CURTEA DE JUSTIŢIE

A UNIUNII EUROPENE

Deşi nu este în prim planul funcţionării Uniunii Europene, precum apar Consiliul European, Consiliul, Comisia europeană sau Parlamentul european, Curtea de justiţie a Comunităţilor europene s-a constituit încă de la apariţie atât într-una dintre caracteristicile proprii ale construcţiei europene cât şi în unul dintre cei mai importanţi piloni de sprijin şi evoluţie a nivelului comunitar. Cum a evoluat ea? Care este compoziţia sa? Care este modul său de procedură sau competenţele? Ce schimbări aduce în această problematică Tratatul de reformă de la Lisabona? Sunt câteva întrebări la care se va încerca un răspuns în cadrul acestei analize.

DAN NIŢĂ
EDITOR WWW.EUROPEANA.RO
ASPECTE INTRODUCTIVE Curtea de Justiţie a Comunităţilor europene (CJE), ca de altfel toate celelalte instituţii ale construcţiei comunitare, este o creaţie atipică1, atât în ceea ce priveşte dreptul naţional cât şi cel internaţional. Apariţia şi dezvoltarea ei este în strânsă legătură cu aceea mai largă a proiectului european care a dus la existenţa Uniunii Europene, astfel cum o cunoaştem astăzi. Încă în perioada lucrărilor pregătitoare - care urmau sa ducă la elaborarea Tratatului de la Paris instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.), cu largi puteri pentru organele acesteia, - partenerii prezenţi la negocieri au resimţit necesitatea unui organism învestit cu controlul legalităţii actelor emise de înalta Autoritate şi Consiliul Special de Miniştri - organe ale C.E.C.O. - care să asigure echilibrul între acestea şi statele membre, să garanteze neamestecul autorităţilor C.E.C.O. în aşa-numitul „domeniu rezervat
1

Tudorel Ştefan, Introducere în dreptul comunitar, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 13.

© www.studiijuridice.ro – Toate drepturile rezervate!

1

anumite categorii de acţiuni sau proceduri îndeplinite în domenii specifice. Integrarea europeană. O perspectivă juridico-filosofică. p. Dimensiuni. perspective. să degreveze Curtea de unele cauze. 351. crearea în 1989 a unui Tribunal de Primă Instanţă. Ulterior. Brînduşa Ştefănescu. care se organizează şi funcţionează pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă. la data de 2 noiembrie 2004. în conformitate cu prevederile Tratatului de la Nisa. menit. care a primit sediul la Luxemburg. Şedinţa de deschidere a Curţii de Justiţie. 34. Consiliul. în primul rând. Curtea de justiţie a comunităţilor europene. în aşa fel încât drepturile lor să fie pe deplin recunoscute şi apărate4. prin Tratatul institutiv semnat la Paris în 18 aprilie 1951 şi intrat în vigoare la 25 iulie 1952. 225 A) în Tratatul Comunităţilor Europene. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. a fost reglementată instituirea Tribunalului Funcţiei Publice al Uniunii Europene. iar pe de altă parte. Amploarea activităţii desfăşurată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a determinat. Justiţia europeană. Dar în paralel cu semnarea celor două tratate. care prevede ca cele trei Comunităţi Europene să aibă o Curte de Justiţie unică. prevăd crearea a câte unei Curţi de Justiţie. Bucureşti. 144. 1979. pe de o parte. Tratatele de la Roma. în fiecare comunitate. poate crea complete de judecată pentru o audiere şi să determine. care a introdus un nou alineat (art. Arad.ro – Toate drepturile rezervate! 2 . sau la solicitarea Curţii de Justiţie însăşi. care să îşi exercite atribuţiile stabilite de fiecare tratat. 2006. 3 Ştefan Munteanu. a fost semnată şi „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene”. 2007.2004. 2004/752 din 2.al statelor membre”2. cu acelaşi rol. în primă instanţă. Astfel s-a ajuns ca. prin Decizia Consiliului nr. Beck. potrivit reglementărilor fiecăruia dintre ele. care au instituit CEEA şi CEE.11. p. a fost creată Curtea de Justiţie a CECO. 4 Cristian Popa. acţionând în unanimitate. după consultarea Parlamentului European şi a Curţii. putere. de a oferi celor prejudiciaţ i posibilitatea a două grade de jurisdicţie. Din acest motiv. 2 © www. Editura Concordia. Conform prevederilor din documentul fondator Curtea de Justiţie trebuia să asigure respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatului şi a regulamentului de executare. Editura C. Ulterior. pe baza unei propuneri primite din partea Comisiei.H. p. Bucureşti. a avut loc la 10 decembrie 19523.studiijuridice. la 25 martie 1957.

Din 01.01.01. 191.01.E. Aderarea Greciei la 01. în practică. asistaţi de către Avocaţi Generali5. Curtea cu este compusă din 27 judecători şi 8 avocaţi generali6. numărul judecătorilor a crescut la 15. În prezent.01. Noua Curtea care a început să funcţioneze începând din 07. Danemarcei şi Irlandei numărul judecătorilor s-a modificat de la 7 la 9.2007. Odată cu lărgirea Uniunii de la 1 mai 2004.1978 a adus numărul judecătorilor de la 9 la 11. în 01.1995.O. http://curia. vorbind despre componenţa Curţii de Justiţie. o dată 3 şi o dată 4 dintre ei.C.studiijuridice. 5 6 Iordan Gheorghe Bărbulescu. care a adus 10 noi state membre.htm. Judecătorii erau numiţi pentru o perioadă de 6 ani.1986. Editura Tritonic. fiind înlocuiţi. după ce şi România şi Bulgaria a aderat la Uniune la 1.COMPUNEREA CURŢII DE JUSTIŢIE Dreptul primar. când în uniune au intrat Suedia. Austria şi Finlanda.1973 odată cu intrarea în vigoare a tratatelor de aderare la CE a Angliei. ce au aderat începând din 01.01. iar cel al avocaţilor generali de la 4 la 5.10. referirile se fac doar la Judecători. UE de la economic la politic. a fost compusă din 7 judecători. iar cel al avocaţilor generali de la 2 la 4. Următorul val. p. la fiecare trei ani. se referă la Judecători. atunci când se vorbeşte despre compoziţia Curţii. Avocaţi Generali şi Secretariatul Curţii. Astfel. Numărul judecătorilor s-a modificat odată cu aderarea de noi state la proiectul european. iar cel al avocaţilor generali la 9.europa. format din Spania şi Portugalia. parţial. Bucureşti. Cei trei judecători ce urmau a fi înlocuiţi la finele primei perioade de trei ani (1953) au fost desemnaţi prin tragere la sorţi chiar de la numirea lor.eu/ro/instit/presentationfr/index_cje.1958. 2005. sa ajuns ca CEJ aibă în prezent în componenţa sa 25 judecători asistaţi de 9 avocaţi generali.ro – Toate drepturile rezervate! 3 . © www. a avut 7 judecători dintre care unul era desemnat de Consilii iar ceilalţi şase de guvernele statelor membre. a atras majorarea numărului judecătorilor de la 11 la 13 şi a avocaţilor generali de la 5 la 6. JUDECĂTORII Curtea C.

Atât judecătorii cât şi avocaţii generali au obligaţia de a-şi stabili reşedinţa în oraşul în care Curtea îşi are sediul. Din 3 în 3 ani are loc o reîmprospătare a corpului de judecători8. guvernul fiecărui stat membru propune un candidate.. Cluj-Napoca. judecătorii CJE. respectiv în Luxemburg. Drept instituţional comunitar. inclusiv actele scrise. p. mandatul unui judecător încetează în mod individual prin demisie. cit. În cazuri bine determinate imunitatea poate fi ridicată de plenul CJE. Această imunitate însă poate fi ridicată de Plenul CJE în cazuri bine întemeiate. 2001. Guvernul nu este obligat să se consulte cu alte instituţii naţionale. stabilit de consiliu cu majoritate calificată10. 191. Bucureşti. ci de către statele membre care se pun de acord asupra acestora7. care este cetăţean al acelui stat. 212-213. Imunitatea cu privire la activitatea lor în calitatea de judecător la CEJ. În mod obişnuit. p. Mandatul lor s-a păstrat ca la începuturi. 84. Gyula Fábián. Cu toate că opţiunea guvernului respectiv a fost anunţată.Judecătorii nu sunt numiţi de către Consiliu. 1999. respectiv pe o durată de 6 ani. Tratamentul pecuniar este identic cu cel al membrilor Comisiei şi al Curţii de Conturi. R. p. pentru ca judecătorul respectiv să fie scutit de influenţe partizane în exercitarea mandatului său9. Judecătorii beneficiază şi de inamovibilitate pe durata mandatului. ei pot fi judecaţi doar de Curtea naţională competentă să judece cei mai înalţi judecători din statul respectiv.. Integrarea europeană. în afara reînnoirilor periodice sau de deces. neputând fi eliberaţi din funcţie şi nu pot fi decăzuţi din dreptul lor la pensie decât cu acordul unanim al plenului. continuă şi după terminarea mandatului. 10 Ovidiu Ţinca. 8 7 © www. Editura Sfera Juridică. 2006. Iordan Gheorghe Bărbulescu.studiijuridice. 9 Dumitru Mazilu. Editura Didactică şi Pedagogică. În ceea ce priveşte mandatul lor. Dacă această imunitate le-a fost ridicată. beneficiază de imunitate de jurisdicţie faţă de toate jurisdicţiile naţionale atât faţă de cele penale cât şi faţă de cele civile. p. Editura Lumina Lex. 127. Drept comunitar şi instituţii europene. Bucureşti. în practică s-a constat că – în urma unor consultări neoficiale – alte state membre pot convinge guvernul în cauză să propună alt candidat. pe timpul exercitării lui. De altfel.A. op.ro – Toate drepturile rezervate! 4 . Drept comunitar general.

Cu ocazia numirii lor. Instituţii comunitare. © www. comisie sau juriu. p. Trebuie notat că nici o parte într-un proces în faţa CEJ nu poate solicita schimbarea unuia dintre judecători pe motivul naţionalităţii sau nu poate cere prezenţa unuia de aceeaş i naţionalitate cu a părţii respective. Totuşi. p. 13 Octavian Manolache. Bucureşti. Orice dificultăţi care reies din situaţiile descrise mai sus vor fi soluţionate printr-o decizie a Curţii. respectiv să păstreze secretul deliberărilor. Curtea de Justiţie Europeană. să respecte obligaţiile ce incumbă funcţiei sale la CEJ. Tribunal.studiijuridice. 2001. prin care se obligă să-şi îndeplinească funcţia lor în mod conştiincios şi fără părtinire. Bucureşti. 39.ro – Toate drepturile rezervate! 5 . membrii Curţii de Justiţie trebuie să depună un jurământ11 în faţa plenului. 1999. Gyula Fábián. se obişnuieşte ca unele dintre activităţile permise ale judecătorilor să fie cele de cadru didactic sau în domeniul cercetării ştiinţifice juridice13. 101. Bucureşti. 2002. Editura Rosetti. Drept comunitar. un judecător sau Avocat general consideră că nu poate lua parte la judecarea unei cauze. atât pe perioada mandatului cât şi după aceea. Editura All Beck. Nici un judecător sau Avocat general nu poate să ia parte în judecarea unui caz în care a luat parte anterior ca agent sau consilier sau a acţionat în beneficiul uneia dintre părţi. Imediat după depunerea jurământului. Dacă preşedintele consideră că din anumite cauze particulare un judecător sau un Avocat general nu poate lua parte la judecarea unei cauze va trebui să îl înştiinţeze pe acesta. Din punct de vedere material judecătorii trebuie să-şi asume obligaţia de a nu ocupa pe timpul mandatului funcţii politice respectiv de a nu exercita alte activităţi profesionale12. Drept instituţional comunitar. judecătorul va semna o declaraţie prin care se angajează solemn ca. sau în care a fost chemat să se pronunţe ca membru ai unei Curţi. p. Editura Lumina Lex. 11 12 Viorel Marcu. ori în orice altă capacitate. el va trebui să informeze în acest sens pe preşedinte. şi în mod special să acţioneze cu integritate şi discreţie în ceea ce priveşte acceptarea pe timpul cât deţine funcţia la CEJ de foloase sau numiri în alte funcţii. 85. Dacă din anumite cauze speciale. Instanţă de judecată supranaţională.

Editura Lumina Lex. Potrivit art. cit. 15 14 © www. cit.. p. pentru un mandat de trei ani. 138. Astfel din trei în trei ani are loc nu numai înlocuirea unei părţi dintre judecători dar şi a preşedintelui. op. 42. 2002. 20 Gyula Fábián. proc. 116. op. Dan Stan. adică de Germania. p. 43. care la fel ca şi restul judecătorilor poate fi reales16. Sistemul instituţional al Uniunii Europene. Anglia şi Italia. op. p. Patru dintre avocaţii generali sunt numiţi de 4 state membre „mari”. Carmen Suciu. Drept instituţional comunitar. cit. 135. În fiecare an la 6 octombrie (data începerii anului jurisdicţional comunitar) avocaţii generali aleg dintre ei un prim-avocat general care are ca atribuţie principală. AVOCAŢII GENERALI În componenţa Curţii de Justiţie Europene pe lângă judecători intră şi 8 avocaţi generali. desemnarea avocatului general competent pentru fiecare cauză în parte. Bucureşti. Avocatul general nu participă la deliberări şi nu semnează hotărârea20. care poate fi reînnoi15. Bucureşti. Alegerea se va desfăşura prin vot secret17. Instituţiile Uniunii Europene. 2003. p. 2001. Dreptul integrării europene. 2002. Această instituţie a avocaţilor generali este o instituţie specifică jurisdicţiei europene18. p. Bucureşti. Editura Universul Juridic. preşedintele conduce activitatea jurisdicţională şi administraţia CJE.PREŞEDINTELE CURŢII Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Justiţie14. Tratat elementar. urmând ca restul să fie numiţi prin rotaţie de celelalte state membre „mici” 19. Toate condiţiile. Editura Lumina Lex. p. Editura Lumina Lex.ro – Toate drepturile rezervate! 6 . modalit ăţile referitoare la numirea judecătorilor sunt valabile şi în cazul avocaţilor generali care au un mandat de 6 ani..studiijuridice. Nicoleta Diaconu. 18 Victor Duculescu.. p. Marian Mihăilă. 16 Gyula Fábián. 8 din C. 19 Gyula Fábián. Bucureşti. Franţa. 17 Augustin Fuerea. 39. 71.

Filipescu. cit. în sensul că îşi va exercita atribuţiile cu toată imparţialitatea şi nu va divulga secretul dezbaterilor22.. dar se presupune şi practica confirmă acest lucru. p. Carmen Suciu. În sprijinul grefierului-şef CJCE numeşte unul sau mai mulţi grefieri-asistenţi. cit. op..GREFIERUL-ŞEF Grefierul este numit de către Curte. Augustin Fuerea. REFERENŢII Fiecare judecător şi avocat general primeşte. care sunt asemănătoare cu cele ale judecătorilor.. pe lângă altele. cu consultarea avocaţilor generali. 21 22 Marian Mihăilă. că aceştia va trebui să aibă studii juridice superioare şi cunoştinţe vaste de drept comunitar. grefierul este obligat să depună jurământul în faţa Curţii. Dan Stan. în special cei care lucrează pe lângă avocaţii-generali. op. jurişti calificaţi. având aceeaşi cetăţenie ca şi judecătorul sau avocatul23. care îi vor acorda ajutor mai ales în atribuţiile sale de grefier de şedinţă. 72. Până în prezent nu au fost stabilite în mod clar care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de candidaţii la această funcţie. cit. Ca şi judecătorii şi avocaţii generali. 71. Grefierul-şef exercită două funcţii de natură diferită: pe de o parte are funcţii jurisdicţionale sau de ajutor în înfăptuirea actului jurisdicţional. op. Dan Stan. p. cit. 131. p. Referentul ataşat persoanei fiecărui membru al Curţii şi depinzând numai de el constituie cabinetul acestuia24. pentru o perioadă de 6 ani21. Referentul joacă un rol-cheie în funcţionarea Curţii. 23 Marian Mihăilă. © www. Acesta este ales din mai mulţi candidaţi. op.. iar pe de altă parte este şeful administraţiei în sens restrâns. 117-118. p. de obicei doctori în drept. Augustin Fuerea. asistenţa personală a doi referenţi. Carmen Suciu. Grefierii-asistenţi însă sunt simpli funcţionari şi nu beneficiază de privilegiile acordate Cancelarului.studiijuridice. 24 Ion P.ro – Toate drepturile rezervate! 7 .

au aceeaşi valoare juridică.-J.preşedintele camerei. Lindh. U. J. judecători. Decizia luată în plenul Curţii de Justiţie va fi valabilă numai dacă sunt prezenţi minim 15 judecători. ca şi hotărârile adoptate în plen. Makarczyk. L. N. C. preşedintele camerei. von Danwitz. C. P. Bucureşti. Arabadjiev. Kūris. Silva de Lapuerta. John McCormick. 25 © www. Kūris. Sentinţele pronunţate de judecătorii întruniţi în complete. Juhász. op. Arabadjiev. A. parte a unui grup al instituţiilor UE care întregeşte acel „Centre Europeen” de pe un platou deasupra oraşului Luxemburg25. p. E.. judecători. p. Editura Codecs. Malenovský. 26 Augustin Fuerea. A. Decizia luată într-o Cameră va fi validă doar dacă ia parte la deliberări un număr impar de judecători. E.ro – Toate drepturile rezervate! 8 . Juhász. A. M. A. Malenovský. P. Bay Larsen. preşedintele camerei.eu/ro/instit/presentationfr/composition/chambrescour. Deciziile din camerele de 3 sau 5 judecători vor fi valabile doar dacă sunt luate de minim trei judecători. Rosas. Camera a treia . Camera a şasea .J. P. N. preşedintele camerei. Arestis. J.studiijuridice. Levits. Schiemann. U. J. Borg Barthet.europa. judecători. K. Arestis.A. A. Lenaerts. R. judecători. E. E. Ó Caoimh. C. Kasel. Tizzano. în Marea Cameră (treisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători27. Lõhmus. Toader. Curtea poate judeca în şedinţă plenară. judecători. Camera a opta . J. L. J. Cunha Rodrigues. G. K. Levits. Kasel. Tizzano. 119. T. Camera a şaptea . Toader. În cazul în care un judecător al unei camere este împiedicat să ia parte la lucrări se poate apela la un judecător dintr-o altă Cameră pentru a-l înlocui.A. componenţa camerelor este următoarea: Camera întâi . C. G. Să înţelegem Uniunea Europeană. von Danwitz. judecători. judecători. Bay Larsen. A. Bonichot. Makarczyk.K. Klučka. (http://curia. Lindh. preşedintele camerei. Silva de Lapuerta. Camera a doua . Lõhmus.M. judecători. J. Cunha Rodrigues. J. preşedintele camerei. preşedintele camerei. J. Schiemann. Bonichot. Timmermans.P. J. A. 27 La începutul anului 2009.FUNCŢIONAREA CURŢII DE JUSTIŢIE COMPLETELE DE JUDECATĂ Situată în „Palais de Justice”.htm). instanţa europeană lucrează în şedinţe plenare26. Camera a cincea . Ó Caoimh.C. W. Borg Barthet.T. Klučka. cit. P. Ilešič.-J. 144. 2006. J. J. A. preşedintele camerei R. Jann. O introducere scrisă. Decizia luată în Marea Cameră va fi valabilă numai dacă sunt prezenţi cel puţin 9 judecători. Camera a patra . Ilešič.

Componenţa nominală a completelor se publică în Jurnalul Oficial al Comunităţilor.studiijuridice.Principiul împuternicirii speciale limitate. diferit de înţelesul lor naţional. competenţe care sunt individual determinate. ceea ce înseamnă că aplicarea şi asigurarea respectării dreptului comunitar este în primul rând sau rămâne în continuare „misiunea” instanţelor naţionale. Acest lucru presupune inclusiv promovarea practicii „in dubio pro comunitate” care are ca scop mai ales în cazul obligaţiilor financiare.Principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului comunitar cu cea mai mare eficacitate. p. cu scopul de a forma o ordine juridică nouă. După cum arată doctrina de specialitate29. 220 (164) şi următoarele din Tratatul CE. Mai mult Curtea se străduieşte să interpreteze termenii juridici într-un sens aparte comunitar. . Editura Lumina Lex. p. .În fiecare an în 6 octombrie CJE decide privind componenţa completelor sale şi alege în acelaşi timp preşedinţii de complete. © www. op. Curtea se află în sesiune permanentă.Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului comunitar în toate statele membre. în adoptarea hotărârilor sale CJE se ghidează după următoarele principii fundamentale şi metode de bază: . Drept instituţional comunitar. în timp ce CJE revin numai competenţele rezervate în mod expres prin art.ro – Toate drepturile rezervate! 9 . 89. 2001. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE DE FUNCŢIONARE Activităţile judecătorilor Curţii se desfăşoară conform regulilor generale de procedură judiciară28. pentru a se obţine cea mai mare eficienţă din actele normative comunitare elaborate de cele mai multe ori de economişti. Gyula Fábián. 33. Durata vacanţelor Curţii este stabilită de către aceasta în funcţie de necesităţile activităţilor ei. 28 29 Viorel Marcu. originală.. cit. crearea unor datorii cât mai reduse pentru Comunitate. politicieni şi în general de non-jurişti. Bucureşti. De obicei doi dintre preşedinţii de la completele de 3 judecători care au cea mai mare vechime sunt şi preşedinţii completelor de 5 judecători.

Indiferent de natura cauzei. de Tratatul de la Maastricht sau de Tratatul de la Amsterdam.Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comunitar în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite. .ro – Toate drepturile rezervate! 10 . Trebuie totuşi să se facă distincţia între. . Respectarea acestui principiu atrage după sine adaptarea dreptului comunitar „în mers” la modificările majore aduse de Actul Unic European. judecătorul raportor şi avocatul-general însărcinat cu prezentarea cazului ori judecătorul Tribunalului de Primă Instanţă. trebuie să-şi prezinte pretenţiile şi să le susţină. reprezentanţii lor. . la nivel comunitar trebuie realizate numai acele activităţi care nu pot fi realizate satisfăcător la nivelul statelor membre. argumentându-le cu dovezi (mijloace de probă).este mixtă deoarece comportă două faze principale: faza scrisă şi cea orală. PROCEDURA Procedura de judecată în faţa plenului Curţii sau a „Camerelor” sale. . dar şi pentru a putea prevedea efectul unor hotărâri într-un anumit sistem de drept (probleme privind executarea acestora). procedura include o fază scrisă şi. CE) potrivit căruia.este contradictorie pentru că ambele părţi.studiijuridice. publică. mixtă şi inchizitorie. 5 fostul art.este inchizitorie deoarece între faza scrisă şi cea orală se poate intercala o fază de instrumentare sau de investigare pentru pregătirea cazului în vederea dezbaterii sale.Principiul dreptului comparat sau cerinţa respectării principiilor de drept fundamentale specifice statelor membre şi sistemelor de drept europene pentru a identifica principiile fundamentale de drept specifice. 3b din Trat. care se desfăşoară în cadrul unei şedinţe publice. o fază orală. . pe © www. având atribuţiile acestuia din urmă.este publică deoarece la şedinţele de judecată poate asista oricine este interesat. precum şi în faţa Tribunalului de Primă Instanţă este contradictorie.Principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar dar cu respectarea principiului „implied powers” cea ce înseamnă că puterea comunitară provine nu numai din tratatele de înfiinţare. ceea ce înseamnă că nu pot participa decât părţile interesate.Principiul subsidiarităţii (art. reclamantul şi pârâtul. în general. ci şi din actele normative create ulterior acestora de instituţiile comunitare. . astfel: ..

statele membre şi instituţiile Uniunii Europene au la dispoziţie două luni pentru a prezenta Curţii observaţii scrise. Reclamantul poate depune o replică.Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Părţile. Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicări privind acţiunea. În ambele tipuri de acţiuni. precum şi argumentele părţilor şi.studiijuridice. care indică motivele și concluziile reclamantului. printre altele. în general sub forma unei decizii jurisdicţionale.Instanţa naţională adresează Curţii de Justiţie întrebări privind interpretarea sau validitatea unei dispoziţii de drept comunitar. faptele invocate. Grefa asigură publicarea în Jurnalul Oficial a unei comunicări care indică. pârâtul o duplică. termenul fiind. După traducerea cererii în toate limbile comunitare de către Serviciul de traduceri al Curţii. grefa o comunică părţilor din acţiunea principală. în ceea ce priveşte acţiunile directe . 30 http://curia. respectiv.europa. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate. părţile în cauză şi conţinutul întrebărilor. care are la dispoziţie o lună pentru a depune un memoriu în apărare. de o lună. Astfel: . de fiecare dată. Curtea decide dacă trebuie luate în cauză măsuri de cercetare judecătorească. preşedintele şi primul avocat general desemnează un judecător raportor şi. denumite acţiuni directe30. completul căruia ar trebui să-i fie repartizată cauza şi dacă este necesară organizarea unei şedinţe pentru audierea pledoariilor.htm. într-un raport al cauzei.ro – Toate drepturile rezervate! 11 . dacă şi de ce solicită organizarea unei ședințe pentru audierea pledoariilor. precum şi tuturor statelor membre şi instituţiilor. un avocat general. Indiferent de procedura urmată.eu/ro/instit/presentationfr/index_cje. celelalte acţiuni. În acelaşi timp. cererea introductivă este comunicată părţii adverse. procedura întrebărilor preliminare şi. pe de altă parte.în ceea ce priveşte procedura întrebărilor preliminare . Judecătorul raportor rezumă. însărcinaţi să urmărească desfăşurarea cauzei. © www. Curtea solicită părţilor să arate în termen de o lună. cu excepţia situaţiei în care preşedintele acordă o prelungire a acestora. în conformitate cu normele naţionale de procedură.de o parte. data acesteia din urmă va fi stabilită de către preşedinte. după terminarea celei scrise. Pe baza raportului judecătorului raportor şi după ascultarea avocatului general.

cele ale intervenienţilor. © www. ea are următoarele competenţe33: 31 32 http://curia. iar dispozitivul acestora este pronunţat în şedinţă publică. Rolul Curţii de Justiţie este acela de a asigura respectarea dreptului comunitar. Curtea. 45. n cazul în care apreciază că nici o problemă nouă de drept nu este ridicată în cauză.dacă este cazul. Beck. Fiecare judecător din completul respectiv poate propune modificări. Tot în şedinţă publică sunt prezentate în câteva săptămâni şi concluziile avocatului general.ro – Toate drepturile rezervate! 12 .htm. În cea mai mare parte a cazurilor. Gilbert Gornig. după ascultarea avocatului general. acestea sunt ulterior publicate în Repertoriul jurisprudenţei Curţii de Justiţie şi a Tribunalului de Primă Instanţă31. a prezentării. Pledarea cauzei are loc în şedinţă publică.europa. poate decide judecarea cauzei fără concluzii. Deciziile Curţii de Justiţie sunt adoptate cu majoritate de voturi. H. Acest raport este adus la cunoştinţa publicului în limba de procedură.eu/ro/instit/presentationfr/index_cje. Judecătorii deliberează pe baza unui proiect de hotărâre redactat de către judecătorul raportor. 33 Augustin Fuerea. Ioana Eleonora Rusu. 121-122. Editura C. în cursul şedinţei. constituirea şi funcţionarea CJE se bazează nu numai pe tratatele comunitare dar şi pe Tratatul de înfiinţare a UE care. cit. p. respectiv. după Amsterdam prevede anumite competenţe noi pentru CJE. interpretarea şi aplicarea Tratatelor constitutive.. arătând că. Hotărârile sunt semnate de către toţi judecătorii care au participat la deliberări. în faţa completului de judecată şi a avocatului general. p. 2006.studiijuridice. Dreptul Uniunii Europene. fără ca eventualele opinii divergente să fie menţionate. în acest sens. COMPETENŢELE CURŢII DE JUSTIŢIE Competenţele Curţii sunt enumerate limitativ în Tratatele comunitare32. Hotărârile şi concluziile avocaţilor generali sunt disponibile pe site-ul internet al Curţii chiar în ziua pronunţării sau. op. Bucureşti. Tratatul de la Nisa. spre deosebire de alte tratate de revizuire sau de modificare ale dreptului original comunitar care nu s-au atins de statutul CJE şi al Tribunalului a modificat şi statutul acesteia.

.efectuează un control al legalităţii actelor comunitare. tranşând litigiile dintre acestea. Odată cu aplicarea din 2003 a Tratatului de la Nisa. .devine instanţă arbitrală. Curtea a dobândit noi competenţe în domeniul „cooperării accentuate a statelor”. persoane fizice sau juridice. între acestea şi instituţiile comunitare . dacă o clauză compromisorie există în acest sens într-un contract încheiat de una dintre Comunităţi. . .soluţionează acţiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele Comunităţilor sau de agenţii acestora. © www.U.. acest control se realizează. spre deosebire de orice alt organ de jurisdicţie internaţională.dispune de o competenţă consultativă. Parlament. resortisanţi ai statelor membre şi aceste state membre sau între particulari şi organele/instituţiile comunitare34.studiijuridice. îndeosebi.se comportă asemănător Tribunalului administrativ al O. ..acţionează ca instanţă de recurs de ultim grad. precum şi între instituţiile comunitare între ele. op. pe calea recursului în anulare. respectiv Comisie. cit.N. p. dacă acestea sunt în legătură cu obiectul tratatelor şi dacă între statele litigante a intervenit un compromis.Comisia. 122.interpretează unitar Tratatele şi actele comunitare pe calea recursului în interpretare. putând tranşa litigii între statele membre. Curtea.controlează legalitatea acţiunilor sau omisiunilor statelor membre în raport cu dispoziţiile tratatelor. Consiliul. Consiliu. . soluţionând litigiile privind raporturile funcţionarilor comunitari cu organele de care depind. . Curtea de Justiţie este abilitată să soluţioneze litigii între statele membre. cu îndeplinirea anumitor condiţii .este o instanţă internaţională.să tranşeze litigii şi între particulari. este obligată în anumite situaţii. 34 Augustin Fuerea. ..ro – Toate drepturile rezervate! 13 . a excepţiei de ilegalitate şi a recursului în carenţă.

1996. prin „ocolirea” traseului triunghiului instituţional clasic de legiferare prin sentinţe date de Curte. Regia Autonomă Monitorul Oficial. multe domenii juridice . de exemplu. limitând astfel vizibilitatea asupra Curţii pentru multe persoane. trebuie ţinut cont că nici Uniunea nu a ajuns la un aşa grad de integrare care să îi îngăduie o comparaţie directă cub un sistem federal precum cel american. Mai ales în perioada de aşa-zis ă stagnare în procesul comunitar.ro – Toate drepturile rezervate! 14 . menţinerea uniformităţii de aplicare a regulilor comune35.studiijuridice. ce s-a înregistrat de la mijlocul anilor `60 până la mijlocul anilor `80. 35 © www.mai ales dreptul penal . 29. 239-240. Conform acestuia. p. după cum se atrage atenţia tot în cadrul doctrinei36. Însă. În plus faţă de cele de mai sus. Aceasta Roxana Munteanu. pe de altă parte. 2007. Chiar şi acum. această instituţie a dus cu deosebit succes stindardul comunitar în lupta dintre dimensiunea naţională şi cea europeană ce s-a desfăşurat continuu la nivel comunitar. în SUA. pe de o parte. Bucureşti. Editura Oscar Print. McGiffen. Bucureşti. Un pas înainte spre un sistem jurisdicţional comunitar cât mai puternic se va face odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.rămân de competenţa absolută a statelor membre.CONCLUZII Apariţia Curţii de justiţie încă de la începutul procesului de construcţie comunitară a avut o influenţă majoră asupra evoluţiei proiectului european. Drept european. Tribunalul şi tribunale specializate. însăşi existenţa unei Curţi de Justiţie este un element esenţial pentru un proces de integrare. Uniunea Europeană. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiţie. p. Evoluţie – instituţii. Curtea Supremă Americană. căci sistemul de repartizare a competenţelor pe care acesta îl comportă presupune. 36 Steven P. Totuşi. Ghid critic. faptul că jurisprudenţa Curţii se constituie în izvor de drept comunitar a ajutat la depăşirea unor situaţii de blocaj apărute în procesul de integrare europeană. Ordine juridică. După cum arată doctrina de specialitate. garanţia pentru fiecare stat membru că respectarea sa va fi asigurată atât de instituţii cât şi de celelalte state membre şi implică. nu se poate clama că instituţia studiată în paginile acestei analize a reuşit să ajungă la un rol atât de important pe care îl are.

cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţii. Acest comitet este format din şapte personalităţi alese dintre foştii membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului. Comitetul hotărăşte la iniţiativa preşedintelui Curţii de Justiţie. referitoare la spaţiul de libertate. Cu toate acestea. de o instituţie ori de persoane fizice sau juridice. Consiliul adoptă o decizie care stabileşte regulamentul de funcţionare al acestui comitet. Important de subliniat este faptul că această instituţie nu este competentă în ceea ce priveşte dispoziţiile privind politica externă şi de securitate comună. privind controlul legalităţii deciziilor care prevăd măsuri restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu în temeiul titlului V capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.cu titlu preliminar.cu privire la acţiunile introduse de un stat membru. Curtea este competentă să controleze respectarea dispoziţiilor articolului 25b din Tratatul privind Uniunea Europeană şi să se pronunţe în ceea ce priveşte acţiunile formulate în condiţiile prevăzute la articolul 230 al patrulea paragraf din prezentul tratat. Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecţie jurisdicţională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. în exercitarea atribuţiilor sale privind dispoziţiile părţii a treia titlul IV capitolele 4 şi 5. securitate şi justiţie. nici în ceea ce priveşte actele adoptate în temeiul acestora.asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor. dintre care unul este propus de Parlamentul European.în celelalte cazuri prevăzute în tratate.studiijuridice. . dintre membrii instanţelor naţionale supreme şi din jurişti reputaţi. la solicitarea instanţelor judecătoreşti naţionale. În plus faţă de reglementările actuale şi preluate în majoritatea lor de noul Tratat. înainte ca guvernele statelor membre să facă nominalizările. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va hotărî în conformitate cu tratatele: . aplicarea lui va duce la instituirea unui comitet care va emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile de judecător şi avocat general în cadrul Curţii de Justiţie şi al Tribunalului.ro – Toate drepturile rezervate! 15 . . Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu este competentă să verifice legalitatea sau proporţionalitatea operaţiunilor © www. precum şi o decizie prin care sunt desemnaţi membrii comitetului.

Ghid critic. 2001 John McCormick. Editura Rosetti. 1999 Viorel Marcu. Editura C. 2002 Gilbert Gornig. Tratat elementar. Beck. Drept comunitar. Bucureşti. Editura Codecs. Bucureşti. Să înţelegem Uniunea Europeană. Instanţă de judecată supranaţională. Bucureşti. 2006 Octavian Manolache. McGiffen.studiijuridice. Bucureşti. 2001 Dumitru Mazilu. Ioana Eleonora Rusu. 2006 Steven P. 2006 Augustin Fuerea. Cluj-Napoca. Carmen Suciu.ro – Toate drepturile rezervate! 16 . H. Bucureşti. Bucureşti. Drept instituţional comunitar. Bucureşti. Editura Tritonic. Dreptul Uniunii Europene. Editura Lumina Lex. O introducere scrisă. 2002 Gyula Fábián. Curtea de Justiţie Europeană. 2003 Gyula Fábián. UE de la economic la politic. Editura Lumina Lex. BIBLIOGRAFIE § § § § § § § § § § § § § Iordan Gheorghe Bărbulescu. 2005 Nicoleta Diaconu. 2001 Victor Duculescu. Dan Stan. Bucureşti. Bucureşti. Editura Lumina Lex.efectuate de poliţie sau de alte servicii de aplicare a legii într-un stat membru şi nici să hotărască cu privire la exercitarea responsabilităţilor care le revin statelor membre în vederea menţinerii ordinii publice şi a apărării securităţii interne. Editura © www. Sistemul instituţional al Uniunii Europene. Editura All Beck. Bucureşti. Instituţii comunitare. Drept instituţional comunitar. Dreptul integrării europene. 2007 Marian Mihăilă. Instituţiile Uniunii Europene. Integrarea europeană. Drept comunitar şi instituţii europene. Editura Lumina Lex. Drept instituţional comunitar. Editura Sfera Juridică. Uniunea Europeană. Regia Autonomă Monitorul Oficial. Bucureşti. Editura Universul Juridic.

.europa. Drept european. putere. Bucureşti.eu/ro/transitpage. 1999 www. Bucureşti. Introducere în dreptul comunitar. Integrarea europeană. 1996 Ştefan Munteanu. Bucureşti. H. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Site-ul oficial al Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene www.A. Editura C.eu – Site-ul oficial al Uniunii Europene http://curia.europeana. Editura Didactică şi Pedagogică. Dimensiuni. 2007 Tudorel Ştefan. O perspectivă juridico-filosofică. Justiţia europeană. Curtea de justiţie a comunităţilor europene. 1979 Ovidiu Ţinca. Editura Oscar Print.ro – Uniunea Europeană şi România © www. Beck. Arad.htm .Lumina Lex. Evoluţie – instituţii. Editura C. Drept comunitar general.ro – Toate drepturile rezervate! 17 . 2006 Brînduşa Ştefănescu. R. Bucureşti. Bucureşti. Ordine juridică.studiijuridice. perspective. Beck. Editura Concordia. 2002 § § § § § § § § § Roxana Munteanu. 2006 Cristian Popa.europa.H. Bucureşti.

ro – Toate drepturile rezervate! 18 .Acest studiu a fost publicat în 2008 pe site-ul de profil www.098.694.757.845.ro! Pentru a comanda articole şi studii pe diverse teme din domeniile DREPT sau INTEGRARE EUROPEANĂ.248. 021/413. 0761.098 ! Eşti autorul unei cărţi juridice? Editura NOMINA LEX te ajută să o publici! Contactează-ne acum la 0761.248.248 ! Email: comenzi@studiijuridice. Drepturile de autor aparţin www.757.518.845. 0724.ro Relaţii suplimentare la: 021/413.40.40.ro.ro Ai scris o carte sau un studiu juridic? Publică-le gratuit sau contra cost pe www.492 ! © www.27.ro potrivit Legii nr.studiijuridice.studiijuridice. 8/1996! Este interzisă publicarea acestui document prin orice mijloc sau folosirea în scopuri comerciale fără acordul scris al www.248.694.40. 0723. ne puteţi contacta telefonic la nr.studiijuridice.27. 0723. 0745. 021/413. 0745.27.studiijuridice.studiijuridice.