Cultura, Nr.

16 / 28 aprilie 2011

Demonologia lui Creangă. Draci şi babe specialiste în "drăcării" (I) Eugen Simion

Recitind povestile si basmele lui Creanga, am fost surprins sa constat cât de multi draci (dimoni) circula prin naratiunile lui si ce rol important au unii dintre ei in conflictele din viata satului (satul imaginar, de buna seama)… In afara de zmeii din „Fat-Frumos, Fiul Iepei“ si de comunitatea iadului, in totalitate, din „Ivan Turbinca“, apar in povestirile propriu-zise („Povestea lui Stan Patitul“, „Danila Prepeleac“) mesageri de tot felul ai lui Scaraoschi, unii simpatici, cooperanti, cum este cazul lui Chirica, altii perfizi, intruchipari depline ale Raului, asa cum si-l imagineaza lumea crestina. O tema si un personaj simbolic pe care le gasim in toate literaturile si de multa vreme. Imaginatia medievala este plina de diavoli astutiosi, reprezentati grafic sub infatisari terifiante, combinatii de multe ori de animale (balauri, tapi) si oameni prevazuti cu coarne si coada, pe scurt: o sinteza de monstruozitati. Marlowe („Tragica istorie a doctorului Faust“, 1589) a reabilitat diavolul, facând din el o creatura superioara, cu calitati umane. Diavolul este aici „cel lipsit de iubirea lui Dumnezeu“ si, din aceasta cauza, este un spirit care sufera, capabil de intelegere si compasiune. Goethe a preluat mitul si i-a dat („Faust“, 1806-1832) stralucirea si semnificatia cunoscuta. Mefistofeles este un spirit superior, ironic si sarcastic, un simbol metafizic, iar pactul cu diavolul acopera nu o tradare morala si religioasa vulgara, ci o problema grava de cunoastere.
 In secolele urmatoare, literatura satirica si fantastica a continuat sa exploateze aceste surse magice si diabolice. „Diabolismul“ este cultivat in chip mai sistematic, ce-i curios, in secolul al XVIII-lea, secolul rationalismului si al iluminismului. Cine nu stie de „Diavolul schiop“ al lui Lesage (1707) sau de „Diavolul indragostit“ din povestirea fantastica a lui Jacques Cazotte, socotita si azi de critica literara o capodopera a genului? Lesage reia tema dintr-un roman spaniol, publicat in 1641 de Luis Vélez de Guevara, compus in stilul romanului picaresc, având ca tema esentiala satira moravurilor. Cazotte umanizeaza tema si face din personajele sale (Alvare Maravillas si Biondetta – adolescenta fermecatoare sub care se arata diavolul) doua fiinte care, prin iubire, scapa de puterile raului. Voltaire se arata oripilat in „Eseu asupra moravurilor“ si in „Dictionar filosofic“ de gustul contemporanilor sai pentru supranatural si de seductia pe care o exercita asupra lor oribilul. El ii detesta pe cei care celebreaza infernul si picteaza „le

„Ispitirea Sfântului Anton“. la un moment dat. un personaj mai degraba simpatic. cu atributele lumii moldovenesti.diable déguisé en cormoran et en crapaud“. vietii normale). Diavolul continua sa-i ispiteasca. Printre scriitorii interesati de subiect se afla si Chateaubriand. Este modul in care. fara a mai pune la socoteala scriitorii germani care de la Goethe la Hoffmann dadusera in secolele anterioare un sens metafizic relatiei dintre om si Satana. adaptati moravurilor si stilului de viata din Moldova de Mijloc. opera unor spirite fanatice. straniu si catilinar. intra in teatru si in memorialistica satirica. de care se sperie si de care fuge. in societate… Devine chiar erou de roman-foileton. in familie. Din nou Stan Patitul
 Pâna sa fie insa acceptat in saloanele literaturii culte. in secolul al XXlea. plina de culoare si de cruzime morala in descrierea nevestei indracite. ei alcatuiesc o tipologie determinabila in opera humulesteanului prin câteva trasaturi in raport cu alte scrieri. Diavolul este in aceste fictiuni realiste un spirit corupator care patrunde peste tot. Flaubert analizeaza fenomenul ispitei intr-o carte celebra. zice cercetatorul care inregistreaza toate aceste detalii. in „Povestea lui Stan Patitul“ si „Danila Prepeleac“. fac din el un simbol al revoltei si al puterilor secrete din univers. Bernanos. cum am aratat intr-un capitol anterior. secolul realismului si al romantismului. in versuri si proza. chiar trimisul lui Scaraoschi pe pamânt. Se va vedea in continuare ca dracii sai vorbesc molcom si sfatos si fac aceleasi „smichirii“. apoi in „Séraphita“ si „Louis Lambert“. cum am precizat deja. in genere. absurde si atroce. Diferiti intr-o oarecare masura ca fire si comportament. pornind de la Cazotte si oprinduse la Baudelaire. asa cum face Balzac in „Centenaire“. unde diavolul apare. Lipseste.
 Preocuparea pentru literatura diabolica si magica trece si in secolul al XIX-lea. simbol al necuratului.
 Dar sa revenim la dracii din naratiunile lui Creanga. sunt analizate aici. Nu ezita sa numeasca aceste scrieri dezgustatoare. Chirica. Nimic nu se intâmpla catastrofal atunci când dracii se amesteca in treburile lui Danila Prepeleac sau ale Stan Patitul… Ei vin fie sa ispaseasca o pedeapsa (Chirica. Victor Hugo. Balzac. in afaceri. Nu spune Hegel ca Mefistofeles reprezinta un factor esential in univers? Chiar prozatorii care vor sa reconstituie in roman „o istorie a inimii cusuta fir cu fir“ sunt atrasi de stiintele si psihologiile oculte. pentru a câstiga competitiile. nota terifianta in proza magica si diabolica a lui Ion Creanga. Creanga porneste de aici si face din drac. Max Milner a studiat circulatia temei in doua mari tomurix) (x). un drac de treaba. unde miraculosul intra fara sa tulbure prea mult scenariul realistic al naratiunii. L. diavolul a circulat in fantezia populara si a patruns in folclor.
 
 1. Acest mit ajunge si in proza lui Eminescu sub chipul tânarului demon frumos. Julien Green. Romanticii mitizeaza pe Satana. cum s-a intâmplat si in cazul culturii române. ca toate personajele din naratiunile lui Creanga. oricum umanizat. Mme de Staël. in cele din urma. Cel mai bine se vad aceste diferente. sub forma „diavolului teologic“. Nerval si lista nu se opreste aici. I. pe Gide. de . Théophile Gautier. Cam in acelasi timp cu Creanga. vreau sa spun. O puzderie de nume si titluri de scrieri. Caragiale preia tema lui Belphegor de la Machiavelli sau din alte surse intr-o nuvela admirabila („Kir Ianulea“). trateaza prozatorul miraculosul: vorbeste de el ca si când ar face parte din existenta curenta. ca o dimensiune a realului (partea ce nu se vede la inceput si care se integreaza.

ii umanizeaza. fara sa afle ce-a gândit si ce-a spus flacaul tomnatic. personaje identificabile in tipologia rurala a lui Creanga. contrar asteptarilor. intelepte. Nu-i cere lui Ipate sa-si tradeze credinta si sa semneze un pact prin care sa-si vânda sufletul. executa operatii de chirurgie pentru a scoate o coasta de drac din trupul unei tinere neveste. Chirica. deci. intriga diabolica a babei mijlocitoare. ca Ivan Turbinca. Devin. probabil. totodata. ca sa spunem astfel. in custodia iadului)… Tarâmurile. o istorie morala care se incheie cu des-diabolizarea femeii (scoaterea coastei ticaloase) si retragerea lui Chirica. el face in naratiunea lui Creanga numai bine. cinstite. personajele circula fara mare dificultate dintr-o parte in alta. O retea de semne. il convinge sa se insoare. . conferindu-le trasaturi omenesti bune sau rele. Cea mai putin rea are o coasta de drac pe care Chirica io scoate dupa ce reuseste sa-i aduca barbatului indaratnic si credul dovezi ca nevasta. In felul acesta diavolul sau nu tulbura aproape deloc imaginea si ritmurile vietii taranesti si nu produce spaima la lectura. dracii participa la treburile gospodaresti. desi rolul lui pe lume este sa provoace raul. poate fi necredincioasa. cel mai onest si mai simpatic diavol din literatura româna. un baiat vrednic si credincios. Este. nu sunt strict determinate. se arata de la inceput un drac fara mari performante (nu reuseste sa intarâte oamenii pentru a face fapte rele) si nu este atât de inrait si dibaci cât ar trebui sa fie dupa regulile iadului. spatiu aflat. Ce-i interesant in aceasta istorie pe jumatate normal prozaica (viata unui taran care vrea sa se instareasca si isi cauta o nevasta pe masura). n-a facut decât sa-i urmeze sfaturile. dracii se amesteca printre oamenii obisnuiti si se comporta aproape ca si ei. fie sa execute o misie cu totul prozaica (apararea teritoriului si sabotarea proiectului initiat de Danila de a ridica o manastire in marginea iazului. Ideea este ca nicio femeie nu-i onesta in totalitate. la ei acasa. in fond. pe jumatate fabuloasa (sluga lui este un drac cu puteri misterioase) este ca taranul. cu scene de cruzime (incendierea casei si.exemplu). pentru ca eroul sa poata verifica daca intr-adevar aici exista mai multa vodca si femei disponibile si. ne dam seama ca. si se intorc. a mâncat un bot de mamaliga lasat la Stan Patitul in padure. Scaraoschi. Ipate. cu un copil mic in brate. Chirica este pedepsit de Scaraoschi sa slujeasca trei ani pentru ca. rapirea pruncului si ipocrizia teribila a nevestei pe cale de a pacatui). accepta sa se ia la intrecere cu un om siret (Danila) si. infometat. incât nimeni nu banuie de unde vine si ce hram poarta…
 Sunt totusi semne care i-ar fi putut deconspira originea draceasca. sporeste averea stapânului sau si. in cele din urma. in mai toate situatiile epice infatisate de Creanga. Toate acestea sunt puse intr-o naratiune dinamica. se duc in iad. de altminterea. vrea sa stie totul despre ei…
 Ajuns in gospodaria lui Stan Patitul. in fine. se pare. este. care conduce un vast serviciu de informatii: monitorizeaza gândurile pamântenilor. nu-si da seama ca s-a infratit cu diavolul si ca. Chirica se dovedeste a nu fi deloc lenes. altfel zis. dar. De aceea este pedepsit de seful sau. Doar in „Ivan Turbinca“ dracii sunt vizitati. in genere. in fine. daca exista posibilitatea de a petrece…
 In rest. dimpotriva. adica in iad. Chirica este un om de treaba si. sunt invinsi… Putem spune ca proza diavoleasca a lui Creanga ii demitizeaza pe diavolii cu care opereaza si. Se poarta in asa fel. Sfaturile sunt. din toate actele lui. ajutându-l apoi sa-si aleaga femeia cea mai putin indracita. zis si Stan Patitul.

ca sa-l convinga ca prima fata aleasa de flacaul tomnatic nu-i buna de el pentru ca are trei coaste de drac. dracul deghizat in argat spune. om sa fii. dar nici lucru curat nu esti“… N-o fi Chirica lucru curat. Reteaua de semne incepe chiar din prima clipa. ceea ce il face pe interlocutorul sau. n-a reusit „sa arvoneze“ niciun suflet. ajutat de toata dracimea. trimis in misiune pe pamânt.)…“ Tocmai acest lucru nu vrea sa-l faca diavolul osândit de Scaraoschi sa slujeasca trei ani pentru ca. raspunsuri imprecise. atunci când Chirica bate la poarta lui Stan Patitul. vorbele in dodii. dar nu-si da seama de unde-i vine norocul. sugestiile ba serioase. invoiala… Chirica insusi se lauda la un moment dat cu stiinta lui de a ghici secretul femeilor („caci eu sed calare in inima lor si. Alta data. O „claca dracului“. dracul sa fii. mai Chirica?“). proba infidelitatii nevestei. sa dea urmatoarea replica: „dar stii ca m-ai plesnit in palarie. naluca sa fii. e multumit. iarasi. secera intr-o singura noapte un lan imens de grâu.n. si merge mai departe pe mâna lui Chirica… Boierul pagubit banuie si el ceva când vede ca omul lui Stan ia in spate gireada cea mare de grâu („n-am crezut ca am a face cu dracul“ si mai departe: „si chiar de nu-i fi tu uciga-l-crucea. numai intr-o singura noapte. foarte elocvente de altfel (nunta. dar nu prea mult. zice el. ba glumete pe care le face chiar protagonistul in discutie când i se judeca faptele iesite din comun.am putea zice. dar opreste suspiciunea la timp si incheie. ia! nu mai sti si dumneata cum. zice naratorul care stie de manevrele lui Chirica. vazând numarul mare de aluzii din text.
 Dovada poate cea mai puternica despre puterile ascunse ale lui Chirica ar fi trebuit so aiba Ipate (numit de narator „cel cu grija in spate“) atunci când slujitorul sau. necajit. averea lui creste. tot n-ati umblat cu lucru curat. uluit de câte stie baiatul care seamana cu un vrabioi chircit. din când in când câte o vorba. fapt ce nu scapa taranului intrigat de atâtea ocoluri: „Balan sa-ti aleaga din gura ce spui – comenteaza el – daca nu vorbesti deslusit“ (s. nu ca ma laud. Numai de un limbaj deslusit nu are nevoie Chirica. stapâne!“…
 Nu-i ramâne lui Stan decât sa se mai mire o data de puterile ascunse ale slujitorului sau: „nu stiu. el raspunde evaziv si cu istetime. mai Chirica? Al dracului baiet! Parca esti Celde-pe-Comoara. de stii toate cele!“ (s.n. Intrebat cum il cheama si de unde vine. propozitiile neterminate. „in dodii“. Chirica da. dar Chirica il sfatuieste sa nu le caute: „Da’. apoi cica te fura sfintii si iar nu-i bine“. Se multumeste doar sa se mire de puterile lui Chirica si sa mai arunce. asa. de pilda atunci când observa ca argatul sau stie multe si vorbeste. Stan este deja in voie buna cu dracii. Ipate se mira din nou. asa ca nu se sfieste sa amestece vorbele si sa-si vada de treaba. dar stiu toate maruntaiele dintr-insele“) si-l sfatuieste pe ezitantul Stan sa se aiba bine cu dracii caci. dar nu incearca nici acum sa desluseasca dodiile. insa… ce am eu cu sufletul vostru?“). numitul Stan Patitul cere de data aceasta deslusiri („cum asta.) Chestionat in continuare de Stan pentru a-i testa desteptaciunea si morala. dezvaluirea de catre Chirica a perfidiei babei si a scenariului odios pus la cale pentru a . „daca nu-i fi si cu dracii oleaca. Nici Ipate (Stan Patitul) nu merge mai departe cu banuielile sale. pe mosu-meu la fântâna“… Formula misterioasa. dar este un lucru bun pentru gospodarul Stan Patitul scos din burlacia lui si adus de acelasi Chirica in prag de insuratoare („in pârpara insuratului“)… Nici intâmplarile ulterioare. dar ii spune ca una dintre ele „a inalbit odata. mai. in chip figurat desigur.

stapâne. Scenariul are doua parti distincte: mai intâi istoria esecurilor pagubosului Danila. când este vorba de identitatile lui Chirica. ia nu mai sti si d-ta cum. Inainte de a pleca. sunt doar niste biete slugi ale lui Scaraoschi care. daca pactul cu diavolul. Intr-adevar. ca te-a slujit un drac trei ani de zile“… S-ar putea zice ca dracul Chirica nu are nimic din satanismul pe care l-a speculat si l-a umflat literatura pentru a intari ideea ca in lume actioneaza. zic. da o nota senzationala faptelor. cu toate mirarile si banuielile sale succesive. vorbeste – s-a vazut – nedeslusit. ar fi fost incheiat sub forme legale. iar cu alta ia. Cu o mâna da. Stan se lasa mereu imbrobodit si. ci cinci. mai destept. care da boii pe un car.
 
 2. din iazul lânga care Danila vrea sa ridice o manastire ies cinci diavoli pentru a-l incurca pe proaspatul calugar (in fapt. atunci când misia lui pe pamânt (citeste: ispasirea lui!) se incheie. el saruta cuviincios mâna lui Ipate si-i marturiseste: „Ei.. pierd toate probele. se dovedesc a fi tari de cap si suspect de naivi. Dracii lui Danila. ca eu ma duc de unde am venit. simbolizat de Printul Intunericului. deturneaza discutia. carul pe o capra s. de care face atâta caz literatura cu continut metafizic. originalitatea epicii printr-o inteligenta combinatie de fabulos si realism. in fine. Dracii lui Danila Prepeleac si prabusirea unui mit…
 Altfel arata si se comporta dracii din „Danila Prepeleac“. in confruntarea (intrecerea) ce urmeaza.
 Sa refacem scenariul povestirii pentru a vedea comportamentul lor deloc „dracesc“. cu acceptul tuturor partilor? Este greu de imaginat asa ceva in lumea taraneasca… Creanga cântareste. reprezentat de Dumnezeu. subliniez. in ciuda reputatiei lor de a fi sireti. mai siret. Valeriu Cristea i-a analizat pe toti cu mare atentie in „Dictionarul“ sau si l-a corectat pe Creanga in ceea ce priveste numarul lor: nu sunt patru. Cinci. n-au personalitate.
 Cel care deconspira secretul lui Chirica (slujitorul lui Scaraoschi) este Chirica insusi in finalul naratiunii. oculteaza. dar sa stii de la mine.d.adormi suspiciunile barbatului ca si incornorat). cum spune prozatorul la un moment dat. Joc inteligent. ca nici unul nu are inteligenta si hazul lui Chirica. principiul raului. Trimis . Cum s-ar fi desfasurat ele. stapâne!).a. Ei se lasa usor pacaliti de Danila si. este istoria prostiei omenesti in varianta unui individ care face totul pe dos… Partea a doua a naratiunii arata un alt Danila. cum se dovedeste la urma. pâna ajunge la sapa le lemn. bine lucrurile. chiar azi mi s-au implinit anii de slujba. mai inventiv si. si sa spui si altora. nu dau la iveala secretul biografiei lui Chirica. incurcând sirul lor. ii recomanda discretia („da’. pe lânga principiul binelui. desi aveau toate atuurile sa le câstige detasat. Chirica fuge. mai putin pagubos. ramâi de-acum sanatos. nici acestea. el continua sa ramâna pâna la sfârsit in aceeasi stare de perplexitate si admiratie fata de dracul ascuns sub chipul unui vrabioi inchircit…
 Creanga imagineaza un scenariu bine pus la punct. sporeste. iaca. iar când Stan devine insistent. spre deosebire de acela al lui Ipate/ Stan Patitul. Secretul lui Chirica intra in logica naratiunii: intretine curiozitatea la lectura. Dialogul dintre Stan si Chirica seamana cu un joc intre pisica si soarece. dar trebuie sa spunem de la inceput. Danila nu are deloc gândul sa traiasca in pustiu si sa se pocaiasca!) in proiectele sale.m. altfel lucrurile s-ar fi complicat prea mult. ca sa nu zicem de-a dreptul prosti. cum s-a putut constata. solutie pozitiva. Când e gata sa-l prinda cu secretele si „smichiriile“ diavolesti. cel „nechitit la minte si nechibzuit la trebi“.

lacom. repet. putem spune. proba de chiuit. in speta cei cinci draci… Mai este ceva original in schema epica a povestirii: spatiul in care se desfasoara aceste fapte. minimalizând in chip ostentiv puterea si inteligenta dracilor. repet. Creanga il aduce pe pamânt. nepotrivit. faptul ca invadatorul vrea sa ridice pe proprietatea iadului o manastire. desigur. Imaginarul colectiv si. iazul. locul si padurile de pe-aici sunt ale noastre“) si. sireteniile copilaresti ale eroului care. deturnarile. personaje noi. Pâna acum stiam ca iadul este undeva. sa-ti vie cu banii de-a gata la picioare si sa te faca putred de bogat“… Numai ca. vazând in el o forta a universului. E momentul in care se declanseaza ceea ce am putea numi scenariul magic al povestirii. dupa un alt sir de esecuri. simbolul altei puteri…
 Ce urmeaza se cunoaste: mesagerii lui Scaraoschi incearca mai intâi sa-l inspaimânte pe Danila. in consecinta. ca de nu. proba de blesteme) pe care. lucru inedit. si sa te carabanesti de aici. alte incercari ale puterii (caratul in spate al iepei.
 Ce-i greu de inteles in aceasta competitie dintre reprezentantii a doua tarâmuri (cel pamântesc si cel diavolesc) este. de primul. Danila le câstiga pe toate. Solutie negustoreasca. hotaraste sa dureze o manastire intr-un loc. La hotarul dintre ele se afla. datorita surprinzatoarei sale abilitati. ma bani! – zise dracul trimis. e rau de tine“). Nici asta nu iè din drum. In „Danila Prepeleac“. in stare a citi gândurile omului si a pregati cu minutie dezastrele… Povestitorul humulestean rastoarna aceasta imagine si aduce in „Danila Prepeleac“ niste demoni amarâti si infricosati. se dovedise a nu fi deloc o lumina si o intelepciune omeneasca. prinde smichiria si trage numaidecât morala fabulei: „Bun! Zise Danila. ilegitimitatea proiectului manastiresc („stai. un mester absolut al raului. ma! Nu te-apuca de nazbutii. vazându-si domeniul amenintat. dar. Locul in care Danila vrea sa construiasca manastirea este. Scaraoschi se poarta.in deriziune de fratele sau – sastisit de cererile lui Danila – sa se calugareasca. naivitatea dracilor. traditia si schimba miturile. inca o data. incearca sal cumpere cu bani („na-ti. tot mânastiri sa croieste. concursul de alergare. daca vrei sa te bage dracii in sama. Creanga incalca. usor de manipulat chiar de un individ modest ca eroul fabulei de mai inainte… *) (*) Max Milner: “Le Diable dans la littérature française de Cazotte à . aruncarea buzduganului si. reclamând dreptul de proprietate si. la urma. mai târziu. acest simbol crestin. desigur. proba de trânta. Se adauga la aceasta grija. ca orice proprietar care. Istoria molcoma si previzibila de pâna acum – istoria prostiei omenesti. solutia coruptiei. cea in care Creanga se aratase deja foarte iscusit – se transforma intr-o istorie in care intervin si forte supranaturale. nereusind. Scaraoschi se razgândeste si trimite alt drac pentru a-l provoca pe Danila la noi intreceri si a-si recupera astfel banii… Urmeaza. Face mai intâi o cruce si-o infige adânc in pamânt. cu totul diferit. deci. ia masuri de represiune. dar. situatii imprevizibile si. se va dovedi curând. pe alt tarâm. dupa ce târgul se incheie si eroul nostru sta pe burduful de bivol plin de bani. pâna atunci. Danila ia in serios recomandarea si. proprietatea lui Scaraoschi. literatura culta care sugereaza manifestarile satanismului. Ei cred tot ce le indruga Danila si accepta fara sa protesteze derogarile. Dracii sunt gata sa câstige pentru ca Danila. prezinta diavolul ca o suma a negativitatilor superioare.

Librairie José Corti. Paris.Baudelaire” (1772-1861). . 1960.