Metode si mijloace de individualizare a pregatiri jucatorilor de fotbal

1.1. Antrenamentul individual şi individualizat…………………..……………...4

1.2. Metodele de cercetare folosite………………………………………………..1

1.3. Elaborarea planurilor individuale pe etapă…………………………..….….1

1.4. Prezentarea datelor…………………………………………………..………..4

număr de repetări). în antrenamentul individualizat îndrumat: când sportivul lucrează singur. b. în antrenamentul combinat. Este forma de antrenament folosită pe parcursul întregului an de pregătire. jucătorilor le sunt organizate forme de antrenament diferite şi adecvate. jocurile de verificare şi oficiale.1. Individualizarea antrenamentului urmăreşte modelarea procesului de instruire sportivă în funcţie de particularităţile sportivilor şi de efortul specific în vederea obţinerii performanţelor maxime. precum şi a rezultatelor obţinute la probele de control. sub propria sa conducere. Aplicarea în practică a antrenamentului individualizat se poate face sub patru forme de lucru: în antrenamentul colectiv: când se lucrează cu doi sau mai mulţi deodată (separat ca loc. Antrenamentul individual şi individualizat Corespunzător obiectivelor şi mijloacelor specifice perioadelor de pregătire – mezociclurilor – etapelor şi microciclurilor. Astfel există: a. . Antrenamentul colectiv la care participă întregul lot. Antrenamentul individualizat . în antrenamentul individual independent: când sportivul lucrează singur. sub îndrumarea antrenorului. timp. sarcini.1. în care sportivul aplică indicaţiile pentru individualizarea pregătirii sale în fiecare din cele trei forme de antrenament menţionate mai sus. având sau nu indicaţii de la antrenor.

cu iniţierea şi instruirea de bază pe componente ale antrenamentului. o pregătire pe baze ştiinţifice este de neconceput fără aplicarea individualizării. Unii autori şi sportivi înţeleg prin antrenamente individuale numai o activitate pentru specializarea pe posturi care nu se poate realiza prin antrenamentul în comun. educarea. tehnică şi psihologică. Tratarea individualizată poate şi trebuie să fie condusă ştiinţific în direcţia performanţelor maxime. devenită principiu al antrenamentului modern şi totodată formă de aplicare a principiului accesibilităţii. perfecţionarea. înlăturarea sau corectarea unor deprinderi greşite din punct de vedere tehnic. continuând cu dezvoltarea fizică specifică. scăderea.Noţiunea de individualizare trebuie înţeleasă în sensul de tratare individualizată. frânarea. Când sportivii avansaţi nu mai progresează deşi au posibilităţi încă nevalorificate. convalescenţi. Este vorba despre o tratare diferenţiată a jucătorilor în raport cu aceste particularităţi. antrenamentul individualizat oferă cele mai bune condiţii. Individualizarea trebuie să se aplice în toate aspectele pregătirii sportive începând cu dezvoltarea fizică. antrenamentele individual şi individualizat trebuie adâncite şi amănunţite. Prin individualizare se înţelege adaptarea tehnicii sportive şi a procesului de instruire şi educaţie la particularităţile fiecărui jucător. insistând pe specializarea pe posturi. prevenirea. armonizarea particularităţilor pozitive individuale referitoare la pregătirea fizică. ţinând seama neîncetat de specificul particularităţilor individuale şi de cerinţele postului. Pentru sportivii suferinzi. tratând toate aspectele vieţii şi muncii sportivului. . în activitatea de realizare a obiectivelor şi sarcinilor fiecărei forme de organizare a pregătirii sportive. instruirea. Când vrem să dirijăm gradul de antrenament al fiecărui jucător în concordanţă cu cerinţele calendarului competiţional. în perioade de refacere a formei sportive. Prin individualizare trebuie să se înţeleagă însă procesul de cunoaştere complexă şi completă a particularităţilor sportivului şi antrenarea lui pentru performanţă folosind metode şi mijloace adaptate atât particularităţilor sportivului cât şi cerinţelor fotbalului modern. care se concretizează prin: dezvoltarea. folosim antrenamentul individualizat. Pentru fotbalul de performanţă şi de mare performanţă.

. Tot prin intermediul individualizării se rezolvă şi situaţiile tactice speciale din timpul meciurilor ca de exemplu: marcarea unui adversar. să le perfecţioneze. privit ca individ. Individualizarea trebuie să se bizuie pe caracterizarea completă a individului.Colaborarea cu medicul. pe de altă parte să le aplice în joc individual. adaptarea muncii la particularităţile individuale. Când dorim să obţinem performanţe maxime posibile pentru fiecare sportiv se impun următoarele probleme de bază: cunoaşterea exactă a capacităţii maxime de efort a jucătorului respectiv prin metode de cercetare cât mai obiective. Acest specific ridică probleme care trebuie tratate diferenţiat datorită pe de o parte numărului remarcabil de procedee tehnice pe care jucătorul trebuie să le înveţe. psihică şi intelectuală desfăşurată la o înaltă tensiune nervoasă. sprijină efortul de a ridica nivelul ştiinţific al metodicii antrenamentului individualizat în fotbal. Elementul de bază asupra căruia se exercită acţiunea metodelor ştiinţifice de pregătire sportivă este jucătorul. ca personalitate care este caracterizată de anumite particularităţi individuale. adaptarea individului la specificul efortului. în colaborare cu partenerii şi în luptă cu adversarii. psihologul şi alţi oameni de ştiinţă. Planificarea curentă şi cea de perspectivă Obiectivele şi sarcinile fiecărui jucător se concretizează în planul individual de antrenament. cu un mare consum de energie necesitând conştiinţa unei mari răspunderi în scopul realizării performanţelor maxime în continua lor depăşire. etc. Aspectele metodice în care se reflectă şi care sunt influenţate de individualizare sunt următoarele: a. Pe baza caracterizării complete. jocul de fotbal amplifică mult numărul de elemente de care trebuie să se ţină seama în realizarea individualizării. pressing-ul. Prin specificul lui. la intercepţie. din care reies diferenţele individuale se poate alcătui programul de instruire sportivă. strict. Aplicarea completă şi justă a individualizării pregătirii sportive constituie o activitate complexă cu un mare volum de muncă fizică.

lecţia de antrenament. posibilităţile şi facilităţile administrativ-organizatorice. intensităţii şi complexităţii efortului. Permanenta acumulare de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice de organizare şi conducere a procesului instructiv-educativ. Atât antrenamentul individual cât şi cel individualizat constituie o activitate complexă cu un mare volum de muncă fizică. Formele de organizare a pregătirii sportivilor: ciclul de antrenament. între seriile scurte preconizate. capacitatea intelectuală şi pedagogică a antrenorului. începând chiar de pe băncile studenţiei şi continuată . cu un mare consum de energie necesitând conştiinţa unei mari răspunderi în scopul realizării performanţelor maxime în continua lor depăşire. Corectarea greşelilor de execuţie – se va ţine seama de particularităţile de ordin psihic ale jucătorilor. Încălzirea jucătorilor înainte de meci presupune o accentuată aplicare a individualizării în privinţa conţinutului. Metodele de instruire: pentru unii jucători exersarea se va aplica sub forma unui număr foarte mare de repetări stereotipe. timpul de pregătire. pentru alţii – exerciţii complexe. În fotbalul de mare performanţă sunt împinse tot mai departe limitele tuturor factorilor care contribuie la obţinerea măiestriei: capacitatea biologică a jucătorilor pentru efort. grupate în serii cu un număr redus de exerciţii. În cadrul ciclului se vor prevedea exerciţii speciale pentru anumiţi jucători şi mai ales indicaţii privind dozarea antrenamentului stabilită prin prisma: volumului. psihică şi intelectuală desfăşurată la o înaltă tensiune nervoasă. b. se vor da pauze sau se vor executa alte exerciţii diferite atât ca orientare metodică cât şi ca procedee tehnice. condiţiile socio-pedagogice ale acestui complex proces de pregătire şi nu lipsită de importanţă şi influenţă a motivaţiei morale dar mai ales materiale. cercetarea şi aplicarea datelor ştiinţei în pregătirea jucătorilor. de la caz la caz. intensităţii şi duratei.Eficacitatea acestui plan depinde de măsura în care antrenorul reuşeşte să determine obiectiv şi realist profilul actual şi de perspectivă ale fiecărui jucător.

determină din partea acestora un comportament verbal ce urmează a fi înregistrat în scris. de asemenea. este singurul suport al dobândirii experienţei şi profesionalismului cerut de fotbalul modern. sistematică şi adecvată este un act obligatoriu. de enunţuri (interogative şi/sau enunţiative). fapt ce determină perisabilitatea informaţiilor în toate domeniile de activitate. iar în cazul meciurilor susţinute în deplasare am folosit foile antrenorului.pe parcursul carierei de antrenor. şi prin administrarea de către operatorii de anchetă. Chestionarul reprezintă o succesiune programată. Observaţia este una dintre cele mai vechi metode de cercetare care se foloseşte şi de sine stătător (individual) sau ca fază anticipativă a unui experiment sau ca metodă de observaţie în interiorul experimentului. este necesară o documentare cu informaţii la zi asupra temei abordate. logic şi psihologic. care prin interdependenţa dintre ele formează un singur tot. mai ales în această perioadă în care explozia informaţională se manifestă în mod pregnant. . documentarea permanentă. între fazele experimentului şi constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă sistematică a diferitelor manifestări ale fenomenului studiat ca şi a contextului situaţional existent. Metoda înregistrării şi întabelării evoluţiei în meciuri am folosit-o pentru a obţine indici obiectivi privitori la eficienţa mijloacelor utilizate în cadrul instruirii pentru a verifica parametrii modelului de pregătire. sau prin autoadministrare de către un subiect sau un grup de subiecţi. pe bandă magnetică sau prin suporţi telematici. În consecinţă înainte de a începe propriu-zis cercetarea.2 Metodele de cercetare folosite Studiul bibliografic Metoda observaţiei Metoda înregistrării Chestionarul Experimentul de tip psihopedagogic formativ ca principală metodă de cercetare Metoda statistico-matematică Studiul bibliografic este o metodă indispensabilă în cercetare. În acest caz am utilizat înregistrări efectuate de mine l a meciuri. 1.

respectiv cea mai mică din şirul de date. blocarea şuturilor la poartă. Ca urmare a întabelării rezultatelor şi măsurătorilor am obţinut mai multe şiruri de date pe care le-am prelucrat şi interpretat conform metodologiei cercetării ştiinţifice. Pe baza acestor fişe s-au întocmit planurile de pregătire individualizată şi s-au enunţat obiectivele instructiv-educative pentru fiecare dintre cei patru sportivi ai grupei de experiment. Elaborarea planurilor individuale pe etapă Elaborarea planurilor individuale pe etapă s-a făcut ţinând seama de fişele individuale ale sportivilor din grupa de experiment. 3 luni: - 1 lună: . dezvoltarea rezistenţei generale. 1. Obiective instructiv-educative: 3 luni: perfecţionarea elementelor tactice în apărare. dezvoltarea forţei membrelor inferioare. dezvoltarea vitezei de reacţie. iar pentru aprecierea omogenităţii am ales amplitudinea (A sau W). Sportivul Moldovan Daniel. dezvoltarea forţei generale.Experimentul ca metodă fundamentală de cercetare mi-a oferit posibilitatea verificării mijloacelor de instruire pe care le-am inclus în planurile de individualizare. pentru aprecierea valorii rezultatelor şi ca element de comparaţie am folosit media ponderată (Mc sau X). unde Xmax şi Xmin reprezintă valoarea cea mai mare. Astfel. acest parametru oferindu-ne date despre omogenitatea rezultatelor obtinute de subiecti.3. perfecţionarea colaborării cu apărătorii. Amplitudinea este un parametru din categoria factorilor de dispersie care se calculează după formula: W=Xmax – Xmin .

perfecţionarea colaborării cu apărătorii. Parametrii motrici sunt reprezentaţi de: 10 x 30 m. perfecţionarea prinderii mingii. Prezentarea datelor Primul pas al cercetării a fost realizarea fişelor individuale pentru fiecare dintre sportivii grupei de experiment. în timpul acesteia sportivul se îndreaptă spre linia de start. dezvoltarea detentei membrelor inferioare. Descrierea probelor de control: 10 x 30 m. testul Cooper. pregătinduse pentru startul următor. Pauza este de 30 s. Parametrii somatici sunt reprezentaţi de talie (T). motrici şi tehnico-tactici. anvergură. precum şi pentru cei din grupa martor. pentru fişa individuală s-au luat în consideraţie următorii parametri: somatici. Parametri tehnico-tactici sunt reprezentaţi de totalitatea acţiunilor executate de subiecţi în atac şi apărare. Condiţiile desfăşurării experimentului au fost optime. perfecţionarea colaborării cu apărătorii. .- dezvoltarea vitezei de deplasare. raportul T100/G. perfecţionarea prinderii mingii. 3 săptămâni - 3 luni: - 1. Startul se ia din picioare de la o distanţă de 1 m de la linia de start. genoflexiuni. dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie. greutate (G).4. 30 m conducerea mingii printre jaloane. tracţiuni la bară fixă. diametrul biacromial şi cel bitrohanterian. Proba constă în 10 alergări pe distanţa de 30 m. cu o pauză de 30 s între alergări. Astfel. toate antrenamentele având loc în cadrul stadionului Tineretului.

1. Crt. pe pista de atletism măsurându-se în metri distanţa parcursă de fiecare sportiv. fiecare genoflexiune este notată cu un punct. Punctarea probelor de control     10 x 30 m şi 30 m conducerea mingii printre jaloane: pentru fiecare zecime de secundă se acordă 8 puncte. Se înregistrează toate cele 10 alergări şi se face media aritmetică. Genoflexiuni. Se permite mersul. Se vor executa maximum de repetări pe ambele picioare într-un interval de timp de 20 s. dar nu se permite părăsirea pistei. iar între acestea se aşează celelalte 5 la o distanţă de 3 m unul faţă de altul. ridicări în braţe.5 – 1. şi chiar oprirea. tracţiunile la bară fixă: fiecare ridicare este notată cu 2 puncte. Recoltarea datelor pentru fişele individuale Grupa de experiment Fişa individuală Moldovan Daniel Tabel 4. Indici somatici Model FRF Optim Minim Testare Iniţială Finală Diferenţă . Tracţiuni la bară fixă.Cronometrul se declanşează la atingerea liniei de start şi se opreşte la trecerea liniei de sosire. Se vor executa 15 ridicări. Testul Cooper Se aleargă 12 minute. la testul Cooper pentru fiecare 50 m se acordă 10 puncte. Startul se dă în bloc.1: Profil somatic Nr. 30 m conducerea mingii printre jaloane.8 m după cum urmează: primul jalon la o distanţă de 6 m de linia de start iar ultimul la 6 m înainte de linia de sosire. Atârnat la bară fixă. Rezultatul este exprimat în secunde şi zecimi de secundă. În lungul terenului se aşează în linie dreaptă 7 jaloane înalte de 1.

86 44 35 +2 +1 +0.84 77 1.81 84 1.1 4’’2 14 20 3100 Punctaj 66 50 28 20 60 224 Diferenţă: Testare 2 (finală) – Testare 1 (iniţială) =22 puncte Conţinutul tehnico-tactic în apărare 6 Dirijarea apărării Plasamentul optim Curaj la ieşirile din poartă Blocarea mingilor Precizie în degajarea mingii cu piciorul X X X X Aprecierea în note 7 8 X’ X’ X X’ X’ X’ 9 10 X= testare iniţială.09 1. X’= testare finală Total testare iniţială= 35 Total testare finală= 41 Media notelor Ti=7 Tf=8.2 4’’3 12 18 3100 Punctaj 58 42 24 18 60 202 Testare 2 6.03 +2 +2 Tabel 4.2: Model motric Nr.01 +0.08 1.1.1 2 3 4 5 6 Talie Greutate Raportul Anvergura Diametrul biacromial Diametrul bitrohanterian 1.85 42 32 1.82 76 1.2 Diferenţa mediilor: 8.2 – 7 = 1. 1 2 3 4 5 Probe de control 30 m conducerea mingii 10 x 30 m Tracţiuni Genoflexiuni Testul Cooper Total Testare 1 6.crt.2 Conţinutul tehnico-tactic în atac 6 Repunerea precisă şi rapidă a mingii cu mâna sau cu piciorul spre partea opusă de unde a venit Aprecierea în note 7 X 8 X’ 9 10 .83 44 35 1.00 1.88 43 34 1.00 1.84 84 1.

5 = 1 .Degajarea precisă şi rapidă a mingii spre un coechipier X X’ X= testare iniţială. X’= testare finală Total testare iniţială= 15 Total testare finală= 17 Media notelor Ti=7.5 – 7.5 Diferenţa mediilor: 8.5 Tf=8.

12. 1984. Biblioteca Universităţii Bacău. 2000. Editura Egal. Tineretului pentru Cultura Fizică şi Sport. Sport-Turism. 10. 2002. 8. vol I şi II. Epuran M. Ed. Avramoff E. 2.02. 9. 16. Ed.Curs de bază. Antohi N. Bacău.600 de exerciţii. Epuran M. Bucureşti. Fotbal . Bazele jocului de fotbal. Avramoff E. 1993. Ed. . 1998. . Dinu C. SportTurism.R. IEFS. 7. Gh. Ionescu I. 13. Ionescu M. Bucureşti. 17. Probleme de fiziologie a efortului ciclic. Bucureşti. Bucureşti. Demeter A. Antrenamentul fotbaliştilor juniori” Ed. Sport. Sport-Turism. 1982. 5.Turism.Bibliografie 1. Panait C.. Bucureşti. Cojocaru V. Bucureşti. Horn E. Fotbal . Bucureşti. Balint Gh. Exerciţii pentru pregătirea fizică şi tactică.. Balint.Fotbal. Bucureşti. concepţia de joc. Sport .. Avram S.2002. 2002. Gh.Turism. Bucureşti.P. 3. 15. Palfai I. Fotbal pentru toţi. Alma mater. 4. Stadion. Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanţă. Iaşi. Curs pentru studenţi. 18. Ed. Ed. Bucureşti. 1974.. Ed. Mecanisme de influenţare a comportamentului în fotbal. Fotbal de la A la Z. 1980. Ed. 1993. Ed. Hoştiuc N. Balint. Universul. RMF 55/28. 1982. Teoria şi metodica Educaţiei Fizice şi Sportului. Psihologia sportivă.. 6. 1985. Ed. 1981. Benedek E. Ed.. 2000. Antrenamentul sportiv. 1996. Galaţi. Antohi L. Fotbalul modern de la antrenament la joc. Ed. Dragnea A. Fotbal . U. Bucureşti. Fundaţiei Chemarea.Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice. Axis Mundi.. Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”. Fotbal. 1980. Bacău. Tudoran M. Cârstea Ghe. CNEFS . 1955.Curs de specializare. 14.D. Bucureşti. Probleme fiziologice ale antrenamentului sportiv. Ştiinţă şi Artă. 11. E. Csanadi A. Bucureşti.

Stănculescu G. Stănculescu G. Bucureşti. Cojocaru V. Teoria jocului de fotbal. 1982. Sport-Turism. Stănculescu G. Constanţa. Raţă G. 1996. Fotbal . Sport . Stănculescu V.Turism. ş. Ed. Alma Mater. 26. 1984. Constanţa. Ed. Ed.P. Ed. 31. Bacău. 22. 2003. Bucureşti. Stănculescu V. Nicu A. Fotbalul la copii şi juniori. 29. Fotbalul cu studenţii. 24. Metodica educaţiei fizice şcolare. Sport . . Universităţii Ovidius. 1981. Ed. Aspecte morale ale pregătirii juniorilor. Sport . Bucureşti. şi Mogoş A.. Ed.Turism.. 20. Motroc I. Bucureşti. Şiclovan I. 2002. Rădulescu M.Turism. 2003.19.Turism. E. Stănculescu V. Bucureşti. Didactica educaţiei fizice şcolare. Ed. 1992. Motroc F.curs de bază. Editura Sport .. Bucureşti. 28. Ed. Bucureşti. Ed.aspecte moderne de antrenament şi joc. 21. Ghidul antrenorului de fotbal.a. Universităţii Ovidius.copii şi juniori. 23. Ghidul antrenorului de fotbal . Axis Mundi. Rădulescu M. Universităţii Ovidius. 1993. 1979.Turism.D. Pregătirea fizică a fotbaliştilor. Antrenamentul sportiv modern. Sport . 2004.. Bucureşti. Cristea E. Editis. 1980. Bucureşti. Ed. Fotbal . 25. Constanţa. Ed. Teoria educaţiei fizice şi sportului. 27. Mitra Gh. 1982. 30.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful