REFLEXO-VITAL

+

REFLEXOTERAPIE
Suport de curs
Reflexo-Vital Bacău

2010
Coordonator – Gabriela Olaru – Reflexoterapeut Realizator curs – Daniela Onat Kinetoterapeut

Bacau, Bd. unirii nr 2, 0744/ 661 651,0724/661 651 www.reflexo-vital.ro

CUPRINS

Nr.
crt

Capitol Introducere în arta binefăcătoare a reflexoterapiei Noțiuni de reflexoterapie Sistemul renal Sistemul limfatic Sistemul cardio-vascular Sistemul nervos Sistemul osos Sistemul endocrin Sistemul respirator Sistemul digestiv Bolile sistemului cardio-vascular Bolile ORL Bolile oftalmologice Boli reumatice Bolile ginecologice Bolile sistemului respirator Bolile sistemului digestiv Zonele reflexogene din tălpi Zonele reflexogene din mâini Bibliografie
REFLEXOTERAPIA

Pagina 3 21 26 32 37 44 51 61 66 74 76 83 85 88 92 94 97 101 104

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

DEFINIȚIE: reprezintă practica masării anumitor puncte ale piciorului în scopul eliberării tensiunii și tratării bolilor.

I.

Fundamentare teoretică

Acum 5000 de ani, în India şi China era cunoscută o formă de tratament bazată pe punctele de presiune. Dacă aruncăm o privire asupra istoriei, putem găsi dovezi care

2

atestă folosirea acestei presiuni puternice asupra degetelor mâinilor şi picioarelor pentru combaterea diferitelor dureri ale trupului (fig. nr. 1).

Fig. nr.1: Frescă antică din „ Mormântul medicului" din Saqqara, Egipt

(Gillandres, Arin, 2003)
Triburile indiene din America de Nord cunoşteau relaţia dintre punctele reflexe şi organele interne şi utilizau aceste cunoştinţe în tratarea bolilor (Wills, Pauline, 1998). Medicina tradiţională asiatică ne învaţă că energia vitală, numită forţa vitală sau prana, circulă într-un mod echilibrat, ritmic, între toate organele corpului şi pătrunde în fiecare
celulă şi ţesut viu. Dacă această energie se blochează, organul corelat cu zona blocată se îmbolnăveşte. Bolile provocate de viruşi sau bacterii pot perturba şi ele echilibrul corpului. Sistemul organismului uman, funcţionând conform legilor polarităţii, prezintă 2 zone importante. Una dintre acestea se află în creştetul capului, iar cealaltă la nivelul labelor picioarelor. Între aceşti 2 poli circulă curenţi energetici separaţi, câte cinci pentru fiecare jumătate a trupului, parcurgând traseele între cap şi degetele picioarelor şi între cap şi degetele mâinilor. Aceşti curenţi circulă după nişte linii verticale numite zone, în interiorul cărora se află toate organele şi muşchii din corp (Wills, Pauline, 1998).

În epoca modernă specialiştii îl recunosc pe William Fitzgerald ca pă rintele
reflexoterapiei moderne, ca cel care a studiat primul terapiile folosite de amerindieni. După teoria lui Fitzgerald, corpul se împarte în 10 zone longitudinale (fig. nr. 2); fiecare din aceste zone se prelungeşte în picioare, care sunt, la rândul lor, împărţite în 10 zone. Zonele încep din creştetul capului şi merg până la tălpile piciorelor şi extremităţile degetelor.

3

Organele sunt componente inseparabile în ansamblul organismului uman. V.Fig. în general la distanţă faţă de organele pe care le reprezintă. Pauline. reflexologia este ştiinţa zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafaţa corpului. având legătură vasculară şi energetică directă cu zonele reflexogene corespunzătoare. 2: Cele 10 zone energetice ale corpului (Wills.. (Chiruţă. nr. 1998) Ca ramură a medicinii orientale. Postolică. I.. 4 . 2001).

Cel mai simplu arc reflex medular este alcătuit din (Voiculescu.C.C. cât şi la nivelul etajelor superioare ale nevraxului. alături de multe alte metode de masaj. El este format din 2 sau mai mulţi neuroni.Reflexologia. 1971): 5 . Petricu. I. are la bază arcul reflex care se închide atât la nivelul măduvei spinării.. I.

toxinele fiind principala cauză a îmbolnăvirilor curente. 3. 1998). conceptul care explică cel mai bine funcţionarea reflexoterapiei poate fi considerat acela conform căruia masajul picioarelor stimulează fluxul de energie care parcurge meridianele corpului. interoceptor) care culege un neuron senzitiv (somatic sau vegetativ) ce se află în ganglionul spinal şi care. hormoni. informaţiile. deşeuri metabolice şi alte substanţe neidentificate încă.1. care execută ordinul În practică.000 de terminaţii ale canalelor energetice care se găsesc în picior este în legătură cu o altă parte a corpului. care primeşte influxul de la neuronul senzitiv. 2. Masajul reflex al picioarelor se bazează pe teoria zonelor şi foloseşte cuvântul „reflex” pentru a desemna „reflectarea” diferitelor părţi ale corpului pe picior. pe parcursul mai multor şedinţe determină dislocarea şi dispersarea cristalelor de toxine. 2001). Reflexoterapia se ocupă cu tratamentul zonelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). anticorpi. vas sanguin sau glandă). transmite mesajul primit de la organul receptor la sistemul nervos central. primit. Cu cât circulaţia sanguină este mai anevoioasă. de asemenea. prin prelungirile sale periferice şi centrale. iar mediul. depuneri pe care circulaţia sanguină le va trimite prin fluxul sanguin spre organele de eliminare. Se poate lua. Perturbarea circulaţiei în zonele reflexe face ca tulburarea/afectarea organului corespondent să evolueze. ci se extinde şi pe părţile laterale şi pe partea dorsală a piciorului. un neuron motor (somatomotor sau visceromotor). Buna circulaţie a sângelui este vitală pentru fiecare organ sau zonă din organism. V. un receptor (exteroceptor. D. întreţin şi agravează depunerile toxice în organism la nivelul zonelor reflexe sunt multipli şi depind de particularităţile biologice ale fiecărui individ. L. până mai sus pe gleznă (Mârza.. deoarece transportă materiale nutritive şi plastice . cu atât mai greu va surveni vindecarea (Chiruţă. îmbunătăţind astfel starea de sănătate. proprioceptor. hrana şi celelalte elemente 6 . oxigen. Masarea zonelor reflexogene afectate. în consideraţie şi explicaţia că fiecare din cele 72. Factorii care determină.. 1. impunând accelerarea transportului toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxifiere. Această reflectare nu se limitează doar la talpă. Prin masaj se facilitează circulaţia sanguină. un organ efector (muşchi. Postolică.

Scopul reflexoterapiei este de a corecta cei trei factori negativi implicaţi în procesul de boală: congestia. V. 7 . în articulaţii artritele etc. totodată. palma şi talpa. în rinichi nefrita. implicând perturbări circulatorii zonale care. picioare sau coloana modul de viaţă definit prin alimentaţie. starea psihică şi starea mentală. prin reflexoterapie se poate realiza diminuarea senzaţiei de durere. în pancreas diabetul. ea îmbunătăţeşte toate funcţiile organismului. Afecţiunile congestive sunt responsabile de apariţia tumorilor. toxinele localizate în ficat produc hepatita. Semnificativi şi comuni sunt următorii factori: (Chiruţă. Pielea este un gigant organ neurologic.. furnizorul acestora. Astfel. (Gillanders. circulaţia sangvină insuficientă la nivelul unui anumit organ sau segment al vertebrală antrenează presiuni anormale pe vase şi nervi. L. De asemenea. care conduc la stază circulatorie zonală. făcându-1 mai rapid şi mai eficient (Gillanders. în timp. bătăturile de la mâini sau picioare. bronşita sau sinuzita. Principii generale de aplicare a reflexoterapiei Reflexoterapia este o formă de tratament neinvazivă şi. un vast organ al atingerii şi care face legătura prin cele 5 milioane de fibre nervoase între suprafaţa corpului şi măduva spinării. 2001) corpului. afectează organele corespondente prin insuficientă circulatorie sau nervoasă. Elementele principale asupra cărora se aplică reflexoterapia sunt pielea. afecţiunile inflamatorii sunt cele precum colita. prin stimularea eliberării de endorfine (analgezice naturale ale organismului produse de glanda hipofiză). din creier în fluxul sanguin. ceea ce stimulează procesul natural de vindecare. inflamaţia şi tensiunea. de a ajuta la eliminarea tensiunilor şi de a reduce efectele stresului. 2003) II. în piele dermatitele. tensiunea este responsabilă de diminuarea eficienţei sistemului imunitar. În acest mod.indispensabile vieţii. Reflexoterapia are acţiunea cea mai eficientă când este folosită pentru tratarea întregului organism şi nu numai pentru anumite afecţiuni. o experienţă plăcută şi relaxantă. precum şi de a îmbunătăţi activitatea nervoasă şi circulaţia sângelui în întregul corp. Scopul unui ciclu de tratament este de a normaliza activitatea organismului. 2003). Ann. Postolică. Ann. fracturi consolidate greşit şi/sau căluşul vicios la mâini.

Cel de-al doilea element principal în reflexoterapie este mâna. Prin tălpi se realizează legătura cu pământul (mitul lui Anteu). pentru obţinerea unei poziţii relaxate. cu gambele mai sus decât bazinul şi trunchiul uşor ridicat pentru a menţine contactul vizual cu terapeutul. toate accesoriile de îmbrăcăminte care ar putea jena respiraţia şi circulaţia. Gabriela-Floreta. dată cu cremă. D. Deşi emisia energetică se extinde până la cot. Starea sufletească şi starea de sănătate. introdusă în pantofi comozi. doar. emoţiile se reflectă la nivelul pielii. el îşi va desface. masată. pentru a ne ancora în realitate. să lucreze eliberat de tensiuni fizice şi emoţionale şi să câştige încrederea pacientului. aerisită. Atât la nivelul tălpilor cât şi la nivelul palmelor există terminaţii ale meridianelor energetice şi are loc schimbarea polarităţii pozitive Yang (de pe faţa dorsală) în cea negativă Yin (de pe partea plantară. cea mai bună poziţie este decubit dorsal. Poziţia pacientului Se va folosi o banchetă confortabilă. mângâiată. de preferinţă cu suport reglabil pentru cap şi picioare. dar şi pentru a facilita şi determina modele de comunicare tactilă. Pentru ca şedinţele de reflexoterapie să fie cât mai eficiente. respectiv palmară). 1997).. în care se poate asigura o atmosferă de calm şi confort. de durere. Modul de lucru 8 .Capacitatea senzorială a pielii nu foloseşte doar pentru a informa creierul asupra a ceea ce vine din ambientul extern (senzaţii de frig.1998): Atitudinea terapeutului Terapeutul trebuie să aibă dorinţa de a-l ajuta pe pacient şi să fie conştient de faptul că el nu face decât să pună la lucru forţele vitale ale pacientului. prin intermediul acestei legături ne eliberăm de surplusul de energie electrostatică şi absorbim energiile benefice din adâncul pământului (Mamei Geea). Nu este necesar ca pacientul să se dezbrace de tot. prin obţinerea relaxării se urmăreşte reechilibrarea circulaţiei energetice (Bucur. pentru a înlătura tensiunea nervoasă de peste zi. calorice). zona celei mai puternice emisii rămâne palma şi mai ales vârful degetelor. Şedinţa se va desfăşura într-o sală cu temperatură optimă. sau cu pernuţe aşezate sub gât şi genunchi. trebuie să se respecte anumite principii de aplicare (Mârza. Astfel planta piciorului trebuie îngrijită.

De asemenea. Prin reflexodiagnostic se poate descoperi o suferinţă morfo-funcţională a organului corespondent. precum şi datorită faptului că nu toate punctele dureroase sunt relevate la prima examinare. dureroase din zonele reflexogene. Cei mai mulţi dintre ei îşi găsesc un refugiu în droguri. afecţiuni dermatologice etc. deoarece unele zone reflexe pot fi dureroase şi datorită unei afecţiuni locale în zonele de testare (bătături. în loc să caute alte metode de relaxare şi revigorare naturale. etc. tutun. Reflexodiagnosticul cere. alte impurităţi). masajul. ci sunt depistate în şedinţele următoare. III. zone corespondente organelor suferinde. Nu există reguli fixe în ceea ce priveşte ritmul şi intensitatea masajului. reîntoarcerea în natură. fiind sesizate de pacient şi terapeut. reflexologia. săruri. Este absolut necesar să se facă o examinare atentă.Se execută. palpând zona lui reflexogenă. pe care majoritatea oamenilor o petrece în picioare sau şezând. O diagnosticare corectă poate fi făcută numai de un specialist care prezintă un simţ tactil bine dezvoltat şi o vastă experienţă. mişcări energice. suprasolicitările au atins proporţii impresionante. exerciţiile fizice. traumatisme. cu o presiune adaptată fiecărui pacient.). malformaţii. zonele reflexe devin sensibile. vasculare şi energetice. cel care îl practică trebuie să posede solide cunoştinţe de anatomie. Examenul pacientului (reflexodiagnosticul/reflexodiagnoza) Reflexodiagnosticul constă în reperarea zonelor sensibile. tumori. echilibrul psiho-afectiv între terapeut şi pacient. Fundamentarea teoretică a efectelor reflexoterapiei asupra organismului. zonă foarte bogată în terminaţii nervoase. respectiv dureroase la palpare. 9 . Datorită perioadei de obicei mare. punctele reflexe trebuie controlate în permanenţă pentru a nu traumatiza zonele învecinate şi pentru a evalua deblocarea cristalelor. cu vârful policelui sau cu articulaţiile interfalangiene. În caz de suferinţă sau dereglări. încrederea şi colaborarea reciprocă sunt importante pentru tratamentul prin reflexoterapie. toxinele au tendinţa de a coborî spre zonele reflexe din tălpi. netoxice. Durerea este direct proporţională cu gravitatea şi vechimea afecţiunii organului corespondent. în general În zilele noastre. deoarece afectările organelor se manifestă şi sub forma aglomerărilor în zonele reflexe corespunzătoare de cristale (de exemplu: acid uric. aşadar. totul adaptându-se la problemele şi sensibilitatea pacientului şi în funcţie de reacţiile acestuia. cum ar fi mersul pe jos (eventual desculţ). morfofiziologie şi patologie. În timpul executării masajului. experienţă şi diversitate în cazuistică. medicamente. oamenii fiind expuşi unui stres excesiv. studiu amănunţit. alcool.

exercită la rândul lor influenţe negative asupra organismului (Chiruţă. spre organele de eliminare. rigidizări ale muşchilor. orice altă terapie va avea efect diminuat. Toate acestea fiind observate şi beneficiind de tratament timpuriu s-ar putea stopa şi elimina multe afecţiuni.ameliorarea incontinenței de efort. sau va rămâne fără efect. Reflexoterapia are efecte deosebite asupra tuturor organelor interne. Circulaţia sanguină desfăşurându-se în dublu sens. modificări ale pulsului schimbări. de culoare a pielii. senzaţia de rece sau cald în anumite zone tegumentare.Gândirea negativă. inflamaţii ale pielii.. electrofizioterapie. nodulii etc. se reflectă în organism. Reflexoterapia ne oferă şansa de a descoperi aceste dezarmonii psihice şi fizice. şi fenomenele produse la nivelul pielii. Postolică. acupunctura. diferenţe de mobilitate şi sensibilitate ale pielii. noduli subcutanaţi. după cum urmează (Gillanders. rănile. dureri musculare. împachetări. invidia. După cum organele interne se exprimă la suprafaţa pielii. prin apariţia în zonele reflexogene situate la suprafaţa corpului a unor indicii (Chiruţă. raze. indiferent dacă este vorba de tratament medicamentos. etc. 2001). V. agresivitatea se exprimă în planul proceselor psiho-somatice prin indispoziţie şi boală. . V.. Sistemul circulator: 10 . tensiunile musculare. Ann.ameliorarea cistitei. L.ameliorarea durerilor produse de colica renală. Deoarece nu există suportul circulator care să asigure transportul enzimelor. 2003): Sistemul urinar: . Postolică. Câtă vreme există tulburări reflexogene. 2001): tumefacţii ale muşchilor. . a substanţelor de reconstrucţie sau a medicamentelor spre şi în celule.

.relaxarea musculaturii dureroase.ameliorarea tuturor tipurilor de dureri de spate (dar nu numai) cum ar fi: sciatică. .ameliorarea afecţiunilor generale gastrice.ameliorarea diverticulitei. .reglarea activităţii hormonale. Sistemul de reproducere: .ameliorarea unor afecţiuni ca: bronşită. . Aceste 11 . lumbago. Sistemul endocrin: .reducerea stresului. . . . pot apărea unele reacţii trecătoare. spasmele musculare.îmbunătăţirea activităţii nervoase..reglarea funcţionalităţii glandelor. . fie că acestea sunt insuficiente sau în exces. emfizem pulmonar.echilibrarea secreţiilor.îmbunătăţirea stării generale de sănătate a individului. Sistemul respirator: .reglarea activităţii musculare.îmbunătăţirea aportului sangvin. . care nu trebuie să ne îngrijoreze pentru că ele dispar destul de repede. Sistemul osos: .ameliorarea sindromului de colon iritabil. leziunile de disc. normalizarea funcţionalităţii uterului şi a ovarelor în timpul menstraţiei. .normalizarea activităţii coloanei vertebrale.ameliorarea anginei pectorale.ameliorarea infecţiilor căilor respiratorii superioare. Sistemul digestiv: . .ameliorarea unor diferite afecţiuni coronariene: . După şedinţa de reflexoterapie sau chiar în timpul acesteia. .ameliorarea constipaţiei. astm bronşic.

Reflexoterapia necesită precauţii şi manifestă contraindicaţii în următoarele situaţii: • • • • • • cutanate). tumefierea gleznelor şi chiar a călcâielor în cazul pacienţilor cu staze reflexogene masate. • • • apariţia unor pete vineţii atunci când există un dezechilibru al dureri articulare şi în gât. îmbolnăviri cauzate de ciuperci. febră mare. ele sunt trecătoare şi trebuie considerate ca un semn pozitiv. • • • accese de febră atunci când în organism există o infecţie latentă. Aceste reacţii pasagere sunt: • umflarea subită a varicelor şi venelor datorită transportului unei cantităţi sporite de sânge. Aceste reacţii depind de cantitatea de toxine din organism. mai tulbure şi cu miros mai puternic. urină mai închisă la culoare.posibile efecte ne dau certitudinea că organismul pacientului reacţionează pozitiv la masajul zonelor reflexogene. accelerează procesul de eliminare a acestor deşeuri. crăpături. dureri la nivelul anumitor organe interne. 12 . cangrene ale membrelor inferioare. • • venoase. Ele apar datorită faptului că organele de eliminare a toxinelor din organism. erupţii în caz de contuzie. activând considerabil circulaţia. umflarea picioarelor prost irigate. arsuri. când există leziuni ale pielii (tăieturi. Există unele cazuri când reflexoterapia nu este recomandabilă. diaree sau nevoia de micțiuni dese. Despre posibila apariţie a acestor efecte secundare. pacientul trebuie informat încă din prima şedinţă pentru a nu intra în panică atunci când ele apar. • • inflamație acută a varicelor. în cazul îmbolnăvirilor acute grave. determinându-1 să renunţe. stimulate fiind. după vindecare). entorsă sau fractură la nivelul picioarelor (decât în boli infecţioase acute grave. corespunzătoare punctelor metabolismului calciului. tromboflebită.

extenuare nervoasă accentuată. consulte un medic specialist. să consulte mereu literatura de specialitate. fiziologie.• • • • • • • • • • • • • nu se aplică tratament în cazul bolilor contagioase (pojar. prin împărţirea sa în boxe mai mici. în vederea perfecţionării actului terapeutic. numită sală sau cabinet de reflexoterapie. Pe lângă acest cabinet de reflexoterapie. ideal ar fi să existe o sală de aşteptare. Introducere în arta binefăcătoare a reflexoterapiei 1. TBC. într-o încăpere specială. gripă). Acest cabinet de reflexoterapie se poate amenaja într-o singură sală mai mică sau mai mare. simptomatologie. pacientul va fi îndemnat să malarie. afecţiuni cardiace grave. cancerul se tratează cu precauţii şi după o îndelungă experianţă. el trebuie să fie la curent cu toate noutăţile apărute. Cabinetul de reflexoterapie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 13 . în cazul afecţiunilor acute neidentificabile. hepatită. sarcină cu risc crescut. Pregătirea cabinetului de reflexoterapie Reflexoterapia se practică. diabet compensat. De asemenea. pe stomacul gol sau imediat după masă. 2. o sală de duşuri. de obicei. IV. când picioarele au negi plantari (decât după vindecare). separate prin paravane sau draperii. reflexoterapeutul trebuie să aibă foarte bune cunoştinţe de anatomie. în stări depresive sau de epuizare (oboseală). toaletă şi o sală de odihnă după aplicarea tratamentului. în stări de ebrietate. nu se tratează pacienţii susceptibili de hemoragii interne. Asigurarea perfecţionării profesionale Pentru a fi un bun tehnician.

mâini: sănătoase. înainte de aplicarea reflexoterapiei la un pacient mâinile trebuie obligatoriu spălate şi încălzite. cu unghiile tăiate scurt şi bine pilite. unguente). să nu fumeze în sala de reflexoterapie. sau dacă acest lucru nu se poate. parfumuri şi creme puternic mirositoare. luminos. care 1-ar putea ideal este să nu fumeze în timpul programului. Pentru cel masat: • • picioare. nu se consumă băuturi alcoolice în timpul programului. scaun pentru reflexoterapeut. banchetă de reflexoterapie (de preferinţă cu posibilităţi de reglare a poziţiei şi înălţimii). • • • să fie prevăzut cu instalaţie de apă curentă. respectarea unei igiene corecte a corpului şi îmbrăcăminţii. curate. bine aerisit şi căldu ros (temperatura să prezinte posibilităţi de întreţinere a unei igiene perfecte: pereţi placaţi cu optimă fiind de 18-20° C). • • ajutătoare. să aibă mobilierul necesar.. spălatul dinţilor. podea acoperită cu gresie sau linoleum. cât şi la condiţiile de igienă ce-1 privesc direct pe reflexoterapeut şi pe cel masat.• • să fie suficient de spaţios. condiţii prezentate la punctul 2. faianţă sau vopsiţi în ulei. nu va folosi deodorante. Reguli pentru reflexoterapeut: • • • • • • • igiena strictă a echipamentului de lucru (fără a omite aspectul estetic). cap: pieptănătura. dulap pentru diverse materiale ajutătoare (obiecte • masă sau birou pentru acte. igiena şi estetica capului şi mâinilor reflexoterapeutului. pentru a putea fi curăţate şi dezinfectate cât mai uşor. Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare Acest lucru se referă atât la condiţiile igienico-sanitare ale cabinetului de reflexoterapie. deranja pe pacient. 3. se recomandă ca subiectul să-şi aducă un prosop pe care să-l aşeze pe bancă sub 14 .

L. 5. În general. • evoluţia pe parcursul tratamentului reflexoterapeutic. ca tratament adjuvant al tratamentului medicamentos sau chirurgical. cu cauză neidentificată. în funcţie de fiecare organism (Chiruţă. este absolut necesar ca pacientul să fie mai întâi îndrumat spre cabinetul medicului specialist. 15 . adresă. Postolică. prenume. • starea de sănătate a pacientului la sfârşitul tratamentului prin reflexoterapie (fişa individuală poate fi completată şi îmbunătăţită!). 2-3 şedinţe. Durata şedinţei de reflexoterapie poate varia după necesităţi. Întocmirea documentelor de evidentă Fiecărui pacient trebuie să i se întocmească o fişă individuală. ce tratament a urmat şi ce efecte a avut tratamentul respectiv. în funcţie de gravitatea afecţiunii sau de multitudinea punctelor sau zonelor reflexogene dureroase sau cu cristale pe care le găsim pe talpă. practica a dovedit că sunt necesare aproximativ 15-20 de şedinţe pentru a contribui la ameliorarea sau vindecarea suferinţelor. fiecare cu durată crescândă de până la 30 minute pe zi. dacă a fost internat şi cât timp. pentru ca acesta să se odihnească. V. în afecţiunile acute. Masajul. ocupaţia. să-şi reînoiască forţele pentru următoarea şedinţă de reflexoterapie. ce doreşte el să obţină în urma tratamentului prin reflexoterapie. fără nici un risc. Durata unei şedinţe de reflexoterapie este cuprinsă între 30 şi 40 de minute. în astfel de cazuri.. în jur de 30 de minute şedinţa. un număr de telefon la care poate fi găsit. care trebuie să cuprindă: • datele personale: nume. pentru zonele afectate. Facem observaţia importantă că. datele analizelor efectuate. • starea de sănătate: de ce afecţiuni suferă. Planificarea şedinţelor de reflexoterapie Şedinţele de reflexoterapie vor fi planificate în aşa fel încât între şedinţe să existe câteva minute de relaxare pentru terapeut. ce afecţiuni a avut până în prezent. În cazul unor suferinţe acute se pot efectua.4. • reflexodiagnosticul (reflexodiagnoza). Toate fişele individuale vor fi păstrate în dosare într-un dulap special. se poate executa fără a exista riscul perturbărilor. 2001). • care este dorinţa pacientului. vârsta.

pentru ce obosesc excesiv şi activităţile care pot înăspri sau leza mâinile. 16 . se înţelege: • • consultarea materialelor şi documentelor de specialitate. psihice şi intelectuale. • • terapeutul trebuie să cunoască şi să respecte principiile reflexoterapeutul trebuie să lucreze dintr-o poziţie cât mai favorabilă moralităţii şi etica profesională. apoi pe cel drept. şi cât mai puţin obositoare. Autopregătirea în vederea efectuării reflexoterapiei Prin autopregătirea în vederea efectuării reflexoterapiei. întreţinută prin exerciţii specifice executate zilnic. prin menţinerea şi dezvoltarea permanentă a calităţilor motrice de bază. reflexoterapeutul percepe senzaţii neobişnuite (balonare nejustificată. 6. rezistent la oboseală. terapeutul îşi va încălzi foarte bine mâinile. • dacă în timpul desfăşurării şedinţei. să-şi însuşescă şi să practice tehnici de relaxare. nod în gât.Este foarte important ca şedinţele de reflexoterapie să fie executate cu 1-2 ore înainte de mese sau cel puţin la 2 ore după mese. Pentru a se evita acumularea de energie negativă de la cel masat. a-şi doza corespunzător efortul în vederea desfăşurării întregii activităţi în condiţii egale de eficienţă. dureri cu arsuri în epigastru. vederea perfecţionării cunoştinţelor. El va face o încărcare energetică prin tuşeuri ascendente pe partea posterioară a membrelor superioare. abilitate manuală. frecând energic palmele între ele pentru mobilizarea energiilor de la acest nivel. El poate lucra aşezat pe un scaun a cărui înălţime se va adapta în funcţie de înălţimea banchetei de reflexoterapie. printr-un regim corect de viaţă şi muncă. armonios dezvoltat. • • • reflexoterapeutul va evita muncile fizice grele şi chiar sporturile reflexoterapeutul trebuie să posede o foarte bună coordonare şi reflexoterapeutul trebuie să aibă simţ de autoconservare. pentru a putea dirija circulaţia sângelui spre organele afectate. în reflexoterapeutul trebuie să fie sănătos. pentru a nu-şi obosi foarte repede membrele superioare se recomandă lucrul cu mâinile sub nivelul umerilor. reflexoterapeutul trebuie să-şi ia anumite măsuri de precauţie: • la începutul fiecărei şedinţe de reflexoterapie. întâi pe braţul stâng. pornind de la extremitatea mâinii până la umăr.

el îşi va înceta imediat lucrul. toate acestea se fac în vederea întocmirii fişei individuale. aşa cum este reflexoterapia. Pentru localizarea şi masarea punctelor sau zonelor reflexogene de pe talpa piciorului vom folosi tehnica policelui care. • la sfârşitul şedinţei. va executa 17 . în funcţie de întinderea şi sensibilitatea zonei respective. în funcţie de fiecare pacient în parte. Ca tehnici de masare. cârcei). vor fi prezentate tehnicile de masaj folosite în reflexoterapie. care poate fi efectuat şi sub formă de automasaj. din care terapeutul va extrage datele personale. Dar discuţia nu se opreşte aici. Pe parcursul şedinţelor de masaj. Stabilirea tehnicilor şi formelor de masaj În urma convorbirii. 8. În continuare. De asemenea. reflexoterapeutul trebuie să ştie cum să abordeze pacientul. 7. junghiuri. după care se va spăla cu apă rece pentru a se elibera de energiile negative acumulate pe parcursul şedinţei de reflexoterapie. neinvazive şi fără efecte secundare cunoscute. precum şi de particularităţile anatomice ale picioarelor. de problema cu care pacientul a venit la cabinetul de reflexoterapie. Astfel. reflexoterapeutul va şti să-şi aleagă tehnica cea mai potrivită pentru abordarea pacientului respectiv. pentru a nu creea vreun disconfort celui masat şi pentru a avea eficiență maximă. va avea loc o convorbire între reflexoterapeut şi pacient. precum şi cele legate de boală. să i se insufle dorinţa de a lupta cu boala prin metode naturale. Acestuia trebuie să i se inducă o stare generală de bine. Pacientul trebuie să-i comunice în permanenţă terapeutului tot ceea ce simte în urma actului terapeutic. reflexoterapia s-a adaptat la particularităţile anatomice ale picioarelor şi la eficacitatea sau randamentul pe care aceste tehnici îl au în stimularea punctelor sau zonelor reflexogene. reflexoterapeutul îşi va putea doza forţa cu care lucrează şi îşi va putea adapta modul de lucru. trebuie să existe o legătură strânsă între terapeut şi pacient. reflexoterapeutul îşi va scutura bine mâinile spre pământ de mai multe ori. Masajul reflexoterapeutic este un masaj manual. îşi va scutura mâinile şi va respira profund până ce totul se va normaliza.amorţeli. Comunicarea la locul de muncă La începutul şedinţelor de reflexoterapie.

vom folosi mişcări circulare pentru a concentra energia. Ea constă în târârea degetului mare sau arătătorului pe distanţe mici. sau chiar ani). care se efectuează în scop profilactic. Pentru a localiza şi apoi masa punctele sau zonele reflexogene situate pe părţile interioară. longitudinale şi circulare pentru a concentra sau pentru a dispersa energia.presiuni. și se practică atunci când afecțiunea este cronică (când se manifestă de săptămâni. pe iarba udă. Aceste procedee fortifică picioarele. este prezentată şi aşa-zisa tehnică de masaj prin călcare. pe lângă tehnica policelui. are loc o descărcare a energiei negative din corp şi o încărcare cu energie benefică telurica si care ne dă o stare generală de bine. dacă ne confruntăm cu o afecţiune de natură cronică. energia din punctul sau zona reflexogenă respectivă trebuie dispersată din centrul zonei spre exterior. când mersul pe sol se face cu picioarele goale. Î n tehnica indexului. O altă tehnică folosită este tehnica şenilei (masaj în paşi). adică de natură acută. regiunea tratată este cuprinsă între buricul degetului mare (care are rol de sprijin) şi buricul degetului arătător (care este activ). activând întreg organismul. mişcări în forma literei „V”. trebuie să ţinem cont că mişcările circulare se vor efectua pentru a concentra sau a dispersa energia acumulată . mişcări laterale. pe pietriş. exterioară şi superioară ale labelor picioarelor.înseamnă efectuarea de mișcări circulare. Din acest punct de vedere. În cazul unei afecţiuni acute. În multe lucrări de specialitate. în funcţie de caz. • tehnica mișcărilor în afecțiuni acute: mișcări de dispersie . şi celelalte degete care îndeplinesc rol de susţinere. 18 . Totodată. astfel încât labele picioarelor se apucă între degetul mare. mişcări circulare şi de lateralitate stânga-dreapta. care este activ. pentru a aduce energia din exterior spre centrul zonei sau punctului reflexogen respectiv. în funcţie de caz. pentru a dispersa energia .se practică atunci c ând problema de sănătate abia a apărut. Reuşita acestei tehnici de acoperire a unor zone mai mari constă în a plia şi deplia alternativ articulaţia degetului mare sau arătător asemeni unor mişcări de târâre. luni. Dacă ne referim la aspectul energetic al reflexoterapiei. putem folosi şi tehnica indexului exercitând presiuni. Tehnicile aplicate în funcție de tipul de afecțiune sunt: • tehnica mișcărilor în afecțiuni cronice: mișcări de concentrare - înseamnă a aduce energia din exteriorul acesteia spre centrul său. dinspre periferie spre cord. Buricul policelui se poate opune buricelor celorlalte degete. pliându-l de la un unghi de 90° până la un unghi de 180°. sporindu-i rezistenţa faţă de îmbolnăviri. stimulează punctele reflexogene din talpă. sau mişcări longitudinale. când suprafeţele sunt mai întinse. Ea constă în mersul cu picioarele goale pe asperităţile solului. Despre presiunea cu care se execută masajul putem spune că pentru copii și persoane în vârstă aceasta se execută cu o presiune mai mică.

cum ar fi: netezirea. Masajul specific acestei secvenţe constă dintr-o masare a picioarelor (talpă. cu prudenţă. prin deschiderea canalelor energetice. exterioară şi dorsală) cu policele. 19 .zise. talpa. cu toată suprafaţa palmară. partea inferioară. Desfăşurarea şedinţei de reflexoterapie Reflexoterapia picioarelor cuprinde 3 secvenţe: • • • secvenţa de încălzire și deschidere a canalelor energetice. Se începe de obicei cu piciorul stâng. Secvenţa de deschidere a canalelor energetice facilitează deblocarea energiilor acumulate în picioare. Se procedează la fel şi cu piciorul drept. de lateralitate stânga-dreapta şi zig-zag. b) Secvenţa prin care se masează punctele sau zonele reflexogene propriu-zise Masajul se începe încet. fricţiune şi frământat în variante longitudinale. şerpuit. după care masajul se poate prelungi pe gambă în sus. Aceaste secvenţe nu trebuie să dureze mai mult de 3-4 minute pentru fiecare picior. partea internă şi externă. Deşi există unele păreri că acest procedeu ar diminua din efectele masajului. 9. obosind mâinile executantului. cu buricele şi cu suprafaţa palmară a degetelor. Presiunea se măreşte până la limita suportabilităţii celui masat sau pe măsură ce durerea din zonele reflexogene se ameliorează. pornind de la rădăcina degetelor spre călcâi prin manevre de netezire. în practică s-a demonstrat că masajul efectuat fără un lubrifiant lezează pielea şi îngreunează considerabil executarea manevrelor de masaj. fricțiunea și frământatul. masând degetele. a) Secvenţa de încălzire Secvenţa de încălzire permite reflexoterapeutului să ia contact cu pacientul în mod gradat. secvenţa în care se masează punctele sau zonele reflexogene propriu . încălzirea articulațiilor gleznei și degetelor. Secvența de deschidere a canalelor energetice se începe întotdeauna de pe piciorul stâng. secvenţa de închidere a canalelor energetice.Pe lângă tehnicile descrise mai sus reflexologia dispune și de tehnici specifice. cu pumnul semiînchis. Mai întâi se vor unge labele picioarelor cu o cremă sau cu un ulei de masaj pentru a obţine o alunecare bună.

c) Secvenţa de închidere Ca şi la secvenţa de deschidere. care este mai eficient deoarece se masează două puncte odată. SISTEMUL RENAL Alcătuire: . sub formă de soluții care constituie urina. Rinichiul are proprietatea de a filtra din sânge diferite substanțe minerale și organice. însă reflexologii cu experienţă recomandă masajul simultan al picioarelor. secvenţa de închidere a canalelor energetice constă dintr-un masaj amănunţit al picioarelor prin manevrele descrise la subpunctul a).uretere. .Masajul asupra zonelor reflexogene se începe întotdeauna cu piciorul drept când se lucrează alternativ (dar nu este gre șit dacă se începe și cu piciorul stâng). intervine în procesul de reglare a circulației sanguine prin secreția eliminarea din organism sub formă de soluție. 20 . la menținerea presiunii osmotice și a pH-ului urinar a acestui mediu.rinichi. cea mai mare parte din contribuie la menținerea valorilor constante hidrice ale mediului substanțele rezultate din dezasimilație (substanțe toxice). . masaj al cărui scop este de a permite energiei să se adune în organism prin închiderea canalelor energetice şi echilibrarea câmpului energetic situat la exteriorul corpului.vezica urinară și meatul urinar sau uretra (orificiul prin care se elimină urina). Rolul sistemului renal: intern.

rinichiul drept fiind ceva mai jos decât cel stâng. în regiunea lombară.în cavitatea abdominală. Așezarea în organism . În 24 ore prin rinichi trec cca. retroperitoneal. locul pe care-l ocupă poartă numele de loja renală. – 1. La extremitatea superioară sunt în raport cu glandele suprarenale. la nivelul vertebrelor T11. RINICHII nu se află la aceeași înălțime.500 ml. 21 . L2 și L3. L1. de o parte și de alta a coloanei vertebrale.enzimei .500 L sânge din care se elimină sub formă de urină – 1. T12.renina.

. Este influențată de: .ea produce la omul sănătos adult în 24 ore – 1.URINA se formează prin procesul de osmoză. este cu mult mai mare decât cea a parenchimului renal. favorizând astfel procesul de osmoză și formarea urinii primitive. Presiunea sângelui circulant care ajunge în rinichi.munca fizică. 22 .somn. care apoi este refiltrată.regimul alimentar.500 ml de urină în condițiile unei alimentații normale. Formarea urinii se mai numește și DIUREZĂ . .

între D2 și D3.scade reabsorbția fosfaților. Ex: hormonul hipofizar (vasopresina) .produși finali de metabolism. Proprietățile urinii: culoare galbenă.se manifestă asupra vaselor sanguine. care influențând irigarea rinichiului. Alcătuire: . densitate: 1003 . Ex: hormonul suprarenalei .temperatura mediului înconjurător.amoniac -colesterol ..(uree . Localizare pe talpă: 1.are un caracter predominant în intensificarea sau micșorarea producerii de urină. de unde ajunge în vezica urinară. .1035 .lipsa lui duce la reabsorbția de Na și diminuarea K. Rinichiul – se află sub pingea. trece prin bazinet și apoi în ureter. Pe cale reflexă (nervoasă) . Eliminarea urinii: urina finală formată în tubii uriniferi.(urobilina .în linie oblică spre interiorul tălpii.acid hipuric) NU SE GĂSESC – PROTIDE ȘI GLUCIDE .pigmenți biliari Activitatea rinichiului și a funcției renale este reglată pe cale reflexă și umorală (hormonală). masaj cu presiune Compoziție: - 23 .organice . Când cantitatea de urină ajunge la 250-300 ml atunci se realizează în vezică o presiune care excită nervii de la nivelul vezicii urinare care pe cale reflexă declanșează micțiunea.acid uric) . Ureterul . apă 90 % 10 % Substanțe .minerale . influențează și filtrarea glomerulară.pigmentare . unde se acumulează ca într-un rezervor. Pe cale umorală (hormonală) . 2. sub plexul solar și glanda suprarenală.de la rinichi .sulfați – NaCl) .(oxalați .reacție slab acidă. se masează circular în dispersie. Ex: hormonal paratiroidei (parathormonul) .săruri extrase din plasma sanguină.are acțiune antidiuretică (lipsa ei duce la creșterea cantității de urină).

prostatite. hipertrofia. la sfârșitul accesului de epilepsie. Nicturia . afecțiuni uterine. Aceasta se întâlnește frecvent în: cistite. inflamații pelvine. comă). Ea se datorează faptului ca în cursul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantități necesare de sânge pentru a elimina cantitatea corespunzătoare de urină. 3.pe marginea internă a tălpii în continuarea ureterului se masează circular sau punctual. sau în pareze vezicale. 24 .emisiuni urinare involuntare și inconștiente. traumatisme medulare (ale măduvei spinării). care comprimă calea de evacuare a urinii. Apare în leziuni medulare. Incontinența urinară .reprezintă creșterea numărului de micțiuni în timpul nopții și scăderea numărului acestora în timpul zilei. sau alte procese de vecinătate. însoțită de o cantitate redusă de urină. De aceea nicturia va apărea în cazurile de insuficiență ventriculară stângă. după intervenții chirurgicale intraabdominale. Ischiuria sau retenția de urină – incapacitatea vezicii urinare de a-și evacua conținutul: poate fi datorată unui obstacol în calea de eliminare a urinii. în infecții și intoxicații grave. tuberculoza și neoplasm vezical. calculi la nivelul uretrei. Disuria – constă în eliminarea dureroasă și cu mare dificultate a urinii. septicemii.de sus în jos. și compensator excreția de urină se continuă în cursul nopții. prostate. encefalita. Elemente de patologie Polachiuria – reprezintă frecvența mare a micțiunilor. apare în cursul inflamațiilor acute ale uretrei sau obstacole mecanice cu localizare uretrală. dar și invers. Vezica urinară . sau a unei paralizii a vezicii urinare sau a sfincterelor (meningita. Sistemul renal se masează aproximativ 6 min pe un picior. calculoza vezicală.

25 .

SISTEMUL LIMFATIC Face parte din sistemul circulator alături de sistemul sanguin. Alcătuire: - vase limfatice: - marele canal toracic; - marea venă limfatică; - trunchiul limfatic abdominal superior; - trunchiul limfatic abdominal inferior; - ganglioni limfatici axilari; - capilare limfatice; - organe limfoide: - splina; - amigdalele; - apendicele; - limfa. Rolul sistemului limfatic în organism: - drenează toxinele; - preia reziduurile metabolice pe care le transportă spre rinichi de unde sunt eliminate; - crește imunitatea organismului la infecți și boli prin producerea de limfocite și monocite care la rândul lor produc anticorpi specifici. Ganglionii limfatici - sunt formațiuni ovalare situate pe traiectul vaselor limfatice, care în anumite regiuni ale corpului formează grupuri ganglionare (axilar, cervical, inghinal, abdominal). Ei au rolul de a produce limfocite și de a bloca pătrunderea microbilor în organism (ex: ganglionii limfatici pulmonaru împiedică pătrunderea în organism a particulelor fine de praf ajunse în plămâni prin inspirație). Limfa provine din lichidul interstițial, este de culoare alb gălbuie și este absorbită de către capilarele limfatice din spațiile intercelulare, conține o mare cantitate de limfocite și puține proteine. Factorul principal care determină circulația limfei îl reprezintă diferență dintre presiunea de la nivelul lichidului interstițial și presiunea din venele în care se varsă trunchiurile colectoare mari.

26

În acest mod limfa se deplasează de la nivelul țesuturilor către sistemul venos, acest factor fiind favorizat pe de o parte de contracția musculară și de prezența în vasele limfatice mari a unui sistem valvular, care determină deplasarea limfei într-o singură direcție, și pe de altă parte, de presiunea negativă din torace în timpul inspirului – ca și de factorul gravitațional. Prin vasele limfatice circulă zilnic între 2-4 l de lichid interstițial. Limfa transportă prin capilare - acizii grași, colesterolul, enzime, hormoni, bacterii, carbon, substanțe minerale și toate tipurile de particule străine prezente în jurul lor. Principalul rol al sistemului limfatic - este de a colecta lichidul plasmatic aflat în exces, în țesuturi, care trece din capilarele sanguine în spațiile intercelulare, și de a drena aceste mici spații, ce există între celule pentru ca ele să nu se inunde; cu ajutorul unei complexe rețele de canale care se revarsă în sistemul venos, lichidul în exces se întoarce încorporat în circulația sanguina. Scufundate în limfă, numeroase globule albe circulă pentru a-si îndeplini funcțiile de apărare, multe dintre ele trecând din capilarele sanguine în cele limfatice. Reflexologia adresată sistemului limfatic are menirea de a îmbunătați circulația limfatică. În acest mod sunt combătute stazele limfatice de orice fel, celulitele, eliminarea toxinelor, ceea ce favorizează eficiența funcțională a tuturor sistemelor precum și menținerea organismului într-o stare optimă de sănătate. Splina – este un organ de forma ovoidă situat în cavitatea abdominală, în partea sângă a etajului superior al abdomenului. Este un important organ hematopoietic - un rezervor de globule roșii pe care le pune în circulație când organismul are nevoie, dar și cu funcție de distrugere a eritrocitelor și trombocitelor ajunse la îmbătrânire, reglează compoziția sângelui și influențează punerea în circulatie a elementelor figurate (eritrocitele) fomate în măduva osoasă. Are rol în producerea de limfocite și monocite ce au rol în aparărea organismului, în creșterea imunității, prin producerea de anticorpi distrugând microbii pătrunși în corp, contibuind astfel la apărarea organismului. De aceea, în unele infecții bacteriene sau în alte boli parazitare (malaria), printr-o funcționare intensă, volumul splinei se mărește. În organismul uman sunt două trunchiuri limfatice majore: 1. Marea venă limfatică (ductul limfatic drept) - ea colectează limfa din partea dreaptă superioară a corpului - pe care apoi o varsă în Marele canal limfatic (toracic). 2. Marele canal toracic - este cel mai mare colector limfatic din organism -

27

vas nepereche – străbate tot trunchiul din regiunea lombară până la extremitatea lui superioară. Se formează în spatele pancreasului, la nivelul vertebrelor L2-L3, de aici are un traiect ascendent în lungul coloanei vertebrale, pe partea dreaptă, până în dreptul vertebrei T4 de unde trece pe partea stângă a coloanei vertebrale și urcă până la nivelul vertebrei C7 unde se curbează și se varsă în vena jugulară. Are o lungime de 30 cm colectează limfa din întreg organismul și o conduce în sângele venos. Localizare pe talpă: 1. netezire. 2. 3. 4. 5. 6. spre exterior. 7. 8. Splina - pe talpa stânga, între D4 - D5 sub inimă - masaj semicircular. Apendicele - pe piciorul drept – deasupra călcâiului - lateroextern – masaj Marea venă limfatică – pe fața anterioară a piciorului – zona dintre cele Trunchiurile limfatice abdominale se află pe părțile laterale ale Capilarele limfatice – la încheietura fiecărui deget de pe fața anterioară a Ganglionii limfatici axilari – pe fața anterioară a piciorului pe Amigdalele - la baza degetului mare - masaj circular în sens opus, fiecare două maleole - masaj de la exterior spre interior constant. piciorului, sub maleole, se masează liniar cu presiune în ambele sensuri. piciorului - se masează punctual și circular. articulațiile degetului mic, masaj cu presiune linear în ambele sensuri. Marele canal toracic - este delimitat între D1 și D2 pe fața anterioară a piciorului - masaj linear, cu presiune către maleola 2-3 cm, timp de 5 min. și se revine cu

circular și punctual. Sistemul limfatic se masează 5 min. pe un picior. Masarea zonei sistemului limfatic nu are contraindicații, se poate face și zilnic fără deschidere - toamna și primavara pentru control termic.

28

29 .

30 .

31 .

.splina.vase sanguine: . 32 .capilare limfatice. .artere.trunchiul limfatic abdominal superior.marea venă limfatică.capilare sanguine.vene.amigdalele.SISTEMUL CIRCULATOR Este alcătuit din două sisteme: 1) SISTEMUL SANGUIN . . .marele canal toracic.limfa. .apendicele. .organe limfoide: . . .vase limfatice: . .inima. . 2) SISTEMUL LIMFATIC .trunchiul limfatic abdominal inferior. .ganglioni limfatici axilari. .

INIMA .SISTEMUL SANGUIN (CARDIO-VASCULAR) Sistemul cardio-vascular nu poate funcționa fără circulația sanguină. limfei. lichidului interstițial. Ventriculele drept și stâng au formă piramidală triunghiulară. cu o structură caracteristică. Arborele vascular este format din: .artere. Atriul stâng are 4 orificii de deschidere ale venelor pulmonare.. Ea are 4 cavități: 2 atrii și 2 ventricole. potrivit funcțiilor pe care le îndeplinește. ea realizează metabolismul celular și coordonarea funcțională a tuturor organelor. Atriul drept are 5 orificii. Este așezată în cavitatea toracică. antero posterior. GR=300 gr. în care sângele încărcat cu O2 circulă dinspre inimă spre țesuturi și organe. Are formă de con turtit. aduce aportul de oxigen în celule și produce eliminarea toxinelor (prin organele de eliminare). 2/3 fiind în partea stângă a toracelui. 33 .organul central al întregului aparat și care asigură circulația sângelui. Este un organ cavitar musculos. îndreptată cu vârful în dreptul spațiului 5 intercostal stâng. printre care orificiile venei cave inferioare și superioare și orificiul atrio-ventricular prevăzut cu o valvulă care face legătura cu ventriculul drept.

Sângele cu O2 este colectat de venele pulmonare care îl duc spre inimă în atriul stâng. .. prin care sângele încărcat cu CO2 este readus la inimă. Circulația mare (sistemică) începe în ventriculul stâng prin artera aortă care transportă sângele cu O2 prin țesuturi și organe. De aici. Astfel: 34 . Activitatea inimii este coordonată și de prezența hormonilor – care pot determina o accelerare sau o încetinire a ritmului cardiac.vene. se produce o adaptare fină a travaliului inimii la nevoile organismului.capilare sangvine. Datorită reglării reflexe și umorale. vase cu diametru foarte mic. În alcătuirea arborelui vascular se afla 2 circulații: Circulația mică (pulmonară) începe în ventriculul drept și transportă spre plămâni sângele încărcat cu CO2 (eliminat prin expirație). interpuse între artere și vene. sângele încărcat cu CO2 este preluat de venele cave care îl duc în atriul drept.

½ . Sângele este împins de ventricule în artere cu o anumită forță și exercită o apăsare asupra pereților acestora.masaj circular în dispersie. dar când sunt variații mici sunt considerate NORMALE. Starea de presiune sub care se gasesc arterele se numește tensiune arterială. masaj linear cu presiune spre genunchi și revenim cu netezire.Presiunea maximă (sistolică)=110-125 MM COL HG.pe piciorul stang. are acțiune inversă Sărurile de calciu – accelerează ritmul cardiac. rezistența pereților fac ca sângele să se găsească într-o anumită presiune. 2-3 min.N. 35 .2 cm . total pe D4.înspre maleole și revenim cu netezire. Zona hipertensoare . Acetilcolina – produs al S. Sărurile de potasiu – încetinesc ritmul cardiac. Timpi de lucru: Necardiaci: 1) inima 2-3 min. .PARASIMPATIC.inimii.pe fața anterioară a piciorului. 2) plămâni 3-4 min. - Adrenalina . Zona hipotensoare – pe tibie – de la articulația gleznei . între D4-D5 masaj linear cu presiune .10 cm. adrenalinei. activitati intense).½ sub pingea.pe pingea . Când TA crește peste 150-270 = HIPERTENSIUNE. Reprezentare pe talpă: INIMA . Tensiunea variază în funcție de starea organismului (somn. Când TA scade sub 90-70 = HIPOTENSIUNE. parțial pe D3 și D5 . În mod normal: . 3) diafragmul 2-3 min.Presiunea minimă (diastolică)=60-85 MM COL HG.hormonul suprarenalei dă o intensificare a contracțiilor Tiroxina – apare în hipertiroidism și dă o accelerare a inimii. (TA) .

Precizări: . 36 .A.Hipertensivi: 1) inima 1 min.La cei cu T. pauză 5 min. 2) plămâni 3-5 min. 3) zona hipotensoare – masaj 15 min. .Aparatul cardiac se poate lucra și fără deschidere. oscilantă – Nu se lucrează. și reluare până scade tensiunea. Hipotensivi: 1) inima 2-3 min 2) plămâni 3-4 min.. 3) zona hipertensoare – masaj 5 min apoi pauză 3 min.

reprezintă unitatea dintre organism și mediu. Alcătuire: . Rol: . transmiterea și preluarea excitațiilor sau informațiilor culese din mediul extern sau intern.trunchiul cerebral (o prelungire a măduvei spinării).adaptează organismul la mediul extern și dirijează funcțiile lui.el primește excitațiile și stimulii proveniți din contactul organismului cu lumea exterioară și excitațiile din diferite organe. .creierul mare (encefalul). .stimulii primiți sunt trimiși sub formă de impulsuri spre toate organele și sistemele la bază fiind – ARCUL REFLEX . . . 37 .creierul mic (cerebelul). .SISTEMUL NERVOS Reprezintă totalitatea organelor alcătuite din țesut nervos specilizat în recepționarea.face legătură între organism și mediul înconjurător și coordonează activitatea țesuturilor.măduva spinării (ocrotită de coloana vertebrală). . organelor și sistemelor care alcătuiesc corpul uman.

38 .Encefalul: .este alcătuit din țesut nervos la baza căruia stă – neuronul.

realizarea unei anumite ordini în desfășurarea reflexelor și în proporționarea intensității acțiunilor efectorilor.este sediul CONȘTIINȚEI și al LIMBAJULUI. la baza activității ei stând – ARCUL REFLEX . Pentru ca un arc reflex să se producă este necesar ca arcul reflex să fie intact din punct de vedere anatomic.ocupă partea superioară a acesteia. . . Aceasta fiind posibilă datorită legăturilor care există între diferitele etaje ale măduvei prin intermediul neuronilor. Rol: menține tonusul muscular.alcătuit din țesut nervos specific. dinspre creier și între etajele măduvei spinării. .este ocrotit de cutia craniană. Trunchiul cerebral: reglează funcțiile principalelor organe ale corpului.acesta constituie răspunsul S. 39 .este un segment al encefalului. unde au loc cele mai complexe funcții de relație cu mediul înconjurător și de integrare a părților corpului într-un tot unitar. de conducere a impulsurilor nervoase spre creier. -indeplineste funcția de coordonare a reflexelor. Cerebelul: . situat posterior acestuia și deasupra trunchiului cerebral. ocrotit de cutia craniană. ea iradiază și poate cuprinde și segmente învecinate. coordonează mișcările corpului.N. termice și dureroase ca și conducerea impulsurilor de durere provenite de la organele interne. păstrează echilibrul corpului. . Măduva spinării: . Măduva spinării mai coordonează .îndeplinește funcție de centru reflex. care ies din măduva spinării și enervează țesuturile și organale interne. -coordonează impulsurile tactile.are 14 miliarde celule nervoase.C. Astfel dacă excitația e puternică la diferite nivele ale nervilor spinali.este cel mai complex țesut nervos.. iar când e foarte puternică se răspândește în toată măduva. la anumi ți excitan ți exteriori și pe baza căruia funcționează reflexoterapia. .

drojdia de bere. nervii spinali și organele corpului. de floarea-soarelui. anexele sale: o o o pleoapele. deci centrii nervoși ai măduvei spinării sunt subordonați celor encefalici. fac obiectul de studiu al unei științe moderne care ia naștere la noi și se nume ște – NEUROCIBERNETICĂ. Ochiul are un rol important în activitatea omului. ochiului și care duce la o întărire a globului ocular). mișcarea.sau răspunsul prin arcul reflex nu mai are loc. ulcior. înotul. Ex: mersul. Stimularea zonei oculare prin reflexoterapie ajută la tratamentul diverselor afecțiuni cum ar fi: opacizare). ajută omul să se orienteze în spatiu ajută la menținerea echilibrului (alături de urechea internă).Ex: Dacă printr-un accident (traumatism puternic) se rup rădăcinile nervilor spinali. reflexele medulare și coordonarea lor sunt influențate de activitatea encefalului. luminozitatea și distanța. sprâncenile. Aceste reglaje nervoase între măduvă. micțiunea — măduva poate îndeplini aceste funcții și fără coordonarea encefalului. Alături de tratamentul reflexogen este indicat în alimentație aportul de morcov. Dar de reținut – că în stare de funcționare normală a organismului. glaucom (reprezintă o acumulare de lichid excesiv care apasă membranele deficiențe nocturne de vedere. culoarea. semințe de grâu. defecația. cataracta (care se datorează lipsei vitaminei A și cristalinul are tendințe la 40 . să aprecieze forma. care merg la mușchii unui membru se produce paralizia . aparatul lacrimal. Ochiul sau organul vederii este format din: globul ocular. îi permite să : recunoască obiectele.

degetul mare se împarte în 4 cadrane: Cerebelul (creier mic) . presiune în ambele sensuri. 8. 3.compusă din casa timpanului și lanț de oscioare (ciocanul. de echilibru. se masează cu presiune de la unghii în jos. 41 . de aici și știința care studiază problemele de boală ale corpului ce își au reflexie pe iris. 5. presiune în ambele sensuri.se masează linear. se masează linear cu Zona urechilor se află la baza degetelor D4 și D5.se masează circular în dispersie. 2. Localizare pe talpă: 1. Urechea sau organul auzului este formată din 3 porțiuni și anume: extern). 3 reprezintă zona creierului mare . rol în vorbire și fonație. sub zona tâmplei. se masează linear cu Mușchiul trapez se află pe partea superioară a pingelei de la degetul 5 cadranele 1. Zona ochilor se află la baza degetelor D2 și D3. Encefalul (creierul mare) . care se numește IRIDIOLOGIE. se masează cu presiune din exterior la interior. Zona ceafei se află sub zona cerebelului.cadranul 4 . la interior. 4.Terapeuții consideră ochii ca fiind o carte deschisă care cuprinde tot ce se întâmplă în corpul nostru. nicovala și scărița). 2. 7. nasului). către degetul 2. urechea medie .s Persoanele care sunt surdo-mute au probleme cu urechea internă care nu își îndeplinește rolul în vorbire și fonație. 6. urechea externă (reprezentată de pavilionul urechii și conductul auditiv Rolul urechii este de: de perceperea sunetelor. urechea internă alcătuit dintr-un sistem de canalicule numit labirint. de orientare. Tâmpla se află pe degetul mare la interior pe prima falangă (opus Nervul trigemen se află pe degetul mare.

9. 42 . Rezultate foarte bune se obțin în migrene (dureri de cap însoțite de vărsături. accidente vasculare. paralizii/pareze a nervilor periferici. Este indicat în: nevroze. se masează D1 linear cu presiune în ambele sensuri (de-a latul). 4. factorilor toxici (alcool. care se manifestă prin crize de pierderea a cunoștinței însoțite de spasme musculare. sub timus. tulburări de vedere). De asemeni. Masajul S. este considerată ca un semnal de maturizare întârziată a scoarței cerebrale. toate degetele. hemiplegii și paraplegii spasmice. operații pe creier. stări posttraumatice craniene (după minim 7 luni). enurezis (afecțiune în care se înregistrează o pierdere înconștientă a urinei în timpul somnului la copii mai mari de 3 ani. tulburări are circulației cerebrale. între D2 și D3. nevralgii. 5 se pot lucra circular și linear Sistemul nervos se masează 5-7 min pe un picior. 3. 10. se face de preferință profilactic seara pentru relaxare și dimineața pentru mobilizare. dispersie. Este contraindicat în: schizofrenie. atacuri ischemice cerebrale.N.C. acest sindrom poate să apară ca în urma unor traume psihice sau în urma unor anomalii ale aparatului uro-genital sau în cazul diabetului. rezultate foarte bune se obțin și în boala numită epilepsie. infecții ale creierului. Lucrul la acest nivel poate provoca somnolență. plumb) și poate apărea și în stări de hipoglicemie. se masează în Zona sinusurilor se află pe vârful degetelor. Unele din cauze putând fi bolile degenerabile. insomnii sau amețeli. comoții cerebrale. Degetele 2. Plexul solar se află sub pingea.

SISTEMUL OSOS 43 .

în care se găsește măduva spinării. ci se face treptat prin puncte de osificare. oase late – craniu. dintre care 95 perechi și 33 neperechi. piese fibro-cartilaginoase – numite discuri intervertebrale. Coloana vertebrală Reprezintă segmentul axial al scheletului. 2. Fiecare vertebră este alcătuită din: . . 2. Oasele sunt organe care cresc atât în lungime cât și în grosime. Fosforul și calciul sunt indispensabile organismului și sunt depuse în mare cantitate în oase și dinti. El este cu atât mai intens. de mai multe feluri: 1. 4. oase mixte – oxul maxilar.un corp vertebral în partea anterioară. Dezvoltarea lor se numește osificare.Reprezintă totalitatea oaselor organismului. În metabolismul mineral al oaselor intervine și vitamina D2. stern. după dimensiune. Acest fenomen se mai numește metabolismul oaselor. vertebrele. omoplat. Hormonii care reglează echilibrul acesta sunt parathormonul (hormonul glandei paratiroide) și calcitonina (hormonul glandei tiroide). 44 . Ea este alcătuită din: 1.de la membre (humerus. Prin suprapunerea vertebrelor. temporal. piese osoase – numite vertebre. zigomatic. tibie). cu cât organismul execută mai multe mișcări. Acest echilibru fosfo-calcic este păstrat printr-un control hormonal. oase lungi . Oasele sunt organe vii care prezintă un schimb permanent de substanțe. Metabolismul sărurilor minerale este strâns legat de echilibrul fosfo-calcic. În organism se găsesc 223 de oase. Gaura vertebrală este cuprinsă între corp și arc. activ. Oasele sunt. Ea nu se face deodată. radius.un arc vertebral în partea posterioară. este așezată pe linia mediană și posterioară a trunchiului și se întinde de la scheletul craniului până la bazin. mandibula. care se primesc continuu. femur. oase scurte – tarsiene. se formează un canal. Această alcătuire îi conferă rezistență și flexibilitate. carpiene. 3.

se susținere a țesuturilor moi. de locomoție.5 vertebre.5 vertebre (sudate = osul sacru).Rolul coloanei vertebrale: omenesc.7 vertebre.34 de vertebre. dispuse în 5 regiuni: regiunea cervicală . rol de hemato-poeză (formarea elementelor figurate din sânge – măduva de susținere.12 vertebre. regiunea toracală . de protecție a organelor vitale.4-5 vertebre (sudate între ele – osul coccis). rol pasiv în mișcare. regiunea coccigiană . regiunea sacrală . regiunea lombară . împreună cu sistemul muscular imprimă forma specifică corpului Alcătuire: 33 . 45 . osoasă roșie). protejează măduva spinării.

Curburile coloanei vertebrale 46 .

se obține elasticitatea musculară. iar discurile intervetebrale.Coloana vertebrală are direcție verticală. iar în acest caz masajul pe toată zona poate dura chiar mai mult până la 10-15 min. Cutia toracică este alcătuită din coaste. care duce la întărirea oaselor. cunoscute sub numele de curburi laterale. 2. astfel: . până la a 12-a vertebră toracală. ea începe de la a treia vertebră toracală. cunoscute ca fiind curburile antero-posterioare și altele care pot fi observate în plan frontal. cu policele 5-7 min. 1. articulațiilor și muschilor. îmbunătățirea funcțiilor de susținere și rezistență a coloanei vertebrale. Masajul se poate efectua și pe regiuni în func ție de afecțiunile pacientului. 3. Prin tratamentul reflexologic se obține: menținerea compoziției chimice a oaselor (oseina și sărurile minerale). Coloana vertebrală are 4 curburi antero-posterioare. curbura lombară – lordoza lombară. Se înțelege de la sine că trebuie verificate toate celelalte cauze posibile ale durerilor lombare. alcătuite în proporție de 80% din apă. masaj cu presiune spre călcâi și revenim cu netezire. Reflexologia aplicată sistemului osos. tulburări menstruale. are rolul de a stimula circulația substanțelor nutritive și a călcâiului. curbura sacro-coccigiană. artrita. însă nu este dreaptă. Aceste curburi au un caracter specific omului și apariția lor este în legătură cu mersul biped. cum ar fi o disfuncție la nivelul rinichilor. . Ele au rol în păstrarea poziției normale a corpului și mai au rol de a amortiza anumite forțe care se exercită asupra coloanei vertebre. stern și porțiunea toracică a coloanei vertebrale. prezintă curburi. unele în plan sagital. se înlătură deformările patologice ale 47 . lipsa de calciu sau de vitamina C. etc. degenerează și se deformează dacă aprovizionarea cu lichide și substanțe nutriționale este insuficientă.ultimele 2 perechi – nearticulate cu sternul (libere).primele 7 perechi articulate fiecare separate cu sternul. curbura toracală – cifoza toracală (cea mai întinsă dintre toate curburile coloanei. Localizare pe talpă: Pe partea latero-internă a piciorului de la baza degetului mare până la marginea osului călcâiului. Cele 12 perechi de coaste sunt așezate lateral. În lungimea sa. curbura cervicală – lordoza cervicală. 4.următoarele 3 perechi legate împreună de stern printr-un cartilaj. . sau cu presiune în ambele sensuri.

 masaj circular. articulații fixe: .    articulațiile cotului. de pildă. Avantajele aplicării în reumatologie:    completa lipsă de toxicitate. ceea ce demonstrează că reflexologia este o punte de legătură între medicina clasică și cea orientală. trebuie întotdeauna controlate reflexele tuturor celorlalte. articulația coxo-femurală (sold) .pe partea latero-externă sub maleolă.coxo-femurală (sold). . O suferință a soldului.scapulo-humerală (umăr). se obține prevenirea deformărilor osoase. se accentuează mobilitatea articulațiilor brațelor și picioarelor.stern. . Localizarea pe talpă a articulațiilor:   semicircular. Articulațiile Pentru a îndeplini funcția de locomoție și de susținere a corpului oasele se leagă între ele prin articulații. sub D5 – masaj circular sau linear. iar artrita și durerile articulare se ameliorează prin îmbunătățirea circulației sanguine la aceste nivele.  articulații mobile: . reluarea circulației sângelui în organele sau zonele afectate. Această reprezentare este facultativă deoarece atunci când o articulație are probleme. După felul mișcării ele se împart în:  . articulațiile vertebrale.coloanei. nu numai al articulației afectate. articulația umărului pe pingea. reprezintă deseori un simptom articulația genunchiului și cotului . atragerea echilibrării energetice în acele zone.suturi (oasele cutiei craniene).sub maleola externă imediat – masaj 48 .coaste. articulațiile genunchiului.

lordoza (accentuarea concavității lombare a coloanei). La aceasta contribuie și o alimentație echilibrată. bogată în vitamine (în special vitamina D2). ei afirmă că mai bine de 80% dintre problemele vertebrelor sunt legate de tensiunea musculară. efectuarea de activități fizice. luxațiile.secundar al unei afecțiuni a umărului corespunzător. Reflexologia este un instrument alternativ de înlăturare a acestei tensiuni. Astfel se pot întâlni: . În caz contrar. calciu și fosfor. permitând astfel vertebrelor să se alinieze perfect. Elemente de patologie: Pentru menținerea unui aparat locomotor normal este necesară dezvoltarea armonioasă a sistemelor osos și muscular.scolioza (devierea laterală a coloanei vertebrale). poate duce la deformări osoase boala numită și rahitism. reumatismul. poate duce la poziții deficitare și chiar deformări ale coloanei vertebrale. De asemeni. . Pentru buna dezvoltare a musculaturii scheletice este obligatorie și menținerea unei poziții corecte a coloanei vertebrale. trapezul este un muschi de dimensiuni mari situat în regiunea spatelui între coloana vertebrală și omoplați: este conectat funcțional la articulația umărului. Deformări osoase și/sau articulare pot apărea și în unele boli cum ar fi: tuberculoza osoasă. Un aport insuficient de vitamina D la copii. Osteopații și chiropracticienii susțin pe bună dreptate ca o poziție perfectă a coloanei este vitală pentru sănătate. precum și 49 .cifoza (accentuarea convexității dorsale). . o ținută incorectă timp îndelungat. fracturile. Alte elemente patologice ale sistemului osos sunt entorsele.

SISTEMUL ENDOCRIN 50 .

. timusul.Reprezintă totalitatea glandelor din organism.glandele intestinale. direct în sânge: intermediul unor canale. glandele sexuale. glandele sexuale (genitale). epifiza. fie la suprafața pielii: Fie la suprafața mucoaselor: . tiroida. glandele mamare. . Își varsă produsii (hormonii) prin glandele sudoripare. 51 . Glandele cu secreție externă – exocrine.prezintă atât o secreție externă (printr-un pancreasul. Alcătuire: 1.glandele salivare. Producerea lor în cantități mici = HIPOSECREȚIE = HIPOFUNCȚIE. 3. suprarenalele. În reflexoterapie. paratiroida. canal). Își varsă produșii (hormonii) hipofiza. direct în sânge: Hormonii sunt produșii glandelor endocrine. Glandele cu secreție mixtă .glandele uretrale. glandele sebacee. reprezentarea pe talpă este pentru glandele endocrine.glandele stomacale. 2. cât și o secreție internă. Producerea lor în exces = HIPERSECREȚIE = HIPERFUNCȚIE. se găsesc în sânge în cantitate mică dar influențează procesele de sinteză și de degradare din organism. Glandele cu secreție internă – endocrine. .

care la rândul ei este influențată de hipotalamus. Are doi lobi uniți printr-o porțiune comună numită istm. În organism este localizată deasupra sternului înaintea laringelui și traheii. Activitatea acestei glande este influențată de activitatea hipofizei.glanda suprarenală pentru producerea de cortizon. are o formă ovoidă de mărimea unui bob de fasole ~ 0. Produce doi hormoni: tiroxina și triodotiroxina. . Tiroida este cea mai voluminoasă glandă cu secreție internă. Epifiza. .masaj circular în dispersie 2-3 min. Se masează circular în dispersie 2 min. . Stimulează: .Hipofiza în organism se află așezată la baza creierului.hormonul său – melatonina . . . Localizare pe talpă: pe degetul mare.influențează producerea de colesterol. .secreția hormonilor hipofizari. în șeaua turcească.influențează metabolismul alimentar.o verigă de legătură între sistemul nervos central și țesuturi. Zona cuprinsă între encefal și trunchiul cerebral.în dezvoltarea organelor genitale și sexuale.în reglarea hormonală a organismului. Rol: .600 gr. la intersecția celor 4 cadrane . Localizare pe talpă: pe degetul mare în colțul latero-intern superior.reduce spermatogeneză și stimulează creșterea.producerea laptelui matern. Rol: 52 . de culoare roșie – cenușie.creșterea oaselor și muschilor.are rol în deschiderea la culoare a tegumentului. . .provoacă contracțiile uterine la nastere. Rol: . . în organism este așezată în cutia craniană sub corpul calos. Are mărimea unui bob de mazăre (8 mm).

Bolile care apar sunt cretinismul (idioția) și gușa nodulară (glanda își mărește volumul dar țesutul este degenerat și nu mai produce hormoni) și o altă formă este gușa simplă care poate fi prevenită prin adăugarea de iod în sarea din alimentație.canalul 3 min . iritabilitate.în creșterea organismului. se masează timp de 2-3 min. Localizare pe talpă: pe pingea. Hipotiroidismul (apare când glanda are o dezvoltare slabă).triunghiul 1-2 min. căderea părului. .în hipertiroidie: . Simptomatologie: creșterea diurezei (creșterea cantității de urină).canalul 1-2 min.acțiune complexă asupra celorlalte glande. . canalul între D1 și D2. 53 . scăderi mari în greutate. Hipertiroidismul (când glanda are volum mare și produce hormonii în exces) – boala Basedow. oprirea dezvoltarea intelectului. sub degetul mare până în dreptul stomacului (triunghi). .menține echilibrul arderilor din organism.adaptează organismul la temperatura mediului. Timpi de lucru: ..triunghiul 3 min . . transpirații-călduri. căderea părului și unghiilor.în hipotiroidie: . oprirea în dezvoltarea glandelor sexuale. Simptomatologie: scăderea temperaturii corpului.

Paratiroidele sunt reprezentate prin patru glande mici situate pe fața posterioară a glandei tiroide. Insuficiența lui poate declanșa spasmofilia și spasmele muscular. 54 . iar hipersecreția lui decalcifieri și fracturi. Rol: . Hormonul lor se numeste parathormon.în metabolismul fosfo-calcic reglează raportul acestor două minerale.

rol important în imunitate. .osteoporoza.caracterizat prin obezitate.sindromul Suprarenometabolic . pe pingea între D2-D3.rol în dezvoltarea musculaturii.reglează ritmul cardiac. Localizare pe talpă: deasupra plexului solar.reglarea calciului în osteoporoză.adrenalina și noradrenalina (catecolamine). Rol: .în formarea de limfocite. Localizare pe talpă: în cursul superior al pingelei sub faringe și deasupra tiroidei. în organism este localizat în cavitatea toracică înapoia sternului. Timusul.aldosteronul -metabolismul sărurilor minerale . . . . etc. . tulburări neuropsihice (dureri de cap. În infecția tuberculoasă apare Boala Addison sau insuficiența suprarenală cronică melanodermică (lipsa de cortizon și aldosteron). 55 .în osificare. tulburări cardiovasculare. masaj linear cu presiune în ambele sesuri 2-3 min.dezvoltarea glandelor genitale.. secreția lor este reglată de sistemul nervos (hipotalamus) și adrenalina influențează activitatea inimii (stimulare).cortizonul și hidrocortizonul (cortizol) cu rol antiinflamator și antiinfecțios și în reglarea metabolismului. fără să dispară complet. se poate masa și linear 2-3 min. Hormonii lor: . putând să se ajungă până la greutăți de 120-150 kg. ameteli). Suprarenalele sunt așezate în lojele renale la polul superior al fiecărui rinichi.în metabolismul glucidelor mineralelor și apei. se masează circular în dispersie. În hiperfuncție apar: . .prin secreția de cortizon are rol antiinfecțios și imunitar. Rol: . . . 10 grame și se dezvoltă până la pubertate apoi suferă o degradare adipoasă. Are aprox.

Reprezentarea pe talpă: se află pe talpă. deasupra rinichilor și sub plexul solar. hiperglicemie) etc.tulburări metabolice (poliurie.. 56 .

Glandele genitale (testicolele și ovarele) 57 .

spațiul interlabial. aparatul erectil.la femeie – labiile. trompe uterine. b) c) Prostata – produce lichidul prostatic. La bărbat: a) Testicolele . dezvoltarea și funcționarea lor este influențată de progesteron.Interne – la bărbat . Organele genitale: . uter.participă la alcătuirea lichidului spermatic 58 . Glandele genitale: La femeie: a) Ovarele – produc ovulele și hormonii sexuali femeli (au funcție de glandă endocrină) și produc hormonii estrogeni (estrogenul) și hormonii progestationali (progesteronul). Glandele bulbouretrale . . . căile spermatice.la femeie – ovare. b) Glandele mamare cu funcționare discontinuă producând lapte în perioada alaptării.produc spermatozoizii și hormonii sexuali masculini testosteronul a cărui formare se face sub influența hormonilor gonadotropi secretați de glanda hipofiză de la vârstă de 13 ani. 2) funcție endocrină – prin producerea unor hormoni care sunt vărsați în sange. vagin.testicolele – epididimul. Glandele genitale sunt glande mixte . .Externe – la bărbat – penisul + scrotul.Încep să se dezvolte încă din viața intrauterină din luna a 3-a.ele îndeplinesc: 1) funcție exocrină – prin formarea și eliminarea la exterior a gameților.

oblic. sub maleola internă. s e masează linear 2-3 min. sub maleola externă în formă de triunghi 2-3 min. 59 . de la vezica urinară spre zona reprezentativă a uterului sau prostatei.Localizare pe talpă: Prostata/uterul sunt partea internă a gleznei. Zona vagin/penis se găseşte pe partea interioară a piciorului. Testicolele/ovarele sunt pe partea exterioară a gleznei. sub maleola internă în formă de triunghi 2-3 min.

D3. 60 . Timp de lucru: în preovulație 7-8 min. în centrul călcâiului . D4 și se masează circular și linear. Pentru stimularea lactației în ultimul trimestru de sarcină se face la 2 zile 5-6 min pe fiecare picior. Glandele mamare: în corp sunt localizate în regiunea toracală în dreptul coastelor 3-7. glande cu funcționare discontinuă producând lapte în perioada alaptării. se masează circular 2-3 min. se masează linear în sus 10 cm cu presiune și se revine cu o ușoară netezire. Glandele genitale se găsesc pe talpa piciorului. masaj pe ovar 5-7 min.Zona durerilor menstruale se află pe partea externă a gambei. Localizare pe talpă: pe partea antero-superioară a piciorului după centura brahială între D2. sau în primele 7-9 zile după menstruație.

SISTEMUL RESPIRATOR 61 .

Trahee. Este alcătuit din 4 părți: 1.organul care se găse ște în prima parte a căilor respiratorii superioare (CRS) și segmentul periferic al analizatorului olfactiv. 3. Torace și coaste. . . . Căile respiratorii extrapulmonare: Nasul . din organism.Bronhii primare. 2. 1. sub 62 .Că ile respiratorii extra pulmonare: . 4. Plămâ nii.Nas. Muschiul diafragm.Faringe. A șezat în centrul feței.Laringe.Totalitatea organelor care au rol de a asigura luarea oxigenului din aerul atmosferic și de a elimina CO 2. .

rol în respirație și protecție. 3.forma unei piramide triunghiulare cu vârful între sprâncene și baza îndreptată în jos unde se deschid orificiile nazale inferioare (nările). Sunt așezați în cavitatea toracică având fiecare o cavitate pleurală proprie. începe la nivelul vertebrei C6 și se termină în cavitatea toracică T4-T5 în fața esofagului.care este în contact direct cu pere ții cavită ții toracice.lichidul intrapleural . Bronhiile primare (principale) sunt conducte care rezultă din bifurcarea traheii. Fe țele foițelor pleurale care vin în contact sunt umezite de un lichid seros . 2. Mușchii respiratori: 63 . în care au loc schimburile de gaze dintre organism și mediul ambiant. mucoasa nazală . iar în sus depășește prima pereche de coaste. când se colectează lichid seros (hidrotorax). unde se bifurcă în cele două bronhii principale (stânga și dreapta). Cavitatea pleurala în care există o presiune negativă (vidul pleural). Ele pătrund în plămâni unde se ramifică formând arborele bronșic. Plămânul drept ~700 gr. fibrocartilaginos. Nasul este format din: l. îndepărtând cele două foi țe una de alta. Plămânii sunt organele respiratorii propriu-zise. Laringele are funcție de respirație și protecție a CRS și rol în fonație numindu-se organ fonator sau vocal. Pleura este o membrană seroasă care învele ște plămânii. în cazuri patologice. Între cele două foi țe. care favorizează alunecarea foi țelor în timpul respirației. Este formată din 2 foițe: pleura viscerală care aderă de plămâni și care se continuă cu pleura parietală . În jos se întind până la diafragmă. sânge (hematorax). sinusurile nazale – cavități cu rol în respirație. plămânul stâng ~ 600gr. puroi (piorotorax). învelișuri moi (acoperă scheletul). Organele care asigură respirația: Scheletul cutiei toracice: 12 vertebre toracale: T1-T12 l2 perechi de coaste Stern. 4. Traheea este un tub lung de 11-13 cm și larg de 2 cm. Cavitatea poate deveni reală. 2. schelet osteocartilaginos. se găsește un spațiu virtual.

8. Reprezentarea pe talpă 1. între D2 și D5. închide complet cavitatea toracică. contribuind astfel la mărirea volumului cutiei toracice și la pătrunderea aerului în plămâni. 5. se masează linear de pe fa ța Laringele se află la baza degetului mare. se Faringele se află la baza degetului mare. Dacă nu există contraindica ții plămânii se pot masa până la 1 oră. dorsală până pe fa ța anterioară în dreptul amigdalelor . pe fața Traheea se află între D1 și D2. Prin pozi ția lui orizontală.pe partea anterioară a piciorului. în stare de repaos. 4. pe prima falangă în exterior. între D1 și D2.prin forma boltită în sus. 7. contribuie la micșorarea volumului cavită ții toracice. anterioară și posterioară. anterioară. între zona bronhiilor și diafragm. 2. masaj toată zona orizontal. circular. D3 și D4 în orice sens. Elemente de patologie Emfizemul pulmonar este o afec țiune care se manifestă prin dilatarea alveolelor pulmonare și a țesutului pulmonar. Nasul se află pe degetul mare. masaj Plămânii se află pe pingea sub muschiul Torace masează cu presiune lineară în ambele sensuri. vertical sau circular. astfel. Sistemul respirator se masează 5-7 min pe un picior. că plămânii se găsesc într-o reală cavitate pneumatică. (se poate masa și pe fa ța anterioară). ducând la pierderea elasticității plămânilor.masaj pe fiecare deget pe fața plantară linear.• Motori .pe fața anterioară a piciorului. se masează circular. iar prin contracție devenind plat măre ște diametrul vertical. coaste . la o distan ță de 3 degete pe fa ța Zona sinusurilor . cu presiune lineară în ambele sensuri Zona bronhiilor . 3. Diafragma se află de la articula ția metatarsiană a degetului mic. masaj în bra țară . sub D2. linear în ambele sensuri. în partea sa inferioară.prin activitatea lor contribuie la schimbarea poziției coastelor (din oblice în jos să devină aproape orizontale) și apoi să revină la pozi ția ini țială. • Diafragmul – cel mai important mu șchi respirator . trapez. indicat în rinite și la copii. 64 . 9. 6.

În sughit (apare atunci când diafragmul intră în spasm) .se face masaj pe diafragm. laringite. 65 .se aplică masaj pe zona sinusurilor și a nasului.masaj pe sinusuri. astm . concomitent cu exerci ții de respira ție. În sinuzite . concomitent cu administrarea de vitamina C naturală și extracte concentrate din fructe ce conțin bioflavonoide. Epistaxisul (sângeră ri nazale) . Faringite. pentru stabilitate emoțională. și efectuarea de exerci ții de respira ție profundă care ajută la controlarea batăilor cardiace.masaj pe toate organele de respirație și pe zona suprarenală.Se poate recomanda vitamina C naturală (extracte de fructe și legume) și masaj pe zona plămânului și bronhiilor.

submandibulare.sigmoid.subtire .dinții.ficatul. . 3.gros: . . adică transformările fizice și chimice ale alimentelor pentru a fi făcute absorbabile și asimilabile. .cec. . Faringe Esofag Stomac Intestin: . 6. 5.colon ascendant. .parotide.colon transvers.SISTEMUL DIGESTIV Sistemul digestiv reprezintă totalitatea organelor care realizează digestia.limba. 2. Cavitatea bucală: . Părțile componente ale sistemului digestiv sunt: 1.sublinguale. .glande salivare: . . . Glande anexe: . . 66 . 4.colon descendent.rect-anus.

5. El este format din: cec.B. provenită din fibre ale plexului solar. Cavitatea bucală – primul segment al tubului digestiv. 3. care se continua cu mucoasa nazală și formează vălul palatin. Dinții – organe tari. Are o inervație complexă. contribuind astfel la transformarea bolului alimentar în chim gastric.70 m lungime și are cecul (fundul de sac) – locul unde intestinul subțire se deschide în colonul începe de la valva ileo-cecală (lângă cec) și se termină la nivelul rect-anus. care este un organ limfoid. cu rol în absorbția principiilor alimentare.organ tubular 25-30 cm lungime cu rol în trecerea bolului are rol în ventilația casei timpanului și rezonator în fonație. 3 molari. printre vilozități se găsesc glandele intestinale care secretă sucul intestinal. Intestinul gros – continuă intestinul subțire și are 1. alimentar. care sunt fibre simpatice și parasimpatice (nervii vagi).cel mai lung segment al tubului digestive. în curbura căreia se află capul pancresului și intestinul liber format. un calibru superior intestinului subțire. Pentru ½ de maxilar sau mandibulă: 2 incisivi. În grosimea mucoasei. sigmoidul. Intestinul subțire . are formă ovală. 67 . descendent. intestinul gros. 2 premolari. este menținută mereu umedă prin saliva secretată de glandele salivare.locul unde se încrucișează calea respiratorie cu cea digestivă. 2. de culoare albă. are un rol foarte important în procesul digestiei. În interior prezintă numeroase glande care secretă sucul gastric. 1. care prin constituienții săi. Stomacul – situat în partea stângă a abdomenului. 6. cecul se continuă cu apendicele. Faringele . 4. vertebrei sacrale 3. sub diafragm. care se continuă cu omușorul sau lueta. fixate de maxilarul superior și inferior. Se împarte în: colonul ascendant. Esofagul . Lateral se află amigdalele care sunt organe limfoide. C. 1 canin. are 6-8 m. transvers. la rândul lui din jejun și ileon. acoperită de mucoasa bucală. are forma literei J. Este împărțit în 2 porțiuni: duodenul de forma unei potcoave.pancreasul. colon și rect. La nivelul mucoasei care căptușește intestinul se află niște proeminențe numite vilozități intestinale. Omul adult are 32 dinți..

La nivelul intestinului gros au loc transformarea în materii fecale a reziduurilor rezultate din procesul de digestie din etajele superioare ale aparatului digestiv. Toate aceste organe, împreună cu glandele anexe ale tubului digestiv, au rol în digestia alimentelor. 7. Glandele anexe Pancreasul – situat în partea stângă a cavității abdominale, înapoia stomacului, de la concavitatea duodenului, până la splină. Este alcătuit din cap, corp și coada. Capul pancreasului este zona care produce enzimele necesare descompunerii alimentelor și care alcătuiesc sucul pancreatic, iar corpul pancresului are rol în fabricarea insulinei, hormon care menține nivelul zahărului în sânge constant. Ficatul – cea mai mare glandă din corp, așezat în dreapta stomacului (1,5 kg), celulele ficatului secretă bila. În intervalul dintre mese, bila este depozitată în vezica biliară, de unde în timpul digestiei este eliminată în duoden. Bila conține săruri biliare care au rolul de a stimula în cazul alimentației grase și condimentate eliminarea rapidă a materiilor fecale. Ficatul este cel mai important organ al sistemului digestiv și îndeplinește urmăroarele funcții: depozitarea rezervelor de glicogen, secreția biliară care facilitează absorbția grăsimilor, epurarea sângelui de substanțe toxice, neutralizarea globulelor roșii îmbătrânite, meținerea echilibrului acido-bazic, termoreglarea, sinteza diverșilor hormoni, intervine în metabolismul protidic, lipidic, glucidic.

68

Fiziologie În aparatul digestiv alimentele suferă mai multe tranformări mecanice și chimice. Transformările mecanice constau în fărămițarea alimentelor, iar cele chimice în transformarea alimentelor în produse mai simple, ușor asimilabile în sânge.

69

În gură, alimentele sunt fărămițate și amestecate cu saliva. Bolul alimentar astfel format, trece prin esofag și ajunge în stomac, unde suferă atât o transformare mecanică cât și una chimică, deoarece se amestecă cu o serie de fermenți și sucuri digestive. Rezultatul digestiei este o pastă numită chim gastric. Chimul trece din stomac în duoden, în cantități mici, unde se amestecă cu secreția ficatului și pancreasului. Aici se varsă enzimele pancreasului, care au rol în digestie, și tot aici se întâlnește secreția vezicii biliare, care împreună cu enzimele pancreasului contribuie la desăvârșirea digestiei și formarea chimului gastric. Mai departe, de-a lungul intestinului subțire, alimentele transformate se amestecă și cu alți fermenți, apoi se descompun până la substanțe cu moleculă foarte mică, care se absorb (prin procesul de osmoză), prin peretele intestinului subțire, în sânge, de unde sunt transportate spre țesuturi. Resturile alimentare care nu s-au absorbit, trec mai departe în intestinal gros. Aici apa se absoarbe în întregime, iar flora microbiană aflată la acest nivel, descompune resturile alimentare și le transformă în materii fecale, care se elimină în exterior, prin orificiul anal. Actul eliminării materiilor fecale se numește defecație. Elemente de patologie Pentru stabilirea diagnosticului în afecțiunile digestive, trebuie luate în considerare anumite semne. Durerile sunt localizate în raport cu sediul proceselor patologice. Astfel, în ulcerul gastric, durerea se localizează în stânga liniei mediene și iradiază sub coasta stângă sau în spate, iar în ulcerul duodenal, durerea este situată sub coasta dreaptă. Ea se caracterizează prin ritmicitate (este ritmată de alimentație) și prin periodicitate (evoluția periodică a crizei ulceroase). În afecțiunile intestinului subțire, durerile apar în regiunea periombilicală, iar în cele ale intestinului gros, localizarea este în flancuri. În suferințele rectului, durerea se proiectează în regiunea sacrală și perianală. Tulburări ale tranzitului intestinal Majoritatea suferințelor intestinale sunt caracterizate prin tulburări ale tranzitului intestinal. El poate fi accelerat, și este vorba de diaree, poate fi întârziat, în constipație, sau poate fi absent concomitent cu oprirea emisiei de gaze, când se numește ileus. Ileusul se caracterizează prin oprirea completă a emisiei de materii fecale și gaze . El poate avea cauze funcționale de spasm intestinal (ileus dinamic), sau cauze mecanice

70

Astfel. masaj circular cu presiune. ½ pe D3 și ½ pe D5. scaune muco-purulente ce conțin puroi în cantități variabile. se întâlnesc scaune lichide și semilichide. pe pingea. Duoden se află sub pancreas. conținând uneori mucus sau grunji (scaune mucoas) cu un conținut bogat în mucus. masaj circular și punctual. semilichide. de volum redus și fără resturi alimentare digerabile. Faringele se află la baza degetului mare.(ileus mecanic). lichide) cu conținut de resturi alimentare nedigerate. Scaunele patologice prezintă modificări de consistență. Pentru evitarea pancreasului se lucrează masajul în potcoavă (stomac + duoden). în obstrucții. Stomacul se află sub glanda tiroidă. culoare. Bila se poate masa împreună cu ficatul. pe partea latero-interna a tălpii. masaj linear cu presiune în ambele sensuri. Reprezentarea pe talpă: Dentiția se află sub unghia degetului mare se masează linear în ambele sensuri. compoziție. denotă că hemoragia digestivă este la etajul inferior al tubului digestiv. ocluzii intestinale. Ficatul îl gasim sub D4. Dacă scaunul prezintă sânge proaspăt.lateroextern – masaj 71 . Apendicele se află pe piciorul drept – deasupra călcâiului . se face masaj linear cu presiune. Diareea – se caracterizează prin eliminări frecvente de materii fecale cu consistență scăzută (păstoase. scaune muco–grunjoase cu consistență semilichidă de culoare galben-vierzuie ce conțin mucus și grunji. Diareea este determinată de exagerarea peristaltismului intestinal de origine nervoasă. cancer al colonului) sau insuficienței în evacuarea sigmoido-rectală. pancreatite cronice. emise în jet cu caracter spumos. Pancreasul se află sub stomac. sub pingea masaj circular cu presiune. Există unele boli în care scaunul are o culoare albă. este vorba de o hemoragie în porțiunea superioară a tubului digestiv. se masează linear de pe fața dorsală până pe fața anterioară în dreptul amigdalelor. cauzelor mecanice (ca de exemplu: stenoza intestinală. Constipația are drept consecință eliminarea de materii fecale de consistență crescută. Ea poate apărea datorită cauzelor funcționale (habituale). Esofagul se află între D1 și D2. Când scaunul prezintă o culoare neagră ca păcura și lucios. inflamatorie (enterocolite) sau de un conținut intestinal cu efect excitant asupra peristaltismului. ex: icter mecanic. Scaunele muco-sanguinolente. care se caracterizează printr-un conținut variabil de sânge. sub pingea.

se masează punctual și circular. colon ascendant (masaj linear. pe partea latero -internă a tălpii. Zona hemoroizilor. stomac. lucrăm intestinul subțire pe amândouă picioarele simultan sau pe rând 7. duoden. pancreas. Colonuls transvers se găseşte în continuarea celui ascendent. Modul de lucru: se lucrează o zi da și una nu 1. Intestinul subţire se găseşte încadrat de către intestinul gros. trecem pe stângul. se află pe partea interna a gambei. Colonul ascendent se găseşte în continuarea valvei ileo-cecale până în dreptul ficatului. maxilar. lucrăm colonul transvers. pancreas. spre dreapta. închidem canalele pe piciorul drept și acoperim. se masează circular. începem cu apendicele (deasupra călcâiului în dreptul D5. deschidem canalele pe piciorul stâng și acoperim 3. Sigmoid continuă colonul descendent. deget după deget). rect-anus și apoi lucrăm: dinți. dar orizontal. Tot sistemul digestiv se masează timp de 15-20 min.circular și punctual. ficat+vezica biliară 4. esofag. stomac. sub vezica urinară. 72 . deget după deget ). dar orizontal. începe pe piciorul drept și continuă pe cel stâng. descendent. se masează linear cu presiune de la stânga spre dreapta. deschidem canalele pe piciroul drept și îl acoperim 2. Rectul și anusul se găsesc în continuarea colonului sigmoid. pe marginea pingelei călcâiului. maxilar. Colon descendent continuă în jos pe cel transvers. până la pingeaua călcâiului stâng. aproximativ la jumătatea tălpii. se masează linear cu presiune de la dreapta spre stânga. se masează linear cu presiune de sus în jos. masaj circular și punctual). sigmoid. faringe. esofag. duoden 6. se masează circular. faringe. se masează cu presiune de jos în sus. se maseaza linear în sus 10 cm cu presiune și se revine cu o ușoară netezire timp de 5-10 min. începem tratamentul pe piciorul drept cu tot ce ține de tubul digestiv: dinți. Valva ileo-cecală se află deasupra apendicelui. acoperim 5. transvers (masaj linear. închidem canalele pe piciorul stâng și acoperim 8. când ajungem la colon.

PATOLOGIE 73 .

Sistemul renal 2 min pe fiecare picior. Masaj pe segmentul corespondent celui bonav 3 min. putându-se ajunge la hemoroizi prin rupturi ale varicelor. se va masa membrul superior drept. Exemplu: dacă varicele au apărut pe membrul inferior drept. vor reda circulaţia normala a curentului limfatic în zona inferioră a corpului. Pentru elasticitatea şi tonifierea pereţilor vasculari se masează segmental corespundent celui bolnav (gamba are ca segment corespondent antebraţul. neţinând cont de avertismentele obişnuite ale organismului. variceles pot benificia de ameliorare prin reflexoterapie. Schema cu ordine şi timpii de masaj: • • • • • • • • Sistemul renal 2 min pe fiecare picior. alteori produc jenă. dispărând astfel edemele gambelor şi îmbunătăţindu-se circulaţia de întoarcere (venoasă). dureri şi amorţeli ale picioarelor într-o fază iniţială. vezica urinară. Zonele limfatice abdominale. cianoză. iar coapsa. Acestea se obţin prin stimulareea traseelor aferente pentru rinichi. Zona paratiroidelor 1-2 min pe fiecare picior. oboseală senzaţii de greutate în gambe. mai frecvent la femei. Sistem limfatic 2-3 min pe fiecare picior. timp de 20-30 de zile. Zona suprarenalelor 1-2 min pe fiecare picior.Bolile aparatului cardio-vasculator 1. braţul de pe aceaşi parte a corpului). edem. prin masaj. pe partea stangă a corpului procedăndu-se în mod similar. Tehnici şi zone de masaj Depistate în prima fază. Boala varicoasă Varicele sunt dilatări permanente ale venelor superficiale în special a membrelor inferioare. Sistemul renal 2 min pe fiecare picior. uretre. Numărul şedinţelor va fi de 1/zi. Unul din factorii externi mai importanţi ce favorizează apariţia varicelor este poziţia prelungită în picioare. 74 . Varicele apar între 20-40 ani. Se va urmări eliminarea toxinelor şi a surplusului de apă din corp. Sistem limfatic 2-3 min pe fiecare picior. Simptome: uneori varicele sunt suportate bine.

induce anemierea pentru bolnav. Concomitent cu reflexoterapia. mersul pe bicicletă sau pe cal. pentru vasodilataţie şi vasoconstrucţie.(I. Acesta ne indică perturbarea circulator în aceste zone. Rezultatele variază în funcţie de faza şi de factorii biologici specifici fiecărui organism. Tehnici şi zone de masaj La palpare. Boală hemoroidală Hemoroizii sunt varice ale venelor ano-rectale. Se va stimula şi zona vezici biliare care. aproape de margina externă. deasupra maleolei interne. 75 . împreună cu zona reflexă a intestinului gros. durerile şi sângerările dispar după aproximativ 3-5 şedinte.Postolica) 2. în faza incipientă a varicelor sunt indicate duşurile scoţiene (băile calde combinate cu băi reci). Procedura se repetă timp de 30 de zile consecutive. între tendonul lui Achile şi muşchi. se continuă pe piciorul stâng tot traversal pe mijloc. se coboară spre călcâi şi apoi se continuă din nou pe mijloc.Rezultatele bune prin reflexoterapie se obţine în peste 50% din cazuri. cu oţet de mere diluat (20 linguri de oţet de mere la 100 de ml de apă). crescând în intensitate după 3-4 sedinţe. de culoare violacee. care se fac astfel: ⋅ În zona afectată 3 minute duş apă caldă apoi 1 minut apă rece. Se va evita statul în picioare pe perioade lungi. de 2 ori pe zi. Hemoroizii externi se manifestă prin mâncărime. cu colonul ascendent. situată în partea inferioară a piciorului stâng. şederea îndelungată pe scaun. dacă este de repetată. La sfârşit se va insista pe zona rect-anus (hemoroizi). Pot fi interni şi externi. respectiv trata. Inflamaţia locală. la care se poate adăuga hemoragia care. dureri şi apariţia unor ridicături moi. constipaţia. va preveni. apoi transversal pe mijlocul tălpii.Chiruta si V. Compresele se ţin cel puţin 2-3 ore de fiecare dată. Se vor masa cu grijă. ⋅ ⋅ Comprese pentru 2 ore sau băi locale cu infuzie din frunze de alun. zonele reflexe ale intestinului gros. sunt exterem de dureroase. ⋅ Comprese de două ori pe săptămână pe locurile varicoase cu apă de lut sau decoct din flori de fân. Hemoroizii interni au aceleaşi simptome. Zona intestinului gros se va masa în sensul de evacuare a tranzitului: masajul se începe din talpa dreaptă. Se va continua cu 15-20 de şedinte (1/zi). în jurul orificiului anal. mai ales în zona colon sigmoid şi în zona anus-rect. de 3-4 ori/zi. uşor la început. Masajul terapeutic (efectuat de maseuri specializați) în zona varicoasă.

Local sunt indicate băi călduţe de şezut. sunt multiple. Stare generală rea (eventual stare febrilă). la tratamentul reflexoterapeutic.R. se va evita consumul de alcool și condimente. în sezonul rece. rect. Traseul intestin gros: ascendent. apoi mucoasa purulentă. relativ repede. Usturimi în nas. 10-15 min în fiecare seară. însă o parte dintre ele răspund favorabil. otite. infuzie de afine. Se vor consuma 2 litri lichide zilnic pentru preîntâmpinarea constipației. cu permanganat de potasiu. Se poate consuma diverse infuzii: de coada calului. timp de 5-8 zile. Bolile O. traheobronşite etc. având cauză virotică ce se poate complica microbian. alternativ.L. anus 10-15 min. Pierderea temporară a mirosului (anosmie). de obicei. Zona renală 2 min pentru fiecare picior. Semne clinice: Strănut. Zone limfatice 2-3 min pe fiecare picior. Netratată. Bolile O. guturaiul sau coriza) apare. Zonă hemoroizi 10 min. Zona renală 2 min. cu băi de coaja de stejar. rinita poate da complicaţii: sinuzite. sigmoid. 76 . Zone limfatice 3 min.Schema de masaj • • • • • • • • Zona renală 2 min pe fiecare picior. se va respecta igiena locală. Rinitele Rinita acută (răceală. Vezică biliară 2-3 min. Secreţie nazală seroasă. infuzie de rostopască. descendent.L. 1.R. transversal.

Sistem renal 2 min pe un picior. Zona reflexă pentru nas se găseşte pe ambele degete mari de la picioare în partea latero-internă. Rinita alergică este boala inflamatorie a mucoasei nazale declanşată la contactul cu factori alergeni: polen. aperiodică şi sezonieră. Zonele suprarenale vor fi stimulate în scopul degajării de cortizon (absolut necesar în stări inflamatorii şi alergice). prin decongestionare. praful de detergenţi. Zone rinchi. praf etc. Rinita alergică poate fi periodică. Sistem limfatic 2-3 min pe un picior. lacrimare. cuprind mai multe sinusuri. apoi 2-3 şedinţe săptămână timp de 3-4 săptămâni în cazul rinitelor cronice şi alergice). Zona renală 2 min de fiecare parte. Zone reflexe nas 3-5 min de fiecare parte. Zone limfatice 2-3 min de fiecare parte. Sinuzitele se întâlnesc la toate vârstele. Bolnavii au nasul înfundat şi mirosul diminuat. Măsuri preventive: depistarea alergenului iritant şi evitarea contactului cu acesta. Masajul limfelor va asigura aportul necesar de anticorpi în lupta cu microbii. Zone reflexe suprarenale 1-2 min de fiecare parte. substanțe iritante sau fum. praf de casă. unilateral sau bilateral. secreţia şi prurit nazal. Zonele rinchi. Pentru tratarea rinitelor se vor masa zonelor reflexe nazale de fiecare parte (1-2 şedinţe pe zi timp de 10-15 zile. vezică urinară se vor stimula pentru eliminarea exceselor toxice din corp. uretre. oboseală. vezică urinară 2 min de fiecare parte. uretre. pot fi 77 . tuse iritabilitate. Simptome clinice: nas înfundat (congestive). Prin masajul zonei reflexe nazale se va îmbunătăţi circulaţia sangvină în zona mucoasei nazale. strănut. Zone reflexe paratiroidiene 1-2 min de fiecare parte.Rinita cronică este favorizată de cauze locale. Sinuzitele Sunt inflamaţii ale mucoasei sinusurile craniului şi ale sinusului nazal. Schemă de masaj • • • • • • • • 2. făină etc.

după 3-5 zile simptomele cedează. însoţită de rinoree şi obstrucţie nazală mai accentuată decât la o rinită obişnuită. Simptomele subiective generale: temperatură. Sistem renal 2 min. purulente sau nepurulente. guturai. dureri maxilare. Sistem renal 2 min. a) Sinuzitele maxilare Simptomele sinuzitei maxilare acute pot apărea o dată cu rinita sau mai târziu. Sistem limfatic 2-3 min (pe fiecare parte).acute sau cronice. cefalee. Sinuzitele maxilare (acute şi cornice) beneficiază cu mult succes de tratament reflexoterapeutic. se manifestă prin rinoree purulentă care. Zonele reflexe ale nasului 3-5 min pe fiecare picior. În sinuzitele maxilare se vor masa zonele maxilarului superior pentru dezinflamarea locală şi pentru redeschiderea căilor de drenaj. Cronicizarea. imediat la baza unghiei. Zonele reflexe maxilar superior 3-5 min pe fiecare picior. De obicei. Zonele reflexe limfatice 2-3 min de fiecare parte. în bandă. iar pentru maxilarul stâng pe piciorul stâng. în cursul nopţii. Durerea apare doar în cazul de reacutizare sau când se produce obstrucţia orificiului sinuzal. Zonele reflexe paratiroide 1-2 min pe fiecare picior. Zonele reflexe pentru sinusurile maxilare se găseşte pe degetele mari de la picioare. De cele mai multe ori. Zonele limfatice şi zonele nasului. Pentru sinuzitele maxilare acute se pot efectua 2-3 şedinţe pe zi dublându-se timpii de masaj. sunt complicaţii ale unor afecţiuni ca gripă. Pentru maxilarul drept pe piciorul drept. În sinuzitele maxilare cronice se va practica o şedinţă pe zi timp de 20-35 zile. Zonele reflexe suprarenale 1-2 min pe fiecare picior. dar se vor efectua 2-3 şedinţe pe săptămână timp de încă 2-3 săptămâni. Schema de masaj: • • • • • • • • • Sistem renal 2 min (pe fiecare parte). rujeolă etc. 78 . se scurge spre rinofaringe (gât şi nas). la nivelul sinusului maxilar. scarlatină. pentru stoparea inflamaţiei din mucoasa nazală. zonele suprarenale pentru stimularea producţiei de cortizon (care are rol antiinflamator).

la 2-3 ore după trezirea din somn. timp de 3-5 zile. durere care se intensifică la apăsarea. bilateral pe fiecare deget. Pentru tratarea prin reflexoterapie se vor masa următoarele zone reflexogene: • • • • • • • • • Sistemul renal 2 min pe un picior. vor fi masate şi zonele sinusurilor frontale. iar cele de pe stânga. Zone suprarenale 1-2 min pe un picior. Zona sinusurilor frontale 5-6 min. Pentru tratarea sinuzitelor cronice se va face 1 şedinţă pe zi timp de 15-20 zile. nasului. Timpii de masaj pot fi măriţi progresiv. apoi se va continua cu 2-3 şedinţe pe săptămână pe o perioadă de 2-3 săptămâni. Sistem renal 2 min. Sinuzitele frontale. Sistem limfatic 2-3 min. În sinuzitele frontale cronice predomină rinoreea unilateral. În sinuzitele acute se vor efectua 2-3 şedinţe. Zonele reflexe paratiroide 1-2 min pe fiecare picior. Zonele reflexe pentru sinusurile frontale sunt amplasate în toate degetele de la picioare. ca şi cele maxilare (acute şi cornice) sunt tratabile prin reflexoterapie în proporţie de peste 90% din cazuri. pe piciorul stâng. 20-30 de zile. Sistem renal 2 min. durerea este suportabilă dar se exacerbează în obstrucţia canalului fronto-nazal. b) Sinuzitele frontale Au ca simptom principal durerea în regiunea frontală. aplecării ale capului etc. Sistemul limfatic 2-3 min pe un picior. sub porţiunea cărnoasă a primei falange. 79 . predominând în sinuzite acute. durerile devin foarte mari dimineaţa. Sinusurile de pe partea dreaptă sunt amplasate pe piciorul drept. La nevoie. În general. Zone nas 3-5 min. pe partea plantară. Marele avantaj îl constituie faptul că se ajunge la eliminarea puroiului şi la dezinflamarea sinusurilor fără puncţii sau alte intervenţii chirurgicale..apoi se va continua cu 2 şedinţe pe săptămână.

iar în faza cronică 1 şedinţă pe zi timp de 10-15 zile. este datorată stafilococilor. Zone limfatice 2-3 min. Sistem limfatic 2-3 min pe un picior. supurative (purulente) sau 80 . de regulă. eforturile vocale. Zone suprarenale 1-2 min pe fiecare picior. 3. umezeală. în apropierea zonei mandibulare. tratamentul prin masaj reflexoterapeutic se poate face în paralel cu tratamentul medicamentos (antibiotic). În faringo-amgdalita acută. ajutând la stoparea infecţiei locale şi prevenirea recidivelor.după care. Faringo-amigdalita Este o inflamaţie a mucoasei faringiene şi a amigdalelor. uneori şi mai mult. Masajul se poate face de 2-3 ori pe zi în fi faza acută. tuse seacă sau purulentă. febră. uscăciunea gâtului. Zona faringelui. Sistemul renal 2 min. simptomele dispar sau se reduc foarte mult. se vor masa şi aceste zone (2-3 minute fiecare). Se va continua cu 2-3 şedinte pe săptămână. 4. Se va proceda la masarea următoarelor zone: • • • • • • • • Sistem renal 2 min pe un picior. Sistem renal 2 min pe un picior. În fază acută se recomandă repaus alimentar. Daca zonele reflexe ale ochilor sunt dureroase la palpare. stare generală rea. senzaţie de sufocare. timp de 5-7 zile. Se vor consuma doar lichide (ceaiuri. Factori favorizanţi: intoxicaţii cu acizi de proteină. frigul. amigdalelor 5 min pe un picior. Zone paratiroidiene 1-2 min pe fiecare picior. praful. urzici). 2-3 zile. sucuri de lămăie. de sfeclă roşie. fumul. Zonele reflexe ale faringelui şi amigdalelor se găsesc la baza degetelor mari. Otitele Sunt inflamaţii ale urechii (acute sau cornice). streptococilor și a altor agenți microbieni. la baza acesteia. de mere. Simptome: jenă la înghiţit. în raport cu vechimea bolii şi capacitatea de redresare sangvină zonală.

Schema de masaj în otite: • • • • Zona sistem renal 2 min pe un picior. Tegumentele sunt roşii. de regulă. Otita medie supurată cronică apare ca rezultat al cronicizării unei otite medii acute sau tratate insuficient. Simptome: hipoacuzie (auz uşor slăbit). polipi nazali etc. întinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea externă şi sau medie). Urechea dreaptă are zonă reflexă pe piciorul stâng. cum ar fi: rino-faringitele. Masajul în zona reflexă a urechii bolnave va atrage o bună irigare sangvină zonală. Zonele reflexe ale urechii sunt amplasate în tălpi. 81 . Otita medie este o inflamaţie de diferite grade a mucoasei “casei” timpanului şi poate avea caracter acut sau cronic. Zonă paratiroidiană 1-2 min pe un picior. la baza degetelor 4-5. gât). Indiferent de natură. Infecţia apare pe un ţesut iritat. infiltrate cu secreţie gălbuie la suprafaţă. rinosinuzitele. Cauze: infecţii din vecinătatea urechii (nas. otitele reacţionează foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic (80-90% din cazuri se tratează cu succes fără a folosi antibiotic). dacă sunt considerate zone de transmitere sau întreţinere a otitei. Zona sistem limfatic 2-3 min pe un picior. febră stare generală rea. ce va accelera eliminarea puroiului existent şi stoparea infecţiei. Bolnavul acuză prurit auricular şi dureri. Zonă suprarenală 1-2 min pe un picior. Se vor masa şi zonele sinusurilor şi nasul. zvâcnituri în ureche. la indivizi cu afecţiuni diabetice. supurată sau nesupurată. formă şi localizarea lor. Mai ales în cazul otitelor acute. gasto-hepatice sau alergice. iar în caz de cronicizare sunt îngroşate. dureri care cedeză uşor când începe scurgerea puroiului din ureche. tegumentele conductului auditiv extern. zonele reflexe corespondente sunt extrem de dureroase la apăsare. şi poate evolua acut sau cronic. iar urechea stângă pe piciorul drept. Otita externă este un proces inflamator ce cuprinde. cât suportă bolnavul.nesupurative. Se va începe cu un masaj lent şi se va creşte intensitatea progresiv. deviaţie de sept nazal. Otitele medii acute sunt caracteristice copiilor şi tinerilor.

Tratamentul prin reflexoterapie al otitei medii acute sau cronice se poate completa cu propolis în soluţie alcoolică având concentraţia de 5% (10 picături puse în conductul auditiv de 3 ori pe zi. datorită efectelor benefice. Bolnavul percepe vâjâitul şi zgomotele. Zona sistem renal 2 min pe un picior. Se va continua cu 2-3 şedinţe pe săptamână. Zona reflexă pentru urechi Reflexoterapia induce de cele mai multe ori rezultate bune. iar seara tampon înmuiată în soluţie alcoolică cu o concentraţie de 15-30%). manifestăndu-se cu precădere la femeile trecute de 50 ani. Slăbirea acuității auditive Bolnavii prezintă tulburării ale auzului datorate unor afeţiunii ale aparatului auditiv. Surditatea constituie o infirmitate manifestată prin scădera auzului până la pierdera totală. dar în scurt timp se extinde şi la cealaltă. după care de regulă. dar intercepta conversaţiile. iar auzul este foarte slab. de percepţie şi mixtă. iar în cazul celor cronice 1 şedinţă pe zi de 10-15 zile. simptomatologia bolii cedează sau dispare. Zonă limfatică 3 min. congenital sau dobândită. recomandăm 82 . stopând procesele inflamatorii locale şi de stadiul de avansare.• • • • • Zonă reflexă ureche 3-5 min (pentru urechea afectată) și 1-2 min Zonă sinusurilor 3-5 min pe un picior. 5-7 zile. timp de 3-4 săptămâni. 5. În otitele acute este necesară consultarea unui medic specialist care să aprecieze stadiul de evoluţie a bolii. pocnituri în ureche. Pentru otita externă se poate aplica un tampon cu vată îmbibată în soluţie alcoolică de propolis cu concentraţia de 5-7 %. În cazul otitei acute se pot face fără risc 1-3 şedinţe pe zi. urechea sănătoasă. Această afecţiune poate fi: de transmisie. Boala începe la o ureche. Surditatea prin osteoscleroză se datorează osificării progresive a labirintului. Surditatea de percepţie este provocată de leziuni ale urechii interne sau ale căilor nervoase ale urechii interne sau ale căilor nervoase auditive. Surditatea de transmisie se manifestă atunci când bolnavul aude cu dificultate vocea şoptită. Sistem renal 2 min.

Zona limfatică 3 min pe un picior. Zonă limfatică 2-3 min. se va aplica în urechea bolnavă un amestec format din 5 picături de suc de ceapă. Bolile oftalmologice Unele afecţiuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecinţe ale dereglărilor generale. Intoxicaţii etc. apoi se va continua cu 2-3 şedinţe pe săptămână.tratamentul următor. prezentă în unele unele afecţiuni ca: miopia (bolnavul nu vede la distanţă). Slabirea acuităţii vizuale Poate fi descoperită în diverse stadii de evoluţie. creier mic) 3 min. Zonă reflexă ureche 3-5 min. Zonele reflexe paratiroide 1-2 min de fiecare parte. 5 picături de suc de usturoi şi 10 picături de lapte cald. hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape). Schema de masaj • • • • • • • • • Zona renală 2 min pe fiecare picior. asfel: aparatul vizual poate fi influenţat şi de umătorii factori: ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ Afecţiuni neurologice. o dată pe zi. Zona renală 2 min. timp de 12-14 zile. Deficienţe circulatorii. cataractele (tulburării de transparenţă a 83 . chiar şi ca ultimă speranţă de îmbunătăţire a auzului bolnavului. Masajul se va face zilnic până la redresarea auzului. Zonă reflexă suprarenală 1-2 min pe un picior. 1. presbiţia (slăbirea vederii la vȃrste înaintate). Zona reflexă cap (creier mare. Carenţe alimentare. timp de 3-4 săptămâni. sau localizate ale organismului. Local. Zona renală 2 min.

timp de 6-8 săptămȃni. avȃnd ca efect îmbunăţăţirea vederii. atitudine vicioasă a capului şi gȃtului. ci după multe şedinţe. impotenţă funcţională. fum. zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Numărul şedinţelor variază în funcţie de caracterul şi vechimea bolii. reflectând structurile afectate şi instalând funcţia normală prin tratamentului reflexoterapeutic. În astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute ( pentru terpeutii experimentati ) la fiecare picior.crstalinului). Conjuctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficială difuză cu 84 . Conjuctivita Este inflamaţia mucoasei conjunctivale (membrană ce căptuşeşte faţa posterioară a pleoapelor şi faţa anterioară a globului ocular).) pentru fiecare ochi. impotenţă funcţională. factori fizici şi chimici (praf. cauze generale (tulburări gastro intestinale. obligatoriu pentru afecţiunile de mai sus efectuȃndu-se 40-60 de şedinţe. tulburări reflexe. se restabileşte circulaţia normală a sȃngelui în organele afectate.(I. fiind produsă de agenţi patogeni.Chiruta si V. 2. Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifestă prin simptome subiective şi obiective. Toate acestea nu se pot obţine imediat. Simptome obiective: strabismul (deviaţia ochiului în direcţia opusă muşchiului paralizat). glacuomul (afecţiune dată de dezechilibrul tensiunii oculare dintre conţinutul ochiului şi elasticitatea pereţilor săi). Indiferent de cauzele ce duc la slăbirea acuităţii vizuale. refăcându-le asfel în timp structurile. reumatism) sau poate fi de natură alergică. Masajul reflex în zona ochilor atrage deblocarea energică şi sangvină.(I. în cadrul afecţiunii. falsa proiecţie. Stimulȃnd aceste zone reflexe.Chiruta siV. atitudine vicioasă a capului şi gătului. dȃnd răgaz circulaţiei sangvine să alimenteze zonele afectate. Simptome subiective: diplopia (vedere dublă). continuȃnd apoi cu 2-3 şedinţe/ săptămȃnă pentru consolidarea rezultatelor.Postolica) 3. endocrine. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori / zi timp de 3-5 minute(pentru un terapeut experimentat se pote lucra chiar mai mult –pina la 10-15 min.Postolica) Cand tulburările sunt date de afecţiuni endocrine sau de tulburări circulatorii intracraniene se vor masa şi zonele reflexe respective (după protocolul predat în timpul cursului). hepatice. gută. gaze toxice etc).

cu usturimi. Zona reflexă ochi 3-5 min pentru ochiul afectat. În unele 85 . iar manifestările clinice se instalează mult mai târziu. Pot fi acute. • • • Sistem renal 2 min. pleoapele sunt edemaţiate (umflate). Zone limfatice 2-3 min. Procesele de involuţie a discurilor încep de la vârste relativ tinere (20 de ani). Se fac următoarele recomandări: Evitarea factorilor fizici şi chimici nocivi. Conjuctivitele acute debutează brusc. în zona glandelor suprarenale(pentru stimularea producerii de cortizon)si in zonele limfatice. timp de 5-7 zile. Zone reflexe ale sistemului renal 2 min. măncărime. subacute şi cronice. Se poate continua cu 1-2 şedinţe/săptămȃnă Bolile reumatice 1. pȃnă cȃnd simptomatologia bolii dispare. Spondiloza Este o formă particulară a artrozelor localizate la nivelul coloanei vetebrale. Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor (pentru a îmbunătăţi circulaţia). menţinerea igienei locale. pentru a stimula rezistenta organismului. 2-3 min pentru cel Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/ zi. Discurile intervertebrale se uzează declaşând suferinţe degenerative. senzaţii de corp stăin. bilateral. Afecţiunea prinde vertebra şi discul intervertebral. fotofobie discretă (frică de lumină). Schema de masaj • • • • sanătos.secreţie redusă. Zone reflexe ale sistemului renal 2 min pe fiecare picior. se va evita transmiterea secrețiilor (prin batiste sau pansamente) de la ochiul bolnav la cel sănătos sau la alte persoane. Zone reflexe ale sistemului limfatic 2-3 min pe fiecare picior. Zone reflexe suprarenale 1-2 min de fiecare parte. tratarea afecțiunilor cauzante. Conjuctivita poate afecta ambii ochii sau numai unul. Conjuctivita cronică are o simptomatologie mai discretă. Igiena locală va fi riguroasă. evitarea factorilor alergeni care vor conduce la diminuarea riscului de apariţia a bolii.

strănutul. cefalee posterioară. însă uneori apar dureri în regiunea toracică. Durerile se diminuează sau chiar dispar la repaus. b) Sciatica – durerea din regiunea lombosacrală iradiază pe partea posterioară a membrului inferior. spre unul dintre umeri). Tusea. spondiloza lombară se poate manifesta prin: a) Lumbago – poate fi acut sau cronic: . Sunt bolnavi care se plâng de parestezii (amorţeli) şi iradieri dureroase în torace și regiunea precordială). simptomatologia clinică este absentă. b) Spondiloza toracală Prezintă. bolnavul acuză durere în ceafă. se va masa zona reflexă cervicală la ambele picioare. zgomote în urechi. fiind totuşi intensă şi în muşchii fesieri. în poziţia culcat. Subiectiv. a) Spondiloza cervicală Semnele obiective sunt redoarea (înţepenirea) cefei. exarcerbarea în poziţia ortostatică (statul în picioare).cazuri. aceasta fiind zona cea mai mobilă a colonei vertebrale. ameţeli. astenie. se va masa atât 86 . Dacă spondiloza este localizată la nivelul regiunii cervicale. Acest lucru este cauzat de solicitările intensive ale zonei lombare. simptomatologia clinică. Clinic. Spondiloza toracală poate produce şi cifoză în diverse grade. . bolnavul căutând poziţii nedureroase. cu toate că radiografic semnele bolii sunt prezente. Simptomatologie: semnele subiective ale spondilozei depind de regiunea afectată a colonei vertebrale. Tratamentul spondilozei prin masaj reflex va urmări zona de localizare a bolii.în fază acută durerea din regiunea lombosacrată este vie. cracmente (gâtul trosneşte la mişcări) sau torticolis (blocări dureroase ale capului şi gâtului într-o parte. mai ales la bolnavii care au prezentat în copilărie cifoză juvenilă. Când durerea iradiază în umăr. mai rar.în fază cronică bolnavii se plang de dureri lombosacrale dimineaţa la scularea din pat sau după ce stau mai mult timp aplecaţi (în momentul în care se îndreaptă). c) Spondiloza lombară Este cea mai frecventă formă de localizare a artrozelor la nivelul coloanei vertebrale. mişcarea îi măresc durerile.

Zonele reflexe cervicale 3 min pe fiecare picior. 87 . Este absolut necesar să fie masate şi traseele renale pentru a elimina substanţele toxice din corp. Prin masajul zonelor amintite se va redresa circulaţia sangvină în segmentul sau articulaţia afectată. se vor masa zonelor reflexe corespundente. Schema de masaj pe regiuni: 1. Zonă glande suprarenale 1-2 min pe fiecare picior. Zone reflexe ale sistemului limfatic 2-3 min pe fiecare picior. Zonă reflexă paratiroide 1-2 min pe fiecare picior. Sistem limfatic 2-3 min. Dacă spondiloza este localizată în regiunea toracală sau lombară. iar în cazul sciaticii se vor masa şi zonele reflexe pentru sciatică. precum şi cele pe care le deblocăm prin masaj. Zone reflexe ale sistemului renal 2 min pe fiecare picior. care este un antiinflamator nespecific. • • • • • • • • Spondiloză cervicală Zone reflexe ale sistemului renal 2 min pe fiecare picior. cât şi segmentul corespondent al membrului superior. Zona umărului prins (la nevoie) 1 min pe fiecare picior. Stimularea zonelor suprarenale este imperios necesară. Paratiroidele vor fi stimulate pentru producţia mărită de Ca. ducând la mărirea producţiei de cortizon. necesar în reconstituirea articulaţiilor.zona reflexă a umărului respectiv.

• • • • • • • • • Spondiloza lombară Traseu renal (rinchi. continuându-se cu 1-2 şedinţe pe săptămână. apoi se fac o zi da. vezică) 2 min pe traseu. o zi 88 . Sistem limfatic 2-3 min pe fiecare picior. timp de 8-10 zile. Sistem limfatic 3 min. Sistem renal 2 min. Zonă reflexă parotiroide 1-2 min pe fiecare picior. • • • • • • • • Spondiloza toracală Sistem renal 2 min pe fiecare picior . Şedinţele de masaj se fac tot 1-2 pe zi. Se vor efectua 1-2 şedinţe pe zi. Zona reflexă regiune lombosacrală 3 min pe fiecare picior. Sistem renal 2 min. vezică) 2 min de traseu. Masajul zonei corespondente zonei afectate se va face profund.• Traseu renal (rinchi. 3. Sistem limfatic 2-3 min. 2. Traseu sciatic 1-2 min. Se fac 1-2 şedinţe pe zi. Sistem limfatic 2-3 min. uretere. *Zonă segment corespunzător pentru membru superior prins 5 minute (vezi harta de la finalul cursului ). vezică urinară) 2 min pe traseu. timp de 15-20 de zile. De cele mai multe ori simptomele se atenuează după 5-8 şedinţe. Zonă glande suprarenale 1-2 min pe fiecare picior. Sistem renal 2 min. timp de 2-3 zile. cu toata mâna (circa 10-20 minute ) până când segmentul afectat începe să se încălzească. dispărând după 15-20 de şedinţe. timp de 20-25 de zile. Zonă glande suprarenale 1-2 min pe fiecare picior. Zonă paratirode 1-2 min pe fiecare picior. Sistem renal (rinichi. Zonă reflexă regiunea toracală 3 min pe fiecare picior. uretre. uretre.

dimenoreea. anexite. trompe uterine). Aceşti microbi acţionează separat sau asociat. metroragiile. Se continuă până ajungem la dispariţia totală a simptomatologiei clinice. tratament prin masaj reflexogens: vaginită. Anexita (metroanexita) Anexita este inflamarea anexelor (ovare. de-a lungul tendonului lui Achile. gonococi.nu. trompe) pentru a dezinflama organele pelvine. vulvovaginită. Simptome: . pe lânga maleola internă (la ambele picioare). Bolile ginecologice Tulburările de menstruaţie funcţionale sunt anomalii de ritm şi cantitate ale sângerării menstruale. colibacili. Ciclul menstrual este un act fiziologic. tulburări de menstruaţie etc.în formele cronice: dureri percepute îndeosebi la palpare abdomenului inferior. sub maleola internă. în formă de triunghi. streptococi. Masajul reflexoterapeutic se va face în zonele reflexe ale uterului şi anexelor (ovare. timp de 2-3 luni.în fază acută: febră şi dureri în fosele iliace (abdomenul inferior). Zona reflexă a ovarelor (anexelor) se află pe faţa externă a piciorului. apoi se vor face 1-2 şedinţe pe săptămână. Zona reflexă a vaginului (uretrei) se află pe faţa latero-internă a piciorului. mărindu-se cu 1-2 minute timpii de masaj la fiecare zonă. Schema de masaj 89 . în forma de triunghi . Zonele reflexe ale organelor genitale: • • • vezicii urinare. cauzate de microbi ca: stafilococi. 1. în diagonală. femeia sănătoasă nu suferă în timpul ciclului menstrual. . deasupra călcâiului şi în spatele maleolei externe. Metroanexita este inflamaţia mucoasei muşchiului uterin şi a anexelor. • • Zona reflexă pentru tulburări de ciclu menstrual se găseşte pe faţa externă Există multe afecţiuni ginecologice care beneficiază cu succes de Zona reflexă a uterului se află pe faţa internă a călcâiului. de la zona reflexă a uterului până la zona reflexă a a gambei.

creşte în intensitate şi durată scurtă. Glandele suprarenale. Dismenorea sau menstruaţia dureroasă reprezintă sindromul dureros care precedă sau însoţeşte menstruaţia şi în care algia abdomino-genitală domină simptomatologia clinică. după stabilirea ciclurilor ovulatorii. Zone limfatice 2-3 min. Durerea acută este intensă şi caracterizată prin instalarea bruscă. acţionând imediat asupra procesului patologic împedicând evoluţia afectiunii spre forma cronica. de obicei.• • • • • picior. În patologia genitală sunt citate 8-26 % din cazuri. cimbrișor. după ani de zile de la menarhei (prima menstruație). instalarea menarhei. Sistemul limfatic 2-3 min.. în primii 1-2 ani de la instalarea Dismenoree secundară care se dezvoltă. Masajul se va face zilnic. Dismenoreea (Algomenoreea) (menstruația dureroasă) Durerea pelvină acută ciclică și cea cronică reprezintă un mare procent din acuzele ginecologice şi se numără printre cele mai solicitante probleme cu care se confruntă practica medicală ginecologică. busuioc. 2. fiind clasificate în: organică. Durerea ciclică este asociată cu ciclul menstrual. complementară altor terapii. Efectele masajului reflexogen asupra aparatului genital sunt: Dismenore primară care apare. Efectele reflexoterapiei asupra aparatului genital şi funcţionalităţii acestuia: Tratamentul reflexologic poate ajuta boala în mod direct sau practicat ca o metodă pararelă. poate exista şi în prezenţa ciclurilor ovulatorii şi este frecvent 90 . de obicei. coada calului. • • • Sistemul renal 2 min. Zona reflexă anexe (ovare) și trompe uterine 2-3 min pe fiecare Sistem renal 2 min. Sistem renal 2 min. Zona reflexă uter 2-3 min pe fiecare picior. indicându-se totodată ceaiuri şi spălături vaginale cu decoct de ceai de galbenele.

Sunt necesare 15-25 de şedinţe. Zone reflexe ale uterului 3 min pe fiecare parte. activitatea normală a glandelor lactofore. a congestiilor şi a stărilor inflamatorii. împedicând cronicizarea afecţiunilor şi antrenând refacerea structurii afectate.- îmbunătăţirea circulaţiei sangvine în organele aparatului genital. reglarea ciclului menstrual. Sistem limfatic 2-3 min pe fiecare picior. 91 . optimizarea funcţilor endocrine între aparatul genital. nervos vegetativ şi reglarea hormonală. împiedicarea apariţiei zonelor de fibroză şi generarea regresiei celor deja deci prevenirea stazelor. prevenirea şi tratarea chisturilor ovariene şi a fibroamelor uterine. dureri. tiroidă şi hipofiza. Sistem limfatic 2-3 min. care induce intensificarea imunităţii. timp de 1-2 luni. Sistem renal 2 min. reglarea funcţiilor hormonale. combaterea frigidităţii. prurit. creşterea elasticităţii şi a tonicităţii pereţilor uterului. care conduce la redresarea funcţiei acestor organe. multiplicarea curenţilor limfatici. instalate. dezvoltarea armonioasă a organelor genitale prevenirea şi combaterea sterilităţii secundare. Zone pentru dureri menstruale 3-5 min pe fiecare parte. Schema de masaj • • • • • • • • • Sistem renal 2 min pe fiecare picior. Zonele reflexe ale anexelor (ovare) 3 min de fiecare parte. apoi se va continua cu 2 şedinţe/ săptămână. Dismenorea reacţioneză foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic. scurgeri. diminuarea simptomatologiei din patologia genitală: usturimi. atenuarea simptomatologiei specifice menopauzei activarea sistemului şi funţionarea lor corespunzătoare. Sistem renal 2 min. Zone reflexe tiroidă 1-2 min pe fiecare parte.

de obicei. și se poate complica microbian. Sistem renal 2 min. în sezonul rece. ciclurile menstruale se vor regla.3. Schema de masaj • • • • • • • • Sistem renal 2 min pe fiecare picior. pentru reglarea funcţiei ovariene. uterului şi tiroidei. reflexoterapia dă rezultate foarte bune. Sistem limfatic 2-3 min pe fiecare picior. Zone reflexe hipofiza. Bolile apartului respirator 1. În peste 90% din cazurile de tulburări de menstruaţie. având în general cauze virotice. După 20-25 de şedinţe (1/zi). dar este necesar să se continue cu 1-2 şedinţe/ săptămână. Sistem renal 2 min. Zone reflexă uter 3 min la fiecare picior. Percuţia uşoară a vertebrei a D7 şi D9 (1 minut/zi) va stimula funcţia ovarelor şi va calma durerile menstruaţiei. timp de o lună. Tulburările de menstruaţie se împart în mai multe categorii: mari decât la menstruaţia normală. se vor masa zonele reflexe ale ovarelor. 92 . În cazul ciclurilor neregulate. Zona reflexă ovare 3 min la fiecare picior. Zone limfatice 2-3 min pe fiecare picior. tiroida 3 min. • • • Tulburări de menstruaţie Tulburări la intervale normale. Cicluri la periade mari (35-50 de zile). Bronşita (acută şi cronică) Bronşita acută şi cronică apare. dar cu cantități de sânge mai mici sau mai Cicluri la perioade scurte (18-21 de zile).

Astmul bronşic 93 . zone limfatice 2-3 min la fiecare picior. zonele reflexe ale plămânilor şi bronhilor sunt foarte sensibile la apăsare. Zonele reflexogene şi tehnică de lucru În cazul bronşitelor. În bronşitele cronice se va practica o singură şedinţă pe zi. Tratamentul reflexogen în bronşită vizează combaterea infecţiei. timp de 20-30 de zile. zone limfatice 2-3 minunte la fiecare picior. Procentul de reuşită este de aproximativ 90% din cazuri în bronşitele acute şi peste 65% în bronşite cronice. Masajul zonelor reflexe pentru laringe şi trahee urmăreşte acelaşi scop în zonele învecinate. până când simptomele au dispărut complet. trecând astfel inflamaţia şi congestia locală. trahee. uneori intens dureroase. zona laringe. În suferinţele acute. sistem renal 2 min. stimulate prin masaj. zonele reflexe vor fi stimulate în următoarea ordine în cadrul fiecărei şedinţe: • • • • • • • • zona renală 2 minute la fiecare picior.Bronşita cronică este o boală destul de frecventă. bronhii 3 minute la fiecare picior. Deci. a hipersecreţiei mucoase. 2. putânduse continua cu 2 şedinţe/ zi. timp de încă 3-5 zile. Vor fi stimulate aceleaşi zone limfatice (corp superior) – pentru a creşte puterea de apărare a organismului la boli. timp de cel puţin doi ani consecutiv. acute sau cronice. definită prin hipersecreţia de mucus. timp de 3-5 zile. Zonele pulmonare se vor masa pentru a reabilita circulaţia sangvină în bronhii şi plămâni. zona paratiroidelor 1-2 minute la fiecare picior. Glandele paratiroide. vor aduce un aport crescut de Ca. zona suprarenalelor 1-2 minute la fiecare picior. a spasmului şi edemului bronşic şi se realizează prin îmbunătăţirea circulaţiei sangvine în teritorul arborului bronşic. manifestată prin tuse cu expectoraţie pe o durată ce totalizează cel puţin 3 luni/an. masajul se poate face de 2-3 ori/zi. Stimularea zonelor reflexe ale glandelor suprarenale urmăreşte scăderea inflamaţiei prin degajarea de cortizon. zona renală 2 minute la fiecare picior.

Sindromul diareic Diareea. Paratiroidele. plămâni 3-5 min pe un picior. spasm şi dop de mucus. consecinţă a mai multe cazuri. Tratament reflexogen: Vor fi masate intens zonele reflexe pentru: bronşice. în poziţie aplecat. mai ales în criza de astm. încercand să-şi uşureze respiraţia. la masă sau la speteaza unui scaun pe care se sprijină. adrenalină. are respiraţie şuierătoare. Tratamentul va viza următoarea schemă de masaj/ şedinţă: • • • • • • • • Zone renală 2 min pe un picior. Zonele bronhii. Zona renală 2 min. Zona renală 2 min. în scopul eliminării mai rapide din corp a produşilor toxici. Criza de astm bronşic este declanşată în contact cu factorul alergen. în funcţie de vechimea şi gravitatea bolii. hipersecreţie. întâmpină dificultăţi în expiraţie. 94 . este un sindrom clinico-coprologic. Traseul rinchi-uretre-vezică urinară. urmărind decongestionarea şi fluidificarea secreţiei Tratamentul este de lungă durată. Zone limfatice 2-3 min pe un picior. merge la fereastră. Zonele limfatice 2-3 min. mai ales în a doua parte a nopţii. Simptome: accese de sufocare determinate de obstrucţia bronşică prin edem. Zona suprarenalelor 1-2 min pe un picior.Starea patologică: senzaţie de lipsă de aer (în crize) şi dificultăţi la evacuarea aerului din plămâni. pentru degajare de Ca. Bolile aparatului digestiv 1. pentru a elibera cortizon şi Plămâni-bronhii. Bolnavul se trezeşte anxios (speriat). dispnee respiratorie paroxistică. Suprarenalele. Zona paratiroidelor 1-2 min pe un picior.

cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate. Sistem limfatic 2-3 min pe un picior.caracterizat prin emisia de scaune frecvente. în raport cu factorii care au produs sindromul diareic. La testarea zonelor reflexe ale intestinului subţire. Clinic apare sindromul carenţial: scăderea ponderală. Examenul de laborator poate indica: hipocalcemie. Plex solar 3 min. depresie psihică. zona hemoroizi. Pancreas 2 min. 2. Schema de masaj • • • • • • • • • • • Sistemul renal 2 min pe un picior. Sindromul de constipaţie Evacuări intestinale la intervale mai mari de 48 de ore. neformate. intoxicații. De asemenea. Regimul alimentar trebuie respectat în raport cu tipul diareii (de fermentaţie sau de putrefacţie). alergii la medicamente sau alimente. Vezica biliară 2 min. Zone intestin subţire 3 min. hipotensiune arterială. hiponatremie (calciu. Se defineşte prin: 95 . acidoză metabolică. timp de 4-6 săptămâni. deci depinde de afecţiunea în cadrul căreiă apare sindromul diareic. pancreas. paliditate. gros. insuficienţă pancreatică sau cauze virotice. endocrine (hipertiroidie). descărcării bruşte de fiere. sunt sensibile şi zonele corespunzătoare următoarelor organe: tiroidă. reducerea capacităţii de efort. astenie. ajungându-se până la deficienţe hormonale. Diareile cornice (de lungă durată) beneficiază de tratament reflexoterapeutic. Se va efectua o şedinţa pe zi sau la 2 zile. Sistemul limfatic 2-3 minute pe un picior. potasiu şi natriu scăzute). Cauze mai frecvente în declanşarea bolii sunt: nevroze (diaree emoţională). Sistem renal 2 min. Tiroida (aportul de energie) 2 min. Sistem renal 2 min pe un picior. acestea sunt deosebit de sensibile. plex solar. vezică biliară. hipopotasemie. Zone intestin gros (în sensul de evacuare) 5 min.

endocrine (hipotiroidism). rectite.tumori intestinale. în cantităţi reduse. activitate fizică şi antrenarea musculaturii abdominale. . datorită dereglării tranzitului Constipaţia este o boală plurifactorială. creşterea tonusului intestinal. sigmoid).leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi.intestinal. În caz de constipaţie. stimularea glandei tiroide când constipaţia este de cauză endocrină. . rect 5 min Hemoroizi 5-10 min. dar descoperirea cauzei şi tratarea prin masaj sterapeutic abdominal a organsimului respectiv sunt obligatorii. fisuri anale. ulcerul gastroduodenal). . ameliorarea sau tratarea hemoroizilor.obişnuinţa (schimbarea mediului în care trăim. . descedent. transvers.neurofuncţionale (constipaţie spastică). . Sistem renal 2 min. . comoditatea). fisurilor anale. Tratamentul prin reflexoterapie vizează dezvoltarea unei bune circulaţii în zona intestinală. uneori extrem de dureroase la apăsare. Zone limfatice 2-3 min pe un picior. lichide). mese reduse). Tratamenul complex conţine în primul rând din alimentaţie (bogată în legume şi fructe. Zona reflexă anus. Cauze: Scaune de consistenţa crescută. zonele reflexe ale intestinului gros şi îndeosebi cele anorectale sunt sensibile.alimentare (alimentate uscate.sedentarism (lipsă de mişcare). Schema de tratament • • • • • • Zona reflexă a sistemului renal 2 min pe un picior. De regulă. pudoarea. . dispariţia inflamaţiilor locale. constipaţiile sunt uşor tratabile prin reflexoterapie. 96 . Zonă intestin gros 5-10 min în ordinea evacuării (colon ascedent. Evacuării incomplete.

De cele mai multe ori sunt necesare 15-20 şedinţe. Uneori constipaţia dispare după 5-6 şedinţe. Zona reflexă a sistemului renal 2 min.• • • Zona reflexă a organului care cauzează boala 2-5 min (exemplu: Sistem limfatic 2-3 min. 97 . (hemoroizi – în cazul bolii hemoroidale). apoi se continuă cu o şedinţă pe zi. Şedinţele se vor efectua 1-2 ori/zi. stomac .în cazul unei gastrite). în prima fază. până când dispare constipaţia.

98 .

99 .

100 .

101 .

Zone reflexe corespondente 102 .

103 . Zona palmară coincide cu zona plantară. Dacă avem o afecțiune la o parte din membrul inferior.(segmente corespondente) Există unele zone din corp care nu au proiecție reflexogenă în tălpi sau palme. în schimb au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 20-30 de minute. pentru a îmbunătăți circulația segmentului bolnav. Zona cotului coincide cu zona genunchiului de pe partea respectivă. se va masa degetul 3 de la piciorul stâng. Dacă avem o afecțiune la degetul 3 de mâna stângă. se va masa zona de pe partea bolnavă de la membrul superior și invers. segmentele corespunzătoare sunt: Picior drept (1) cu mâna dreaptă(1). Conform planşei.

Şold stâng (4) cu umăr stâng (4). Coapsă dreaptă (3) cu braţ drept (3).- Picior stâng (1) cu măna stângă (1). Coapsă stângă (3) cu braţ stâng (3). Gamba dreaptă (2) cu antebraţ drept (2). Şold drept (4) cu umăr drept (4). BIBLIOGRAFIE 104 . Gamba stângă (2) cu antebraţ stâng (2).

105 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful