MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA M.A.

I “ŞTEFAN CEL MARE”

CATEDRA: “PROCEDURĂ PENALĂ ŞI CRIMINALISTICĂ” DISCIPLINA: “DREPT PROCESUAL PENAL”

PLAN CONSPECT
TEMA: Desfăşurarea urmăririi penale

Discutată şi aprobată la şedinţa catedrei „Procedură penală şi Criminalistică” proces – verbal nr. ___ din „___” _____________20___

A elaborat lectorul-asistent al catedrei locotenent major de poliţie Eugeniu Bargan

CHIŞINĂU – 2012

5. Procedura de efectuare a acţiunilor de urmărire penală. 4. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală. 4. Procedura de reluare a urmăririi penale şi dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului. 3.2. Clasarea cauzei penale. . Caracteristica soluţiilor ce pot fi dispuse în faza de urmărire penală: 4. Ordinea procesuală de punere sub învinuire şi procedura înaintării acuzării.3.PLANUL LECŢIEI: 1. 4.4. 2.1. Încetarea urmăririi penale. Suspendarea urmăririi penale . Consideraţiuni generale. 4. 6. Disjungerea şi conexarea materialelor cauzei penale în faza de urmărire penală.

soluţiile ce pot fi dispuse de procuror în faza de urmărire penală (suspendarea. Procedura de efectuare a acţiunilor de urmărire penală. iar în partea specială acesta a prevăzut anumite reguli aplicabile la efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală. Actualitatea acesui compartiment al urmăririi penalerezidă din fptul că anume aci se concentrează efortul principal din partea organelor de urmărire penală şi a procurorului în scopul stabilirii făptuitorului şi atragerii lui la răspundere penală. Consideraţiuni generale. Ordinea în care se vor efectua acţiunile de urmărire penală nu poate fi prestabilită urmînd ca persoana care efectuează urmărirea penală să se decidă care acţiune o va efectua la momentul respectiv. În capitolul respectiv al codului de procedură penală legiuitorul a inclus dispoziţii legale privind: efectuarea acţiunilor de urmărire penală. investigaţiile în vederea căutării învinuitului.1. Desfăşurarea urmăririi penale constituie partea centrală a fazei de urmărire penală care înglobează în sine efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală necesare pentru atingerea scopului procesului penal. reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei. atunci va fi necesar consimţămîntul conducerii sau al proprietarului acestei . punerea sub învinuire.). În cazul în care. încetarea. dacă legea nu prevede altfel. în incinta unei unităţi publice sau private se va efectua o acţiune de urmărire penală. Acţiunile procesuale se efectuează în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracţiune. 2. Acţiunile de urmărire penală pentru efectuarea cărora este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. etc. Astfel desfăşurarea urmăririi penale conţine efectuarea tuturor acţiunilor necesare de către procuror şi ofiţerul de urmărire penală imediat după începerea urmăririi penale şi pînă la terminarea acesteia şi transmiterea cauzei în instanţa de judecată. Legiuitorul a descris procedura de efectuare a fiecărei acţiuni de urmărire penală în partea generală a codului de procedură penală. precum şi măsurile procesuale de constrîngere sînt pasibile de realizare doar după pornirea urmăririi penale.

părţii civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor legali în scris. organul de urmărire penală este obligat să înmîneze bănuitului. Acţiunile de urmărire penală la sediile reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor asimilate acestora. părţii vătămate. Acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. Cercetarea. Organul de urmărire penală este obligat să explice participanţilor la urmărirea penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective. limitarea secretului corespondenţei. informaţia despre drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii. Moldova. se pot efectua numai de către procuror şi numai la cererea sau cu consimţămîntul reprezentantului diplomatic ori al conducătorului instituţiei asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora. În cazul infracţiunilor flagrante. procurorul sau. acţiunile de urmărire penală sub formă de percheziţie.unităţi sau cu autorizaţia procurorului. în baza ordonanţei motivate a procurorului. precum şi în cazurile ce nu suferă amînare. consimţămîntul sau autorizaţia pntru efectuarea acţiunilor procesuale nu sînt necesare. judecătorul de instrucţie care urma să dea autorizaţia respectivă. Ca excepţie. Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al R. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege se efectuează cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. dar nu mai tîrziu de 24 de ore. comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. domiciliului. victimei. după caz. în cazurile . precum şi în clădirile în care locuiesc membrii acestor reprezentanţe şi instituţii asimilate lor. învinuitului. iar în anumite cazuri prevăzute de Codul de procedură penală. ridicarea de obiecte şi alte acţiuni procesuale la domiciliu pot fi efectuate doar cu consimţămîntul persoanei domiciliate la adresa respectivă. contra semnătură. percheziţia. părţii civile. convorbirilor telefonice. cercetare la faţa locului în domiciliu şi punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziţiei pot fi efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucţie. se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe al R. Totodată. sau cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. În acest caz consimţămîntul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală. însă despre efectuarea acţiunilor respective este informat imediat.

precum şi alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate de către organele de urmărire penală. ilegală. învinuitul. forma de vinovăţie. rezultatele care trebuie să fie obţinute. 3. Drept temei pentru a începe procedura autorizării efectuării acţiunilor de urmărire penală îl constituie ordonanţa motivată a organului investit cu astfel de împuterniciri şi demersul procurorului. prin încheiere motivată. pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală necesare pentru a fi efectuate. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acţiuni de urmărire penală în termen de 24 ore. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptare de către judecătorul de instrucţie a unei hotărîri legale şi întemeiate. după caz. Plîngerile împotriva acţiunilor organului de urmărire penală se adresează judecătorului de instrucţie. Împotriva acţiunilor organului de urmărire penală poate înainta plîngere bănuitul. indicîndu-se locul. i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acţiunile de urmărire penală efectuate. Ordinea procesuală de punere sub învinuire şi procedura înaintării acuzării. Depunerea plîngerii nu suspendă exercitarea acţiunii atacate dacă persoana care efectuează urmărirea penală nu consideră aceasta necesar. judecătorul de instrucţie. internarea persoanei într-o instituţie medicală pentru efectuarea expertizei. iar în scop de control. partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. partea civilă.infracţiunilor flagrantesauîn cazurile care nu suferă amînare. Acest act totalizează activitatea petrecută pînă la momentul dat caracterizînd probele acumulate şi . consecinţele infracţiunii. partea vătămată. Punerea sub învinuire ocupă un loc deosebit în faza de urmărire penală. declară acţiunea de urmărire penală legală sau. modul săvîrşirii acesteia. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală. În cazul în care sunt temeiuri suficiente. luarea de probe pentru cercetare comparativă se face cu autorizarea judecătorului de instrucţie. termenul de efectuare a acţiunilor. timpul. În caz de neîndeplinire a cerinţelor legitime ale organului de urmărire penală. În partea descriptivă a ordonanţei se descrie: fapta încriminată. responsabilii de executare. efectuarea silită a examinării corporale. apărătorul. reprezentantul lor legal. locul efectuării. În aceste cazuri.

Întocmirea ordonanţei de punere sub învinuire serveşte ca garanţie în asigurarea inevitabilităţii răspunderii penale pentru infracţiunea săvîrşită şi este începutul atragerii la răspundere penală. îi aduce la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei. Procurorul. Actul de punere în vedere a învinuirii constă în aducerea la cunoştinţă a persoanei învinuite şi a apărătorului a conţinutului ordonanţei de punere sub învinuire. dar nu mai tîrziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în mod silit. a unui participant principal – învinuitul. Înaintarea acuzării învinuitului se face de către procuror în prezenţa apărătorului în decurs de 48 ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub învinuire.orientează activitatea de urmărire penală de mai departe. el emite o ordonanţă de punere sub învinuire a persoanei. Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive. după stabilirea identităţii învinuitului. La prezentarea persoanei ce-i trebuie înaintată acuzarea i se verifică personalitatea. la ocrotirea intereselor drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor cauzei. organul de urmărire penală întocmeşte un raport cu propunerea de a pune persoana respectivă sub învinuire. în ordonanţă se arată care anume infracţiuni au fost săvîrşite şi articolele sau punctele articolelor care prevăd răspunderea pentru aceste infracţiuni. la educarea cetăţenilor în spiritul respectării Constituţiei. apărător şi alte persoane care participă la această acţiune. După înaintarea acuzării. Se termină acest act cu semnarea ordonanţei de către procuror. procurorul dacă consideră că probele acumulate sunt suficiente. învinuit. indicîndu-se data şi ora punerii sub învinuire. Soluţionarea întemeiată a problemei despre punerea sub învinuire trebuie să continue la consolidarea legalităţii şi a ordinei de drept. Raportul cu materialele cauzei penale se înaintează procurorului. Semnăturile se aplică pe ordonanţa de punere sub învinuire. În cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvîrşirea mai multor infracţiuni care urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole. Dacă. Punerea sub învinuire contribuie la apariţia unui participant nou. Învinuitului i se înmînează copia de pe ordonanţa de punere . aliniate sau puncte ale articolului din Codul penal. atunci organul de urmărire penală înaintează propuneri în raport şi în această privinţă. 66 CPP. În cazul în care există suficiente probe că infracţiunea a fost săvîrşită de o anumită persoană. procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi obligaţiile acestuia prevăzute în art.

cînd învinuitul este minor. careva obiecţii şi demersuri nu am” şi semnează. După terminarea audierii învinuitul semnează fiecare pagină a procesului-verbal de audiere şi în întregime tot procesul-verbal. În legătură cu acest fapt ordonanţa de punere sub învinuire întocmită anterior trebuie să fie schimbată sau modificată. Audierea învinuitului de fiecare dată se începe cu întrebarea dacă acceptă să facă declaraţii asupra învinuirii care i se încriminează. care dau posibilitatea de a acumula probe noi care demonstrează participarea învinuitului la săvîrşirea a unei sau altei infracţiuni sau că învinuitul nu a săvîrşit careva infracţiuni. Explicaţiile învinuitului se consemnează în procesul-verbal de la persoana I. în afară de apărător. procurorul este obligat să înainteze învinuitului o nouă acuzare sau să o completeze pe cea anterioară în conformitate cu prevederile articolelor respective din Codul de procedură penală. care se efectuează în felul următor: . se petrec încă un şir de acţiuni de urmărire penală. apar temeiuri pentru schimbarea sau completarea acuzării înaintate învinuitului. nu recunoaşte vina. În cazul în care învinuitul refuză să facă declaraţii. Ca regulă. trebuie să asiste în mod obligatoriu pedagogul sau psihologul. .dacă. apoi i se propune să facă în scris explicaţii asupra învinuirii ce i se incriminează. După înaintarea acuzării. Aceste acţiuni de asemenea se consemnează în ordonanţa de punere sub învinuire. pentru care mai înainte i-a fost înaintată acuzarea.sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi obligaţiile lui. iar dacă învinuitul nu poate scrie sau refuză să scrie personal declaraţia. La înaintarea acuzării. precum şi reprezentantul legal al acestuia. atunci procurorul îl întreabă dacă recunoaşte învinuirea înaintată. menţionînd că: „procesul-verbal l-am citit” sau „mia fost citit şi cele expuse corespund depoziţiilor făcute. aceasta se consemnează în procesul-verbal de către procuror. în cursul urmăririi penale. Răspunsul se semnează de învinuit. recunoaşte parţial. învinuitul imediat se audiază în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu. cu înaintarea acuzării urmărirea penală nu se termină. Dacă învinuitul acceptă să facă declaraţii. Învinuitul poate da unul din trei răspunsuri: recunoaşte vina. aceasta se menţionează în procesul-verbal al audierii.

1)–3). în cazul în care constată unul din temeiurile indicate mai sus.1.dacă. Pe lîngă elementele prevăzute la art. 3) există cel puţin una din cauzele prevăzute la art. ceea ce presupune faptul că persoana îşi pierde statutul procesual dobîndit anterior. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală are loc cînd aceasta are calitatea procesuală de bănuit sau învinuit şi se constată că: 1) fapta nu a fost săvîrşită de această persoană. inclusiv dacă fapta constituie o contravenţie. 255din Codul de procedură penală. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare şi finalizare în privinţa persoanei a oricăror acţiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată. Persoana poate fi scoasă de sub urmărirea penală integral (pentru o faptă infracţională sau pntru mai multe fapte infracţionale) sau numai cu privire la un capăt de acuzare (în cazul în care persoana se bănuia de săvîrşirea mai multor fapte infracţionale). prin ordonanţă motivată. 2) există vreuna din circumstanţele prevăzute la art. în cursul urmăririi penale. 35 din Codul penal. care înlătură caracterul penal al faptei. procurorul dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală în privinţa acestui capăt de învinuire. . precum şi informaţia privind condiţiile de intrare în vigoare şi ordinea de contestare a ordonanţei Concomitent cu scoaterea persoanei de sub urmărirea penală. dacă fapta penală nu se impută altei persoane şi nu este necesară continuarea procesului penal.. sînt anulate toate măsurile de constrîngere aplicate şi totodată sunt încetate acţiunile procesuale şi speciale de investigaţie începute anterior emiterii actului de scoatere de sub urmărire penală. 4. 275 pct. învinuirea înaintată nu s-a confirmat într-o anumită parte a ei. temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune scoaterea de sub urmărire penală. prin aceeaşi ordonanţă se dispune şi clasarea cauzei penale. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală poate fi dispusă în orice moment al fazi de urmărire penală de către procuror la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu. Caracteristica soluţiilor ce pot fi dispuse în faza de urmărire penală. Scoaterea persoanei de sub urmărire penală. 4. ordonanţa de scoatere a persoani de sub urmărire penală trebuie să cuprindă datele privind persoana şi fapta la care se referă.

procurorul trebuie să adopte o decizie. 2) persoana nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală. 3) aplicarea măsurilor de siguranţă. 255 Cod de procedură penală. Încetarea urmăririi penale. temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea urmăririi penale. fixînd termenul de urmărire penală.Dacă se dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală doar cu privire la un capăt de acuzare sau în cazul în care se constată că fapta nu a fost săvîrşită de aceastăpersoană ori dacă din alte considerente este necesară continuarea urmăririi penale. din oficiu sau la propunrea organului de urmărire penală. procurorul. Pe lîngă elementele prevăzute la art. privind: 1) revocarea măsurii preventive şi a altor măsuri procesuale în modul prevăzut de lege.2. prevăzute la art. La încetarea urmăririi penale. în cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia. cu indicaţia respectivă. ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă datele privind persoana şi fapta la care se referă încetarea urmăririi penale. precum şi dacă există cel puţin una din cauzele prevăzute la art. 4. în caz de ncsitate. 275 pct. precum şi informaţia privind condiţiile de intrare în vigoare şi ordinea de contestare a ordonanţei. după caz. 2) restituirea cauţiunii în cazurile şi în modul prevăzut de lege. restituie cauza penală organului de urmărire penală. sau dispune o altă soluţie în conformitate cu prvederile Codului de procedură penală. Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei. 3) persoana a săvîrşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu este necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical. 4)–9) din Codul de procedură penală. 53 din Codul penal sau dacă se constată că: 1) plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părţile s-au împăcat – în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plîngerii prealabile sau legea penală permite împăcarea. Încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală şi de finisare a acţiunilor procedurale. Încetarea urmăririi penale în privinţa persoanei poate fi dispusă în orice moment al urmăririi penale dacă se constată existenţa temeiurilor indicate mai sus. de către procuror prin ordonanţă. .

55 din Codul penal. dacă fapta penală nu se impută altei persoane şi nu este necesară continuarea procesului penal. explicîndu-li-se modul şi termenul de atac. restituie cauza penală organului de urmărire penală. Clasarea cauzei penale. procurorul. Din cele relatate constatăm că clasarea se poate dispun atît pînă la începerea urmăririi penale. 275 pct. fie cînd în cauza penală nu este bănuit sau învinuit şi există una din circumstanţele prevăzute la art. prin aceeaşi ordonanţă se procurorul dispune şi clasarea cauzei penale. din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală. sau ia o altă decizie în conformitate cu Codul d procdură penală. Clasarea procesului penal se dispune printr-o ordonanţă motivată a procurorului. atît şi după aceasta.3. fie concomitent cu încetarea urmăririi penale sau scoaterea integrală de sub urmărirea penală a persoanei. în condiţiile legii. Încetarea urmăririi penale şi liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar voinţei acesteia ori a reprezentantului legal. fixînd termenul urmăririi penale. Dacă fapta constituie o contravenţie sau dacă liberarea de răspundere penală are loc în conformitate cu art. Dacă constată că nu este cazul să dispună încetarea urmăririi sau a dispus încetarea parţială ori dacă din alte considerente persistă necesitatea continuării procesului penal. aplică sancţiunea contravenţională. . în cazul în care este de competenţa acestuia. cauza se transmite imediat instanţei de judecată spre examinare. Concomitent cu încetarea integrală a urmăririi penale. după caz. procurorul.4) încasarea cheltuielilor judiciare sau alte acţiuni prevăzute de lege. 1)–3) Cod de procedură penală. În acest caz. 4. iar dacă aplicarea sancţiunii contravenţionale nu ţine de competenţa procurorului. Clasarea procesului penal este actul de finalizare a oricăror acţiuni procesuale într-o cauză penală sau pe marginea unei sesizări cu privire la infracţiune. cu indicaţia respectivă. urmărirea penală continuă. inclusiv în cazul cererii de reabilitare a persoanei decedate. Copia de pe ordonanţa de clasare a cauzei penale se înmînează persoanelor interesate.

• în caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau în caz de refuz de extrădare a persoanei de către un stat străin. şi anume: • învinuitul a dispărut. Termenele prescripţiei de tragere la răspundere penală se reduc pe jumătate pentru persoanele care la data săvîrşirii infracţiunii erau minori. Indiferent de faptul dacă a fot sau nu suspendată urmărirea penală persoana nu poate fi trasă la răspundere penală dacă de la data săvîrşirii infracţiunii au trecut 25 de ani şi prescripţia nu a fost întreruptă prin săvîrşirea unei noi infracţiuni. Suspendarea urmăririi penale. .4. infracţiuni de război sau alte infracţiuni prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. ori locul aflării lui nu este stabilit. • 20 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni deosebit de grave. Prescripţia se va întrerupe dacă pînă la expirarea termenului persoana va săvîrşi o infracţiune pentru care poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Lege penală ne spune că persoana urmează a fi liberată de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expiraturmătoarel termene: • 2 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni uşoare. sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată. dacă urmărirea penală nu poate fi terminată în lipsa acestei persoane. Potrivit prevederilor art. • 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puţin grave. Calcularea prescripţiei în acest caz începe din momentul săvîrşirii unei infracţiuni noi. Prescripţia nu se aplică persoanelor care au săvîrşit infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii. • 15 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni grave. Pentru a nu admite scurgerea termenelor respective legiuitorul a prevăzut posibilitatea organelor de urmărire penală de a suspenda urmărirea penală pentru a nu admite scurgerea termenului şi evitarea răspunderii penale de către făptuitor. • 25 de ani de la săvîrşirea unei infracţiuni excepţional de grave.4. • nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire. 2871 CPP urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din temeiurile ce îmiedică continuarea acesteia.

în vederea identificării persoanei care poate să fie pusă sub învinuire. . care îl împiedică sa ia parte la procesul penal. Despre suspendarea urmăririi penale. procurorul este în drept să disjungă cauza într-o procedură separată şi să suspende urmărirea penală în privinţa unor învinuiţi sau să suspende urmărirea în întreaga cauză penală. au fost luate toate măsurile pentru descoperirea lui. în cazul în care urmărirea penală nu poate fi continuată fără participarea tuturor învinuiţilor. În cazul în care în cursul urmăririi penale ofiţerul de urmărire penală constată unul din temeiurile enunţate mai sus. În ordonanţa rspectivă procurorul este obligat să stabilească termenul urmăririi penale. Dacă în cauză sînt puse sub învinuire două sau mai multe persoane. atît direct. dar nu mai rar decît o dată la 6 luni. şiau fost efectuate toate acţiunile a căror efectuare este posibilă în lipsa învinuitului. organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri. sau a apărut necesitatea efectuării unor acţiuni de urmărire penală. printr-o ordonanţă motivată. Procurorul. organul de urmărire penală este obligat să anunţe în scris persoanelee cointeresate şi să le explice dreptul de a contesta ordonanţa de suspendare a urmăririi penale la judecătorul de instrucţie. Despre reluarea urmăririi penale se comunică persoanelor cointeresate. în cauza penală nu se admite efectuarea acţiunilor de urmărire penală. iar temeiurile pentru suspendarea urmăririi penale nu se referă la toţi învinuiţii. După suspendarea urmăririi penale. cît şi prin intermediul altor organe care exercită activitatea operativă de investigaţii. în mod periodic. precum şi pentru identificarea persoanei care a săvîrşit infracţiunea acesta înaintează cauza penală procurorului împreună cu raportul său prin care solicită suspendarea urmăririi penale. În cazul în care urmărirea penală este suspendată. În cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat suspendarea urmăririi penale. va verifica măsurile de căutare pentru identificarea persoanei. Procurorul examinînd raportul şi materialel cauzei dacă constată că temeiurile s-au adeverit emite o ordonanţă de suspendare a urmăririi penale. de către procuror. urmărirea penală poate fi reluată. atestată printr-o concluzie medico-legală a unei instituţii medicale de stat. la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu.• învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de o altă boală gravă. în caz că nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire.

Procurorul. precum şi în cazul în care învinuitul. Investigaţiile în vederea căutării învinuitului. Dacă există temeiuri pentru aplicarea faţă de învinuit a măsurii preventive procurorul. reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărîrea respectivă. prin ordonanţă motivată. urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de încetare a urmăririi penale. în baza propunerii organului de urmărire penală. În cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana pusă sub învinuire.5. dispune totodată aplicarea măsurii preventive în condiţiile legale. În cazul descoperirii unui viciu fundamental. dispune. se ascunde de organul de urmărire penală. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente. În ordonanţă se va indica toată informaţia cunoscută privitor la persoana învinuitului care urmează să fie căutat. care a afectat hotărîrea pronunţată constituie o încălcare esenţială a drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă după încetarea urmăririi penale. ulterior. scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau clasarea cauzei. printr-o ordonanţă dacă. În cazurile în care ordonanţele de încetare a urmăririi penale. se constată că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanţa pe care se întemeia încetarea urmăririi penale. clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire. de Constituţia Republicii Moldova şi de alte legi naţionale. după ce a studiat-o. după înaintarea învinuirii. clasare a cauzei penale sau scoatere de sub urmărire. acesta înaintează procurorului propunere pentru dispunerea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului. Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă şi de către judecătorul de instrucţie în cazul admiterii plîngerii depuse împotriva ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire. Procedura de reluare a urmăririi penale şi dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului. clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal. în ordonanţă. de alte tratate internaţionale. după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire de către procurorul ierarhic superior procuroruluicare a dispus încetarea urmăririi penale. . sau din oficiu. căutarea învinuitului.

Procurorul care dispune efectuarea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului conduce această activitate şi verifică periodic desfăşurarea ei.în cazul acestor infracţiuni nu există o . în acelaşi timp şi în acelaşi loc . 2) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit . Astfel conform alin. Ceea ce caracterizează acest caz este legătura cauzală dintre infracţiunea mijloc şi infracţiunea a cărei săvîrşire a fost sprijinită. prevăzînd astfel de situaţii în capitolul „Competenţa instanţelor judecătoreşti”.Investigaţiile în vederea găsirii învinuitului se efectuează de către organele abilitate prin lege cu asemenea atribuţii.infracţiunea trebuie să constea într-o faptă care este incriminată ca infracţiune de sine stătător. 6. Disjungerea şi conexarea materialelor cauzei penale în faza de urmărire penală. declaraţia minciunoasă). făcută posibilă sau ascunsă ori al cărei infractor a fost ajutat să se sustragă de la consecinţele penale ale faptei sale. 4) cînd între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi conexarea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiţiei . 3) cînd o infracţiune este săvîrşită pentru a pregăti. iar nu în acte de participaţiune (de ex. astfel de situaţii cel mai frecvent se întîlnesc anume în faza de urmărire penală.pentru existenţa conexităţii. se cere ca acestea să fi lucrat împreună (premeditat sau spontan). (3) al art.pentru existenţa acestui caz de conexitate se cer două condiţii: de identitate: privind persoana făptuitorului şi o condiţie de diversitate: privind (alternativ) termenii infracţiunii: în timp diferit ori în loc diferit. 42 CPP constituie conexitate a cauzelor penale cazurile: 1) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite prin fapte diferite de una sau mai multe persoane împreună. Cînd faptele sunt comise de mai multe persoane.: comiterea unui fals pentru a săvîrşi o înşelăciune. Deşi legiutorul în capitolul „Desfăşurarea urmăririi penale” nu a prevăzut anumite dispoziţii legale în privinţa conexării sau disjungerii cauzelor penale. se cer două condiţii : de identitate privind termenii infracţiunilor: acelaşi loc şi acelaşi timp şi o condiţie de diversitate: mai multe fapte distincte. favorizarea infractorilor. în acest caz. a înlesni sau a ascunde comiterea altei infracţiuni ori este săvîrşită pentru a înlesni sau a asigura absolvirea de răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni .

După reţinerea persoanelor în cauze. în privinţa persoanelor cărora li s-a înaintat acuzarea se disjunge un dosar separat. Dacă în cauza penală sunt mai multe persoane bănuite. care se transmite procurorului. 476 CPP cauza penală în care a participat un minor se disjunge pe cît este posibil într-o procedură separată. Dacă în cadrul efectuării urmăririi penale se descoperă elementele altei infracţiuni. ci numai o apropiere întîmplătoare care constituie faptic o legătură cu relevanţă procesuală (de ex. materialele privind infracţiunea respectivă se disjung din cauza penală şi se examinează separat. În conformitate cu prevederile art. Aceasta se datorează faptului că urmărirea penală în privinţa minorilor se efectuează conform unei proceduri speciale. cauza este transmisă procurorului care le înaintează acuzarea şi după caz transmite cauza în instanţa competentă. Copiile raportului de autosesizare şi a materialelor disjunse rămîn în cauza penală din care au fost separate. mai rapid şi mai calitativ.legătură dintre cele proprii cazurilor de conexitate caracterizate (tipice) examinate mai sus. Concomitent se transmite şi cauza de bază cu propunerea de înaintare a învinuirii şi dispunerea investigaţiilor în vederea depistării acestora.: infracţiuni distincte avînd drept obiect punerea în circulaţie de monede sau valori falsificate sau de produse contrafăcute avînd aceeaşi provenienţă). Cazurile de disjungere sînt cazurile cînd dintr-o cauză penală se formează mai multe cauze penale. . În asemenea situaţii cîteva cauze penale se reunesc în una pentru ca urmărirea penală să se efectueze mai uşor. iar careva dintre acestea se ascund de organul de urmărire penală şi respectiv nu li se poate înainta acuzarea. sau aducerea lor silită.

. Moscova. Lichii Boris. Tratat de procedură penală (partea specială).Л. 1997.Acte normative şi bibliografie recomandată: 1. учебник. 1996. Sedleţki. S. vol.. A. T.03. 4. I. Drept Procesual penal. Vizdoagă. Neagu Ion. 6. 7.Iu. Уголовный процесс. V. Rotaru „Codul de procedură penală. Ed. Cartier Juridic. 1. 2001. Cartier Juridic. Dolea. Sedleţki. Ed. Chişinău 2005. D. Cerbu. Vizdoagă. Cerbu. 8.. Nistoreanu Gh. .Iu. Iaşi. 2000. Ursu. Петрухин И. Roman. Volonciu Nicolae.2003 2. D. T. Rotaru „Drept procesual penal”. Partea Specială. Comentariu”. 5. Bucureşti. Ursu. 1998. Theodoru Gr. Codul de procedură penală al Republicii Moldova N 122-XV din 14. 1995. Bucureşti. I. Urmărirea penală. Roman. Dolea. V. Chişinău 2005. S. 3. Drept procesual penal. Chişinău. Bucureşti. A. Tratat de procedură penală.II. Partea Specială.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful