UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIYARE MASTER AGRICULTURA ORGANICA

MECANIZAREA LUCRARILOR ÎN SISTEM ECOLOGIC A CULTURII DE CARTOF

Indrumator Ioan Drocaş Student Bujor Remus Ioan Mihai

spirt -produse pe bază de amidon. coloranţi)  folosit ca hrană pentru animale (porcine. Ecuador și Columbia. .  de la răsărire până la începutul tuberizării sunt 10-30 zile (are loc creşterea rădăcinii.Generalitatii despre cartof Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee din familia solanaceelor.1 g/kg masă vie. Importanţa şi compoziţia chimică  folosit în alimentaţia omului: -consum direct -produse uscate -produse semipreparate  folosit în industrie: -amidon. .3% apă.140 de kilograme de amidon uscat. PP.15-17 kilograme de cauciuc sintetic. Rădăcină fibroasă şi ramificată. cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă. dar și ca furaj. grâu și porumb.5% amidon şi proteine): enzime. . Cartofii sunt originari din America de Sud. motiv pentru care sunt folosiți în alimentație.95 litri de alcool de 40˚. în zonele aflate azi în Chile. în spaţiul vârfului de . Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili. În perioada precolumbiană. din regiunea Munților Anzi. vitaminele A. B2. solanină gust amar poate deranja la stomac devine toxică la 0. D. Peru. a stolonilor.76. ovală sau alungită. După orez. spirt (cauciuc sintetic.7% substanţă uscată (17. .23. se cultivau circa 200 de specii de cartof. bogați în amidon.100 de kilograme de dextrină. cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. bovine)  conţine: . Stoloni – muguri axilari şi terminali. Particularităţi botanice şi biologice  de la plantare la răsărire sunt 15-30 de zile (în funcţie de temperatură). C. rădăcină primară şi rădăcină secundară (stoloniferă). Din o tonă de cartofi se obţin prin prelucrare industrială: . a tulpinii şi frunzelor). B1.

consistenţă tare). seceta determină stagnarea creşterii tuberculilor. frunzele şi lujerii îngălbenindu-se) durează 20-40 de zile. luto . se sfărâmă complet. are consistenţă redusă şi crapă la fierber. precipitaţii anuale mai mari de 600 mm/an). aluvionare. Relaţiile cu factorii de mediu căldura – creşterea plantelor şi formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15-18C. după calitate: Clasa A – pentru salate (tuberculii mai puţin făinoşi. În condiţii optime de perminare. favorabile pentru cultura timpurie – în Sud. amidon grosier folosit în industria sa. Rotaţia culturii Înaintea cartofului se cultivă: familia leguminosae sau familia graminee grâu. Pe suprafaţa tuberculului există ochi. Zone de favorabilitate foarte favorabile – depresiunile intramontane şi extramontane (temperaturi de 16-18C. Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai puţin făinoşi.creştere există o zonă care se îngroaşă. umiditatea – are cerinţe mari faţă de umiditate. fertile. bine aerisite. Clasa D – foarte făinos. orz şi porumb.  tuberizarea (încetarea creşterii plantei aeriene şi creştere tuberculului) durează 25-45 de zile. Rustic. reducerea producţiei şi capacitatea de păstrare. care se numeşte sprânceană. precipitaţii anuale mai mici). . Clasificare după perioada de vegetaţie: Soiuri timpurii – Fresco (95 de zile. preferă soluri nisipo-lutoase. la temperaturi de –2 sau -3C cartoful este complet distrus. din care se formează tuberculul. cartoful încolţeşte (mugurele central) se transformă în colţ. lumina – este pretenţios faţă de lumină mai ales în faza formării tuberculilor. solul – are cerinţe ridicate faţp de sol. favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19-20C. în Dobrogea. perioada de vegetaţie). semitârzii – Super (110-130 zile) târzii – Titus (peste 30 de zile). semitimpurii – Bran. în Sud-Est. Clasa C – făinos. amidon fin). afânate. formaţi din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunză. nu se sfărâmă la fierbere.  Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare. în Arad. la umbră nu formează tuberculi.nisipoase.în Sudul Moldovei. Teo (95-110 zile).

ingrasamant verde folosim un plug reversibil cu ante trupita ca de exemplu plugul EBERHARDT D 90 M Plugul EBERHARDT D 90 M este un plug reversibil destinat pentru efectuarea lucrarilor de arat pe terenurile plane sau in panta. . Tractorul la care se cupleaza plugul trebuie ca la rotile din spate sa aiba presiunea in pneurile din spate egala. Lucrarile de baza: Aratul: Pentru obtinerii un sol usor si cu cat mai putine bulgari apelam la o atatura de toamna cu adancime de 25-30 cm. reversarea comandandu-se prin intermediul manetei distribuitorului hydraulic. Pregatirea pentru lucru a agtegatului consta in cuplarea plugului la tractor si efectuarea reglajelor plugului in functie de conditiile de lucru. Cand lucreaza in agregat cu tractoarele de 65 CP se echipeaza cu doua perechi de trupite. iar reglarea pozitiei lui se realizeaza prin intermediul a doua sectoare zimtate. iar cormana de tip semielicoidal avand pieptul detasabil. iar tirantii verticali trebuie sa fie reglati la aceeasi lungime. carese leaga cu o parte de cadrul mobil si cu cealalta de cadrul fix. Mecanismul de reversare a plugului are in competenta un cilindru de forta cu dublu efect. Cutitul disc se monteaza in fata ultimei trupite si poate fi cu tais neted sau crestat. Brazdarul plugului este de forma trapezoidala avand un varf detasabil in forma de dalta. cu ajutorul carora se modifica si adincimea de lucru. dupa recoltarea orzului ternul se lucreaza cu grapa rotativa si seamana mazare pentru ingrasamant verde. Antetrupita este prevazuta cu cormana avand aripa scurta si se monteaza pe o barsa cotita prin intermediul a doua suruburi. Pentru incorporarea cat mai eficienta a resturilor vegetale.Planta premergatoare: este orz de primavara. iar la reversare se pune pe pozitia ridicat sau coborat in functie de sensul de reversare. lucrand dupa curba de nivel curasturnarea brazdeiin aval sau in amonte. care in timpul lucrului este pe pozitia neutru. Prin intermediul a doua furtunuri cilindrul se racordeaza la distribuitorul hydraulic al tractorului.

reversarea acestuia si intoarcerea agregatului in bucla sau din trei miscari. reglarea adancimii de lucru executandu-se de la maneta de comanda a ridicatorului. Reglajul este correct cand barsa plugului formeaza cu suprafata solului un unghi de 90 indiferent de panta terenului. la fiecare capat al parcelei avand loc ridicarea plugului. Cand plugul lucreaza cu un tractor prevazut cu ridicator hydraulic ce poate lucra pe effort controlat nu este necesara roata de copiere.In procesul de lucru agregatul se deplaseaza dupa metoda in suveica. in functie de marimea pantei. 2 adincimea de lucru prin intermediul rotii de copiere basculante care este prevazuta cu un surub ce madifica pozitia rotii fata de suprafata solului. . Reglarile care se fac la plugul D90M sunt urmatoarele: 1 paralelismul cadrului plugului cu suprafata solului a in plan longitudinal de la tirantul central al tractorului b in plan trasversal se face separate pentru fiecare sens de rasturnare a brazdei cu ajutorul celor doua suruburi limitatoare de reversare.

.3 latimea de lucru la prima trupita actionand asupra tirantului de reglare partea anterioara a plugului se poate deplasa intr-o parte sau alta modificand pozitia primei tripite pana ce va avea aceeasi latime de lucru ca si cele din spate. Pregatirea patului germinativ: Ca sa obtinem un sol afanat utilizam grapa rotativa care nu intoarce pamantul si asa fel mentine umiditatea solului. fara ca in prealabil sa se realizeze aratul. Ca de exemplu putem folosi grapa rotativa KE-253 EBERHARDT Grapa rotativa KE – 253 (Eberhardt) Grapa rotativa se utilizeaza pentru pregatirea patului germinativ in vederea insamantarii diferitelor culture agricole.Grapa poate sa lucreze dupa efectuarea araturii sau poate sa efectueze pregatirea patului germinativ. Masina va fi descris mai detaliat la combaterea bolilor. care poate fi de tip Packer sau cu vergele. care la o singura trecere executa atat pregatirea patului germinativ cat si semanatul. Grapa rotativa poate sa faca parte integranta dintr-un agregat complex. 10-15/ha litri Ecofertil si 2-3 kg/ha Trifender. In acest sens grapa este prevazuta la partea posterioara cu dispozitiv de prindere a semanatorii. Grapa rotativa are in componenta doua parti dinstincte si anume: rotoarele verticale cu cutite si tavalugul. paralelismul dintre axa de simetrie a plugului si a tractorului prin intermediul surubului de reglaj pe care se gasesc doua piulite ce pemit modificarea pozitiei partii posterioare a cadrului mobil 4 Fertilizarea solului Fertilizarea solului se face cu masina de ierbicidat EEP-300 cu care se stropeste deasupra solului 10-15 litri/ha Azotofertil.

Se pot realize trei turatii (181. 5 pozitia razuitorilor de la tavalug slabirea cele doua piulite de strangere a razuitorilor pe support si deplasandu-I in orificile alungite. 2 adancimea de lucru prinmadificarea pozitiei tavalugului ( care indeplineste si rol de roata de copiere ) fata de rotoarele frezei. 4 pozitia paravanelor laterale reglarea acestora se face in functie de adincimea de lucru. 3 turatia rotoarelor cu cutite prin modificarea rotilor de la cutia de viteza. 378 rot/min ) cand antrenarea se face de la o priza de putere cu turatia de 540 rot/min. maruntirea.astfel incat rotoarele se misca doua cate doua in sens invers unul fata de celalalt. Ca urmare a deplasarii si rotirii cutitele vor realize mobilizarea solului. Dupa slabirea suruburilor de prindere partea inferioara a paravanului se poate ridica sau cobori datorita orificiilor alungite. in functie de turatia prizei de putere (rot/min) 540 1000 242 448 378 - 181 336 Reglarile grapei KE – 253 1 orizontalitatea grapei in plan longitudinal de la tirantul central. Roti dintate Turatia cutitelor. Montand boltul de limitare in orificiile superioare adancimea de lucru se mareste. iai in plan transversal de la tirantii verticali. 242. in asa fel ca partea inferioara sa fie la nivelul solului. Turatiile rotorului in functie de rotile dintate ce se monteaza la cutia de viteza si tiratia la priza de putere sunt trecute in tabelul urmator. lasand un pat germinativ bine pregatit. afanarea si distrugerea buruienilor. In urma cutitelor grapei urmeaza tavalugul care realizeaza un process de distrugere a eventualilor bulgari ramasi. .In procesul de lucru grapa este antrenata de la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii cu roti dintate. Pentru a copia mai binedenivelarile terenului in plan transversal bara la care se prind tirantii laterali este montata in orificiii alungite. o usoara tasare si nivelare a solului.

fiind formate dintr-un cutit sageata .degetul intra sub influenta celei de-a doua parti a camei cu profil mai inalt. antrenate prin lant de la roata de sprijin. o pana alungita si aripile. iar cealalta de a elibera tuberculii cand au ajuns deasupra rigolei deschise de brazdar. Masina prezinta doua sect de constructie identica. Masina are in constructie patru aparate de distributie. se ajunge la 250 kg. . Prinderea brazdarelor pe cadru se face prin intermediul suportului prevazut cu orificii pentru reglarea in trepte a adancimii de lucru. Cand degetul scapa de sub actiunea camei de deschidere. de tip disc vertical cu degetede prindere.degetele ajung sub actiunea camei.5 distanta intre randuri este de 70 cm si intre plante pe rand este de 25 cm. Pe axul tubular se munteaza doua came ce se rotesc odata cu axul si care realizeaza punerea in miscare de oscilatie a fundului inclinat in vederea alimentarii continue a aparatelor de distributie. 62. roata de antrenare actioneaza prin intermediul transmisiei aparatele de distributie si prin intermediul camelor seactioneaza fundurile inclinate oscilante. In apropierea centrului discului. iar prin montarea inaltatoarelor. in vederea prinderiituberculilor. Instalatia electrica de semnalizare serveste pentru controlul bunei functionarii a masinii in timpul lucrului. Organele de acoperire realizeaza formare biloanelor peste tuberculii ajunsi in rigola. Brazdarele masinii sunt de tip combinat.5 si 70 cm. se afla doua came fixe pe care se deplaseaza capetele degetelor de prindere a tuberculilor. reunite prin dispozitivul de suspendare la tractor si lucreaza pe patru randuri. realizandu-se transportul pana deasupra rigolei deschise de brazdar. Masinile de plantat cartofi sunt masini care executa macanizat toate operatiile impuse de procesul tehnologic de plantare.Plantarea se face cu Infiintarea culturii se facecu masina de plantatcartofi 4SaBP – 62.5 este destinata plantarii mecanizate a cartofilor la distanta intre randuri de 60. Aici . arcul tine tuberculul de cartof intre disc si paleta degetului. Masina 4SaBP – 62. Funcionare masinii La deplasarea agregatului in lucru. sunt deschise si tuberculii intra intre paleta degetului si disc. Organelle de acoperire a tuberculilor sunt de tip disc sau de tip rarita si ele formeaza biloane peste tuberculii lasati in rigoala deschisa de brazdar. deplaseaza mai mult degetul si tuberculul cade in rigola deschisa de brazdar. Buncarul are o capacitate de 180 kg. una avand rol de deschidere a degetelor. Discurile de distributie rotindu-se. la partea inferioara.

Distanta dintre randuri se poate regal la 60. 62.5 si 70 cm.0 . conform tabelului Nr.0 35. Distanta dintre brazdarele interioare ale celor doua sectii va fi aceeasi cu distanta dinte brazdarele sectiei.crt.0 30.5 25. Corespunzator se regleaza organelle de acoperire. Numarul dintilor rotii de lant de pe osia de transport 1 25 2 25 3 19 4 19 Numarul dintilor rotii de lant de pe axul distribuitorului 30 35 30 35 Distanta intre tuberculi pe rand ( cm ) 21. b) Reglarea distantei dintre tuberculi pe rand se face prin modificarea raportului de transmisie dintre roata de sprijin si discul de distributie.Reglari a) Reglarea distantei dintre randuri se realizeaza prin montarea brazdarelor in orificiile prevazute pe cadrul sectiei.

Soiul RUSTIC reprezintă soluţia de promovare în producţie pe scară largă a unui pachet tehnologic viabil (soi. creat la INCDCSZ Braşov prin selecţie clonală individuală. Soiul de cartof RUSTIC este un soi românesc. Acest soi cu tehnologia sa specifică se adresează în egală măsură şi producătorilor mari (100150 ha) din zonele închise care vor trebui să se alinieze normelor UE privind nivelul de intervenţie cu produse chimice în cadrul tehnologiei culturii cartofului. pentru consum toamnă-iarnă şi industrializare sub formă de pommes-frites.0 c ) Adincimea de plantat . Concomitant se regleaza adincimea de lucru a organelor de acoperire.sub rotile de sprijin se introduce cale avand grosimea egala cu adincimea de lucru. Se fixeaza suportii brazdarelor in aceasta pozitie. in cm ) B = distanta dintre brazdarele extreme ale masinii (cm) C = ecartamentul rotilor din fata a tractorului (cm) d = distanta dintre randuri (cm) Se masoara de la brazdarul marginal pana la locul unde discul marcatorului atinge solul. d ) Lungimea marcatoarelor se regleaza la fel ca la alte masini: LM = B+C + d 2 LM = lungimea marcatorului ( distanta dintre urma brazdarului si urma discului marcatorului. sămânţă de calitate şi tehnologie specifică) pentru cultura ecologică a cartofului atât în zonele rurale montane (cu suprafeţe mai mici de 5 ha) cât şi în cele agricole tradiţionale (20-50 ha) unde se vor produce tuberculi comerciali mai sănătoşi şi mai “curaţi”. . minus 2 – 3 cm si se coboara brazdarele pana atingsolul. prin hibridare complementară între linia de ameliorare HB-8 şi soiul “Grandifloria” şi este recomandat pentru cultura ecologică a cartofului atât în zonele rurale montane cât şi în cele agricole tradiţionale.5 19 40 40.

Grapa se utilizeaza pentru distrugerea buruienilor.4 m si o viteza de inaintare de 5-7 km/h. cu latimea de lucru de 8. dar si de pe intervalul dintre biloane.Combarere buruienilor Combaterea buruienilor inainte de rasarire a cartofului se face cu grapa tip plasa. prin montarea coltilor cu prelungirile lor se realizeaza un cadru sub forma de plasa. din cultura cartofului. se lucreaza terenul cu grapa plasa.astfel. . Grapa distruge buruienile si crusta de pe coama biloanelor. Dupa rasarirea cartofului pentru combaterea buruienilor vom folosi masina de rebilonat Combaterea bolilor Combaterea bolilor in cultura ecologica de cartof se face substante pe baza de Cupru in concentratie de 1% sau 3 kg/ha si solutii pe baza de Sulf in concentratie de 0.015%. in agregat de 3 cimpuri. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cind lucrarile se fac imediat ce apar buruienile. Prima lucrare se executa la 10-14 zile dupa plantare. Fiecare colt este prevazut cu un ochi in care se introduce prelungirea coltului alaturat. in prima faza de dezvoltare. Cind plantarea s-a facut cu biloane. Gapa tip plasa prezinta colti cu sectiune eliptica sau circulara.

Latimea de lucru a rampelor este de 8 sau 10 m. fabricate de firma LECHLER. iar duzele utilizate sunt cu jet lenticular. Pentru aceasta folosim masina de ierbicidat EEP-300 Echipamentul de erbicidat EEP-300 este destinat pentreu efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor. . bolilor si daunatorilor din culturile de camp. El se construieste in mai multe variante avand capacitatea rezervorului de 100. 300 si 500 l fiecare din aceste variante poate fi echipat cu pompa centrifuga OITUZ sau pompa cu membrana IMOVILLI (Italia).Combaterea gandacului de colorado este combatut cu Novodor 4 l/ha. avand dispozitiv antipicurare cu membrana.

Se cupleaza pompa 6 si lichidul aspirat prin sorbul 5. se racordeaza sorbul 5. la robinetul 4. se detaseaza sorbul si se deplaseaza agregatul spre parcela de lucru. la care se ataseaza furtunul cu sorbul 5. Se inchide . iar maneta (a) de la pompa centrala de distributie se ridica. iar cand apa ajunge la orificiul de aerisire pompa amorseaza si se monteaza surubul de aerisire.Functionarea echipamentului de ierbicidat Inainte de inceperea lucrului este necesar sa se faca alimentarea masini cu solutie. Pentru aceasta se inchide robinetul 2 si se deschide robinetul 4. Printro palnie aflata deasupra robinetului de amorsare A se toarna apa in instalatie pana ajunge de la sorb si la pompa. Se desface surubul de aerisire al pompei. Se inchide robinetul 2 . filtrul 3 este refulat spre rampa centrala si dirijat spre rezervorul 1. robinetul 4. care este deschis. Daca echipamentul are pompa IMOVILLI nu este necesara amorsarea pompei. Pentru echipamentul cu pompa OITUZ este necesar ca in faza initiala sa se amorseze pompa. Cand rezervorul este plin se opreste antrenarea pompei.

Solutia absorbita de pompa trce prin filtru unde se retin impuritatile si este refulata spre rampa centrala de distributie. se detaseaza furtunul cu sorbul si se deplaseaza masina la parcela de lucru. in functie de cultura in care lucreaza. Dupa intoarcere se actioneaza din nou maneta (a) in jos si manetele (b) in sus pentru ditijarea solutiei spre duze. maneta (a) fiind in pozitie ridicataq iar maneta (b) in pozitie coborata (inchise).65 5. robinetul 2. inaltimea optima de lucru este de 560 mm cu oabatera de 25 mm. Debitul teoretic pe care trebuie sa-l distribuie masina intrun minut se poate determina cu relatia: q= N·B·V l/min 600 N = norma de lichid pe care dorim sa o distribuim pe ha. La capatul parcelei cand vrem sa intoarcem agregatul. Acest reglaj se realizeaza prin intermediul ridicatorului hidraulic al tractorului sau prin montarea rampelor in diferite orificii montate pe cadru. fiind deschis iar robinetele 4 si A fiind inchise. maneta (a) se actioneaza in sus iar manetele (b) se actioneaza in jos. in m V = viteza de lucru in km/h Norme de lichid realizate de masina MPSP 3x300 echipata pentru a lucra in culturile de camp Pozitia de reglaj Debitul maxim de lichid in l/min Viteza de lucru in km/h 4.apoi robinetul de amorsare A si se antreneaza pompa. Duzele prevazute cu sistem de montare pe rampa de tip ''baioneta” nu necesita acest reglaj deoarece la montare se ataseaza toate duzele sub acest unghi. In cazul echiparii masini cu duze pentru ierbicidare totala. in l/ha.85 2 3 4 5 6 10 15 20 25 30 Norma de lichid. in l/ha B = latimea de lucru a masinii. c)Reglarea debitului de lichid: Se poate executa in doua moduri: 1) calculand debitul de lichid teoretic pe duza si apoi verificand practic. In timpul lucrului maneta (a) este coborata iar manetele (b) sunt ridicate astfel ca este deschisa trecerea solutiei spre tronsoanele rampei de distributie.ca la EEP 600. Cunoscand cantitatea de solutie ce trbuie distribuita pe hectar din tabelul masinii. Robinetul 8 este deschis astfel ca o parte din solutie va trece spre rezervor pentru a asigura agitarea si omogenizarea solutiei. pentru culturile de camp 180 270 360 450 550 150 220 290 360 450 . b)Reglarea pozitiei duzelor: Duzele sunt montate corect pe rampa atunci cand axa mare a orificiului lenticulari face un unghi de 5 º cu directia rampei. se inchide robinetul sorbului. lichidul fiind dirijat spre rezervor. In acest caz presiunea pe furtunile de conducere a solutiei la duze scade si membrana dispozitivului antipicurare inchide scurgerea solutiei pe plante. Reglari: a)Reglarea inaltimi de lucru a duzelor: Se face cu scopul de a asigura uniformitatea de repartitie a solutiei pe suprafata tratata. In lucrului masina se alimenteaza din rezervor. astfel solutia de la pompa nuva mai ajunge la rampe ci in rezervor. Pentru a evita balansarea rampelor in timpul lucrului este necesar ca ancorele tirantilor laterali sa fie bine intinse. se aleg pozitia robinetului de reglaj si viteza de deplasare a masinii. Dupa unmplerea rezervorului se opreste antrenarea pompei.

Pe baza acestor date rigleta indica debitul pe duza (l/min). iar cand cantitatea colectata este mai mare. viteza cu care se deplaseaza in lucru si timpul de duze de pe masina. Cand cantitatea colectata este mai mica decat cea calculata. Cand cantitatea colectata corespunde cu cea calculata. . presiunea de lucru (bar) si dimensiunea medie a picaturilor.Debitul pe o duza se determina cu relatia: qd = q / n d l/min q = debitul realizat de intreaga masina in l/min qd =debitul pe duza. reglajul este bun deci poate sa incepe munca propriu zisa. Dupa modificarea pozitiei robinetului de reglajse face o noua verificare a debitului si daca este cazul din nou se corecteaza pozitia robinetului de reglaj. 2) utilizand rigle de calcul Cand se utilizeaza rigle de calcul (care se livreaza odata cu masina) cel ce realizeaza tratamentul trbuie sa stie norma de lichid ce doreste sa o dea pe hectar. modificam pozitia robinetului de reglaj in sensul micsorarii debitului. modificam pozitia robinetului de reglaj in sensul cresterii debitului. in l/min nd =numarul de duze Verificarea masini daca realizeaza debitul de lichid calculat pe duza se face punand masina in lucru cu reglajul stabilit conform tabelului si colectand in timp de un minut solutia care apoi cu ajutorul unui cilindru gradat se masoara.

Inainte de a incepe lucrul este necesara curatarea terenului de vrejuri si buruieni. pentru evitarea aglomerarii stratului de pamant si cartofi la partea anterioara a masinii. in agregat cu tractoarele de 45 CP sau 65 CP. Ramura superioara a transportorului executa o miscare de translatie cu o viteza mai mare decat viteza masinii. Pozitia brazdarelor ests determinate de o roata. cartofii sunt lasati sa cada intr-o brazda continua pe sol. Pentru a mari actiunea de separare. Stratul de tuberculi. . Transportoarele cu vergele sunt antrenate de la priza de putere prin intermediul unei transmisii cardanice.astfel incat solul va fi mai evacuate prin spatial existentintre vergele. Masina lucreaza pe doua randuri plantate la distanta de 75 cm.mai are si doua roti de sprijin. a unui redactor cu roti dintate conice si a transmisiei cu lanturi. La capatul celui de-al doilea transportor. Masa de pamant si tuberculi dislocate este preluata de catre primul transportor separator. care se gaseste la patrea anterioara a masinii. separarea tuberculilor din masa se sol si lasarea tuberculilor pe sol intr-o brazda continua. Din punct de vedere constructiv masina se compune din doua brazdare tip dalta. fiind o masina semipurtata. brazdarele disloca stratulde sol in care se afla cartofii. La partea posterioara masina prezinta doua paravane cu rol de limitare a latimii brazdei de tuberculi. Masina mai prezinta si doua transportoare separatoare cu vergele ( gratare rulante ) cu rol de separare a cartofilor din masa de sol. cu rol de dislocare a biloanelor in care se afla tuberculii si patru discuri verticale cu rol de delimitare a fasiei de sol supuse actiunii brazdarelor si de a raia solul in plan vertical. de unde sunt adunati manual sau pot fi incarcati direct intr-oremorca cu ajutorul unui transportor elevator.Recoltarea cartofului Masina de scos cartofi MSC – 2/75 Masina de scos cartofi MSC – 2 este semipurtata si efectueaza urmatoarele operatii: dislocarea tuberculilor. lucru care se poate face cu ajutorul unei masini de tocat vrejuri. ramurii superioare a transportorului I se imprima oscilatii in plan vertical cu ajutorul unor roti eliptice. in mod similar cu primul transportor separator. In acest mod se realizeaza si micsorarea grosimii stratului de sol aflat pe transportor. divizate. In procesul de lucru. prin inaintarea masinii in lan.vrejuri si o parte din bulgarii ramasi cad pe cel deal doilea transportor separator unde continua operatia de separare a cartofilor din masa de impuritati.

Pentru aceasta se modifica paravanelor de la sectorul prevazut cu orificii. Reglarea adancimea de lucru: Brazdarele sa lucreze la o adancime cu 2-3 cm mai mare decat adancimea la care se gasesc tuberculi. iar o adancime prea mica determina taierea tuberculilor. Reglarea aceasta se face prin tensionarea arcurilor ce apasa asupra discurilor cuplajului.calitatea lucrarii fiind conditionata de starea lantului si gradul de tasare a solului. Obs. Reglarea cuplajelor de siguranta de la arborii motrici ai transportoarelor separatoare. La o cultura curata . 2. pe un sol nisipos. paravanele se apropie mult pentru a avea o latime a brazdei mica.Reglajele masinii Masina lucreza corespunzator la o vitaza de 4 – 5 km/h. momentul de decuplare creste. ca sa asigure decuplarea la un moment de torsiune de 40-45 daN·m. prin intermediul volanului. Pozitia discurilor verticale sa lucreze la aceasi adancime ca brazdarele. Se desfac bridele de prindere a discuilor pe cadru si se modifica pozitia suportului. . iar daca separarea tuberculilor nu este buna (soluri grele) si exista multe buruien sau vrejuri paravanele se deschid. Capacitatea de kucru poate ajunge la 4-5 ha/schimb 1. Reglarea aceasta se face cu ajutorul rotii de copiere montata in fata masinii. Obs. Reglarea latimea brazdei: Ca tuberculi sa nu fie acoperiti de sol buruieni sau vrejuri.: o adancime prea mare determina scoaterea bulgarilor de pamant mari si deci o separare necorespunzatoare a pamantului. 3.: o tensionare exagerata a arcurilor spirale poate duce la deteriorarea transportoarelor 4.

eu/metode-agrotehnice-de-protectie-a-culturilor-2/ .recolta.ro/referate/agronomie/lucrari_de_ingrijire_cartof_sfecla_de_zahar_floar ea_soarelui-55602.ro/motocultoare http://www.org/wiki/Cartof http://www.regielive. Adrian Molnar Reglarea masinilor agricole Risoprint Cluj Napoca 2004 http://ro.ursa-mare. Ovidiu Ranta.html http://majar.php http://facultate.wikipedia.BIBLIOGRAFIE Ioan Mihaiu.ro/utilaje/amazone/grape-rotative. Ioan Drocas.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful