CARNE PORC IMPORTANŢĂ · Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională.

· Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii. · Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a consumatorului. · Sursă pentru schimburile comerciale. · Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală. EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE DE PORC 2001 Efective totale de porcine Producţia totală de carne în viu Greutatea medie Greutate minimă pentru acordare subvenţii Cantitatea totală de carne subvenţionată mii cap mii tone kg/cap kg/cap mii tone 4.447 613 117 2002 5.058 635 119 90-110 160 2003 5.145 710 111 90-110 131 2004 6.495 626 105 90-110 141 2005 6.622 605 103 90-110 126 2006 6.815 618 113 90-110 2007 6.565 642 113 2008 6.174 605 114 2009 5.793 585 113 2010 9 luni 5.423 303 105 -

OBIECTIVE URMĂRITE · Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc. · Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite. · Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export. POLITICI AGRICOLE DE SUSŢINERE 2001 2002 28,2 mld lei 0,24 mld lei 4.000 lei/Kg(640 mld lei pentru 160 mii tone carne) 2003 2004 2005 2006 2007

· HG nr. 585/2001 (patrimoniu genetic) · HG nr. 756/2002 (patrimoniu genetic) · HG nr 54/2002 (subventii pe produs)

· HG nr 1556/2002 -subvenţii pe produs 5.000 lei/Kg(36 mld lei pentru 9 mii tone carne) 7.000 lei/kg(854 mld lei pentru 122 mii tone) 252,2 mld. lei pentru scrofiţe de reproducţie 400.000 lei/cap (46 mil.lei) 8.000 lei/Kg (1.211 mld. lei pentru 151 mii tone carne) 10.000 lei/Kg (1,0 mld. lei pentru 0,1 mii tone carne ecologică) 93,1 mld.lei pentru 59,0 mii scrofiţe de

-subvenţii pentru reproducţie

¨ HG nr 416/2003 (patrimoniu genetic) · HG nr.1593/2003 -subvenţii pe produs

-subvenţii pentru reproducţie

1

¨ HG nr 157/2004 (patrimoniu genetic) . HG nr.64/2005 -subvenţii pe produs -subvenţii pentru reproducţie ¨ HG nr 445/2005 (patrimoniu genetic) · HG nr.1853/2005 -subvenţii pe produs

reproducţie 700.000 lei/cap (64 mil.lei) 12.000 lei/kg (1036,5 mld. pentru 86,7 mii tone carne ) 77 mld.lei pentru scrofiţe la prima fătare 1.270.000 lei/cap (108 mil.lei) 100-120 lei/carcasă clasificată (148,1 mil. lei pentru 1.347,3 mii capete) 50 lei/cap (0,10 mil. pentru 2,1 mii capete) 500 lei/cap (26,5 mii.lei)

-cumpărare purcei din unităţi specializate

¨ HG nr 1608/2006 (patrimoniu genetic) · OUG nr.123/2006 (ajutor de stat) pentru: -carcase - clasificate -scrofite de reproducţie la prima fătare -testul naţional de disecţie

¨ HG nr 853/2007 (patrimoniu genetic) PROGRAM PENTRU SUSŢINEREA CĂRNII DE PORC · Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a carcasei de porc. · Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală. · Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice. · Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine. · Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială.

100-120 lei/carcasă clasificată (154.000 mii. lei pentru 1.400 mii capete) 150 lei/cap (4.000 mii lei pentru 26,7 mii scrofiţe la prima fătare) 800 lei/cap (100 mii lei) 500 lei/cap (38,5 mii.lei)

OBIECTIVE DE REABILITARE ŞI REDRESARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG · Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la producător cu cheltuielile efectuate pe produs. ÎNTÂLNIRE CU REPREZENTAŢII SECTORULUI DE PRODUCŢIE A CĂRNII DE PORC Miercuri, 6 mai 2009, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire de lucru cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale din sectorul cărnii de porc. La întâlnire au participat reprezentanţii Smithfield, ai Cooperativei Muntenia, ai Patronatului Cărnii de Porc şi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Şedinţa a fost condusă de domnul consilier Daniel Botănoiu. La discuţii au participat, de asemenea, specialişti din cadrul MAPDR, responsabili de sectorul zootehnic. Organizaţiile profesionale prezente au înaintat propuneri privind acordarea de sprijin financiar în sectorul porc, pentru diminuarea efectelor crizei existente în acest moment la nivel mondial. Propunerile au privit:

prelungirea aplicării prevederilor Legii 150/2003 privind creditul agricol de producţie;

2

    

susţinerea programelor de biosecuritate în ferme; susţinerea programelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a standardelor de bunăstare a animalelor; sprijin financiar în cuantum de 80% din valoarea investiţiilor de mediu şi 50% din cheltuielile pentru stocarea şi utilizarea dejecţiilor ca îngrăşământ organic; sprijin financiar pentru creşterea performanţelor în sectorul de reproducţie; construcţia de ferme pentru reproducţie;

S-a stabilit ca luni, 11 mai 2009, să aibă loc reuniunea grupului de lucru tehnic pe sectorul cărnii de porc, pentru a găsi soluţii de implementare a celor propuse, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, astfel încât să poată fi stabilită o strategie clară şi sustenabilă pentru perioada 2010-2013. Următoarea întâlnire a grupului de lucru va avea loc vineri, 15 mai. Biroul de presă al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Data publicarii: 7-05-2009 Embargoul impus de UE la exporturile de carne de porc si porci vii va afecta industria autohtona. » Piata romaneasca va fi caracterizata de o concurenta neloiala intre producatori. » Presedintele ANSVSA spune ca embargoul ar putea fi ridicat mai devreme de finele anului 2009.

Afacerile producatorilor din industria carnii vor inregistra pierderi majore dupa ce Uniunea Europeana a prelungit embargoul privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania pana la sfarsitul lui 2009, din cauza persistentei pericolului de pesta porcina. "Pierderile noastre vor fi foarte mari", ne-a declarat ieri vicepresedintele companiei Angst, stefan Padure. "In plus, ne vom confrunta cu o concurenta neloiala pe piata romaneasca", mai spune acesta. Concurenta neloiala Vicepresedintele Angst considera ca, prin interzicerea exportului de carne si preparate din carne de porc pe piata Uniunii Europene, producatorii care au facut investitii pentru alinierea unitatilor de productie la standardele europene vor concura pe piata autohtona cu cei care nu au facut astfel de investitii, data fiind perioada de tranzitie negociata cu autoritatile de la Bruxelles pana in 2009. "Compania Angst a facut pana acum investitii de peste 7 milioane de euro. Nu le putem amortiza prin pret, pentru ca ne confruntam cu aceasta concurenta neloiala", mai spune vicepresedintele Angst.

Romania are protejate pe piata Uniunii Europene doua produse – carnatul de Plescoi si salamul de Sibiu. "Nu putem exporta prin prelungirea embargoului nici una dintre aceste doua marci – afirma stefan Padure. Dat fiind faptul ca embargoul presupune interdictia vanzarii pe piata Uniunii Europene a carnii si produselor din carne de porc obtinute la o temperatura de fierbere mai mica de 70 de grade, cu aceste produse crud-uscate nu mai avem nici o sansa sa iesim prea curand. Am putea exporta crenvurstii sau salamurile fierte, dar concurenta este acerba pe aceste produse, iar singurul nostru atu, forta de munca ieftina, a disparut." Vicepresedintele Angst afirma ca, la ora actuala, se inregistreaza un deficit mare de forta de munca si in sectorul industrializarii carnii. "Transatorii si macelarii calificati au plecat in Spania si Italia. Cei care au ramas sunt platiti aproape la nivelul din UE", explica acesta. Situatie grava in Romania In momentul aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, embargoul era valabil pana la 30 septembrie, insa pesta porcina nu este controlata – mentioneaza documentul Comisiei Europene. Reuniti miercuri la Bruxelles, experti veterinari din cele 27 de state membre au decis prelungirea diferentiata a acestor masuri, ca urmare a numarului inegal de focare de infectie detectate. "Situatia este deosebit de grava in Romania, unde in august au fost detectate cazuri in marile ferme comerciale si 164 de cazuri in micile ferme de crestere a porcilor, in primul semestru al anului 2007" – conform aceleiasi surse. Ce sanse avem? Romania va putea solicita mai devreme de finele anului 2009 ridicarea embargoului impus de UE privind importurile de carne de porc si porci vii proveniti din Romania, daca nu va mai inregistra nici un focar de pesta porcina clasica timp de sase luni, a declarat, pentru Rompres, presedintele Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis. Acesta a precizat ca CE ia decizii pe termen lung, din cauza procedurilor, dar, in cazul in care tarile cu interdictii demonstreaza ca indeplinesc conditiile impuse, pot solicita mai devreme ridicarea embargoului. Heaven’s Pig, din judetul Arges, a deschis, la jumatatea lunii august, primul sau magazin de produse din carne, in Pitesti. Compania, parte a Grupului Iragri, este, de asemenea, in curs de finalizare a negocierilor pentru achizitionarea unei mezelarii. Administratorul Nicolae Mantu a sesizat oportunitatile de achizitii ale unei piete in criza si a iesit la cumparaturi.

“Magazinul acesta este un proiect pilot, fiind, speram, primul dintr -un lant de 10-15, a declarat, pentru revista Fabrica de Carne, dl Mantu. Urmeaza ca, intr-o luna, doua, sa analizam rezultatele si sa calculam profitabilitatea. Inca nu ne-am stabilit un slogan, insa ne bazam pe atragerea clientilor prin oferirea de carne proaspata, direct de la producator.

3

constructia silozurilor a fost stabilita de firma franceza Privee iar. Birocratia este foarte 4 . Compania argeseana detine. spune ing. Animalele. sa incheiem contracte cu patronii de abatoare. sunt hranite printr -un sistem complet automatizat si ajung de la 25 de kg la 110 kg in trei luni. Am achizitionat trei masini Iveco si am platit doar abatorizarea porcilor. “Halele sunt sub patent austriac.000 de capete si o retea de distributie de carne proaspata. Heaven’s Pig abatorizeaza deocamdata animalele la abatorul Rador si vinde carn ea prin reteaua proprie de distributie si. Va dati seama ce inseamna pentru un mic femier care nu are putere finaciara sa mearga si sa sustina un astfel de proiect? N-are nicio sansa. Asta ne-a salvat in decembrie 2009 când s-au taiat subventiile. Datorita distribuitiei proprii. dar am cautat totusi sa o valorificam la un pret cât mai bun. Magazinul face parte din strategia de dezoltare pe orizontala a companei. Investitia de la Golesti a fost realizata in 2007 cu fonduri SAPARD si s-a ridicat la o valoare de 2. ca sa le accesezi… Noi avem acest proiect de 2 milioane de euro (constructia abtorului.500 de hectare d e teren. “Sunt fonduri europene foarte multe dar. am reusit sa ramânem pe piata si sa repopulam ferma“. {erbanescu.000.000 de lei.De la momentul in care este sacrificat animalul si pâna la cel in care carnea ajunge in galantare. o ferma de ingrasare a porcilor. precizeaza dl Mantu. insa nimeni nu a fost dispus la asta. rasa Pietrain. Asa nu ai cum sa-ti construiesti o afacere si sa dispui de un cash-flow pentru a face fata platii furnizorilor si celor de la bugetul de stat. In acest moment. mai nou. beneficiaza de cereale pentru furaje de la Agrona t. cu o capacitate de 3. proiectul de constructie a abatorului propriu este in curs de aprobare. la acea vreme. “Anul trecut recolta a fost slaba din punct de vedere calitativ. divizia de agricultura a Iragri (companie cu 17 actionari. acum un an (decembrie 2009). a precizat pentru FDC ca ferma a fost utilata cu tehnologii de ultima generatie si necesita supravegherea a numai 3 angajati. “Incercam sa const ruim un puzzle. In acest moment. Ferma de ingrasare a porcilor. in ceea ce priveste tehnologiile de functionare. si 30% dintre micii fermieri nu au mai populat. explica Nicolae Mantu.r. precizeaza adminstratorul Heaven’s Pig. subliniaza dl Mantu. ne mai lipsesc ferma de reproductie si abatorul propriu”. prin magazinele proprii: “Am incercat. parte in arenda. ce prevad constructia unui abator si a unei ferme de reproductie porci. Singura solutie pe care am gasit-o. a fost sa facem o mica distributie. sa controlam intreg lantul din care rezulta produsul cu care ne prezentam in fata consumatorului. detinuta din noiembrie 2009 de Heaven’s Pig. români si italieni) care administreaza aproximativ 2. poimâine”. Mihai Serbanescu. cu o capacitate de 750 de scroafe. Spuneau “imi dai telefon mâine si eu iti spun ce pret iti dau si cât iti cumpar. n. trec aproximativ 4 ore si jumatate”. in momentul de fata. care mai are proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene. am colaborat cu firma Tehnofavorit din Cluj”. dupa care ne-am luat produsele si le-am distribuit noi. inginerul zootehnist care se ocupa de aceasta.) si numai intocmirea dosarului si documentarea au durat cam un an de zile. parte proprietate. Am achizitionat asfel ferma de la Golesti si am folosit cerealele ca hrana pentru animale”.

sporii bacterieni si fungici si de virusuri. ceea ce inseamna ca vom ajunge la 35. care trebuie luat in considerare atunci când se analizeaza calitatile nutritive ale carnii. cu ajutorul solutiilor chimice si clatire. insa. interval in care efectul germicid este maxim. Aceasta metoda moderna de conservare.) este foarte putin valorificat acum.000 de capete pe an”. Atmosfera modificata Un fapt foarte important. procedurile de igiena trebuie sa asigure securitatea produselor alimentare din punct de vedere microbiologic. poate fi utilizat pentru conservare. agricultura si zootehnia au cam fost lasate de o parte. distrugerea microorganismelor si inhibarea microorganismelor care nu au putut fi distruse. pe suprafete murdare si puternic contaminate. insa si oxigenul. curatarea chimica. ameliorarea proprietatilor senzoriale si nutritive ale acestora si prelungirea duratei limita de vânzare. Ca urmare a ozonului degajat. iar alegerea gazului protector depinde de natura produsului si de posibilele deteriorari ale acestuia. usuca depozitele de murdarie. alimentele bogate in grasimi pot produce râncezire. Când vine vorba de igienizarea spatiilor de productie. de consumare si de utilizare optima. Atmosfera modificata utilizeaza azotul. Prin acest procedeu. alimente pulverulente pentru sugari. se prefera procedeele neagresive. Intre timp. programabile electronic. Aministratorul Heaven’s Pig considera ca: “domeniul asta (al agriculturii n. Ultraviolete In industria alimentara. produse refrigerate). Aceasta metoda de igienizare a spatiului de procesare este completata de curatarea fizica a incaperii. Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere sau autoclavare. insa are potential si ne-ar putea scoate din criza daca politicile statului ar fi orientate catre aceasta zona. supe in pulberi. de maximum 8 zile. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur. nedistructive si necontaminante pentru produsele alimentare in general si pentru carnea proaspata in particular. sa fie eficiente. instalatii de sterilizare cu abur etc.). Utilajele noi trebuie. radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din incaperile de productie si depozitare si pe suprafete. ca utilizarea temperaturilor de refrigerare. dioxidul de carbon sau oxigenul. Pentru dezinfectie. prespalarea suprafetelor cu apa incalzita la aproximativ 50 de grade Celsius.r. Din pacate. In industria alimentara. care emit radiatii cu lungime de unda de 240-280 nm. se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur. Procedeul de ambalare in atmosfera modificata se foloseste mai ales pentru produse sub forma de bucati.mare”. produsele sunt ambalate de obicei in film celulozic/polietilena. strategia aplicarii igienei implica evitarea contaminarii cu microorganisme in contact cu mediul extern. fiabile si usor de igienizat. combina refrigerarea cu atmosfera modificata de gaze in interiorul ambalajului. urmate de cocii Gram pozitivi. care modifica intr-o mai mica masura insusirile senzoriale si nutritionale ale carnii. reducând posibilitatea achizitionarii unei intregi linii de productie. 5 . incheie optimist Nicolae Mantu. mentioneaza Nicolae Mantu. au fost puse la punct o serie de procedee de conservare care sa sporeasca durata de viata a produsului: unul dintre acestea este ambalarea in atmosfera modificata (MAP). inconvenientul principal ramâne durata de pastrare a carnii destul de redusa. Pentru aceste motive. Criza economica a schimbat necesitatile de echipamente ale producatorilor din industria carnii. garantând o functionare optima de mai multi ani si o nevoie de service redusa. Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de microorganisme. Sper ca guvernantii sa se mai trezeasca putin”. utilizarea radiatiilor ultraviolete se limiteaza in special la dezinfectia aerului. Dioxidul de carbon este cel mai utilizat gaz in procedeul de ambalare in atmosfera modificata. compania isi continua politica de achizitii: “Purtam discu tii pentru achizitionarea a inca o ferma pentru ingrasat porci. este acela ca metodele uzuale de conservare influenteaza negativ proprietatile ei nutritive si organoleptice. Tocmai pe aceste caracteristici insista si producatorii de echipamente in prezentarile lor. Efectul radiatiilor ultraviolete este influentat negativ de prezenta prafului si a peliculelor tulburi sau care contin grasimi. granule (condimente. In industria alimentara. care utilizeaza proceduri neagresive. Daca pastrarea carnii prin refrigerare are avantajul unor consumuri energetice si dotari mai putin costisitoare pentru producerea frigului pe toate verigile lantului frigorific. Igiena spatiilor de productie este un procedeu foarte important. Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate. In ultimii ani. Ambalarea carnii proaspete are ca scop mentinerea culorii rosiatice si evitarea aparitiei germenilor patogeni anaerobi. igienizarea prin caldura se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune. ieftina si nu lasa niciun fel de reziduuri toxice. Aplicata. Astfel. lapte praf. ceai. desi responsabil pentru degradarea produselor alimentare si pentru dezvoltarea microorganismelor aerobe. silentioase si sa economiseasca resursele de materii prime si energie. astfel. care are o eficacitate germicida mai mare decât caldura uscata. Gasiti mai jos o selectie de sase utilaje de ultima ora. In cazul produselor alimentare ca atare. care devin si mai aderente si protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. sa fie adaptabile tehnologiilor deja existente in fabrici. pulberi. pentru ca se elimina astfel riscurile contaminarii incrucisate a produselor in spatiul de procesare. caracterizat prin impermeabilitate fata de vaporii de apa. principalele etape sunt curatenia si dezinfectia.

Sursa: www. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida. de unde transfera. indiferent de marca acesteia.com 6 . Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator. fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam. Echipamentul analizeaza continuu materia prima. Sursa: www.foss. cârnati sau mortadella. Spre deosebire de majoritatea echipamentelor similare.grasselli.dk Linia de umplut tavi ATF 120 – Grasselli Garantata timp de trei ani. linia de umplut tavi ATF 120 a producatorului italian Grasselli este complet independenta si programabila dupa dorinta. ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Echipamentul. informatii catre un monitor electronic. alcatuit in intregime din otel inoxidabil. doua sau trei felii sau in diverse alte combinatii alese cu usurinta de programator. toate piesele care intra in contact cu materia prima pot fi indepartate si spalate separat. De asemenea. are doua linii separate de productie ce pot fi setate diferit. in grupuri de una. Continutul poate fi asezat in tavi.Echipament de control al procentului de grasime din carne ProFoss Compania daneza Foss a lansat. linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. in luna iulie a acestui an. la intervalele dorite. Toate miscarile sunt servo-controlate pentru a garanta precizie totala si pentru a mentine curate marginile tavilor inainte de sigilare. Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie.

in luna iulie a acestui an. cu mici ajustari. linia ProFoss de analiza a continutului de grasime din carnea procesata. Acestea pot amesteca materie prima de orice vâscozitate si temperatura si pot fi conectate. fara arderea suprafetei exterioare.dk Utilaj de gatit de mare viteza FPC Produse in Olanda. utilajele modulare FPC ofera posibilitatea gatirii rapide a liniilor de cârnati. iar carnea poate fi transportata catre utilajele de productie a hamburgerilor. oasele ajung intr-un container special. usor de utilizat de catre toti angajatii. fiind de mare ajutor mai ales in cazul produselor precum salam. cârnatilor etc. controlate de la un panou central si echipate cu platforma de ridicare. de masurare a temperaturii si de cântarire. Unitatea de analiza este instalata intr-o carcasa solida. sisteme de racire. Dupa trecerea printr-un filtru. din carne de vita. multumita transportarii pe o banda performanta. Produsele sunt incalzite simultan pe ambele parti. utilajul selectioneaza oasele de anumite dimensiuni si le directioneaza catre camera de presare. astfel incit transferul de temperatura sa fie maxim. la intervalele dorite. informatii catre un monitor electronic. indiferent de marca acesteia. Are dimensiunile de 3255 mm X 1755 mm X 1870 mm si greutatea de 2400 de kg. de vacuum. Masinile sunt programabile de la un panou electronic intuitiv.townsendg.foss. oaie sau porc. Spre deodebire de majoritatea echipamentelor similare. de unde transfera. operatorul poate alege gradul de colorare a produselor. Echipamentul analizeaza continuu materia prima. Sursa: www. Dimensiunea si forma acestora ramân neschimbate. cârnati sau mortadella. unde carnea este recuperata fara a genera fragmente de os care sa necesite scanare ulterioara. ajustând continutul pentru a permite pastrarea unui procent constant de grasime. Sursa: www. Pro-Foss poate fi integrata usor oricarei linii de productie. Totodata. la majoritatea echipamentelor existente deja in fabrici. putând procesa pâna la 900 de kg de materie prima pe ora. Intr-o prima etapa.com Mixerele Karl Schnell Compania germana Karl Schnell ofera producatorilor din industria carnii mixere cu capacitate de la 30 la 6000 de litri. Sursa: www. Potrivit evaluarilor din 7 . Compania americana Townsend are si o unitate de productie in Olanda. precum si racirea imediata garanteaza o micsorare minima a produsului.foodprocessingconcepts.com Masina performanta de recuperare a carnii de pe oase Utilajul DMM 10 Townsend este destinat producatorilor de cârnati. Schimbul rapid de energie. salam si mortadella.Robotii de alimentare seria HP E de la Vemag Compania daneza Foss a lansat. Rezultatele masurarii au acelasi nivel de acuratete ca si cele de laborator.

ţesutul osos. este o sursă excelentă de piridoxină.karlschnell. dar şi de fosfor şi magneziu. ţesutul gras.       Yahoo Messenger Facebook Digg Delicious StumbleUpon Twitter 8 . costurile mici de intretinere si igienizarea usoara si rapida.vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sănătos.12. asigurând necesarul între 10% (pentru acidul pantotenic) şi 65% (pentru tiamină vitamina B1) din doza zilnică recomandată.5 g/100 g carne). care mai scad puţin din popularitatea greu câştigată. împreună cu toate ţesuturile cu care vine în legătură naturală. Căutăm în alimente exotice (muşchi argentinian. precum şi a unor afecţiuni cardiace datorită proprietăţilor sale antioxidante. căci "natura a făcut mai bine".12. biotină. carnea de porc este în atenţia nutriţioniştilor. vasele de sânge şi nervii care se găsesc în musculatura striată.2009 11:45 Ultima modificare 03. SURSĂ DE NUTRIENŢI Proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate. importantă atât pentru funcţionarea pancreasului cât şi pentru creşterea imunităţii organismului.) sursa noastră zilnică de zinc.carnea de porc. De asemenea. adică furnizează toţi aminoacizii esenţiali necesari în proporţiile apropiate ale proteinei etalon. în 2010. şi uităm de o sursă foarte la îndemână şi foarte autohtonă şi tradiţională în dieta românească .2009 11:48 Există 5 păreri pe această temă. niacină . Dieta ideală este dieta care ştie să combine într-un echilibru perfect toate darurile naturii. Mineralele conţinute de carnea de porc asigură între 9% (pentru fier) şi 36% (pentru zinc) din doza zilnică recomandată. care în lumina celor mai recente studii (Departamentul de ştiinţa alimentului şi tehnologii de la Universitatea din Nebraska. specie. cele mai importante caracteristici ale acestor mixere sunt fiabilitatea.de Pusă la zid în ultimii ani. somon norvegian. fiind implicat în formarea anticorpilor. Prin carne se înţelege musculatura striată a carcasei animalului sau păsării. în lipsa subvenţiilor.revistele europene de specialitate. starea de îngrăşare şi regiunea anatomică. Lipidele din carnea de porc (reprezentând în medie circa 7. cu excepţia maladiilor civilizaţiei. sunt o sursă importantă de acid linoleic conjuga t. Carnea de porc este şi o excelentă sursă de vitamine şi oligoelemente. spun producătorii Publicat 03. Compoziţia chimică a cărnii de porc este determinată de proporţia diferitelor ţesuturi. brânză elveţiană etc. ciancobalamină. Sursa: www. Carnea de porc se va scumpi cu până la 25%. adică împreună cu ţesutul conjunctiv. proporţie care variază în funcţie de vârstă. SUA) poate furniza protecţie împotriva unor forme de cancere.

a cărnii de porc ar putea apărea la începtul primăverii 2010. iar dispariţia lor va duce la o creştere a aceastora. deja se lucrează la limita subzistenţei". Dacă nu se găseşte o soluţie ca şi producătorii să poată obţine cât de cât profit ei vor închide. după primele luni din 2010 acesta ar putea ajunge până la 6. În plus. iar în lipsa acesteia. ne putem aştepta la sfârşitul primului trimestru din 2010 la o creştere a preţului cărnii de porc la raft cu circa 25%. a spus Minea. acesta a explicat că dacă. când omenirea îşi pune întrebări îngrijorătoare asupra modului în care va evolua viitorul ei. E foarte greu să cred că preţurile vor creşte pentru că piaţa nu va putea suporta o asemenea majorare. Exploataţiile şi procesarea din România au ajuns la nivelul altor ţări din Vest şi producem la aceeaşi calitate. Grigore Horoi. încă din primele luni din anul 2010. în prezent. a declarat pentru NewsIn că o scumpire cu circa 25%. a explicat că efectul neacordării subvenţiilor va fi resimţit mai puternic de producători. a declarat pentru NewsIn preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc. aşa că merităm să beneficiem şi noi de subvenţii mari asemenea lor". Totodată. Acest lucru ar putea înseamna circa 22% creştere. iar unii producători ar putea chiar să renunţe la această activitate. "Subvenţia pe cap de animal reprezintă aproximativ 20% din costul de producţie al cărnii de porc. Până acum costurile erau susţinute prin aceste subvenţii. Pe de altă parte. De asemenea. ne putem aştepta ca din primele luni ale lui 2010 preţul cărnii de porc să crească cu peste un leu pe kilogram". a mai spus Caruz. De asemenea. Tendinţe în cercetarea şi creşterea porcinelor Din toate timpurile. directorul executiv al Patronatul Român al Cărnii de Porc. un kilogram de carne de porc în viu poate fi cumpărat cu circa 5. preţurile pot rămâne aceleaşi. producătorii nu vor avea cum să susţină costurile. preşedintele grupului Agricola Bacău.Preţul cărnii de porc se va majora cu până la 25%. în contextul în care va avea loc în perioada cea mai slabă din an din punct de vedere al vânzărilor de carne de porc. la raft. "Comerţul intracomunitar e liber. În industria cărnii de porc există o anumită periodicitate de la 1 ianuarie până la 1 mai piaţa este foarte proastă. Sorin Minea. a explicat Horoi. dacă autorităţile nu reuşesc să prelungească acordarea aj utoarelor de stat pentru acest sector. "Cred că în alte condiţii vor dispărea producătorii.4 lei/kilogram. o altă situaţie gravă va fi reducerea efectivelor de animale. marii producători de carne de pui declarau recent pentru NewsIn că preţul produselor obţinute de aceştia va creşte începând cu 2010 cu până la 20%. Angst. mai ales în contextul în care deja unele firmele mari au început să ia această măsură". Dacă piaţa europeană va păstra acelaş trend şi leul nu se va prăbuşi. 9 . preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi acţionarul producătorului de mezeluri. Gradul de suportabilitate al pieţei este la un anumit nivel. 70% din materia primă se cumpără din Europa. Stanca Tudor. Astfel. pentru că oricum sunt în pierdere. e declarat că piaţa românească nu ar suporta o creştere importantă a preţului cărnii de porc. Astfel. Gheorghe Caruz.2 lei. la începutul acestui nou mileniu. care se va reflecta ulterior în preţul final al produselor. ca efect al neacordării subvenţiilor. dacă România nu va obţine din partea Comisie i Europene o prelungire a perioadei în care se pot acorda ajutoarele de stat. forţa dezvoltării agriculturii a fost propulsată de necesitatea asigurării hranei unor populaţii şi cu atât mai mult acum. "Dacă nu se prelungeşte sau nu se înlocuieşte acest sprijin financiar pentru creşterea animalelor. Nenorocirea este că neacordarea subvenţiilor începe de la 1 ianuarie şi se suprapune cu cea mai proastă perioadă de piaţă din an. "Creşterea preţurilor ţine şi de piaţă. au declarat pentru NewsIn reprezentanţii marilor producători din domeniu. a declarat Stanca Tudor. care deţine ferme de porci. de la începutul anului".

pe toate pl anurile: tehnic. În industria uşoară pot fi prelucrate o serie de subproduse. pe de altă parte. Datele statistice arată că. în primul rând. în ultimul deceniu am asistat la o nouă serie de încercări de reforme în acest sector. propunând alternative bine fundamentate ştiinţific. O reconsiderare necesară O schimbare de optică s-a produs şi în ceea ce reprezintă porcul pentru omenire. pe plan mondial. aşa cum a declarat comisarul pentru sănătate al UE. În cadrul agriculturii şi industriilor asociate. În ultima perioadă. Transformări spectaculoase Industria creşterii porcinelor are o pondere importantă în multe regiuni ale globului. cerinţa consumatorului a vizat. până în acel an. deoarece încrederea consumatorului (în special cel european) în agricultură şi industria alimentară a fost zdruncinată de unele evenimente. fiind absolut necesară o întoarcere la bază. pe de o parte şi. fiind prinşi nepregătiţi de evoluţia pieţei. Toate aceste transformări au fost generate de cerinţele consumatorului şi de aspiraţiile către eficienţa economică şi au avut ca forţă cercetarea ştiinţifică. • sursă de materii prime pentru industria biofarmaceutică şi medicină. şi anume: • sursă de hrană. securitatea alimentaţiei. cu milioane de porci produşi anual. În orice caz. carnea de porc depăşeşte 40% din totalul consumului de carne. „este clar că toate eforturile trebuie focalizate. Cu faţa spre cercetare De această situaţie au profitat din plin supermarket-urile care. În ciuda acestor progrese. fără a irosi nimic. asigurând mii de locuri de muncă. În ultimii 50 de ani. însă ca deziderate comune rămân uniformitatea carcaselor.Organismele internaţionale abilitate estimează că. astfel încât acest minunat organism viu poate fi folosit în totalitate pentru beneficiul omenirii. procentul de ţesut muscular în carcasă şi proporţia de carne în regiunile anatomice dorite de industrie. în prezent. a reconsiderării nutritive şi dietetice a cărnii de porc. este suficient să amintim că populaţiile de porci crescute azi au cu 50% mai puţină grăsime faţă de cele cu 50 de ani în urmă. economicoorganizatoric şi de management. până în anul 2030. un loc extrem de important îl ocupă producţia de carne de porc. creşterea populaţiei va depăşi 10 mil iarde locuitori. conservatoare şi progresează lent sau înşelat şi au fost eliminaţi. la cercetarea fundamentală. carnea de porc merge pe două direcţii principale: carne proaspătă pentru măcelărie şi carne pentru pr ocesare. consumul de carne de porc s-ar putea să crească în viitor. creând presiuni artificiale asupra producătorilor. Mai mult. dar pe de altă parte se apreciază că. cum ar fi: pielea. Spre exemplu. care nu s-au înregistrat la nicio altă specie. pentru recâştigarea încrederii consumatorului în producţia agricolă şi industria alimentară. Învingătorii s-au detaşat dintre cei care au răspuns prompt la schimbări. • sursă de materii prime pentru industria uşoară. în acest moment. părul şi copitele. Parametrii de calitate a cărnii înregistrează diferenţe pentru cele două direcţii.“ Forţa chemată să rezolve atingerea acestui deziderat şi armonizarea lui cu profilul producătorului este cercetarea ştiinţifică. 10 . cum au fost problemele dioxinei sau epizootia de encefalopatie spongiformă. în acest sector s-au produs transformări remarcabile. erijându-se în apărătorii consumatorilor. la care trebuie adăugate valvele cardiace şi xenotransplantul de organe. În ultimii ani a fost bine înţeles faptul că problemele practice nu pot fi rezolvate doar printr -o cercetare superficială aplicativă. producţia agricolă ar trebui să se dubleze pentru a asigura o hrană decentă populaţiei existente în prezent. Ca sursă de hrană. iar pentru unele ţări chiar 50%. Competiţia pe piaţă este foarte dură şi toţi cei care au crezut că agricultura şi industria alimentară sunt sectoare vechi. ca urmare a reticenţei consumatorului faţă de carnea de vită. au întreţinut de multe ori aceste psihoze. Pentru industria biofarmaceutică şi medicină trebuie arătat că peste 40 de produse utilizate în tratamente umane provin din ţe suturi de porcine.

Creşterea suinelor este o afacere rentabilă în momentul în care este făcută corespunzător. Pe lângă carnea de porc. diferenţele făcându-se doar în sistemul de exploatare. Pe piaţă este o cerere din ce în ce mai mare de proteină de origine animală şi implicit de carne de porc.această specie se adaptează foarte bine la toate condiţiile de mediu acestea nefiind pretenţioase nici la hrană nici la climă. cât şi subprodusele Referat despre Tendinte si perspective in cresterea porcinelor in Romania Ponderea de 85% din efective in gospodariile familiale si 75% din efectivul de scroafe matca arata o structura dispersiva cu probleme in aplicarea programului de ameliorare. între 72 -82%. porcul se situează pe locul 2 după taurine. crescatorii neputand valorifica eficient productia pe piata interna. De remarcat procentul scazut de tesut muscular in sistemul de exploatare gospodaresc 42% cu o eficienta scazuta datorita consumului specific 8 kg/kg spor si a varstei la sacrificare 300 zile.prolificitatea este deosebită la această specie (8-12 produşi. 11 .din carcasa unui porc se folosesc atât produsele secundare. În ultimii ani. toate acestea fiind valorificate cu maximul de eficienţă economică.o calitate corespunzatoare in unitatile de crestere intensiva. a tehnologiilor moderne de furajare si exploatare. chiar şi mai mult la rasele specializate). Ştefan MANTEA.suinele au o fecunditate ridicată. Din această cauză porcii pot fii crescuţi în toate zonele ţării. şt. valoarea energetică a cărnii este foarte ridicată. . ele valorifică foarte bine o gamă mare de furaje (cereale. princ. leguminoase.suinele fiind o specie omnivoră. atât economice cât şi sociale: .20. părul. . cercetarea ştiinţifică este singura forţă care. Pentru a satisface cererea consumatorilor. Dr. diversificând în acelaşi timp rasele de porci. 114-115 zile. au un randament la sacrificare ridicat. . procesatori şi consumatori. In 2003 ca urmare a subventiilor masive acordate de tarile exporta-toare de carne de porc s-a creat o criza in cadrul sectorului. va da răspunsuri diversităţii de probleme ridicate de producători. porcul furnizează 47 -48% din totalul producţiei de carne. rasele de porcii au trebuit sa fie perfecţionate.Ţinând cont de aceste considerente. . atât la producţia de carne cât şi la reproducţie. NR. 16-31 OCTOMBRIE 2008 Importanţa creşterii suinelor În ţara noastră creşterea suinelor este o tradiţie. gunoiul de grajd. această specie prezintă foarte multe avantaje.o calitate inferioara in gospodariile familiale. Datorită însuşirilor ei. consumatorii au optat pentru o carne de porc din ce în ce mai slabă (fără grăsime). bostănoase. Calitatea porcinelor crescute in Romania poate fi impartita in doua astfel: . precum direcţiile şi priorităţile domeniului. I Ing. rămâne complexă şi est e necesar să fie tratată separat. Problema reorganizării şi susţinerii acestei activităţi. . se obţin şi alte produse care sunt foarte va loroase cum ar fii grăsimea. implicit cu aceasta a trebuit să se perfecţioneze şi tehnologia de creştere.suinele au o precocitate ridicată. piele. cercet. Din aceasta cauză a trebuit să se realizeze o creştere a efectivelor de animale. Mariana SANDU REVISTA LUMEA SATULUI. . în final.suinele valorifică hrana mai economic decât alte specii. . resturi din industria alimentară). gr. .gestaţia are o durată foarte mică. rădăcinoase. Ca importanţă zootehnică. românii fiind mari consumatori de carne de porc.

. ROMSUINTEST PERIS S. . 2) Lucrari pregatitoare pentru implementarea sistemului EUROP.cercetari la cerere (ameliorare. leguminoase).Fata de aceasta situatie.organizarea sectorului in forme asociative (exploatatii. . Ultra Fom 300. in tara. porcii au nevoie de 3. . deoarece prin aceste indeletniciri se asigura necesarul de carne pentru consum propriu. Pentru a realiza 1 kg de crestere in greutate. ii revin o serie de sarcini care in mare pot fi sintetizate astfel: .promovarea cresterii porcinelor cu respectarea normelor de protectia animalelor si a mediului. . bostanoase. In rezolvarea celor de mai sus. societate comerciala infiintata in 1991 din Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Porcinelor – Peris.E. . 12 . .alegerea aparatelor (Fat-o-Meat’er. 3) Subventia pentru carnea de porc de 8. s-au efectuat urmatoarele: 1) Elaborarea si punerea in aplicare a Programului de ameliorare la porcine (2003).E. sectorului de cresterea porcinelor in pre-gatire pentru integrarea in Uniunea Europeana.instruirea primilor clasificatori si controlori.masuri pentru protectia mediului in fermele de porcine. cercetarii ii revin urmatoarele sarcini: . Ameliorarea efectivelor de porcine este posibila prin utilizarea unor reproducatori cu inalta valoare genetica care in parte se gasesc in tara (tabelul 5). in gospodaria familiala reprezinta o necesitate obiectiva. . tehnologii etc. .000 lei/kg care sa protejeze productia romaneasca de importurile de carne care s-au facut in ultima perioada.a.renuntarea la vaccinarea antipestoasa. Z. . asociatii.testarea performantelor si evaluarea valorii de ameliorare.C.P.sarcini economice pentru autofinantare Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor din Romania se desfasoara la S. In viziunea reglementarilor U.folosirea celor mai ieftine mijloace de productie. iar prin extinderea numerica si crearea exploatatiilor de semisubzistenta. munca si tehnologii care prin eforturi tehnice minime sa duca la obtinerea carnii de porc conform cu standardele europene. .sarcini de control pe baza legii zootehniei. acestea pot deveni aducatoare de venituri in zonele de ses.5-4. patronate s.). .informatii si consultanta pentru fermieri. . reproductie. adicã 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot adauga si nutreturi suculente (sfecla. . Structura personalului si domeniile de cercetare sunt prezentate in tabelul 6.respectarea standardelor minime de protectie a suinelor in asigurarea conditiilor de exploatare.aplicarea programului de ameliorare care sa duca la realizarea unui produs corespunzator pentru piata comuna europeana obtinut din utilizarea unor linii materne si paterne cu potential genetic superior intr-o combinatie optima pentru obtinerea unor carcase cu procent mare de carne (peste 55%). furajare. .A. Ultra Fom 200.alcatuirea probei nationale (minimum 120 carcase). Cercetarea stiintifica in domeniul cresterii porcinelor in Romania in conditiile integrarii in U.prelucrarea statistica a datelor. Astfel in anul 2003 s-au parcurs urmatoarele etape: .elaborarea legislatiei pentru implementarea sistemului si aplicarea preturilor diferentiate la carcasa de porcine pe baza calitatii. Factorii care influenteaza cresterea porcilor Cresterea si ingrasarea porcilor.E.. .). .administrarea unor furaje de calitate coroborate cu structura materialului genetic.).5 UN. In aceasta perioada cercetarea stiintifica are o importanta deosebita atat pentru ridicarea sectorului la standardele cerute pentru integrare cat si pentru satisfacerea cerintelor consumatorului pentru carnea de porc. capital.efectuarea disectiilor conform cu cerintele U.instruiri si cursuri pentru fermieri si specialisti. unde cerealele obtinute la preturi avantajoase pot fi valorificate eficient.

obtinandu-se .Cresterea porcilor este influentatã de o serie de factori. Porcul Negru de Strei are caractere morfo productive mixte. Sexul influenteaza de asemenea productia de carne. Ingrasarea la varsta mijlocie incepe la 6 luni iar la cea adulta dupa 12 luni sau dupa ce animalul a fost scos de la reproductie. nivelul de ameliorare al animalelor. sanatatea si rezistenta organismului. Varsta la care animalele se introduc la reproductie este de 11-12 luni. Rasa s-a format prin incrucisarea nedirijata dintre a rasei locale Stocli cu rasele Mangalita si Berk. in medie 9-10 purcei la o fatare din care 8-8.5. Cresterea porcilor in fermele mici 13 . randamentul la sacrificare si calitatea carcasei. Importanta acestei rase a fost limitata pana in prezent. calitatea si modul de administrare a hranei. in jurul anilor 1870 -1880. tehnologia de crestere si ingrasare. modul de efectuare a transportului. precocitatea si valorificare furajelor. O data cu dezvoltarea tehnologiilor de crestere ecologica a animalelor. ingrijire si furajare. Animalele au o greutate corporala la varsta adulta de 140 -150 kg scroafele si 175-180 kg vierii. Culoarea porcului de Strei este neagra. dar femelele dau o carne mai superioara din punct de vedere calitativ. capacitatea de alaptare. si cu grasime mai putina. Factorii exogeni se refera la: cantitatea. numarul si greutatea purceilor intarcati. Aceste porcine sunt rustice si rezista conditiilor de clima. porci realizeaza sporuri medii zilnice de crestere in greutate de 480-550 grame. Furajele care intra zilnic in hrana porcilor trebuie sa fie usor digestibile. conditiile de îngrijire. cu alte cuvinte acestea sa poata fi usor transformate de catre stomacul porcului in substante ce pot fi asimilate in organism si apoi sa fie transformate in carne. Prolificitatea scroafelor este mijlocie. Ingrasarea porcilor este mai rentabila la varsta tanara. Masculii castrati si necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % decat femelele. au fost intreprinse lucrari de ameliorare si de selectie a porcului Negru de Strei. cu un consum specific de 5 .3 UN/kg spor.5 ajung la intarcare. Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins intre 80-90 % din cantitatea totala si acesta se realizeaza cand hrana administrata are la baza orz si porumb cu adaos de concentrat proteino – vitamino mineral Rasa de porci Negru de Strei Porcul de Negru Strei sa format in bazinul raului Strei. prolificitatea. Pusi la ingrasat. Factorii endogeni sunt rasa.

Pierderi prin mortalitati: maternitate: 10 %. Ingrasatoria: cuprinde faza I. Indicii de crestere: spor mdiu zilnic sugari: 160 g/zi. Maternitatea: este sectorul in care are loc fatarea.ingrasare: 1 %.Pe plan mondial. Cresterea tineretului: include purceii intarcati de 35 -42 de zile pana la 72 -80 de zile. Durata de stationare: 14 . in tarile cu un sector de crestere a porcinelor dezvoltat. indice folosire a scroafei: 2 fatari/an. de cresterea tineretului. vierii si tineretul pentru reproductie. de ingrasare .finisare) Sectoarele de crestere a porcilor Activitatea de crestere si ingrasare a porcilor se desfasoara in patru sectoare care sunt:     Monta si gestatia: include scroafele in pregatire pentru monta. de la 56 kg si pana la 110-120 kg. cresa: 4%. prolificitate: 9 purcei. respectiv de la grautatea de 25-30 kg pana la 55 kg. faza II. scroafele gestante. cresterea purceilor sugari pana la intarcare la varsta de 35 -42 de zile. adica pana la greutatea de 25-30 de zile. crestere . Indicii de reproductie si productie intr-o ferma mica Indicii de reproductie: fecunditate: 75 %. spor mediu zilnic porci grasi: 550 g/zi. spor mediu zilnic tineret: 370 g/zi. se practica sistemul de ferme cu circuit inchis sau sistemul fermelor specializate (producatoare de purcei.

purcei fatare 32 -24 grade C.pierderi la cresa (4%). 18 purcei . zona de defecare si urina ( are un gratar cu diametrul 10). 6 purcei . alei de circulatie. porci la ingrasat 16 -20 grade C.ingrasare: 150 de zile. 162 purcei intarcati. canale pentru colectarea dejectiilor. purcei in crestere 16 -22 grade C. 154 porci ingrasati livrati la abator. 2 porci . Umiditatea 15 . crestere . vieri + scroafe pentr monta 17 -20 grade C.cresa: 110 zile (42 +68). scroafe gestante 15 -18 grade C. Reforma: scroafe matca: 20 -50 Efectivul mediu de exploatare intr-o ferma cu 10 scroafe          20 de fatari pe an. Microclimatul din adapost: Temperatura maternitate 18-22 grade C. se orienteaza cu axul lung pe directia Est-Vest daca ferestrele si usile sunt amplasate pe peretele spre Sud. interiorul adapostului se compune din boxe. 180 de purcei obtinuti total. boxele au spatiul impartit in: zona de odihna (asternut de paie).pierderi in maternitate (10%). daca adapostul are ferestre pe ambele parti. 6 scrofite necesar pentru inlocuire (30%).pierderi la ingrasare. zonade hranire si adapare. purcei intarcati 19 -26 grade C. Reguli de amplasare a adaposturilor de porci:     se orienteaza cu axa lunga pe directia vantului dominat. 156 purcei trecuti la ingrasare.maternitate .

CO . H2S .purcei pana la 20 kg 60-80%. Ingrasarea pentru grasime. ingrasare 50-80%.20 vol%. crestere. scroafe si vieri 50-80%.0 ppm. Maxim de aer proaspat pe animal scroafe cu purcei 250 mc purcei intarcati 30 mc/ora scroafe gestante 150 -300 mc/ora crestere si finisare 30-100 mc/ora Ingrasarea porcinelor    Ingrasarea pentru carne.15 -0.0. Ingrasarea pentru carne si grasime.15 m/sec scroafe. ingrasare 0.20 m/s Nivelul maxim al gazelor ambientale in adapost CO2 . NH3 . Viteza maxima a aerului maternitate si purcei intarcati 0.0 ppm.10 ppm. crestere. 16 .

deoarece porcii ating la varsta de 7-8 luni greutatea de 100-110 kg/cap. iar sporul obtinut se face pe baza depunerii de carne in carcasa si mai putina grasime. Ingrasarea pentru carne si grasime Sistemul de ingrasarea pentru carne si grasime (mixta) are o practica indelungata in Transilvania si are ca scop obtinerea de carne frageda. Rezulta un spor lunar de 18-20 kg. La ingrasarea mixta se folosesc grasuni de la rasele mixte precum Albul de Banat. srot de floarea soarelui sau soia.Ingrasarea pentru carne Ingrasarea pentru carne (timpurie) este cel mai convenabil din punct de vedere economic si se poate practica cu succes in exploatatiile familiale. 32 kg uruiala de orz. Aceasta faza dureaza aproximativ 6070 de zile. In acesta faza grasunii depun 450 grame spor / cap / zi cu un consum specific de 3 UN / kg spor. 43 kg uruiala de orz. Ingrasarea mixta se recomanda numai pentru consumul gospodaresc deoarece satisface necesitatile traditionale si reprezinta principala preocupare pentru a avea carne si preparate de carne conservate tot timpul anului. La inceputul perioadei de ingrasare trebuie sa asiguram 110 g proteina digestibila pentru fiecare UN (unitate nutritiva) Prima faza de ingrasare trebuie sa asigure cresterea in greutate de la 30 kg la 70 kg. 11 kg uruiala de mazare. In timpul verii ratia se constituie 75-80% amestec de concentrate si 20-25% nutret verde administrat in adapost sau pasune. este alcatuit din: 30 kg uruiala porumb. In perioada de pregatire se recomanda ca in timpul iernii ratiile sa fie compuse din 50% cereale. Nutreturile suculente sau masa verde pot constitui doar un supliment de hrana. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. pentru a stimula digestia. cu fibra musculara fina si bine impanata cu grasime. Coeficientul de digestibilitate al furajelor trebuie sa de peste 85%. Ritmul de crestere a porcilor in faza asta este mai intens. care au la baza Marele Alb sau metisi acestora cu rasa Landrace. In perioada de pregatire se asigura 110 grame proteina digestibila pentru fiecare UN. In perioada de ingrasare se distinge doua etape de ingrasare. Faza a doua de ingrasare se realizeaza de la greutatea de 70 kg si pana la 110 kg. in hranitoare automate. Amestecul se poate da sub forma uscata sau umeda. fractionat sau la discretie. Hrana de baza trebuie sa fie concentaratele (uruieli de cereale). Sporul se realizeaza cu un consum specifc de 4-5 UN / kg spor. Amestecul retetei furajere de 100 kg. In etapa I. Prima faza se incheie la varsta de 5-6 luni. este alcatuit din: 40 kg uruiala porumb. 10 kg faina de carne. in aceasta faza. Consumul specific este de 4UN / kg spor. Marele Alb. 12 kg uruiala de mazare. cu vitamine. Amestecul retetei furajere de 100 kg. 13 kg faina de carne. 5 kg faina de lucerna. De asemenea prin ingrasare timpurie se obtine o carne gustoasa cu mai putina grasime. La ingrasare mixta exista o perioda de pregatire si una de ingrasare. si 5 % faina de lucerna sau 75% amestec de cereale. Bazna. 20 % sfecla si bostanoase si 5 % faina de lucerna. metisii acestora si chiar metisii proveniti din rasa Mangalita. 1 kg sare. Se asigura 95 g PD (proteina digestibila) / 1UN. completate cu nutreturi proteice (faina de carne. Orzul trebuie sa detina ponderea in amestecul de concentrate in perioada de crestere si ingrasare. Ingrasarea timpurie are avantajul ca porcii in varsta de de 3-4 luni sunt supusi unui proces intens de crestere si ingrasare. Pot fi supusi acestui sistem de ingrasare purceii proveniti din rase precoce cu un potential mare de crestere si dezvoltare. Cartofii se administreaza fierti in amestec cu concentratele dupa ce apa in care au fost fierti a fost indepartata. 1 kg sare. In exploatatiile familiale sunt ingrasati in acest sistem. cand au greutatea de 28-30 kg purceii sunt trecuti la categoria porci la ingrasat. La varsta de 3 luni. porcii albi. 17 . ingrasarea are loc de la 70 kg la 110 kg cu furaje ieftine precum bostanoasele si cartofii care ajun pana la 50% din ratie iar restul necesarului se completeaza cu amestec de concentrate si saruri minerale. 2 kg faina de oase. 45% cartofi. in aceasta faza. saruri minerale sau nutreturi combinate. lapte degresat sau zer). iar sporul zilnic de 500 grame.

Suinele din aceasta rasa sunt de talie mijlocie spre mare. Transportul si actele necesare sunt aranjate de compania de export olandeza.In etapa II. Trebuie sa asigure 7. In perioada de ingrasare. In perioada de pregatire. Reconditionarea se realizeaza pe o durata de 3-4 luni timp in care se obtin sporuri de 800-900 grame / zi.5 UN / kg spor. O companie de export din Olanda care se ocupa de vanzarea porcilor si purceilor in Romania. care dureaza 50-60 de zile. creste procentul de concentrate din ratia furajera pana la peste 80%. Pentru obtinerea hibrizilor comerciali. In perioada de finisare. care dureaza 30 de zile se vor consuma furaje ieftine din gospodarie format din 65% suculente 15% faina de lucerna si 20 % concentrate. Se asigura 75 g PD (proteina digestibila) / 1UN. Rasa Duroc Rasa Duroc s-a format in partea de Nord . va ofera purcei din rasa Duroc. avand culoarea roscata. iar calitatea carnii este superioara. care dureaza 20-30 de zile. ingrasarea are loc de la 110 kg la 140-160 kg. in care ponderea in ratie o detin concentratele. Suculentele se inlocuiesc cu porumb si orz. largime si adancime bune si printr-o buna dezvoltare a tesutului muscular pe tot corpul.Est a Statelor Unite ale Americi. Oferta generala este urmatoarea: · purcei. Calitatea carcasei este buna. Coformatia corporala se caracterizeaza printr-o dezvoltare proportionala a diferitelor regiuni corporale. de calitate superioara si la preturi avantajoase. dar mai ales pe partea posterioara. circa 750-800 de bucati · calitate/rasa: Duroc. Ingrasarea pentru grasime Ingrasarea pentru grasime (tarzie) este o ingrasare de recondtionare pentru valorificarea vierilor si scroafelor care si-au incheiat activitatea de reproductie. Metoda mixta se preteaza pentru obtinerea produselor traditionale de carne in sistem gospodaresc. suncile sunt bine dezvoltate si globuloase. cu un consum de peste 5. Lungimea cotletului este foarte buna. se reduc suculente si creste progresiv adausul de concentrate. prin lungime.5 UN / zi si 60-90 grame PD / UN. 18 . rasa Duroc este folosita ca rasa paterna.

Purcei se cresc în diferite departamente. Scroafe se înmulţesc industrial prin intermediul fecundării artificiale şi schimbarea scroafelor se face din crescătoria proprie. Iniţial Jules a fost crescător de scroafe.com. 7 zile dupa primirea tansportului. Scroafe cresc în grajduri moderne (2003) în grupe cu spaţiul propriu de îngrăşare. unde se nasc purcei. Aici în anul 2007 s -au montat filtre de aer biologic. Prin acea . Purcei livraţi sunt la fel foarte sănătoase şi ating rezultate bune de creştere şi tăiere. · greutate: camion plin-camion gol (greutatea neta). Va rugam sa trimiteti un email inapoi (daca sunteti interesat si daca veti fi poate interesat mai tarziu) la aceeasta adresa de email sau la ancapali@hotmail.nlsau sa contactati firma. Aceste se controlează fiecare 2 săptămâni prin recoltarea sângelui de la scroafe şi purcei. Fiecare departament are 16 cocini. Aici se află o secţie mare cu 12 săptămâni i în grup. Purcei la fel se vaccinează de două ori cu substanţă MYCOPLASMA. 19 . kosseh@hetnet. Actualmente principala sa activitate este comerţ cu purcei. Alte de 4 săptămâni în grup se cresc în două departamente mai mici (1995). Întregul complex este în conformitate cu cerinţele cele mai severe la mediul înconjurător. Purcei au spaţiul suficient pentru mişcare. La fel aceste sunt valabile şi pentru zonă. Pentru că această întreprindere nu importă animale de nici-un fel. şi la fel uşor şi se pot controla. Purcei sunt de aceia sănătoase şi în crescătoria noastră asta se poate vedea.pentru fiecare kg in plus se adauga 1(un) euro la pret. în care fiecare cocină poate să se culce 15 purc ei. Sub conducerea şefului întreprinderi îngrijesc toate scroafe. la numarul de telefon 0031618866841 (lb romana) sau 003154988690 (lb engleza). · plata. Crescătoria lui proprie de scroafe deja este pentru el o activitatea secundară. dobândim tehnic rezultate optime. În întreprindere cu scroafe lucrează 3 angajaţi.· distributie: Franco Romania. Numele Jules Dekers deja în domeniul comerţului cu purcei este renumită. că creşterea scroafelor întreţinem în starea ce mai bună a sănătăţi. · greutate: plecare Olanda 24-25 de kg /buc. Amoniacul se reduce aproape în total din caza răciri cu schimbător de apă. · pret: 40 de euro pentru purcel de 21 de kg . (Este vorba de proporţie foarte mică). Scroafe îndeplinesc statut A. Mai departe reglementar se controlează contra substanţe la PRRS şi Salmonelă. În întreprindere nu a apărut scabie. Prima vaccinare se aplică trei zile după naştere şi a doua vaccinare după 24 zile. Depi International BV (2) CREŞTERA SCROAFELOR. este posibil să ţină numărul îmbolnăvirii la nivel foarte scăzut.

ce este necesar pentru întreţinerea şi creşterea altor vie COMERŢ : Jules Derks comerţul cu purcei şi porcine este acea parte întreprinderii. care se ocupă cu vânzarea în Germania şi Olanda.CREŞTERE : Reînnoirea creşteri scroafelor realizează Jules Derks din creşterea proprie. W. Până la 1.1mp/animal. Aceste scroafe se montă cu spermele cumpărate special selectate din vieri fără boală în Olanda şi străinătate. suntem aşa operativi. aici s -au născut. Toţi vieri. Ne străduim să încheiem mai ales contacte comerciale stabile. care se cresc aici pentru montă. La fel pentru acea. Pe această piaţă livrăm deja de 12. că vă interesează contacte stabile cu unul din crescători de scroafe din Olanda sau Germania cu orientarea creşteri p entru carne. În acest comerţ se utilizează contacte comerciale stabile. Pen tru desfacerea în Germania trebuie să îndeplinească statutul A (fără apariţie Aujeszky). 1. Derks (Fraţi W. un adăpost pentru 180 capete va avea dimensiunile de 9 m lăţime x 22 m lungime. Spermă se diluează şi se pune în pungi. În cazul în care aceste nu sunt posibile. 20 -25% din suprafaţa totală) construită din beton şi mai înaltă cu 30-40 cm faţă de suprafaţa de odihnă (cca. În acest scop se asigură sperme verilor. Deoarece este necesară asigurarea unei suprafeţe de cca. Adăposturie sunt de capacitate mică (150-240 cap.25 m.25 m. Pentru vânzare se cresc la fel vieri Piétrain care se potrivesc în industria fecundări artificiale. Aceşti vieri au moştenitori cu foarte mare procent de carne cu media 100 IXP. care se găsesc în această crescătorie. Adaposturi usoare pentru porci Profesorul Gary Onan. Moştenitori la fel au forte bună creştere zilnică şi converzie de îngrăşare. Pentru acest scop se selectează cele mai bune scroafe.) şi sunt destinate îngrăşării porcilor de la 15 -20 kg până la greutatea de sacrificare (115-120 kg) cu respectarea principiului totul plin totul gol. Posedăm de o reţea deasă cu contacte comerciale şi livrăm la fel sc roafe SPF sau scroafe specific vaccinate.5 ani. La dispoziţie sunt diferite referenţe. Elemente constructive. În întreprindere nu se transportă alte animale. În interior peretele lateral se continuă cu un panou deflector care are rolul de a dirija curenţii de aer spre partea superioară a 20 . ca să facă prevenirea izbucniri diferitelor boli. Scroafe şi vieri se îngrijesc în spaţiul separat acestei întreprinderi. că unul dintre crescători a scroafelor nu îndeplineşte statut A. În caz. de exemplu MYCOPLASMA/PRRS sau APP. în fundaţi e de beton tip pahar la o adâncime de 1. Riverr Falls SUA. că căutăm rezolvarea potrivită pentru cerere sau ofertă. Pereţii laterali sunt construiţi din dulapi de scândură în nut şi feder. februarie 2006 am realizat sub denumirea Gebr. Jules Derks cumpără purcei direct de la crescători de scroafe olandezi. şi J. fixaţi pe partea interioară a stâlpilor de susţinere. Aceşti crescători au majoritatea scroafelor Piétrain. aceştia sunt adânc îngropaţi în sol. Ne străduim să contactăm pe crescători scroafelor olandezi direct pe porcine germane cu orientarea pentru carne. În caz. en J. acoperită cu aşternut permanent. Se aduce numai spermă fără PRRS din vieri specifici. puteţi să ne oricând contactaţi. Pardoseala adăpostului este constituită din două porţiuni: suprafaţa de furajare şi adăpare (cca. contactăm pe crescători porcinelor olandezi cu orientarea pentru carne. cursuri şi expuneri cu tema structuri uşoare semicirculare pentru ingrasarea porcilor. Montă acestor scroafe în această crescătorie se face prin intermediul fecundări industriale artificiale. Derks). a susţinut la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara o serie de întâlniri. Pereţii laterali au ca structură de rezistenţă stâlpi cu înălţimea de 1. de la Universitatea din Wisconsin. 75-80% din suprafaţa totală). Scroafe pregătite pentru fecundare după ace se montă cu această spermă.

complet deschise vara şi parţial închise iarna (mai ales capătul cu expoziţie nordică). Principalul rezervor al acestui parazit il constituie animalele din preajma locuintelor umane: sobolanii. este o tehnologi e prietenoasă cu animalele şi cu mediul . Porcii se pot infesta cu parazitul Trichinella spiralis consumand: resturi de carne de porc infestata. cadavre de caini si pisici infestate. Hranitorile Hrănitorile. Amplasarea adăpostului de face pe axa nord-sud. peretele de scândură şi deflectorul interior. Uşile de la capetele adăpostului trebuie să fie largi. gaini. Patul de aşternut format din paie şi dejecţii contribuie. tip buncăr cu 16-20 locuri. etc. de -a lungul pereţilor laterali ai adăpostului. iar prin curenţii de aer care se crează este împiedicată apariţia condensului. cat si la celelalte animale mentionate mai sus. aceştia se plasaţi întregi în mijlocul zonei de odihnă. deci un capitalul de pornire mic. pentru a evita murdărirea lor. slăbit e. dintr-o bucata sau din mai multe bucăţi înnădite). rumegus. Dezavantaje Dezavantaje: creşte consumul de furaje (mai ales în timpul iernii) deci scade eficienţa utilizării furajelor cu cca.structurii. pentru a suplini necesarul de apă. atat la porc. Peste arcurile metalice se fixează o prelată întinsă cu ajutorul unor ţevi pe ambele laturi ale adăpostului şi tensionată cu ajutor ul unor vinciuri plasate pe faţa exterioară a stâlpilor de susţinere. ce se transmita de la animale la om. cadavre si resturi de animale salbatice infestate vanate si pasari dupa jupuire sau date uneori voit in hrana porcilor. costuri suplimentare cu aşternutul. la producerea căldurii şi menţinerea confortului termic al animalelor. După evacuare. cu zona de furajare orientată spre sud. Animalele scoase din anumite motive din adăpost (bolnave. Adăpătorile (4-6/compartiment) trebuie să fie prevăzute cu sisteme de încălzire. accidente) nu vor mai fi reintroduse. Iarna aceste fante rămân deschise. creşterea porcilor în aceste adăposturi este puţin poluantă deoarece aşternutul permanent asigurată o fermentare parţială a dejecţiilor. 10%. Din punct de vedere termic şi comportamental aşter nutul ideal este cel din baloţi cilindrici mari. iar vara se pot monta un numar suplimentar de adăpători tip suzetă. Este indicat ca hrănitorile şi adăpătorile să fie prevărute cu capace rabatabile. iar adăpătorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali în zona de furajare. adăpostul poate avea şi alte utilizării (garaj. precum şi ventilaţia.practic. coceni de porumb. iar în plan transversal ventilaţia se realizează la nivelul fantei dintre prelata exterioară. 80-125kg/animal/perioada). mai ales pe durata iernii. cântărire sau pentru uşurarea izolării şi separări animalelor se poate folosi un sistem de porţi şi panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (răscol). sobolani vii sau cadavre de sobolani infestati. să permită intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului. Avantaje Principalele avantaje ale utilizării acestui tip de adăposturi sunt: cost redus. Deasupra fiecărui stâlp se fixează un arc de cerc din ţeava (întreg. Ventilatia Ventilaţia longitudinală se face prin cele două capete ale adăpostului. grupuri mari de animale. Evacuarea aşternutului permanent. 21 .). fiind produsa de un vierme numit Trichinella spiralis. sunt plaste în zona betonată. 2kg/animal /zi (cca. soarecii. adăpost pen tru pui. dezinfecţia şi dezinsecţia se face la terminarea fiecărui ciclu de îngrăşare şi este urmată de o perioadă de repaus biologic de 10 -14 zile. prin fermentarea dejecţiilor. depozit materiale. Pentru efectuarea unor tratamentelor. Asternutul Pentru aşternut se pot utiliza: paie. vrej de soia. Necesarul de paie este de cca. carnivorele domestice (cainele si pisica) si porcii. pentru a preveni îngheţul în timpul iernii. gunoiul poate fi împrăştiat imediat pe câmp sau depozitat. Trichineloza Trichineloza este o boala parazitara. etc. nesterilizata. Trebuie mentionat faptul ca.

40 m² pentru porcii în greutate medie între 30 şi 50 kg. Pentru a se preintampina cazurile de imbolnavire la om. larvele sunt raspandite pe cale sanguina. 0. mistret. Elementele de construcţie a halelor. nu pot face aceasta operatie fara anuntarea prealabila a circumscriptiei sanitar veterinare teritoriale in vederea efectuarii examenului sanitar veterinar. si sub directa supraveghere si raspundere a organelor sanitar veterinare vor fi distruse prin ardere sau denaturare si ingropare. în boxe comune. variind între 8-25 scroafe.  examenul trichineloscopic este obligatoriu sa se repete pentru carnea si produsele de carne de porc.30 m² pentru p orcii în greutate medie între 20 şi 30 kg. În conformitate cu Odinul nr. Adăposturile pentru porci trebuie construite în aşa fel încât să permită fiecărui porc: să stea întins. 171/13. iar parazitul. reusita tratamentului este conditionata in primul rand de rapiditatea instituirii lui dupa infestare. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele : 0. sarata. insuficient fripta sau fiarta sau preparata cruda. 0. dupa care se face examenul trichineloscopic. Omul se imbolnaveste consumand carne infestata de porc. Cu 3-4 zile înainte de fătare. să se odihnească şi să stea în picioare fără dificultate.20 m² pentru porcii în greutate medie între 10 şi 20 kg. răniri sau suferinţe.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum şi echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora.3-1. In compartimentul de asteptare. detinatorii de porci au urmatoarele obligatii:  in toate cazurile cand taie porci. cat si larvele lui nu se vad cu ochiul liber. scroafele trebuie izolate.boala nu se manifesta de obicei prin semne clinice sesizabile. o scrofiţele şi scroafele pot fi întreţinute în grup. nutrie. Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de încălzire numai în sectorul de maternitate şi în sectorul de tineret pentru vârstele mici. in a doua perioada a bolii. 22 . Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric şi trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală. o mărimea lotului este în funcţie de tipul şi suprafaţa totală a boxei. 0. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje şi alte materiale În final se ţine cont de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea şi deversarea dejecţiilor. Trichineloza la om poate fi tratata.09. să vadă alţi porci.  examenul trichineloscopic este obligatoriu si pentru carnea de mistret. cele mai recomandate. iar in a treia perioada.15 m² pentru porcii în greutate medie de până la 10 kg. Ca localizare .in prima perioada. perioadă în care are loc şi monta. Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie sau panouri rabatabile la ferestre.3 – 1. 0. urs si nutrie. Solutii tehnologice in cresterea porcilor                 La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar -veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite. larvele se fixeaza in diferiti muschi. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente. 1 m² pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. parazitul se gaseste in intestin (ca parazit adult). 0.indiferent daca au fost sau nu examinate la locul de origine. mistret sau urs. spălate şi dezinfectate. Scroafele în călduri sunt scoase din grup şi menţinute individual pe perioada căldurilor. după o prealabilă spălare şi dezinfecţie. afumata.55 m² pentru porcii în greu tate medie între 50 şi 85 kg. In aceasta situatie calea de intrare a parazitului in corpul omului se face pe cale digestiva.5 m2 pe cap de animal. 2 Compartimentul de scroafe gestante trebuie sa asigure o suprafata de 1. să aibă un loc curat unde să se poată odihni. organele si subprodusele provenite de la animale infestate cu Trichinella spiralis se interzic a fi date in consum.5 m pe cap de animal. in organism. asigurându -se o suprafaţă de 1. În conformitate cu Ordinul nr.  carnea. şi PSI pentru a se preveni accidentele. Circuitele electrice şi echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii. corespunzătoare cerinţelor fiziologice şi de comportament. urs si nutrie aduse in piete sau alte locuri autorizate. sunt cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie.65 m² pentru porcii în greutate medie între 85 şi 110 kg. asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1500 m. pentru consum familial sau pentru consum public. în boxe individuale de fătare. să poată fi uşor curăţate.

o Pentru reducerea stresului de adaptare la diferenţa de temperatură faţă de maternitate. având o suprafaţă plină de 0. sub forma de sifon. în primele 4-6 zile. o Suprafaţa utilă care trebuie asigurată pe cap de animal. becuri cu infraroşii pentru încălzirea suplimentară a zonei de odihnă a purceilor. permiţând astfel manoperele privind asistenţa la fătare ş i prevenind accidentele prin strivirea purceilor.60 m) pe grătar şi două zone laterale pentru purcei fiecare având 2. o Gradul de tehnicitate al activităţii din acest sector.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom.40 m până la greutatea de 35-40 kg. trebuie prevăzute cu hrănitori pentru scroafă şi separat pentru purcei.se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar. 2 0. becuri cu infraroşii) şi sistem de evacuare a dejecţiilor. deasupra boxelor se montează o reţea de prize care să poată alimenta. etc. Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale o se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Porcii la îngrăşat sunt cazaţi în hale cu amenajări interioare specifice acestei activităţi.aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri . o însă pe timpul verii căldurile excesive diminuează consumul de furaje şi sporul zilnic. pentru tineret.60 m pe 0. o Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje. precum şi din sectorul de tineret.45 m formată dintr -o plăcuţă încălzitoare. o Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm. o Datorită faptului că în aceste boxe.80 m pe cap de animal.00 m pe 1. o 23 . o Colectarea dejectiilor ( fecala. din sectoarele proprii de creşă. Cloroet. o Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin. Întreţinerea se face în boxe 2 comune. o La suprafata canalelor cu perna de apa. o Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura. Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului . Fordet.H2S. o Boxele de îngrăşare trebuie dotate cu sistem automat de adăpare şi de furajare. se formeaza o pelicula de sediment fin. cu dimensiunile de 2. o Tineretul este întreţinut în boxe comune cu spaţiu de odihnă plin şi spaţiu cu grătare pentru evacuarea dejecţiilor.45 m. sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior. sistem de adăpare separat pentru scroafă şi purcei o spaţiul destinat purceilor să poată fi încălzit prin diferite sisteme (plăci încălzitoare. urina. apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor. o Boxele trebuie prevăzute cu sistem de furajare şi adăpare automat. este de 0. o Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic. cu spaţiu separat de odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor. impiedicand poluarea aerului din compartiment. pentru indepartarea sedimentelor colmatate. o Încălzirea pe timpul iernii nu este necesară pentru porcii graşi. apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe. care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare.    Există mai multe tipuri de astfel de boxe însă ca o caracteristică generală.00 m pe 0. o Preluarea tineretului se face la greutatea de 35-40 kg. o Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. a fost boxa de tip baterie. este necesar să aibă plafon şi sistem de ventilaţie reglabil. mărimea grupei fiind în funcţie de dimensiunile boxei astfel încât să se asigure o suprafaţă utilă de 0..care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare). sub care loc o fermentatie anaeroba. la nivelul accesibil purceilor. nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproducţie. Inainte de a intra in statie. Halele de tineret ca şi cele de maternitate.00 m pe 0. o Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor. o Cel mai utilizat model de boxă de fătare.CH4 ) sunt retinute la suprafata. o Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare. ceea ce face necesară asigurarea microclimatului în halele de îngrăşare prin ventilaţie automată sau ventilaţie naturală. o Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara. având central spaţiul destinat scroafei (2.50 m.30 m 2 până la greutatea de 30 kg. iar gazele nocive rezultate (NH3.sub forma unei cruste semi-solide. scroafa şi purcei rămân pe toată perioada lactaţiei. iar la popularea cu tineret se va ţine cont de asemenea de criteriile de lotizare în funcţie de sex şi greutate şi se va continua cu lotizări prin extracţie pe toată durata îngrăşării. fiind spaţii încălzite. la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare. aceste boxe asigură o restricţionare a mişcărilor scroafei.

Desigur că aceste cifre sunt orientative. raţia trebuie să asigure: 5. seleniu.6 mp. se recomandă un consum zilnic de 2. La vierii tineri cerinţele sunt atât pentru definitivarea creşterii cât şi pentru producţia spermatică iar la vierii adulţi trebuie să se asigure un material seminal de bună calitate. 10 ore/zi lumină. pardoseală încălzită 1/3 sau cu lămpi cu infraroşii 2/3 cu 35C temperatură.p. perioada de alăptare 28 zile.2 m/scroafă. 21 zile furaj slab energetic (2kg/zi lizina). Raţia poate fi completată cu ouă proaspete sau melanj de ouă. 2001)  o o o o o SCROAFE IN ASTEPTARE: Compartiment de montă.1 -0. pana la 60-70 kg furaje pe baza de cereale cu 1 % lizina si 18-20% proteina. Dintre vitamine un ro l important îl au vitamina A şi E iar dintre microelemente. evitându -se variaţiile de greutate ale masei corporale şi în special îngrăşarea peste măsură. ce se traduc prin indici de fertilitate reduşi. 20-50 cap/boxă. 50 lucsi.3 m/sec.9 m x 2 m. zona de odihnă inchisă. reprezentată de cantitatea şi calitatea materialului semi nal.2 m x 0. maternitate 1. Dacă se utilizează nutreţuri combinate. Este extrem de important ca la vieri să se acorde o atenţie deosebită furajării. viteza curentilor de aer 0. porumb. morcovi (în perioada de iarnă) sau lucernă pălită (în perioada de vară). mărimea grupei 12 scroafe. Ţinând cont de aceste considerente pentru scroafele lactante se recomandă o furajare “ad -libitum” (la discreţie).4 U. furaj restrictiv 14 zile cu furaj dietetic pentru sugari. tărâţe. cuibul pentru purcei 0. Administrarea ovăzului în hrana vierilor îmbunătăţeşte valoarea biologică prin raporturile între aminoacizii esenţiali.. 23C. SCROAFE LACTATIE: Maternitate cu cuib de protecţie pentru purcei. contact vizual cu vierul. SCROAFE GESTANTE: Intreţinere în grup. temperatura 22 C. dimensiunea boxei 2. peste 70 kg furajare lichida cu cu 0. calitatea furajul fiind influenţată de calitatea componentelor sale. 120 lucsi la înălţimea ochilor. 2. umiditatea 50-60%. furaj pentru scroafe (2 -6 kg/zi lizina progrsiv. 8000 -9400 kcal. furaj prestarter pentru purcei sugari se administreaza de la 7 zile. evacuare dejectii prin sistem vană.3 % lizina si 16% proteina PORCI LA INGRĂŞAT: Hală de îngrăşare. Alimentaţia scroafelor de reproducţie Aceasta reprezintă o problemă complexă deoarece într -o perioadă de timp relativ scurtă scroafa trece prin diferite stadii fiziologice în care metabolismul său este modificat profund. furajare pana la monta acelasi ca in lactatie (4kg/zi lizina). care depăşeşte uneori 6-7 kg de nutreţ combinat pe zi (până la 20000 kcal energie metabolizabilă pe zi).5kg/zi lizina. TINERET: Compartiment pentru tineret. adăpători mixte scroafă-purcel. Se recomandă ca reţeta pentru această categorie să conţină până la 50 % un amestec de ovăz şi orz. grătare din plastic. restul fiind completat cu şroturi (în special de leguminoase). creşterea nivelului fosforului şi vitamina E.65 m. pardosea din beton.m.N. Solutii tehnologice optimizate pentru cresterea si furajarea porcinelor (Dupa Institutul Kollistch RFG Dr. 80% umiditate.5 kg nutreţ combinat. care perturbă grav fluxul tehnologic şi determină pagube economice însemnate. 23 C. 2000 p.70 cap/boxă. deoarece alimentaţia neraţională sau insuficientă poate provoca tulburări de comportament sexual şi modificări ale calităţii spermei. Astfel pentru un vier cu masa corporală de 180-220 kg şi în perioadă intensă de utilizare. pardosea din plastic perforat. Meyer. hală tip pieptene cu guri de aerisire. amoniac. furajare din ziua 21 -25 (3.85 % lizina si 16-18% proteina Alimentatia porcilor Alimentaţia vierilor de reproducţie În ceea ce priveşte alimentaţia la această categorie trebuie avut în vedere să se menţină un echilibru între condiţia de reproducător şi producţia caracteristică. ţinând cont de regimul de folosire la montă şi greutate corporală. zona de defecare delimitată. podea plină sub scroafă. temperatura 28C. făină de lucernă. 20 . furaj cu 1.5-3. 2 -3 % făinuri animale. circa 720 g proteină digestibilă. până la 28 zile. Tot la discreţie trebuie asigurat şi consumu l 24 .

În unităţile moderne de tip industrial. pot fi diminuate consecinţele nedorite ale crizei de înţărcare. În practică tineretul porcin se furajează la discreţie. atât în ceea ce priveşte refacerea organismelor epuizate în perioada de lactaţie cât şi pentru dezvoltarea foliculilor ovarieni. Întrucât în această perioadă creşterea scheletului este intensă se va acorda o atenţie deosebită asigurării necesarului de vitamine şi săruri minerale. În primele 30 de zile de la montă se recomandă menţinerea aceleiaşi raţii deoarece aceasta corespunde cu perioada de organogeneză şi dezvoltare embrionară. purcelul consumă din furajele obişnuite mai puţin decât poate valorifica.5 kg de nutreţ combinat din reţeta 0–5 . în special la rasele performante cu viteză foarte mare de creştere . Alimentaţia tineretului Purceii înţărcaţi formează o grupă aparte.zilnic de apă. Prin administrarea colostrului. purcelul valorifică foarte bine hrana şi are un ritm de creştere accelerat. Furajarea necorespunzătoare în perioada de gestaţie se traduce prin obţinerea unor loturi de fătare mai mici. după c are ţinând cont de componenta de asimilaţie a metabolismului scroafei gestante. precum şi asigurarea unei nutriţii corespunzătoare cu un furaj de foarte bună calitate. apoi înlocuindu-se câte 25 % în fiecare zi cu furaj pentru tineret (reţeta 0–2). adică prin creşterea palatabilităţii să se forţeze purcelul să ingere cantităţi prea mari de hrană pe care nu la poate digera normal. pe lângă substanţele nutritive absolut indispensabile şi uşor accesibile. Printr-o bună organizare a înţărcării. toate nutreţurile combinate şi înlocuitorii de lapte destinaţi purceilor în prima perioadă de viaţă se bazează pe lapte praf. Alimentaţia purceilor sugari În prima parte a vieţii. În momentul înţărcării se recomandă dietă absolută (inclusiv hidrică). înţărcarea purceilor se face la vârsta de 3 -4 săptămâni (acolo unde se asigură nutreţul combinat prestarter) sau la 5 -6 săptămâni. purcei subponderali sau neviabili. Astfel. În prima săptămână de viaţă purcelul trebuie să primească o cantitate suficientă de colostr u. începând cu ziua a 3 -a după înţărcare scroafele trebuie să primească cca. se recomandă reducerea raţiei (2 kg nutreţ combinat) pentru următoarele două luni. prin care se realizează o adevărată “vaccinare” a purcelului. Pentru hrănirea purceilor. pentru a preveni rahitis mul care apare frecvent. Hrănirea tineretului înţărcat de la 2–4 luni trebuie să urmărească realizarea unor sporuri mari prin dezvoltarea musculaturii şi osaturii. precum şi la afecţiuni gastro – intestinale. că purcelul este foarte sensibil la stres. 3-3. în acelaşi timp. administrat la început în exclusivitate (1-2 zile). în primele 5 zile de la trecerea în creşă se foloseşte aceiaşi reţetă de furaj combinat ca în mate rnitate (reţeta 0–1). necesar metabolismului crescut precum şi în procesul de producere a laptelui. sporindu -şi masa corporală de la naştere de circa 5 ori până la vârsta de o lună şi de 10–12 ori până la vârsta de două luni. ceea ce ar conduce la unele tulburări gastrice. se face şi un transfer de gammaglobuline purtătoare de anticorpi. a tineretului de 2–4 luni. ţinându -se însă cont de consumul zilnic. este necesar să se suplimenteze din nou raţi a la nivelul normal. prin asigurarea unor condiţii optime de microclimat şi cazare.5 % proteină brută. asigurând circa 6600 kcal energie metabolizabilă zilnic. În ultima perioadă de gestaţie (ultime le trei săptămâni) când fetuşii au o creştere mai rapidă în greutate. completat în măsură mai mare sau mai mică cu alte fu raje. Trebuie avut în vedere. Nu trebuie să se exagereze însă în această privinţă. minim 24 de ore. Particularitatea principală a hrănirii purceilor este aceea că furajele se administrează în prima parte a vieţii numai ca un supliment faţă de laptele matern. În general. Pentru a pune în concordanţă cantitatea de hrană ingerată cu posibilităţile de valorificare. Vârsta la care se face înţărcarea purceilor este de foarte mare importanţă pentru orientarea hrănirii acestora. mirosul şi culoarea furajelor. la frig şi umiditate. Purcelul este sensibil la gustul. Echipamentul enzimatic digestiv fiind adaptat în special la hrănirea cu lapte. cu un nivel de 14. astfel încât să nu staţioneze furajul 25 . În prezent vârsta înţărcării purceilor s-a redus foarte mult. trebuie ca pri n încorporarea unor aditivi furajeri să se stimuleze ingerarea de hrană. pentru a stopa producţia de lapte şi a preveni apariţia mamitelor. indiferent dacă animalele sunt crescute pentru prăsilă sau pentru îngrăşare. La scroafele în aşteptare trebuie să se facă o hrănire stimulativă.

Pentru porcul de carne cerinţele sunt să asigure o carcasă cu peste 56 % ţesut muscular şi un strat de grăsime sub 15 mm precum şi calităţi gustative deosebite ale cărnii. put ând merge până la moarte. sexul. cu un consu m minim de furaje.în hrănitori mai mult de două zile. pentru a nu se altera. este necesară aplicarea cu atenţie a tehnologiilor de furajare în vederea realizării unui maximum de spor în greutate. În ceea ce priveşte furajarea purceilor după înţărcare. deoarece există pericolul apariţiei unei toxiemii denumită “boala edemelor” tocmai la purceii foarte bine dezvoltaţi şi care ingeră o cantitate mare de furaje fără însă a avea tractul digestiv şi echipamentul enzimatic complet pregătit. până la 100 kg.   26 . excepţie făcând regimurile foarte dezechilibrate sau carenţate în seleniu şi vitamina E. ci numai indicii biochimici. furajele se vor asocia în aşa fel încât să prezinte un gust plăcut. post alimentar etc. vârsta. până la atingerea unei mase corporale de 60 kg şi în continuare 13. care în funcţie de localizare se traduc prin simptome respiratorii. antrenând o creştere a grăsimii intramusculare. factori legaţi de pregătirea porcinelor pentru abatorizare (transport. Cantitatea şi calitatea hranei influenţează atât evoluţia procesului îngrăşării cât şi calitatea produselor obţinute. Raţia porc inelor puse la îngrăşat trebuie să aibă un grad înalt de digestibilitate.. Pentru a asigura consumul raţiei în totalitate. Ca urmare a nedigerării complete şi a neutilizării totale a substanţelor nutritive apar reacţii de tip alergic cu edeme. favorizează carnea exsudativă şi cu un pH scăzut. cu un nutreţ care să asigure 15. comparativ cu unul pe bază de orz. datorită conţinutului ridicat în glicogen.) şi factori din abator. raţia bogată în glucide. să conţină cel mult 6 -7 % celuloză. sunt factori hotărâtori asupra calităţii cărnii de porc. Ea începe când purceii au 25 -40 kg greutate vie şi ţine până ajung la 100-110 kg. uşor asimilabile. Alimentaţia porcilor la îngrăşat Deşi din punct de vedere tehnologic activitatea în îngrăşătorie este mai puţin pretenţioasă decât în celelalte sectoare. Factorii de influenţă a calităţii cărnii pot fi grupaţi în: factori din crescătorie.7 % P. Prevenirea acestei afecţiuni se poate face prin obişnuirea cât mai timpurie a purcelului sugar cu cantităţi mici d e furaj combinat şi supravegherea alimentaţiei purceilor după înţărcare. nervoase. etc. factori genetici.7 % P. Calitatea carnii de porc Rasa. trebuie supravegheat consumul zilnic. un regim pe bază de porumb. Îngrăşarea pentru carne este cea mai eficientă din punct de vedere economic şi urmăreşte valorificarea potenţialului de creştere a animalelor tinere care consumă cantitatea cea mai mică de hrană pentru 1 kg spor în greutate. starea de întreţinere etc. Furajarea porcilor destinaţi pentru carne se face.B. S -a stabilit că:  alimentaţia nu influenţează calitatea tehnologică a cărnii. Alimentaţia a fost considerată mult timp ca fiind hotărâtoare pentru calitatea cărnii. de proteină digestibilă şi de aminoacizi indispensabili.B. nu influenţează calităţile organoleptice sau tehnologice ale cărnii. Factorii din crescătorie au o influenţă mai redusă (cca 5%) asupra calităţii cărnii. necesarul de unităţi nutritive.

carnea porcilor grei (130 -140 kg) are grăsime intramusculară mai multă. sange. par. Astfel. iar indicii tehnologici ai cărnii sunt mai buni. modul de administrare a hranei poate influenţa indicii biochimici ai cărnii. oase 7 kg. în sensul că animalele cu vârsta mare (scroafe. Corpul gol este compus din:   carcasa 75 kg. intenstine.  Tipul de hală şi densitatea în boxă – nu influenţează indicii organoleptici şi tehnologici ai cărnii. Carnea respectivă se pretează la prepararea salamurilor uscate. utilizarea unor substanţe anabolizante (beta-angonistele sau hormonii) în scopul dezvoltării ţesutului muscular (interzise în CE) nu determină modificări ale calităţii cărnii decât în ceea ce priveşte reducerea grăsimii intramusculare. Clasificarea carcaselor Un porc de 100 kg in viu cu un strat de slanina dorsala de 10 mm are urmatoarea compozitie fizica:   corp gol 95 kg. Sexul animalului – nu influenţează calitatea cărnii. mai perselată. cap. Vârsta la sacrificare – influenţează indicii de calitate a cărnii. dar este foarte avantajoasă pentru prepararea jambonului fiert . cu un conţinut mai mare în grăsime intramusculară şi mai bogată în colagen. cu excepţia mirosului cărnii provenite de la vierii reformaţi şi necastraţi. continutul intenstinelor 5 kg. pierdere mai mică a greutăţii la decongelare. de la care se obţine o carne cu un conţinut de grăsime intramusculară mai ridicat. Greutatea la sacrificare – influenţează anumiţi indici de calitate a cărnii. piele 3 kg. din care: o comestibile 3 kg comestibile. sau a vierilor castraţi. o necomestibile 17 kg. organe 20 kg. picioare 8 kg. Carcasa este formata din:     carne comestibila 57 kg. în sensul că hrănirea restricţionată determină reducerea grăsimii intramusculare. vieri reformaţi) au carnea mai colorată. a căror carne are un miros mai puţin agreabil. Această carne se pretează mai puţin la consumul proaspăt. 27 .

taiat de-a lungul linii mediane (sau netaiat).Carnea comestibila contine:   tesut gras 15 kg. Rentabilitatea cresterii porcinelor se datoreaza produselor pe care aceasta specie le furnizeaza. frageda. Produsele secundara obtinute de la porci (pielea. chimica.etc. cca 40% din necesarul de carne din industria alimentara este asigurat cu carne de porc. continutul de carne va fi evaluat cu metode si aparate autorizate de clasificare. fiind in acelasi timp deosebit de rentabila pentru unitatile agricole. Livrarea in carcasa      carcasa porcului inseamna corpul unui porc sacrificat.muschi.sub 40%. in care clasificarea se face in functie de procetul tesutului muscular din greutatea caracasei. rinichi si diafragma.40-45 %. o clasa U . Rentabilitatea cresterii porcilor este asigurata de insusirile fiziologice ale acestei specii. usor conservabila. carnea si grasimea. copite. din care o muschi 40 kg. eviscerat si cu emisie sangvina efectuata. tesut carne slaba 42 kg. se stabileste operativ calitatea carcasei si plata diferentiata in functie de calitate. cum ar fi: -Prolificitatea. din care: o muschi 3 kg. o clasa R . osanza. organelle interne. Nu trebuie subapreciata nici valoarea balegarului de porc ca ingrasamant organic si mai ales faptul ca cca. organe genitale. o grasime 2 kg. Pe langa aceasta. o clasa E .55-60 %. 10% din cheltuielile facute cu hranirea porcilor se recupereaza prin valoarea balegarului produs. la o fatare. sistemul oficial de apreciere a carcaselor este sistemul SEUROP. o clasa S . calitatea carnii de porc este superioara carnii furnizate de celelalte specii. in primul rand. grasimea obtinuta de la porci este mult mai apreciata si cautata in industria alimentara . parul. greutatea pentru calcul este cea a carcasei reci. datorita continutului ridicat in subsatnta uscata(40%-50%). dau doar 1-2 produsi. carora le adduce mari venituri banesti. farmaceutica. 28 .peste 60%. par. o clasa O . carnea de porc este gustoasa.45-50 %. fiind mai consistenta si mai hranitoare (un kilogram de carne de porc produne 2500-3000 de calorii).50-55 %.). o scroafa poate da 7-12 sau mai multi purcei. o clasa P . in timp ce femelele din alte specii. De asemenea. fara limba. etc. din ea obtinandu-se preparate valoroase (sunca. o grasime 12 kg. unghiile) sunt de asemenea folosite in industrie. In mod normal la o singura fatare. Importanta cresterii porcielor Cresterea porcinelor prezinta o imoprtanta deosebita pentru economia noastra natioanala. Astazi.

Mistretul ajunge la maturitate la varsta de 2 ani. care prezinta pe corp niste dungi longitudinale ce dispar dupa intarcare. etc. Sus scrofa ferus sau mistretul european traieste si astazi in unele locuri din Europa. daca-l raportam la greutatea vie a animalului. Mistretul european se caracterizeaza printr-o conformatie corporala buna si o costitutie robusta. Are temperamentul vioi. Asia mica. la 6 luni ajunge la 60-70kg. la varsta de 4-5 luni. formand un fel de coama pe toata lungimea corpului. Mistretul are corpul lung. Sus vittatus si Sus mediteraneus. sporurile in greutate se pot realiza foarte avantajos. pe cand la celelalte specii. melci. fatarea avand loc la inceputul primaverii. adica raqportul dintre greutatea vie sic ea rezultata dupa taiere. este foarte ridicat. tripleaza sau cel mult se inzeceste. industriale. unde se hraneste cu jir. Fata o data pe an 5-6 purcelusi. Scroafa intra in calduri la varsta de un an si de obicei in luna noiembrie. Traieste in carduri prin paduri. Corpul este acoperit de o piele groasa cu par des. putandu-se folosi reziduurile si resturile agricole. au luat nastere vechile rase englezesti precum si rasele primitive europene. deci o cantitate foarte mare de carne de consum. de culoare bruna sau bruna-cenusie. ceea ce face sa poata fi folosit la reproductie de la varsta de 8-10 luni. precum si partea de nord a Africii. Gestatia dureaza pana la 4 luni. 29 .fapt care da posibilitatea sa se obtina doua fatari pe an. La scroafa gestatia dureaza 114 zile. si anume 80-90% pe cand la celelalte specii de animale este de 40-60% Originea porcilor Actualele rase de porci domestici provin din trei forme de porci salbatici denumite: Sus scrofa ferus. cand poate atinge o greutate de 180-200kg. Pe linia superioara a corpului. rame. carnea este gustoasa. Cu toate ca nu se preteaza pentru ingrasat. Asia Centrala. lung si gros. mult mai ridicat fata de celelalte specii. 3-4 unitati nutritive. -Folosirea hranei. este rezistent la intemperii si ager. pentru acelasi spor de greutate sunt necesare mai multe unitati nutritive. in timp ce la celelalte specii in aceeasi perioada greutatea se dubleaza. alimentare si inclusive pe cele de la bucatarie. -Randamentul la taiere. chiar 5 fatari in 2 ani. spinarea este convexa. crupa tesita. radacini. -Precocitatea. dupa domesticire. si vioi. Un purcel care la nastere are 1 kg. Porcul froloseste foarte bine hrana. -Gestatia scurta. fiindu-I necesare pentru un kg spor de greutate. Din Sus scroafa ferus. Trebuie mentionat ca sporul zilnic in greutate este de 600-1500 . ghinda. Aceasta insusire este este folosita de crescatorii fruntasi pentru a obtine de la fiecare scroafa.Aceasta insusire da posibilitatea ca prin produsii sai o scroafa sad ea intr-un an cca. Porcul ajunge la maturitatea sexuala mai devreme decat celelate specii. Pe langa aceasta. parul este mai lung. deci de 60 de ori greutatea initiala. picioarele inalte si puternice. 1200-1500kg greutate vie.

urechile sunt mari si blegi. este insa mai mic. Se crede ca din aceasta forma au provenit rasele de porci din Spania. Prolificitatea este legata de rasa animalelor . Porcul salbatic mediteranean( Sus mediteraneus) ocupa. dand aspectul obrazului cu masca. Aprecierea porcinelor dupa productivitate Aprecierea porcinelor dupa productivitate se face luandu-se in considerare urmatoarele insusiri: prolificitatea. mai scurt si are o greutate de 120160kg. Capul este mai scurt (insa mai larg ca la mistretul european) cu profilul usor concave. existand rase cu o prolificitate mare. 30 . situatii in geeratii mai apropiate. o pozitie intermediara intre primele doua forme. cu atat valoarea lor este mai mare. inmultindu-se aceasta diferenta cu 3(pentru 1 kg spor la crestere sunt necesare 3 kg de lapte). in general. precocitatea. reprezentand insusirea femelelor de a dacat mai multi produsi vii la o fatare. cu cel European. Aprecierea porcinelor dupa origine Aceasta apreciere se face prin analizarea pedigreului. Corpul este mai cilindric. capacitatea de ingrasare a porcinelor. Din dreptul urechilor pleaca mai multe incretituri spre obraz. Este tardiv si cu prolificitate redusa. de productivitate si exterior pe care le vom arata mai sus. el se aseamana. care imbraca. -prolificitateaeste un element foarte important in aprecierea productivitatii scroafelor.Sus vittatus sau mistretul asiatic traieste in Asia de sud-est. Are de obicei o dunga mai deschisa. capacitatea de alaptare. care dau in mod normal 10-12 purcei la o fatare si rase mai putin prolifice care dau normal numai 4-8 purcei la o fatare. picioarele mai scurte. Cu cat un vier sau o scroafa are mai multi stamosi de valoare. Pentru a putea calcula cantitatea de lapte secretata. din punct de vedere al conformatiei. Pentru mai multa usurinta in apreciere. Din aceasta forma salbatica au provenit rasele de porci domestici. se face diferenta intre greutatea lotului de purcei la 28 zile si greutatea lui la nastere. Aceasta analiza va urmari la stramosi aceeasi particularitati economice. Iugoslavia (rasa Mangalita). care imbraca obrazul si gatul. randamentul la taiere. capacitatea de alaptare este exprimata prin greutatea lotului de purcei la varsta de 28 de zile. Italia. -capacitatea de alaptare reprezinta insusirea scroafelor de a da mai mult lapte. care au populat Asia si au contribuit la formarea raselor europene.

varsta femelei. numarul mediu de purcei nascuti vii pe cap de scroafa montata. cu un consum cat mai redus de furaje. Cu cat o scroafa produce mai multlapte. fapt care face ca partea anterioara. care se efectueaza in statiuni de controlul productiei de porci. sale si crupa lungi. cele din rasa Mangalita 32-40kg. -randamentul la taiere se stabileste dupa sacrificare. corpul lung. proveniti din doua fatari diferite. etc. cum ar fi: rasa(de exemplu. Pentru a se face o apreciere mai justa a scroafelor dupa prolificitate si capacitatea de alaptare este necesar sa se ia in considerare rezultatele inregistrae la doua fatari.In aprecierea capacitatii de alptare trebuie sa se tina seama de o serie de factori. se face luandu-se in consideratie aceste insusiri. Prin aceste ingrasari de proba. vascularizatia diferitelor parti ale acesteia va fi diferita. aprecierea precocitatii se face pe baza greutatii purceilor la varsta de 2 si 4 luni. care este mai bogat vascularizata sa produca lapte mai mult decat partea mijlocie si posterioara. productia de lapte a scroafei in 24 ore creste sau scade cu 0. Astfel. la cel putin 5 din cele mai bune fiice ale sale. Se supun ingrasarii de proba doua loturi formate din cate doi purcei. cilindric. scroafele din rasa Marele Alb au capacitatea de alaptare egala cu 35-60kg. conditiile de hranire si ingrisire. largi si drepte. din care numarul celor care au fatat (procent de fecunditate). rasele de carne au capul de marime mijlocie cu profilul drept sau usor concave. atunci cand purceii pusi la proba au ajuns la 100kg. Nu trebuie neglijat nici faptul ca datorita pozitiei ugerului de-a lungul regiunii abdominale.6kg). gatul scurt si puternic. Pe langa acestea in aprecierea vierului trebuie sa se tina cont de numarul scroafelor montate in timp de un an. iar cei din rasa Bazna 35-50kg). Linia inferioara a trunchiului paralela cu cea 31 . se urmareste ajungerea cat mai repede la greutatea de 100kg. care influenteaza aceasta insusire. spinare. numarul purceilor care sug (cercetarile efectuate artata ca pentru un purcel in plus sau in inus. In cazul cand nu se pot trimite loturile la statiunea de control. -capacitatea de ingrasare si randamentul se determina cu ajutorul ingrasarilor de proba. La vieri. greaban. care este mult mai putin vascularizata.5-0. aprecierea dupa prolificitate si capacitatea de alaptare. respectarea programului zilnic de grajd. Aprecierea porcinelor dupa exterior Aprecierea porcinelor dupa exterior trebuie facuta avandu-se in vedere tipul de productivitate precum si precocitatea rasei respective. Cu cat purceii vor fi mai bine dezvoltati. cu atat purceii vor fi mai bine dezloltati. o data cu randamentul se aprecieaza si calitatea carnii. greutatea medie a purceilor la fatare. cu atat valoarea scroafei va fi mai mare.

superioara. 32 . pielea groasa. La urma se boniteaza scroafele. uneori tesita. Bonitatea porcinelor Bonitatea. trunchiul mai lung si turtit. Pielea subtire. Instructiunile Ministerului Agriculturii. Picioarele ceva mai lungi. care se cresc in special pentru productia mixta de carne si grasime. Ordinea de examinare este urmatoarea: mai intai vierii. Pentru aprecierea dupa descendenta se pot aplica toate metodele amintite la partea de zootehnie generala. greaban. etc. Chiar daca se aplica acesta metoda trebuie sa se dea o atentie deosebita rezultatului fiecarei imperecheri. Piciocrele scurte. Aprecierea procinelor dupa descendenta Aprecierea porcinelor dupa descendenta este absolute necesara. privind bonitatea vierilor si scroafelor se refera in special la aprecierea dupa criteriile exteriorului si productivitatii. Osatura este puternica. sale si crupa cu defecte de forma si de profil (convex). dupa criteriile amintite. acoperita cu par gros si rar. pentru ca numai in acest fel se pot obtine rezultate bune. miscarile. dar puternice. spinare. dupa care urmeaza (dupa fiecare din ei) fii si fiicele lor adulte si tineretul de reproductie. Conformatia corporala este intermediara. cu ratul mai ascutit. Intre aceste doua tipuri se incadreaza animalele . Bonitatea animalelor este bines a se faca pe cat posibil in aer liber sau intrun loc mai larg pentru a se putea aprecia mai bine conformatia corporala. care reprezinta actiunea concreta de apreciere a animalelor. acoperita cu par fin si des.. La aprecierea exteriorului trebuie sa se dea o atentie deosebita si numarului de sfarcuri. Osatura bine dezvoltata. aceasta apreciere indicand adevarata valoare de ameliorare a animalului. se efectueaza la porcine tot p erase. Crupa oblica. gatul ceva mai lung. imperechind in viitor vierii numai cu femelele de la care s-a obtinut cea mai buna prasila. sexe si varste. acestea fiind in stransa legatura cu prolificitatea animalelor si cu capacitatea de alaptare a scroafelor. profilul mai drept. In felul acesta in stabilirea valorii vierilor se exclude influenta mamelor. Rasele de grasime au capul mare. gradul de dezvoltare. Se aplica insa mai usor (datorita posibilitatii de a se obtine doua fatari pe an) metoda compararii produsilor a doi sau mai multi vieri cu acelasi grup de scroafe.

„Creşterile anticipate de producţie şi productivitate compensează pentru pierderea subvenţiilor”.7 milioane de dolari în perioada similară a anului fiscal anterior. În aceeaşi perioadă a anului trecut. 33 .2 milioane de dolari în România şi un profit operaţional de 7. precum şi un pachet de 50% la depozitul Frigorifer din Tulcea.9 miliarde de dolari. la 46.Fără subvenţii pentru creşterea porcilor.3 milioane de dolari. la 2. comparativ cu o pierdere de 107. primul al anului fiscal 2010-2011. Smithfield a trecut pe pierdere Vânzările grupului american Smithfield în România au scăzut cu 3% în cel de al doilea trimestrul al anului.8 milioane de dolari a sumelor acordate de Guvern pentru creşterea porcilor din cauza expirării programului de subvenţii în a doua jumătate a anului fiscal 2009-2010. Conform unui raport al companiei.4%. Grupul american Smithfield Foods a înregistrat un profit de 76. Compania a preluat ulterior 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti.6 milioane de dolari. Volumul vânzărilor Smithfield în Romania a crescut cu 11% în cel de al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. se spune în raportul companiei. Vânzările au crescut în aceeaşi perioadă cu 7. Fermele Smithfield din România au avut performanţe bune în anul fiscal 2009-2010 şi anticipează o contribuţie netă pozitivă a cifrei de afaceri în perioada de raportare 2010-2011.3 milioane de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2010-2011. când a achiziţionat firmele Agrotorvis şi Comtim Grup. iar rezultatul cifrei de afaceri s-a constituit într-o pierdere de 200. Smithfield a intrat pe piaţa românească în 2004. Smithfield a înregistrat o scădere de 7.000 de dolari. dar preţul mediu pe unitate vândută a scăzut cu 12%. Smithfield a avut vânzări de 48.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful