1. Oficialitatea procesului penal priveste: c. numai faza judecăţii; 2. Actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc: b.

din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel; 3. Conform principiului prezumtiei de nevinovătie, în cursul urmăririi penale, făptuitorul vafi considerat nevinovat până la: d. nici una din variantele de mai sus. 4. Desfăsurarea procesului penal în limba română: c. presupune că părţii i se desemnează în mod gratuit un interpret dacă nu îşi poate apăra interesele decât în limba sa maternă; 5. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală: b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului sau încheierea instantei 6. Sunt trăsături ale actiunii penale: a. acţiunea penală aparţine statului, este obligatorie, este indisponibilă, este individuală şi indivizibilă; 7. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei cauze: a. condamnarea sau achitarea; 8. Obiectul actiunii penale îl constituie: c. tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni; 9. Actiunea penală nu mai poate fi exercitată când: b. instanţa a dispus înlocuirea răspunderii penale; 10.Poate fi necesară autorizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru: b. punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un cetăţean străin fără domiciliu în România, care a săvârşit o infracţiune în străinătate; 11. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze: b. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau de inculpat, fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii;

12. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s-a împlinit termenul de prescripŃie arăspunderii penale, se va dispune: c. clasarea; 13. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă: d. nici una din variantele de mai sus 14. Dacă, după ce s-a constat că a intervenit prescriptia răspunderii penale, învinuitul sau inculpatul solicită continuarea procesului penal: b. procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, dacă fapta nu este prevăzută de legea penală 15.Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă: b. a intervenit amnistia 16. Actiunea civilă se exercită în procesul penal împotriva: a. inculpatului, moştenitorilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente; 17. Partea civilă solicită repararea prejudiciului moral prin actiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal: b. instanţa poate obliga inculpatul să repare prejudiciul moral; 18. Instanta rezolvă din oficiu actiunea civilă numai atunci când aceasta are ca obiect: d. nici una din variantele de mai sus. 19. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul: a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai în limitele acestuia 20. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere penală în fata instantei de judecată: a. coautorii, instigatorii si complicii. 21. După citirea actului de sesizare, partea vătămată se poate constitui parte civilă dacă: b. partea vătămată este lipsită de capacitate de exerciŃiu 22. Constituirea ca parte civilă are ca efect: b. punerea în mişcare a acţiunii civile; 23. Persoana vătămată prin infractiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeasi cauză: c. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea ca parte civilă; 24. Persoana vătămată prin infractiune se poate adresa instantei civile: b. în caz de suspendare a procesului penal, dacă s-a constituit parte civilă în procesul

37. Dacă partea civilă a decedat în timpul judecătii: b. Sectii maritime si fluviale functionează: c. la unele judecătorii. natura şi gravitatea infracţiunii supuse judecăţii. 38. persoana vătămată. 28. Competenta după materie este determinată de: a. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a săvârsirii infractiunii. judecătorie. Partea vătămată participă în procesul penal: a. în ceea ce priveşte latura penală. în raportul de drept substanŃial se numeste: b. Parte vătămată în procesul penal poate fi: c. Este parte în faza de judecată a procesului penal: a. tribunale şi curţi de apel. 27. partea responsabilă civilmente. competenţa specială şi competenţa personală. 26. Instanţele militare judecă: Corect. numai persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală. Sectii maritime si fluviale functionează pe lângă instanţele din: a. 36. Instanţele militare judecă: . Infractiunea săvârsită de un expert poate fi judecată în primă instanţă de: c. 25.penal. Are calitatea de inculpat: a. 33. 32. dacă expertul nu a săvârşit o infracţiune dată în competenţa altei instanţe. dacă a suferit o vătămare fizică. morală sau materială prin săvârşirea infracţiunii şi dacă participă în procesul penal. Galaţi. 31. Acţiunea civilă va fi rezolvată de instanţa penală sesizată după introducerea în cauză a mostenitorilor. 35. 34. o persoană fizică sau o persoană juridică. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei în materie penală: b. 30. doi judecători la tribunal şi la curtea de apel. 29. persoana fizică. Judecata în apel se realizează de către un complet format din: c. Partea vătămată este: c.

T. Infractiunea săvârsită de un procuror din cadrul D. 42. Înalta Curte de Casatie si Justitie nu judecă: b.tribunal 40. în totul sau în parte. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 47. competenta de solutionare a cauzei apartine: c. Regulile de stabilire a competentei teritoriale: b. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi corespund mai multe instante competente potrivit criteriilor prevăzute în art. instantei stabilite de procuror 49. Infractiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecată de: c. se judecă în primă instanŃă de: b.C. pen. 46. locul unde s-a desfăsurat activitatea infracŃională. 39.I. numai anumite infracţiuni prevăzute de Codul penal şi de legi speciale şi numai infracţiunile săvârşite de militari. numai dacă sesizările sunt simultane 48. . 45. în apel. dacă expertul nu a săvârşit o infracţiune dată în competenţa altei instanţe. cauza va fi judecată de: b. Dacă un militar cu gradul de colonel săvârseste o infractiune de luare de mită. Infractiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi judecată de: b. În cazul în care un avocat a săvârsit o infractiune. 44.O. judecarea cauzei revine: c. Tribunalul Militar Teritorial. 43. Infractiunea săvârsită de un executor judecătoresc poate fi judecată în primă instanŃă de tribunal: c.I. Prin locul săvârsirii infractiunii se poate întelege: b. 41.c. Completul de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă: b. proc. 30. 30 C. dacă au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. judecătorie. curtea de apel. curtii de apel. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală.

după săvârsirea unei infractiuni. 59. 56. În aeronava care se deplasează pe ruta Tel Aviv-Paris. În situatia în care. cauza va fi judecată: c. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite prin acelasi act. competenta de soluţionare apartine: a. în cazul competentei teritoriale 60. competenta de solutionare a cauzei: a. Tribunalului Bucuresti 53. Instanţei care judecă infracţiunea la care aceasta se referă 58. În situatia în care. Infractiunile săvârsite pe nave în apele interioare sunt de competenta: d. Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti 51. o persoană. într-o aeronavă care nu aterizează în România. care nu este cetăţean român. o persoană. iar făptuitorul nu are domiciliul în România si nici nu locuieste în România. 61. Exceptiile privind competenta instantei pot fi ridicate: a. fără escală în România. Există conexitate: c. poate fi judecat de Tribunalul Bucuresti 54. a decedat. după săvârsirea unei infractiuni. Omorul săvârsit în străinătate de un cetătean român care nu are domiciliul în România si nici nu locuieste în tară: b. . până la citirea actului de sesizare. cauza va fi judecată: c. poate aparţine tribunalului în a cărui rază teritorială locuieste făptuitorul 55. Nedenuntarea unor infractiuni este de competenta: c. nici una din variantele de mai sus 52. de instanţa competentă material. când la săvârsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane. o persoană dobândeste calitatea de senator. săvârseste infractiunea de omor. cetăţean român. Există indivizibilitate: a. În această situatie. în cazul infracţiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracţiune. o persoană dobândeste calitatea de magistrat la curtea de apel. posibil ca urmare a unei infractiuni săvârsite de un cetătean străin fără domiciliu în România. În situatia în care o infractiune este săvârsită în străinătate. de instanţa competentă material. 57. astfel că i se permite să aterizeze la Bucuresti. În situatia în care.50. competenta de solutionare apartine: a. Cauzele trebuie reunite întotdeauna: c. iar pilotul cere ajutor umanitar României.

trimite dosarul instantei superioare comune 65. cu participarea judecătorului recuzat. 70. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. de curtea de apel pentru conflictele de competenţă ivite între instanţele inferioare. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză numai dacă: d. Constituie motiv de recuzare: c. Când instanta sesizată cu solutionarea conflictului de competentă constată că acea cauză este de competenta altei instante decât cele între care a intervenit conflictul: a. iar ulterior nu mai detine această calitate: b. cererea va fi solutionată de un alt complet. hotărăste asupra măsurilor preventive. nici una din variantele de mai sus. Secţia penală.62. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere. 72. dacă fată de a treia instantă nu este instantă ierarhic superioară comună. 64. înainte de soluţionarea cauzei. . Cererea de recuzare poate fi formulată: a. numai de către părţi. Dacă în cauză sunt arestati preventiv. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate în următoarea situatie: c. este soţ. 68. indiferent de gradul acestora. judecătorul a fost expert sau martor în cauză. judecătorul a primit liberalităţi de la mandatarul unei părţi. cauza va fi judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dacă s-a dat o hotărâre în primă instanţă. situate în circumscripţia sa. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă: b. iar partea vătămată formulează o cerere de recuzare a judecătorului: b. 67. rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus reţinerea învinuitului. dar completul în fata căruia s-a formulat cererea de recuzare. Conflictul de competentă între o instantă militară si o instantă civilă este solutionat de: b. 66. În situatia în care un amiral săvârseste o infractiune. 71. 69. Cererea de abtinere formulată de procurorul de sedintă: c. 63. Conflictele de competentă sunt solutionate: b. se solutionează de instantă 73. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă: a.

necunoscute Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data soluţionării cererii anterioare.74. sau dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi. 79. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. 86. nici una din variantele de mai sus. 75. 78. 84. Părtile sunt anuntate despre formularea cererii de strămutare de către: c. 83. Declaratiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevărului: c. ivite după respingerea cererii anterioare. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităti fizice: b. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută: d. Persoana obligată să păstreze secretul profesional: b. 85. numai dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi. instanţa superioară celei la care se află cauza pe rol. 77. organelor judiciare. Strămutarea unei cauze se poate cere: b. Declaratiile părtii vătămate pot servi la aflarea adevărului: c. minorul care nu a împlinit 14 ani. părţile civile. numai când aceasta se află pe rolul unei instanţe. Nu depune jurământ: c. 76. Sarcina administrării probelor în procesul penal aparŃine: a. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simţurile sănătoase. fără încuviinţarea persoanei sau a unităţii faţă de care este obligată să păstreze secretul. imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită din cauza duşmăniilor locale. Strămutarea poate fi cerută din nou: c. 80. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă: a. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal: b. Reprezintă probe concludente în procedura penală: b. probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza penală 82. nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele şi împrejurările de care a luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei. . 81.

98. nici una din variantele de mai sus. Sunt măsuri preventive: a. investigatorii sub acoperire. în caz de infracţiune flagrantă. 92. 89. 97. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. persoanele interesate în cauză. Perchezitia poate fi efectuată pe timpul noptii: a. cu autorizarea judecătorului. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune: d. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejată: b.87. Reţinerea poate fi dispusă de: d. Convorbirile si comunicările părtii vătămate pot fi interceptate: a. 100. dacă între declaraţiile acestora există contradicţii. indiferent de natura infracţiunii. Perchezitia poate fi: b. reţinerea. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevărului: c. 94. Constatarea medico-legală este obligatorie: d. nici una din variantele de mai sus. instanţei egale în grad. infracţiunilor care se săvârsesc prin mijloace de comunicare electronică. 90. . 93. 96.Măsurile preventive pot înceta de drept: c.la data pronuntării hotărârii de achitare. nici una din variantele de mai sus. în cazul martorilor cu identitate protejată. la cererea motivată a acesteia. corporală sau domiciliară. Confruntarea poate fi efectuată: c. Interceptarea convorbirilor telefonice este posibilă în cazul: a. Nu pot fi martori asistenti: c. între persoanele ascultate în aceeaşi cauză. 95. 99. 91. Comisia rogatorie se poate adresa: c. 88.

109. Arestarea inculpatului major: a. în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. nu se cunoaste adresa unde locuieste învinuitul si nici locul său de muncă. restituirea lucrurilor. trimiterea în judecată. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată. 105. Cererea de liberare provizorie pe cauţiune poate fi făcută: c. poliţiei de frontieră. 106. Arestarea preventivă se dispune prin: b. Sunt măsuri procesuale reale: b. ordonanţa procurorului. 111. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate: c. 102. măsurile asigurătorii. pen. de către partea civilă căreia i s-a respins acţiunea civilă. a)-e) C. 104. pe tot parcursul procesului penal.: a. 103. nici una din variantele de mai sus. Este competentă să dispună arestarea preventivă: d. numai de către instantă. Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie: b. acesta va fi citat: b. 108. Măsurile preventive pot fi dispuse prin: c. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu părăsi localitatea se comunică: a. încheierea judecătorului. Sunt acte procesuale: a. 113. Următoarea măsură preventivă poate fi prelungită: b. . 148 lit. nu poate depăşi 180 de zile decât dacă s-a pronunţat o hotărâre de primă instanţă.101. la consiliul local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală. 112. arestarea preventivă. proc. nu prezintă nicio relevantă în cazul obligării de a nu părăsilocalitatea. 110. punerea în mişcare a acţiunii penale. Dacă locul săvârsirii faptei este multiplu. Cazurile prevăzute de art. 107.

judecătorul/judecătorii. . 121. scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. 122. Sunt limite ale urmăririi penale: c. 125. Amenda judiciară se aplică: c. 116. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sancţionată cu: a. nulitatea absolută. Limitele urmăririi penale pot fi: b. Intervine sanctiunea nulitătii absolute în următorul caz: d. 117. părţile pot formula plângere: a. în cursul urmăririi penale. Sunt corpuri delicte: c. În contra măsurii asigurătorii luate si a modului de aducere la îndeplinire a acesteia. 115. nici una din variantele de mai sus. întocmirea actului de începere a urmăririi penale şi trimiterea în judecată. nulitatea relativă. judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale definitive. Constituirea completului de judecată are în vedere: b. care poate fi invocată până la citirea actului de sesizare. 120. asistenţa juridică este obligatorie. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată prin rechizitoriu. numai la procuror. precum şi obiectele care sunt produsul infracţiunii. nici una din variantele de mai sus. Sunt cazuri de asistentă juridică obligatorie: d. Dacă organele de cercetare ale politiei judiciare apreciază că inculpatul nu îsi poate face singur apărarea: a. 123. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea judecătorilor este sanctionată cu: b. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni. de organul de urmărire penală. 126. nulitatea relativă. 124.114. Sanctiunea nerespectării dispoziţiilor referitoare la competenta după calitatea persoanei este: a. grefierul şi procurorul. urmărirea penală. 118. Sunt faze ale procesului penal: b. 119.

Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire penală: . 134. împreună cu lucrările efectuate si cu mijloacele materiale de probă. În situatia în care organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze cercetarea penală: c. Organele de urmărire penală dispun prin ordonanţă: a. pe care îl predau de îndată procurorului sau organului de cercetare penală. 131. procuror şi organele de cercetare penală. în vederea sesizării organului competent. organul de politie efectueaza unele acte de cercetare. 128. au următoarele obligaţii: b. organul de cercetare al poliţiei judiciare are următoarele obligaţii: Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale in care se face cercetarea. organul de cercetare penala poate sa le efectueze el insusi sau sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare. Dacă trebuie efectuate acte de cercetare penală în afara razei sale teritoriale. potrivit legii. 133. instiinteaza in prealabil despre aceasta organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte. 132. fără a putea efectua urmărirea penală: a. dupa care inainteaza lucrarile respectivului commandant. În cazul infracţiunilor săvârsite de persoanele civile în legătură cu obligaţiile lor militare. de competenţa instanţelor militare. In cazul in care organul de cercetare penala intelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor. pentru infracţiunile de frontieră. 135. savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare.127. pot prinde pe făptuitor. acolo unde legea prevede expres. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea. unele cercetări se efectuează: Ofiterii anume desemnati de comandantii centrelor militare pot cerceta infractiunile ce intra in competenta instantelor militare. La cererea comandantului centrului militar . judecă în primă instanţă cauza. 130. Sunt doar organe de constatare. Procurorul competent să efectueze sau să exercite supravegherea activitătii de cercetare penală este: a. 129. Urmărirea penală se desfăsoară de către: a. conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice. procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care. Agenţii poliţiei de frontieră.

după stadiul urmăririi penale si în functie de propunerea organelor de cercetare penală. dispune începerea urmăririi penale. rezoluţia. ordonanta. În situaţia în care organul de cercetare penală constată. incidenţa cazului prevăzut de art. În ipoteza săvârsirii infractiunii de abuz de încredere de către un notar public.10 lit. de persoana vătămată. 136. Reluarea urmăririi penale se dispune: a. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului este c. plângerea. a). Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazurile prevăzute de art. cu exceptia celui de la lit. proc. 138. d) si e) este: c. 147. proc. 144. b1). plângerea prealabilă se adresează: b. dacă a încetat cauza de suspendare. procurorul: . În cazul în care din actele premergătoare efectuate rezultă vreunul din cazurile prevăzute de art. b). Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este: a. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în cazul prevăzut de art.: c. rezoluţia sau ordonanţa. 146. 143. 141. după stadiul urmăririi penale şi în funcţie de propunerea organelor de cercetare penală. rezolutia sau ordonanta. rezoluţia. pen. denuntul si sesizarea din oficiu. Actul prin care se dispune încetarea urmăririi penale este: c. c). Învinuitul este: b. 10 lit. proc. este: a. parchetului de pe lângă curtea de apel. pen.. 137. pen. 140. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul de urmărire penală este sesizat prin denunt este: c. b1 C. Plângerea prealabilă trebuie introdusă: a. 10 lit. 142. b1) C. înainte de începerea urmăririi penale. 139. trebuie efectuată de procuror. 10 C. persoana faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale. 145.b.

încheierea de declinare a competenţei în situaţia necompetenţei teritoriale. dacă se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică ori dacă s-au efectuat acte noi de cercetare penală. 157. 156. Actul de sesizare a instantei de judecată este: c. Ordinea în care se dă cuvântul la termenul fixat pentru judecarea plângerii împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată este: .d. scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului 158. 148. 149. de clasare. Pot face plângere: c. învinuitului sau inculpatului şi oricărei alte persoane interesate. Redeschiderea urmăririi penale se dispune: b. prin hotărâre judecătorească 154. persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate. Urmărirea penală poate fi suspendată: a. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutionează plângerile împotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neîncepere a urmăririi penale. Reluarea urmăririi penale se dispune. după suspendare: c. Reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere se dispune: . 152. dacă prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime. 150.prin ordonantă. Ordonanta sau rezolutia de încetare a urmăririi penale se comunică: b. 151. autorului sesizării.prin ordonanta 153. nici una din variantele de mai sus. persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.instanţa dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală trebuie solutionată: .redeschiderea dosarului şi reluarea urmăririi penale se dispun prin ordonanţă de către procuror 155. de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale trebuie comunicate: b. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată: a.Reluarea urmăririi penale se dispune. împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală: orice persoană. 159. dacă inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte la procesul penal. în caz de restituire: c.

Împotriva ordonantelor sau rezolutiilor. . 160. Citarea nu este obligatorie: b.c. până la începerea dezbaterilor. este posibilă schimbarea completului de judecată fără vreo consecinŃă asupra continuării judecătii. instanta va solutiona actiunea civilă: ..dacă faptei îi lipseste pericolul social al infractiunii 163. Principiul nemijlocirii presupune: a. în cazul părţii prezente la unul din termene. 168. prin readministrarea probelor care au fost administrate în cursul urmăririi penale sau prin administrarea de probe noi. în cursul cercetării judecătoreşti. de către persoana vătămată şi de către orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate. 275-278 C. 161. Inculpatul trebuie ascultat: b. proc. Citarea este obligatorie la fiecare termen: a. când instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării. chiar dacă la termenele ulterioare lipseşte. în cazul militarilor şi deţinuţilor. 167. 169. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact direct cu probele administrate.Ca o consecintă a principiului nemijlocirii: c. de clasare. asigurarea ordinii si a solemnitătii sedintei. 164. Sunt atributii ale presedintelui completului: a. de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale poate face plângere: b. ori de câte ori este necesar. după respingerea plângerii formulate conform art. în termen de 20 de zile de la primire. de neîncepere a urmăririi penale. 165. pen. 166. în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. Citarea este obligatorie: a. asigurarea ordinii si a solemnitătii sedintei. după caz. Constatarea infractiunilor de audientă: a. În situatia în care inculpatul este achitat. ANS: B 162.

180.pentru partea vătămată 173. că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată: a. în apel.. 178. 171. 179.se referă la fapta sau la persoana cu privire la care se referă extinderea. 177. pune în discutie noua încadrare juridică. Încheierea de sedintă se întocmeste: b. 175. aceasta dispune: R: nici una din variantele de mai sus. În cazul în care. de grefier. Partea vătămată poate formula cereri. 181. 174. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri: c. 172. nici una din variantele de mai sus. instanta dispune schimbarea încadrării juridice într-o altă infractiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare penală. Completul de divergentă se poate constitui: b. instanta poate dispune aducerea cu mandat: . Dacă instanta constată. Procurorul trebuie să participe la sedintele de judecată: d. În cursul procesului penal.încheierea prin care instanta respinge cererea de suspendare a judecătii formulată de inculpatul care sustine că nu poate lua parte la judecata cauzei din pricina bolii grave de care suferă. ridica exceptii si pune concluzii cu privire la: a. după efectuarea cercetării judecătoresti. judecătorul care a opinat soluţia cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. infractiunea săvârsită în cursul sedintei de judecată. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită: b. .Obiectul judecătii: c.170. Nu poate fi atacată cu recurs separat: . hotărârea se ia cu majoritate. Prin infractiune de audientă se întelege: a. în cursul cercetării judecătoresti. latura penală. în termen de 24 de ore de la terminarea şedinţei. 176.

proc. în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă. dacă inculpatul nu este prezent la pronuntare. dacă acesta a lipsit la pronuntare. Partea vătămată poate formula apel: a. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă: b. Atunci când instanta de fond. inculpatului i se dă cuvântul personal. 183. dispune. să se pronunte asupra: . 195. 191. Partea civilă si partea responsabilă civilmente pot face apel: a. 185. 350. menţinerea sau luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. 184. în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă. numai în ceea ce priveşte latura penală. achitarea s-a pronuntat pentru că fapta nu există. 187. pen. Instanta are obligatia ca.182.instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la revocarea. 194. în ceea ce priveşte latura civilă şi latura penală. Ultimul cuvânt al inculpatului: b. referitoare la încheierea de şedinţă. Inculpatul poate declara apel: a. Sunt substituiti procesuali în cazul declarării apelului: . 186. 188. Nu pot fi atacate cu apel: R: sentintele pronuntate cu privire la reabilitare. 189. 192. 305. Copia dispozitivului hotărârii se comunică: R: obligatoriu inculpatului arestat. (1) C. În partea introductivă a hotărârii trebuie să se indice: . arestarea inculpatului: R: este obligatorie emiterea mandatului de arestare preventivă. Procurorul poate face apel: a. 190. Instanta penală nu solutionează actiunea civilă: R : când s-a dispus încetarea procesului penal pentru că partea vătămată si-a retras plângerea prealabilă.. 350 alin. odată cu pronuntarea hotărârii de condamnare. prin hotărârea prin care solutionează actiunea penală. 193. În caz de condamnare cu executarea pedepsei la locul de muncă: R: instanta face o comunicare scrisă în care i se atrage atentia inculpatului cu privire la dispozitiile a căror nerespectare are ca urmare revocarea executării pedepsei la locul de muncă. în baza art.conţine menţiunile prevăzute de art. conform art.

dacă instanta de apel constată că apelul a fost formulat în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei. preponderent de reformare. ca substituit procesual. poate declara apel: b. 203. Repunerea în termenul de apel se poate face: b. dar înainte de expirarea termenului de apel: R: apărătorul său declară apelul ca substituit procesual. Instanta de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate: .a. 202. a fost obligată să îl predea. Repunerea în termenul de apel se poate face: R: dacă instanta de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare 207. În situatia în care inculpatul a decedat după pronuntarea hotărârii. 205. Termenul de apel este: a. deţinând un bun confiscabil ca urmare a infracţiunii săvârşite de inculpat. dacă a acordat asistenţă juridică la instanţa a cărei hotărâre se atacă. Apelul declarat de tatăl părtii civile este: a. dacă legea nu dispune altfel. inadmisibil. Termenul de apel curge: b. Apelul este o cale de atac: a. titular al apelului devine: a. dacă nu este parte în proces. 200. persoana care. 199. O persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instantei poate declara apel: a. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronunţare. Apărătorul. 197. de 10 zile de la pronunţare pentru procuror. inculpatul. Poate declara apel: c. 201. Dacă apelul este introdus de o altă persoană pentru inculpat. 198. 196. 204. 206. apărătorul părtii vătămate.

Apelul se declară: c. În cazul apelului declarat peste termen: R: instanta de apel poate dispune suspendarea executării hotărârii atacate. 217. Dacă inculpatul care a fost prezent la pronuntare formulează apel după expirarea termenului de 10 zile. 214. poate interveni după pronuntarea hotărârii si până la expirarea termenului de declarare a apelului. 219. 209. Apelul peste termen se poate declara: c. invocând lipsa din localitate din cauza obligatiilor de serviciu: c. apelul va fi respins ca tardiv. 210. Dacă administraŃia locului de deŃinere nu a menŃionat data primirii cererii: R: apelul nu va fi respins ca tardiv. Inculpatul a depus la administratia locului de detinere o cerere de apel în a 8-a zi de la comunicarea dispozitivului hotărârii. Cererea de repunere în termenul de apel poate fi admisă numai dacă: R : nici una din variantele de mai sus. apelul este tardiv. 213. dacă partea a declarat apel în termen de 10 zile de la începerea executării pedepsei. se poate face prin mandatar special. Inculpatul declară apelul după expirarea termenului de 10 zile si dovedeste în faŃa instanŃei de apel faptul că a fost spitalizat la domiciliu: R: apelul este tardiv. 218. Inculpatul care a fost prezent la pronuntare declară apelul după expirarea termenului de 10 zile si dovedeste în fata instantei de apel faptul că a fost plecat din localitate în interes de serviciu: a. 212. 208. 215. Apelul peste termen poate fi admis: b. caz în care se întocmeşte un proces-verbal pentru constatarea acestei împrejurări. Dacă inculpatul nu motivează cererea de apel: . Renuntarea la apel: b. 216. Retragerea apelului: c. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată si la pronuntare.R: până la solutionarea repunerii în termen. 211. oral.

231. procuror. astfel că: R : nici una din variantele de mai sus 230. 227.inadmisibil. (2) C. al cărui apel a fost respins ca nefondat. la termenul de judecată inculpatul a declarat că îsi menŃine recursul. pen. intimat. 223. 197 alin. ordinea în care se dă cuvântul în dezbateri este: b. fără a le putea crea o situatie mai grea. Declaratia procurorului de sedintă în sensul că nu sustine recursul declarat de procurorul de la parchetul ierarhic inferior care a motivat calea de atac: R: nici una din variantele de mai sus. Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii prin care instanŃa de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecătii este: b. apelul va fi examinat în temeiul efectului devolutiv. 221. . a dispus suspendarea judecătii este: R : admisibil. a declarat recurs. Motivele de apel: R: nici una din variantele de mai sus. Efectul extensiv al apelului presupune: a. Trimiterea cauzei pentru rejudecare în situatia admiterii apelului este posibilă dacă: R: nici una din variantele de mai sus. Trimiterea cauzei pentru rejudecare în cazul admiterii apelului este posibilă dacă: R: există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. apelant. 222. 224. Desi recursul declarat de inculpat a fost retras de acesta printr-o cerere trimisă instanŃei prin administratia penitenciarului. proc. 228. invocând faptul că nu a fost legal citat la judecarea cauzei în fond: a. Inculpatul.. Principiul neagravării situatiei în propriul apel presupune: a. Participarea procurorului la judecarea apelului: a. instanta de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la părtile care nu au declarat apel. 226. 229. instanta de apel nu poate agrava situatia părtii în favoarea căreia procurorul a declarat apel. este obligatorie. Recursul declarat de partea vătămată împotriva încheierii prin care curtea de apel. Dacă procurorul nu a introdus apel. 220. 225. recursul este admisibil.b. ca instanŃă de recurs.

232. b). Declaratia de retragere a recursului trebuie depusă: b. în sedintă publică. introdusi în procesul civil: a. Contestatia în anulare poate fi introdusă: R: nici una din variantele de mai sus. 243. 233. 238. 236. 241. Procurorul poate introduce o contestatie în anulare motivată de faptul că instanŃa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute la art. 242. fără citarea părtilor. faptul că împotriva unei persoane s-au pronuntat două hotărâri definitive pentru aceeasi faptă. nici una din variantele de mai sus. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs. la instanta de apel sau la instanta de recurs. Cazul de contestatie în anulare cu privire la pronuntarea a două hotărâri definitive împotriva aceleiasi persoane pentru aceeasi faptă: R: poate fi invocat de procuror. 235. Constituie motive de contestatie în anulare: c. termenul de introducere este: R: 30 de zile de la data pronuntării hotărârii a cărei anulare se cere. Pot formula contestatie în anulare: d. În cazul decesului părtii civile. mostenitorii acesteia. 237. f)-i1) cu privire la care existau probe la dosar în termen de: R : în termen de 30 de zile de la data pronuntării hotărârii a cărei anulare se cere. Dacă partea vătămată introduce contestatie în anulare în baza art.231. Raportul scris este obligatoriu: d. Este instantă competentă să solutioneze contestatia în anulare: c. 10 lit. nici una din variantele de mai sus. 234. Pe timpul solutionării contestatiei în anulare. Admisibilitatea în principiu a contestatiei în anulare se analizează: b. Termenul de introducere a contestatiei în anulare este de: R: nici una din variantele de mai sus 239. instanta: R: poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere. . 240. instanţa la care a rămas definitivă ultima hotărâre. 386 lit.

249. Hotărârea dată după judecarea contestatiei în anulare se poate ataca: R: cu recurs. Pot cere revizuirea: b.244. 252. Cererea de revizuire în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: c. După admiterea în principiu: R: instanta poate lua oricare dintre măsurile preventive. în şedinţă publică. 248. 247. se introduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. fără citarea părţilor. chiar şi după moartea acestuia. se poate cere revizuirea: c. După ascultarea concluziilor procurorului si ale părtilor. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire în termen de: a. instanta: R: respinge cererea de revizuire prin sentintă. procurorul. 250. numai hotărârile pronunţate de instanţele de recurs. soţul condamnatului. 253. Sunt supuse revizuirii: b. 256. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire. dacă sunt îndeplinite conditiile legale. Suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere: R: se poate dispune odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instantă la solutionarea cauzei. Revizuirea poate fi cerută când: b. 251. Adminisbilitatea în principiu a contestatiei în anulare nu se analizează: b. dacă hotărârea atacată în temeiul art. 386 lit. Poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive. s-au pronuntat două hotărâri definitive care nu se pot concilia. de încetare a procesului penal ori de condamnare. Revizuirea în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o . 255. 254. 246. d) a rămas definitivă la instanta de apel. în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: c. 245.

un exemplar rămâne la instanţa de executare. 262. 267. nici una din variantele de mai sus. Autoritatea de lucru judecat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiŃii: c. În cazul cererii de revizuire întemeiate pe constatarea unei încălcări de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. chiar dacă nu sunt definitive. 259. Înalta Curte de Casatie si Justitie: a. 261. Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi se pune în executare prin: R: nici una din variantele de mai sus. 257. 263. dacă hotărârea a fost pronunţată în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei se dispune: R: numai de instanta care a pronuntat în primă instantă suspendarea. se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet de 9 judecători. existenţa unei hotărâri penale definitive. în cazul neîndeplinirii obligatiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viată: d. 258. În cazul punerii în executare a obligării la tratament medical: b. direcţia de sănătate publică. instanţa de executare.încălcare a unui drept prevăzut de Conventia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale: d. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere în executare: b. acestea fiind posibilitatea de a pune în executare dispozitiile din hotărâre si imposibilitatea inculpării în procesul penal a unei persoane cu privire la săvârsirea unei fapte penale pentru care a fost judecată definitiv. Hotărârile penale se pun în executare de către: c. organele administraţiei financiare. Autoritatea de lucru judecat: R : are două efecte. 260. Mandatul de executare a pedepsei închisorii cu executare la locul de muncă: c. 264. . 266. nici una din variantele de mai sus. 265. identitatea de persoană şi identitatea de obiect. Pot fi executorii. Tribunalul Militar Teritorial. următoarele hotărâri: R: încheierile prin care se dispune suspendarea judecătii pentru că s-a constat că inculpatul suferă de o boală gravă. instanta de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii si o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul căruia locuieste persoana fată de care s-a luat măsura.

Contestatia împotriva actelor de executare a dispozitiilor civile se solutionează de: c. termenul de judecată: b. competenta de solutionare a contestaŃiei la executare apartine: b. 271. neîntemeiată. instanţa civilă. În situatia în care se iveste o împiedicare la executare. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se solutionează de: c. existenŃa recidivei: R: instanta corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de detinere poate modifica pedeapsa 270. 274. Înlocuirea pedepsei detentiunii pe viată se dispune: R : de instanta de la locul de detinere sau de instanta de executare 269. 272.268. numai instanta care le-a pus în executare 280. 277. 275. În cazul infractiunii flagrante. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere. 279. nici una din variantele de mai sus 276. instanţei de executare sau instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere sau unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă. Durata întreruperii executării pedepsei în cazul intervenirii unor împrejurări speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucrează condamnatul este: a. 273. Înlocuirea pedepsei amenzii se dispune: a. de maxim 3 luni. Liberarea conditionată se dispune: b. numai instantei care a pronuntat hotărârea care se execută. este stabilit de presedintele instanţei si nu poate depăsi 5 zile de la primirea dosarului . Întreruperea executării pedepsei se poate acorda: d. Condamnata se află în executarea unei pedepse cu închisoarea pentru săvârsirea infracŃiunii de omor calificat fată de fiul său nou născut. instanţa de executare. Competenta de a solutiona cererea de întrerupere a executării pedepsei apartine: b. pe baza unei alte hotărâri definitive. Dacă la punerea în executare a hotărârii se constată. Cererea sa de întrerupere a executării pedepsei pentru că a născut un copil este: c. 278. corespunzătoare în grad instanţei de executare. Instanta competentă să se pronunte asupra amânării executării pedepsei este: b. numai de instanta de executare.

organului care a autorizat înfiinŃarea persoanei juridice si organului care a înregistrat persoana juridică. Tribunalul Bucuresti. când condamnarea s-a pronunŃat în primă instantă de Înalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei după calitatea persoanei. la data la care s-au luat aceste măsuri.cu rechizitoriu. punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziŃii publice. punerii în miscare a acŃiunii penale si trimiterea în judecată. Procedura specială de urmărire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplică: a. Este competentă să hotărască asupra cererii de reabilitare: b. În cazul în care inculpatul este minor. instanta care a judecat în primă instantă cauza în care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea 289. judecătoria în circumscriptia căreia locuieste condamnatul. 281. prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii definitive de condamnare instanŃei civile competente. comunicarea începerii urmăririi penale. c. 286. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori. care deschide procedura de lichidare si desemnează lichidatorul. chiar dacă a împlinit 18 ani înainte de sesizarea instantei. 288. Procedura de informare presupune: b. punerea în executare a pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice. Termenul de exercitare a apelului sau recursului în cazul infractiunilor flagrante este de: c. punerea în executare a pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru. 284. 285. nici una din variantele de mai sus. când acesta a fost condamnat de Înalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei după calitatea persoanei. Inculpatul care a săvârsit infractiunea în timpul cât era minor: a. 282. chiar dacă acesta a fost condamnat de curtea de apel. punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activităŃii sau a uneia dintre activităŃile persoanei juridice. Este competentă să se pronunte asupra reabilitării judecătoresti: a. tribunalul în circumscriptia căruia locuieste condamnatul. nici una din variantele de mai sus . infractiunilor săvârsite de minori 283. 287. Organul care a autorizat înfiintarea persoanei juridice si organul care a înregistrat persoana juridică au contributii în ceea ce priveste: b. apelul se judecă: d. 3 zile de la pronuntare. Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se pune în executare: b. conform competentei după calitatea persoanei. b. d.

În situatia în care cererea de reabilitare nu îndeplineste conditiile de formă: c.ANS: D 290. instanţa respinge cererea dacă petiţionarul nu a completat cererea la prima înfăţisare si nici la termenul acordat în vedere completării • .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful