuni simultane la nivelul umarului si bazinului pentru a
trece din decubit dorsal in decubit lateral , apoi pentru al duce in decubit ventral ii ducem bratul de pe partea degajata in lateral dupa
care continuam actiunea ; din decubit ventral in decubit decibit dorsal se executa ,iscari de tractiune de la nivelul soldului si umarului
se plaseaza bratul opus miscarii deasupra capului pentru a nu fi prins sub trunchi in decubit lateral)

b) deplasarea laterala in pat : se executa de obicei in decubit dorsal prin deplasarea trunchiului si capului , apoi a membrelor
inferioare dupa care bazinul.

c) ridicarea si deplasarea : pasiva cu 2 ajutoare ( se foloseste la pacientii imobilibati si la cei cu greutate ft mare. Cei 2 fiind fata in
fata isi plaseaza mainile sub umeri si genunchii pacientului ridicandu-l simultan) ; pasiv – activ cu un singur ajutor ( isi plaseaza un
brat sub umeri si celalalt la nivelul feselor executant o fenta laterala)

Posturarile
Se utilizeaza in scop terapeutic pentru a corecta anumite atitudini , dobandirea unei amplitudini mai mari a miscarii si prevenirea
retractiei musculo-tendinoasa
Recomandari : - cooperarea totala apacientului care va fi informat asupra rolului posturilor si obtinerea succeselor terapeutice
- durata mentinerii unei posturi este diferita in functie de natura , gravitatea si stadiul de evolutie al afectiunii
Obiectiv morfologic - de prevenire si corectare a deformarilor osoase si a retractiilor musculo-tendinoase
Obiectiv sedativ – de prevenire si suprimare a durerii
Tehnica adoptarilor posturii: In functie de efectul urmarit si de scop :
- constientizarea pozitiei corective a unui segment corporal
- pentru a suprima durerea
- pentru a asigura supletea articulatiei
Gravitatia: - contribuie la mobilitatea articulatiilor . Segmentul de membru ce trebuie mobilizat este scos inafara suprafetei de lucru
, moment in care intervine atractia gravitationala.
Actiunea pacientului : el are schema corporala si lateralitatea formata si devine constient in cazul pierderii abilitatii a unui anumit
segment corporal si apeleaza la kt . In urma programului de recuperare pacientul realizeaza pozitia corecta pe care o adopta apoi o
mentine .
Folosirea unor tehnici asociate : mainile Kt-ului si Balneoterapia
A) Mainile Kt-ului : - asigura pozitionarea pacientului in functie de necesitati
B) Asocierea balneoterapiei : - ofera posibilitatea asigurarii unui grad mai mare de dificultate , permite folosirea unui numar mare
de exercitii , obtinerea unei autonomii relative a corpului , asigura relaxarea musculara . Exercitiile terapeutice in apa sunt importante
pentru : perceperea pozitiei corpului , drenajul circulator si respirator , stimularea senzoriala , decontracturare . Temperatura apei este
importanta deoarece daca este rece sub 26 grade poate provoca acentuarea spasmului la persoanele spastice sau poate genera aparitia
hipotermiei. Temperatura indicata este de 27 grade. Peste 38 de grade se considera baie fierbinte generand vasodilatatie periferica.
Tipuri de posturi
1) Antologice 2 )corective 3) de facilitare
1) Antologice – Pozitie adoptata de pacient poentru suprimarea durerii, ce poate duce la deformari osoase
2) Corective – utilizate in scopul recapatarii mobilitatii . Aceste posturi sunt dublate de miscari pasive. Aceste posturi
corective pot fi : a) autocorectative , b) sustinute , c)fixate ( de imobilizare )
a)Postura autocorectiva poate fi de redresare a pozitiei corpului ca urmare a dorintei de a corecta o deficienta si specifica cand
pacientul este invatat sa se pozitioneze
b) Sustinute : sunt utilizate cand pacientul nu are posibilitatea de a mentine singur si timp indelungat o anumita postura
c) Fixate ( de imobilizare) – Imobilizare temporara sau mentinerea unui segment intr-o pozitie corectiva cu ajutorul unui aparat
special ( ap. gipsat , atele )
3) Posturi de facilitare sunt aplicate in afectiunile sistemului respirator ( drenajul postural ) , nervos ( in afectiuni neurtologice ) si
aparatului cardiovascular ( rol protectiv datorita reducerii activitatilor motrice)
Download from
www.Club13.ro/