CARTE LU AZ I AM O LXE

SAU

Î NŢ E L E A SP CT ĂR I P T U NR O IU I L

TESTA MA EL ND TA C I L O R

CARTEA LUI ZAMOLXE © Proprietate publică (Public Domain) Ediţia anului 2012

CĂRŢILE ÎNTELEPTEI SCRIPTURI
- în ordinea cuprinsului SIGLA VIE NEM LEG IUB TITLUL CARTEA VIEŢII sau CALEA LUI DUMNEZEU CARTEA NEMURIRII sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sau CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE CARTEA IUBIRII DE OAMENI sau CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI sau EVANGHELIA DACILOR PAGINA 5 18 93 128

3

Precuvântare

CARTEA LUI ZAMOLXE sau ÎNŢELEAPTĂ SCRIPTURĂ sau NOUL TESTAMENT AL DACILOR este cuvântul pe care Dumnezeu l-a transmis neamului românesc, de-a lungul mileniilor, de la străbunii săi tracii şi dacii până în zilele de azi. Acest cuvânt se revelă în timpurile de acum, pe care Dumnezeu le-a găsit bune, prin oamenii din neamul românesc care au primit însărcinări spirituale. CARTEA LUI ZAMOLXE este o chintesenţă a revelaţiilor celor care au reuşit să
i 1 1 »

aducă la cunoştinţă adevăruri pentru a le da mai departe urmaşilor şi lumii întregi. Autorul scrierii cuvintelor din această carte, Octavian Sărbătoare, a fost doar un vas, al culegerii cunoaşterii şi revelaţiei, prin care au vorbit toţi cei care au adus neamului românesc cuvântul Lui Dumnezeu cu ajutorul Focului Viu. Prin citirea acestui cuvânt vom înţelege că Dumnezeu nu a părăsit niciodată intru-totul neamul românesc care este poporul Lui Dumnezeu. La aceste timpuri istorice a sosit momentul de a spune marile adevăruri care au fost ascunse mult timp de vălul întunericului. Omenirea se trezeşte din marile rătăciri milenare, căi pe care a apucat din necunoaştere. CARTEA LUI ZAMOLXE este un îndreptar tuturor religiilor lumii. Ea serveşte drept cale a luminii tuturor popoarelor lumii care de veacuri şi milenii caută drumul divin. Cele patru părţi componente, CARTEA VIEŢII (VIE), CARTEA NEMURIRII (NEM), CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI (LEG) şi CARTEA IUBIRII DE OAMENI (IUB), sunt lucrări care zidesc înţelepciunea lumii, în esenţele ei, prin ideile fundamentale vieţuirii omului. Cărţile componente corespund unor căi ale cunoaşterii divine aşa cum se va vedea din cuprinsul lucrării, respectiv CALEA LUI DUMNEZEU, CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU, CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE şi CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI. Revelaţiile expuse sunt general valabile tuturor celor care înţeleg că omenirea evoluează spiritual în căutarea drumului către Dumnezeul Cel Adevărat. Proba adevărului acestui drum sunt rezultatele produse în viaţa omului. Numai în acest mod trebuie acceptată veridicitatea unei doctrine religioase şi spirituale care se zideşte pe credinţa în a cerceta înainte de a crede.
i

Neamul românesc se va dovedi în timp a fi marele deschizător de drumuri divine pentru toate popoarele lumii care se străduiesc de milenii să-şi găsească lumina călăuzitoare. Popoarele lumii vor lua pildă, după neamul românesc, şi-şi vor scrie crezuri care să le reprezinte identitar, şi astfel să-şi sacralizeze istoria. Se elimină astfel în umanitate neajunsurile care apar datorită adoptării credinţelor altor neamuri. Aşa să ne ajute Domnul Dumnezeu al străbunilor neamului românesc. Această carte poate fi tradusă în orice limbă păstrându-se neschimbate teonimele şi numele proprii prezente în acest document original revelat. 29 noiembrie 2012, Ziua Lupului, lună plină

4

CARTEA VIEŢII sau CALEA LUI DUMNEZEU

CAPITOLUL 1 Domnul trimite îngerii pe pământ. îngerii veghetori şi pământenii. Naşterea uriaşilor. Ene uriaşul merge în cer şi vorbeşte cu Domnul Dumnezeu. Ene se întoarce pe pământ cu învăţăturile divine. Urmaşii lui Ene şi Zian.

plăcut îngerilor veghetori care mergeau şi în alte părţi prin lume în maşinile lor zburătoare, numite vimane, carele de foc care puteau să-i ducă acolo unde vroiau.
11

de purpură alături de îngeri, lucrătorii cu lumina vie a sufletului Lui Dumnezeu. Îngerii aveau mare putere şi Domnul Cel Preaînaltul i-a trimis să fie veghetori vieţilor oamenilor pe pământul pe care ei îl numeau Varanha. 3Şi când s-au apropiat de Varanha, îngerul Ram a văzut locuri plăcute privirii şi au coborât acolo cu carele lor de foc şi îngerii au numit acele meleaguri Ramania. 4Vremea era prielnică şi îngerii veghetori îşi luau hrană din roadele pământului şi din lumină. 5Apoi îngerii veghetori i-au cunoscut şi pe pământenii acelor locuri, oameni mici de statură şi sfioşi la vedere. 6Şi întro zi îngerul Ram le-a spus celorlalţi îngeri: „Hai să-i învăţăm pe oameni să vorbească mai bine, căci acum limbajul lor este prea simplu. Şi aşa ne vom putea înţelege bine cu ei". De atunci îngerul Ram mergea adesea la oameni şi-şi spunea numele, Ram, iar ei repetau Ram, Ram, Ram. 9Şi treptat oamenii au vorbit mai bine şi au găsit cuvinte potrivite pentru lucrurile pe care le vedeau şi pentru ceea ce făceau. Întreg pământul era frumos şi le-a
5

1 Domnul Dumnezeu era în cerul Lui

În unele locuri îngerii veghetori şi-au cioplit în piatră chipurile şi au lăsat multe din aceste pietre pe o insulă, în marea cea mare, ca să rămână drept amintire, pentru timpurile care vor veni, fiinţării îngerilor veghetori pe pământ. 12Cu timpul îngerii veghetori i-au cunoscut mai bine pe oameni. 13Şi-i ajutau şi i-au învăţat multe lucruri bune pe pământenii care se mai îmblânziseră şi deveniseră sănătoşi şi fiicele lor erau frumoase. 14Căci pământenii trăiau mai mult prin peşteri de frica animalelor sălbatice. 15Dar văzându-i pe îngerii veghetori că-i apărau de sălbăticiuni pământenii ieşeau mai des la lumină. 16Aşa îngerii au aflat de la oameni că zeii lor cei mari erau Cerul şi Pământul. Iar Cerul le era tată şi Pământul mamă. 17Timpul a trecut şi îngerii, copiii cerurilor, au îndrăgit fiicele oamenilor. 18Şi şi-au spus unii altora: „A sosit timpul să ne alegem femei din rasa oamenilor şi să avem copii cu ele. 19Că de aceea am venit noi aici, ca să împlinim vrerea Domnului". 20Şi fiecare dintre ei şi-a luat câte o femeie cum a voit şi aşa s-au apropiat ei de ele şi au trăit cu ele. 21Şi femeile pământene au născut copii, băieţi şi fete, care s-au dovedit a fi oameni uriaşi, de înălţime aproape cât erau îngerii de mari. 22Aşa au apărut pe pământ uriaşii din

VIEŢII

35Atunci Domnul i-a zis lui Ene: „Până acum îngerii au făcut multe lucruri femeile pământene. Şi uriaşii au fost bune acolo în Varanha. 36Şi aşa încet încet numiţi de unii atlanţi, de alţii titani, oamenii se vor înţelepţi şi nu se vor tartori, nesilimi sau rugmani, puternicii 37 24 pierde în vrajbele dintre ei. Dar sămânţa vremii, zişi şi stâlpii pământului. Ei au ce au plantat-o îngerii în aceşti oameni va înfruntat timpul, căci au avut vieţile lungi încolţi în timp. 38Că mai târziu pot veni şi sănătoase. vremuri de mare restrişte pentru 25Primul copil, care a crescut uriaş, pământeni. 39Dar până la urmă va răsări născut de o femeie pământeană a fost biruinţa. 40În acele zile, o rasă înţeleaptă Ene, al cărui tată era îngerul veghetor şi binecuvântată, va coborî din înălţimea Ram. 26Şi Ene s-a dovedit a fi ager la cerului şi acei îngeri vor trăi laolaltă cu minte şi a învăţat să scrie şi să vorbească fiii oamenilor. 41Şi aşa pământenii vor fi limba îngerilor şi pe cea a pământenilor, salvaţi, căci ei vor fi copii ai îngerilor. 42 care acolo în Ramania se numea prisca. 27 Că noi aici în cerul de purpură veghem Cu timpul îngerii le-au învăţat pe oamenii de pe pământ până când vor femei cum să vindece şi le-au arătat ce ajunge şi ei îngeri cu puteri mari ca şi cei arbori şi ce plante, cu rădăcinilor lor, pe care i-am trimis Eu în Varanha. 43Şi 28 sunt bune pentru leacuri. Şi i-au învăţat când acestea se vor împlini atunci şi pe oamenii uriaşi, copiii lor, şi pe alţi oamenii vor hălădui prin lumi neştiute şi la mari depărtări şi vor fi şi ei îngeri oameni felurite meşteşuguri, căci păzitori pentru alţii care abia se ridică la 29 îngerilor le erau toţi dragi. De multe ori lumina înţelegerii zeilor". îngerii aprindeau ruguri sacre şi-i adunau 44Aşa Ene a aflat despre planul Lui pe uriaşi şi pe oameni la ele ca să li se Dumnezeu pe care L-a întrebat: „Cum va deschidă ochii în lumină. veni rasa de îngeri ca să-i salveze pe 30Domnul vroia să-l cunoască pe Ene oamenii de pe pământul de unde vin eu? uriaşul, primul copil al îngerilor de pe 45Oare nu este de ajuns Doamne să trimiţi pământ. 31Şi Ene a mers la Domnul spirite de lumină ca să se încarneze în Dumnezeu Cel adevărat care ştia faptele oamenii de pe pământ?" îngerilor veghetori care rămăseseră să 46Şi Domnul a zis: „Voi trimite şi trăiască acolo pe pământ. 32În drumul lui spirite de lumină ca să pregătească spre Domnul Dumnezeu, Ene a trecut venirea îngerilor salvatori în timpurile ce prin şase ceruri şi a ajuns în cerul al vor urma. 47Ei vor fi ca şi îngerii trimişi şaptelea, acolo unde se afla Domnul. acum printre oameni. 48La acea vreme 33Când Preaînaltul l-a văzut pe Ene l- oamenii ce vor veni vor fi mai apropiaţi a privit îndelung şi Ene s-a adâncit în de lumina Mea decât sunt cei de acum de lumina feţei Lui Dumnezeu. 34Şi Domnul pe pământ. 49Dar se vor înmulţi fără i-a vorbit lui Ene şi l-a întrebat despre măsură şi se vor omorî între ei în vrajbe cele de pe pământ, iar Ene I-a răspuns despre Mine şi înţelesurile lor greşite despre lumea noastră a îngerilor. 50La bine.
împreunarea îngerilor veghetori cu
23

6

VIEŢII 52 acele timpuri va fi mare durere pentru oamenii de pe pământ. 51Asta s-a mai întâmplat de multe ori de când noi am trimis îngeri veghetori şi la alţi oameni care trăiau pe alte pământuri printre 7 .

uriaşilor şi oamenilor. La acel timp. Că Eu sunt şi Dumnezeu pe îngeri şi a cunoscut puterile lor şi a şi Dumnezeea. căci ele mişcă în din strălucirea feţei mele. Mea pe chipurile multora de pe pământul cum ştiu eu că arată feţele oamenilor pe 75 Varanha". golul care este totul şi plinul 54 care este nimicul.VIEŢII stelele nenumărate. celorlalţi îngeri şi privesc". 56Iar atunci când voi vedea aceste vorbe şi aşa oamenii pot dobândi strălucire pe feţele oamenilor atunci Eu puteri mari şi aşa îşi pot face lumile lor. Sămânţa luminii are nevoie de timp să încolţească în întunericul lumilor". ei să„Toate câte le vezi au apărut din lumina şi facă crezuri cu care să urmeze lumina divină cea mare care există şi în sufletele spiritului Meu". cele vorbite de el 82 66Atunci Ene uriaşul a întrebat: „Dar cu Domnul. 55Şi toate plinul cel mic tot acolo vei învăţăturile cu care te trimit la ei sunt ca 72 într-o zi ei să aibă strălucirea feţei Mele ajunge. Din această floare a vieţii. 70Şi în nimicul cel mare 54Atunci Domnul i-a zis: „Ţie îţi voi da se află şi plinul cel mic. pământul va fi ca raiul. nu eşti tu oare cel ce face toate acestea? 67Nu eşti tu oare lumina 68 cea mai mare?" 68Domnul Dumnezeu a răspuns: „Eu sunt lumină în lumea creată de mine în care hălăduiesc scântei din sufletul meu. 69Dar şi Eu vin din lumina cea mare. bărbat şi de femeie pentru 60Şi Ene uriaşul a mers în multe este şi chip de 77 locuri în cerul de purpură unde i-a văzut înţelegerea ta. cum Doamne. 76Domnul a vorbit: „Ceea ce vezi tu Ene strălucit ca soarele. 53Şi Ene uriaşul L-a mai întrebat pe Preaînaltul: „Doamne cum vor înţelege oamenii învăţăturile Tale dacă ei nu au lumina înţelegerii în minţile lor?" 11 . 62De unde vin ele? 63Cum a fost creată a dat floarea vieţii zicând: „Iată simbolul această lume şi cum va dispare floarea vieţii să-l duci oamenilor acolo pe 80 vreodată?" 64Atunci Domnul a vorbit: pământ. ca atunci când neclintire şi stau neclintite în freamăt. fiecare cu Dumnezeul ei". care va veni. aflat multe taine. 78Ene uriaşul a fost uimit de vorbele 61Odată Ene a vrut să ştie despre toate minunile pe care le cunoscuse acolo Domnului pe care nu le-a priceput întruîn cer şi L-a întrebat pe Domnul: totul şi a sperat că într-o zi le va înţelege. te întorci pe pământ oamenii să-ţi vadă 71Iar dacă vei călători în marele gol sau în faţa şi să se lumineze şi ei. aflate în lumină. şi cel care ştie şi cea care dă fiinţă". Încet încet fiinţele vor înţelege pe feţele lor. . 58Dar va trece 74Şi a mai spus Ene: „Văd Doamne că vreme până când voi vedea strălucind faţa ai un chip nici de bărbat nici de femeie. Că Domnul îl făcuse pe Ene 8 . 59Şi zicând Domnul aceste cuvinte pe dată faţa lui Ene uriaşul a pământ. lumi. Rogu-Te să mă luminezi". 73 voi şti că strălucirea feţei Mele s-a întors Că marele gol este plin de astfel de 57 la Mine. Domnul Dumnezeu ilucruri pe care ochiul meu nu le credea a fi. 79Când a venit timpul ca Ene să se „Doamne iată că am putut să văd atâtea întoarcă pe pământ. 65Şi lucrurile dispar tot în 81Şi Ene uriaşul s-a întors acasă pe acea lumină de dincolo de ochii ce pământ şi le-a spus.

căci Preaînaltul îi dăduse din strălucirea feţei Lui. iar cei care-l vedeau pe Ene îşi descreţeau frunţile cu lumina Domnului. 9 . dându-i putere.VIEŢII 52 mai mare. Şi faţa lui Ene era strălucitoare. peste toţi uriaşii şi peste 83 oameni.

112Pe Zian îl numesc şi Zam. 89Să urmezi lumina Domnului Zeu şi să nu iei în deşert numele Lui (3). 104La timpul naşterii lui Zian ploua. iar dacă ei se află cu mintea în întuneric să fugi de ei. şi a crezut că nu este al lui. 100Ea l-a avut copil pe Mitru. pe care Ene le primise de la Domnul Dumnezeu. 93Să nu ucizi pe nedrept (6). 94Să nu cazi în patimi. Zeii sunt puterile care există în lume. avea ochii strălucitori şi pielea foarte albă. 90La fiecare şapte zile să te odihneşti după ce ai muncit în celelalte zile. Domnul Zeu al tău. iar Arie arăta la stat mai mult ca oamenii locului şi învăţase bine că cultive pământul. să nu mărturiseşti strâmb împotriva nimănui (9). 88Iar dacă îţi faci chip pictat sau cioplit. Copilul Curcubeu. 106După câteva zile Arie a mers la tatăl său Mitru să-i spună că avea un băiat. era acum bărbat în toată firea şi şi-a luat de nevastă o femeie dintre pământene. 99Ene uriaşul. 109Că el moşteneşte lumina îngerilor care este şi în tine. nume cu mari puteri. 92 Pe tatăl şi pe mama ta să îi cinsteşti dacă ei urmează lumina Lui Dumnezeu. să-ţi înfrânezi pornirile care te ostoiesc de vlagă (7). a fost uimit să-l vadă pe băiat. că Domnul străluceşte în el precum frumuseţea curcubeului". pentru oamenii de pe pământ. când a venit de la câmp. Aşa îţi va fi bine şi mulţi ani vei trăi sănătos (5). le avea scrise pe table. 107Iar Mitru a dus vestea la tatăl său Ene uriaşul care locuia cu îngerii veghetori. 113 . 96Să urmezi dreptatea. tu omule să nu-ţi faci 87 domnezei după mintea ta (1). 101Mitru nu era aşa uriaş precum tată său Ene. orice întruchipare a lor nu poate ţine loc acestor puteri. 91Şi cel puţin o dată la şapte zile să aprinzi şi să priveşti focul sacru care este legătura ta cu Domnul Dumnezeu (4). 95Să nu pofteşti la bunul altuia sau să iei bunul altuia dacă nu ţi se cuvine (8). 98Dar nu venise încă vremea ca 10 îngerii să dea. iar Mitru când a ajuns bărbat şi-a luat şi el o femeie pământeancă care l-a avut copil pe Arie. 102Şi la vremea potrivită Arie şi-a luat şi el femeie dintre cele pământene. aşa cum văzuse că erau scrise pe tablele Domnului în cer. ci în acea întruchipare venerezi puterile Mele arătate oamenilor (2). preceptele aduse de Ene uriaşul de la Dumnezeu. 111El are mintea ageră ca a noastră şi din el vor ieşi mulţi oameni care sunt speranţa că această rasă pământeană să nu piară. apoi s-a arătat curcubeul. 85Şi mai întâi Ene le-a făcut cunoscut îngerilor veghetori cele zece precepte ale 86 Domnului astfel: Eu sunt Dumnezeul. 110Acest băiat este ceea ce îngerii aşteptau să vedem. om cu privirea ageră. sau ceea ce crezi tu că este asemănare cu zeii-putere. care stătea mai mult cu îngerii veghetori decât cu oamenii. 105Şi Arie. 108Apoi toţi s-au dus la Ene care s-a bucurat să afle că are un strănepot şi l-a văzut pe Zian şi l-a binecuvântat pe băiat zicându-i lui Arie: „Tu să nu te îndoieşti că acest copil este al tău.VIEŢII 84Vorbele cele mai bune. 103Ea l-a născut pe Zian care arăta la chip mai mult ca îngerii veghetori. ţine minte că tu nu te închini la pictura sau chipul cioplit sau orice asemănare pe care o dai acelor puteri în mintea ta. uriaşilor şi oamenilor. 97Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri care nu-ţi folosesc şi să dai lucrurile careţi prisosesc (10).

VIEŢII 52 Şi Ene uriaşul a profeţit: „Prin naşterea lui Zian moştenirea asta va fi veşnică în neamul oamenilor de pe pământ că ea va fi dusă de urmaşii lui 11 .

toiagul înţelepciunii. Zamolxe cel Bătrân şi hirotonisirea 13Şi iată cum Zian Zamolxe a ajuns preoţilor Lui Dumnezeu. Şi în zilele cele fiul îngerului Ram. Ene trimite în preot al Lui Dumnezeu. lui Zian din urmă ale durerilor oamenilor se vor oamenii i-au spus Zamolxe cel Bătrân sau naşte mulţi copii curcubeu. cel numit Zam de către Ene uriaşul şi cum nici n-ar fi fost. a chemat despre lumea de unde veniseră ei îngerii puterile cerului şi i-a pus lui Zamolxe pe şi aşa să-i înveţe cum să năzuiască spre umeri haina albă de preot şi i-a înmânat 18 lumina sufletului Lui Dumnezeu. însoţit de alţi uriaşi şi de oameni. le-a zis îngerilor: „Hai să le spunem oamenilor cum să-L cunoască mai bine pe Domnul Cel Preaînaltul. pentru preoţia lumina de purpură a cerului Lui. 12Şi au ales dintre oameni şi uriaşi pe 118Şi Domnul Dumnezeu veghea în unii tineri. calea dreptăţii venită CAPITOLUL 2 din înţelepciune. 10Iar primul dintre cei hirotonisiţi preoţi la focul sacru a fost 117 Zian. 114Că venirea pe lume a acestui copil arată că oricât rasele de oameni se vor cufunda în întuneric. Zamolxe şi potopul. 16Şi oameni ai pământului. 115Şi atunci. a plouat şi a ieşit curcubeul. 9Mitru. iar ei vor stăpâni pământul acesta". In zare veniseră şi îngerii în 12 . acea lumină a îngerilor va ieşi mereu la suprafaţă ca săi ţină pe oameni să nu piară. oamenii nour. se vor ridica şi se vor coborî popoare. dar viitorul este al celor blânzi. 2La timpul acela în ziua aceea. i-a învăţat pe oameni să adore soarele şi fiinţarea lui pământeană.VIEŢII mai departe cu cei ce se vor naşte din ei. întocmai ca Moşul. feţele oamenilor se vor schimba şi lumina îngerilor veghetori se va arăta pe feţele lor şi aşa lumea va fi salvată". 15Acolo au stat câteva profeţii despre ce va urma la neamurile de zile şi au aşteptat să apară curcubeul. spre răsărit s-a arătat un 17 trăiau toţi îngerii veghetori. căci neamurile însetate de sânge vor pieri ca scrie. Ene pleacă la Domnul. 14Când Zian a lume oamenii luminii Lui Dumnezeu. focul. Zian. 8Şi le vom arăta să urmeze cele zece precepte date de Domnul şi aduse de mine pentru ei". fiul lui Ene uriaşul. împlinit optsprezece ani. 116Toţi ascultau cu luare aminte spusele lui Ene care a mai profeţit: „Oamenii se vor iubi şi se vor urî între ei. 11Mai târziu. la acele vremuri din urmă. Şi îngerii şi-au zis că sosise timpul să le spună multe oamenilor Ene a aprins focul sacru. 6Şi aşa ei să scape de frici şi spaime şi să aibe gândurile îndreptate spre lumina sufletului. bărbaţi şi femei. Atunci cerurile sau 4Timpul trecuse şi se născuseră deschis şi Zamolxe s-a schimbat la faţă şi oameni care puteau să înţeleagă mai bine lumina Lui Dumnezeu îi strălucea 19 lumea cu tainele ei şi care învăţaseră să pe chip. singurul dintre uriaşi careL văzuse pe Domnul. 5Şi Ene. l-a luat pe strănepotul său Zamolxe şi l-a dus pe 1 Vorbele lui Ene uriaşul au fost mari un vârf de munte. Apoi veniţi din stele. Lui Dumnezeu Ler ca să urmeze învăţăturile luminii. Cu timpul vom alege dintre ei pe cei mai iscusiţi ca să le fie oamenilor preoţi şi preotese Lui Dumnezeu Ler. Ene uriaşul.

VIEŢII carele lor de foc să vadă hirotonisirea lui 13 .

şi urmaşii voştri. pe vârfuri de munţi şi în luminişuri de 21 Iar voi preoţii şi preotesele. 26Şi îngerii veghetori iau dus pe unii uriaşi şi pe unii oameni ai 1 1 * Şi vor fi multe suferinţe şi multe distrugeri pe drumul luminii care în timp va fi din ce în ce mai neted. cu faţa către răsărit. veţi suferi că sunteţi trimişi mereu în suflete care se întrupează ca să arătaţi mereu şi mereu calea cea bună dată de Domnul din cerul 35 Său de purpură. dar aflaţi că 30 marile lor capacităţi vor fi ascunse. primul preot ales dintre oameni.VIEŢII Zian Zamolxe. Toţi cei hirotonisiţi învăţaseră pe de rost cele zece precepte ale Domnului aflate pe tablele din cer şi aduse de Ene uriaşul pe pământ şi ştiau să frângă pâinea întru amintirea Domnului Ler. ca el să nu se 27 piardă. să o arătaţi neamurilor din care faceţi parte ca ele să o dea şi celor care 31 32 vor veni după voi. 25Era timpul când Ene încă nu plecase la Domnul în cer. preoţi şi preotese. Dar acum lumea pământenilor este încă plină de întuneric şi purtătorii luminii se vor strădui mult timp să aducă pe oameni la înţelepciune. 36Şi multe taine i-a învăţat Ene pe preoţii şi preotesele acelor vremuri. despre cum omul să-L cunoască pe Dumnezeu. Şi de la preoţimea lui Zamolxe cel Bătrân au luat hrana luminii şi alte popoare cât au putut ele pricepe. 41Şi pe acel munte. 29Şi Ene uriaşul a aprins un rug sacru luminate. 22 Iar de atunci a pornit în lume 23 cunoaşterea înţelepciunii. când omenirea se va amesteca tuturora la focul viu al Lui Dumnezeu: îndeajuns de mult. ai pământului ca să se împreune cu care fuseseră hirotonisiţi şi hirotonisite. Şi le-a vorbit astfel cu timpul. Şi 37Tot atunci Ene uriaşul i-a îndemnat au mai adus acolo. i-a chemat şi pe alţii la preoţia Lui Dumnezeu iniţiindu-i la focul sacru. 34Iar voi şi urmaşii voştri. la ape limpezi. 24Şi Domnul Dumnezeu veghea în lumina cristalină a cerului de purpură şi trimitea bineţe în mintea lui Ene uriaşul întru mai mare iluminare. pe toţi preoţii şi preotesele. Moşul. oameni cu minţi mai luminate. toţi oamenii care se „Trebuie să duceţi flacăra luminii Lui vor naşte vor avea ascunse în minţile lor 42 Dumnezeu Ler la neamurile pământului. ca purtători ai luminii. ~i 14 . 39Şi aşa oamenii Domnului Dumnezeu ca să fie întru care vor urma vor creşte în înţelepciune. despre puterea divină. cu maşinile lor pe rugmani să meargă la rasele de oameni zburătoare. 40Minţile oamenilor vor fi din ce în ce mai amintire urmaşilor. preotul Zamolxe cel Bătrân. 38Şi Ene 28Pe vârful acela de munte se afla le-a mai spus: „Femeile feluritelor rase de chipul în piatră al lui Zian Zamolxe pe oameni vor naşte fiinţe pământene care care îl făcuseră îngerii la dorinţa vor avea minţi mai bune. în femeile acelor rase ca aşa ele să nască toate rasele de oameni de pe pământ. cei care aduc rugul sacru al Lui Dumnezeu printre oameni". De astăzi veţi fi numiţi şi rugmani. 20Şi cu timpul. locurilor în munţii din ţara Ramania. 33 păduri. despre zei şi zeiţe şi despre cum omul să stea aproape de puterile divine.

43Şi timp va 15 . Dar aceste puteri vor ieşi la iveală doar puţin câte puţin până când oamenii din viitor vor înţelege că miezul minţilor lor este de la îngeri.VIEŢII mari puteri.

51Eu iată Ene cel înţelept a plecat dintre noi l-am rugat pe Domnul să-i ia de pe fără să aflăm despre drumul lui la când pământ pe oamenii aceştia. Iar timpuri au scăpat. şi tremură? Ca să nu pier şi eu!". 47Şi la 61Zamolxe cel Bătrân a făcut un altar acel timp pământul era neliniştit şi Zian a pe locul de unde plecase Ene uriaşul la mers la străbunicul său Ene uriaşul. la toartele cerului. „Ascultă-mă. pământul întreg şi mulţi alţi oameni nu au 72 73 16 . 59Ene le-a spus îngerii veghetori. 45 vârtej de vânt şi de praf. care cer. 56Şi vieţuitoarele care când se întorc în lumile pământene ei sunt erau pe înălţimi şi în alte părţi din lume. 55Dar Zian cu ai lui şi cu 70 alţi oameni care erau pe munţi la acele duc cei darnici şi cu suflete nobile. 58Şi într-o zi pe când Ene le vorbea 44Apoi toţi cei strânşi pe vârful de oamenilor. Omul Luminii mi-a destăinuit aceasta. 60Şi aşa Ene împlinirii în lumina Lui Dumnezeu. aceştia au văzut un armăsar alb coborând din ceruri. 53Şi Ene l-a luat pe Zian şi i-a arătat 68Şi e timpul să spun şi eu altora despre locul în carul de foc de unde se vor minunile celor şapte ceruri pe unde a revărsa puterile ca să tulbure apele lumii.VIEŢII trece până când ei se vor trezi ca să pierit. Atunci Zamolxe cel Bătrân a zis: „Cu adevărat nu vor ajunge apele". trimişii Zamolxe a avut copii cu Bendisa. a plecat în lumea îngerilor cu o maşină 46A mai trecut vremea şi Zian zburătoare a celor veniţi din stele. 62Şi din când în când pe locul acela se statea în carul de foc. în cerul al doilea se duc cei care au 57 de potop şi foc. de ce este neliniştit cu câţiva preoţi şi câteva preotese. au scăpat plin. Noi apropiaţi ţie să mergeţi pe vârfurile înalte 67 ale munţilor. Dar apa nu a acoperit făcut bucurie vieţii multor fiinţe. cei bogaţi şi care au de toate din 71 pe unde nu se ridicaseră apele. ascultă-mă!". 50Şi Ene întâlnit 65Şi aceştia l-au rugat: „Domnul nostru să uriaşul i-a zis: „De ce strigi şi te îngrijorezi? Domnul ne-a spus să curăţăm ne spui şi nouă despre cele şapte ceruri că pământul de oameni sălbatici şi răi. din care însă nu se va minţile şi să crească în ei speranţa mai întoarce printre oameni. 54După un timp pe pământ au venit 69Toţi ascultau cu luare aminte şi ape mari şi a ieşit foc din măruntaiele Zian Zamolxe a continuat: „în primul cer pământului omorând pe mulţi oameni aşa se cum i-a găsit. înţeleagă aceste taine". în mijlocul unui munte s-au întors pe pământurile lor. întrebat pe Ene: „Spune-mi ce se 64Odată Zamolxe cel Bătrân s-a întâmplă cu pământul. să afle ce se aprindea focul sacru al nemuririi şi întâmplă. 48Atunci Zian l-a strigat pe Ene: oamenii îl chemau pe Ene să se întoarcă. uriaşii şi rugmanii celor ce se aflau acolo că acel armăsar a umblau prin lume şi le arătau oamenilor coborât din ceruri pentru a-l lua pe el întrfloarea vieţii ca privind-o să-şi deschidă o lungă călătorie. 52Tu cu cei Domnul făcut în tinereţea sa. lui cea frumoasă ca luna de pe cer. că acolo credem că domnia ta ştie". nevasta Domnului. 63Iar pe Ene uriaşul oamenii îl numeau 49Iar când a intrat în carul de foc Zian l-a Ene cel înţelept sau Omul Luminii. trecut arheul Ene uriaşul". atunci 66 a trecut prin cele şapte ceruri. ascultă-mă.

74Ei au fost temerarii care nu s 17 . 73în al treilea cer se duc cei cutezători. curajoşii care au înfruntat întunericul aducând lumina.VIEŢII 72Acolo este cerul celor fericiţi.

zeul apelor. li se şoptea în ureche numele Ram ca zeul Iama să le netezească drumul spre cerul de purpură.VIEŢII au dat la o parte din faţa întunericului. 77Ei se reîncarnează adesea în preoţi şi preotese cu har că să înfăptuiască planul Lui Dumnezeu de creştere în lumină a sufletelor până când 78 ele ajung suflete îngereşti. 4Că îngerii spuseseră că arzându-le trupurile moarte în focul sacru sufletele lor mergeau la Domnul cel din cerul de purpură. urmaşii lor nesilimii. care ani şi ani repetau numele Zam. 2Şi până la urmă au murit toţi îngerii veghetori. CAPITOLUL 3 Lumea de după îngerii veghetori. Omul Luminii. 83Acolo se duc numai îngerii cei mari şi marile suflete care se reîncarnează foarte rar. unii oameni mai luminaţi. 85Şi în timp s-au făcut frăţii care trăiau după legile aduse de Ene. care îşi lăsaseră urmaşi prin copiii făcuţi cu femeile pământene. 87Şi stau în rugăciuni repetând numele Zam. căci dobândiseră nemurirea. numele zeului pe care oamenii jurau. zeiţa lunii de pe cer. 88Aşa erau rugmanii. lui Zamolxe cel Bătrân. 90Iar când li se încheia viaţa rohmanii mergeau în cerul de purpură al Lui Dumnezeu. 93Multora. Dacii şi străbunii lor. către Domnul Cel Preaînaltul. 80Iar în al şaselea cer vin înţelepţii. de Ene uriaşul. rohmanii. cel dat. sunt suflete bătrâne pătrunse adânc de lumina Domnului. în clipele morţii. cei care s-au apropiat mult de lumina Lui Dumnezeu. 81Ei se reîncarnează mai rar. 94Şi mai erau alţii care-l venerau pe Mitru. 84Preoţii şi preotesele au dus mai departe aceste taine spuse lor de Zamolxe cel Bătrân. 96Şi alţii se 97 rugau lui Ion. Cu timpul. Femeile se rugau mai adesea Bendisei. 79Ei se încarnează adesea în conducătorii iubiţi de fiinţele din lumile unde poposesc. în cerul al cincilea vin sufletele celor care au slujit adevărul şi dreptatea. 3Trupurile lor moarte au fost rând pe rând arse de uriaşi. cea care avea grijă de ele. Pelasg străbunul. 95Mitru era numit soarele la care unii oameni se închinau pentru a le da putere corpului şi limpezime minţii. s-au retras în munţii cei mari şi acolo urmau spiritul lui Zamolxe cel Bătrân. dar alţii muriseră. 75 Adesea ei se renasc ca să fie pilde de curaj pentru lumile unde se încarnează. 5Şi a fost un timp când Zamolxe cel 1Unii îngeri veghetori încă mai trăiau . căci îngerul Ram fusese cel care-i învăţase pe oamenii din Ramania să vorbească mai bine. tatăl lui Ene uriaşul. preceptele şi înţelepciunea date lui de 86 numele Zam venea şi cuvântul zău. Abram din Aram şi izvorul zamzam. 92Şi se spunea că de la numele Ram au apărut toate limbile pământului. fiul lui Ene uriaşul. 91Alţi rohmani repetau numele lui Ram îngerul. aşa cum îngerii doriseră pe când erau încă în viaţă. 76 în cerul al patrulea vin cei care au iubit fiinţele Domnului şi au avut milă de cei rătăciţi şi i-au îndrumat cu răbdare pe calea luminii. atunci când pruncul se născuse. 82 Şi în cerul al şaptelea vin 83 toţi cei chemaţi de Domnul. doar dacă sunt trimise de Domnul cu treburi anume". 89Se ştia că de la 18 pe înălţimi. Neamul arimilor.

îşi simţea sfârşitul aproape. într-o zi a chemat la el pe cei mai apropiaţi ai săi şi le-a vorbit astfel: „Eu mă voi duce curând la străbunul Ene 19 . Moşul.VIEŢII Bătrân.

nesilimii. tatăl lui Arie şi mulţumeau zeului cerului pe care îl numeau Anu. 10Dar amintirea lui Zian. Zamolxe cel Bătrân. coborâtori din pelasgi. 29Şi arimii au ajuns până în Egipt 16Timpul s-a aşternut peste locuitorii unde cu oamenii de acolo au început să lumii care venerau simbolul omului cu aripi aşa cum îşi închipuiau ei că fuseseră facă piramide şi să cioplească în piatră chipuri de uriaşi întru amintirea străbunii lor. 22Şi preoţii care cunoşteau tainele lumii de pe vremea îngerilor veghetori le-au dat legi bune. 26Unul 13 s-a numit Ianus. urmaşii lui Arie. căci murea şi renăştea de fiecare dată. 7Dar voi rămâneţi aici în Ţara Zeilor. 24 au pornit în lume. mergând în cerul de purpură al Lui Dumnezeu. tot din arieni se trăgeau. în locurile unde au venit întâi îngerii. înainte-mergătorii. pelasgii şi regii lor i-au adunat pe oameni de prin peşteri. 30Alţi arieni. ca om al luminii şi primul preot al oamenilor. Şi reginei Naptera i s-a cei vechi. fiii lupului Hati. Moşul. urmaşii îngerilor celor dintâi. arienii cei călători. iar Vremea pe pământ a fost din ce în ce dintre regii lor vestiţi 27 mai bună. un om uriaş. va dăinui. înfruntat cu faraonii Egiptului care au care a avut mulţi copii. dintre tracii cei vechi. pe timpul când trăiau îngerii 28 15 veghetori. 9Şi Zian. credeau că îi făceau nemuritori. Arienii obişnuiau ca pământul aşa cum îi învăţase patriarhul după moartea regilor lor cei mari să îi Arie să facă.VIEŢII uriaşul care trăieşte în cerul de purpură. coborâtori din arimi. crezând despre el că era vechi cât veşnicia. îngerii veghetori. 8Aceste pământuri se vor numi de-a pururea Varanha şi aici sămânţa lăsată de îngerii veghetori nu va pieri vreodată". 17 străbunilor. 23Mai apoi neamul arimilor. pe pământurile care se numit Sfinx. 19Se spunea despre Pelasg că era Mare al Egiptului a luat de soţie pe asemeni zeilor de frumos şi puternic ca Naptera. 12 25Unii arieni au fost războinici vestiţi Multe alte nume îi dădeau ei lui conduşi de zeul lor Ares despre care Zamolxe cel Bătrân ca zeu al veşniciei. 11Şi neamurile lumii spuneau că Zamolxe cel Bătrân era tot aşa de vechi ca şi timpul. era unul din învăţat de la ei tainele războiului. 18Şi Pelasg. s-au numeau Dacşa. şi au întemeiat aşezări. stelelor vor reveni ca să-i vadă pe ei. hateii cei de demult. Şi ţineau vie în minte zeifice întru nemurire. tracii zeiţei iubirii Hator căreia Nefertari îi aducea omagii. păduri şi munţi. sau Genarul. Zamolxe cel Bătrân. divini. dar mai urmaşii lui Zian. 20Şi el a fost Nefertari. în ţinuturile unde este miezul lumii Varanha. căci Naptera era încarnarea începătorul rasei poporului pelasg. după o viaţă lungă de sute de ani. apoi au făcut pace şi faraonul Ramses cel Moşul. oamenii ridicat templu în Egipt. 21 20 . Ei se închinau lui Mitru. pe pământul care-l născuse pe coamele care a iubit-o mai mult chiar decât pe 20 munţilor celor înalţi. şi acolo au făcut din piatră Şi a fost odată când s-a născut Pelasg chipul lui Zamolxe cel Bătrân pe care l-au întemeietorul. Urmaşii lui Pelasg. a părăsit şi el pământul. 28Neamul hitiţilor promisiunea că în viitor cândva oamenii numiţi şi nesilimi. 14Oamenii ştiau să cultive altul a fost Indra. fata regelui nesilim Hatusiliu.

VIEŢII 32Alţi arieni şi cavalerii traci. au ajuns cu regele lor Indra şi cu zeii neamului lor până la munţii cei mari. 21 . acoperişul lumii.

57Pe copiii 43A fost o vreme când în Ur. 40Canaan şi Telena au avut fii şi fiice. Zamolxe cel Bătrân. Şi au rămas prin îngerului Ram. care. 46Mă voi duce mai amintire. dreaptă cât şi rătăcirea întru cunoaşterea 35 47 35Cu ei au mers mulţi arimi care Domnului. trimis pe pământ. iar Melchisedec l-a în preoţia Domnului popoare pe care le-au învăţat să scrie hirotonisit 54 după un alfabet pe care Canaan îl ştia de Dumnezeu. Căci Melchisedec cunoştea la poporul cel vechi al hitiţilor. 39În Fenicia arimii erau numea Melchisedec. nesilimii istoria veche a pământenilor. nevasta lui Saraia şi cu oamenii lor. oraşul ducând cu ei scrierile sacre Veda şi 33 22 . ţară mare care se întindea urmă când lumea va fi salva şi oamenii de la marea cea mare până peste fluviile vor fi ca şi îngerii. de la 42 Melchisedec. taina luminii sacre. 42Se ştia Melchisedec i-a zis: „Să iei aminte că scrierea fusese dată oamenilor de către Abram. Dacşa. despre hiperboreeni de la nord de fluviul Istru îngerii veghetori şi despre Ene uriaşul. un om din neamul închinători ai zeului Apollon. au mers la multe să fie şi el preot. prin acele locuri s-au numit Fenicia. pământului şi făcând zeu din numele 45Şi Abram şi-a zis: „Nu mai pot sta pământurilor de baştină. întru printre oamenii de aici. după numele lumină pe calea lor până după zilele de pe îngerului Ram. iar ţării i se mai spunea şi Filistia şi Melchidesec care l-a primit 52 şi locuitorilor filistini. locului şi până la deşert. 44Numele lui Abram acele locuri găsind şi acolo crugul însemna . care duseseră scrierea din Varanha peste 55Aşa Abram a primit. iar 37 37Iar mai târziu alţii au numit unele acolo au prosperat. părinţii lor". oamenii cei cu voie bună. la îngerii veghetori pe vremea lui Ene această taină care va face din poporul tău uriaşul. om din neamul îngerului Ram. după Într-una din zile Abram a aflat că numele lui Fenix cel fericit. 36Şi spuneau că 48Şi Abram a mers în ţara Canaan cu acolo găsiseră curgând laptele şi mierea. 56Şi tot pe oriunde merseseră în lume. 38Şi alte pământuri de aceeaşi limbă a arimilor. 53Nu mult după aceea Abram a vrut numit şi Marele Mag. un fiu de-al trăia în Canaan un mare preot care se lui Canaan. împreună cu Armonia. Zian. Melchisedec era sufletul lui prietenoşi. 49Şi se înţelegeau bine pământuri de acolo Canaan după numele cu oamenii acelor locuri căci vorbeau lui Canaan arimul. un neam mare şi puternic.cel din neamul lui Ram'. Şi oricât va fi lumea de ajungând pe pământuri necunoscute au rătăcită unii din urmaşii mei vor găsi întemeiat acolo Aramul. soţia lui. trăia Abram arameul. bine pe pământurile din Canaan că 34Şi a fost în vremurile cele vechi Domnul îmi va da mie acele locuri şi din când un om din neamul arimilor numit mine va ieşi un popor puternic întru Canaan a plecat cu soaţa lui Telena către credinţă care va arăta lumii atât calea ţările mai calde dinspre marea cea mare. 41Şi unul dintre fiii lor a fost Cadmoş.VIEŢII uriaşilor din ţara Aram. tracii cei vechi. zeul arimilor. un om al cărui tată era din spiţa credinţele cele vechi. 51Şi Abram a mers să-l cunoască luminii.

23 .VIEŢII 79 urmaşilor tăi să-i învăţaţi de mici să vadă 58 focul sacru al Domnului din cer. Şi să aprindeţi acest foc o dată la şapte zile.

86De atunci Abram îşi făcuse obicei să aprindă focul sacru şi să spună în gând 87 numele tainic al Domnului. 84Şi aceasta să o spui numai celor apropiaţi ţie şi doar la mare nevoie. căci de acolo va potrivit Abram s-a întors în Canaan în porni poporul tău şi acolo va învăţa să-L pământul promis. 68Să le dai poruncă urmaşilor tăi ca în vecii vecilor să nu uite să privească focul sacru. căci ţine loc de focul viu din cer. o Melchisedec. deşi numele poate fi ştiut de mulţi". 67Că focul sacru este viu şi curăţă sufletul pe când idolii doar încântă privirea. 64Şi Melchisedec i-a spus: „Îţi poţi ţine idolii ca să nu uiţi de unde ai venit. Iar Melchisedec i-a zis lui egipteancă cu numele Agar. 65Dar ia seama că idolii tăi sunt faceri de mâini omeneşti şi puterea lor vine din credinţa ta în ei. 70Iar când ei vor uita să facă aceasta atunci vor suferi. 80Ei vor suferi şi lesne îi vor lua duhurile demonice în stăpânire. 60Şi aşa copiii voştri Îl vor vedea pe Domnul şi sufletele lor vor fi bune în trupuri care vor creşte sănătos. 69Şi aşa ei să ţină legătura lor cu Domnul de-a pururea. de la îngerii veghetori". 81Pe oriunde vor umbla urmaşii tăi să nu se ia după popoarele care-şi fac circumcizie că soarta acelor neamuri este 82 ca ele să piară. 78 Domnului. Şi credea din inimă şi faţa îi devenise luminoasă şi 72 mulţi se minunau de înţelepciunea lui 72Într-o zi nişte oameni au distrus Abram. Şi poporul egiptenilor este sortit pieirii". Şi el a văzut în asta un apucat de negoţ. Abram i-a spus: vor ieşi din ei să nu-şi facă circumcizie „Nu am ce face decât să te las în mâinile cum fac egiptenii. 61Şi de asta se va bucura îngerul Ram în cerul cel de purpură". 89Şi acolo în Egipt. dar urmaşii tăi îi vor cunoaşte pentru că avea prunc şi i-a cerut lui din nou". 71Că focul sacru vine de la zei. Abram să o alunge în deşert cu prunc cu 77 93 Şi Melchisedec i-a mai spus: „Să te tot. semn rău şi i-a povestit totul lui 74 Abram şi-a luat a doua nevastă. 76Idolii tăi au fost 92Dar Saraia a pizmuit-o pe Agar sfărmaţi. Şi ia aminte că cei care au făcută circumcizia nu vor avea mintea întreagă. căci ea este rea în faţa 24 . 75Aici în Canaan nu Abram un fiu pe care el l-a numit Ismail.VIEŢII 59Atunci toţi ai casei să priviţi focul. mai ai de ce să stai. Abram s-a idolii lui Abram. 90La timpul Abram: „Mergi în Egipt. Şi Abram nu a avut încotro că Saraia fereşti de circumcizie şi să laşi cu limbă era prima lui nevastă. Melchisedec i-a mai spus o taină: „Să ţii minte că oricând vei fi la strâmtoare să chemi numele tainic al Domnului care este Zam. 85Puterea acestui nume stă în credinţă. 73 88Când a ajuns în Egipt. 62Atunci Abram a întrebat: „Ce voi face cu idolii mei în care cred? 63Oare focul despre care îmi vorbeşti poate avea mai mare putere decât idolii cu care am venit eu din Ur?". de moarte urmaşilor tăi că popoarele care 94La plecarea Agarei. Că Domnul l-a făcut pe om aşa cum este şi nimeni nu poate să ciuntească corpul omului. 91Şi Agar i-a născut lui slujească pe Domnul. 83Şi la plecarea lui Abram către Egipt. 66Dar aceşti idoli nu pot fi mai puternici decât focul sacru cum nici tu nu eşti.

Şi Domnul va 25 . 95Şi când vei fi la mare strâmtoare să chemi în credinţă numele lui tainic care este Zam.VIEŢII 79 Domnului. 96Atunci 97 Domnul nu te va lăsa.

Isaac şi Iacob. carul lui zburător. 120Şi Moise a era aproape mort şi i-a dat apă să bea.VIEŢII face ca Saraia să te lase să vii înapoi acasă". 109Şi Melchisedec a profeţit: „Cât timp va curge izvorul Zamzam. şi va poporul care a fugit în ţinutul Sinai fi curat. care să amintească de zeii egiptenilor. 114Şi poporul lui Iacob s-a înmulţit peste măsură. 108Când a auzit cele întâmplate cum să scape neamul său şi să-l scoată Abram a mers degrabă la Melchisedec şi din robie. căci apă nu era şi stătea sleită de puteri. 111Apoi Saraia a născut şi ea un băiat au 126Acolo în Sinai. 107De atunci acel izvor cu lui Iacob. timp în care copiii lui Iacob îşi uitaseră 100 Şi Agar a început să se roage limba arimilor în care au vorbit strămoşii Domnului cu cuvântul pe care i-l spusese lor Abram.. Moise a dat pentru 112 pe care l-au numit Isaac. iar egiptenii au început să-i asuprească. crescut după legea egiptenilor şi a fost 106Aşa au căpătat puteri şi sau întors la circumcis după obiceiul lor. Zam. chemându-L în minte pe Domnul 116A fost apoi un timp când egiptenii ca să o ajute zicând. nevasta locului un înger zburând cu vimana. Atunci mama lui Moise. căutau pruncii copiilor lui Iacob ca să-i 117 101Atunci a trecut pe deasupra omoare. le omorau pruncii şi-i puneau la munci grele la piramide şi la temple. 98Şi Agar a plecat în deşert cu pruncul ei Ismail. 123Mai târziu Moise a răsculat i-a spus totul. Şi îngerul a auzit cuvintele lui Amram. De atunci Moise se tot gândea ape ale vieţii s-a numit Zamzam. 125Doar cei tari rezistat căldurii şi lipsei de mâncare. 26 110 124 . trecând ascuns printre trestiile Deltei Nilului. În timpurile ce vor veni. Mai târziu popor legile Tora. 103Atunci coş plutitor pe apa Nilului. de înţelepciunea zeului Iacob. l-a pus pe pruncul ei într-un 118 Agarei şi i s-a făcut milă de ea. casa lui Abram că Saraia primise în vis 121Când a ajuns bărbat în toată firea înştiinţare de la Domnul să nu o mai Moise a aflat că era din neamul copiilor 122 urască pe Agar. a mers în Egipt 113 Thoth şi de puterea zeului solar Ra. Şi Agar a băut din apa care-i dădea strămoş. că din apa aceea se trage şi viaţa lui În Sinai poporul lui Iacob a stat patruzeci de ani în deşert. 115Şi aşa au trecut patru sute de ani în suferinţă şi durere. cu toţi ai lui. copilul lui Isaac. atât vor dăinui şi urmaşii Agarei. În ziua aceea fata faraonului a puteri şi şi-a înălţat privirea spre cer şi a găsit pruncul în coşul de pe apa Nilului şi mulţumit Domnului. ascultau de vorbele lăsate de străbunul 127Dar în legile Torei. Acolo urmaşii lui Iacob Amen-Ra. Şi ea a îngerul a trimis o lumină puternică care a pronunţat de câteva ori numele tainic al pe care îl ştia de la un intrat adânc în pământ şi de acolo a ieşit Domnului 119 104 apă. după obiceiul egiptenilor. Abram. Moise l-a Abram şi au refuzat să fie circumcişi nesocotit pe străbunul său Abram şi i-a Ismail. 99Acolo îşi aştepta moartea. Zam. Zam. 105Ea şi-a umplut 120 burduful cu apă şi a mers la Ismail care l-a luat pe băiat cu ea.. puterea urmaşilor lui Ismail va veni de acolo".

căci şi el fusese 128 circumcis de către egipteni. De atunci au început marile suferinţe ale poporului lui Iacob care a urmat circumcizia. deşi Melchisedec îi spusese lui Abram de răul 27 .VIEŢII 79 învăţat pe urmaşii lui Iacob că circumcizia era bună.

pe Arie şi pe Zamolxe cel Bătrân. el să fie îngropat sub movile mari de pământ. Şi l-au numit Moşia. 151S-a scurs timpul şi lumea s-a mai amestecat. uriaşul. iar elenii îi numeau daimoni. în ţara Vedelor sacre. ei erau preamăriţi şi era obiceiul ca la moartea unui uriaş. uriaşilor li se spuneau iacşaşi. erau mari preoţi şi aveau putere asupra poporului. Şi toate durerile neamului lui Iacob au creat speranţa de salvare în viitor. 145Cuvintele lui Moise au cutremurat poporul lui Iacob şi corpul mort al lui Moise a fost incinerat pe muntele Sinai. care era Moşe. Dar Domnul Dumnezeu veghea în cerul Lui de purpură ca drumul oamenilor spre cer să se netezească.129 VIEŢII acesta. iar apele luminii printre oameni au devenit mai tulburi. iar sămânţa lor era de la uriaşi. venirea unui om trimis de Domnul. patriarhii neamului. Mesia. pe Mitru. 150În alte părţi din lume uriaşii fuseseră numiţi nesilimi. pascua. Iar dacă poporul lui Iacob nu va renunţa la circumcizie va pieri şi el că acum îl mai ţine doar lumina sacră a săptămânii. iar cavalerii traci păzeau neamul ţinând cu străjnicie legile străbune. 139Şi până când poporul lui Iacob nu va renunţa la Tora vor fi mari suferinţe în toată lumea. 136Şi Moise a vorbit şi a profeţit: „Acum ştiu că legile Torei scrise de mine vor fi o mare rătăcire pentru poporul lui 137 Iacob. 147Şi ştiau cum să cheme să fie cu ei spiritele străbunilor. la sfârşitul timpului de suferinţă. 134Şi cu puţin timp înainte de moarte sa Moise s-a trezit în lumina Domnului şi a vrut să distrugă Tora. căci acolo sunt întruchipaţi în piatră uriaşii şi încarnările lor. lerii cei de demult. fratele lui Moise. ca la timpurile cele de pe urmă să fie salvat. de coborâşuri şi urcuşuri. 132Acel om îi va salva pe copiii lui Iacob şi va salva şi lumea. 148Dacii frângeau pâinea. 141Aşa ne-a spus şi părintele Abram arameul. dar eu am 142 nesocotit vorbele lui. în rasele oamenilor. În Ţara Zeilor dacii erau pe pământurilor lor de la începutul lumii. cu puteri mai mari decât cele 130 ale lui Moise. 138 Şi toate neamurile lumii vor vedea povara pe care o va duce poporul lui Iacob şi doar un trimis al Domnului îi va putea salva pe urmaşii lui Iacob în viitor. după numele adevărat al lui Moise. 135Dar era prea târziu căci cei trei fii răi ai lui Aaron. 144Gloria Egiptului este nepieritoare. Dar a fost voinţa Domnului ca acest popor să fie în veacuri pildă de freamăt întru credinţă. salvatorului aşteptat. zeii cei de demult ai spiţei lui Abram". iar pe locurile unde erau munţii cei mari ai lumii. arheii cei dintru începuturi ai Dumnezeului Ler. 133Poporul se pregătea să iasă din Sinai şi să intre în Canaan. şi o mâncau împreună întru amintirea lui Zamolxe cel Bătrân. de suferinţă şi bucurie. 131Iar alte neamuri i-au spus. pe Ene uriaşul. 143În timpurile cele de pe urmă vor fi oameni ai Domnului care vor merge în Egipt să trezească puterile zeilor Egiptului şi aşa lumina divină va străluci din nou pe acel pământ şi toţi oamenii întunericului aflaţi acolo vor pieri. 28 . 140Şi vă mai spun că toate popoarele care-şi fac circumcizie vor pieri până la urmă. 149Pe oriunde în lume se năşteau uriaşi.

preoteasa vestală. 23Şi atunci au 24 12 apărut primele raze de soare. 19Din când în când privea cerul şi vedea luna luminată mai mult de jumătate. zână timpul să nască. o moaşă şi două vecine o vegheau pe Vetra în casă. fii aici la noi stăpână. Fiul meu va ajunge om mare în neamul nostru ales al arienilor". Căsătoria Lui Zamolxe. 13Şi Zoda a aprins focul sacru dacic. Zamolxe merge pe calea preoţiei. 27Apoi ea a binecuvântat apa dintr-un vas şi a închinat-o zeilor. Dumnezeu Fărtatul Îi arată băiatului meu slava cerului şi lumina. 26Moaşa a spălat copilul şi L-a pus la pieptul mamei să sugă lapte. 18Crăciun. 2Şi a văzut Domnul că se cam tulburaseră apele luminii din inimile oamenilor. iar Crăciun şi Vetra se ţineau de mână şi ascultau cum Zoda invoca zeii. poporul Său şi s-a hotărât să coboare pe pământ spirite alese ale luminii divine ca să le arate oamenilor iubirea Lui. Mare Preot în veac şi rege drept. Peste vreo cinci zile e lună plină".CARTEA NEMURIRII sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU CAPITOLUL 1 Focul sacru dacic şi naşterea Lui Zamolxe. ca să se întrupeze în Zamolxe. 21 Se apropia dimineaţa şi Vetra stătea pe pământul din casă şi era în durerile naşterii. acestor tineri cu noroc dă-le un băiat de foc!" 15Apoi Crăciun a luat-o pe Vetra în braţe. 9Şi Crăciun a vorbit cu Zoda. 10Zoda slujea la altarul Zânei Zânelor. 3Domnul se gândea la traci. 16După un an şi ceva Vetrei îi sosise 17 1 Dumnezeu. 28 29 . Tată şi Mamă. 6Şi una dintre ele era a lui Crăciun şi a nevestei sale Vetra. 7Ei aveau două fete. pe Mierla şi pe Mia. bună. şi i-a stropit pe băieţel şi pe mamă cu busuiocul muiat în apă. 11Şi Zoda i-a chemat pe Crăciun şi pe Vetra la focul sacru ca împreună să-I ceară Lui Dumnezeu un băiat. În ziua hotărâtă Crăciun şi Vetra au sosit la casa Zodei pregătiţi să se întâlnească cu zeii. 14Şi la sfârşit ea a chemat pe Zâna Fertilităţii astfel: „Zână bună. Pe bolta cerului Crăciun a văzut o cometă strălucitoare care va rămâne aşa timp de multe ceasuri. Zâna Ila şi chemarea iubitelor. 20Şi-şi zicea Crăciun: „Băiatul meu se naşte când luna este în creştere cu lumina ei. 4Şi cu ele a trimis spiritul Lui Melchisedec. presbitera care locuia de cealaltă parte a dealului. era Focul Viu din cerul de purpură. Şi era vreme de iarnă. aflat în curte. Crăciun şi Vetra şi-ar fi dorit să aibe şi un băiat. se încălzea la foc şi aştepta. 25Şi-şi zicea el mulţumit: „Sunt semne bune. 5Pe dealurile de la Sarmisegetuza se aflau multe case din piatră şi lemn. Crăciun a privit atent spre cer şi a văzut vulturii zburând în cercuri mari 23 deasupra Sarmisegetuzei. 22Şi când a auzit plânset de copil. a sărutat-o şi i-a spus: „O să avem un fecior ivit din foc". doi păstori de oi la munte.

30 .Şi l-a chemat pe Crăciun să-şi vadă băiatul.

Eşti copil al focului. grâne şi aur. că Dumnezeu Fărtatul vrea pace în sporească mereu puterea cu puterea lui. tot ce facem". fie în cioarecii groşi de lână. va ajunge presbiterum. bine legat şi chipeş. el floarea vieţii gravată pe o piatră subţire şi netedă. Fiul Lui Dumnezeu. primeşte tot sânge în 31 în curte. Dacă băiatul este harnic la învăţătură. 40Şi Zoda i-a răspuns: „Bine rumâne. Crăciun îşi luase mereu îi întreba despre zeii 48 obiceiul să facă daruri copiilor la lor. Să Te vadă acum şi focul şi soarele şi 44Şi la plecarea lui Crăciun. Şi L-a dus la focul sacru şi a zis: schimb. preot". În viaţă să-Ţi bine. înţelepciune neamului nostru. 55De atunci Lui. 46Adesea amândoi mergeau prin sat cu un sac plin de daruri pe care le la târgurile unde veneau şi negustorii dădea copiilor pe măsură. Te numesc zis: „Aşa este. vase de metal. Cu Crăciun. 39 54Şi la vârsta de şaisprezece ani Dumnezeu Fărtatul nu poate să ceară vărsare de sânge. Aşa au învăţat ei să vorbească limbile dacă şi greacă. 50Lua de obicei în schimb miere. 51Zamolxe şi Nestor erau de vârste apropiate şi 52 petreceau mult timp împreună. preot dac al Lui Dumnezeu. Mergi cu bine bade Zamolxe şi Te închin Lui Dumnezeu. că era tare greci. Îl înveţi să scrie. 33De cât mai multe despre credinţele grecilor şi atunci. 47Atunci Zamolxe era curios să afle bucuros că i se născuse un băiat. băiatul lui aniversarea zilei naşterii Lui Zamolxe. Asta nu-i puterea marelui pământ. un negustor de loc din insula 34Aşa acest obicei s-a răspândit la toate Samos. să ai înveţe să nu mai verse sânge. Voi avea eu grijă de băiat cât El trupul eşti fiul meu. Apoi de animale la altar. Nu-L dau preotului un tânăr înalt. luare de viaţă în numele Zamolxe a fost hirotonisit presbiterum. Eteocles. 36Când Zamolxe a împlinit şapte ani. oamenii ziceau: „A venit Crăciun cu daruri". Zău!" dar îl ajuta şi pe tatăl-său în treburile 32 În dimineaţa aceea Crăciun a pornit gospodăreşti. Eu cred că cine oferă L-a luat în braţe pe băieţel şi a ieşit cu El sânge Domnului. Era Dordas că el face sacrificii de 38 tare destoinic şi ajuta în toate cele ale animale. Ionia.CARTEA NEMURIRII 42 învelit pe prunc cu o piele de urs. podoabe şi oglinzi. Zoda i-a cerul. dar cu sufletul să fii va fi aici cu mine". gospodăritului. 49Eteocles făcea comerţ cu 30 29Când Crăciun a intrat în casă L-a 41Crăciun a mai zis: „Tu nu faci jertfe 35 neamurile tracilor. Tu să aduci 45Lui Zamolxe îi plăcea învăţătura. în fiecare an. nici de om nici de animal". ceramică pictată. Se împrietenise cu Nestor. preoteasa vestală şi i-a zis: „L-am adus pe băiat aici la tine. Iar când darurile erau descoperite. 56I se dusese vestea Lui Zamolxe că 31 . 43Neamul ăsta al nostru trebuie să „Te-ai născut pe pământul casei. Crăciun L-a dus la Zoda. fie puse sub perină. să citească dacii oferindu-le ulei de măsline. Zamolxe purta la gât talismanul preoţesc. 38Eu cred că jertfele sunt rele. 37 53Au trecut anii şi Zamolxe a devenit şi să slujească la altar.

32 . 57Zamolxe primea ca ofrande mâncare. ele erau date ca pomană celor prezenţi. după ce erau închinate Domnului.CARTEA NEMURIRII era preot al Zeului Dumnezeu. Domnul Zeu. şi că nu făcea jertfe de niciun fel. fructe şi flori care. Marele Zeu al tracilor.

82Şi ei toţi au hotărât să se ducă la târg. Ilai. noapte de noapte. Voi tinerii mergeţi în pace". tatăl. Să ţineţi minte visele. la. Ila. căci iubirea dintre bărbat şi femeie este dată de la zei. 61Şi a trimis veste tinerilor de însurat că seara la asfinţit de soare El va conduce un ritual de chemare a iubitelor pentru flăcăii satului. Una noi vom fi. la. sămi trimiţi tu zâna. Zamolxe le-a spus rânduiala. 69Aşa. Ila. p-un picior de plai. Ila. Ila. Ila. unul dintre băieţi a zis: „Am visat o mare adunare de oameni unde noi făceam focul sacru". cu care să se însoţească. Ila. într-un vis. Zamolxe le-a mai spus: „Chipul fetei hărăzite fiecăruia dintre noi ne va apare în vis. 63Şi le-a mai zis că atunci când doi oameni care se iubesc şi se însoţesc. Să trăim no' hai. 59Când Zamolxe s-a apropiat de vârsta de douăzeci de ani. Apoi în visele din nopţile următoare fata a reapărut şi El a văzut-o din ce în ce mai aproape. 76Zamolxe i-a mai zis: „Eu voi fi acolo cu flăcăii satului. Intr-o zi. s-a repetat la altarul Zânei Vesta. p-o gură de rai. 62Spre seară când flăcăii au sosit. Zâna Florilor. perechea Domnului. Ila. tinerii şi-au împărtăşit părerile. făcut la asfinţitul soarelui. ne-om iubi în şoapte. Şi El ia urmat îndemnul. până-n zori de zi. In zilele de după aceea. aşa cum vor face ca fiecare să-şi găsească perechea potrivită. 68Şi când ceremonia se termina toţi îşi povesteau visele pe care Zamolxe le tălmăcea. cea care aducea bucurie oamenilor. Ila. bărbatul este ca Dumnezeu. iar femeia sa ca Domnazâna. 73Şi într-o noapte Zamolxe a primit în vis de la fată următorul îndemn: „Vino la târg! Vino la târg!" 74Dimineaţa Zamolxe l-a întrebat pe tatăl-Său: „Tată. din zori la chindii. Zamolxe a întrezărit o tânără aflată departe şi nu i-a văzut chipul. 72Zamolxe ştia că visele se înnădesc până când mesajul primit era descifrat. Il iau pe frate-meu Vercu. Le vom discuta apoi în serile ce urmează". Mergem la târg şi acolo vom face un foc mare". Ce se potriveşte. Ila. Ila. cu inimă iubitoare. 65Şi când focul s-a înteţit El a invocat-o pe zâna Ila. La început. L-a sfătuit să-şi găsească o fată. Ila. 83La plecare Zamolxe le-a spus tuturor: „Ne întâlnim de dimineaţă în zori la casa lui Andru. Ila. Vină făr-alai. Crăciun. 79Şi când ceremonia focului sacru dacic a luat sfârşit. care mă iubeşte. Să mergem şi noi". 64Apoi Zamolxe a aprins focul sacru şi a chemat să fie prezenţi acolo toţi zeii neamului. Ila. pe un vârf de deal. Şi vom merge şi noi". Zamolxe a pregătit altarul Zânei Vesta. 81Andru a zis şi el: „Mâine e sărbătoare la câmpie. ritualul focului sacru. 77Şi Crăciun I-a mai zis: „Bine. 80Cându. Ila. Ila. când este târg la şes? 75Crăciun i-a răspuns: „Poimâine. Ila. aşa că nu conta pe Mine ca să te ajut cumva". Ila. Ila. 78Seara Zamolxe s-a întâlnit iarăşi cu flăcăii la vatra Zânei Vesta. Vom face la târg un foc sacru. . astfel: Ila Ila Ila. Zâna Zânelor. 66Şi înainte de a se despărţi de flăcăi. Mie îmi vei fi.CARTEA NEMURIRII 58Şi se mai ştia că preotul Zamolxe nu bea nici vin şi nici tării şi era priceput să cheme la focul sacru dacic pe oricare zeu sau zână. Şi când o fi noapte. Ilai. visele tuturor le împlineau dorinţele.

către şes cu Zamolxe în frunte. cinstind cu invocaţiile lor pe Zâna Ila. Ia-mă cu tine bădiţă şi-ţi dau năframă cusută în Noaptea de Sânziene". Firu cu Ana şi Dragoş cu Felicia. preotului dac. iar miresele aveau veşminte şi năframe cusute cu fir de aur. 103 Şi au munte. Se vor mai lega cu iubire în faţa Domnului. 115Şi Zamolxe L-a invocat pe Zeul Dumnezeu. Se106 va însura 107 Zamolxe Insuşi cu Bendisa.CARTEA 84La faptul zilei tinerii au pornit călări vor locui. fetele au intrat în vorbă cu băieţii. 100Era obiceiul ca fetele să doarmă separat până la căsătorie. Unele fete erau de prin partea locului şi-i cunoşteau bine pe flăcăi. belşug în case. Iscru cu Mara. are două cosiţe blonde 93 lăsate pe spate. 116Şi toţi cei prezenţi au simţit cum erau cuprinşi de tihnă. la altarul din deal s-a strâns multă lume ca să vadă ritualul căsătoriei celor opt perechi. 94Atunci Zamolxe i-a zis: „Zâna mea. va rândui o ceremonie de grup. perechile au poposit la casele băieţilor. Anaton cu Sibila. Cându cu Tana. armonie şi urmaşi. Rodu cu Anuşa. 112Când a sosit momentul căsătoriilor. te voi duce la părinţii Mei să te cunoască". 109La focul cel mare tinerii vor spune Jurământul Iubirii Sacre. 111Tuturor perechilor le vor fi naşi Crăciun şi Vetra. 110Toţi erau îmbrăcaţi după datină. 113Şi Zamolxe a chemat pe celelalte perechi. 90Cu paşi timizi. Iată fata pe care o iubesc pentru sufletul ei. având floarea vieţii gravată pe piatră. Zamolxe i-a îndrumat pe miri şi pe mirese zicându-le astfel: „Toate perechile să repete după 34 . 96Şi Andru i-a îndemnat: „Pe cai! Să pornim spre munte!" 97După care fiecare şi-a aşezat fata lui pe şa şi toţi au pornit cu caii la trap. 85El era 101De a doua zi au început pregătirile îmbrăcat cu totul în alb şi purta la gât talismanul. mai cu seamă fetele priveau atente la băieţii falnici coborâţi de la 88 102 pentru căsătoria sacră a tinerilor. cu pieptare şi cu cuşme cu pene de fazani. iată mama bună pentru urmaşii pe care Mi-i doresc". Aşa cuscrii s-au întâlnit şi au aranjat nunţile. apoi rând pe rând i-a chemat pe zeii şi zânele strămoşeşti ca să aducă perechilor sănătate. 95Fârtaţii Lui Zamolxe şi-au aflat toţi alesele inimilor lor şi doreau să le ducă cât mai repede acasă. 91Şi ea I-a spus: „Iată-mă! Mă cheamă Bendisa. Zamolxe şi Bendisa s-au apropiat de 113 vatra focului sacru. 114Fetele stăteau toate în stânga aleşilor lor. Andru cu Dachiana. 108Şi când a sosit ziua marii nunţi. "Fiecare fecior s-a înfăţişat părinţilor cu aleasa inimii sale. părinţii Lui Zamolxe. tânărul preot al satului. 87Mulţi oamenii s-au strâns în jurul lor. 98Caii şi călăreţii odată ajunşi pe culmea dealului. 105El. Şi aşa ele să se obişnuiască cu casa unde sosit şi părinţii fetelor. 89Şi după ce ritualul s-a sfârşit. 92Când Zamolxe a auzit-o. 104Căsătoriile vor fi consacrate de către Zamolxe la altarul Zânei Vesta. tinerii au ales un loc numai bun şi au aprins acolo focul sacru dacic. s-a apropiat de Zamolxe fata pe care El o văzuse în vis. mirii cu cămăşi cusute cu flori. Şi-a spus: „E Zâna Zânelor. 117Când a sosit momentul spunerii Jurământului Iubirii Sacre. 86Când au ajuns la târg.

pe tot ce-mi e mai drag şi sfânt. să onorez mereu iubirea ce .CARTEA NEMURIRII Mine cuvânt cu cuvânt aşa: 118De astăzi eu fac legământ.

140Şi treptat Bendisa a învăţat de la Zamolxe ritualurile potrivite şi a devenit preoteasă a Zânei Zânelor. uniţi-vă mâinile între voi. Veniţi toţi la vatra satului". acei oameni ajungeau prosperi şi aveau inimile în lumină şi adevăr cu Dumnezeu. întâlnirea cu Pitagora. 125Ei sunt spirite care pot descinde în oameni. 139După încă opt ani Zamolxe şi Bendisa au avut o fată. Zamolxepleacă spre Grecia. 126Dumnezeu în bărbat.122 băiat şi fată. 132 Apoi Zamolxe a anunţat: „E timpul petrecerii. 119Întindeţi-vă acum braţele cu palmele deschise către focul sacru şi repetaţi în continuare după 120 Mine: M-oi închina Zânei Iubirii să primesc cheia nemuririi şi astfel voi simţi iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea. straiele ţesute din borangic. 133 Nuntaşii au chiuit. 36 pornit muzica şi alaiul cântând s-a îndreptat în paşi de joc către locul ales. 146Şi Călin s-a însurat cu două surori. 137După un an de zile Bendisa i-a 138 născut Lui Zamolxe un băiat.CARTEA aduce-n viaţă împlinirea. Gema şi Iza. Când Măruca avea unsprezece ani. Acum întindeţi-le împreunate spre foc şi ziceţi după Mine: 123 bumbac şi lână. care era preot al zeului Dumnezeu ca şi Zamolxe. 124Şi tinerele perechi au urmat întocmai ce le-a spus Zamolxe care le-a explicat: „Dumnezeu şi Domnazâna. Despre Pitagora din insula Samos. flori de câmp şi tămâie de brad. 142În fiecare an dacii petreceau Crăciunul cu mare bucurie. Tatăl şi Mama vieţii. Nunta celor trei a avut loc la Sarmisegetuza şi ceremonia a fost ţinută de Bendisa şi Zamolxe la altarul Zânei Zânelor. 141Se întâmpla atunci că cei care Îl rugau pe Zamolxe să facă ritualuri pentru ei. unele cusute cu fir de aur şi mătase. dacă primeşte deplin această influenţă a spiritului. pe Mari. Toţi îi spuneau Măruca. 143Atunci se împărţeau daruri şi era obiceiul ca în noaptea aceea oamenii să stea la vatra satului pe lângă un butuc mare de lemn arzând. . instrumentiştii au 147 preot dac de la şes. 144Şi a trecut timpul. 131 Participanţii toţi au izbucnit în urale. 130Şi aşa căsătoriile s-au încheiat. 135Şi marele ospăţ a durat până după miezul nopţii când ultimii rămaşi sau retras pe la casele lor. 136A doua zi a sosit lada de zestre a Bendisei. 127Şi Domnazâna în femeie care. nu au chipuri precum ne imaginăm noi. 129 Şi Zamolxe. este ca şi Zâna Zânelor. luând-o pe Bendisa în braţe şi sărutând-o tandru pe buzele gurii. CAPITOLUL 2 Grecii la nedeea Zânei Florilor. I-au dat numele Călin şi vroiau să-l pregătească să fie şi el preot dac. 128Acum e timpul ca băieţii să ţuce fetele". 134Cele opt perechi au stat în capul meselor şi bucatele au început să sosească. peste care erau presărate flori de busuioc. Călin împlinise deja nouăsprezece ani. 121 Fiecare pereche. 145Familia se pregătea să-l căsătorească pe Călin. El Însuşi. a dat exemplu. tatăl său. care erau fiicele unui Din foc cu mâinile-mpreună pornim să facem casă bună şi-n viaţă o inimă vom fi tot timpul cât ne vom iubi".

CARTEA NEMURIRII mergea bine în familia Lui Zamolxe. 2Ar fi vrut să plece undeva departe ca să înveţe 1 Totul . doar El era gânditor.

14Şi după ce au un copilandru. slavă Domnului! Mama şi tatăl 32De la revenirea sa în insula Samos am nevasta mea Bendisa şi fata noastră mult şi pe îndelete cu Pitagora. 6Şi întâlnise prin lume oameni înţelepţi în cunoaşterea zeilor. ulei de măsline şi altele. Acolo printre noi pe Pitagora care s-a întors de Zamolxe l-a întâlnit pe prietenul Său curând acasă. iar în săculeţi ţineau plante medicinale şi plante aromate. Şi i-a povestit şi el Lui Zamolxe că şi lui îi merg bine treburile. 4Zamolxe avea deja patruzeci de ani şi setea Sa de cunoaştere a zeilor Îi era mai vie ca niciodată. 11Crăciun avea cu el şi grăunţi de aur cu care la nevoie putea plăti şi alte lucruri de trebuinţă. 21Apoi Zamolxe. de vreo cincisprezece ani. 24 de seamă. când el a plecat din Samos. 9Duceau cu ei încărcate pe măgari câteva vase cu miere de albine. Crăciun. încheiat negoţul în avantaj reciproc. Câte şi mare". Sunt bine „Stau aproape de casa lui Mnesarchos. 17 lui. 8Era nedeea Zânei Florilor. sănătoşi. 5De-a lungul anilor Zamolxe avusese ocazia să călătorească. Nestor i-a spus: „Acum îl avem mulţimea era în mare forfotă. măsline. care a murit acum câţiva ani. Călin şi Nestor s-au depărtat de mulţime şi au întins să mănânce pe iarbă. 18Nestor s-a bucurat să afle că Lui 19 Zamolxe Îi mergeau toate bine. are şaizeci de ani. 20Şi Zamolxe l-a invitat pe Nestor să mănânce împreună şi totodată să mai povestească zicând: „Dar vino să mănânci cu noi! Ne mai spui şi nouă ce mai e prin lumea voastră şi câte cele despre filosofii greci şi preoţii voştri". 38 31 . 15Nestor a întrebat: „Cum sunt ai pe Nestor: „Vorbeşte-Mi despre filosoful 13 12Au ajuns la târg şi au văzut că Suntem prosperi. 26Şi Zamolxe s-a interesat dacă acolo în insula Samos se afla vreun filosof mai 27 Tăi?" 16Zamolxe a zis: „Pe tata şi pe Pitagora". pornind din Samos şi luând cu 29 ei şi pe alţii întâlniţi pe drum. Şi Nestor I-a povestit astfel: băiatul Meu Călin i-ai văzut. 3Şi aşa să facă mai mult pentru neamul Său. 10Vroiau să se întâlnească cu negustorii greci şi să ia la schimb. 30Auzind acestea Zamolxe l-a rugat vorbă. de unde era de loc Nestor. Eram slujitori din Tracia. Măruca s-a făcut vorbit 33Mi-a istorisit ce a văzut şi trăit. dar mi-l Zamolxe şi Nestor au stat pe îndelete la amintesc bine". 25Bunăstarea ne deschide dorinţa de a învăţa şi de a filosofa". împreună cu prietenul Său Nestor. Avem o mare flotă şi facem comerţ peste mări şi ţări. dar parcă ceva Îl oprise pe Zamolxe să vrea să înveţe cu ei. 7Până într-o bună zi. după mult timp 28 Nestor. în Tracia. care venise cu o caravană mare de de umblat prin lume. precum şi vârstă matură. slavă Lui Zeus. Crăciun. 22Acolo Zamolxe l-a întrebat pe Nestor: „Cum mai e viaţa pe la voi în insula Samos?" 23 23Nestor a răspuns: „Ne merge bine. Măruca sunt şi ele bine. Zamolxe şi Călin au coborât la câmpie la sărbătoarea populară. El este un om la o negustori. în Grecia continentală şi în insula Samos.CARTEA NEMURIRII 35 înţelepciunea altor popoare.

apoi a 39 . lucruri uimitoare de care nu auzisem vreodată!" 34Nestor a mai mâncat câte ceva şi şia turnat vin dintr-o ulcică.CARTEA NEMURIRII mai câte.

cel mai mult la templul zeiţei Vrea să deschidă o şcoală filosofică în o societate Maat. adică om divin. 48A stat la Teba zece ani. dar şi cu înţelepţi ai altor popoare. este născută în Samos. 60Nicicând în sculptat. 58El cântă minunat la câteva lor". slujind acolo ca preot egiptean. 51De la Zarates şi de la preoţii magoi ai Lui Zoroastru. mare vizionar şi vindecător. să plece spre Ierusalim. 37Pitagora a învăţat cu preoţii fenicieni. 50Acolo l-a luat în grijă preotul zoroastru Zarates cu care a şi rămas să-i slujească timp de cinci ani. 43Când Cirus ia este încarnarea lui Apollon Likeios. un iatromant 44Se împrietenise cu Zerubabel. 47Apoi s-a întors la 62Un gând I-a încolţit în minte şi i-a spus rudele tatălui său în Tir de unde a mai lui Nestor: 63„Pitagora este un mare venit o dată pentru o şedere scurtă în filosof. instrumente muzicale. în Samos. care fusese ars de aflate în conversaţia Lui cu grecul Nestor. Zeul Lupilor. Ierusalim. În Fenicia el a învăţat aritmetica. caldeeană şi egipteană. 59Suntem mulţi Nestor a mai mâncat ceva. apoi a continuat povestirea: insula noastră nu a trăit un om aşa de 46„Cum spuneam. al lui Solomon. Pitais. Pitagora a părăsit venit la noi grecii de pe meleagurile 57 şi el Babilonul alăturându-se caravanelor voastre ale tracilor. Pitagora a fost luat captiv şi dus în Babilon împreună cu alţi învăţaţi. la cele câte le ştie?" Luxor adică Teba sau Diospolis. 42Avea patruzeci şi cinci de ani când regele persan Cirus. Pitagora este şi un de iudei care se întorceau în Palestina. 38Tatăl lui a cheltuit o avere ca 39 Egiptul. Zamolxe a mai spus: „Mă minunez drept să-ţi spun! N-am mai 40 . dar apoi a plecat în Egipt. Samos. într-un corn theios aner. adică vindecător căpetenie a apollonian. eliberat pe iudei din captivitate lăsându-i Apollon Hiperboreeanul. cum îi 64Şi Nestor I-a răspuns: „Desigur. 55Zamolxe a rămas uimit după toate preoţii caldeeni. dar mama lui Pitagora. care îl considerăm din nou vin din ulcior. el ştie Babilonia. către babilonieni. 52 să-i dea o bună educaţie. Pitagora a deprins principiile credinţei sănătoase şi practici care fac viaţa omului frumoasă. cu zeii". în alţi zei este neîntâlnită până acum. 39A studiat chiar 52Apoi Pitagora s-a întors în insula 53 şi cu marele filosof Tales din Milet. şi-a turnat oameni. astrologie şi medicină. Samos şi să întemeieze 65 49Dar atunci când perşii au invadat iniţiatică secretă". spun grecii acelui oraş. de unde era de loc Mnesarchos. Pitagora i-a ajutat la 60După toate cele spuse s-a înstăpânit construcţia noului altar pe locul templului tăcerea. a cucerit Babilonul unde continuat: 56„Se zice despre Pitagora că Pitagora stătuse şapte ani. 36Mergeau des la Tir în Fenicia. 40Pitagora vorbeşte cursiv limbile greacă. 61Zamolxe era încântat de cele vechi. o cum spunem noi grecii. 54 41 Învăţătura lui Pitagora despre Zeus şi feniciană. Koreş îi cele povestite de către Nestor care a zic perşii. ajungând cu iudeii în valoros".CARTEA NEMURIRII 35 continuat: „Din tinereţe Pitagora îl însoţea pe tatăl său care făcea negoţ pe mări. Caldeea cum i se mai spune. 53Are acum şaizeci de ani. Mă întreb dacă-i învaţă şi pe alţii Samos. multe feluri de a intra în legătură cu astronomie.

41 .CARTEA NEMURIRII auzit de un om cu atâta înţelepciune! 66Oare aş putea să învăţ cu el? 67Poate că el primeşte la ucenicie numai tineri? 68Eu am acum patruzeci de ani".

gravată cu simbolul capului de 76Şi Crăciun a fost de acord: „Fără rotundă lup şi I-a spus: 91„Asta Te va feri de rele. 98Suntem cei Te voi aştepta cât va fi lumea". 79Şi i-a mai spus şi ceea ce 95Crăciun tatăl. 78Zamolxe a amintească mereu de Tine până Te vorbit cu Bendisa. familia Lui Zamolxe şi vecinii. 89Vetra. 83Vroia să se mai sfătuiască cu Nestor despre plecarea lor şi despre şederea Lui în Ionia. 86Cu sâmbria pentru filosoful Pitagora. negoţul lor. Voi sădi pomi şi voi pune în ea toate câte s-au întâmplat în târg cu cele mai frumoase flori". Grecii se roagă tot la Dumnezeu. 74După ce Zamolxe s-a despărţit de Nestor i-a cerut părerea tatălui Său astfel: „Ce spui tată? Pitagora este om cu mare învăţătură. 87Astfel Zamolxe s-a înţeles cu Nestor că vor pleca în câteva zile spre Ionia. 73Zamolxe i-a mai zis: „Bine prietene. Fie ca să fii lumii. Ne-am făcut tabără aici. îndoială! Pitagora este un mare filosof de 92 a putut el să adune în minte înţelepciunea fiul meu. 93Zeul nostru Dumnezeu bun pentru Tine. era în lacrimi. s-au strâns cu toţii săL vadă pe preotul satului înainte de a se duce în lume. Tovarăşii mei de călătorie mai au treburi de rezolvat". L-a îmbărbătat: 96„Săvorbise cu grecul Nestor. L găseşti pe Dumnezeul străbunilor noştri 80 şi la acei oameni pe unde mergi. nu? Ei 90Şi înainte ca Zamolxe să încalece Îl numesc Zeus. voi vedea ce-mi pretinde el". bătrâna Lui mamă. 70 Poţi merge cu noi în Samos. Şi i-a zis Bendisei: „Aş merge în Samos 97 să stau un timp la învăţătură cu înţeleptul Şi să aduci de la ei pe toţi zeii şi toată Pitagora". Nu poate exista un învăţător mai înţelept şi viteaz. 71Propunerea lui Nestor L-a luat prin surprindere pe Zamolxe care s-a gândit temeinic la cele spuse de amicul Său pe care l-a mai întrebat: „Când plecaţi voi grecii acasă?" 72Şi Nestor I -a răspuns: „Mai stăm cel puţin zece zile. prietenul Său. De acolo ne îmbarcăm către Samos. 82A doua zi Zamolxe a coborât călare la şes în tabăra grecilor. Ea se gândea că poate n-o 75 să apuce să-L mai vadă vreodată. 88În ziua plecării. 81Atunci Bendisa i-a răspuns în înţelepciunea pământului aici la neamul credinţă: „Cum vrei Tu domnul meu. fiule". mai bravi. şi i-a spus întorci. Zău! 94Pentru Tine 77Când cei trei au ajuns acasă şi-au băiatul meu o să fac o grădină ca să-mi descărcat produsele aduse. să Te ţină în pază. vom aranja acolo totul". şi vom pleca spre Atena.CARTEA NEMURIRII 35 69Şi Nestor L-a încredinţat zicând: „Sunt convins că Te va accepta mai ales că eşti din neamul tracilor pe care Pitagora îi preţuieşte ca fiind primii adoratori ai zeului Apollon Lykeios. vino peste şapte zile. Noi vom ridica tabăra curând după aceea. Aş vrea să merg să-l cunosc. 84Şi Nestor Ia zis: „Prietene. dar avem nevoie la noi în 42 . Îţi dau răspuns în câteva zile". dar trebuie să fie tot Vetra I-a dat un talisman din piatră acelaşi ca şi al nostru". 85 Şi Zamolxe l-a încredinţat: „Îţi voi plăti în aur pentru toată cheltuiala ce-o vei face pe timpul şederii mele acolo. O am de la străbuni. Eu Tău fără pereche în lume. soţia Sa.

a Lui Dumnezeu.CARTEA NEMURIRII Dachia de mai multă lumină. 43 . pe care să o sporim cu cea pe care El a dat-o multor altor neamuri".

Zamolxis. Pitagora care. zicând: „128Da. învăţătorule" a 113 răspuns Zamolxe. arienii cei 129 umblat prin împrejurimi să întâlnească Zamolxion. dar grupul lui restrâns va reveni în insula Samos. are experienţă de dimineaţă cei doi au mers împreună la viaţă. 110Acolo în portul Atena. nobilii în suflet. 108Şi în două zile au ridicat tabăra. preot al Lui Dumnezeu. în grădină fiind. 135„Ce vei face cu înţelepciunea 117Şi cei doi au fost conduşi la dobândită. îi Zamolxe i-a spus tatălui Său: „Voi face precum Mi-ai spus tată. Pitagora. 125 Ar vrea să înveţe filosofie cu domnia ta. Zău pe Dumnezeu!" 100„Mergi cu Domnul. oameni buni?" Şi Nestor a răspuns: „M-am întors de curând de la negustorie în Tracia şi în ţara geţilor. Vom fi mereu într-o companie numeroasă şi navem teamă pe drumul de întoarcere". 109Au traversat fluviul Istru pe bacuri şi trecând prin Tracia şi Macedonia au intrat în Grecia continentală. înţeleptule Pitagora. 101Zamolxe a coborât la şes. Apollon Lykeios". câţi ani ai?" cunoştinţele şi prietenii pe care îi ştia din 130„Patruzeci de ani. casa lui Pitagora. 104Şi Ia zis Nestor: „De la Atena. 103Unii dintre ei vor rămâne în Grecia continentală. 131„Şi vrei să înveţi vizitele anterioare. băiete" I-a mai spus Crăciun. . 102Vor pleca peste două zile şi Nestor L-a făcut cunoscut tuturor neguţătorilor cu care vor călători. Cu ce treburi vă aflaţi aici 121 la mine. mai bine pe Dumnezeu. mai sus de fluviul cel mare Istros. întârziat să-L prezinte pe Zamolxe lui 133Pitagora l-a privit şi mai cu luare Pitagora. 123 care merg din Tracia spre sud. ştie bine ce vrea". 116Dar într-o bună aminte pe Zamolxe spunându-şi în gând: 134„Este om matur.CARTEA 99Cu lacrimile şiroind pe obraji. şi-a ridicat o spânceană. 122Sunt însoţit de un om care trăieşte în Geţia. Insula Samos i s-a părut aproape neschimbată. ca semn că a descoperit ceva deosebit la El. 112 Este get. Voi afla 114Şi cu bună ştiinţă Nestor a cunosc apoi toate de la El". Zamolxion?" a întrebat 44 În zilele ce au urmat Zamolxe a vechi. geţii sunt oamenii cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci. 118Zamolxe şi Nestor s-au apropiat de Pitagora în faţa căruia s-au înclinat cu adâncă reverenţă. 111Şi Zamolxe şi Nestor au mers la casa lui Nestor. 106Înspre Grecia ni se pot alătura şi alţi oameni 107 observase pe musafiri încă de departe. 126Zamolxis vine din acele ţinuturi ale lupilor pe unde a trăit pe vremuri marele nostru zeu. negustorii şi-au încărcat bagajele pe un vas comercial şi curând au sosit pe insula Samos. 115Aştepta un moment favorabil doar de el ştiut. 127Şi Pitagora l-a privit pătrunzător pe Zamolxe. 119Şi Nestor i-a spus maestrului: „Bineţe şi bucurie să ai învăţătorule!" 120Pitagora i-a întâmpinat: „Bun sosit oaspeţi dragi. trecuseră înţelepciunea cu mine?" a mai întrebat 132Şi Zamolxe a zis: „Să-L cinci ani de când nu mai fusese pe acolo. eu cu alţi cinci tovarăşi şi cu tine luăm un vas care ne va duce în Samos. o zeitate de-a lor. 124Îl cheamă Zamolxis. 105Dar mai întâi trecem fluviul cel mare Istros.

45 . neamul Meu". 136Şi Zamolxe i-a răspuns cu mândrie: „O voi duce geţilor.CARTEA Pitagora.

între două vârste. 139Şi Pitagora a acceptat: 140„Bine.CARTEA NEMURIRII 137Filosoful a apreciat calităţile sosit acasă la Pitagora. Pe calea înţelepciunii. 148El a dobândit mare înţelepciune de la zei. 11Eu vă înfăţişez o esenţă a ceea ce am învăţat până acum în cursul peregrinărilor mele". 143Nestor a fost încântat că planul lea reuşit. va trebui mai întâi să deprindeţi metodele de purificare pentru corp. L-am cunoscut pe înţeleptul lumii şi el m-a acceptat să-i fiu învăţăcel. Puterea gândurilor. 150Zamolxe a fost copleşit de evenimentele zilei şi i-a mărturisit lui Nestor: 151„Astăzi este un moment deosebit de important din viaţa mea. aici la noi în Samos. katharsis şi le-a atras atenţia asupra rezultatelor lor astfel: 13 „Nu vă faceţi din trupuri morminte sufletelor. un bărbat. promite foarte mult şi este ferm". că Zamolxe va studia cu un filosof adevărat. Vino dis-de-dimineaţă. căci adevărul nu poate fi exprimat în întregime prin cuvinte. dimineaţa. 153Lui Dumnezeu Îi mulţumesc din toată inima!" CAPITOLUL 3 Zamolxe îşi începe învăţătura cu Pitagora. 145După care Nestor şi-a luat rămas bun: „Noi plecăm şi te lăsăm cu bine didascalos. 5Dar. un fel de ordin al înţelepţilor. 144Şi i-a spus lui Pitagora: „Într-adevăr getul locuieşte în casa mea". lecţii în grădina maestrului împreună cu doi localnici. Lumina zeităţilor. 149Pitagora primeşte învăţăcei în tot timpul anului. 16Aceste aspecte sunt doar preliminarii. Zamolxe a 2 Sufletului trebuie să-i dăm cea mai mare importanţă şi să-i creăm . Metodele învăţăturii lui Pitagora. nu să fie scrisă. Despre Zeitatea Supremă şi zei. În acest fel mintea are acces uşor la cunoaşterea zeilor. Şi a aflat că va lua bărbatului aflat în faţa sa spunându-şi: 138 „Este aparte. vrea să formeze cu ei o confrerie spirituală. minte şi suflet. În mod gradat veţi avea simţământul că trupul vi s-a uşurat şi veţi observa că mintea devine din ce în ce mai calmă şi capabilă de concentrare pe un timp mai îndelungat. 17 1A doua zi. akousmatos explicându-le învăţăceilor metoda sa de predare astfel: 4„Pentru început reţineţi că înţelepciunea trebuie să se dezvolte în minte. 6Numai prin katharsis percepţia omului se rafinează şi poate atinge valori înalte. bărbaţi şi femei". 3Pitagora şi-a început lecţia teoretică. ca urmare a uceniciei prin lume. are rafinamentul unui grec. În acest fel vi se elimină 15 treptat toxinele din corp. pe la răsăritul soarelui". "Subiectele sunt inepuizabile. pe nume Alkibiades şi o tânără femeie. 14Va trebui ca pe timpul cât învăţaţi cu mine să vă abţineţi de la mâncatul cărnii. 12 După care Pitagora le-a recomandat practici de purificare. 141Bănuiesc că 142 locuieşti la Nestor. Olimpia. învăţătorule". Omul şi lumea. 8Pe parcurs vom mai discuta şi despre ordine şi haos. 146Cei doi au ieşit din curtea maestrului şi Nestor Îi explică Lui Zamolxe: 147„Filosoful este în curs să-şi constituie o şcoală filosofică. De mâine începi învăţătura. 10Reţineţi de asemenea faptul că noţiunile pe care vi le voi expune pot aparţine anumitor crezuri religioase sau filosofice.

Dar credem totuşi că o anumită zeitate a creat cosmosul care se afla iniţial în starea de 38 haos. translaţii în spaţiu. permiţând astfel o ordonare cosmică ca necesitate în 39 relaţionarea componentelor lui. regăsind în acea definire trăsături de caracter specifice predominante acelui popor. Iar Olimpia a intervenit şi ea zicând: „Ştim că predai şi muzică învăţătorule". Aţi aflat în linii mari cum va decurge ucenicia voastră pe calea înţelepciunii. a minţii şi a trupului. 23 Învăţăceii au fost uimiţi de cele câte 24 au auzit. fiecare popor şi-O înfăţişează şi O denumeşte în felul său propriu. În religie. se afla acolo şi un harpist. 30Învăţăceii s-au despărţit de maestrul 31 lor. 19 Vă mai pot spune că medicina pe care o veţi învăţa de la mine acţionează concomitent asupra acestor trei domenii care în 20 activitatea lor se întrepătrund. când învăţăceii au sosit la Pitagora. Eu aş fi vrut să începem cu 25 noţiuni mult mai simple". să vă puteţi controla impulsurile omeneşti sau să înfăptuiţi preziceri. 32Însă Zamolxe îl încurajează: „Pas cu pas aflăm toate secretele lumii". Nu ştiu cum vom învăţa toate câte ne spune". să faceţi minuni. Prin urmare veţi parcurge o cale care permite trei optimizări în paralel: a sufletului. 29Mâine să veniţi la aceeaşi oră şi vom dezvolta sistematic alte subiecte". vindecători şi prezicători capabili să vă amintiţi vieţilor anterioare. să realizaţi călătorii extatice. 36Noi însă vom porni de la ideea că la 37 început. Ca o juxtapunere. dezordinea şi 42 distrugerea. nu a fost nimic. să puteţi fi prezenţi în mai multe locuri în acelaşi timp. Veţi deveni iatromanţi. Alkibiades a mărturisit: „Sunt învăţături pe care noi nu prea le înţelegem. 22Toate acestea sunt puteri în folosul binelui. în lumea umană acest haos înseamnă răul precum sunt ignoranţa. Ele necesită cunoaşterea de sine". ein arhe. . Melodiile vor permite minţii să fie relaxată şi în timp veţi învăţa să cântaţi la harpă. 26Atunci Pitagora le-a spus: „De mâine muzica ne va însoţi lecţiile. Pe drum Zamolxe a vrut să afle impresiile colegului Alkibiades care a oftat cu îngrijorare spunând: „Didascalos cunoaşte foarte multe lucruri. 21Calităţile enumerate au explicaţii raţionale nu mistice. 41Remarcaţi faptul că în cosmos asociem haosul cu întunericul. 40Chiar şi acum cosmosul continuă să se ordoneze pentru că există mereu materie nouă care apare şi această materie se află în forma ei iniţială tot în starea de haos. Tot acea zeitate a creat şi legile de funcţionare ale universului. 34 Înţeleptul le-a vorbit însoţit de acompaniament muzical astfel: „Tema 35 zilei este Zeitatea Supremă. 27Au trecut aproape două ore şi Pitagora şi-a încheiat prima lecţie trăgând concluzia zilei şi făcând anunţuri: „Pentru astăzi am terminat 28 28 lecţia introductivă.CARTEA NEMURIRII posibilitatea ca treptat să se manifeste deplin. Muzica va fi folosită şi în scop terapeutic". Treptat neorânduiala s-a liniştit pe alocuri datorită în primul rând luminii. lipsa de cunoaştere. 33A doua zi.

44Astfel haosul va înceta acolo unde ordinea se manifestă. violenţa. hoţia.CARTEA NEMURIRII minciuna. 43Scopul înţelepciunii pe care o căutăm este să ştim cum poate orânduiala să fie manifestată din plin şi în acest mod cazurile negative enumerate de mine să dispară. laşitatea. 45Remarcaţi de asemenea faptul că aceste idei vă oferă doar o perspectivă generală asupra . neorânduiala umană în multiplele ei aspecte.

a continuat astfel: „ Nu fiţi copleşiţi! Vă va lua ceva timp până să înţelegeţi mai clar aceste noţiuni. ansamblu. Cel mai important este să experienţa personală pe care aşteptam să analizăm această codependenţă din mi-o mărturisiţi fiecare dintre voi. preoteasa care îi ajută să-şi afle 78 întâlnesc toţi zeii. 69Pe aerului pe nări. simţindu-i îndeaproape. astfel putem face că această trăire este esenţială. 62Dar dacă vreţi să 49 . 72 aud nişte sunete ciudate în urechi. Umanitatea s-a preocupat din zorii ei să 60Atunci Olimpia a întrebat: „Care facă profeţii. 75 află în prezenţa zeilor". 77Grecii. îi puteţi invoca individual existenţa şi ei vor fi găsiţi pe o cale care vi se deschide odată cu noile sunete pe care le auziţi. 52Şi totodată să deveniţi conştienţi de sincronizarea sunetului cu inspirarea căutaţi un zeu sau o zeiţă anume. 64Toţi învăţăceii au închis ochii dorind să perceapă sunetele menţionate de maestru. Deci atunci când inspiraţi parcurs maestrul a introdus şi elemente creaţi şi sunetul prin atingerea corzilor noi care să lărgească viziunea de sau a unei singure coarde". În mod Într-o zi maestrul le-a vorbit despre sigur ele nu vin din exterior. „Sunetul subtil care pare că vine din în particular. 76Oamenii erau interesaţi de sunt acei zei?" 61Pitagora le-a răspuns: felul în care le va evolua viaţa. recurg la a o consulta pe interiorul capului este calea pe care se Pitia. 63Toate aceste vibraţii. redate de urechea noastră interioară. Ea predicţii şi deci anticipa raţional reprezintă modul în care omul ştie că se desfăşurarea evenimentelor ce vor urma. 68În zilele ce au urmat Pitagora a repetat diferite noţiuni predate până atunci pentru ca ele să poată fi mai bine 53 memorate. Iată cum vom proceda". căci nimeni nu lua notiţe. de vreun alt instrument muzical cunoscut 73 57 73 corelaţie. 70Învăţăceii au constatat că nu 54Fiecare învăţăcel a urmat întocmai au o programă şcolară stabilită. 48Dar acum ne vom ocupa de altceva. 51Fiţi în acelaşi timp atenţi la vibraţie ca sunet care vă pătrunde prin urechi. 55Zamolxe a avut o 71 Pitagora se orienta mai mult după experienţă mentală aparte pe care i-a mărturisit-o lui Pitagora: „Domnul meu. ce a spus maestrul. 65Dar se pare că Alkibiades şi Olimpia nu le-au auzit. 59Aflaţi perspectiva omului.CARTEA NEMURIRII temelor expuse pe care de acum le vom aborda pas cu pas". progresul lor la învăţătură. 66Totuşi Pitagora i-a încurajat: „Va lua ceva timp până le puteţi percepe distinct". lumea are conştiinţă generate în interiorul capului". 67Şi astfel lecţia s-a încheiat. se numesc sunetele inimii sau sunetele sufletului". 49Şi Pitagora i-a chemat pe toţi să se apropie de harpă şi le-a zis: 50„Atingeţi fiecare pe rând coardele harpei. Veţi crea cu simplitate momente de armonie. nu sunt de om şi lume astfel: „Omul şi lumea sunt harpă şi nu se aseamănă cu altele de la într-o relaţie de interdependenţă. Învăţăceii lui Pitagora erau uimiţi de panorama largă oferită de maestrul care. Pur şi simplu sunetele îmi sunt individuală. Omul are conştiinţă mie. 74 58Şi maestrul le-a spus: „Iată colectivă.

Dar eu cred că ei fac o eroare crezând că destinul le este 79 imutabil. ca până la producerea acelor profeţii. 50 . El pare într-adevăr de neschimbat dacă ar îndeplini o condiţie.CARTEA NEMURIRII destinul propriu.

80Dar căile omului sunt mereu în schimbare. 105Doar calităţile învăţătorule?" 91Pitagora a răspuns: „Sunt lor le creăm cu bună-ştiinţă în noi. avem mai mult curaj ori. ne găsim practic mereu în dilema dacă să fiind astfel un ecou al naturii şi prin menţinem o anumită cale într-o urmare al zeităţilor. acolo unde menţinută constantă prin puterea 102 trebuie să le înţelegem bine. să le abordăm şi să ne raportăm cumva la 89Pe când cei care se menţin mai constant ele. 95Doar prin există elementele primare care constituie 51 . Omul poate să se redirecţioneze şi să aibă parte de destinul pe care şi-l construieşte singur". 109Şi atâta timp cât împrejurare sau alta. 103Dându-le chipuri 88Sunt oameni care o fac de foarte multe omeneşti zeităţilor. Noua direcţionare predispune la „Armonia cu zeităţile înseamnă că păşim un alt rezultat atâta timp cât este optim pe căile luminii lor. 98Pe parcursul uceniciei în ale filosofiei veţi obţine cu certitudine această calitate folositoare în orice împrejurare din viaţă". facem antropomorfe. împrejurări când optimul poate fi obţinut 106Toate acestea se înţeleg prin prisma adevărului uman relativ. ar evolua în aceeaşi direcţie. 81Cu adevărat noi ne creăm realitatea lumii prin intermediul 82 conştiinţei. obârşia lor o constituie 90Zamolxe a mai întrebat: „Şi care ar elementele primare care stau la baza fi metoda cea mai bună de urmat. 94Noi oamenii 108Aceasta îl face pe om parte din natură. 100Într-o zi Zamolxe l-a întrebat pe Pitagora: „Cum ar trebui urmată lumina 85 zeităţilor?" 101Şi maestrul a răspuns: părăsit. conceptelor de zeitate. manifestări cărora noi oamenii le câte ori putem oare face astfel de creăm o personalitate. Discernământul este o calitate esenţială necesară candidatului la dobândirea înţelepciunii. 93Dar în cazul în care mecanism al cosmosului percepându-i constatăm că acel optim nu mai intrinsec mişcările şi tendinţele. 92 absolut nu putem avea acces. căci la cel când pe o cale când pe cealaltă. astfel făgaşul care predestina profeţia este înţelepciune putem găsi soluţiile cele mai bune. Precum ştiţi. 86Olimpia a întrebat şi ea: „Dar de zeităţile sunt principii. îl numai atunci când se integrează în marele vom urma. şi funcţionează va trebui părăsit şi adoptată încorporând natura în persoana sa.CARTEA NEMURIRII toate cele care s-au întâmplat. fenomene ale naturii. o nouă cale de armonizare. gândurilor". 104Fireşte că zeităţile nu au chipuri cu pe un drum anume sunt conservatorii". ca generând acel destin. 107Omul se De exemplu atunci când am constatat că armonizează cu lumina zeilor şi zeiţelor există un optim al felului cum dormim. adevărat. deci le explicat: „Nu există un număr limită. le dăm un chip 87 redirecţionări ale vieţii?" Şi Pitagora lea asemănător cu cel al omului. ei fiind cunoscuţi ca nonconformişti. 99Temele filosofice abordate de maestru erau din ce în ce mai profunde şi mai diverse. 83Atunci Zamolxe a întrebat: „Cum se face în mod practic acea redirecţionare care înfirmă o profeţie ce părea de neclintit?" 84Şi Pitagora a răspuns: „Cel conştient de puterea gândurilor proprii le va reorienta într-o direcţie nouă. 96Pentru aceasta avem nevoie de discernământ. de capacitatea de evaluare 97 corectă a lucrurilor.

52 . atunci putem spune că zeii sunt nemuritori.CARTEA NEMURIRII obârşia zeităţilor.

foarte dense. şi la tendinţa de a judeca în acelaşi mod oameni. căci voi pleca din Samos să care trăim. se poate afirma nu este pentru oricine. certitudine că acea zeitate este eternă Alkibiades şi Olimpia .au păreri diferite pentru că un principiu nu poate avea un despre cele predate. evenimente şi fapte care sunt total 135 diferite. Înţelegerea ei fără greş: să faci bine căci cândva acel necesită. Eu cred că filosoful predă ceva ce 114Noţiunile predate de Pitagora erau nu ni se potriveşte nouă grecilor. Atunci Pitagora a zis: „Este cât se Şi Zamolxe l-a asigurat că aşa va poate de adevărat ceea ce spui. Omul este bine să încerce să-şi depăşească limitele pe care şi le-a creat singur. şi o dorinţă sinceră despre nemurire astfel: „Atunci când a omului de a ieşi din tiparele mentale în omul este îndeajuns de conştient de care vieţuieşte. 126Până zeiţelor cu rol creator. 122Este nevoie de încarnări succesive ale aceluiaşi suflet pentru ca să poată evolua sistematic. idei noi. când urmărim armonia din perspectiva 132A doua zi Pitagora. timpul etern. el devine cumva de cercul obişnuinţelor care nemuritor prin cunoaşterea flăcării creează şi folosesc aceleaşi deprinderi şi nemuririi din atitudini conducând la închistare mentală 121 112 inima sa. 123Pe parcurs vom mai relua aceste noţiuni". 113 grecii din Samos nu suntem obişnuiţi cu Şi astfel omul poate fi ecou al zeilor şi ideile filosofice ale maestrului. În mod practic în cazul le explică învăţăceilor: „Învăţătura mea 133 naturii duale bine-rău. aflând că noastră. sfârşit. accepte 129 115Într-o zi Zamolxe a remarcat: „Mă aceste învăţături. pe când se întorceau promovat de oameni. modul în care noi oamenii ne raportăm la 131 117 zei". să înţelegere a învăţăceilor.CARTEA NEMURIRII 110Un exemplu este principiul devenit 124Au trecut câteva săptămâni şi cei 111 zeitate. din alte popoare. 134El trebuie să se rupă legătura sa cu Creatorul Lumii. În acest caz putem spune cu trei învăţăcei ai lui Pitagora . N-aş mai dori să urmez gândesc la faptul că prin acţiunile noastre şcoala. primim reacţii de acelaşi fel din Alkibiades a renunţat la lecţiile filosofice 119 partea zeilor. teme. De mâine nu mai vin. mult deosebite de filosofia 120Într-o zi maestrul le-a vorbit greacă de până acum. după o lecţie avută cu Pitagora. el fiind mereu şi mereu preluat şi 125Într-o zi. pe lângă capacitatea de a asimila bine se va întoarce la tine". 130Te rog sădeterminăm ca răspuns reacţii fireşti din i spui maestrului că nu mai am timp de partea universului uman şi material în învăţătură. devenind la rândul acum filosofia greacă a abordat alte 127 său creator". maestrul ştia foarte bine că 128 ideile în atenţie solicita mult puterea de 128Poate alţii. 118Atunci face. Ca exemplu concret acasă.Zamolxe. 121Sufletul are o evoluţie continuă până când atinge acel stadiu. 136Şi cauza principală care îl 53 . Alkibiades i-a spus Lui Zamolxe: „Noi este zeul Cronos. 116Eu cred că acesta este fac negoţ pe mări".

Semizei şi zei. înţelepciunea egiptenilor. Pitagora învaţă de la Zamolxe. CAPITOLUL 4 Simboluri şi numere. Zeii şi credinţele geţilor. Spiritul lupului. 54 .CARTEA NEMURIRII frânează este ignoranţa".

În linii mari egiptenii îşi conduc viaţa după ciclicitatea desfăşurării elementelor naturii care se află într-o ordine bine definită. 25Silabele magice sunt legate de memoriile spaţiale creând astfel predispoziţii în dezvoltarea spirituală ulterioară a celui care le pronunţă. 5Zamolxe l-a rugat: „Domnul nostru. 21 Şi Pitagora a tras concluzia: „Ai 23 deschis un subiect interesant Zamolxion. adică „cel ce duce lumina" pentru că este strălucitor în bătaia soarelui". 15De pildă egiptenii spun că atunci când zeiţa Isis plânge se 16 Şi cum silaba RA este foarte veche. 31De exemplu noi oamenii avem multe de învăţat de la modul de comportare al albinelor. 28Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum oare se raportează egiptenii la spirite?" 29 revarsă Nilul. în ea s-au acumulat mari puteri care conduc practicantul ei de la simpla conştiinţă la supraconştiinţă". 7Preoţii erau conducătorii de mare valoare care absorbeau în propria lor fiinţă aceste spirite. 27 zeul Ra. 32Chiar se recomandă unei femei măritate să fie 55 . în viaţa proprie şi socială. 10Şi Zamolxe a mai întrebat: „Care ar fi zeii lor importanţi?" 11Pitagora le-a explicat: „În primul rând este Cel reprezentat de soare căruia i se spune 12 1In interesant de constatat că şi noi geţii avem un cuvânt care se apropie de numele zeului solar Ra al egiptenilor. din timpurile vechi. 22Există silabe magice descoperite în paralel de multe popoare. 30Dar desigur că în animalul respectiv nu se venerează fiinţa inferioară biologic în comparaţie cu omul. Şi una dintre ele este într-adevăr RA. Mai folosim silaba şi în numele dat marelui fluviu pe 20 care voi îl numiţi Istros. erau venerate spiritele luminii. 24Cei care practică meditaţia folosind această silabă obţin mari beneficii. te rog să ne vorbeşti despre Egipt". 14Deşi zeităţile au o întruchipare undeva în cosmos. Osiris este prezent în cer sub forma constelaţiei Orion. 9Politica era inseparabilă de religie. Şi lea spus învăţăceilor: „Diverse popoare au un cult al simbolurilor şi numerelor magice care au anumite semnificaţii. ci ordinea pe care o manifestă viaţa acelor fiinţe. iar Isis ca steaua Sirius. 18Noi spunem „raze" emanaţiilor 19 luminoase din soare. şi aşa îi inspiră pe oameni să o urmeze". 4Ele ţin locul unei realităţi aproximative". Într-un fel sau altul religia egiptenilor este centrată pe relaţia Soare-Lună reprezentată antropomorfic de mai multe zeităţi 13 perechi. De exemplu în cazul Osiris şi Isis. 17Atunci Zamolxe a remarcat: „Este Şi Pitagora le-a explicat: „Ei se orientează. Pitagora a răspuns: „În Egipt. totuşi ele se manifestă cumva pe pământ. 2El. după spiritele naturii care uneori sunt reprezentate şi ca animale. la rândul lui. 26Desigur că de aceasta beneficiază şi viaţa lui personală precum şi mediul în care trăieşte omul respectiv. Noi îi spunem Du-na-ra. Egiptenii aveau ca modele de conduită pe preoţii cei mai buni. Amun sau Amen.CARTEA zilele ce au urmat Pitagora a folosit pentru predarea lecţiilor simboluri şi figuri geometrice. învăţase de la egipteni cum pot simbolurile să influenţeze mintea. faraonul însuşi era considerat ca întrupare a virtuţilor zeilor".

34Pitagora le-a spus: „Mult 33 56 . „ Dar sacrificiile făcute spiritelor zeilor cum decurg?" a mai întrebat Zamolxe.CARTEA cumpătată ca albina".

care este dătător de pergamentul cu alfabetul getic". 44Şi Zamolxe vorbească lui Pitagora despre limbajul i-a răspuns: „Avem alfabetul getic. 67Cântecul 48Zamolxe a explicat: „Noi folosim păsării are o semnificaţie care trebuie această scriere de sute de ani. vrabia. De obicei preoţii sunt cei ideea am mai auzit-o până acum. get. 38Ţara lor a fost de curând poate folosi în viaţă. 61Maestrul şi el vroia să se 43Într-o zi Pitagora a vrut să ştie: împărtăşească din cunoştinţele Lui „Spune-mi Te rog Zamolxion despre Zamolxe. 53Îmi menţin totuşi opinia că scrierea nu va putea niciodată să înlocuiască trăirea spirituală 37 54 Aceasta a atras mânia spiritelor luminii din sufletul omului. sub influenţa negustorilor greci. au adoptat aceste practici violente. . focul sacru zoroastru. ascultă pasărea respectivă. lumină sufletului". Aş dori să văd alfabetul pe care îl folosiţi". sticletele. 51Comercianţii 69Şi Zamolxe a continuat: „Noi. dar este evident că 47 comportare şi felul particular de a ciripi alfabetul getic este distinct.CARTEA NEMURIRII timp preoţii lor nu au sacrificat fiinţe vii în ritualuri. 66Modul lor de sunt asemănări clare. barza. 62Într-o zi Zamolxe a avut prilejul să-i scrierea voastră a geţilor. Voi păstra cu mine de zile. măcăleandrul. Înţeleg importanţa cotropită de către perşi. 64Se pot afla astfel multe informaţii atât de la alfabetul grecesc". piţigoiul. 60Filosoful Îl considera pe Zamolxe 41Alkibiades plecase. sub influenţe străine. 52 52Şi Pitagora a spus: „Scopul de a 53 avea o scriere este bun. 39Eu în Babilon am urmărit ani 57 scrierea lor. Dar în şcoală tinerii şi astfel au început declinul şi suferinţele pot învăţa să scrie pentru că le 55 egiptenilor. iar Olimpia a ca o persoană spirituală de excepţie şi a renunţat şi ea pe parcurs să le urmeze. 35dar de un timp unii preoţi. un popor care nu pe care scrierea o poate avea în comerţ şi are obiceiul de a sacrifica animale. noştri. aceste în comunicarea dintre oameni. 36Religia egipteană a fost sănătoasă până când preoţii lor au început să practice jertfirea animalelor. alături de preotul Zarates. 58Zamolxe a rămas atunci singurul 40Au trecut câteva luni de când învăţăcel al lui Pitagora. 45Pot păsărilor astfel: 63„La noi omul apropiat aduce mâine un pergament cu literele ce de Dumnezeu invocă spiritele naturii şi îl compun şi corespondenţa lor în de aceea înţelege graiul păsărilor. 49Din descifrată în conjunctura în care are loc". 46A doua zi Pitagora a privit cu păsări cât şi de la oameni. utilizează limba şi scrierea greacă". 59Şi era din ce în Zamolxe lua parte la lecţiile lui Pitagora ce mai apropiat sufleteşte de maestrul şi nimeni nu s-a mai înscris la cursuri. Său. 65Aşa sunt atenţie literele şi a remarcat: „Într-adevăr mierla. bufniţa. Nu ştim cine dau un mesaj anume celui care vede sau a împrumutat de la cine". păcate sunt foarte puţini oameni în Geţia 68Apoi Pitagora a zis: „O astfel de 50 care o cunosc. invocaţiile către zei. 56Toate cruzimi fiind interzise de profetul lor popoarele pe unde am umblat eu au Zaratuştra. înţeles că ar avea de învăţat de la preotul 42Singurul învăţăcel a rămas Zamolxe. dar se care o folosesc pentru a păstra mai bine referea la graiul animalelor în general".

anunţă o 58 . fie el cât de rudimentar. aşa credem. că toate vieţuitoarele. care sunt capabile să aibă un grai.CARTEA NEMURIRII învăţătorule.

Dar domeniul prevestirii viitorului unei Pitia poate da greş uneori pentru că ea nu naţiuni. mintea persoanei care întreabă. Mesajul este un răspuns legat de cadrul respectiv. cum faceţi voi geţii ca să descifraţi cele 75Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum transmise de către vieţuitoare?" credeţi că procedează Pitia? 76Cum îşi 90Şi Zamolxe a răspuns: „În primul obţine ea mesajele care vin de la zei. totul diferite. asta este adevărat. foloseşte gazele intoxicante pentru a-şi stimula creierul. atunci 87 când este vorba de animale şi de păsări. dar poate fi şi 78 care mi-a luat mult timp de studiu. De exemplu. 93Acestea se numesc cineva merge la Pitia să-şi afle soarta care premoniţii şi se pot aplica atât la persoane se găseşte deja în mintea sa. devine existe semne care să indice direcţii de 72 apoi un om ruinat". zicând: „Mă întreb explicită a limbajului omenesc". 85Drogul 71 gaze are efecte mentale „Da. Noi grecii folosim şi profeţiile 86Şi Zamolxe a observat: „În schimb Pitiei. minte 94Auzind aceste vorbe Pitagora a care are deja formaţi sâmburii acelei remarcat: „Îmi aminteşti de profeţii realităţi. 96Numai aşa a putut să are tot timpul supraluciditatea mentală supravieţuiască poporul lor. 89Apoi L-a când în cazul Pitiei ele au forma clară şi întrebat pe Zamolxe. Universul este acelor mereu în transformare şi este normal să distrugătoare. care este Pitia pentru un timp relativ. Ele trebuie descifrate pe 88Pitagora a fost de acord. 83Mintea ei se află într-o stare de . în rând trebuie înţeles decorul în care se timpul consultării lor. evoluţie. 84Prezicătoarea de predicţie a evenimentelor". Pare paradoxal că în acel moment. 81căci oamenii devin ceea ce poporului iudeu. dacă află mai degrabă din mintea persoanei cineva se gândeşte la o persoană iubită şi care o întreabă pe Pitia despre viitor.CARTEA NEMURIRII desfăşurare a ceea ce va urma. Mam soluţia unui gând pe care omul îl are 92 tot gândit la modalitatea în sine şi am ajuns la concluzia că viitorul omului se tocmai atunci în minte. deci au rol recepţie care fireşte că poate fluctua. 97Dar aş dori dată de gazele care ies din peştera unde să continuăm subiectul nostru. 95Ei aveau cunoştinţe avansate în cred ei în mintea lor că pot ajunge. i se pot revela sentimentele acelei persoane decât de a-l obţine cumva de undeva din sau chiar ceea ce face persoana în cauză 79 afara minţii proprii. dar aceasta este o activitate 73 cazul aflării viitorului de la vieţuitoare 87 predictivă pur umană. este diferit. 80Pitia nu cât şi la grupuri de oameni sau chiar la face decât să ia informaţii chiar din naţiuni întregi". 70Pitagora a fost de acord spunând: dar aceasta o stoarce de vlagă. observă semnele care vin din exterior. iar femeia respectivă. pentru persoana întâmplă acţiunile şi cunoscut care doreşte să-şi afle viitorul?" comportamentul normal al acelei 77 91 77Pitagora a explicat: „Este un subiect vieţuitoare. În schimb. I-am cunoscut bine în 82 Babilon. Informaţia vine din exterior şi depinde doar de capacitatea omului de mesajele pe care le trimit zeii sunt cu 74 a interpreta semnele ce se arată". 98Ce s-ar prezice.

CARTEA NEMURIRII mai putea spune despre limbajul vieţuitoarelor?" 99Zamolxe a răspuns: „Unii oameni înţeleg şi limbajul lupilor". 100Pitagora tare s-a mirat şi a zis: „Limbajul lupilor? În ce fel îl pot pricepe oamenii?" 101Şi Zamolxe a spus: „Află 60 .

CARTEA NEMURIRII

învăţătorule că noi geţii ne numim în zeii şi credinţele voastre ale 118 limba noastră rumâni, oameni de la râuri, geţilor". Zamolxe a zis: „Noi avem doi dar şi daci, ceea ce înseamnă fiii lupilor. zei principali, Dumnezeu şi Domnazâna. 102 Desigur că este vorba de spiritul 119Ei sunt vii undeva în cer şi sunt 120 lupului nicidecum de o filiaţie a naşterii. creatorii noştri. Nu Le ştim numele 103Şi Pitagora a dorit să afle mai mult adevărate, dar I-am numit Dumnezeu şi zicând: „Mă interesează foarte mult ce Domnazâna. 121Lui Dumnezeu, sau înţelegeţi voi geţii prin spiritul lupului? Domnezeu, Îi mai spunem şi Moşul, 122iar 104Noi grecii legăm spiritul lupului de perechii Lui, Domnazâna, îi Apollon Lykeios, mai cu seamă raportat 123 105 la solaritate. Dar Apollon Zeul Lupilor spunem Moaşa. Tot moaşă noi spunem trebuie să fi existat ca spiritualitate femeii care ajută o femeie gravidă să originară". nască". 106Zamolxe i-a răspuns: „La noi 124Şi Pitagora a spus: „Este foarte 125 lupul este un animal atât solar cât şi lunar. 107Este solar deoarece felul manifestării interesant. Deci aveţi un dualism 108 lui este legat de albul zăpezii. Şi este masculin-feminin aşa cum este firesc să lunar pentru că lupul urlă la lună, aceasta existe la un popor avansat spiritual. 126Dar însemnând că este influenţat de energia cum priviţi voi geţii natura?" lunară. 109Lupul, aşa cum este reprezentat 127Zamolxe a explicat: „Noi domnul 128 antropomorfic de Apollon Lykeios, Zeul Meu trăim înfrăţiţi cu natura. Credem că Lupilor, integrează în armonie cele două energii. 110Nu este surprinzător faptul că Dumnezeu şi Domnazâna au coborât Apollon ca zeu este model al curajului, cumva din cer şi se află cu noi în multe 129 virtuţilor şi vieţii armonioase". chipuri. Şi precum este şi în filosofia pe 111Şi Pitagora a afirmat: „Da. Acum care am învăţat-o aici, şi noi credem că îmi este clară evoluţia spiritului lupului, sufletul omului este nemuritor.
112

de la voi tracii, la noi grecii. Eu leg acest spirit şi de viaţa sihăstrită. 113Noi grecii am învăţat ascetismul de la traci, căci ei erau aceia care puteau trăi singuratici şi dedicaţi căutării liniştii interioare şi a adevărurilor ultime. 114Ei îşi săpau în stânci caverne unde se izolau. 115În Egipt trăiesc anahoreţii cărora noi grecii le spunem isihaşti". 116Şi Zamolxe a remarcat: „Noi geţii păstrăm încă această tradiţie a pustnicilor. Preoţii noştri au astfel de obiceiuri". 117Într-una din zile Pitagora a vrut să afle în ce credea neamul geţilor şi I-a spus Lui Zamolxe: „Spune-mi ceva despre

130

130Atunci când omul moare, sufletul lui
131

se duce undeva. Cei în viaţă sunt capabili să cheme sufletele moşilor noştri pe care noi îi credem că sunt vii undeva.
132

Ne amintim mereu de ei, avem un puternic cult pentru moşii şi strămoşii
133

noştri pe care îi credem nemuritori. Ei trăiesc nevăzuţi printre noi până când se întrupează ca şi noi, cei văzuţi cu ochiul. 134Aceia dintre noi, care pot comunica cu străbunii, înţeleg cel mai bine ce înseamnă nemurirea la geţi". 135Şi Pitagora a mai întrebat: „Cum

CARTEA NEMURIRII

se manifestă spiritele pe care le veneraţi?" 136Zamolxe a răspuns: „În multe feluri. Atât ziua cât şi noaptea". 137„Noaptea!?
138

În ce fel?" s-a arătat curios Pitagora. Şi Zamolxe a zis: „Pe meleagurile Geţiei se petrec nişte lucruri care nu ştiu dacă

62

CARTEA

există şi prin alte părţi în lume. 139Pe pajişti, sub clar de lună, apar făpturile văzduhului nopţii. 140Sunt zânele care dansează desculţe şi cântă. 141Ele au veşminte albe diafane cusute cu fir de aur, cingători bătute în smaralde şi diademe împletite în părul lung până la pământ". 142Atunci Pitagora a spus: „Sunt menadele, însoţitoarele lui Dionisos. 143Şi noi avem această credinţă venită de la neamurile tracilor". 144Zamolxe a continuat astfel: „Şi mai credem că există anumite spirite care fac soarele şi luna să strălucească, florile să răsară, apele să curgă, pomii să crească, vântul să bată, şi multe alte manifestări în natură". 145Şi Pitagora a spus: „Aceasta este geneza zeităţilor în care credem şi noi. 146Din această revelaţie primordială sacră popoarele preiau ce le
147

156Pitagora a fost foarte bucuros de
conversaţiile avute cu Zamolxe, de la care a învaţat chiar şi el care de decenii studiase înţelepciunea lumii. 157Dar maestrul mai avea încă multe de spus şi într-o zi I-a mărturisit Lui Zamolxe: „Învăţătura mea este o taină şi doresc să o dau numai celor care au credinţă şi după o bună chibzuinţă. 158Prin purificarea sufletului său omul se apropie de Dumnezeu, cum Îl numiţi voi geţii pe Zeus. 159Şi aşa omul poate deveni parte din El care este realitatea ultimă. 160Atunci Dumnezeu se poate manifesta prin acel om şi de aceea spunem că Dumnezeu se poate întrupa. 161Nivelul de conştiinţă al omului în relaţionarea lui cu realitatea ultimă îi stabileşte poziţia evolutivă. 162Noi avem semizei şi zei". 163Şi Zamolxe a vrut să ştie mai mult şi a întrebat: „Ce numeşti tu domnul meu, un semizeu şi un zeu? Cine poate fi semizeu şi cine poate fi zeu?" 164Pitagora a răspuns: „Există popoare care au înţeles bine ideea că divinul se poate manifesta în om. 165Persoanele pătrunse de puterile zeilor au primit diferite nume, 166noi grecii îi numim semizei, 167iudeii le spun oameniîngeri. 168Esenţa este că aceste persoane percep logos-ul şi viaţa le este sacralizată. 169Şi atunci când un astfel un om se ridică spiritual foarte sus, printr-o sacralizare a vieţii proprii, acea persoană poate fi numită chiar zeu, fiind o întrupare a unui
170

este folositor modului lor de a trăi. Cei care au mult soare venerează acest astru, ca de exemplu cei din Egipt. 148Oamenii mărilor respectă spiritul mării. 149Voi geţii acordaţi importanţă spiritului lupului şi celui al muntelui". 150Zamolxe a mai precizat: „Lupul este animalul de al cărui suflet ne apropiem prin curaj şi dârzenie. 151Sunt mulţi oameni care detestă lupul fără a-i
152

şti meritele. Noi cunoaştem multe poveşti în care lupul este eroul principal.
153

Există chiar un popor despre care se spune că se trage din lupi, căci o lupoaică a hrănit doi copii abandonaţi". 154Şi Pitagora a spus: „Sunt romanii, latinii care trăiesc la nord de Magna Grecia, în peninsula Italia. 155Aş dori ca într-o zi să merg prin acele locuri".

zeu.

170

În acest domeniu popoarele au
171

multe tradiţii. Unii cred că o zeitate majoră a creat spiritual un fiu sau o fiică care sunt apoi zeificaţi după ce au trăit printre oameni. 172Adevărul este că orice om poate deveni zeu întrupat dacă cei
63

CARTEA

printre care trăieşte îl consideră ca atare
173

datorită valorii sale personale. Zeul întrupat stăpâneşte o mai mare sau mai mică parte a cauzelor manifestărilor

64

CARTEA NEMURIRII

întocmai ca şi Dumnezeu care fireşte că le stăpâneşte pe toate". 174Şi Zamolxe a observat: „Prin urmare este necesară cunoaşterea Lui Dumnezeu pentru a se putea ajunge la un aşa înalt nivel spiritual". 175Pitagora a explicat: „Fără dubiu, aceasta este condiţia esenţială. 176Cunoaşterea Lui
1 1 »

Zeus, a Lui Dumnezeu, implică înţelegerea ordinii din natură, o urmă fiind exprimări ale dinamicii desfăşurare a lucrurilor care poate fi numerelor şi prin urmare legi de mişcare. ciclică şi astfel o putem exprima într-o 187 esenţă simplificată prin simboluri şi în Reţine ideea că numărul două sute
i~

Cu cât numerele sunt mai mari cu atât ele pot reprezenta o realitate mai complexă, chiar şi una abstractizată. Se pot face astfel multe legături. 185Dar desigur că există o dinamică a acestor corelaţii, a cărei înţelegere conduce la descoperirea ordinii, a logos-ului. 186Mai mult chiar, numerele pot intra în combinaţii sau în formule, acestea din
184

cele din urmă prin numere. In ultimă şaisprezece este deosebit în ceea ce priveşte lumea în general şi ciclicitatea instanţă realitatea se reduce la 188 manifestarea ordinii, maat, cum îi spun evenimentelor în special. Acest număr egiptenii, sau logos cum îi spunem noi înseamnă unu ori unu ori unu ori doi ori grecii. 178Aceasta se face prin numere doi ori doi ori trei ori trei ori trei, o care, ca limbaj al realităţii, au încărcătură combinaţie, de trei ori câte trei, a
i i ~~

177

i

punctului, liniei şi triunghiului, deci a spirituală. Dezordinea, ca revers al primelor trei elemente esenţiale realităţii. ordinii, poate şi ea fi exprimată prin 189Mai târziu vei avea ocazia să afli mai numere. 180Ordinea poate exista în multe despre acest subiect". manifestările din viaţa omului, în
179
i~

muzică, în fenomene ale naturii, şi în multe altele". 181Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum oare numerele pot exprima realitatea, învăţătorule?" 182Pitagora a răspuns: „Numerele nu pot niciodată substitui realitatea, dar pot reprezenta o realitate
183

CAPITOLUL 5 Medicina sacerdotală şi sufletul. Astrologia şi soarta oamenilor. Despre nume şi puterea cuvântului. Heraclit din Efes şi puterea focului. Marele Lup Alb.

aproximativă. Pornind de la numărul unu putem spune că este un punct, numărul doi o linie, numărul trei triunghiul, fiind cea mai simplă figură geometrică, numărul patru spaţiul cel mai simplu, tetraedrul, numărul cinci este piramida, numărul şase este spaţiul multidirecţional, adică format din cele
i~

patru puncte cardinale plus susul şi josul.

Pitagora L-a introdus pe Zamolxe şi în tainele medicinei sacerdotale, medicina psihosomatică, spunându-I iniţial: „Află că preoţii pot fi cei mai buni medici, căci vindecarea bolilor oamenilor porneşte de la suflet. 2Deşi pot exista succese în vindecarea bolilor minţii sau a celor trupeşti, totuşi sursa producerii lor trebuie căutată în lipsa de armonie din sufletul omului". 3Dar Zamolxe s-a arătat nedumerit:
65

1 Treptat

CARTEA NEMURIRII

„Mă întreb cum o rană fizică poate avea drept cauză un dezechilibru al sufletului? 4Dacă de pildă cineva se loveşte la picior, cum poate sufletul omului să fie vinovat de acel accident?"

66

23Pitagora dar este limpede că. 6Pune-ţi întrebarea: Oare celor care practică medicina printre dacă sufletul celui accidentat era în starea greci. Pitagora L-a instruit cu cunoştinţele dobândite de 67 . 30Şi-Şi spunea sucul unor plante pe răni intervenind Zamolxe: „La întoarcere Mea în Dacia. Zamolxe îl 15Sunt multe plante care au felurite roluri vindeca şi aşa Işi însuşea mai bine în medicină. nu au ajuns la rafinament în materie de medicină. voi avea prilejul să vindec oamenii din 5Şi Pitagora a explicat: „Aparent s-ar 18 16Şi Zamolxe a spus: „Şi noi geţii neamul Meu. de la Pitagora să distingă plantele locale 9Zamolxe a precizat: „Totuşi sufletul şi să ştie vremea potrivită recoltării lor nu poate vindeca o rană deja existentă. învăţată mecanismele de apărare şi vindecare ale de la popoarele barbare. de pe unde am umblat în lume. Un suflet treaz conduce la decizii 22In zile următoare Zamolxe a învăţat înţelepte". dacă posedă un grad I-a mai explicat Lui Zamolxe: „Vei învăţa înalt de conştientizare. 24Din păcate multe rele să se producă". Ei nu se vor opune noului 17 aşa cum fac aici aşa-zişii „doctori" greci cunoaştem astfel de metode". In câteva luni Zamolxe era capabil formă de ceaiuri. Pitagora a povestit din experienţa lui 31Un alt subiect de care se interesa proprie astfel: „Eu am deprins câteva 32 tehnici medicale. Egiptenii folosesc o ştiinţă medicină. Doctorii lor întreprind ceva Şi treptat maestrul I-a spus Lui care să vindece din exterior rana 14Ei interioară. 10Pitagora a mai spus: „Sufletul poate ducem lipsă de pacienţi umani deoarece chiar contribui la vindecarea unei răni medicii greci ai insulei Samos au 25 existente prin acţiunea lui directă asupra răspândit zvonuri. 27 exterioară. Şi când mai inflamarea unui loc rănit de pe corp. 19Eu crede că un accident este o întâmplare independentă de sufletul omului. Uneori aceşti doctori aplică meşteşugul medicinei.CARTEA NEMURIRII Medicii greci. Ei spun că eu aş mentalului care cheamă la intervenţie practica o medicină periculoasă. poate preveni mai multe pe măsură ce se vor ivi cazuri de intervenţii medicale. Atunci ai zilei". pentru a fi folosite în medicină. astfel direct în ajutorul trupului". mai ales în Egipt. de cele mai multe ori sub de el. 11Dar uneori metoda aceasta nu 12 să înveţe aceste cunoştinţe înalte de este de ajuns. este chiar aşa. cultura greacă a acestor vremuri". pot recomanda Zamolxe toate tainele medicale cunoscute 28 medicamente. Sper ca treptat „Probabil că accidentul ar fi fost evitat". eu sunt convins că Tu Zamolxe a medicinei bazată şi pe intervenţia le vei deprinde". sau pot aplica anumite să folosească plantele ca 29 metode ca să oprească hemoragiile sau medicamente şi anestezice. medicina să ia o mai mare amploare în 8Şi Pitagora a fost de acord: „Aşa este. dar ei nu prea sunt 20 de trezire. venea câte un bolnav la ei. 20Sunt chiar surprins de lipsa înfăptuiască acţiunea care l-a condus la 21 acel accident?" Zamolxe a admis: lor de receptivitate. dar nu aş vrea să le fac cunoscute aceste metode. 26Dar dacă grecii nu vor corpului. ar mai fi luat omul decizia să interesaţi. Zamolxe era cel legat de astre. din păcate.

Şi uneori lecţiile aveau loc noaptea.CARTEA NEMURIRII 33 el atât în Egipt cât şi în Babilon. atunci când întunericul era deplin. 68 .

56Ne formăm când îi va veni ceasul morţii este o cale tipare în gândire". De exemplu vorbele de ocară urmăresc să înjosească persoana 53 căreia-i sunt adresate. lungă. în cazul pot influenţa într-o oarecare măsură viaţa unor persoane. fel cu cei doi. 46Mă întreb acum în ce măsură jalonează un viitor similar tatălui. o caracteristică. are mare importanţă asupra 44Şi Zamolxe a mai spus: „Am înţeles fiului. unor popoare sau unor ţări semnificau iniţial o 39Cum poate oare soarta unui om să atârne strict de evenimente cosmice? realitate. dacă tatăl este atribuite locurilor. Este adevărat că noi grecii ne-am preocupat de astfel de cunoştinţe. care ca tânăr are caracterul în acum elementele de speculaţie formare preluând. cât oamenii relaţionează la mediul în care îşi petrece viaţa". tratează iniţial pe fiu ca şi pe în care trăieşte acel om. unor persoane. credinţa 61 anturajului. ci este adaptată condiţiilor clarificat: „Aceasta este adevărat. iau fiinţă multe alte astre şi planete noi".CARTEA NEMURIRII 34Şi într-una din acele nopţi Pitagora ele influenţa viaţa oamenilor şi viitorul în I-a arătat Lui Zamolxe bolta înstelată general?" spunând: „Iată cerul şi astrele lui. 41Dar de aici până la a face şi pe tatăl şi în general pe cei care sunt calcule când se îmbolnăveşte cineva sau urmaşi ai aceleiaşi persoane. 48Pitagora a răspuns: „Te referi la 35 49 Stelele menţin focul universului. pot agricultor. fiul îl urmează în profesie. Ulterior fiul dobândeşte o favorabilă poate pierde şansa de a o folosi imagine proprie în mintea celor care-l atât pe el cât şi pe părintele lui. dar vorbele frumoase fac bine. 50Află că pe lângă exagerări şi speculaţii 36Zamolxe l-a întrebat: „Este oare există totuşi o ştiinţă care tratează adevărat învăţătorule că soarta oamenilor obiectiv această temă. Cu alte cuvinte tânărului i se 45Cred că opinia domniei tale este cea mai 62 logică. din ele onomanţie. adică Babilonia. Dar eu le consider speculaţii. ţărilor. unde eu am stat timp de cinci ani cu preotul Zarates. 51Cuvintele au putere în măsura în care ele determină este scrisă în planete. 43De pildă fiinţa Anturajul îl59 care are o impregnare energetică cosmică tatăl său. Pitagora a bătută în cuie. energiei cosmice dacă ea va influenţa deşi i se spune fiul lui cutare. şi ii i i 69 . 55De exemplu. 63dacă tatăl este 47 de a-i determina destinul? Oare numele comerciant va fi şi fiul. 54Numele atribuite 38 astrologie. poate fi cumva soarta unei 58 persoane. Se poate astfel spune că destinul fiului îi este numele unei persoane are puterea oarecum determinat. caracteristici ale tatălui. unor locuri. 42Eu cred că depinde de puterea 57Şi Zamolxe a precizat: „Dar un fiu. stele şi 52 i~ i 1 1 » 37 constelaţii?" Pitagora a răspuns: „In Caldeea. plenar în cazul în care nu este ajutată de cunosc 60Dar timpul. iar cei care le 40Sunt de acord că putem spune că unele cunoşteau astfel reacţionau în mod schimbări energetice petrecute în cosmos aproape similar. se credea în astfel de idei cuprinse în anumite reacţii. tindem să tratăm pe fiu ca de pe pământ. soartă care oricum nu este foarte deosebit de tatăl său". popoarelor. fără să vrea din interpretativă derulate în astrologie.

65Părinţii 70 .CARTEA NEMURIRII aşa mai departe. 64Treptat s-au format în societate nume care predestinează datorită tradiţiei şi semnificaţiei acelor i *i nume în colectivitatea proprie.

91Curând. 89Acolo trăieşte un tânăr filosof pe nume Heraclit. unde va avea loc o mare sărbătoare". 68Se poate spune fără tăgadă că numele date persoanelor influenţează evoluţia lor în viaţă". 75Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Crezi oare învăţătorule că schimbarea numelui reorientează viaţa oamenilor. etc. deşi avea doar douăzeci şi cinci de ani. 73De exemplu noi grecii vă numim geţi. •> •>•> 69Zamolxe a ţinut să spună: „Şi noi geţii suntem atenţi atunci când dăm 70 nume copiilor noştri". . în care intră şi cuvintele. Judecata este similară şi atunci când ne referim la locuri. la 72 popoare. deşi este vorba de acelaşi popor care locuieşte la nord de fluviul Istros". la ţări. 84Repetiţia celor două litere predispune la asimilarea valorilor care se află în spatele principiului zeului RA. la probleme şi dezastre să fie înlocuite cu altele pozitive. 67Tot la fel se întâmplă cu cei care le doresc copiilor lor să fie oameni de cultură. 82Ea se înfiripă mai ales prin repetiţie sistematică şi astfel se creează realitatea celor afirmate. 94După-amiază s-au dus să-l întâlnească pe Heraclit căruia. 77Este chiar de dorit ca acele nume care conduc la rele. 85Şi aceasta este valabil şi pentru alte afirmaţii inteligibile. 90Vom merge şi noi să-l cunoaştem şi cu această ocazie să vizităm templul zeiţei Artemis. 96Şi s-a oferit să-i însoţească în timpul vizitării măreţului templu al zeiţei Artemis. filosofi. 80Cum poate ea influenţa mintea omului?" 81Pitagora a explicat: „Literele sau combinaţiile de litere. 88Într-una din zile Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: „Pe coasta Ioniei continentale. spunând: „Aţi venit într-un moment . Numele diferite predispun la caracteristici diferite. foarte aproape de insula Samos. S-au îmbarcat pe un mic bac şi curând au ajuns la Efes unde au mers să se găzduiască la o cunoştinţă de-a lui Pitagora. 86Putem spune de exemplu „Zeule vino şi străluceşte în inima mea ca un soare" pe când vizualizăm aceasta. o tehnică repetitivă pe care noi grecii o numim hesychasmos. tânărul Heraclit s-a înclinat respectuos în faţa lor. în acea zonă sacră. schimbând acele nume nepotrivite în funcţie de ceea ce doresc acele popoare să realizeze în bine". i se dusese vestea de filosof. a locurilor. În mintea voastră numele vă dă anumite predispoziţii. 87Coborârea minţii în inimă este metoda anahoreţilor din Egipt. 79Dar Zamolxe a vrut să cunoască şi cauzele schimbărilor. pe 74 când voi vă spuneţi daci şi rumâni. dar sunt puţine neamuri care merg mai departe. spunând: „Mă întreb învăţătorule despre puterea pregătit de plecare. departe în lumea greacă. 95Aflând că au ajuns la el doi oameni din insula Samos. 92Şi aşa Pitagora şi Zamolxe s-au 93 a popoarelor. 83Ca exemplu luăm cuvântul RA care este numele zeului solar la egipteni. Şi Pitagora a răspuns fără surprindere: „Îmi 71 închipuiam. a ţărilor?" 76Pitagora a afirmat convins: „Bineînţeles.CARTEA NEMURIRII care doresc ca fiii lor să aibe caractere eroice le dau copiilor lor nume glorioase din trecutul istoric. 78Cred că toate popoarele înţeleg importanţa folosirii cuvintelor ca nume. 66Exemple sunt eroii de la Troia. 77 cuvântului. se află marele oraş Efes. isihasm". au putere. pe când în a noastră altele.

98Dimineaţa. 72 . la revărsatul zorilor. mă prezint să vă iau. Mâine este mare sărbătoare la templul zeiţei Artemis.CARTEA NEMURIRII 97 favorabil.

dar ele vor trebui să fie aprofundate". frate şi soră. eu sunt prea tânăr 124 ca să pot instrui pe cineva. îmbrăcate în piei de urs. 125Dar Pitagora a insistat: „Chiar şi aşa noi am dori să cunoaştem elementele pe care este construit adevărul în care crezi". Doar că pe meleagurile noastre acest dans ritual este practicat doar de bărbaţi". 126Atunci Heraclit şi-a expus cu simplitate convingerile zicând: „Eu cred că există o ordine a lumii. Ea se numeşte Zâna Zânelor şi femeia respectivă are ceva din spiritul Zânei Zânelor". care era aşteptat să înceapă din clipă în clipă. domnii mei. Mi-am format opinii proprii. deşi sunt gemeni. 104Formaţiunile de muzicanţi erau gata pregătite să acompanieze dansul sacru. Heraclit le-a spus despre Efes şi zei astfel: „Se spune. 101Şi Heraclit i-a îndemnat pe oaspeţi: „Să plecăm degrabă ca să nu pierdem nimic de văzut în această zi măreaţă. 111Se aplauda cu frenezie ştiind că dansatoarele zeiţei Artemis erau vestitoare ale 112 bucuriei vieţii şi iubirii. 103Când Pitagora. 107Pitagora şi Zamolxe au admirat grupul preoteselor care. 113Din legende ştim că Artemis este fiica Lui Zeus şi sora geamănă a Lui Apollon". 120Acolo Pitagora i-a îndemnat la discuţii. „Vin. 110La vederea lor publicul îşi manifesta bucuria. 109Preotesele au defilat ceremonios prin faţa spectatorilor. iar schimbările din univers sunt supuse acestei ordini 127 numită logos. Zamolxe. spectacolul a continuat timp de câteva ore. Onorând momentul zilei tânărul era îmbrăcat în haine deosebite. 115Ei reprezintă dualismul soare-lună. Şi mai cred că logos-ul este . 117Şi atunci când Domnazâna se face prezentă în femei. 119Apoi oaspeţii au mers acasă la Heraclit.CARTEA NEMURIRII Mergem împreună să asistăm la spectacol". 99A doua zi Heraclit a sosit punctual la întâlnire însoţit de Sibila. Şi Heraclit i-a spus cu modestie: „Învăţătorule Pitagora. 106Şi atunci au început să cânte instrumentiştii muzicali. 114 Şi Pitagora a adăugat: „În perechea Apollon-Artemis avem un exemplu al parteneriatului masculin-feminin. funcţia de complementaritate masculină-feminină este dată de perechea Dumnezeu-Domnazâna. 122„Să ne vorbeşti despre filosofia ta" 123 l-a rugat Pitagora pe Heraclit. 116Zamolxe a mai adăugat: „Pentru noi geţii. 108Şi Zamolxe le-a spus celor care-L însoţeau: „Iată un obicei vechi pe care-l avem şi noi geţii. acolo era strânsă o mare mulţime de oameni. Noi oamenii putem să înţelegem această ordine şi să o exprimăm prin vorbire. soţia lui. fiecare după 128 putinţa sa. se apropiau în paşi de dans sacru către centrul scenei improvizate. vin" le-a spus cu entuziasm Heraclit. 118Şi spre delectarea mulţimii. Heraclit şi Sibila au sosit la magnificul templu al zeiţei Artemis. 102 Vor fi dansuri rituale ale preoteselor de la templu". că templul zeiţei Artemis din Efes este una dintre cele şapte minuni 113 ale lumii. aceste astre complementare care reflectă în exterior un aspect uman interior". 105Şi deodată lumea a izbucnit în ovaţii. 121Vroia să cunoască conceptele filosofice ale tânărului amfitrion.

viaţa există tocmai pentru 74 . 129 De exemplu.CARTEA NEMURIRII susţinut de existenţa perechilor contrarii.

136Şi mai cred că la fiecare acolo la marea Euxin?" 152Şi Heraclit şi-a reluat firul etate există preocupări umane care pun în rezonanţă armonică vârsta acelui om cu istorisirii: „Cum ziceam. 143Tot prin acele spui. Cel înţelept este mereu în cultul şi importanţa focului. manifestare. 160Cum au decurs mai apoi practicile . focul 147 locuitorii băştinaşi ai acelui ţinut. cum a decurs învăţătura ta armonioasă. mai ales că vine de la un om aşa de venerare a focului157 tânăr. prin formele sale de închinăciune. 130Şi iar cred că focul este agentul care produce în esenţă. a zis Pitagora. 155Treptat cu vârsta după logos". Domnul meu". au din abundenţă loc în lume. 132Spusele tânărului Heraclit l-au închinau unui anume zeu pe care-L impresionat pe Pitagora care l-a mai numeau Dumnezeu". 154Eram copil schimbare şi-şi ajustează timpul vieţii şi mi-a rămas adânc întipărită în minte împresia acelor trăiri. bărbat din acel neam şi preot răspuns: „Datorită focului care este al zeului Dumnezeu". toate schimbările sau transformările care au părţi de lume se află un fluviu mare pe care noi grecii l-am numit tot Istros. 134O 149Heraclit L-a privit pe Zamolxe cu înţelegere a modului în care focul încredere şi respect şi a spus: „Ooo. rapid de transmutare profund calitativă a 146În copilarie am locuit la un frate de-al omului. bază de schimbare". focul cel mai subtil. Prin aceasta pentru care Heraclit 151L-a rugat pe Heraclit: de înaltă geţilor. 131 rudele mele prosperă. permite oricărei persoane să 150Pitagora dorea să ştie motivul 135 acorda o onoare atât participe la ordonarea lumii. 156Şi după cum ştiţi acest obicei de cât se poate de interesantă înţelepciunea este larg răspândit ta. 158Concluzia trasă de tot umblat prin lume. 138Pitagora a fost impresionat de ceea am căutat şi alte izvoare spirituale şi ce a auzit şi i-a spus lui Heraclit: „Este religioase care să ateste valoarea focului. De la ei am aflat despre 137 trăieşte.CARTEA NEMURIRII că are ca suport moartea şi formularea reciprocă este adevărată. 141De mic copil am venerarea focului. 157Am înţeles astfel că 140 Heraclit?" Şi Heraclit a zis: „Este oamenii au ajuns independent la povestea vieţii mele. se conştientizează lumea din perspectiva logos-ului ducând astfel la viaţa „Spune-ne. Istros. de la marea Euxin. am cunoscut pe 153 vârsta lumii în care el geţii de acolo. dar desigur că mult mine a fost că tot ce există are focul ca mai puţin decât domnia ta Pitagora. portul Heraclit şi a zis: „Este foarte corect ce Euxin cum spunem noi. Focul este mijlocul cel mai grâne şi lemn de construcţie pentru flotă. Aici de faţă se găseşte 133 schimbările în lume?" Şi Heraclit a Zamolxion. lucrează. 139Mă întreb cum de ai dobândit-o în toată lumea. prin formele pe care le poate lua. căci sufletul omului este făcut din tatălui meu şi i-am cunoscut bine pe geţi. agentul transformării comun tuturor. Ei se viu". 145Comerţul este înfloritor acolo. 144Cu mai bine de o sută de ani în urmă colonia a fost întemeiată de ionienii din Milet. întrebat: „Cum crezi că se explică 148„Da. 142 159Pitagora a apreciat expunerea lui Am rude într-o colonie de-a noastră numită.

CARTEA NEMURIRII tale?" 161Şi Heraclit a răspuns: „Am adoptat metoda simplă a geţilor. cea de a sta în preajma focului sacru fără a face nimic altceva decât a urmări 76 .

Zamolxe a vorbit cu Sibila în limba dacă constatând că ea ştia bine 174 limba strămoşilor ei. căci practica ei m-a inspirat să fac lucruri bune în viaţă". 173 despre neamul geţilor. In dimineaţa următoare Pitagora şi Zamolxe s-au pregătit să 177 acest tânăr. care este un copil al focului". Zamolxe i-a vorbit despre zeii/ zânii. Eram în urbe când am observat pe cele spuse. In esenţă realitatea este un rezultat al focului.CARTEA NEMURIRII flăcările şi a lăsa gândurile să curgă nestingherite. 163Atunci Pitagora a zis şi el: „Şi eu am adoptat practica focului sacru la mine acasă în insula Samos. 188După îmbrăcăminte mi-am dat seama că este trac. în paralel cu învăţăturile date Lui. trăirea în foc sacru spiritual". 171 Ei au practicat obiceiul străbunilor lor atunci când au dorit un copil. 164Sunt întru totul de acord că acest mod de legătură cu divinul favorizează cunoaşterea logosului. i se zice Likios. elementul de bază care poate transforma orice. 186Şi într-o zi Pitagora I-a făcut Lui Zamolxe o surpriză: „Am adus astăzi cu mine un om de pe meleagurile Tale. zeiţele/ zânele şi despre tradiţia sacră a geţilor. 162Ulterior am constatat valoarea acestei metode. părăsească oraşul Efes. era mereu curios să ştie şi alte lucruri 185 cunosc şi eu astfel de metode. 192Şi l-a întrebat în limba getă: „Cum te cheamă? De unde eşti?" 193Când a auzit vorba Lui Zamolxe 77 . 168Noi avem multe alte metode de a pune în practică valoarea focului sacru". despre preoţi. 189I -am vorbit despre Tine şi el a dorit să Te cunoască". 175Către seară Heraclit a pregătit şi a aprins un mare foc sacru în onoarea 176 oaspeţilor săi. pe Sibila. preotese şi preotese vestale". 190Şi zicând aceasta Pitagora a ieşit din cameră şi i-a lăsat pe cei doi oameni singuri. 191Zamolxe s-a apropiat de tânăr ca să-l vadă mai bine. 165Omul care a pătruns aceste taine dobândeşte ordine în gândire şi prin aceasta îşi conduce viaţa cu înţelepciune. Heraclit şi-a condus oaspeţii la port unde şi-a luat rămas bun de la ei. 166Cine posedă înţelepciune are virtute şi de aici se ajunge la fericire. părinţii ei s-au helenizat şi au locuit în colonia noastră Istros de la marea Euxin. 178Pe timpul călătoriei cu bacul. 183Şi cei doi au ajuns curând în insula Samos. Şi toţi au fost mulţumiţi de concluziile la care ajunseseră. 181Şi mai cred că o structurare a acestor idei prin numere poate duce la cunoaşterea multor taine. 167Şi Zamolxe le-a zis: „Printre noi geţii se spune că pruncul al cărui suflet a fost chemat la focul sacru este un copil al focului. 179 Şi I-a spus Lui Zamolxe: „Filosoful 180 169Heraclit a mărturisit: „Domnii mei. din ţinuturile 187 172Oaspeţii au rămas impresionaţi de lupilor. ale zeului Apollon Lykeios. Soţia mea Sibila este din neamul tracilor. 170 Heraclit are perfectă dreptate. 182Rămâne ca pe viitor să mai discutăm acestea". Pitagora a evaluat experienţa lor la Efes. 184Trecuseră aproape doi ani de când Zamolxe învaţa cu înţeleptul Pitagora care.

CARTEA NEMURIRII băiatul a căzut în genunchi. 194Trăia o manifestare divină. 195Şi a spus cu lacrimi şiroindu-i pe obraji: „Dumnezeu. Dumnezeu s-a îndurat de mine!" 78 .

O vrut să-l asculte. cum L-ai dat Lui Dumnezău. 200Am şaptesprezece ani. 204I-am ţinut minte vocea". 224Doar că pentru căsătorii şi bucuria vieţii noi o avem pe zâna Ila. zău. Nu-Mi vorbi mai departe despre asta". dragostea voinicilor. mă cheamă Licu. apoi l-a ridicat în picioare spunându-i: „Eu sunt Zamolxe. înţelepciunea în limba geţilor. Adă-mi mie noroc. 208Şi Zamolxe a mai aflat de la Licu că făcea parte dintr-o familie înstărită din Tracia. Ţi-mpletesc acum cunună. 217 Cine-n viaţă îşi vrea bine. că în acea fată se afla spiritul de iubire al Zânei Domnazâna". 229Pitagora a aflat şi 214Aşa tânărul I-a povestit: „Noi. ce-o să fie zâna mea. 207Şi Licu L-a rugat: „Vreau să rămân cu Tine şi să Te slujesc de bunăvoie. dobândite de la 213 făcuse dor de neamul său şi iată că Pitagora. Te cheamă mereu pe Tine. Te înţeleg. 209Tânărul avea o educaţie bună. să ne căsătorim şi să muncim întreprinzător şi din când în când stătea la bucuroşi. Licu era ascultător. 221Şi Licu a povestit mai departe: „Apoi fiecare băiat care-şi căuta iubita.CARTEA NEMURIRII 196Zamolxe a înţeles pe dată ce se altarul Ei. bucuria să îmi crească. 223Atunci Zamolxe i-a spus: „Şi la noi geţii se face ceva asemănător. domnul meu". 198Vin de mai sus de fluviul cel mare. că eşti Zâna Zânelor. cu cântece la cobză. Arianului i se cunoştinţele. Domnazână. Zamolxe misiunea". împletim întâmpla. un om din neamul tău. că eu vreau să mă însor. 222Fiecare era încredinţat că aleasa lui era Zâna Zânelor pentru el. vin din Tracia şi sunt din clanul 201 ne chema iubitele hărăzite: 216Domnazână. Ne strângem la tracului dată la şcoală. în limba neamului Său. 220 Domnazână. harnic şi să iubim. 210Apoi Zamolxe a aranjat cu Nestor ca tânărul să stea cu ei ca slujitor al Lui puterea zânelor. fetele să mă iubească. 202Am pornit de acasă pentru că am avut un vis despre un om. el despre talentul muzical al tânărului şi a domnul meu. Pitagora fost încântat şi i-a zis: „Noi grecii numim . doar cu Zâna Zânelor ". Istru". Ţi-mpletesc acum cunună. In Dumnezeu i-a trimis pe cineva ca să-L dorinţa de a şti cât mai multe despre Licu ajute să-Şi poată împlini cu bine şi oamenii de pe meleagurile lui. 205Zamolxe ştia că Licu se referea la El. Domnazână. aşeza cununa pe capul fetei cu care dorea să se căsătorească. aprindem focul sacru. 203El vorbea limba noastră şi era cu totul învăluit în lumină. 197L-a lăsat pe tânăr să se cununi şi cântăm din toată inima pentru a liniştească. întocmai cum faceţi voi cu picioarele Lui Zamolxe să înveţe Domnazâna perechea Lui Dumnezeu". scria şi vorbea greceşte foarte bine. 230După o performanţă a 215 numim Domnazâna. 218Ne dă holde holdelor şi 219 Cogaion. 212Zamolxe 226Venirea lui Licu la Zamolxe a 227 avea astfel prilejul să-şi formuleze schimbat multe lucruri. pe cap o aşez la cea. Grecii îmi spun Likios. avem în sat o Zână. 206Şi i-a zis tânărului: „Aşa deci. 225O chemăm să ne ajute 211 Zamolxe. 199Şi băiatul I-a spus: „Domnul meu. îl îndemna să-şi aducă aminte de viaţa de 228Adesea Licu îl delecta pe Zamolxe acasă.

. 231 Mi-a plăcut cum ai cântat şi te voi mai chema pe aici".CARTEA NEMURIRII acest instrument muzical lira tracă.

preotul Zarates. trebuie să facă parte dintr-un marele sfătuitor al tânărului Darius. 264Cât despre cele clarifice unele nedumeriri. din 243 dinastia achemenidă. spiritualitate. ca să Mă printre conducătorii perşilor. Marele Lup Alb s-au pregătit de plecare. 232Şi în timp Zamolxe a aflat şi mai 250 . 262El este protejeze. 260Şi spus: „Eşti Marele Lup Alb. cum spun perşii. 257Casa mea Iţi este mereu înţelegeau cum un om poate fi aşa deschisă. în insula Samos. 249Tot aşa am făcut şi eu în didascalos. 241Şi i-a timpul despărţirii de maestru. zicându-I: „Bine ai venit. în inima". în Babilon. slujitor al Lui Zaratuştra 242Şi Zamolxe s-a gândit la viaţa Sa în Babilon şi preot al lui Ahura Mazdah. Şi l-a rugat ca atunci 236 jefuiască pe Zamolxe. să dea de ştire şi ameninţau că-L omoară dacă nu 237 familiei Sale că a pornit mai departe în le dă punga cu bani şi aur. Şi deodată s-a lume în căutarea învăţăturilor zeilor auzit un urlet sfâşietor de lup. a primit inspiraţie de la zei". asha. întâmpinat pe get de când a intrat pe uşă ele sunt doar o mijire a înţelepciunii. 263Zarates Te va ajuta. 235 Şi a fost o întâmplare. 267Neamul meu timpul călătoriei mele de douăzeci de ani. 253Şi 234 Zamolxe s-a înclinat cu respect în faţa lui „De acum te voi numi Lup Alb. îţi mulţumesc. Intr-o seară Zamolxe l-a vizitat pe găzdui. 252Şederea cu mine în Samos Ţi-a fost 233 233Intr-una din zile Zamolxe i-a spus: doar primul pas pe calea zeilor". le-au căzut săbiile din mâini şi au rupt-o 258In următoarele zile Zamolxe şi la fugă". Şi vei fi Pitagora şi a zis: „Aşa voi face protectorul Meu şi al neamului arienilor". Fără doar şi poate că întruchipare a ordinii şi dreptăţii. Intr-o zi. „Faptul că Pitagora a adus 261Zarates este un om bun şi bine văzut aici un om din neamul Meu. 238Cei doi lumii". Te aşteptam.CARTEA NEMURIRII 251 Am plecat de acasă pentru ca să înţeleg multe lucruri de la Licu care I-a mărturisit mai bine lumea zeilor. pe 254Când a revenit acasă Zamolxe i-a când se aflau într-o parte mai izolată a împărtăşit lui Nestor planul Său de a 255 insulei. 240Zamolxe ştia că tânărul Ii era 259Când a sosit ziua plecării era protectorul cu misiune divină. 265Le-am învăţat şi eu de la înţelepţii 247A sosit timpul să mergi să cunoşti lumii şi Ţi le-am transmis din toată lumea sacerdoţilor. 239Le-a intrat frica în oase. 248Sunt 266Zamolxe s-a înclinat adânc în faţa locurile cele mai bune pentru lui Pitagora spunându-i: „Invăţătorule. că înţelegea limbajul lupilor. 246Pitagora La deprinse aici cu mine. Chemarea ta înţeleptul Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: va face eroi nemuritori din neamul „Iată o epistolă de recomandare către arienilor". 256Nestor L-a încredinţat: „Aşa voi hoţi au privit cu consternare la Licu şi nu face prietene. rege privit ca plan al înţeleptului. şi-Şi spunea. 245Vroia să-l consulte şi să-Şi religia zoroastră. Ierusalim şi în Teba Egiptului. doi răufăcători vroiau să-L pleca spre Babilon. didascalos". Mergi cu bine şi dă-mi de ştire ameninţător. Şi Tu ai părăsit temporar ţara Ta pentru acelaşi scop. Şi-au scos săbiile când va merge în Dacia. pe unde te mai afli". proteja şi învăţa multe despre Pitagora.

268Şi Pitagora I-a zis: „Ai .CARTEA NEMURIRII 251 arian te va venera în toate veacurile ce vor urma".

dreptatea. Orient sosind în Fenicia. 19Înţelepciunea de la Ahura Mazdah este mare şi El a dat-o şi altor 20 oameni. împreună cu un grup grecii numim logos. 3Au 22 mers călare către oraşul Tir ajungând la planurile mele. ceea ce noi îmbarcat pe un vas. 5Zamolxe a arătat trupelor persane scrisoarea lui Pitagora Ahura Mazdah. Pitagora a plecat din 29 cu un şnur gros. îmbrăcat în alb şi încins a dus vestea. 9De cum l-a văzut Zamolxe i-a 26Şi Zarates L-a întrebat pe Zamolxe: făcut o adâncă plecăciune şi i-a înmânat 27 „Ce mai face înţeleptul din Samos? I sscrisoarea de la Pitagora. Rog pe domnia ta să-l primeşti pe Zamolxe la învăţătură. 15El are patruzeci şi doi de ani şi este din neamul geţilor. 24Zarates era impresionat de alura persani cei doi au ajuns cu bine în Babilon. Pitagora. de unde şi-au Zamolxe îţi va povesti mai multe despre luat cai şi cele necesare pentru drum. o colonie greacă aflată în Magna al Lui Zaratuştra. arienii care locuiesc peste fluviul Istros la nord de Tracia. 269Eşti un daimon. şcoală filosofică". el fiind un om 1Zamolxe şi Marele Lup Alb s-au în care asha. Zarates 30 Imi amintesc că intenţiona să deschidă o vorbea curent caldeeana şi greaca. Prima schimbare la faţă a Lui Zamolxe. Şi mărturisesc că îi decât Pitagora cu aproape cinci ani. Focul sacru zoroastrian. Arienii vedici. care era un preot cunoscut închinăciune şi respect de la Pitagora din în tot imperiul persan. limba sa maternă. 4Apoi şi-au continuat Zarates să ai parte de multă lumină de la 23 drumul spre Babilon. l4Trimit domniei tale pe Zamolxe care mi-a fost învăţăcel aici în Samos timp de doi ani. Să continui mărite rudele lui Pitagora. arian şi daimon. Pitagora se pregătea să plece la 13 Croton. Zamolxe ca preot zoroastru. Ar dori să înveţe cu domnia ta tot aşa cum am făcut-o şi eu. bărbatului din faţa lui şi de recomandarea 7Apoi Zamolxe a mers direct la scrisă care I s-a făcut. Şi au pornit spre 21 Eu voi pleca în curând din Samos. 28 10Inalt. 6Protejaţi de insula Samos. de negustori greci. era acolo. fostul lui învăţăcel. preot Samos. l %Vei afla că el ştie multe învăţături. Ordine şi dezordine în lume.CARTEA NEMURIRII dobândit puteri spirituale deosebite Zamolxe. lângă persană. Zarates din Babilon.25 Dorea să afle mai templul mare al oraşului. 270Zeus şi Dumnezeu să fie cu Tine Zamolxion. Zarates era mai în vârstă Babilon acum doi ani. Multe respect de la 83 . Regele Darius Il întâlneşte pe Zamolxe. Profeţiile lui Zarates. apoi a deschis scrisoarea de la pe când eu eram gata să părăsesc insula Pitagora şi a citit: „Mărite Zarates. 12Şi Zarates l-a măsurat cu privirea pe 31Zamolxe i-a răspuns: „Domnul meu. străluceşte ca focul. slab. chiar şi unele pe care noi nu le-am cercetat. erou păzitor al celor vii şi dătător de belşug tuturor. Zamolxe. Drum bun!" CAPITOLUL 6 Zamolxe pleacă spre Babilon. lonia ". 16Zamolxe este preot 17 al acelui neam. Primeşte domnul meu către Zarates. stătuse aici timp de cinci ani. Preotul Zarates mult despre Pitagora. 11Pe duc lipsa.

Locuitorii din Samos nu erau interesaţi de învăţătura lui.CARTEA 32 Grecia. 34Eu l-am 84 . Li se părea deosebită şi complicată. 33De aceea Pitagora a vrut să o facă cunoscută pe alte meleaguri locuite de greci.

63Alte popoare au obiceiurile lor. 69Sunt încredinţat că jertfa exterioară nu este bună. 41Şi Zarates L-a rugat pe Zamolxe: „Spune-mi despre poporul Tău şi despre credinţele voastre?" 42Zamolxe a răspuns: „Noi geţii locuim mai sus de Grecia şi Tracia. 57 Şi a doua zi Zarates L-a chemat pe Zamolxe în incinta templului. de pildă. căruia îi aduc sacrificii pe care le ard în foc. zeu şi principiu al luminii. 37Cu el aici în Babilon am cunoscut şi eu înţelepciunea acelor oameni. 56 Marele Lup Alb Il putea sluji în voie pe Zamolxe având grijă de locuinţă. urma să se îmbarce pe un vas al unui negustor pe nume Nestor. Şi-a spus în gând: „Omul acesta este aparte. 64Caldeenii. 50Zarates a aranjat ca un slujitor al templului să aibe grijă de tot ce aveau nevoie noii sosiţi. 48Şi Zarates le-a spus Lui Zamolxe şi Marelui Lup Alb: „Veniţi cu mine şi vă voi da găzduire". căruia i se atribuie numărul unu. este pământul. multe cunoştinţe 37 51La plecare Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Deocamdată eşti unul dintre aspiranţi şi adoratori ai focului sacru de 52 la templu. De mâine Iţi voi trimite vorbă ce ai de făcut. 65Ei îl au ca zeu al focului pe Baal. strălucitori. 43Suntem din neamul mare al tracilor. 55Zamolxe şi Marele Lup Alb aveau camerele despărţite de o uşă. printre care stătuse timp de zece ani. 66Aceasta este o mare eroare. 40Noi perşii suntem tot arieni. 39Cât despre Tine.CARTEA NEMURIRII lăsat gata să părăsească insula. eşti get din neamul arienilor. peste fluviul cel mare Istros. curăţate şi sortate astfel ca să nu existe printre ele din întâmplare obiecte străine. 58Prima însărcinare a fost să pregătească în fiecare dimineaţă lemnele pentru focul sacru şi apoi să asiste la ceremonia închinată zeului Ahura Mazdah. 44Zeul nostru se numeşte Dumnezeu care-Şi are pereche pe Domnazâna. fac jertfe. 59Era ritualul pe care preoţii zoroastrieni îl îndeplinau zilnic. Pitagora şi-a însuşit de la egipteni. locuitor tot din Samos". 45Dumnezeu este cerul. 38Noi perşii îi respectăm pe cei care-L caută pe Ahura Mazdah. iar Domnazâna. 35Zarates a mărturisit nostalgic: „Mi-a fost cel mai bun discipol. 60Şi Zarates I-a explicat astfel: „Lemnele trebuie alese. Treptat vei învăţa cum Il onorăm noi pe zeul Ahura Mazdah. om de mare încredere. 61Mai cu seamă să fii atent să nu aibă vieţuitoare precum sunt insectele. arieni de când lumea-i lume. 49Apoi cei doi au fost conduşi la clădirile anexe ale templului zoroastru unde au primit două camere alăturate. virtuos. 62Noi preoţii Lui Zaratuştra respectăm toate fiinţele create de Ahura Mazdah şi avem grijă să nu fie jertfite din neatenţie în foc. 67Cred că Pitagora Ţi-a vorbit despre aceste lucruri?" 68Zamolxe a răspuns: „Intr-adevăr noi am discutat acestea. aşa cum spunea înţeleptul Pitagora. 46Zarates l-a privit cu mare atenţie pe 47 Zamolxe. a pornit în lume în plină maturitate să caute adevărul". numărul doi". ci numai 85 temeinice. nobili în suflet". inclusiv de mâncare". . de curăţenie şi de primirea hranei. 53Tânărul care a venit cu Tine rămâne 54 slujitorul Tău. 36Inteligent.

nicidecum fiinţele de orice fel". La focul sacru se ard impurităţile care atârnă greu pe sufletul omului.CARTEA 70 cea interioară. 86 .

76Priviţi 91Şi Zamolxe a răspuns:. De întrebat: „Dar domnia ta de unde eşti de acum suntem în prezenţa lui Ahura loc?" i Mazdah prin focul sacru.CARTEA NEMURIRII 71Şi Zarates a spus: „Intocmai. acolo cu învăţătorul Meu Pitagora. să se mai întâlnească cu 83Pentru prima dată în viaţa Sa avut prilejul103 Zamolxe avea ocazia să participe la Lisandros. In dimineaţa următoare Zamolxe a din India. greci. Apoi s. cu acel indian". cei prezenţi aveau prilejul să omul cel venit din India. atash. Lisandros I-a promis: 86Cei prezenţi la ospăţ erau de multe „Bine. Eu sunt Lisandros. respiraţia rărită şi mintea-i intrase într-o Zamolxe. 102In zilele ce au urmat Zamolxe a la ospăţ". Aşa a aflat că grecul locuia în veselia ce urmează unui ritual zoroastru. 89Un grec a intrat în vorbă cu pregătit lemnele pentru focul sacru pe Zamolxe. 100Te afli într-un loc mentală. Şi a aşternut liniştea. Ionia. egipteni. 97Zamolxe ia venerat Ahura Mazdah. creatorul luminii. „Vin din 92 flăcările şi gândiţi-vă la tot ceea ce doriţi insula Samos. 101Aici în Babilon s-au adunat 81La sfârşit preotul Zarates a anunţat: mulţi învăţaţi. schimbe opinii. armoniei şi al binelui. 87Zamolxe i-a recunoscut pe templul zoroastrian erau din ce în ce mai 87 . 96Cei doi s-a împrietenit. Vă voi aranja o întâlnire". să discute pe teme 104Şi într-una din zile Zamolxe L-a spirituale. de felul meu stare de beatitudine şi comuniune cu zeul din Milet. 88Dar atenţia I-a fost atrasă de un om venit ştii ce ai de făcut". chiar şi din afară. 77Şi preoţii au recitat invocaţia 93Numele Meu este Zamolxe. potrivit. 79Zamolxe îşi observa grecul a mai zis: „Bucuros de cunoştinţă. Patru adunaţi din toate părţile imperiului persan. 74 văzând îmbrăcămintea Lui 74 mulţimea de participanţi. fenicieni. 98Şi Lisandros a şi toţi cei prezenţi s-au unit în pacea constatat bucuros: „Aşa deci! 99Cauţi înţelepciunea lumii. Puterea persană îi 82 „Pentru astăzi am terminat. Poftiţi acum protejează". inclusiv pe mâncăruri. Babilon de câţiva ani şi că avea drept 84Printre mesele îndestulate cu bogăţia de cunoştinţe lume deosebită. Ionia. Un timp am locuit să întreprindeţi pentru vieţile voastre".de baştină din ţinuturile geţilor". arătând cu mâna dreaptă care Zarates l-a aprins într-un container mulţimea din jur şi spunându-I: „Suntem 73 metalic fixat pe un suport solid. Zarates le-a Zamolxe. 80Ceremonialul s-a povestit lui Lisandros câte ceva despre sfârşit cu un moment de mare profunzime călătoria Lui spirituală. 106Activităţile prestate de Zamolxe la neamuri. 85Prin asistarea la focul sacru al „Aş dori să vorbesc Lui Zaratuştra sufletele lor erau purificate rugat pe Lisandros: 105 şi apoi umplute de un duh al înţelepciunii. Priveşte în jur!" preoţi zoroastrieni vor oficia pentru 90Grecul. 94Sunt arian 78 95 Ahunvar şi multe altele necesare. a crezut că era grec şi L-a 75 spus tuturor: „Am aprins lemnele. De acuma caldeeni. iudei.

CARTEA fructuoase. 108Şi în 88 . 107Treptat Zamolxe a reuşit să înveţe invocaţiile Lui Zaratuştra din 1 1 » Gathas. părţile cele mai vechi din scriptura perşilor numită Avesta.

noi le numim samhita. 116Omul s-a prezentat zicând: „Sunt preot brahman şi mă 117 numesc Şastri. In vechime călăreţii traci şi familiile lor au poposit pe aceste pământuri. care ştia bine limba avestană va traduce conversaţia. Yajur Veda Samhita. Intr-o zi preotul Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Există o înrudire între popoarele noastre. astfel născându-se popoarele mezilor şi perşilor. 130Există preoţi brahmani specializaţi în fiecare dintre ele. 135 „Exact" a remarcat brahmanul spusele Lui Zamolxe. urmaşii celor care au ajuns pe aceste meleaguri după ce au trecut prin 125 unde sunteţi voi tracii. Este de fapt aceeaşi esenţă. deşi avem alfabetul nostru 132 devanagari. unii chiar le ştiu pe de rost şi le cântă. Sama Veda Samhita şi Atharva Veda Samhita. religia noastră vedică. 131Noi credem că învăţătura trebuie să intre în inimă nu să fie doar citită. scrierea zeilor. Lisandros. anume Rig Veda Samhita. pe care Zamolxe vroia săl cunoască şi a organizat o întâlnire. Eu înţeleg destul de bine ce zici atunci când vorbeşti cu Likios. 123 Scrierile Cu prilejul întâlnirii lor Zamolxe vroia să afle cât mai multe. indianul era îmbrăcat în alb şi purta diagonal peste piept un fir gros. Cu o parte din ele. omul care Te slujeşte". 118Zamolxe şi-a făcut şi El cunoscut numele. 133Atunci Zamolxe a spus: „Maestrul meu spiritual Pitagora recomanda şi el învăţătura orală. avestana". calea eternă a dreptăţii. Vorbesc limba sanscrită. 119Şi Zamolxe l-a întrebat pe brahman despre crezurile lui: „Ce s-ar putea spune despre spiritualitatea indiană?" 120Şi brahmanul a răspuns: „Noi avem scrierile sacre numite Veda. Scopul învăţăturii noastre este de a crea ceea ce numim sanatana dharma. 128Şi vroia să cunoască cât mai multe lucruri despre scrierile sacre numite Veda şi l-a rugat pe brahman: „Spune-mi te rog ce cuprinde scriptura voastră". 127Aşa Zamolxe a înţeles că originea vedicilor este tot ariană.CARTEA NEMURIRII acele scrieri a observat similitudini între limbile avestană şi cea dacă. 126Suntem deci rude apropiate cu perşii". străbunii noştri migrând peste stepele şi 123 137 munţii din ţinuturile arienilor. 121Pe ele se bazează 122 ţinuturile perşilor. 138Şi l-a întrebat pe 89 . care este destul de asemănătoare cu limba perşilor. 129Brahmanul Şastri a răspuns: „Veda are patru părţi vechi. 110Noi perşii suntem tot arieni veniţi de pe meleagurile de 111 sunt revelaţii. 115Şi la sosirea celor trei. aceeaşi cu cea a perşilor şi a tracilor. persanii numesc asha şi noi geţii justiţia. 114Lisandros a luat legătura cu omul venit din India. 124Şi noi suntem arieni. au venit în India stăpânea cunoştinţe spirituale vaste. 134Voi spuneţi sanatana dharma la ceea ce grecii denumesc logos. 136Şi Zamolxe a înţeles că brahmanul sub formă orală. Arienii vedici şi-au continuat drumul către est ajungând în India. 113Atunci Zamolxe i-a mărturisit: „Şi eu pricep cuvintele din limba persană şi chiar şi manthre-le pe care deja le-am învăţat de la domnia ta". adevărului şi luminii".

ce numere sacre aveţi în religia vedică?" 90 .CARTEA brahman: „Spune-Mi te rog domnul Meu.

a fost uimit de fizionomia şi prezenţa Sa de spirit. 161Intrând în marea sală a tronului lui Darius. Acest număr este o sută opt". 172Dar Darius s-a arătat sceptic zicând: „Asha? Asha? Ştiţi voi oare ce 173 91 . Astfel zero este nimicul capabil să genereze ceva. Regele Darius a aflat că printre cei care slujeau la templul lui Zarates era şi un get pe nume Zamolxe.CARTEA NEMURIRII 139Brahmanul Şastri a răspuns: „Filosofia noastră are două puncte centrale care prin interacţia între ele creează dinamica existenţei noastre spirituale. preotul Zarates. 140Este vorba despre numerele zero şi unu. 155Apoi Zamolxe şi Lisandros au revenit la templu". 151 oaspeţi nu cuceritori. nimicul. 149Brahmanul a răspuns: „Observaţi vă rog faptul că două sute şaisprezece este dublul lui o sută opt. aflate undeva pe lângă mare". 169Şi Darius a vrut să le cunoască temelia spirituală şi a întrebat: „Cine este zeul vostru cel mare?" 170Zamolxe a spus: „Zeul nostru drept se numeşte 171 Dumnezeu. adică acel ceva. lila spunem noi. 167Dar ei ne sunt 168 celei feminine. Noi îi spunem justiţia". 141Am putea rezuma această dinamică în câteva cuvinte: numărul zero este potenţialul care se poate materializa 142 156Au trecut câteva săptămâni de când 157 în numărul unu. grecii s-au aşezat în ţinuturile noastre de pe lângă marea Euxin. Află mărite rege că şi noi geţii urmăm ceea ce perşii numesc asha. 154La despărţire i-a mulţumit brahmanului pentru bunăvoinţa cu care a răspuns întrebărilor Sale. 153Convorbirea lor I-a lărgit orizontul de înţelegere a misticii numerelor. 148Şi Zamolxe a zis: „Este foarte interesant. a luat loc în dreapta regelui care. însoţit de Zamolxe. 160Intr-o zi Darius i-a cerut preotului Zarates să vină la palat împreună cu Zamolxe. 152Zamolxe a fost impresionat de brahmanul Şastri. dintre zero şi unu. 144Toate celelalte numere sunt jocul iluzoriu. 150Numărul mistic o sută opt este atribuit atât perspectivei masculine cât şi 151 Zamolxe era în Babilon. Noi suntem un popor aprig care nu a fost supus niciodată de nimeni de când ne ştim". 143Pe când numărul unu. 158Dorea să-L cunoască şi să afle cât mai multe despre neamul geţilor. 146Şi Zamolxe a mai întrebat: „Oare aveţi un număr sacru aflat în armonie cu ' 147 curgerea timpului?" Brahmanul a răspuns: „Da. 164Şi regele I-a spus Lui Zamolxe: „Vorbeşte-mi despre neamul tău getule Zamolxe! 165Ştiu că pe pământurile voastre aveţi colonii prospere ale grecilor. adică pe acel unu. 145Fireşte că această dinamică existenţială are loc pe axa timpului". văzându-L pentru prima dată pe Zamolxe. 163Ca sfătuitor spiritual al lui Darius. poate fi absorbit în numărul zero. Maestrul Meu grec Pitagora Imi vorbea despre o mistică a numărului două sute şaisprezece". 166Zamolxe a răspuns: „Mărite rege. In existenţa lor complementară ele însumează cifra două sute şaisprezece. reprezentând practic dinamica masculin-feminin". 159Se gândea regele că va putea trimite o expediţie militară la ei. Zamolxe a fost impresionat de splendoarea fără egal din jur. 162Oaspeţii de seamă au fost invitaţi să stea la aceeaşi masă cu măritul rege.

CARTEA NEMURIRII înseamnă cu adevărat asha?" Atunci Zamolxe i-a răspuns: „Este dreptatea şi 92 .

Zarates L-a rugat pe getul arian să-i povestească: 193„Ştiu că ai patruzeci şi doi de ani. 207Toate cele spuse de Tine încep să capete sens". 174Iubim cu dreptate oamenii. Persanii aveau în spatele cuceririlor lor un scop spiritual şi credeau că Dumnezeu. Dar mă ardea o dorinţă fierbinte. 205Zarates a remarcat: „Este interesant. de aspiraţie către lumină. lipsa minciunii şi a trădării. îi ajuta. căci erau oameni agresivi puşi pe prădăciuni şi a trebuit să ripostăm". 175Auzind cuvintele Lui Zamolxe. Rege al Regilor. tata a văzut pe cer o stea mare cu coadă. 201Şi tata a crezut că este un semn 202 bun pentru tot neamul geţilor. 187Dar cu grecii este altceva. 199Spre dimineaţă când mama mă năştea la răsăritul soarelui. 93 . 192Şi într-o zi. mama m-a născut în casă pe pământ. 197Aşa este obiceiul la noi geţii. 184Acolo Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „După cum ai auzit de la măritul Darius. atunci veţi fi lăsaţi în pace să slujiţi în continuare luminii 178 spiritului. Darius a fost uimit. 185Noi distrugem răul şi întunericul celor care sunt sub stăpânirea Spiritului Răului. iar pe cei răi îi pedepsim. 194Vorbeşte-mi despre timpul când ai venit pe lume Zamolxe". Perşii nu vor încerca să vă cucerească. masageţii sau sciţii pe care i-am supus în Bactriana cu vreo zece ani înainte ca marele rege Cirus să ocupe Babilonul. domnul meu". pe care ei Il numeau Ahura Mazdah. 191Şi vroia să-şi verifice anumite teorii despre influenţa astrelor asupra vieţii oamenilor şi să afle împrejurările în care Zamolxe s-a născut. 188In trecut am avut şi noi probleme cu un neam înrudit cu al vostru. se va mări. astfel că lumina lui Ahura Mazdah. de aceea mă aflu aici. 200Astrul acela a rămas mult timp să lumineze cerul. domnul meu. 206In limba avestană zam înseamnă tot pământ. Şi pe loc a renunţat la acel plan spunând: „Dacă neamul geţilor are un om care poate vorbi atât de nobil. pe când se aflau în grădina templului. noi perşii nu atacăm popoarele la întâmplare. 176Se gândise cumva la cucerirea pământurile geţilor în urma 177 unor sfaturi greşite. 186Acum când regele Darius a aflat mai multe despre voi geţii arieni. 183După terminarea banchetului dat de regele Darius. 179Noi mergem doar împotriva acelora care sunt cuprinşi de 180 întuneric în spirit. 190Preotul şi magul zoroastru Zarates Il considera pe Zamolxe un personaj cu totul deosebit. 181Şi cu aceste cuvinte regele Darius a încheiat conversaţia cu Zamolxe care era mulţumit că avusese ocazia să afle 182 gândurile regelui despre geţi. 196Era iarnă. 195Zamolxe a zis: „Despre acel timp iată ce mi-au spus părinţii mei. 189Dar ei ne-au atacat. de creştere şi înflorire. Ii respectăm pe oamenii luminii". 204Şi aşa am plecat în lume. Angra Mainyu atunci când ei jefuiesc alte neamuri şi distrug bunuri omeneşti. Domnul Inţelept. pe când întunericul lui Angra Mainyu. perşii nu vor merge împotriva voastră. La maturitate am ajuns preot şi am făcut cât 203 am putut pentru ei. să cunosc înţelepciunea de peste tot. Spiritul Rău. se va diminua". 198Chiar numele meu înseamnă pământ în sensul de sursă germinativă.CARTEA NEMURIRII adevărul. Zarates şi Zamolxe s-au întors la templu.

CARTEA NEMURIRII 208Şi se gândea Zarates făcând calcule: „Getul este născut cu douăzeci de ani după Pitagora. 209Deci Zamolxe avea douăzeci şi cinci de ani atunci când perşii 94 .

CARTEA

înseamnă atât ordine cât şi dezordine. 226Deşi dezordinea este lipsa ordinii ea ar ani când au cucerit Egiptul". Şi Zarates I- trebui cumva măsurată". a spus Lui Zamolxe: „Mă voi mai gândi 227Şi Zamolxe a zis: „Mă gândesc că la cele ce mi-ai spus". în timp dezordinea se ordonează urmând 211Adesea, după ceremoniile rituale 228 ale focului sacru atash, Zamolxe stătea de anumite legi. Deci ea ar putea fi 212 vorbă cu Zarates. Şi i-a spus într-o zi: exprimată prin numere, chiar dacă se află „Invăţătorule, în insula Samos am avut în stadiul de dezordine". 229Şi Zarates a prilejul să discut cu înţeleptul fost de acord: „Aceasta este adevărat. 213 230Dar până la acea ordonare trebuie să Pitagora despre existenţa lumii. El spunea remarcăm faptul că orice evaluare a unei că în esenţă realitatea se reduce la situaţii existente într-un anumit punct din manifestarea ordinii, ceea ce voi perşii timp găseşte atât ordine cât şi dezordine. numiţi asha, reprezentată prin numere. 231 214 231Dinamica relaţiei lor nu salvează Tu domnul meu ce părere ai?" corelarea pentru că haosul apare mereu în 215Şi Zarates a răspuns: „Eu cred că lume". 232 nu putem face prea uşor o aşa afirmaţie. Şi Zamolxe a continuat argumentul 216 In primul rând că nu există ordine peste filosofic în faţa lui Zarates zicând: „Deci tot ca să o putem exprima prin putem spune că atât Ahura Mazdah cât şi 217 Angra Mainyu, ca forţe ale realităţii, vor simboluri şi prin numere. Şi chiar dacă exista mereu". 233Zarates a răspuns: „Asta am reuşi să găsim numerele potrivite şi este corect. 234Dar noi zoroastrienii legile prin care acele numere arată credem că va exista un timp când Ahura ordinea, ce ne vom face cu dezordinea? Mazdah îl va învinge pe Angra Mainyu. 218Ne este practic imposibil să aplicăm 235 numerele şi în cazul dezordinii". Şi atunci salvatorul nostru numit 219Zamolxe a spus: „Aşa ar părea la Saoshyant va sosi în lume". 220 236„Ce înseamnă anticipata apariţie a prima vedere. Dar să ne gândim la faptul acestui personaj?" a întrebat Zamolxe. că întunericul înseamnă lipsa luminii şi 237Şi Zarates a răspuns: „In general noi dezordinea este lipsa ordinii. 221Pe aceste zoroastrienii credem că este vorba de considerente putem spune ca Angra venirea unui om, în carne şi oase, precum 238 Mainyu, Spiritul Rău, este lipsa 222 a fost Zaratuştra. Şi mai credem că lui Ahura Mazdah, Spiritul Bun. Prin spiritul Lui Zaratuştra va coborî în acea urmare Angra Mainyu nu există". persoană. 239Salvarea va consta în 223 aducerea înţelepciunii pentru toţi, va fi o Şi preotul Zarates a căzut pe reînnoire a lumii. 240Noi numim aceasta 224 241 gânduri, fiind pus în dificultate. Apoi a frashokereti. In prezent, după cum se mărturisit: „Ceea ce spui Tu este foarte observă, sunt foarte puţini înţelepţi printre au cucerit Babilonul şi treizeci şi cinci de
210

interesant. Dar totuşi realitatea lumii oameni. 242Noi mai credem că există o permanentă luptă între Ahura
95

225

CARTEA NEMURIRII

243

Mazdah şi Angra Mainyu. Dar lumina şi binele nu sunt dominante, ci mai degrabă stăpâneşte opusul lor. 244Adică întunericul şi răul, au rol prevalent în societăţile umane. 245Dar atunci când lumina şi binele vor exista în cel puţin jumătate din gândurile, vorbele şi faptele oamenilor, ca expresii ale conştiinţei colective, atunci putem spune că Ahura

96

CARTEA

Mazdah este pe punctul să-l învingă pe Angra Mainyu. 246O astfel de victorie nu înseamnă dispariţia manifestărilor lui Angra Mainyu, spiritul dezordinii, ci doar diminuarea prezenţei lui.
247

Dualitatea ordine-dezordine se va menţine cât timp va fi lumea. 248Dar în anumite societăţi ordinea şi binele vor predomina asupra răului. Şi astfel armonia va fi prezentă. 249Cred că deja ai discutat cu Pitagora dualismul luminăîntuneric?"

250Zamolxe a admis: „Intr-adevăr
251

domnul meu. Am abordat tema, dar aspectul de salvare în viitor al oamenirii a fost tratat doar la suprafaţă. 252Acum ideile Imi sunt mult mai clare". 253Zamolxe a vrut să ştie mai multe fapte despre fondatorul crezului perşilor spunând: „Aş dori să-L cunosc mai bine pe marele profet Zaratuştra". 254Şi preotul 271 Zarates a răspuns: „Zaratuştra a trăit cu lângă Pontul Euxin. Pentru noi faravahar aproximativ cinci sute de ani înseamnă Ahura Mazdah.
255 272

puterea de a transforma, de la obiectele materiale până la sufletul omului. 262Şi ai observat cum, treptat în prezenţa focului sacru, oamenii se schimbă în bine. 263Iar cei care au atins o înaltă comuniune cu Ahura Mazdah, Spiritul Luminii, dobândesc şi darul profeţiei". 264In activităţile zilnice de la templu, Zamolxe a primit însărcinări din ce în ce mai importante. 265Devenise un bun cunoscător al manthre-lor din Avesta, scriptura perşilor zoroastrieni. 266Şi vroia să afle cât mai multe despre spiritualitatea zoroastră, astfel că într-o zi l-a întrebat pe preotul Zarates: „Ce reprezintă simbolul omului cu aripi?" 267Şi Zarates a răspuns: „Noi îl numim faravahar. 268Este un simbol vechi pe care perşii l-au luat de la asirieni. 269Intr-o formă apropiată îl au şi egiptenii şi iudeii. 270Cred că prima dată a apărut la neamul hitiţilor, veniţi de undeva de pe

înainte de aceste timpurile. La vremurile La hitiţi, la egipteni şi la iudei în locul acelea perşii şi mezii aduceau zeilor ca bustului uman este reprezentat soarele. ofrande animale sacrificate, obiceiuri 273 S-au dat felurite alte interpretări învăţate de la popoarele vecine. 256Dar simbolului, anumite legende foarte vechi Zaratuştra s-a opus, înţelegând răul care vorbesc despre oamenii puternici cu aripi, venea de la uciderea rituală. 257 care au coborât din cer şi s-au 274 El l-a convins pe regele Viştaspa să facă reforme şi în primul rând să interzică împreunat cu fiicele pământenilor. Noi jertfa. 258De atunci noi perşii am tot legăm acest simbol de naşterea Lui Zaratuştra, al cărui nume înseamnă stea progresat. Precum se vede, aproape că 259 strălucitoare. 275Profetul nostru a avut suntem stăpânii lumii. Şi vom continua ceva din acei oameni cu aripi, purtători ai încă să ne ridicăm spre şi mai multă luminii stelelor. 216Faravahar este un lumină pentru că învăţăturile Lui simbol al zeităţilor solare care prin Zaratuştra sunt cele mai înţelepte din puterea lor divină susţin pe conducătorii lume. 260Nouă persanilor lumea ne spune lumeşti cei buni". adoratorii focului. 261Şi pe bună dreptate, 277Preotul Zarates era foarte mulţumit căci noi venerăm focul pentru că îi ştim
97

CARTEA NEMURIRII

de tot ce făcea Zamolxe Arianul. 278Intr-o zi i-a adus o veste aparte: „Curând va sosi momentul când vei fi iniţiat ca preot
279

al marelui Zaratuştra" „Sunt gata domnul meu să servesc lumina spiritului" i-a răspuns Zamolxe.

98

CARTEA

280Şi ceremonia de investitură a Lui templu. Avea acum prilejul să servească
Zamolxe ca preot zoroastru a fost fixată
281

să aibe loc peste zece zile. In ziua hărăzită, patru preoţi, printre care şi
282

Zarates, au pregătit totul. Evenimentul deosebit va dura aproape o jumătate de oră şi la el vor participa doar câţiva invitaţi. 283Candidatul la preoţie a fost îmbrăcat în haine de culoare albă şi încins în jurul mijlocului cu un brâu. 284Apoi, cu manthre alese, preoţii au invocat prezenţa la focul sacru a
285

spiritului Lui Ahura Mazdah. Şi au urmat ritualurile de purificare care desăvârşeau consacrarea preoţească a Lui Zamolxe. 286La sfârşit Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Te-ai schimbat la faţă.
287

Lumina Lui Ahura Mazda a intrat în tine". 288Când ceremonia s-a încheiat a urmat festinul, bucuria colectivă a investiturii noului preot. 289Şi Zarates a luat loc la masă, împreună cu Zamolxe, proaspătul iniţiat, şi I-a vorbit astfel: 290„De acum eşti atât preot al Lui Zaratuştra cât şi medic sacerdot, Zamolxe. 291Poţi conduce ceremonii ale focului conform ritualurilor noastre şi poţi face tratamente de boli şi răni cum crezi de cuviinţă că e bine. 292După cum ştii prea bine, activităţile noastre aici la
293

templu s-au intensificat. Sunt multe căpetenii de oaste care ne solicită 306Şi Zamolxe s-a gândit la spusele ajutorul, iar noi, cei câţiva preoţi şi 307 medici sacerdoţi, care servim la templu, preotului Zarates. Aici, în Babilon, abia facem faţă cererilor". stătuse timp de trei ani şi pătrunsese 294Şi Zamolxe a intrat în serviciile adânc înţelepciunea Lui Zaratuştra. 308Devenise El Insuşi preot al marelui sacerdotale cele mai importante de la 295 înţelept al perşilor. 309Era vremea să
99

singur pe cei care solicitau aprinderea focului sacru şi prezenţa acolo a Lui Ahura Mazdah. 296Marele Lup Alb Il ajuta la pregătirea a tot ce era necesar ceremoniilor". 297Treptat, Lui Zamolxe i s-a dus vestea despre calitatea deosebită a serviciilor Sale. 298Personalităţi, din armata persană şi din administraţia oraşelor şi a satrapiilor, apelau la trezirea spirituală dată de prezenţa focului sacru condus de Zamolxe în Babilon. 299Sacerdoţii erau plătiţi prin donaţii, iar beneficiarii care foloseau serviciile religioase ale preotului Zamolxe erau foarte generoşi. 300Regele Darius bătuse moneda de aur, daricul şi pe cea de argint, siculul. In scurt timp, ca preot al Lui Zaratuştra, Zamolxe s-a îmbogăţit. 301Timpul, cât Zamolxe a deprins marea înţelepciune a Lui Zaratuştra, învăţând de la preotul Zarates şi servind la templul zoroastru din Babilon, a fost de trei ani. 302Şi într-o zi pe neaşteptate Zarates L-a sfătuit pe get: „Ar trebui să mergi să vezi cum merg lucrările la construcţia templului iudeilor, care se pare că se apropie de finalizare. 303Ei îl slujesc tot pe Domnul Domnilor. 304De aceea iudeii au fost eliberaţi din captivitate de către regele Cirus Cel Mare, după ce acesta a ocupat Babilonul. 305Treci prin Ierusalim şi apoi pleci în Egipt".

CARTEA NEMURIRII

meargă să cunoască şi alţi oameni ai
310

căutărilor divine. Şi Zamolxe i-a răspuns lui Zarates: „Domnul meu voi

100

iubit de Ahura 101 1 Zamolxe . asha. Rămâi cu bine. 312Şi Zarates L-a asigurat de sprijinul său spunând: „Îţi voi da scrisoare de recomandare către armata persană şi 313 poporul Tău şi va lucra cu sufletele oamenilor care treptat se vor întoarce pe calea dreptăţii asha. Sfinţirea templului din Ierusalim. legate de spiritul Tău. Simbolul soarelui cu aripi. se vor întâmpla cu puţin timp înainte de a se împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani. care-l cunoaşte omeniri spirituale. Zamolxe pleacă spre Egipt. templului aur şi bani destui 315 327 ca să-Ţi ajungă pentru mult timp. 322Şi preotul Zarates I-a răspuns astfel: „Eşti foarte deosebit Zamolxe. 311E timpul să plec din Babilon".CARTEA face precum spui. Ahura Mazdah. La acel timp Te vei bine pe Pitagora. 323Află că multe evenimente importante. La Ierusalim Te va ajuta Zerubabel. Zamolxe a dorit să aibe o ultimă conversaţie cu înţeleptul Zarates. Pe drum au întâlnit trupe persane patrulând spre Iudeea. 331 Fie ca Ahura Mazdah să continue să lumineze neamul perşilor". 318Şi i-a spus: „Domnul meu. Atunci spiritul Tău va coborî în şi Marele Lup Alb au pornit către Ierusalim. 316După câteva zile Zamolxe a primit de la Zarates recomandarea scrisă în limba avestană. 326Tot în neamul Tău se vor întrupa la acea vreme spiritele celor optsprezece ancestori ai noii către toţi supuşii imperiului. 317Şi când pregătirile de plecare au fost aproape gata. Eşti unul dintre magavan. 319Aş vrea să ştiu. În felul acesta urmaşii neamului Tău vor avea sufletele lor strălucind cu al Tău alături ca şi cum ai renăscut în ei". preoţii Lui Zaratuştra şi ai o poziţie înaltă printre toţi oamenii din împărăţia lui Darius". 330Zamolxe a fost profund mişcat de profeţiile lui Zarates şi i-a spus: „Îţi mulţumesc înţeleptule. 314Vei primi din visteria renaşte în toţi cei care vor primi spiritul Tău şi care sunt urmaşii neamului Tău. Zerubabel şi Zamolxe. 324Cu treizeci de ani înainte de acel moment va apare o stea strălucitoare pe cer şi va sta aşa multe 325 zile. Comandantul lor a citit cu atenţie scrisoarea lui Zarates: Către oştenii armatei Marelui Rege Darius şi toţi oamenii din împărăţia perşilor. deci vor trece două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani de la naşterea Ta. dar nu a făcut nici o predicţie". Zamolxe este mâhnit de sacrificiile de animale. ştiu prea bine că spiritul profetic care te animă îţi spune multe şi despre ce va face sufletul Meu în viitor. CAPITOLUL 7 Zamolxe merge în Iudeea. Oare cum Mi se aplică ciclicitatea de două sute şaisprezece ani a sufletelor? 321 Pitagora Mi-a vorbit câte ceva despre aceasta. când Mă voi reîntrupa ca să pot ajuta neamul Meu şi în viitor? 320 328 După împlinirea misiunii de treizeci de ani spiritul Tău propriu va reveni în cer 329 la Dumnezeu. AAflaţi că purtătorul acestei scrisori pe nume Zamolxes este preot al Lui Zaratuştra şi om al dreptăţii.

respect şi ajutor oriunde s-ar afla în imperiul perşilor. 7Şi comandantul militarilor perşi L-a tratat cu respect pe Zamolxe însărcinând 102 .CARTEA NEMURIRII Mazdah. 6V-am scris aceasta eu preotul Zarates al regelui Darius. 5El are dreptul la onoare.

două sute de berbeci şi patru sute de miei. Zamolxe s-a împrietenit cu profetul Zaharia. 8Când Zamolxe a ajuns la Ierusalim. 32 fratele lui Moise. 38În cele câteva săptămâni. 9Şi L-a privit pe Zamolxe cu respect şi admiraţie spunând: „Sunteţi unul dintre preoţii magavan. Am făcut şi toate decoraţiunile. leviţii şi poporul de rând au asistat la sacrificiul a o sută de tauri. 41Poporul nostru a suferit mult de-a lungul veacurilor. Mesia. 40Profetul Zaharia I-a mărturisit: „Noi Îl venerăm pe Iehova încă de pe vremea patriarhului Abraham. pentru păcatele celor douăsprezece triburi ale lui Israel. un rabin. pe nume Hagai şi Zaharia. un învăţător magos. 11Cu ce vă putem ajuta domnul nostru?" 12Şi Zamolxe i-a zis: „Sunt în drum spre Egipt. 22Zamolxe S-a obişnuit repede cu oraşul Ierusalim. 36Ştia din învăţăturile lui Pitagora şi ale lui Zarates că popoarele care jertfesc animale vor suferi. Şi respectăm perşii pentru că ne-au eliberat din captivitatea babiloniană". Noi iudeii îl considerăm pe regele persan Cirus Cel 21 Mare ca pe un salvator. a fost impresionat la citirea scrisorii lui Zarates. 30 Zamolxe şi Marele Lup Alb au fost invitaţi în rândul din faţă. 35Zamolxe a privit cu cutremurare şi adâncă mâhnire sacrificiul animalelor făcut cu ocazia sfinţirii templului. 19Ca preot zoroastru puteţi asista la momentul în 20 care vom face ceremonia. 10Eu am trăit în Persia şi cunosc bine religia lui Zaratuştra. 23Zerubabel I-a făcut cunoştinţă cu profeţii timpului acela. 29Şi în câteva zile totul era pregătit. şi de leviţi. urmează ca în câteva zile să-l sfinţim Domnului Iehova. preoţii. 13Dar dacă tot mă aflu aici la Ierusalim aş dori să văd templul lui Iehova. 34Ritualul de sfinţire a templului a cuprins şi jertfa a doisprezece iezi. ca să aibă o vedere cât mai bună a evenimentelor ce 31 vor urma. 15În ce stadiu vă găsiţi cu zidirea?" 16Zerubabel a răspuns vesel: „Templul nostru este terminat. 14Preotul Zarates îmi spunea că ar trebui să fie deja gata. 24Căutările spirituale ale Lui Zamolxe l-au impresionat mai ales pe Zaharia care I-a spus: „Ce călătorie extraordinară aţi 25 făcut! Nu puteaţi să nu veniţi şi la 26 Iar când a sosit momentul culminant. Sfinţirea templului va fi făcută de preoţii din spiţa lui Aaron. cât a mai stat în Ierusalim.CARTEA NEMURIRII patru soldaţi să-L ajute şi să-L protejeze pe tot timpul drumului. 39Şi a avut astfel prilejul să cunoască mai îndeaproape religia iudeilor. deşi zece dintre ele fuseseră pierdute cu circa două sute de ani în urmă pe timpul imperiului asirian. 33 iudeilor. cum spunem noi iudeii. spre bucuria tuturor 17 Ierusalim! 26Aici Îl veţi cunoaşte pe 27 Iehova al cerului! De acum înainte El 27 28 va locui în templul nostru. Şi au fost spune rugăciuni şi invocaţii către Iehova. dar . cunoscând bine limba persană. 28În curând vom face sfinţirea templului şi veţi asista la un moment grandios". la căutat pe Zerubabel care. 37Şi ceremoniile au luat sfârşit. 18Aţi sosit chiar la timpul potrivit.

CARTEA NEMURIRII mereu Iehova şi-a întors faţa luminoasă către noi şi ne-a scăpat din urgii. 43Perşii învingători ne-au permis să construim al doilea templu tot pe locul unde înţeleptul rege Solomon îl făcuse pe primul distrus . 42 Ultima Sa iertare este ieşirea iudeilor din captivitatea babiloniană.

Acest neam trebuie să sufere căci noi iudeii suntem un destin. atunci de acum înainte în mod sigur lucrurile vor 60 70 nostru Abraham a făcut jertfe.CARTEA NEMURIRII cu peste şaptezeci de ani în urmă de către babilonieni". 47De ce oare voi iudeii încă mai aduceţi ofrandă lui Iehova sub forma sacrificiilor animale? 48Am văzut cum la sfinţirea templului au fost omorâte câteva sute de animale. ai studiat cu învăţaţii zoroastrieni şi ai cunoscut faptul că jertfele prin ucidere făcute oricăror zei atrag vărsare de sânge poporului care le face. de berbeci şi de miei?" merge din ce în ce mai rău. Există în religia voastră o componentă a întunericului care cu timpul va creşte în putere". Dumnezeu ştie!" 59Ştim că în viitor. 64Este rău ce faceţi! 65Vă asumaţi suferinţa datorită obiceiului de a jertfi". dar acum ei Îi sunt credincioşi". Paştile şi cu această ocazie au sacrificat 105 profetului Zaharia. dar să ucidă chiar şi pe profeţi. 53Şi Zamolxe l-a mustrat pe profetul Zaharia: „Dar tu ca profet. ce crezi? 54Oare Iehova are nevoie de sacrificiile voastre de tauri. 46Atunci Zamolxe i-a mustrat pe iudei: „Domnul meu Zaharia. 45Şi profetul Zaharia a zis: „Iudeii se înstrăinaseră de El şi venerau zei străini. dar nu m-au ascultat. Eu cred că din acea parte neagră a iudaismului vor răsări ramuri care să răspândească răul în lume până în zilele cele de pe urmă". 66Profetul Zaharia a mai spus: „Urmăm scriptura. cândva în viitor. 49A fost un adevărat măcel! 50Este o grozăvie pentru un popor ca al vostru care pretinde că urmează lumina vieţii!" 51Cuvintele Lui Zamolxe l-au pus în mare încurcătură pe profetul Zaharia care într-un târziu a răspuns: „Strămoşul 52 Eu le-am spus preoţilor şi leviţilor să nu jertfească animale la sfinţirea templului. Întrebările Lui Zamolxe îl surprinseseră şi a zis: „Poporul urmează învăţăturile din Tora. 63Şi Zamolxe a mustrat şi poporul iudeu zicând: „Poporul iudeu are obiceiul să jertfească nu numai animale. 57 73Zamolxe a luat aminte la cuvintele 74 Dar când va veni salvatorul nostru 75 Mesia vom înţelege mai bine aceste idei 58 ajunge şi la neamul Meu? Numai şi vom fi salvaţi. 67Chiar dacă ea ne-a dus de-a lungul timpului în suferinţă. iar noi îi urmăm". va fi un măcel cumplit de oameni. mult în gânduri. 44„De ce crezi că Iahve s-a mâniat pe voi?" l-a întrebat Zamolxe. 68Şi a mai zis Zamolxe: „Crezi că este mai bine să treci prin suferinţă ca să fii salvat? 69Dacă salvatorul Mesia va veni pe pământ. în acele zile de pe 76După o lună şi ceva iudeii au serbat urmă. 62Când Mesia va veni pe pământ atunci Iehova va conduce întreaga lume şi va fi singurul zeu pentru toţi oamenii". 61Acum îi aşteaptă pedeapsa .templul pe care lau sfinţit ei cu atâtea jertfe va fi distrus într-o zi. om al luminii. tot ea ne-a şi salvat". 71Profetul Zaharia a fost de acord: 72 55Profetul Zaharia s-a adâncit şi mai 56 „Asta în mod cert. Moise în Tora ne spune cum să facem aceste sacrificii. Şi cu durere sufletească se întreba pe Sine: „Oare acest rău despre care vorbeşte Zaharia va .

77Sărbătoarea a durat şapte 78 zile şi Zamolxe a asistat la ea. 78Şi a vrut 106 .CARTEA NEMURIRII 77 mielul pascal.

86A avut o liant al marilor culturi ale omenirii. cea egipteană şi în prezent cea zoroastră. Ele au devenit deprinderi esenţiale mai vrea să afle încă ceva de la el zicând: în religia noastră. Într-o bună zi salvatorul babiloniană de către perşi. ce ştii despre simbolul când dorim ca rugăciunea să se soarelui cu aripi şi împreunarea împlinească. astfel că invocaţia amen îl 103Şi profetul Zaharia a răspuns: cheamă pe zeu să împlinească ruga. Noi iudeii păstrăm supravieţui. 81Până atunci vor fi mulţi profeţi fundamental. unde copiii pământenilor. Zamolxe a 88 Egipt. şi chiar iluminarea noilor generaţii încă din după aceea. câteva obiceiuri bune deprinse în timpul 102Când s-a apropiat momentul sclaviei noastre de patru sute de ani în despărţirii de profetul Zaharia.CARTEA NEMURIRII să afle de la profetul Zaharia cum vedea înţelepciuni de la caldeeni şi zoroastrieni. 101Indiferent ce se va întâmpla care a spus: „Vei învăţa lucruri foarte 87 în timp cu aceste culturi noi iudeii vom interesante în Egipt. 104Acolo în Egipt deschiderea ochilor omului către lume. acelea erau pe pământ uriaşi. 93Acesta Cartea Facerii următoarele: 106„în zilele este unul din marile noastre secrete. 107 . va 98Şi Zamolxe i-a spus: „De-a lungul fi măcelărit de duşmani. Când va fi asta? Nu ştim!" vieţii". oamenilor veniţi din stele cu fiicele sfeşnicul cu mai multe braţe. 84Zamolxe S-a hotărât să părăsească 100Profetul Zaharia I-a mai spus Lui Ierusalimul. te rog. Este un sacrilegiu împotriva pustiite. când fiii zeilor au intrat la fragedă copilărie. cel de nemurire a sufletului mincinoşi care vor aduce dezbinare între şi de reînviere a lui". iar ţinuturile le vor fi ofranda sângeroasă vă ţine încă în 83 întuneric. 92Şi aplicăm ankh. simbolul reprezenta o divinitate solară. 94Iehova a făcut ca dea fiicele oamenilor şi acestea le dăruiau fii: lungul timpului să învăţăm şi alte 107 aceştia sunt uriaşii din vechime. dar şi al 95Putem spune că noi iudeii ne aflăm în omenirii în general. Amun sau Ra sunt oamenilor veniţi din stele cu fiicele trei nume ale zeului cel mai important la oamenilor?" egipteni. De la ei am nostru Mesia va veni să aducă pacea pe preluat în iudaism un concept pământ. într-un fel propriu. Moise a scris în Tora în noştri îşi deschid ochii în lumină. 85Şi şi-a luat rămas bun de la Zamolxe: „Iudeii sunt elementul uman de 86 cunoscuţii din Ierusalim. acest moment istoric pe Calea Lui 96 79Zaharia a zis: „Lumea se află în Zaratuştra. pe ochiul fiind fereastra spiritului care se Amen. dar Iehova va istoriei religiei voastre aţi asimilat multe distruge pe duşmanii lor care se vor idei bune de la alte popoare. Altfel nu puteam fi eliberaţi din captivitatea 80 97 80 suferinţă. 89Spunem amen atunci „Spune-mi. în mare parte. nemuritorul flancat de două chei 105Cât trezeşte la o nouă realitate. 99Doar că omorî între ei. el viitorul poporului iudeu. cea ultimă conversaţie cu profetul Zaharia caldeeană. despre împreunarea aceasta cu rugăciunea făcută la menora. Este destinul nostru". 90Amen. 91Tot „Noi am luat simbolul de la egipteni care în Egipt noi am învăţat ce înseamnă îl aveau de la hitiţi. 82 oameni. Poporul iudeu.

108Zeilor noi le spunem Elohim. 109Este cât se poate de clar că femeile pământene au născut 108 . un nume care apare frecvent în Tora.CARTEA NEMURIRII oamenii cei vestiţi".

CARTEA copii avuţi cu oamenii stelelor. 122Teoretic şi de la templul Luxor. după care au pornit în susul preot zoroastru. dar în cele din urmă au sosit în Delta Nilului. zeiţei Maat. 2Gradul său înalt. de-a lungul Nilului. dedicat zeului Amun practic aceasta însemna asha pentru în aspectul lui de creator. preoteasa de la templul ceea ce egiptenii numesc maat. 3Şi în zilele următoare Zamolxe şi 119Tinta călătoriei lor era Teba. Despre 115 Zamolxe" I-a urat profetul Zaharia. şi unu de ani atunci când Pitagora fusese 124Şi se întreba dacă la templul Maat va luat captiv în Babilon de către perşi. ducea spre mare. atunci rămâi cu bine Zaharia şi Domnul Iehova să fie cu tine". A doua Marele Lup Alb către vest pe drumul care schimbarea la faţă a Lui Zamolxe. slujise la acel lăcaş religios. preotului Zarates. ca preot Zamolxe despre Pitagora. Călătoria. cei mai 121 mulţi dintre ei fiind afiliaţi activităţilor dădeau Tebei numele Diospolis. 120 Zamolxe ştia de la Pitagora că grecii urbe cu zeci de mii de locuitori. 110Regele nostru Ezechia purta simbolul soarelui cu aripi care-i reprezintă pe acei zei ai stelelor. Şi preoţimea egipteană. s-a dovedit anevoioasă. 9La mai găsi pe cineva care să-l fi cunoscut cei patruzeci şi unu de ani ai ei. Preoteasa 123Zamolxe ştia că la templul zeiţa vorbea bine greceşte şi i-a povestit Lui Maat a studiat Pitagora care. 126In drumul lor către Teba. soţiei sale zeiţa persani. Cum se poate crea viitorul. ordinea. 125 pe Pitagora. Zamolxe şi Marele Lup Alb s-au alăturat unei 127 caravane de cămile. Maestrul grec ionian fusese Nefertibet deţinea titlul onorific de soţie a 109 . Dorea în templului. dar în 112 Voi avea suficient timp să-mi lămuresc cele din urmă cei doi au ajuns la în Egipt toate aceste lucruri. dus în captivitate în Babilon cu douăzeci de ani în urmă. Cam atât cunoaştem despre aceasta". Mut şi fiului lor Khonsu. o divinitate egipteană care exprima o pe Nefertibet. Drumul era solicitat ajutorul şi protecţia garnizoanei greu trebuind să traverseze şi zonele persane de acolo. la venirea perşilor în Egipt. prezenţa focului sacru. cum era numit oraşul în bine oraşul şi zona dimprejur. Zamolxe la 116Zamolxe a pornit împreună cu Sfinx şi în Marea Piramidă. impunea respect şi a primit imediat locuinţă. 111Zamolxe a mai spus: „Şi noi în Dacia avem multe legende despre uriaşi. de aride. 6Era fiica preotului Senefer dreptatea şi adevărul. 8Avea douăzeci egiptean. cei doi s-au alăturat convoiului unor trupe persane 118 1Când au sosit la Teba. fluviului. O noapte în templu în cei doi s-au despărţit. 114„Drum bun CAPITOLUL 8 Sosirea la Teba. Marele Lup Alb au dorit să cunoască mai Luxor. Zamolxe la Karnak. 117Ajutaţi de scrisoarea învestitura în preoţia Lui Amen. Zamolxe a care mergeau către Egipt. 4Teba era o vechime. primul rând să ajungă la templul zeiţa 5Intr-una din zile Zamolxe a cunoscutMaat. 113Până destinaţia dorită. iar pentru greci era logos.

110 . 10Astfel. dar slujea şi la templul zeiţei Maat.CARTEA zeului la templul lui Amun.

Este un mare înţelept de la care am învăţat foarte mult". se ungeau cu uleiuri speciale. ca simbol al creaţiei continue. având o statuie a zeului respectiv 21 31 Teba. 23Crucea ankh. 19cei mai mulţi dintre ei dormind chiar în anexele aşezămintelor religioase. 35 Mă întreb dacă domnia ta preoteasă Nefertibet mă poţi ajuta?" 36Atunci Nefertibet a zis: „Egiptenii cred că învăţătura cea mai bună vine de 37 ca punct focal al locului. Oraşul era împânzit de rămână acolo la templul unui preot persan temple. 17iar sandalele le erau făcute din papirus. 33 „Ce-ţi propui să faci aici în Egipt?" a întrebat Nefertibet. templul zeiţei Maat unde a rugat-o pe învăţat şi noi de la zeităţi. numit per netjer. dar cel mai bine este să apelezi direct la ajutorul zeilor". l-au luat în Babilon. iar bărbaţii aveau făcută circumcizia. simbolul vieţii eterne. Important de ştiut este faptul că informaţiile primite de la preoteasa 25 o cale a zeilor este totdeauna specifică Nefertibet. 38Personal te pot ajuta atât cât ştiu.CARTEA NEMURIRII cu ajutorul preotesei Nefertibet. 26Cu adâncă nostalgie preoteasa şi-a adus aminte de acele vremuri spunând: „Ar fi dorit să rămână întreaga lui viaţă aici la 27 respectiv. se depilau complet. reprezentând o simbolistică încărcată de potenţialitate. 18Ei urmau reguli stricte în desfăşurarea atribuţiilor ce le aveau pe lângă temple. fiind în fapt căsătorite de primit apoi veşti de la el. se hotărâse să 13 obicei cu preoţii. se spălau pe corpuri de două ori pe zi şi de două ori pe noapte. era considerată ca având mari puteri. 39„Şi cum se face aceasta?" a întrebat Zamolxe. 27Pitagora era preot hem netjer. Am mai respectiv. aflând că era grec Şi Zamolxe i-a spus: „Pe Zarates l32 am cunoscut şi eu în Babilon. având fiecare un lac cu apă sacră numit Zarates". A doua zi a mers din nou la fiecărui om care vrea să o urmeze". 11Aşa Zamolxe a aflat că un preot egiptean. 28Eu şi el vroiam să ne căsătorim. interesându-se mai întâi despre viaţa sacerdoţilor egipteni. Preotesele numite hemet 30 netjer erau considerate soţii ale zeului şi fenician. 20Casa zeului era templul. servea zeitatea templului 12 12 Nefertibet să-i povestească despre timpul când Pitagora trăise în Egipt. 14Atât preoţii cât şi preotesele aveau capul ras. numit în mod curent hem netjer. 29Dar au venit persanii care. Noi preoţii şi preotesele de aici nu facem decât să transmitem altor oameni frânturi din ceea ce am 38 Inscripţiile din temple erau considerate cuvinte divine medu netjer. 22 la zei şi zeiţe. 15Toţi sacerdoţii egipteni se abţineau de la activităţi sexuale cu câteva zile înainte de intrarea într-un templu 16şi nu purtau îmbrăcăminte din piele sau lână. 41Altele vor putea fi descoperite de către căutătorul . 34Şi Zamolxe a răspuns cu hotărâre: „Vreau să-mi continui ucenicia în cunoaşterea zeilor. Zamolxe şi-a început ucenicia spirituală. La ea aveau acces numai preoţii de rang înalt. 42 24Zamolxe a fost foarte mulţumit cu spiritual. 40Nefertibet a răspuns: „Există metode bine cunoscute.

45Prin aceasta aspirantul la cunoaşterea zeilor îşi . 44Şi Nefertibet a mai spus: „O primă întâlnire cu zeii are loc atunci când ucenicul doarme noaptea în templu în prezenţa focului sacru.CARTEA NEMURIRII 43„Cum aş putea să pornesc pe un astfel de drum?" a mai întrebat Zamolxe.

Khonsu suprem Amun şi consoarta zeului zeul lunii. 77 parte la ceea ce va urma zicând: „Folosiţi Dimineaţa preoteasa Nefertibet a vrut cu chibzuinţă lemnele pentru focul sacru. Zamolxe să viziteze împreună templele 59S-a lăsat noaptea şi focul sacru s-a 81 60 înteţit. 65Zamolxe s-a uitat 47 atent la chipul din lună şi a observat urmează numai acel om ştie. soţiei sale zeiţa Mut şi fiului 63Se afla singur la poalele unui deal şi 83 luna plină strălucea puternic pe cer. după miezul nopţii. Vino astă seară la amurg". va trebui să-i cunoşti şi la din construcţiile anexate templului. Priveşte razele soarelui 52 Cei doi au ajus la templul Maat. să afle ce a visat Zamolxe. Zamolxe Senefer. 46Ce bine şi priveşte-mă ". era dedicat zeului Amun. 54Şi le-a mai spus câte eterne". 53Nefertibet geţii la locul paradisului. 70Soarele se afla încă pe boltă. 78Şi ea a spus: „Nu încape de faptul că zeiţa Maat este fiica zeului îndoială că te-a vizitat în somn. acolo unde slujea chiar tatăl ei. 14Eu sunt era acolo şi le-a dat instrucţiuni pentru regina ta. Vor merge 72 aşezată pe un tron regal. într-un loc mai aproape 80Şi Nefertibet I-a propus Lui de focul sacru. apoi Amun zeul soarelui şi în înţelepciunii Thoth. 64În lor Khonsu. 49Şi ea a fost de Urcă dealul!" I-a spus el. 113 . Şi ea I-a zis: împreună şi vor lua cu ei câteva pleduri 73 pe care vor dormi. iar el va sta mai deoparte. bazinul cu apă al templului". 83Zeiţa Mut era venerată ca cercul lunii a apărut capul unui egiptean regină a zeilor şi mamă a tuturor fiinţelor. 82 61Apoi. 71 51Zamolxe a mers acasă şi i-a spus Şi acolo pe deal se găsea o femeie Marelui Lup Alb planul Său. Zamolxe pe Nefertibet. căci aici eşti în rai. Vino mai aproape. apoi s-a trezit. pentru Zamolxe. 66Apoi luna a dispărut brusc şi primi inspiraţia zeilor". Primul va fi templul Luxor. 6%Zamolxe a acord spunând: „Bine. Despre acest templu se ştia că a adormit şi a visat: 62Era în zori de zi. iar în spatele Lui s-au trebuitoare. 50Focul sacru va fi făcut în ivit oameni. cum spuneţi voi imediat după apusul soarelui. „Bun sosit fiule. 76Şi Zamolxe a primit în mână ceva despre zeităţile care ar putea lua cheia marilor puteri. în aspectul său de creator. care i-a 55Rămânând aici noaptea să ţineţi seama povestit totul. 56Puteţi intra în cele din urmă ai văzut-o pe zeiţa Mut. priveşte. Şi Zamolxe a intrat în lacul din zonă. Voi pregăti cele început să urce. 69Şi Zamolxe a ajuns chiar curte ca să poată ţine până a doua zi 70 dimineaţa. 58Marele Lup Alb a aşternut un pled templele lor". a apărut soarele în care se afla un alt 48„Aş dori să dorm chiar în această chip de om înconjurat de raze de soare. 61 noapte la templul zeiţei Maat" a rugat-o „Priveşte. 15Îţi dau cheia ankh a vieţii întreţinerea focului. De multe ori ochii omului aprinzându-se din ce în ce Pitagora a dormit prin temple ca să poată mai tare. 79 57Apoi Nefertibet s-a retras într-una După prima ta întâlnire în vis cu zeii Egiptului.CARTEA NEMURIRII testează percepţia către lumea misterelor care I-a spus: „Deschide-ţi ochii mai lor şi zeii îl pot vizita în somn. Ra. în vârf. preotul templului pentru ritualul de purificare.

85Preotul Senefer. fiul perechii divine Amun-Mut. tatăl lui 114 .CARTEA NEMURIRII iar Khonsu reprezenta astrul lunar. 84Când au ajuns la Luxor. vizita le-a fost scurtă.

să-l călătorind în bărci".CARTEA NEMURIRII Nefertibet. Nefertibet. 103„Cum ar arăta oare acasă o sărbătoare similară onorând zeii dacilor?" S-a întrebat El. Amun. 90Când au ajuns la Karnak. Zamolxe a fost foarte impresionat de calea străjuită pe ambele părţi de sfincşi. în schimb 97 festivalul Opet. 93Mai încolo vei vedea şi lacul sacru al templului". Vor merge la Karnak. o localitate din apropiere. atrăgând spiritele răspuns: „Mai întâi trebuie înţeles cum cele bune. cu peste şapte sute de ani în urmă. 110De-a lungul anilor am învăţat multe. 117„Oare cum putem crea astfel de 100Cântăreţii. creăm şi atunci îl cunoaştem mai dinainte. Va fi un mai dinainte?" a întrebat Zamolxe foarte spectacol magnific. 108Şi Senefer L-a dus pe Zamolxe într-o cameră anexă în care să poată sta nestingheriţi de vorbă. manifestă ea în desfăşurare cauzală a Întregul spectacol a fost un bun evenimentelor". care în timp se pot înfăptui sau nu. 104Timpul a trecut cu folos pentru Zamolxe. vor fi 114„Să-l creăm în loc de a-l cunoaşte 98 transportaţi cu bărcile la Teba. cei trei zei principali de la Karnak. însoţită de doi slujitori. apoi a spus: „Viitorul are 112 multe feţe. 115Senefer a răspuns: „Exact. 86A doua zi. dar încă nu pot spune că stăpânesc această taină". 88Acolo se găsea Templul Karnak. ca zeu originar al Tebei. secvenţe. Într-una din zile arianul a vrut să afle ceva deosebit de important de la preotul Senefer . mai puţin camera idolului. domnul meu?" s-a arătat acompaniau cortegiile cu instrumente de Zamolxe foarte curios. va continua călătoria cunoaşterii templelor împreună cu Zamolxe şi 87 Marele Lup Alb. implicit îl va şti cu exactitate". edificiu dedicat tot zeului Amun. 109Acolo Zamolxe l-a rugat: „Domnul meu. organizaţi în grupuri. flaute şi harpe. Putea astfel să vadă pe îndelete întreaga arie sacră.cum să cunoască viitorul. 119Mai precis cum se zeilor. cum se poate afla viitorul? Este o mare dorinţă a mea de a şti. 95După-amiaza toţi au revenit la templul Maat unde Nefertibet I-a spus Lui Zamolxe: 96„În curând va avea loc templu. când 116Cel care este capabil să creeze secvenţe zeci de mii de spectatori. era momentan ocupat. 118Şi Senefer a percuţie. zis şi cel Mare. asistenţi şi din viitor. dar i-a invitat să vină altă dată. putem crea viitorul". 101Preoţii invocau bunătatea funcţionează lumea. 112Mulţi dintre cei care spun că ştiu că-l cunosc nu percep decât frânturi. idolii vor fi văzuţi mirat. 89Era cel mai mare templu din tot Egiptul. Mut şi Khonsu. 106Şi l-a vizitat pe Senefer la 107 explicat: „Marele coridor cu colonade este decorat de vestitul faraon Ramses al doilea. 94Şi trecând printre coloanele gigantice Zamolxe le-a simţit măreţia. prilej pentru ca Zamolxe să înveţe mai 120Zamolxe a zis: „Ştim că lumea este 115 . 91În aria imenselor colonade Nefertibet I-a 92 mult despre obiceiurile egiptenilor de aşi venera zeii. 113Află deci că viitorul nu poate fi ştiut cu exactitate decât rar. Zamolxe. 111Senefer şi-a privit atent interlocutorul. 99Şi ziua mult aşteptată a sosit. organizatori se aflau prezenţi la festival.

CARTEA NEMURIRII 121 continuu supusă schimbărilor. Despre aceasta am discutat atât cu Pitagora. cât 116 .

142Ea-Ţi va spune încotro să păşeşti. 144Şi Zamolxe s-a adâncit în gândurile profunzimii ideilor expuse de Senefer. 141Dar va trebui să fii atent şi să-Ţi consulţi vocea interioară. 126„Ce înseamnă autoobservaţie?" a mai întrebat Zamolxe. 146Zamolxe s-a arătat recunoscător preotului Senefer spunându-i: „Am aflat astăzi învăţături de seamă. 135„Atunci ce rol pot avea eu în mulţumesc domnul meu. 134Există oameni care stăpânesc dinamica naturii. nu este oare firesc să poţi interveni să faci schimbări în ea?" 138Zamolxe a înţeles cele spuse de Senefer căruia i-a mărturisit: „Este cât se poate de firesc. şi-ţi 147 puţin conştient de către alte fiinţe. 139Dar cum aş putea interveni în mod concret?" 140Şi Senefer a zis: „Imaginează-ţi că toate câte-Ţi apar ca posibilităţi în viaţa Ta sunt uşi deschise. 131Aici nu mai este vorba de o simplă creaţie care te priveşte exclusiv pe tine. 143În felul acesta Îţi creezi lumea proprie". Secretele zeilor sunt nelimitate" Şi-a spus El. ci de creaţia lumii în general". create mai mult sau mai 130 lumea plină de schimbări?" a mai spus Zamolxe. cu mintea şi cu sufletul eşti chiar tu. domnul meu. Cu cât această conştientizare atinge un nivel mai ridicat cu atât aportul tău la creaţie este mai mare. dar cel mai important este să pătrundem în acea schimbare şi să contribuim la dinamica ei" a precizat Senefer. care agonizează pe tema aflării viitorului oamenilor ca urmare a unor configuraţii astrale existente la momentul naşterii cuiva.CARTEA NEMURIRII şi cu tânărul Heraclit. 129Cu alte cuvinte participi conştient la propria existenţă şi astfel nu mai eşti dus de valurile manifestărilor. a ceea ce ţi se întâmplă. ei putând crea prin voinţă". mă întreb ce părere ai despre astrologie?" 148Senefer a răspuns: „Sunt preoţi. Şi Senefer a explicat: „Imaginează-ţi că eşti un spectator care priveşte lumea ca pe un râu curgând neîncetat. „Conştientizarea schimbării este bună. 147Tot am discutat astăzi despre viitor. 137Iar dacă această lume Te reprezintă pe Tine. 125Dar în realitate tu eşti cufundat în acel râu de unde poţi fi în măsură să antrenezi dinamica dorinţelor tale în care autoobservaţia joacă un rol esenţial. valurile vieţii cum se spune. 136Şi Senefer a răspuns: „Lumea pe care o percepi cu simţurile. 132„Dar creaţia lumii nu este ea oare făcută de zeul Amun. 122 123„Cum se procedează?" a mai 124 întrebat Zamolxe. 128Treptat vei fi în măsură să înţelegi de ce ai parte de toate câte se petrec cu tine şi astfel poţi interveni la crearea direcţionată a unor trăiri. 149Totul este o speculaţie şi o farsă servind exploatării celor creduli. mai cu seamă în tradiţia caldeeană. 150Soarta oamenilor depinde în special de capacităţile lor naturale şi de mediul familial şi social în care se dezvoltă ca persoane. 151Este adevărat că energiile . în Ionia". domnul meu?" a mai întrebat Zamolxe. 145„Iată mari învăţături pe care nu le-am auzit nici chiar la marele Pitagora. 127Şi Senefer a răspuns: „Este atunci când te priveşti pe tine însuţi ca şi cum ai fi un observator al existenţei proprii. 133Şi Senefer a zis: „Amun se manifestă în procesul de creaţie prin factorul uman conştient de propria sa putere. iar Tu trebuie mereu să alegi pe care uşă vei intra.

înainte. căci arianul se apropiase cu şi-I va servi Lui Zamolxe ca ghid. 180Şi ea a mers direct la Giza în zona construcţiilor răspuns: „Se poate aranja aceasta cu sacre. căruia noi îi spunem mai simplu Khufu. le-a spus: „Iată intrarea în templu la Giza. lumină. aceasta explicând diferitele cicluri ale civilizaţiilor. 169Trebuie să ştii Zamolxe că Sfinxul şi 170 piramidele au mari puteri. să se alţi doi servitori care vor avea grijă de împlinească. Zamolxe va veni Amen!" împreună cu Marele Lup Alb. 175Fă 157 ca dorinţa tatălui Meu Crăciun. evlavie de Sfinx. 176Zeule Amen! Amen! 158 transportul bagajelor. acolo în pământul de unde provine 171 meditând adânc asupra temelor discutate acel om. există chiar prunci care pot fi influenţaţi de explozii energetice cosmice. Apoi au rugat-o Zamolxe pe Nefertibet. Nefertibet trebui să urmezi întocmai instrucţiunile le-a arătat şi le-a explicat: „Iată Sfinxul! mele. Zeul Amen în viitor îi va ciopli chipul în 153 Şi Zamolxe a revenit acasă piatră. Thoth. Şi uneori. Se spune că celui ce ştie să invoce la Sfinx. Piramidă îi va împlini dorinţele". „Aş dori să 161Şi când în sfârşit au ajuns la dorm o noapte în Marea Piramidă" a Memfis s-au odihnit două zile. 163Nefertibet avea rolul de ghid şi sacerdotul de aici". înserate să Te conduc în interior. 181Mai târziu Nefertibet a discutat 164Şi cele două obeliscuri. 173Nefertibet L-a observat cuprins Zamolxe să viziteze piramidele de la de devoţiune către zei şi s-a retras Giza. o epistolă de mare susţinute de zeul înţelepciunii ajutor în Egipt. 177Şi atunci când au ajuns la Nefertibet a 159Călătoria către piramidele piramide preoteasa Egiptului de Jos le-a luat destul timp. îngenunchease şi invoca 156Şi totul a fost pregătit pentru astfel: 174„Dumnezeule care ai multă drum. 154La vremea potrivită Nefertibet a 172Zamolxe era foarte atent la tot ce organizat o călătorie în timpul căreia vedea.CARTEA NEMURIRII cosmice pot avea influenţe asupra mentalului colectiv. explicat: 178 160Pe drum Zamolxe s-a folosit de „Piramidele ascund mari secrete. 155Preoteasa le cunoştea prea bine deoparte. noua provincie a 179 imperiului persan. tot cam în aceeaşi perioadă cu Marea Piramidă Akhet Khufu care înseamnă orizontul lui Khufu. aceasta contribuind la o oarecare predestinare dacă există condiţii sociale ca acea orientare de destin să se împlinească". Ele sunt scrisoarea lui Zarates. 168Se referă la faraonul Khnum Khuf. soţul zeiţei Maat". în cazuri extrem de rare. ca Eu să Nefertibet va fi însoţită de o slujnică şi aduc înţelepciune neamului dacilor. 184Chiar doreşti să stai la noapte în 167A fost construit cu vreo două mii de ani 185 162 . 165Mai încolo se dorinţa Lui Zamolxe cu preotul egiptean văd mulţimea de statui ale faraonului de acolo care impresionat a zis: „Eşti Ramses cel Mare şi ale soţiei sale favorite temerar! 182Te aştept astă-seară pe 183 Nefertari. o încarnare a zeiţei Maat". revars-o şi în sufletul Meu. Iar prin puterea zeilor Marea cu Senefer. Va 166Mergând mai departe.

186Şi la amurg dacul se afla la intrarea 187 piramidei.CARTEA NEMURIRII piramidă?" „Sunt neabătut. In curând a sosit şi preotul care I-a destăinuit: „Nefertibet mi-a spus . domnul meu!" l-a încredinţat Zamolxe.

189Au fost mulţi care după întâlnirea cu El. simţea o 212 prezenţă fără formă. Doar cu puterea Ta!" a zis Zamolxe. sunetele sufletului. despre care Ii vorbise Pitagora că erau cele care vesteau prezenţa zeilor. 210Mintea Lui Zamolxe s-a liniştit. 215 Şi Thoth a zis: „Află că Tu Zamolxe Arianul eşti sufletul tracilor şi întruchiparea înţelepciunii lor în vecii vecilor. 188Dar află că noaptea prezenţa zeului Thoth. 2l6Chiar dacă vor trece urgii peste ei. „Pentru înţelepciune. pe un 208 120 . Şi nu am teamă de întâlnirea cu zeul Thoth". Dacă adormi să fii atent la ceea ce visezi. Ne vedem iarăşi mâine dimineaţă" i-a spus Zamolxe. deoarece visul este un bun tărâm unde pot fi întâlniţi zeii". Nu-Mi pot imagina cum se va putea face aceasta. „O avem deja în spirit şi în lumină? Ce înseamnă aceasta 223 Mărite Zeu?" a întrebat Zamolxe. în interiorul Marii Piramide. la Marea Galerie. 206Şi preotul egiptean a pornit către ieşire lăsându-L singur pe Zamolxe care. auzea în interiorul urechii sunetele inimii. 195Există şi una de rezervă pe care o vei păstra". Sunt acum în prezenţa Ta şi renunţ fără nici o reţinere la persoana Mea".CARTEA NEMURIRII multe despre curajul Tău. 194Haidem înăuntru cu aceste două torţe aprinse. 211Şi Zamolxe a adormit visând: Se afla în Marea Piramidă. 200Poţi aprinde cu amnarul a doua torţă cu care vei găsi drumul înapoi". 204Preotul a răspuns: „Sper şi 205 202 203 eu. este deosebit de puternică. domnul meu. 198Preotul egiptean I-a spus: „Te voi duce direct la camera mortuară a regelui şi vei rămâne acolo noaptea. cu braţele ridicate în faţă şi palmele îndreptate în sus. om din neamul tracilor. Şi zeul Thoth a spus: „Marea Piramidă apare ca o umbră pe pământurile voastre. 201Când au ajuns în camera regelui faraon. zeu al înţelepciunii. 197Zamolxe a primit şi torţa suplimentară şi au pătruns direct în labirint. Aş vrea să o duc 219 poporului Meu. 199Ai torţa cu Tine Zamolxe. 217Ce mai doreşti să dai neamului Tău?" 218 „Domnul meu. după care au ajuns întrun coridor înalt. Şi-a început invocaţia. 220'Şi zeul Thoth a spus: „Egiptenii vor păstra această piramidă pe care au făcut-o cu 221 mâinile lor. Mărite Thoth. de ce ai venit la mine?" a zis 214 vocea. mă aflu în această Mare Piramidă. pur şi simplu au murit de frică. 190Te mai întreb încă o dată dacă mai eşti hotărât să rămâi în piramidă peste noapte?" 191„Nu mă abat de la 192 dorinţa mea. preotul nu a vrut să mai stea acolo. rezemat de un perete. 196Şi au aprins torţele. „Zamolxe. Vreau s-o duc neamului meu". 209Tăcerea s-a lăsat adânc. dar cineva Ii vorbea în 213 minte. „Iţi mulţumesc. Dar voi o aveţi deja în 222 spirit şi în lumină". După un timp se va stinge şi vei rămâne pe întuneric. nu vei fi niciodată uitat cu totul. zicând: 207 „Mărite Thoth. Nu auzea niciun glas exterior. domnul meu. 193Atunci preotul a zis: „Bine.

Piramida aceasta poată fi văzută de Tine. soarele. Şi muntele acela va avea un nume asemănător cu cel al Meu. Thoth". ce urgii se pot abate în viitor peste neamul Meu?" a vrut să mai 121 . 226„Mărite Zeu. de neamul Tău şi de urmaşii neamului Tău la şase săptămâni după ce înfloreşte planta 225 marii voastre zeiţe Sânziana.CARTEA vârf de munte la răsăritul 224 Lui Ra.

Zamolxe şi grupul s-au reîntors la Teba. 245Cam cu o mie de ani în urmă zona a devenit loc de înmormântare al trupurilor marilor spirite încarnate în Egipt. căci aţi dobândit puteri de semizeu". ceea ce grecii numesc logos şi persanii asha". nu templul Amun pe preotul Senefer. iar când îşi vor aminti de Tine. Aşa a înţeles Zamolxe că a fost iniţiat în tainele înţelepciunii de către 232 zeul Thoth. se închina adânc în faţa Lui. Nefertibet a răspuns: „Ei şi soţiile lor. ca de pildă Osiris-Isis. ale căror suflete revin din timp în timp pentru a susţine maat. vin de obicei în perechi ca încarnări ale marilor zeităţi. 247Există o ciclicitate moarte-reîncarnare de care noi suntem conştienţi de mult timp. ca să invoce reîncarnarea acelor spirite. 236Noi de acum Vă credem un alt om şi Vă onorăm ca atare. 246Preoţii egipteni au venit aici. 237Curând a sosit la faţa locului preoteasa Nefertibet care a văzut crucea armonia cosmică". Te-ai integrat în 255 122 . la cele trebuincioase. 244Şi acolo preoteasa I-a explicat Lui Zamolxe: „Aici în Valea Regilor este locul de unde faraonii Egiptului şi cei apropiaţi lor pleacă spre lumea cealaltă. atunci la acel timp ei vor suferi. că faţa I s-a schimbat. văzându-L cu cheia ankh atârnându-I la gât. prilej cu care 239Şi ea a înţeles ce s-a întâmplat zicândupătrunsese tot mai mult în tainele I: „Zeul Thoth Te-a iniţiat în tainele vieţii spiritualităţii egiptenilor. şi ale învierii. căci numai cineva născut a doua oară mai poate ieşi viu din piramidă după ce a petrecut acolo o noapte. care uneori le pot fi surori. 235O trăire atât de măreaţă echivalează cu moartea şi renaşterea. 252Zamolxe Işi făcuse obiceiul ca 238 ankh la gâtul Lui Zamolxe. 228 suferinţa lor va dispare. 229 229Eşti ca şi mort pentru această lume. 242După cele întâmplate la Giza. armonia şi dreptatea. Apoi a dormit un somn adânc până dimineaţa. dar acum eşti înviat în nemurire. 233 233In zorii zilei Zamolxe a ieşit din piramidă spre surprinderea preotului egiptean care. Amen-Mut. Il ajuta mai era acelaşi om cu care venise la Giza.CARTEA NEMURIRII ştie Zamolxe. 240De acum trăieşti o altă viaţă. altfel nu puteai ieşi viu din 254Sârguinţa la învăţătură a Lui piramidă. 227Şi Thoth a răspuns: „Când cei din poporul Tău aproape că Te vor uita. 230Şi imediat Lui Zamolxe I-a apărut la gât un şnur având atârnat pe el cheia 231 ankh. 251Şi după ce au făcut înconjurul întregii arii din Valea Regilor s-au întors la Teba. multe secole de-a rândul. 238Era uimită aproape în fiecare zi să-l viziteze la 253 de alura Lui. Zamolxe l-a impresionat mult pe preotul cea profană a luat sfârşit. Thoth-Maat". 228Şi acum Zamolxe primeşte cheia nemuririi ankh. 249„Ce spirite au faraonii?" a întrebat 250 Zamolxe. 248Se aplică mai ales familiilor faraonilor. ordinea. 241Acum Senefer care într-o zi I-a propus: „Ar conştientizezi nemurirea. 234Şi preotul egiptean a zis: „Faptul că aţi stat o noapte înăuntrul piramidei este un fapt extraordinar. în Valea Regilor. 243Nefertibet a pregătit o călătorie spirituală în preajma Tebei.

123 . 256Dacă zeul a găsit ceva plăcut în mine Il voi sluji cu devotament" a răspuns El. domnul meu.CARTEA trebui să fii preot al Lui Amun". „Sunt gata.

funcţionat un timp îndelungat. pe preot egiptean de factură cu totul coloane şi pe obeliscuri. 4Ştiu că alte popoare au cărţi In camera idolului a fost aprins focul sacre scrise". 265Eşti un existente pe frontispiciile templelor. 264Şi distruse". faraonii şi familiile lor. Zamolxe se apropiase spiritual de Zamolxe: „Modelul acesta ar putea fi preotul Senefer. toate construcţiile sacre pe care le-aţi făcut timp de mii de ani. Eliberarea în piatră o atitudine a poporului egiptean sclavilor la Atena. 3Intr-o zi s-au întâlnit iarăşi şi preotul /v Şi ceremonia de investitură a Lui Zamolxe l-a rugat pe preotul Senefer: 124 . 15Noi imortalizăm Revenirea în insula Samos. Aveau împreună discuţii folosit şi de poporul meu". ce reprezintă CAPITOLUL 9 ele?" 14Şi Senefer a răspuns: „Sunt Despre înţelepciunea egiptenilor. le vei găsi consemnate decât în sufletele Zamolxe a primit în final veşmântul de oamenilor. Mai exact a mari secrete ale unei culturi care apunea. hem netjer. aş dori să văd înţelepciunea egiptenilor scrisă pe fost pregătită minuţios de către Senefer. cele mai înalte pe papirus. 262S-a ţinut cont de faptul că 10 era străin de Egipt şi nu I s-au aplicat să preia înţelepciunea. Zamolxe trece prin şi a oamenilor cei mai aleşi. Preoţii noştri au cu legământ preot al Lui Amun. 12Şi Zamolxe a zis: „Este extrem de cândva. 11Când înţelepciunea a intrat în circumcizia. din ce în ce mai mult. 263Preotul Senefer a spus: sufletele preoţilor egipteni. pericolul ca acele cunoştinţe să se piardă. 258 papirus. Oamenii mărturii ale devoţiunii către zei. 6Pe acestea nu 259 După ritualurile de investitură. alături de Ea nu poate fi învăţată de pe papirusuri. 5Atunci Senefer a explicat: sacru în prezenţa câtorva persoane care „Noi egiptenii nu păstrăm învăţăturile aveau acces să-I vadă chipul zeului. aceasta pentru că eu cred că în viitor. nicidecum învăţături. spirituale îndelungi şi Senefer era 17„Sistemul pe care îl utilizaţi este bucuros să-i împărtăşească Lui Zamolxe temeinic" a zis Zamolxe. 261Şi iniţierea Lui Zamolxe a fost cu ele pot fi scrise pentru ca urmaşii totul aparte. iar noi preoţii pe cea a înţelepciunii". In vremurile vechi toate restricţiile impuse altor preoţi s-au făcut scrieri sacre pentru a ţine egipteni. 16Şi se gândea 1 Timpul a trecut şi. scrierile „Momentul istoric pe care îl trăim ne face acelea au fost în cea mai mare parte să nu fim prea severi cu iniţierea Ta.CARTEA NEMURIRII Zamolxe ca preot egiptean. spiritualitatea noastră se va interesant ceea ce aud. a „Domnul meu. 19Acum. 8 mare devoţiune şi a participat. la slăvirea finală a zeului". veniţi din stele. Zamolxe părăseşte Egiptul. precum erau rasul pe cap şi învăţătura. 13Oare înscripţiile renaşte în neamul Tău Zamolxe. 18Senefer a multe din valorile civilizaţei egiptene cu precizat: „Valoarea lui constă în faptul că sentimentul că preda o ştafetă cu cele mai modelul funcţionează. 260L-a îmbrăcat cu că înţelepciunea omului trebuie să fie vie. care sunt cei care menţin custodia devoţiunii. mai cu seamă Tracia şi ajunge în Dacia. un hem netjer geticus". 9Este drept că atunci când se iveşte ceilalţi preoţi. în general pe specială.

27 40 aveau mare putere militară. 28 să se întrupeze în poporul dacilor arieni". adevăr. practică înterzisă de către preoţi în vechime. sacrificii de animale. influenţaţi fiind de idei venite din afara Egiptului. 37 „ V a putea oare Egiptul să se redreseze cândva în viitor?" l-a mai întrebat Zamolxe pe Senefer. în scopuri sacre. 20Şi Zamolxe a mai spus: „Subiectul acesta l-am discutat în treacăt şi cu maestrul Pitagora în insula Samos. sunt semne că civilizaţia egipteană apune". precum erau asirienii şi babilonienii. aşa cum scrie în preot egiptean care nu poate repara ceea cartea lor sacră Torah. 34Precum spuneam un ciclu mare al unei civilizaţii durează două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani de ani. şaisprezece ani. mai multă vărsare de sânge. căci imperiile 41Apoi Zamolxe a mai vrut să ştie: asirian şi babilonian au sfârşit în bălţi de „Domnul meu. iar în Babilon 42 Egiptului". dar nu şi-au dat seama că atrăgeau şi şi Eu când voi reveni la neamul Meu . adică de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de existenţă continuă. Senefer.CARTEA în această epocă istorică.să chem sufletele nobile. Şisă o dobândească tot prin acele mijloace Şi spunea Zamolxe: „Aşa va trebui să fac rele. iar atunci când ei refuzau erau sunt reprezentaţi în Iudeea de simbolul înlocuiţi cu alţi preoţi veniţi din afara soarelui cu aripi. Preoţii egipteni au fost uneori Iudeea am vorbit cu anumite persoane forţaţi să introducă în ritualuri sacrificiul despre oamenii veniţi din stele. află că în Babilon şi în 29 sânge. 25La folosirea jertfe crudei au contribuit atât preoţii locali cât şi faraonii. 38Şi Senefer a răspuns: „Totul depinde dacă se vor găsi persoane care să invoce revenirea acele spirite care au făcut ca Egiptul să fie măreţ. 21Mă întreb cum vezi tu domnul meu această 22 ciclicitate care într-un fel este şi voinţa 33 descompunere socială şi de valori? Şi în primul rând de ce se întâmplă toate 23 zeilor. 43Tu ce părere ai?" ce a început să se strice în această ţară de 44Şi Senefer a zis: „Legenda aceasta am zeci de ani. Aceste lucruri sunt cunoscute şi de maestrul tău Pitagora. 32Şi cum spuneam există o luat-o şi noi de la un popor vechi 125 . din întreaga lume. De la unirea Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos au trecut peste două mii şase sute de ani. Profetul 30„Dar domnia ta nu faci astfel de Zaharia Mi-a spus la Ierusalim că este jertfe" a spus Zamolxe. 26Faraonii au observat că popoare care făceau. aceia care animalelor. adică de douăsprezece ori câte două sute 35 acestea aici în Egipt?" Şi preotul Senefer a explicat: „Civilizaţia egipteană se încheie după două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani. Au vrut şi ei dreptate socială şi iubire de oameni". Noi avem o istorie milenară. armonie. 39Acesta este secretul aplicabil la orice cultură şi civilizaţie -reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor suflete încărcate de ordine. 24Decăderea ei se datorează introducerii sacrificiului animalelor. a pierdut puterea politică odată cu cucerirea persană". Istoria le-a fost mărturie. 31Senefer a vorba despre zeii care s-au împreunat cu răspuns: „Eu. şi Asiria de omul cu aripi. sunt un mărunt fiicele pământenilor. 36Egiptul a încheiat de curând acest ciclu.

46Ei 126 . In ea se spune că pe acolo au apărut uriaşii care ar trăi încă şi acum pe acele meleaguri. oameni veniţi de undeva de 45 la nord de Pontul Euxin.CARTEA NEMURIRII numit hitiţi.

CARTEA NEMURIRII

sunt fiinţele făcute de zei cu femeile

Alb. 64Cred că a sosit timpul să ne 47 întoarcem la ai noştri". pământene. Noi am moştenit simbolul lor 65Apoi Zamolxe i-a mărturisit lui care combinat cu crucea ankh exprimă Nefertibet dorinţa Sa să meargă acasă în puterea divină". Dacia. 66Şi ea a spus: „De ce nu rămâi aici 48„Şi noi geţii avem aceste legende. cu noi? 67Vei găsi o femeie potrivită cu 49Uriaşii încă mai trăiesc pe la noi" i-a care să locuieşti. 68Eşti doar preot al Lui 50 spus Zamolxe. Senefer a dorit să afle Amun". 69Atunci Zamolxe i-a răspuns: mai mult zicând: „Da? Tu ar trebui să ştii „Nu mai pot sta Nefertibet. mai multe despre aceste mituri. Te 70 ascult!" 51Şi Zamolxe a explicat: „Se Mă cheamă în suflet neamul Meu". Şi spune că în trecut pe meleagurile noastre Nefertibet a fost de acord spunând: „Fie 72 au sosit oameni veniţi din stele care s-au 52 cum doreşti Zamolxe. Ii voi spune tatei că împreunat cu femeile noastre. Ele au dat vrei să ne părăseşti". naştere unor fiinţe puternice şi agere 73Zamolxe şi Marele Lup Alb au 53 74 la minte, uriaşii. Cu timpul ei au fost tot mai puţini, însă neamul geţilor a crescut început pregătirile de drum. Au luat care patrulau în înţelegere şi în vieţuire mai bună. 54Nu legătura cu trupele persane 75 ştiu cum a fost în vremea dinaintea de-a lungul Nilului. Soldaţii îi vor însoţi uriaşilor, dar oamenii spun că neamul spre Delta Nilului de unde se vor îmbarca nostru era destul de sălbatic. 55Mai apoi spre Grecia. ne-am mai înţelepţit. 56Şi cred că mulţi 76Şi în ziua dinaintea plecării oameni de la noi au ceva din sângele Zamolxe a mers la templul din Karnak săacelor uriaşi, deşi corpurile nu le sunt tot şi ia rămas bun de la tatăl preotesei aşa de mari ca ale uriaşilor dintâi". 57Şi 77 Senefer a recunoscut: „Iată că aflu de la Nefertibet. Acolo preotul Senefer I-a Tine ceva ceea ce eu nu cunosc, Zamolxe. spus: „Invăţăturile înţelepciunii Egiptului 78 58Mă voi mai gândi la ceea ce am vorbit vor trece în timp la alte popoare. Poate astăzi împreună". cândva în viitor Egiptul să renască. 79Dar 59Au trecut aproape trei ani de când spiritele luminii de aici nu vor pieri Zamolxe se afla în Egipt. Marele Lup nicicând. 80Ele vor hălădui la templele şi Alb, omul Lui de încredere, era un bărbat la mormintele faraonilor şi oamenilor de în toată firea. 60Implinise douăzeci şi trei seamă ai acestui neam până când îşi vor de ani, era atent la practicile sacerdotale, 81 dar nu dorea să fie iniţiat. găsi odihnă prin alte părţi de lume. Cei 61Şi într-o zi Marelui Lup Alb i s-a care au cunoştinţe cum să atragă aceste trezit dorul de glia străbună şi L-a întrebat spirite, emanaţii ale marelui zeu Amunpe Zamolxe: 62„Domnul meu, să nu-Ţi fie Ra, vor ferici popoarele lor". cu supărare, când ne-om duce pe 82„Eu cred, domnul meu, că pot lua 63 pământurile noastre?" Şi Zamolxe a cu Mine, pentru neamul Meu, câte ceva răspuns: „Şi Eu M-am gândit la asta Lup din aceste puteri" a spus Zamolxe. 83Şi la
71

127

CARTEA NEMURIRII

despărţire preotul Senefer I-a zis: „Fie
84

Amun cu Tine!".

84

Iar Zamolxe a
85

răspuns: „Rămâi cu bine înţeleptule! Şi nu uita neamul Meu atunci când vei ajunge acolo în cer la zeul Amun. 86Te vom chema noi să te întrupezi printre tracii arieni".

CARTEA NEMURIRII

87Apoi Zamolxe a revenit la templul câte ceva despre aceste evenimente.
zeiţei Maat. 88Era timpul despărţirii de preoteasa Nefertibet care I-a urat: „Toţi zeii şi zeiţele Egiptului să fie cu Tine Zamolxe! 89Lumina noastră se stinge acum după ce a strălucit în lume timp de peste două mii cinci sute de ani. 90Dar zeiţa Maat nu va muri niciodată, căci toate popoarele care se vor ridica în lume o vor venera în felul lor. 91Fără ordine, dreptate şi adevăr nu putem să-L cunoaştem pe Zeul Suprem, oricare ar fi numele Lui dat de oameni oriunde în lume". 92Şi Zamolxe i-a zis: „Rămâi în
93

Regele Darius a trecut cu armata Helespontul pe un pod de vase şi a invadat Tracia. 111In campania lui militară împotriva sciţilor, regele a încercat să ocupe şi părţi din Dacia cerând pământ şi apă, aşa cum le este
110

112

obicei perşilor, dar nu a reuşit. In Babilon, am vorbit chiar cu regele Darius
113

lumină hemet netjer Nefertibet. Noi geţii vom chema zeii luminoşi ai Egiptului să reverse razele lor de înţelepciune pe pământurile noastre". 94Şi Zamolxe împreună cu Marele Lup Alb au luat calea către Delta Nilului. 95Duceau cu ei câteva bagaje grele încărcate pe cămile. 96Când au ajuns în deltă s-au îmbarcat pe un vas comercial către insula Samos din Ionia şi după un timp au sosit acolo. întâlnirea Lui Zamolxe cu Nestor a fost emoţionantă. 98Şi Nestor I-a spus: „Au trecut şase ani de când ne-am despărţit. 99Iar geţii Tăi acasă nu Te-au văzut de opt ani. 100Când Te întorci în Dachia sau Dochia Ta, cum spuneţi voi?" 101Zamolxe a spus: „Cât de curând
102

şi l-am prevenit. Il credeam ce spunea, că urmează dreptatea, asha, dar până la urmă regele Darius m-a dezamăgit". 114Nestor a răspuns: „Să-i lăsăm pe regi cu ale lor, dragă prietene. 115Dar mai întâi să Te odihneşti după călătoria cea lungă. 116Apoi să-mi spui pe unde ai
117

umblat prin lume. Văd că eşti bine înstărit". 118Apoi Nestor a chemat doi slujitori să-L ajute pe Zamolxe la descărcatul bagajelor. 119Şi în zilele următoare Zamolxe şi Nestor au avut timp să povestească. 120Nestor vroia să ştie toate câte s-au petrecut cu Zamolxe în ultimii ani şi I-a
121

spus: „Mă întreb, oare L-ai găsit pe Dumnezeul vostru pe care-L căutai peste
122

tot prin lume? Şi Zamolxe i-a răspuns: „Află dragă prietene că Eu Il cunoşteam bine pe Dumnezeu încă din Dacia, Ţara
123

prietene. Vin din Egipt şi sunt doar în Zeilor, Ţara Soarelui. Ceea ce am aflat trecere pe la tine. 103Cum îţi mai merg prin lume a deschis o cale spirituală mult 104 124 treburile Nestor?" Nestor a zis: „Incă mai largă. Dacă neamul Meu o va putea bine. 105La noi în Samos s-au întâmplat susţine, ea va fi lumină pentru noi 125 multe schimbări în toţi aceşti ani de când şi pentru întreaga lume. Desigur că ai lipsit. 106Suntem acum sub stăpânirea înţelepciunea Lui Dumnezeu este perşilor. 107Dar Grecia continentală este nelimitată. 126Dar Eu am văzut că El le-a liberă. 108Tracia este şi ea sub perşi". dat mult din ea şi altor neamuri. 127Şi 109Şi Zamolxe a zis: „Am aflat şi Eu precum ştii atunci când dai înţelepciune
128

129

CARTEA NEMURIRII

primeşti la rândul tău înţelepciune. Un neam care dobândeşte înţelepciune va avea totul". 129Nestor a mai zis: „Sunt de acord cu ce spui. 130Noi grecii suntem mereu
131

dezbinaţi între noi. 131Şi asta pentru că ne

CARTEA NEMURIRII

în Tracia au întâlnit trupe persane, prilej cu care Zamolxe s-a folosit de poziţia Lui 132Ne preocupăm de comerţ, de agonisit, înaltă de preot zoroastru putând merge 133 dar de aurul minţii mai puţin. Ai văzut nestingherit alături de toţi oamenii care-L cum Pitagora a trebuit să plece dintre noi. însoţeau. 134Nici acolo în Croton nu cred că va avea 151Treptat, pe drum, tracii au rămas pe mare succes". 152 135„Ce mai face Pitagora, maestrul la casele lor. Marele Lup Alb L-a dus pe Meu? L-ai mai văzut oare?" a întrebat Zamolxe la familia sa unde toţi au fost Zamolxe. 136Şi Nestor a răspuns: „Da, de bucuroşi să-l revadă pe tânărul rătăcitor. câteva ori. 137Pot spune că îi merge mai 153 Dar şedere lor a fost scurtă. 154Tâcu, bine acolo decât aici, dar tot există fratele Marelui Lup Alb, a vrut să-i 138 opoziţie destructivă. Unii oamenii sunt însoţească în Dacia şi Zamolxe l-a luat cu invidioşi pe faptul că Pitagora nu-i ei. primeşte în confreria lui". 155Şi cei cinci bărbaţi au trecut Istrul. 156Când au păşit pe pământul Daciei toţi 139„Dacă mai ai ocazia să mergi la Croton la Pitagora să-i spui că este au îngenuncheat şi l-au sărutat. 157Iar oricând binevenit la Mine în Dacia" l-a geţii, veniţi cu Zamolxe din Grecia, I-au rugat Zamolxe pe Nestor care a răspuns: spus: „Te ducem până acasă domnul nostru. 158Apoi vom merge şi noi pe la „Aşa voi face". 140Şederea Lui Zamolxe în insula casele noastre". Samos a fost scurtă. 141Curând şi-a luat CAPITOLUL 10 rămas bun de la Nestor şi familia lui şi Zamolxe merge la Sarmisegetuza. Lucrările împreună cu Marele Lup Alb s-a îmbarcat de construcţii de la Sarmisegetuza. pe un vas spre Grecia continentală. Inaugurarea şcolii de înţelepciune. Noua 142Ajunşi la Atena, era zi de târg de preoţime. împlinirea sclavi. 143Şi Zamolxe a răscumpărat pe spirituală. Lecţiile iubirii date de toţi geţii şi tracii daţi spre vânzare şi i-a Bendisa. Zamolxe în ţinuturile carpilor. lăsat liberi să meargă înapoi la casele lor. 144Erau opt traci şi doi geţi. 145„Sunteţi 1 Zamolxe şi oamenii Lui au pornit slobozi să mergeţi unde doriţi! 146Nu mai sunteţi sclavi, vă redau libertatea" le-a spre Sarmisegetuza. Pe drum se gândea la spus Zamolxe după ce oamenilor li s-au revederea cu familia Sa şi dorul de cei dragi Ii creştea pe măsură ce se apropia scos lanţurile. 147Şi toţi cei eliberaţi vroiau să se de casă. Deşi trecuseră anii ştia că toţi Il întoarcă acasă în Tracia şi în Dacia. aşteptau cu credinţă. 148Oamenii au spus: „Te vom însoţi spre 4Era luna florilor şi ziua aniversării naşterii Bendisei. Tracia domnul nostru". 5Zamolxe urca dealul pe cal la galop. 149Apoi Zamolxe cu Marele Lup Alb 6Trecea pe lângă gospodăriile sătenilor şi şi cu toţi oamenii eliberaţi au format o caravană şi au pornit la drum. 150Intrând mulţi oameni Il recunoşteau şi-L urmau lipseşte înţelepciunea ca aspiraţie a vieţii.
132

131

CARTEA NEMURIRII

pe jos sau călare. 7Şi până să ajungă în faţa porţii casei Sale avea cu El un întreg alai însoţitor.

Şi tot te 17 popor renăscut din focul sacru. 42Şi Zamolxe cutreiera locurile. Multe am văzut în lume. 44Acolo tinerii şi tinerele vor învăţa înţelepciunea pe care El Zamolxe a deprins-o cât timp a umblat prin lume. 40Pomii sădiţi erau acum mari. băiatul meu. 11Revederea cu fiul plecat în lume a fost mişcătoare pentru mama Sa Vetra care Ia spus cu lacrimi în ochii: „Dragul nostru oameni ai cerului. 41Toţi sătenii cunoşteau grădina Vetrei cu numele de Grădina Maicii Lui Zamolxe. 9Au văzut oamenii adunându-se şi-au înţeles ce se petrecea. 31Ne bucurăm că a revenit acasă". adolescenţei şi maturităţii. 24Apoi mulţi dintre cei cunoscuţi Lau îmbrăţişat pe Zamolxe. 28Şi . 13 este! O. preotul nostru. 39Era ca vrăjit de grădina maicii Sale. dar cu alţi ochi. vreau să fac din geţi un Zâna Zânelor. 32In 12 atmosfera înălţătoare toţi cântau şi erau bine ai venit. Doamne.CARTEA NEMURIRII casele lor. 26Şi Zamolxe i-a încredinţat: 27 „Vă voi povesti. 12O. Dar acum vreau să rămân cu ai Mei". Şi Bendisa I-a întors soţul şi tatăl. I-a spus Lui Zamolxe: „Te-am dat Lui Dumnezeu să-I fii fiu ca să aduci dreptatea. 43Era bogat. 34Erau 14Bendisa şi copiii au venit şi ei acum singuri în camera lor şi puteau să-şi 35 degrabă. atunci când muncea în pădure alături de tatăl-Său sau lucra pe ogor cu Bendisa. Doamne. 10Le-a sosit băiatul şi I-au ieşit în întâmpinare. 20Dacă dacii vor învăţa să-şi stăpânească deprinderile aspre şi să-L urmeze pe Domnul Adevărat vom fi neîntrecuţi în lume. 25Erau dornici să le spună pe unde a umblat şi ce a văzut în lumea largă. 36„Şi eu zâna Mea. cu băiatul lor Călin. 15L-au îmbrăţişat veseli că li s-a vorbească nestingheriţi. cu rudele şi sătenii. 19Niciunde nu sunt plaiurile sau gurile de rai ca la noi. 30Şi spuneau: „Este rugul Lui Zamolxe. căci privea în viitor. avem timp destul. în curte. Ţie-Ţi mulţumesc că 33Şi noaptea târziu Zamolxe împreună ne-ai adus feciorul acasă!" cu soţia Sa Bendisa au mers acasă. ai pământului. ce ţâfraş veseli de sosirea Lui Zamolxe printre ei. 40Vetra o făcuse după ce Zamolxe plecase spre insula Samos ca să-i amintească mereu de frumuseţea feciorului ei. „Uncheşule. 38Cu fiecare pas Il năpădeau amintirile copilăriei. doamna Mea. domnul meu". ai Lui 18 8Mama Vetra şi tatăl Crăciun se aflau treptat oamenii s-au împrăştiat pe la 37Dis-de-dimineaţă Zamolxe a vrut să-Şi astâmpere setea de dorul pământului strămoşesc şi a plecat prin împrejurimi. Ei să fie iubesc" i-a răspuns Zamolxe. spus în şoaptă: „Ţi-am dus dorul dragul 16Şi Zamolxe i-a spus lui taică-Său: meu. 23 22 Că dacă un neam are dreptate apăi amu cu ea vin şi adevărul şi lumina şi bogăţia şi fericirea omului". 133 37 Dumnezeu şi Domnazânei. avea patruzeci şi opt de ani şi se gândea să întemeieze o şcoală unde să instruiască preoţimea neamului. 29Către seară sătenii s-au strâns la vatra satului şi au aprins un foc mare în cinstea celui abia venit. dar nicăieri nu este un neam ca al nostru. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Zău! 21 Şi Crăciun tatăl.

47Zamolxe şi 134 . 46Ceremonia de investitură a avut loc în mijlocul unui grup de oameni strânşi la vatra Zânei Vesta.CARTEA NEMURIRII 45Şi primul lucru pe care L-a făcut a fost să-l iniţieze la focul sacru dacic pe Marele Lup Alb ca preot dac al Zeului Dumnezeu.

Ea va aprinde focul nemuririi în sufletele dacilor arieni. Zău!" 72 Şi asistat de primii doi veghetori ai 73 focului nemuririi dacilor. să dea ospeţe şi să le vorbească dacilor despre înţelepciunea lumii. Şi ospăţul s-a încheiat noaptea târziu. 83Avea o alură care emana respect şi iubire. 62Apoi a sosit marele moment al serii. 68Lumina focului din vatră este întruchiparea spiritului divin. Din marea vâlvătaie a focului sacru dacic Zamolxe a aprins o făclie. 69De acum înainte această vatră sacră va arde supravegheată 63 70 continuu de veghetorii la foc. 61Şi preotul Zamolxe a aprins lemnele. 64Şi asistat de câţiva tineri a dus torţa în flăcări spre marea sală. 71Aşa să ne ajute Domnul Dumnezeu. acelea încărcate de ordine. maica Lui Zamolxe. 66Toţi aşteptau să se întâmple ceva măreţ. 51Şi împreună cu Marele Lup Alb. spuneau că era schimbat. omul Său de încredere. armonie. iar cei prezenţi au cântat veseli invocând zâna să le dea sănătate. fata Sa. cu Marele Lup Alb şi cu Tâcu fratele lui. dar vin şi 77 băuturi tari nu au fost aduse. Aşa Zamolxe arăta la toţi că mintea omului 78 frumos trebuia să fie limpede. Zamolxe a început lucrările de construcţii la Sarmisegetuza. va deveni parcul şcolii de sacerdoţi. iar în prezenţa 135 . 58Iar după ce marea sală de festivităţi va fi botezată cu busuioc. acum se ridica cu mult deasupra. 65Mulţimea L-a urmat şi sala s-a umple treptat cu oameni. când la vatra Zânei Domnazâna. 49Apoi Zamolxe a căsătorit-o. adevăr. la focul sacru. care avea nouăsprezece ani. 75Apoi a început ospăţul. belşug şi bucurie în viaţă. focul s-a aţâţat. bărbaţi. 54Clădirile adiacente vor fi clase de studiu şi dormitoare pentru învăţăcei. 50Marele Lup Alb avea douăzeci şi trei de ani. 48Toţi cei chemaţi astfel să se întrupeze se vor numi copii ai focului. 52Vroiau să ridice câteva clădiri. 76Tuturor li s-au dat mâncăruri de tot felul. cu apă vie. femei şi copii s-au strâns cu mic cu mare. pe Mari. 82Dacă înainte era preotul dac care-ţi inspira încredere deplină. care L-au cunoscut. Zamolxe a chemat prin tulnice pe oricine dorea să asiste la rugul sacru dacic. 55Grădina Vetrei. După obiceiul preoţilor daci s-a presărat tămâie pe focul încins. 74Şi Zamolxe a trecut cu găletuşa cu apă printre rândurile de oameni şi-i boteza cu busuioc. 67Şi Zamolxe le-a spus: „Această făclie va aprinde acum vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. dreptate socială şi iubire de oameni. 80Sătenii şi oamenii din împrejurimi s-au obişnuit din nou cu prezenţa Sa. foc sacru şi spiritul Lui Dumnezeu.CARTEA NEMURIRII Marele Lup Alb au invocat întruparea în neamul dacilor a sufletelor nobile ale lumii. 60Un rug uriaş era pregătit pentru ardere. Zamolxe a aprins lemnele din vatră. 56Când lucrările au fost terminate. şcoala trebuia inaugurată. 79 Au trecut câteva luni de la revenirea acasă a Lui Zamolxe. iar Tâcu douăzeci şi unu. 59Era în amurg. iar în centru lor să se afle o casă înaltă cu o sală impunătoare. va urma un mare ospăţ. 57După obiceiul locului. 53Acolo Zamolxe plănuia să facă adunări mari de oameni. 81Toţi însă.

CARTEA NEMURIRII Lui toţi simţeau că se trezeau la viaţă. 136 .

la Lup Alb. 89Propunerea era făcută mai ales familiilor căpeteniilor şi oamenilor cu stare. Gema şi Iza. 103Iar pentru acei tineri care nu ştiau alfabetul dacic. tarabostes. era timpul ca dacii de pretutindeni să afle ce se întâmpla la Sarmisegetuza. Zamolxe a organizat clase aparte. 96Clase noi se vor forma doar la 97 109Iar tinerilor care urmau şcoala începutul fiecărui anotimp. Multe dintre marile căpetenii ale dacilor aflaseră despre generozitatea şi înţelepciunea Lui Zamolxe Arianul. nu să fie scrisă". soţiile lui Călin. 88Zamolxe a trimis olăcari în Dacia să dea sfoară în ţară şi să înştiinţeze pe tinerii şi tinerele care vor să devină preoţi şi preotese. despre organizarea şcolii. preotul de la Sarmisegetuza. 112 spirite şi zei. într-un zamolxiană li se recomanda. în cele ale învăţăcei. 110Lor li 98Pentru început Zamolxe le-a făcut se explica de ce preoţimea nouă a dacilor cunoscut tinerilor. 90Şi cei care vroiau să-L cunoască pe Dumnezeu. şi alţii aveau sarcini de administrare a şcolii. Sorana. 85Treptat s-a format în jurul Lui Zamolxe 100Treptat şcoala s-a mărit. Dragoş. învăţăceii nu 93 trei fete. De luau notiţe. Zorela şi Simina. 108Şi multe prelegeri se ţineau în 95Timpul învăţăturii va fi de un an. şi zăpada sa topit. 86Unii se ocupau de curăţenia clădirilor.CARTEA NEMURIRII 84Şi planul şcolii sufletului se înfiripa. precum era şi Zamolxe. Astfel. 104Ei învăţau scrierea pe plăcuţe de lemn ceruit. Vercu. iar de fete Bendisa şi nurorile minte. 106Zamolxe îşi preda oral 91Curând au sosit primii tineri doritori învăţăturile. 87Când a sosit primăvara. trebuia să urmeze practica nonuciderii. vor locui chiar la Sarmisegetuza. Erau cinci băieţi. preajma focului sacru care purifica sufletul omului. Samos. timpul 107 Gruiu. pe unde . veniţi la învăţătură. despre Domnazâna Mama. tot aşa cum Lui ei. Zogru şi Şoimu. mâncării. pe diferite ţesături textile ceruite şi pe pergamente şi papirusuri aduse de negustorii greci în Dacia. şi aveau darul preoţiei. fiul Lui „înţelepciunea trebuie să se dezvolte în Zamolxe. şi călătoriilor Lui prin lume. 101Se dusese deja vestea hăt 102 departe. 105Toate cele necesare cursanţilor erau oferite gratuit de către şcoală. va începutul uceniciei sale în insula ioniană ţine lecţii alături de Zamolxe. pe pergamente cerate. dar nu era an se vor înfiinţa patru grupe de obligatoriu. după felul cum deprinsese în 92 ai preoţiei celei noi. căci Zamolxe le spusese că băieţi va avea grijă Călin. alţi tineri un grup de oameni cărora El le dădea diferite însărcinări. aşa cum învăţase de la învăţăceii vor fi pregătiţi în Pitagora şi de la alţi preoţi. 94Marele Zamolxe îi spusese maestrul Pitagora. alţii de paza lor şi supravegheau focul nemuririi dacice. umblase în lume. au venit să înveţe tainele preoţiei de la Zamolxe. să fie vegetarieni. preot al Zeului Dumnezeu. 99Şi de la fie exemple pentru oamenii care căutau primele lecţii El le-a vorbit despre unirea salvarea la Dumnezeu Tatăl şi sacră Dumnezeu-Domnazâna. modul de 111Căci preoţii Lui Zamolxe trebuiau să predare şi orarul cursurilor.

astronomie şi medicină sacerdotală.CARTEA NEMURIRII matematică. 113Vor învăţa ce înseamnă cu 138 .

înţelepciunea vine ordinii şi militari de carieră. Zamolxe le spunea: „Adevărata comoară a unui om este împlinirea spirituală. Drumul de urmat către înţelepciune duce la cunoştinţele sufletului. trebuie dobândite şi cultivate în viaţa printre care şi roata olarului. 121Zamolxe scrisese deja în limba dacă un tratat de medicină naturistă pentru folosul tinerilor la preoţie. corecte?" „înţelepciunea şi deducţia se vor fi judecători. Dar saltul spiritual al fiecăruia este făcut doar atunci când . susţinut de experienţa dobândită prin judecată şi deducţie. 118Ei proveneau de obicei din familii preoţeşti mai vechi. la şcoala Lui Zamolxe. ei vor învăţa să mânuiască experienţă". 130Un sacerdot dac. De aceea ne străduim să acumulăm experienţă şi să o judecăm prin prisma raţiunii. Cu adevărat are înţelepciune doar acela care poate să facă legătura directă între facultăţile sale mentale şi 132 cunoştinţele sufletului. Dar nu putem spune aceasta Zamolxe a organizat la Sarmisegetuza şi despre raţiune şi experienţă. cetăţi militare fortificate cu valuri de pământ. 114Şi vor fi instruiţi să preţuiască valorile dreptăţii. ale prieteniei şi iubirii. menţinători ai 138 125 completează reciproc. din presbiteri şi presbitere care doreau ca urmaşii lor să ştie noile învăţături ale Lui Zamolxe. tineri şi tinere aleşi dintre copiii de nobili 136Sorana. 128Din focul sacru dacic a renăscut o generaţie de oameni ai luminii sufletului. ca zestre 126Al treilea grup era cel care învăţa moştenim din 141 despre negoţ. trebuie să fie şi un 131 înţelept. pe lângă iscusinţa de a conduce ritualuri ale focului. una dintre cursante a tarabostes şi dintre cei ai unor căpetenii întrebat: „Cum putem oare face deducţii 124 137Şi Zamolxe a răspuns: militare. 116Existau 117 viaţă pe care părinţii lor nu au cunoscut-o 128 acum trei grupuri diferite. 120Şi aşa înţelepciunea să îndrepte tot omul şi neamul dacilor la lumina Lui Dumnezeu. 115Şi treptat. 122 vreodată. Erau decât pe baza experienţei". 139Atunci Dragoş a întrebat şi el: „De armele şi să construiască dave. căci ele ateliere unde se fabricau unelte de lucru. ale curajului şi dăruirii pentru binele colectiv. unde se adună înţelepciunea omului?" 140Şi Zamolxe a răspuns: „Parte din ea o şanţuri de apărare şi palisade întărite.CARTEA NEMURIRII adevărat justiţia. adevărului şi responsabilităţii personale. au venit mulţi tineri şi tinere. 119Prin ei Zamolxe vroia să ridice şcoli de învăţătură în toată Dacia. agricultură şi meşteşuguri. Şi acestea din 133 urmă sunt inepuizabile. 129Adesea. în primul rând erau cei care vroiau să devină sacerdoţi şi medici. la lecţii. 134Şi astfel se ajunge la 135 Un alt grup îl formau cei care concluzii de valoare. spirituală. în schimb simpla abilitate mentală nu generează concluzii 123 123 vroiau să înveţe arta conducerii. vieţile anterioare. căci ei se luminau pe zi ce trecea la o 142 prezentă. comandanţi de trupe. Ca oşteni. Ei vor veghea dreptatea socială. 127Treptat şcoala de la Sarmisegetuza a transformat inimile celor care o urmau. exarhi şi cavaleri din suflet pe când deducţia din raţiune şi zamolxieni.

CARTEA NEMURIRII deducţia rezultată. 144Voi tinerilor. aveţi deja prezentă în voi calitatea înţelepciunii. pentru că aţi optat pentru preoţia dacică. 145La ea se va 140 . ca o concluzie din raţiune şi experienţă. lucrează împreună cu înţelepciunea sufletului.

soţia Lui şi experienţa cu realitatea materială. trup ca să fim zgriminteşi şi sănătoşi. 159Putem spune. răspuns: „Gradul de vitalitate este dat de 168Omul astfel echilibrat este parte din 155 sufletul. în Babilon şi în Egipt au 156 materiei. 149Inspiraţia Zamolxe le-a spus: „Toate se trag din însoţeşte acest proces ca o dinamică ce ne suflet. pe când raţiunea 170Uneori Bendisa. 146De acestea două veţi beneficia aici la 160Apoi Gruiu a zis: „Domnul nostru. 157 171Vroia să le insufle cursanţilor respectul Veţi învăţa pe parcurs cum factorul material izvorăşte din cel transcendental. dintre bărbat şi femeie spunându-le: care practic creează şi transformă materia. nicidecum manifestarea Sale în Ionia. esenţa ei vitalitatea este o realitate a 169Şi pas cu pas învăţăturile pe care gradului de conştientizare a existenţei Zamolxe le deprinsese în cursul uceniciei sufletului. bine". 164Cât priveşte îngrijirea de sine. să vă fie asociată cu 161 în prezenţa Lui Zamolxe sufletele lor înţelepciunea sufletului. 147 şcoală. 150Participarea voinţei minţii şi a trupului. de a simţi din plin legăturii omului cu natura zicându-le: că eşti viu". 162Odată în procesul creator al vieţii. „Conştiinţa iubirii este înţelepciunea care158Treptat veţi înţelege puterea spiritului l apropie pe om 172 asupra materiei. arată cum să ne manifestăm într-un fel ale fiinţei noastre întregi. Zamolxe. în natură şi înţelege cel mai bine zeităţile". trebuie să o dăm în personale la această activitate creatoare îl primul rând sufletului şi atunci şi capul şi ridică pe om la nivelul de semizeu. 152 165De multe ori Zamolxe le atrăgea A trăi cu scop divin este singurul mod învăţăceilor atenţia asupra importanţei de a vieţui cu adevărat. 151în acest mod viaţa îi este sacralizată. şi el unul dintre învăţăcei. experienţă. 148Dar în momentul în care veţi reuşi ca Învăţătura înaltă a transformat în deducţia. se revarsă din sau altul şi cum să luăm decizii şi să suflet. „Omul are cu natura un dialog continuu. ţinea câte o lecţie aparte. domnul nostru?" 154Şi Zamolxe a relevă omului din ce în ce mai profund. prin de Dumnezeu. îl restul trupului deopotrivă or s-o ducă apropie de Dumnezeu şi Domnazâna. în tot acest timp natura i se suntem. Ea . 163Atât cele bune cât şi cele rele. Veţi studia cum să gândiţi logic şi aceste idei ni se par destul de greu de veţi acumula experienţă ce va fi înţeles. ea se exprimă şi prin minte şi prin iubirea este cea mai bună religie.CARTEA NEMURIRII adăuga dezvoltarea raţiunii şi experienţa. mintea şi trupul omului. rezultată din raţiune şi bine pe cursanţi de la Sarmisegetuza. că deşi vitalitatea este dată de 173 suflet. 153Gruiu. Să ţineţi minte că urmare. transcendenţa sufletului. a acţionăm ca atare. dar cu timpul ne vom strădui să le folositoare profesiei pe care v-aţi ales-o. De reţinut este şi faptul că fost deprinse de învăţaceii Săi de la înţelepciunea face legătura cu Sarmisegetuza. pricepem". atunci aţi intrat se manifestau în lumină. 166Natura este pentru om o călătorie spre 167 a întrebat: „Cât de vii putem spune că perfecţiune.

174Cerul ne face 142 . apoi se consolidează cu forţa atracţiei care prin transmutare în iubire atinge apogeul în adoraţia persoanei iubite.CARTEA NEMURIRII începe cu simpatia pentru cineva.

176Bărbatul emulează cu perechea lui feminină spiritele lor. 175Alteori Bendisa le-a vorbit învăţăceilor despre zeităţi şi relaţia aparte bărbat-femeie şi despre psihologia sexelor astfel: „Zeităţile sunt în perechi de zâni şi zâne. 179 capătul de sus. Nu ştim 188 femeia îl întreţine. comuniunea dintre ei este 206Şi înainte de asta. 186Vatra adevăr este ceva neobişnuit. Pentru măreţia gloriei supreme el poate să zboare până la capătul pământului. căci acolo au trăit oamenii urieşi. 189în ziua de Sânziene s-a încheiat la spunem că este un drum pe care Sarmisegetuza anul de studiu al primului Dumnezeu ni-l deschide ca să arate grup de tineri la învăţătura preoţiei sufletului încotro să se ducă spre lumină. 207Noi fondată pe iubire şi respect reciproc". 190Cei cinci băieţi şi trei fete au absolvit şcoala Lui Zamolxe. 191Ca când ne veselim şi încingem 209 semn distinctiv al preoţiei ei vor purta hore. luna să visăm". dar ne minunăm foarte tare. 181Femeia este ca mierla care cântă dorind să cucerească sufletul. tânărul venit de peste munţii. noi vedem aşa în 205 sacru dacic într-un cămin nou şi văzduh o umbră ca o piramidă. pământul să iubim. chiar la răsăritul soarelui vedem Calea Cerului. 182Pentru virtutea divină ea poate să zboare de acolo de unde începe cerul. 196Şi Zamolxe l-a întrebat pe Gruiu: 197 Bărbatul luminează minţile prin raţiune. Vor veni câţiva oşteni de-ai noştri să mă ia acasă" a răspuns el. căci poate gândi profund şi vorbi minţii.CARTEA NEMURIRII să căutăm. 201Şi se gândea Zamolxe: „Toca? Zeul Thoth mi-a spus despre un munte cu un nume asemănător cu al Lui". 185Şi Bendisa le mai vorbea şi despre viaţa casnică armonioasă astfel: „Este foarte importantă existenţa permanentă în căminele voastre a focului sacru mai cu 204 seamă în opaiţe arzând continuu. 208La acel timp este Sărbătoarea Muntelui zamolxiene. domnul meu. soarele să trăim. 194Apoi absolvenţii s-au pregătit să se întoarcă acasă. de la triburile carpilor. de gătit a casei nu poate fi la vreo patruzeci şi ceva de zile după 187 considerată sacră. 177 177Bărbatul este ca un vultur puternic 178 vrând să domine spaţiul. 183Femeia dă iubire inimii. „Când pleci?" „Poimâine. într- . căci poate intui adânc şi vorbi sufletului. 200Şi Gruiu a răspuns: „Noi avem pământuri multe în jurul unui vârf de munte pe care-l numim Toca". 202Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Se observă ceva deosebit acolo pe vârful Toca?" 203Gruiu a răspuns: „Da. 195Printre ei era şi Gruiu. 180El se manifestă în primul rând cu mintea. în fiecare an. Partenerii sunt egali şi de unde vine. dinspre răsărit. la sacru. 199„Ia spune-mi. 184Ea se manifestă în primul rând cu inima". cingătoarea împodobită şi închină muntelui Toca al nostru care este toiagul sacerdotal având sculptat. complementari. capul de şarpe ca simbol al înţelepciunii. unde locuieşti acolo la răsărit?" l-a mai întrebat Zamolxe. în cursul ceremoniei de iniţiere şi hirotonisire toţi absolvenţii au primit nume preoţeşti. 198Am trimis vorbă la tata. Bărbatul aprinde focul înflorirea sânzienelor. 193Aceasta le va schimba destinul în noua lor calitate de preoţi daci zamolxieni. Cei care locuiesc la şes se veşminte albe.

CARTEA NEMURIRII 210 Mai jos de Toca se află Jgheabul Urieşilor". 144 .

Marele Preot al dacilor. 220Zamolxe era uimit şi şi-a invocaţii către toţi zeii neamului. La focul sacru se aflau strânşi toate piramidele Egiptului care sunt ieşite sacerdoţii daci. 11Ei vor face piramida. 15Şi Doştana. şase sufletului bărbaţi şi şase femei. ascuţeau mintea şi învlăguiau trupul. 4Se credea despre ei că trezeau sufletul. când Zamolxe a putut să vadă cu format un grup de opt tineri care vor 10 ochii Lui Calea Cerului care arăta purta torţele de aprindere a rugului.CARTEA NEMURIRII 211Atunci Zamolxe şi-a amintit de vorbele zeului Thoth şi a înţeles că s-au 212 adeverit. La fi o mare adunare la vatra Zânei Vesta. dar şi din cele ale altor traci. 221 aprinse rând pe rând ca să lumineze peste 13 Această piramidă este făcută de Dumnezeu. curioşi şi ei să vadă minunea de pe vârful muntelui Toca. Marele Lup Alb şi alţi doi tineri preoţi. a aprins lemnele rugului cu făcliile aduse de la vatra focului nemuririi de cei opt tineri. preoteasă şi Zână a CAPITOLUL 11 Zamolxe Marele Preot al dacilor. iar în spatele lor era 14 din mâini omeneşti". întreaga adunare aştepta 223Apoi Zamolxe s-a întors acasă la cu sufletul la gura ceea ce va urma. 9 218Era dimineaţa. 6Se apropia ziua de Sânziene şi treptat s-au strâns la Sarmisegetuza peste cinci sute de sacerdoţi daci de pretutindeni. erau din ce în ce mai cunoscuţi în lume sub numele de preoţii Lui Zamolxe. cel care-l pregătise pe fiul lor pentru profesia de preot zamolxian. 7Va 217 Gruiu toţi a fost primiţi cu drag. „Bucuros. Un număr de doisprezece sacerdoţi. 215Gruiu era bucuros că părinţii lui vor avea ocazia să-L cunoască pe înţeleptul de la Sarmisegetuza. Venerarea vieţii nu a idolilor. 213 schimbă inimile dacilor. Pe cer se vedea ritualul focului sacru dacic. Zamolxe devine rege. Primirea Legilor Belagine de la Zâna Vesta. „Mulţumescu-Ţi Zeule Thoth că ne S-a lăsat seara şi torţele au fost arăţi calea spre cer nouă dacilor. Reformele sociale la daci. A treia schimbare la faţă a Lui Zamolxe. domnul meu. 214Şi Zamolxe. După-amiază s-a soarelui. Se 1Au trecut anii şi Lui Zamolxe I s-a Focului Sacru. 12 spus. 2La şcoala Lui veneau nu numai tinerii din triburile dacilor. la răsăritul aduse din pădure. vor îndeplini 219 drumul spre Dumnezeu. Sacerdoţii medici. poporul de rând. Sarmisegetuza. timpul potrivit s-a organizat urcarea lor la 8Şi când ziua a sosit a fost pregătită pe vatra focului o grămadă mare de lemne munte. 222Şi este mai sacră decât tot. 5Şi a sosit timpul ca ei să-L numească pe Zamolxe. Vino cu noi când îmi vor sosi însoţitorii" a răspuns tânărul preot. 216Şi când micul grup de la Sarmisegetuza a ajuns la părinţii lui dus vestea de mare înţelept. sau pregătit să meargă în vizită la arienii de la răsărit. Şi i-a mai spus lui Gruiu: „Aş dori să văd şi Eu muntele acela şi să iau parte la sărbătoarea voastră". 16Strigăte . pregăţiţi la şcoala de la Sarmisegetuza.

CARTEA NEMURIRII înălţătoare au erupt din sute de piepturi: 17 Ave. ave! Grupul sacerdoţilor a 146 . ave.

23Doisprezece dintre ei stăteau la Sarmisegetuza. 42 Suntem fiinţe conştiente. Eu am câţiva credincioşi şi cu ei ancorată în ritmurile naturii şi ale voi schimba inimile dacilor ca ei să 38 ajungă un popor mare şi înţelept. deoarece 147 . Aceşti pustnici purtau adesea Crucea Lui Zamolxe. 32Se ştia despre aceşti asceţi că erau discipoli ai Marelui Preot. Şi îi îndemna pe daci să preţuiască pe bătrânii înţelepţi. vorbe de 37 înţelepciune şi lumină în suflete. 36Aşa mai primeau îndumări de viaţă. a sacri. sihaştri celibatari. 41Noi nu ne închinăm la idoli. ci venerăm viaţa. pe Dumnezeu şi pe Domnazâna. Religia noastră hrăneşte viaţa. suntem conştiinţa zeilor! 43Avem capacitatea de a fi parţial zei. Urcând pe munţi ne apropiem de Dumnezeu şi Domnazâna. vegetarieni. Să ai drum în pace popor de la izvor!" 22După un timp s-a format la Sarmisegetuza Sfatul Înţelepţilor având douăzeci şi patru de bărbaţi şi femei. oamenilor învăţătura sănătoasă. cu marea-I putere preoţească. 35 Şi preoţii şi preotesele care făcuseră şcoala zamolxiană la Sarmisegetuza reveneau adesea acolo să se mai scalde în puternica lumină a zeilor. să coboare în fiinţa primului Mare Preot al neamului dacilor. crucea care avea în centrul ei floarea vieţii reprezentând soarele ca simbol al Lui Zamolxe. adică semizei. 28 sufletului. călătoreau neîncetat prin Dacia ca trimişi ai Marelui Preot să lumineze poporul. 27Aşa Zamolxe a continuat să dea 39Zeităţile noastre sunt principii de viaţă. 40Nu există legătură între zeităţile noastre şi idolatria. căci ei deveniseră păstrători ai înţelepciunii şi ai Legilor Lui Zamolxe. care au menire în trăirile noastre. Marele Preot. vegetaţiei. când pe mese întinse gospodarii îşi ofereau prinosul. cea a fenomene ale naturii. produse care apoi erau date la cei nevoiaşi de către preoţi şi preotese. iar ceilalţi doisprezece. care-şi distribuie manifestările în forme multiple. Lor 25 Zamolxe le spunea: „Religia noastră este munţii. pentru bărbaţii şi femeile care trăiau retraşi în peşteri şi prin munţii sacri cogaioni. mai tineri. oameni de o înaltă ţinută spirituală care trăiau simplu. şi tot ce poate fi legat de creaţia din Dumnezeu şi Domnazâna. 30Se ştia şi despre calendarul dacic în care anul nou începea primăvara când abstractizări. 19La despărţire de oameni Zamolxe a luat cuvântul de rămas bun spunându-le: „Munţii noştri sunt toţi 20 ziua era egală cu noaptea. legi ale evoluţiei. 34Asceţii erau respectaţi de popor. 26Preotul dac trebuie să cunoască tainele căci noi nu avem zei plăsmuiţi. sunt cogaioni. dorea să facă reforme cu ajutorul tinerilor pe care-i învăţase la Sarmisegetuza şi cărora le-a spus odată: „Încrederea unui singur om mişcă 21 întemeiat ordine călugăreşti.CARTEA NEMURIRII invocat în cor puterea zeităţilor. 31 Şi Zamolxe. ci pe cei cerului şi ale pământului". Zamolxe. 29La acea vreme s-a răspândit şi mai mult obiceiul ofrandelor. 24Şi Zamolxe. 18Când totul s-a sfârşit a urmat un mare ospăţ. frumos şi 33 drept în simbioză cu natura.

44Mulţi dintre nobilii de seamă. puternicii conducători ai dacilor. aflaseră de la preoţimea 148 . tarabostes.CARTEA NEMURIRII acolo unde există conştiinţă se află şi identitatea acelei conştiinţe".

67A trecut aproape un an de când Zamolxe era asociat la domnia regelui Scander. a luat cuvântul. precum apa izvorului care curăţă ceea ce i se iveşte în cale. 51De acum vrem ca să înceteze lupta dintre fraţi şi să avem la conducerea neamului nostru un om al Lui Dumnezeu. Zâna Focului Sacru. 63tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. s-au strâns multe 46 căpetenii. astfel: „De astăzi vreau să fiu cât mai apropiat de Vesta. înţeleptul de la Sarmisegetuza. Şi aşa spiritul creator al omului astfel: 61„După cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochiul fără să ţinem seama de cap. 59De fiecare dată Zamolxe Îşi găsea timp să-i îmbărbăteze pe tineri cu spusele Lui. Zamolxe avea grijă în continuare de şcoala de la Sarmisegetuza. Legile Blajinilor. Marele simplu. 66Şi când sufletul se vindecă pot fi vindecate şi mintea şi corpul". frumos şi drept. regele triburilor dacice din toată aria Sarmisegetuza. Zamolxe va fi numit vicerege şi astfel va fi asociat la domnia regelui Scander. Zamolxe se gândea la aducerea pentru neam a unor legi frumoase. În liniştea care a urmat. în frăţie cu natura 55 Preot. pe timpul cât omul este încă din viaţă. 76Să nu laşi pe nimeni în preajma mea atunci 77 149 . de la suflet se porneşte pentru a vindeca ce este mai jos de el. Ca după astăzi noi dacii de pe aceste locuri vom aceste legi omul să-şi trăiască viaţa avea un vicerege. 68Ca vicerege vizita des căpeteniile triburile dacilor şi aşa au încetat vrajbele dintre ele. 70 53Dumnezeu s-a îndurat de noi. Scander. Îl chem şi în moderaţie. 54De Belagine. alături de regele Scander. Legile 56Mulţimea a izbucnit în urale. Toţi ştiau ce va urma. cumpătare şi 71 să-mi fie alături la domnie". 49Şi le-a spus celor prezenţi: „Astăzi este un moment înălţător pentru neamul dacilor. 58Şi după înălţarea Sa la domnie. O voi consulta pe zeiţă ca să76 mi dea legile pentru acest neam. hărnicie. 73Şi El i-a vorbit Marelui Lup Alb. pe Zamolxe. regele vostru. munţii înconjurători şi ţinuturile de la câmpie. Iar căpeteniile de pe platforma unde se aflau Scander şi Zamolxe şi-au strâns fiecare pumnul mâinii drepte şi l-au adus lângă inimă. 65Şi cum sufletul este marele întreg pentru om. 52El este învăţat. 60Învăţăceii le ştiau pe de rost ca metodă generală de tămăduire Dumnezeu. ca semn de credinţă şi supunere noului vicerege. 64Trebuie cunoscut întregul ca să poţi vindeca partea şi nu poţi vindeca cu adevărat partea dacă întregul este bolnav. 45Şi într-o zi. 73 72Sosise timpul ca Zamolxe să primească legile sacre ale dacilor. a colindat lumea şi ne-a adus înţelepciune.CARTEA NEMURIRII zamolxiană despre Marele Preot Zamolxe. arcaşii să năzuie la contopire cu cel al Lui 57 de afară au tras săgeţi spre cer. Eu Scander. 62nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seamă de corp. în marea sală de la Sarmisegetuza. 74Voi aprinde focul în fiecare seară şi voi sta în 75 meditaţie. 50Ştiţi prea bine că suntem oameni aspri şi ne războim des între noi. 69Ca Mare Preot. 47 47Câţiva oşteni purtau totemul cap de lup 48 dacic ca simbol al neamului.

în fiecare zi. 79Îşi lăsa gândurile libere să vină şi să 150 . domnul meu.CARTEA NEMURIRII când sunt la focul sacru dacic". 78De atunci. dimineaţa şi seara. „Prea bine. Zamolxe se afla în meditaţie la focul sacru. Aşa voi face" I-a răspuns Marele Lup Alb. câte o oră de fiecare dată.

91 În tot ce faci urmează lumina Lui Dumnezeu (5). 95Sacrificiul tău trebuie înţeles ca renunţarea la dezordine în gânduri. pe care vroia să le dea poporului Său. iar dacă nu să-şi primească pedeapsa pentru greşeli (3). care s-au numit 87 Decalogul Lui Zamolxe. Învaţă de la orice popor ceea ce are mai bun. 82Şi după vreo zece zile Zamolxe i-a mărturisit Marelui Lup Alb: „La focul sacru dacic. dar nu au încetat. 92Cei care dobândesc Spiritul Înţelepciunii merg în împărăţia Lui Dumnezeu şi sunt nemuritori (6). 100Am mai primit şi alte legi care vor fi treptat cunoscute. zău ". 80Pe zi ce trecea se schimba la faţă. astfel lumina neamului tău va străluci mai puternic (8). 93 Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face niciodată sacrificii bazate pe omorârea fiinţelor şi pe distrugerea de flori şi fructe. să pot trăi în înţelepciune. în prezenţa Zeiţei Vesta am primit.CARTEA NEMURIRII plece. Legile Frumoase. pentru omul care ar vrea să-şi salveze sufletul. 102 Aştept darul înălţării Voastre în mine. 97 Trăieşte simplu. astfel primea inspiraţie de la Vesta. aşa să fie. înţelepţi sunteţi în cer şi pe pământ. 103 Vreau să primesc harul Vostru în fiecare zi. dacă mai este posibil. a urmaşilor lui şi a altor oameni care le vor folosi în lume". caută dreptatea şi umple-te de lumină în suflet. Mama Noastră Domnazâna. Să-mi dea înţelepciune sufletului care să-mi lumineze cu putere viaţa. l05Tată Dumnezeu şi Mamă Domnazână rogu-Vă să-mi daţi binecuvântarea Voastră cu lumină. Legilor Frumoase. dar dacă cineva nu merită onoarea pe care i-o dai atunci ignoră acea persoană (4). 83Ele vor face să se nască înţelepciunea în poporul dacilor şi ele vor aduce salvarea neamului nostru. l04Lumina Voastră să-mi fie ca pâinea de zi cu zi. vorbe 96 şi fapte (7). dar şi această rugăciune către Tatăl Nostru Dumnezeu şi Mama Noastră Domnazâna: „Tatăl Nostru Dumnezeu. 107Aşa să fie. Zâna Focului. legătura ta cu Dumnezeu (10). 101Voi care trăiţi în lumină. frumos şi drept (9). 98Să priveşti flacăra focului sacru. 89Omul care greşeşte să-şi repare complet faptele rele. 109Într-o bătălie cu agatârşii. Trăieşte în armonie cu oamenii. 81Şi aşa Legile Belagine. Ele au fost scrise astfel: „Opune-te răului. care Îi devenea din ce în ce mai luminoasă. 90Respectă pe oricine. respectă adevărul. 86Şi primele vorbe de înţelepciune au fost zece porunci. regele Scander a 151 . dar dacă ei nu sunt paşnici trebuie confruntaţi pentru că minţile le sunt stăpânite de întuneric (2). Apoi aceste legi au fost gravate pe tăbliţe de aur. 94divinităţile nu au nevoie de ofertele materiale ale oamenilor. un neam al galilor. aşa să fie. Urmând acestea puterea 88 întunericului scade (1). I s-a limpezit în minte. mulţumire şi har 106şi focul din inimile voastre să fie şi în inima mea. de la Dumnezeu şi Domnazâna. 99Şi Zamolxe le-a mai spus oamenilor: Acestea sunt poruncile de bază. 84La acea vreme Marele Lup Alb a scris Legile Lui Zamolxe în limba dacă pe foi de papirus aduse de ei de la Luxor 85 din Egipt. 108Şi luptele cu triburile învecinate sau rărit. undeva mai sus de râul Maris.

CARTEA NEMURIRII fost ucis. 111Acolo a avut loc o ceremonie. în timpul căreia Zamolxe a fost recunoscut ca rege. 152 . condusă de un sobor de preoţi. 110La Sarmisegetuza a fost jale mare şi în marea sală s-au strâns marile căpetenii ale dacilor.

regele perşilor. necesar fiind ajutaţi la împlinirea lor de Iţi transmit bineţe de aici din capitala către conducătorii militari ai locului. (3). l42Află dar că Mi-am ţinut adolescenţă. i-au servit pe oaspeţi generaţie. 133Îndată au venit femei tinere care. 127La temple au luat amploare ritualurile stăpânind pământuri de la Marea Egee şi de trecere pentru generaţiile de vârste Egipt până la munţii cei mari în ţara diferite. la pubertate. absolvenţi ai şcolii de la L întâlnească pe regele Zamolxe care i-a Sarmisegetuza. Pharsa. militarii şi producătorii în patru domenii principale: 114Domeniul 131 instituţiilor religioase (1). nobili şi oşteni. norme care vor 113 128Şi într-o zi. la Sarmisegetuza. vroiau să-L vadă pe Zamolxe. 134Apoi li s-a dat apă în 121 cupe de aur. 130Purtau cu ei un mesaj din partea lui Darius. a sosit o delegaţie persană condusă de 129 întări şi mai mult statul.sacerdoţii. imperiului. pe care îl cunoscuse cu ani în sau la şcolile afiliate ei. 119Preoţimea zamolxiană era cea care va educa în şcoli tânăra de pe tipsii de aur. cu 118 temple şi sanctuare. 115Sacerdoţii Oaspeţii au fost invitaţi în sala mare săzamolxieni. Darius regele perşilor. 153 generalul Megabazos. 116Se interzicea complet 132 117 Sunteţi oaspeţi şi după obiceiul nostru practica jertfelor. Zamolxe a ce noi perşii nu am ajuns încă pe organizat iniţieri pentru tineri ca fii sau meleagurile voastre acum când suntem fiice ale soarelui sau fii sau fiice ale lunii. cea mai puternică împărăţie din lume. Iată-l!" regal având şi atribuţia de crainic. olăcar 139Şi Zamolxe a luat scrisoarea ce I-a 125 fost întinsă. la naştere. 120Domeniul justiţiei cu pâine şi sare. Crainicii aveau misiunea de a regele geţilor Zamolxe. preot al Lui anunţa poruncile regale oriunde era Zaratuştra. ci şi celor trei clase de oameni . a desfăcut-o şi a citit: Către al regelui. Grupul de douăzeci de persoane. este bine. la inzilor. Regele Regilor. 137Măritul Darius. urmă în Babilon. rege al geţilor şi preot al Lui 123 în luarea deciziilor corecte. 138 mijloacelor de informare în masă (4). se vor ocupa de întâmpinat în graiul persan zicând: „Bun răspândirea în popor a preceptelor sosit pe pământurile noastre. . l40Eu.CARTEA NEMURIRII 112Sosise acum timpul ca Zamolxe să aducă reforme neamului. la maturitate şi la felurite alte promisiunea pe care Ţi-am făcut-O cu ocazii din viaţa oamenilor. întrebându-l: „Ce mai 122 face măritul rege Darius?" 136Generalul I-a Sfatul bătrânilor îi va ajuta în răspuns: „Închinare domnul nostru judecarea cazurilor de dreptate socială şi Zamolxe. Noi aducem un 124 Se instituia funcţia de trimis special mesaj din partea lui. 117Se construiau noi strămoşesc vă primim cu bucurie. regele dacilor. religioase. Judecătorii comunităţilor erau aleşi 135 dintre acei oameni care învăţaseră arta Şi Zamolxe i-a vorbit generalului conducerii la şcoala de la Sarmisegetuza Megabazos. Domeniul Zaratuştra. Domeniul sistemului pâine şi sare". l4lPoate Te întrebi de 126Şi la Sarmisegetuza. de educaţie (2). Ele vor fi temelie nu numai credinţelor şi instituţiilor religioase.

CARTEA NEMURIRII ani în urmă în Babilon. aceea că perşii nu vor încerca să vă cucerească. l44Şi mai află că în cursul campaniei pe care am organizat-o acum câţiva ani împotriva sciţilor a trebuit să luptăm cu grupuri de geţi 154 . l43Noi ştim că prin Tine neamul geţilor slujeşte lumina spiritului.

generalul Megabazos. Zamolxe a făcut invocaţii în limba 165 avestană. se gândea cu uimire: „Iată pe unde poate străluci lumina Zeului nostru Ahura Mazdah! 166N-aş fi crezut vreodată că voi vedea focul sacru al Lui Zaratuştra pe aceste meleaguri!" CAPITOLUL 12 Zamolxe se retrage de la domnie. până la fluviile Tanais şi Atel. 4A înţeles că trebuia să renunţe de a fi rege. Despre tradiţia străbună. Profeţiile Lui Zamolxe. aşa cum se obişnuia la perşii zoroastrieni. cu un gest de respect deplin. pe pământurile voastre. În timpul acela. în cinstea oaspeţilor persani. spre uimirea tuturor celor prezenţi. în sala mare de la Sarmisegetuza. 7Legământul meu cu Dumnezeu mă opreşte să dau 155 1La acea vreme atacurile armate ale . Iţi trimit din partea Mea un coif de aur. l46După ce am trecut fluviul Istru am fi putut să ne angajăm în lupte cu geţii urcând pe valea fluviului Tyras.CARTEA acolo între Istru şi Pontul Euxin. Pitagora vine în Dacia. 158Marele Lup Alb a tradus imediat. conducătorul delegaţiei perşilor. care pornisem în campanie contra sciţilor. l45Ei neau atacat pe noi perşii. Zamolxe a pregătit un foc sacru. Dacii sunt poporul Lui Dumnezeu. pentru toţi cei prezenţi. Îl recunoaşte pe Zamolxe Arianul ca rege al geţilor. l4%Geţii sau convins că nu avem intenţii ostile faţă de ei. 164Şi. 5Şi curând Zamolxe a strâns marile căpetenii ale dacilor. 159Oamenii au izbucnit în urale strigând: „Ave! Ave! Ave!" 160Apoi s-a agatârşilor asupra dacilor au făcut ca sarcinile regale ale Lui Zamolxe să fie mai dificile. al dreptăţii şi al adevărului. l49Rege Zamolxe. Şi Zamolxe S-a gândit adânc şi a înţeles că împlinise ceea ce-şi dorise pentru neamul dacilor. nicidecum a geţilor. 155Şi generalul a luat coiful de aur şi sa apropiat de Zamolxe. 6Dar un rege este uneori nevoit să facă război pentru a-şi apăra poporul. 163Spre seară. Apoi generalul Megabazos. 151Darius. ca semn de preţuire pentru că eşti Om al luminii. 152Şi Zamolxe a terminat de citit 153 scrisoarea regelui persan Darius. vorbele generalului. imperiul persan. făcut linişte şi Zamolxe le-a vorbit tuturor: „Măritul Rege al perşilor este foarte generos. 157 Drept pentru care primeşte Măria Ta acest coif de aur de la Darius. 161Cu adevărat Darius este Regele Regilor. după care ne-au lăsat în pace. 150Fie ca lumina Lui Ahura Mazdah să continue să strălucească în voi neamul geţilor. 156Apoi ceremonios. nu al războiului. a păşit în faţă însoţit de un nobil persan. Regele Regilor". Plecarea la zei a Lui Zamolxe. şi le-a vorbit astfel: „Sunt un om al păcii. 2Trebuia să răspundă cu forţă şi asta a făcut ca în mintea Sa să se ducă o luptă între îndatoririle de rege şi cele de Mare Preot. 141 dar am preferat să mergem doar împotriva sciţilor prin stepe trecând de fluviul Borysthenes. I la aşezat pe cap zicând: „În numele marelui Darius. 154A scos coiful de aur împachetat într-o pânza fină şi l-a aşezat pe o tipsie de aur purtată de nobilul însoţitor. conducătorul delegaţiei persane. Regele Regilor. cel mai puternic din lume. 162Iată că nu şi-a încălcat promisiunile".

CARTEA ordine să fie omorâţi duşmanii. ori să fiu un rege aşa cum e 156 . 8Trebuie să aleg.

22 dar are probleme cu concetăţenii de dacilor. 29Cu timpul neamurile agatârşilor şi ale altor gali. 34Mi-a rug sacru numai pentru copii ca să le încredinţat o scrisoare. 31În ea se scria astfel: „Mărite Preot 32 şi prieten al meu. 12 Fie că era aprinsă în case cu lumânări. taina luminii sacre aprinsă o dată pe săptămână în casele lor. iar în vest până peste fluviul Tibiscos. 18Şcoala de la Sarmisegetuza s-a extins cu noi aşezăminte în principalele cetăţi ale ţării. 10Voi rămâne doar preot al Lui Dumnezeu şi va trebui ca de astăzi să vă alegeţi un alt rege". 36Primeşte din partea mea. pentru Tine 23 deschidă sufletele către lumină. 26Şi ei creşteau în înţelepciune din fragedă copilărie. prietenul 31 Său. Află că am fost la Croton şi m-am întâlnit cu 32 33 înţeleptul Pitagora. până la fluviul Borysthenes în est. emoţie scrisoare şi a citit: „Bineţe de la .CARTEA NEMURIRII nevoie. rumânilor. s-au amestecat cu cele ale tracilor şi până la urmă au devenit un singur popor al rumânilor. 9Şi hotărârea Mea este luată. preoteasă şi ea. 17După retragerea de la domnie. de la Nestor. de-o parte şi de alta a fluviului Istru. 14Ceremonia învestiturii noului rege a decurs exact ca cea făcută la încoronarea Lui Zamolxe. ori un preot al Lui Dumnezeu. Dacii au înţeles lupta care se ducea în sufletul Lui Zamolxe. copii a devenit un obicei la daci şi a fost 37Zamolxe era nerăbdător să afle urmat veac de veac de neamul lor în veştile de la Pitagora. De Domnul meu. obiceiul Sabatului. 21Aşa Zamolxe a vrut să crească lumina în sufletele copiilor obiceiul neamului lor. 33El este bine sănătos. bineţe şi urări 24Şi aşa aprinderea rugului pentru de sănătate. pe oriunde a mers prin Dacia. 15A fost condusă de un sobor de preoţi şi preotese în frunte cu Arian şi soţia lui Rodia. 16Mai târziu noul rege Gelu a mutat capitala regatului. aşa cum le spunea Decalogul Lui Zamolxe. 27Că dacii învăţau de la orice popor ce era bun şi astfel lumina neamului lor strălucea şi mai puternic. fie afară la focul dacic. 19Odată Zamolxe Şi-a amintit despre cele vorbite la Ierusalim cu profetul Zaharia. lumina Lui Dumnezeu era cunoscută din copilărie de copiii dacilor. 38Şi i-a deschis cu casele celor cu râvnă pentru Dumnezeu. pe 35 atunci. tot aşa după 11S-a lăsat o linişte adâncă şi Zamolxe cum creşteau şi copiii iudeilor 27 25 a părăsit demn sala. vă rog să o respectaţi. Zamolxe a avut mai mult timp să se ocupe de hrana spirituală a oamenilor. închinare. 35Află că anul Zamolxe Şi-a găsit mereu timp să facă acesta nu pot veni în Dacia. 30Şi într-o zi Zamolxe a primit o epistolă. dar este ruguri sacre anume pentru copiii sigur că voi fi acolo în cel următor. Şi a pregătit la Sarmisegetuza un acolo care se opun învăţăturii lui. adusă de negustorii greci din insula Samos. 28Anii au trecut şi Zamolxe a reuşit să-şi facă învăţătura cunoscută printre multe dintre triburile dacilor şi tracilor. 13Şi în aceeaşi zi ei au hotărât ca rege să le fie marea căpetenie Gelu. care o trimit aici cu a mea. Nestor. 20Atunci Zaharia Îi împărtăşise Lui Zamolxe marele secret al iudeilor.

41Am noroc cu soţia mea . 40La cei şaptezeci şi unu de ani ai mei mă simt încă bine.CARTEA NEMURIRII 39 Pitagora. 39Iţi scriu discipolul meu de aici din Croton. către Zamolxe.

au în sânge simţul libertăţii tot aşa ca şi voi geţii. virtus. cât şi aici în Croton. Am cercetat şi scrierea pe care ei o numesc latină. cum spuneţi voi dreptăţii şi adevărului. 43Dar Îţi scriu mai ales din alte motive. geţii. le-am aflat ritualurile şi comportamentul sacerdoţilor. pentru că vă seamănă. dar când sufletul îmi va pleca la cer. s-au stabilit latini. 52Latinii vor creşte în putere şi au mare viitor. 50Regele etrusc era un tiran. 49Latinii sunt oameni dârji şi disciplinaţi. mai tânără fiind. 56Iar când aceşti latini se vor uni atunci şi soarta noastră a grecilor. 65 Vei afla mai multe de la negustorul Nestor care vine adesea acolo în Dacia. 47Află dar că aceşti latini sunt veniţi de pe acele meleaguri ale voastre din Tracia. a fost înlăturat de 47 supuşii săi latini. 66Fie ca zeii Tăi Dumnezeu. şi pe care l-am luat aici cu mine la Croton. dar obiceiul jertfirii către zei i-a barbarizat. Zamolxe îi invita pe sacerdoţii daci. va fi pecetluită. 67Zamolxe a simţit cu sufletul cuvintele lui Pitagora. 51Ei preţuiesc dreptatea. în afară de greci. calităţi izvorâte din cunoaştere. 61De dârzenie ştiu că aveţi parte de când lumea. preotese şi vestale. Te îndemn să-l statorniceşti în logos. la Sarmisegetuza. 68Se gândea cu veneraţie la părintele spiritual care I-a deschis calea către înţelepciunea lumii. 55Romanii nu aduc zeilor ca jertfe fiinţe vii. 73 Să vă hrăniţi din înţelepciunea întregii 159 . al aşezării numită Roma. că sacrificiile către zeităţi sunt rele şi aducătoare de dezastre şi suferinţă. 44Am cercetat neamurile care se găsesc prin aceste părţi de lume unde. să mi-l chemi să se întrupeze în neamul vostru. căci în el se află zece zei". cărora dorea să le întărească învăţătura. justiţia. 63Ca Mare Preot al poporului Tău. 60Cât despre poporul Tău. 51 Am ţinut să ştii detalii despre un trib de-al vostru care a ajuns pe aceste 58 pământuri. voi face în aşa fel încât cei care Mă urmează să cheme la nevoie sufletul lui Pitagora. 45De curând a avut loc un moment aparte pe care Ţi-l transmit. 70În viitor. romanii. 54Mare parte dintre aceste practici sacre le aveţi şi voi geţii. 64Nu ştiu câte zile voi mai avea de trăit. preoţi.CARTEA NEMURIRII Theano care. 72Şi lor le vorbea astfel: „Înţelepciunea este frumuseţea sufletului. ci înţeleg mult mai bine. la Zeus. Pitagora din Croton ". etrusci şi alte triburi. iustitia şi curajul. 53Cunosc obiceiurile religioase ale romanilor şi latinilor. de pe aceste locuri din lume. 62Tracii au fost odată cel mai civilizat neam din lume de la care şi noi grecii am învăţat. chiar şi decât grecii. 69Şi-şi spunea: „La vremea potrivită marele înţelept Pitagora va fi chemat în neamul dacilor şi va purta numele de Decezeu. 71Adesea. 46Regele etrusc Tarquinius Superbus. 59Este aceeaşi cu a voastră a geţilor pe care eu o cunosc de pe pergamentul scris de Tine în Samos cu ani în urmă. tracul Eneeas. romanii preferă acum să trăiască sub forma politică de republică. 48O legendă a latinilor vorbeşte despre eroul lor întemeietor. Am probleme aici la şcoala mea şi cu ordinul spiritual înfiinţat de mine. Tu poţi să-i aduci lumina înţelepciunii. Domnazâna şi ceilalţi să-Ţi dea putere şi să Te însoţească în tot ce faci pentru neamul Tău. bărbaţi şi femei. are grijă 42 de mine.

160 . 95În două zile s-a format o echipă de salvare. 97Planul le-a reuşit. Noi. bucuria. fostul lui învăţăcel. Şi să nu glorificaţi suferinţa sub nici o formă. 80Şi de-a pururea să ţineţi minte că noi dacii suntem Poporul Lui Dumnezeu". potrivită spiritului lui ascetic şi vârstei. 81Şi Zamolxe le-a dat îndrumări oamenilor cum să scape de frică şi de teama de necunoscut spunând: „Când vă veţi simţi însinguraţi şi neajutoraţi să chemaţi spiritele străbunilor. curajul. omenirea ar trăi în bună pace şi înţelegere". iubirea. geţii. veghetorii 82 89Învăţăturile sacre neamului să vă rămână vii în minte şi să le scrieţi iar şi iar pe tăbliţe de aur". de viaţă şi de moarte. Înţelepţii noştri zgriminteşii vor înfrunta veacurile cu poveţele lor de bine. aşa cum o faci Tu Zamolxe. Să trăiţi simplu. unde putea sta retras şi gânditor. 85Cu alte ocazii Zamolxe le-a vorbit dacilor despre legea strămoşească. 101Bun sosit pe pământul 102 străbuni. suntem fiii şi fiicele soarelui şi ai luminii. Domnul meu. după optsprezece ani. 103Te primim cu pâine şi sare". frumos şi drept că aşa veţi păşi pe Calea Cerului care va crea în voi dărnicia. căci suferinţa omului este desprinderea sa de inima Lui Dumnezeu. 76Voi preoţii şi preotesele dacilor trebuie să fiţi 77 89 modele în viaţă. 104Maestrul Pitagora a fost adânc mişcat de respectul pe care i-l acorda Marele Preot spunându-I: „Dacă şi regii lumii ar venera înţelepciunea omenească. Dând altora lumină nu pierzi din lumina ta. 96Zamolxe le-a dat sarcina să-l aducă cu bine la Sarmisegetuza pe Pitagora. acolo la 92 nevăzuţi ai focului sacru dacic. 91Pitagora are probleme serioase. De acum îţi va fi temelie căci aici vei trăi în siguranţă. 93Ceva trebuie făcut cât se poate de repede". 88Să ţineţi păstrate în pâine semnele noastre sacre că aşa nu le veţi uita niciodată în veacuri cum nu uitaţi să mâncaţi pâinea. L-a vizitat prietenul Nestor care I-a adus veşti despre Pitagora spunându-I: „Află că înţeleptul. Să nu vă temeţi de moarte şi nimic să nu vă 83 rupă de Dumnezeu. Numai atunci oamenii vă vor urma. Nestor va pleca la Croton însoţit de cinci bărbaţi daci care vorbesc şi greceşte. 75Fericirea se trăieşte pe calea vieţii nu la capătul drumului. 84Noi oamenii suntem alcătuiţi în natura noastră din frumuseţe şi nesfârşire. strămoşilor noştri. zicând: „Aveţi colinde ca să vă amintiţi mereu de 86 Croton. iar natura întreagă este opera grandioasă a Lui Dumnezeu". 94Şi Zamolxe a spus: „Voi trimite oameni să-l aducă aici pe Pitagora". 87De aceea tradiţiile străvechi trebuie să le transmiteţi urmaşilor.74 CARTEA NEMURIRII lumi. care are acum optzeci de ani. 99Întâlnirea lor a fost emoţionantă. temelia spirituală a neamului. 100Şi Zamolxe i-a spus lui Pitagora cu adâncă veneraţie: „Zeii sunt mereu cu tine domnul Meu. ar vrea să vină la Tine în Dacia. 98Şi aşa maestrul Pitagora L-a revăzut pe Zamolxe. virtutea. neamul dacilor. 90Când Zamolxe a împlinit şaizeci de ani. dreapta 78 judecată şi trezvia sufletului. Unii l-au ameninţat că-l vor omorî. 105Lui Pitagora i se pregătise o locuinţă.

74 106 CARTEA NEMURIRII Adesea Zamolxe îl consultă asupra unor teme spirituale şi sociale 107 importante. Înţeleptul era bucuros să-I fie de folos. 161 .

creează ordine în viaţa omului care o 125Pitagora le-a vorbit despre urmează perseverent. 136Şi haide să o practicăm chiar acum". în traducere „cei careL 122 maestrului. dintre cei prezenţi. 116Maestrul Pitagora şi-a păstrat modul de predare. 131dar facem rugăciunea către Apollon astfel: Zeule Apollon adumi soarele Tău în inimă. 117Ţinea trează atenţia participanţi care puteau să-i pună întrebări asupra temele prezentate. isihia. mintea şi sufletul. 133Un tânăr dac. 112Şi toţi cursanţii de la Sarmisegetuza au fost chemaţi să ia parte la lecţiile maestrului. răspândit şi printre grecii eremiţi. cel al minţii şi cel al 120 asupra inimii. ca fiind acelaşi cu zeul Apollon. cel al trupului. Rugăciunea Minţii în Inimă a urmează pe Horus". sunt o tradiţie spirituală distinctă. 143Rugăciunea . 110Şi vroia să le predea lecţii filosofice despre isihasm. 135Şi chiar aşa vom face.CARTEA NEMURIRII 162 108Şi Pitagora s-a obişnuit cu viaţa de „Practicile anahoreţilor egipteni s-au la Sarmisegetuza. cuvântul hesychia însemnând liniştire. 126Metodele numite de noi isihaste. Apollon Zeul Lupilor. Marele Lup Alb a adaptat termenii din limba greacă în cea dacă. de unde îşi trage originea. a spus: „Ne întrebăm dacă noi dacii o putem adapta pentru divinitatea noastră. 128Se stătea într-o postură comodă. De menţionat că zeul Horus reprezintă soarele la răsărit. cuvintele erau pronunţate mental. păstrăm intactă practica în sine. iar hesychia. 142 un zeu primordial al locuitorilor Ea purifică trupul. 139 astrul pe care pustnicii Egiptului îl Pe timpul inspirului respiraţiei. isihasmul practica rugăciunea către zeul Horus. 118Mai întâi Pitagora a expus originea şi principiile metodei isihaste. 119Apoi a structurat conceptul la noile condiţii spunând: „Isihasmul este o modalitate de liniştire a omului în cele trei planuri. căci mintea coboară evoluţia în timp a isihasmului zicând: în inima cea luminată. Apollon Likeios. Încă de la prima lecţie a lui Pitagora. însoţită de respiraţie controlată şi de meditaţie 129 113Marele Lup Alb era interpretul lui 114 Pitagora. În Egipt. Vom spune: Doamne Dumnezeule adu-mi soarele Tău în inimă. 123 140Concomitent fiecare dintre participanţi 123Noi grecii Îl considerăm pe zeul a vizualizat un soare răspândindu-şi Horus 124 razele din inima proprie. Şi cred 141Şi la sfârşit Pitagora le-a explicat: că vă este cunoscută credinţa grecilor în „Această metodă este de o mare valoare. 129 Atunci practicantul îşi 130 sufletului. 115Şi aşa hesychasmos a devenit isihasm. Egipt. durat timp de o jumătate de oră. Noi grecii am adaptat metoda. ţinuturilor tracilor". 109A cunoscut pe tinerii aspiranţi la preoţie. Acolo practicanţii retragerii se 137Învăţăceii au urmat instrucţiunile 138 numeau anahoreţi. 121 Metoda îşi are originea în imagina un soare strălucind. 111Zamolxe a fost foarte bucuros când a auzit despre dorinţa lui Pitagora. venerau din deşerturile unde vieţuiau. 132Iată de ce această rugăciune se numeşte Rugăciunea Minţii în Inimă". Dumnezeu?" 134Şi Pitagora a răspuns: „Fireşte.

144Au trecut trei ani de la venirea lui 145 Pitagora la Sarmisegetuza. Înţeleptul avea optzeci şi trei de ani. la transformare interioară şi la devenirea omului întru fiinţă conştientă de propria-i existenţă". 146Într-o zi .CARTEA NEMURIRII 163 Minţii în Inimă conduce omul la renaşterea în spirit.

171Era iarnă. Şi le-a vorbit oamenilor despre Pitagora astfel: „Marele înţelept a strălucit ca soarele în timpul vieţii sale. 166Retras din lume. se ocupa mai ales de cei care erau deja în preoţie. fii răspunzător pentru toate acţiunile tale". 172 mari zei ai lumii. El a plecat sus la zei. 160La cei şaizeci şi trei de ani. 177 Se apropia primăvara şi s-a dus vestea că atunci când ziua va fie egală cu noaptea va avea loc la Sarmisegetuza o mare adunare a căpeteniilor neamului. În liniştea deplină Zamolxe a 153 aprins rugul. 165Se ştia din legende că în vechime trăise la Apolovraci chiar zeul Apollon Likeios. 173Zeul cu Tâmpla Ninsă simţea că I se apropia timpul când va pleca la Dumnezeu 174 om al Lui Dumnezeu. 163Şi Zamolxe a pus câţiva oameni să-i pregătească o locuinţă subterană la Apolovraci. la amiază. 147Şi Zamolxe lea adus la cunoştinţă preoţilor daci ai sanctuarului spunându-le: 148„Pentru marele înţelept Pitagora vom face un foc al nemuririi dacice cum nu s-a mai văzut vreodată. 178Le va vorbi Zamolxe Zeul. 176Toţi cei de aici. soarele strălucea perpendicular peste aşezarea Sarmisegetuzei. 167Şi au trecut trei ani. respectă-i pe ceilalţi. unde eu mă aflu. 180Şi în sala cea mare se adunase 164 . 149Pregătiţi toate cele necesare pentru mâine la ora prânzului!" 150A doua zi. 154Să-l vadă acum soarele Amen pe care el l-a venerat în Egipt. 168Clipele şi Le petrecea cu gândul la zei şi ajunsese la adânci profunzimi ale spiritului. În anii ce au urmat Zamolxe i-a învăţat pe câţiva preoţi daci marile taine ale nemuririi pe care le aflase de la Domnul în timpul cât stătuse retras de lume. 155A fost un Mare Preot al lumii. 161Avea destul timp să întărească ceea ce întemeiase. atunci să cheme sufletul lui Pitagora şi să-i spună Decezeu. vindecătorul. Soţia Sa Bendisa murise în iarna trecută. 151Oamenii s-au strâns în număr mare să participe la momentul 152 solemn. Şi de-a pururea ţineţi minte vorbele lui Pitagora: Respectă-te pe tine. 156Când neamul nostru va avea nevoie de un om al luminii. suntem nemuritori". 162Călătorea mult prin Dacia participând la serviciile religioase şi la inaugurarea templelor. 164Vroia să stea acolo un timp Fărtatul. Zamolxe era cu sufletul mai aproape de Dumnezeu şi Domnazâna. de la care vroia să primească îndrumări. 159Au trecut cincisprezece ani de la revenirea Lui Zamolxe în Dacia. căci avea în el spiritele a zece 157 ca ascet. Într-o noapte Bendisa I-a apărut în vis şi I-a spus: „Te aştept Domnul meu. 169Şi după timpul celor trei ani Zamolxe s-a arătat şi altor oameni spre 170 bucuria tuturor. care să reformeze casta preoţilor. timp în care Zamolxe nu s-a întâlnit decât cu câţiva membri ai familiei Sale care-L îngrijeau. Zamolxe se simţea în putere. 179Ştiau că vor primi poveţe pentru salvarea sufletelor. în ziua de Crăciun când Zamolxe împlinise optzeci şi opt de ani. cu câteva zile după 175 aniversarea zilei Lui de naştere.CARTEA NEMURIRII sufletul i-a plecat la zei. vraciul. iar noi dacii am renăscut datorită acestui 158 De mult timp toţi Îl priveau cu veneraţia dată unui zeu.

CARTEA NEMURIRII multă lume. oameni de la râuri. 182Zamolxe lea vorbit astfel: „Poporul Meu. 183A sosit vremea ca Eu să merg la Dumnezeu . 181Nu lipseau regele. popor de la izvor. preoţii şi nobilii cei mai de vază. rumâni.

să fugiţi lumina focului sacru. să fiţi ca vitele înjugate. 187Aceasta să vă fie menirea în viaţă. 204Şi ţineţi minte că ceea ce spuneţi în prezenţa focului sacru dacic Le spuneţi zeilor. sub forma unei băuturi veţi primi de la alţi oameni ceea ce voi alcoolice. fără sacrificii Ei vor să vă facă să pierdeţi calea cea păziţi să fie mereu 210 dreaptă. sacru dacic şi de sufletele străbunilor. 212Şi întrupat undeva în lume şi că ei aduc Zamolxe le-a mai spus: „Dacă daţi ca lumină sufletelor rumânilor. de orice fel. din acel sânge. 203Să aprindeţi focuri sacre pe oriunde veţi fi şi aşa vă veţi păstra sănătoşi şi însănătoşi. 209Focurile sacre rituale să le 193 curate. 213Şi ceea ce daţi să fie însoţit de 197 minţile. strămoşilor. 208Aduceţi-vă aminte mereu să vă bucuraţi la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiţi că lumina există în inimile voastre. este sacră. El vă va fi Mare Preot. 202 Şi Zamolxe a continuat spunând: „Să Mă chemaţi mereu în minţile voastre. să vă distrugă până în temelii templele sacre şi să vă şteargă scrierile sacre. să ajungeţi înţelepţi. 199Aşa inimile voastre nu vor fi cuprinse 216Şi în liniştea adâncă Zamolxe a de lanţurile robiei. păstrând în sufletul vostru lumina focului sacru dacic şi înţelepciunea străbunilor vie. nu divinul care se umanizează. că acolo-Mi voi face cunoscută prezenţa. dar jertfa este rea. Să-i alungaţi dintre voi. 192Dacă în numele Lui Dumnezeu şi al iubirii vor veni la voi oameni cu o învăţătură străină care vor să vă dezbine. şi că Fiul Lui Dumnezeu s-a pavăză în toate clipele vieţii lor. îngrijind-o vă îngrijiţi de voi. nu. 205Mulţimea adunată Îl asculta pe Zamolxe cu sufletul la gură. ca să vă ia oferiţi. locul soarelui nostru luminos se va afla veţi păşi pe calea vieţii ţinând ca şi acum corpul unui om mort. 201„Nu. 188Salvarea omului înseamnă omul care se divinizează. 190Într-o linişte adâncă Zamolxe le-a spus celor prezenţi despre un viitor posibil astfel: 191„Toate în viitorul apropiat ar putea fi bune. pâine. 214Pomana este de ei! 198Să nu uitaţi vreodată de focul bună. 194Acei oameni ai drumul vieţii frumoase". 210De Mă veţi avea în să căraţi în spinare o cruce pe care în sufletele voastre. obidiţi. 215 Eu voi pleca curând dintre voi". credeţi! 196Ei venerează sângele unui om mâncare pe care în numele Lui mort şi vor încerca să vă dea să beţi Dumnezeu le oferiţi oamenilor nevoiaşi. cu toţi zeii şi zânele ei. 195Să nu îi ofrandă Lui Dumnezeu. 189Căci divinul care se umanizează doar ajută omului care se divinizează". Lui Dumnezeu şi Domnazânei". 186Şi vă mai spun că dobândirea salvării sufletului este atunci când omul ajunge la înţelepciune. îmbrăcaţi în veşminte 211Toţi cei ce ascultau simţeau negre. ca strămoş al vostru. nu vrem să se întâmple aceasta mărite zeu" au strigat oamenii. fructe. simbolic. 200Să păstraţi cultul 166 . iar duhurile întunericului s-or duce înapoi în pustiurile unde hălăduiesc. 206Şi Marele Lup Alb scria cuvânt cu cuvânt vorbele Lui Zamolxe care continua să le grăiască astfel: 207„Nu uitaţi că natura. întunericului. 185Să-l ascultaţi căci neamul nostru are mare viitor. să respingeţi cultul morţilor". să nu îi ascultaţi. vor pretinde că vin de la iubirea Lui Zamolxe pentru ei ca o Dumnezeu.CARTEA NEMURIRII Fârtatul şi să las preoţia de pe pământ 184 Marelui Lup Alb.

CARTEA NEMURIRII mai spus: „În viitor când veţi putea auzi chemarea Marelui Lup Alb. Şi când îi veţi recunoaşte chipul în stâncile munţilor şi . dezbinarea 217 va înceta între voi.

223De veţi păstra apele curate şi limpezi atunci frumosul vieţii 224 Atunci să ştiţi că spiritul meu s-a coborât în mijlocul neamului şi spiritele străbunilor se vor întrupa timp de treizeci 232 de ani. înapoi la Dumnezeu şi Domnazâna. 236Şi a doua zi Zamolxe le-a spune celor de aproape ultimele Sale cuvinte astfel: „Să Mă daţi focului de unde M-am 237 născut în spirit. 241Şi Marele Lup Alb a mers afară la oamenii care aşteptau şi le-a spus cu glas puternic. după ce le-a trezit pe cele care hălăduiau pe 234 pământurile dacilor arieni. 230Cu treizeci de ani înainte de a se împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de la timpul când am venit Eu pe lume. ci un spirit călăuzitor". căci are în el zece mari zei ai lumii. a plecat la Dumnezeu Fărtatul şi la Mama noastră 240 242 168 . urmaşii noştri să o reaprindă mereu şi mereu de la focul 225 sacru făcut de preoţi şi preotese. 239 sunt.CARTEA NEMURIRII veţi venera sufletul lui. şi-i veţi auzi glasul cum vă cheamă. 235 vă va rămâne în inimi. 222Şi aşa întunericul se va împrăştia. 226Şi dacii L-au întrebat cu speranţă în glasuri: „Când vei veni din nou printre noi zeul nostru iubitor de oameni?" 227Zamolxe a răspuns: „Eu sunt cel ce 228 Nu veţi avea un salvator în carne şi oase. Şi când se vor împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de la timpul când am venit pe lume să ştiţi că sufletele neamului nostru au coborât în urmaşii 233 noştri. „Zeul cu Tâmpla Ninsă. atunci să ştiţi că puterea neamului va creşte şi doar atunci veţi fi iarăşi lângă mine cu sufletele voastre". Când veţi vedea chipul meu şi ale străbunilor noştri că vă privesc din stâncile munţilor sacri. Eu nu cobor în lume în trup. căci prin ele veţi ţine legătura cu spiritele străbunilor neamului". Omul zeificat de oameni a murit. 220şi se va menţine aşa prin chemarea la focul sacru spre întrupare a sufletului marelui înţelept Pitagora care se va numi Decezeu. un om iubitor de oameni. cogaionii. aşa cum I-o menise tatăl său Crăciun. justiţia. Să-Mi ardeţi trupul mort deasupra peşterii de la Apolovraci. Şi le-a mai vorbit oamenilor astfel: „Casta preoţească este puternică în dreptate. 238 Acolo sufletul Meu va mai reveni ca să stea de vorbă cu novacii şi să asculte susurul râului care curge mai jos". aceea a 219 munţilor să ştiţi că inimile voastre încep să se cureţe. să ştiţi că ne gândim la 229 voi. 221Veţi păstra vatra nemuririi dacilor arieni mereu aprinsă supraveghind aprinderea focurilor sacre la altarele zeilor. Făuritorul de Inimi. o stea va străluci puternic mult timp pe cer. Să aprindeţi des focurile sacre. Dacă urgiile istoriei ce va urma vor face ca flacăra sacră să nu vă mai lumineze calea spre Dumnezeu şi Domnazâna. Şi abia după aceea esenţa sufletului Meu va reveni. 231 unui om născut din foc. Când vă veţi apropia cu evlavie de chipurile noastre din piatră în măreţia Apoi suflarea i s-a rărit şi a încetat. ci doar în suflet. 218Zamolxe Arianul ştia că misiunea Lui pe pământ se apropia de sfârşit.

244Trupul omului-zeu a fost pregătit pentru incinerare aşa cum şi-a dorit. a faptelor şi a virtuţilor Sale noi spunem că Zamolxe Arianul. Zeu al Vieţii şi al Învierii. cu novacii rumânilor şi cu întregul Lui popor.CARTEA NEMURIRII Domnazâna. este Fiul Lui Dumnezeu". Sufletul I S-a eliberat din carne. . 243După măsura înţelepciunii. dar o parte rămâne cu uriaşii.

generaţii de daci au venit neîncetat la obelisc. zâna prezenţa Spiritului Lui Zamolxe. 247Apoi Marele Lup Alb. răspândit şi obiceiul botezului cu apă vie. la câteva zile după ce ziua este egală cu noaptea. Grădina Raiului Dac. 257Secole de-a rândul. ridicarea la cer a sufletului Lui Zamolxe. 249Atunci. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Zău!" 255La câteva zile de la plecarea Lui Zamolxe la zei. în timpul ritualului de înălţare a sufletului Lui la cer. trimisul ceresc. pentru 254 Frumos al neamurilor tracilor. Domnazâna. simbol al muntelui creaţiei. s-au deprins să O venereze ca zeiţă pe Credincioşii chemau la focul viu Bendisa. Îl reprezenta pe Însuşi Zamolxe. un Fătdragostei. Grădina Maicii Domnului Zamolxe. floarea vieţii. Paştile. Marele Lup Alb a pregătit cioplirea unui obelisc. care într-o zi va 268Iar atunci când aveau prilejul. Mare Preot al dacilor. Ştim că El deprins să-L venereze pe zeul Zamolxe. 252Noi Focul Lui Zamolxe. 261Generaţiile de oameni care au urmat au păstrat legile în suflete şi au rescris mereu pe plăcuţe de aur înţelepciunea pe care Zamolxe a lăsat-o pentru veşnicie poporului dacilor. 246Şi rugul s-a stins. versete create şi 270 folosite de Însuşi Zamolxe. 264Oamenii sau din sufletul Lui să învie în noi. vom serba Învierea Lui Zamolxe. dintr-o piatră dură înaltă de câţiva metri. În preajma focului dacic se cântau balade şi se invocau Psalmii Lui Zamolxe.CARTEA NEMURIRII deasupra peşterii de la Apolovraci. zeul solar. a scris istoria despre Zamolxe. soţia Lui Zamolxe. Sacerdoţii zamolxieni le-au introdus treptat în serviciile rituale. Marele Lup Alb. Crăciun şi de maica Lui Vetra. mai ales femeile. o scriptură a iubirii de oameni. le-a vorbit celor prezenţi astfel: „De astăzi neamul nostru al rumânilor. focul este cinstit Zamolxe nemuritorul. 266Ei au menţinut cu 252 perseverenţă cultul focului sacru dacic. În veci dacii aprindeau Rugul Lui Zamolxe. 267S-a urmaşii lor vom face din întreaga Dacie. 259După trecerea Lui Zamolxe la Dumnezeu. ca să reaprindă mereu focul sacru dacic. 272 Şi cu timpul dacii. 256O echipă de meşteri a făcut obeliscul de la Apolovraci. 253 cuprinde sufletul întregii lumi. o lege a strămoşilor şi a obiceiului pământului. la învierea naturii. Focul Viu. 263Lumina focului sacru trezea sufletul omului la adevărul 251 sufletului Lui Dumnezeu. a fertilităţii şi a elementelor Frumos însoţit la dreapta de soare şi la 170 . s-a dus acolo în cer şi sufletul Îi este viu 265Preoţii zamolxieni oficiau alături de Dumnezeu. 271Ei foloseau crucea al cărui simbol solar din mijloc. după obicei. Legile Lui Zamolxe. de tătânele îmbrăcaţi în alb. 250Chemăm astfel ca o părticică stânga de lună sau apărând cu soarele în faţă şi cu luna în spate. când ne înveselim de mai multă lumină şi mai puţin întuneric. un ciobănaş a cântat dintr-un fluieraş. 260Şi a cuprins vorbele Lui de înţelepciune într-o carte a învăţăturilor. 245Şi. foc sacru şi Spiritul Lui Zamolxe. 248Va fi Sărbătoarea Primăverii. 258 269 folosul tuturor. de 266 iubita Lui soţie Bendisa. Fătsacru de proporţii mai mari. al dacilor arieni va sărbători în fiecare an la sosirea primăverii. 262Cu timpul au apărut în Dacia altarele Lui Zamolxe.

iar căsătoriile rumânilor aveau loc în 274 prezenţa Bendisei. 273Ea urzea destinele oamenilor. 171 .CARTEA NEMURIRII naturii. Şi Bendisei I s-au înălţat temple şi altare în toată Dacia.

trezvia sufletului. care erau medici cu renume. 284Şi mai credeau că şi cu uşile închise moşul tot le intra noaptea pe coşul sobei în casă. 276Zeiţa era înfăţişată purtând două cosiţe 277 blonde lăsate pe spate. Despre daruri oamenii spuneau că vin de la Moş Crăciun. numită bendi deia. 172 . al minţilor şi al trupurilor ştiut de preoţii zamolxieni. 280 Ei îi învăţau pe oameni să dărnicia.CARTEA NEMURIRII 275 Sărbătoarea Bendisei. virtutea. ca să lase din preţioasa lui sarcină şi din bucuria de a împărtăşi cu alţii iubirea 285 pentru fiul său Zamolxe. Cultul Bendisei a dat naştere legendelor şi miturilor cu Ileana Cosânzeana. tatăl Lui Zamolxe. dreapta judecată şi 281 urmeze iubirea. bucuria. curajul. Anual. avea loc în timpul lunii florilor. 282S-a răspândit şi obiceiul oferirii darurilor iarna la aniversarea naşterii Lui 283 Zamolxe. dacii serbau atât naşterea Lui Zamolxe cât şi pe Moş Crăciun cel darnic. 278Şi treptat preoţia Lui Zamolxe s-a răspândit peste tot în ţinuturile tracilor. Şi-i mai îndemnau să nu se teamă de moarte şi să ştie că sunt nemuritori. 279 S-a dus vestea în toată lumea despre meşteşugul vindecării sufletelor. în ziua de Crăciun. bătrânul care umbla pe cer întrun car tras de cerbi şi apoi cobora prin sate cu sacul plin de daruri.

11Şi de la ei avem noi legea tătânrească. atunci El este tot atât de vechi ca şi timpul. asta să arătaţi prin faptele voastre de bine. Domnul Dumnezeu al cărui nume cel adevărat este LER. cărora li se mai spune şi tătâri. Bătrânul Înţelept. 16Şi cultul străbunilor. 15Noi am învăţat să trăim în frăţie cu natura de unde ne vine puterea de a vieţui în lume. 5Dacă Zamolxe s-a unit în spirit cu Dumnezeu. oameni cu mintea ageră. Aici la noi. Şi mai ţineţi 23 > i i minte când faceţi negoţ să-l faceţi cinstit. Marele Lup Alb scrie din nou Legile Lui Zamolxe.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sau CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE 9 CAPITOLUL 1 Marele Lup Alb vorbeşte poporului. 26Toţi ştiau că în marea sală de la Sarmisegetuza ardea focul viu. acestea vor fi ca o sămânţă nemuritoare. tartorii cerului. 24 24Şi dacă aveţi credinţă în Zamolxe. 12Dar ştim că oamenii din stele au mers şi la alte neamuri în lume. Focul Viu de la Sarmisegetuza. 10Ei erau urieşi. 8Şi iată adevărul despre oamenii din cer şi cei de pe pământ. Şi ca să prosperi trebuie să munceşti cu sârg. tartori sau titani. Şi mulţi alţi oameni au venit acolo. în rânduielile Lui şi în zeii strămoşeşti. iar el le-a vorbit tuturor astfel: „Popor de la izvor. pomenirea celor adormiţi. 25Dacă sădiţi învăţăturile Lui Zamolxe în i i minţile copiilor voştri. legea celor blajini. 14Că Domnu-i Domn şi Leru-i Ler. rugmanii. 6Şi multe ştim acum şi multe trebuie să mai facem ca neamul nostru de oameni frumoşi să dăinuiască. 19Că străbunul Zamolxe ne-a lăsat drept pildă iubirea de oameni". 28 Şi 173 veghetorii focului viu de la . 2Odată Marele Lup Alb a făcut la Sarmisegetuza o mare adunare a preoţimii. după întoarcerea Sa din călătoria prin lume. ne face să cunoaştem puterea cea mare a 17 1Şi Marele Lup Alb a fost mulţi ani Marele Preot. rumâni! 4Trăim timpuri în care ne vom zidi din ce în ce mai mult cu învăţăturile Lui Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu. focul Lui Zamolxe care era păzit zi şi noapte de 27 veghetorii focului viu. le-a mai spus: „Ca să poţi învăţa de bine pe cineva trebuie să ai 21 credinţă dreaptă. 22Că bogăţia 23 fără muncă nu e bună. Schimbarea la faţă. Era un obicei lăsat chiar de străbunul Zamolxe. Iar preţuirea înţelepciunii ne face zgriminteşi. Bătrânul Înţelept. Şi aşa să faceţi în veac de veac". În vremurile străvechi au venit pe pământ zei din ceruri şi din amestecul lor cu pământenii s-au ivit strămoşii noştri tătânii cei blajini. ei au lăsat marile lor învăţături primite de la neamului nostru. 20Şi tot atunci Marele Lup Alb. Poporul trebuie să ştie mereu care-i sunt rădăcinile strămoşeşti şi aşa să spună tuturor urmaşilor în veci de veci. Legile Lui Zamolxe. oameni de la râuri. 18Pe cei din alte neamuri care trăiesc în pace printre noi îi avem drept fraţi.

dintre acei oamenii care-L aveau pe 174 .Sarmisegetuza erau aleşi cu grijă. doar Dumnezeu în inimă.

45Se ştia că Legile Lui 32Atunci s-au strâns. Legile Lui Zamolxe sunt legile vieţii celei în lumină şi atâta timp cât va exista viaţă în lumina sacră legile acestea nu vor pieri. ele iarăşi cu lumină pe Calea Cerului Lui vor izvorî din minţile limpezi ale Zeus". cei care au trăit pe vremea lui Ene uriaşul. Legile Vieţii. 33Şi veniseră înţelepciunii omeneşti. 53 52 Şi luaţi aminte că Legile Lui Zamolxe sunt înţelepciunea dată oamenilor de către îngerii veghetori. 50Şi vor fi mulţi Şi unul dintre greci a zis: „Aşa vom face alţi oameni care vor scrie şi alte legi bune şi noi când ne vom întoarce acasă. 36Rugul sacru dacic le-a sute şaisprezece legi? De ce nu sunt mai 48 deschis minţile şi lumina Lui Dumnezeu multe sau mai puţine?" Şi Marele Lup li se vedea pe chipuri. 54Voi să ţineţi 175 . zeii şi zânele ca astfel să meargă pe erau legile cele dintâi pe care le urmaseră calea Domnului Dumnezeu. scris două sute şaisprezece legi. mare la care fiecare om să-şi cheme. Odată 35Şi mii şi mii de oameni s-au oamenii l-au întrebat: „De ce sunt două schimbat la faţă. locuiau pe pământurile dacilor şi intraseră în neamul dacilor. Astăzi ne-am împărtăşit dacă aceste legi scrise de mine în timpurile acestea vor fi date uitării. al 47 sănătăţii şi al virtuţilor. tătânii. pe care Zamolxe le primise de la Zâna Vesta pe timpul când El stătuse 40Se ştia că agatârşii cei puternici. 30 iniţiaţi în tărâmul nevăzut agarta al peşterilor. în jurul focului. 43Şi i-a mai zis că voie. şi uriaşii. 34Ei s-au rugat unui obiceiului pământului. Şi au pregătit acolo un rug date oamenilor de către îngerii veghetori. Zamolxe erau cuvintele de aur ale dansatorii focului sacru. Alb a răspuns: „Am scris aceste legi ca 37Atunci Marele Lup Alb le-a spus să-l cinstim pe Pitagora că el credea în oaspeţilor greci: „Iată cum chemăm noi puterea numărului două sute şaisprezece. 49Dar cu adevărat legile bune pentru 38 oameni sunt nenumărate. şi de mare folos pentru viaţă. El îi spusese poporul la Sarmisegetuza la Ziua de Marelui Lup Alb că acele legi fuseseră Sânziene. trimisul cerului cu vorbe bune pentru oamenii acelor vremuri. care ardea în sala tăbliţe de aur şi ascunse în locurile tainice cea mare. o scriptură a atunci la Sarmisegetuza şi greci chemaţi iubirii de oameni. pe care dacii îl numeau 46Şi la acea vreme Marele Lup Alb a Dârzu. 41Era pace în toate ţinuturile locuite de daci şi Marele Lup Alb mai lucra încă la scrierea Legilor Lui Zamolxe. pe Stăpânul Cerului ca să fie aici cu noi". zeu numit Derzis. o lege a strămoşilor şi a în ospeţie ca prieteni. fondatorii. 51Şi chiar 39 domnul nostru.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 29Într-un an Marele Lup Alb a chemat lângă focul sacru dacic. cei oamenilor care ne-or urma nouă. oamenii veniţi din stele. urmaşii îngerilor 31 Şi rugul a fost aprins chiar de Marele veghetori. după oamenii veniţi din stele. ale munţilor. zeul vigorii corpului omenesc. şi toţi au făcut un singur popor. 42Pe când trăia Zamolxe. 44Ele au fost numite Lup Alb cu torţele în flăcări luate de la Testamentul Dacilor şi au fost scrise pe focul nemuririi dacilor.

55Neamul nostru le va ţine mereu în suflet. 176 . şi chiar dacă uneori nu vor mai fi scrise nicăieri aceste legi vor fi vii în inimi de lumină".CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI minte că Legile Lui Zamolxe nu vor pieri niciodată.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI cea care le dă puterea de a crea alături de Domnul Dumnezeu. Regulile de a trăi ale omului sunt îmbrăcat cu materie şi treptat a evoluat în date de înţelepciunea cunoaşterii sale. EL creează în deşert numele Lui (10). cresc în conştiinţa de sine Dumnezeu (9). căci trezvia lor este 177 . dintotdeauna în lumină sacră (2). mai mult sau mai puţin controlate. 59Dar EL cu sa o creează nu are limitări. 74 adevărat nu are nume (1). Dumnezeu este unul şi omul 85 să nu-şi facă dumnezei după mintea sa posibil. 80Să 66Domnul trăieşte în multe lumi şi urmezi lumina Domnului Zeu şi să nu iei atâta timp cât ESTE. 78Toate fiinţele îşi fac regulile de a trăi pe fiinţe care seamănă din ce în ce mai mult cu Dumnezeu. (5). 68Fiinţele cu putere mai mare a minţii Îl 82 Ne creăm o reţea de interdependenţe cunosc mai bine pe Dumnezeu. întreaga lume prin corp. Foc Viu din cerul de 57„Dumnezeu este CEL CE ESTE în purpură (7). Însă credinţa este cea care dă putere minţii omului (12). minte şi suflet. Dar în viaţa proprie omul să-şi zămisleşte sau pierde lumi. necontenit. Dumnezeu. 67Domnul se revelă prin 81Ca fiinţe umane suntem legaţi cu creaţia Sa şi prin sinele fiinţelor. 87Lumea este ceea ce crezi tu că este. Noi oamenii Iam dat multe nume CELUI CE ESTE. gândire. 79Lumina urmează lumina. 69Existenţa pe care o creează mintea 83Energiile corpului ale minţii şi ale omului nu are limitări întocmai ca şi cea sufletului se pot transforma una în alta creată de mintea Lui Dumnezeu (4). 71Pentru noi oamenii. Tot ceea ce există este creaţia Lui 84Prin puterea minţii totul devine Dumnezeu. sufletele (6). 72Creatorii cei mai mari sunt acele gândurile tale sunt cele care ţi-au făcut Legile Lui Zamolxe: 84 87 56Şi iată cum Marele Lup Alb a scris fiinţe cu minţi cereşti. astfel că realitatea pe care mintea după mintea noastră. până când o ating pe cea a Lui Dumnezeu în care se mistuie (3). Dumnezeu este 86Să simţi nemărginirea din tine şi Tată şi Mamă pentru că Îl privim ca pe precum este preaplinul Lui Dumnezeu CEL care ne-a creat corpurile şi minţile şi (13 ). întunericul urmează întunericul. 58 73Mintea omului nu are limitări de nemărginire şi veşnicie. 65Fiinţele sunt în devenire cât pot ele să înţeleagă din lumina Lui în Dumnezeu. 63Omul a fost creat de Dumnezeu 76Dumnezeu se revelă şi prin Sinele 77 pornind de la o scânteie a spiritului Lui. 64Şi scânteia a intrat în materie. s-a omului. creatorul a tot ce există. se află în cerul de stabilească limitările potrivite unui timp purpură şi este Focul Viu care a existat anume datorită urmelor trecutului lăsate în viaţa sa (8). Gradul de discernământ al omului cerne 60Domnul Dumnezeu îşi are fiinţarea participarea sa în universul în Focul Viu. 70 (11 ). 61Şi cu Focul Viu Domnul 75 62 nelimitat.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI viaţa aşa cum este (14). 88Oamenii care se află în jurul tău sunt rezultatul credinţei tale în vieţile lor alături de a ta (15). 178 .

107Oamenii se deosebesc esenţial prin puterea minţii fiecăruia dintre ei (26). iar dacă o daţi şi altor oameni ea nu se împuţinează. 99Urmaţi lumina sufletului din voi. 111Dumnezeu creează cu înţelepciune 11 1 112 din iubire. pasărea cu aripi de foc. sunt şi vis şi realitate. 96Cel înţelept 110Să nu cazi în patimi. pe cel care iartă (35). care se schimbă clipă de clipă. există cu adevărat doar într-un prezent 116Iertarea îl vindecă în primul rând continuu. Iubirea. 10 0 înfrânezi pornirile cele care te ostoiesc de vlagă (29 ). 100Mintea cea ascunsă (sinele de jos). 103Fiinţele frica de Dumnezeu (34). 98Gândul înţelept. sunt tărâmurile în care omul trăieşte (22). 10 9 109Vinovăţia slăbeşte energia omului Puterea care uneşte este mai mare şi-i năruie viaţa (28). 113Crescând în iubire. Puterea fiinţelor vine dinăuntrul lor (19). decât cea care desparte. iar ruina înţelepciunii este puterea conştiinţei prezentului. ci străluceşte şi mai tare (21 ) . 91Omul îşi schimbă viaţa prin a-şi schimba modul în care gândeşte (17). este taina vieţii (30). 101În ACUM se află toată puterea 115Începutul înţelepciunii este iubirea 102 vieţii. 114A fi îndrăgostit înseamnă a fi în Dumnezeu (33). Puterea lui ACUM depinde de de Dumnezeu. 95 dinăuntrul său şi tot ceea ce creează omul este rezultatul folosirii puterii sale lăuntrice (24). dar când atenţia are direcţia către prezent.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 89Lumea existentă este rezultatul către viitor (23). pe când folosind-o spre viitor trăim în viitor. mintea cea cu care eşti treaz (sinele de mijloc) şi mintea sufletului (sinele de sus). să-ţi 97 caută armonia în oameni. iar dacă sunt negative aşa îţi va fi şi lumea în care vieţuieşti. 108Frica paralizează puterea omului (27 ). căci iubirea este măsura fericirii şi intensitatea de a trăi (31). trebuie urmat de vorbă şi faptă pentru ca el să se împlinească (20). ieşit din lumina sufletului. omul creşte în Dumnezeu (32). omul să fie atent la ce i se potriveşte pentru viaţa pe care şi-o construieşte din gânduri statornice (18). 93Toate câte sunt. 104Schimbând gândul ACUM se schimbă 117Urmele trecutului se manifestă în şi realitatea prezentului şi pasul următor prezent datorită amestecului lor cu 179 . numai atunci trăim cu adevărat realitatea (25). 105Puterea omului vine întotdeauna intersecţiei lumilor zămislite de minţile cu puteri creatoare (16). 112A iubi înseamnă a fi în Dumnezeu şi a fi fericit. 90Gândurile tale atrag realitatea pe care o trăieşti. 92Visele îi par omului realitate şi realitatea îi pare vis. dacă ele sunt pozitive atunci vor crea o realitate pozitivă. 106Prin manifestarea atenţiei (năzuinţei) către trecut trăim în trecut. 94Realitatea pentru tine este ceea ce tu trăieşti.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI realitatea prezentului (36). 119Omul cu conştiinţa prezentului slăbeşte sau 180 . 118Puterea prezentului poate prevala asupra predestinării trecutului.

134Fiinţele îşi pot schimba viaţa dacă îşi schimbă gândurile care sunt urmate de fapte (47). 122Slăbind trăirea în prezent. întunericul urmează întunericul. 135Dacă opiniile şi credinţele tale nu dau rezultate bune şi-i fac pe oamenii buni să sufere. 132Lumea este ceea ce cred minţile 133 fiinţelor că este. 121Schimbând gândul acum se schimbă şi realitatea prezentului. căci pomul după roade se cunoaşte şi omul după fapte (46). orice întruchipare a lor nu poate ţine loc acestor puteri. omul unde gândeşte acolo se pomeneşte (39). Iubirea este măsura fericirii fiinţelor (53). 136Faptelor sunt măsura adevărului gândurilor tale (49). ci venerezi puterile Mele arătate oamenilor (51). 131Implinirea este măsura adevărului. omul să se adune în sine.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII şterge influenţa trecutului manifestată prin obiceiuri şi tipare create de minte şi menţinute în memorie (37). 181 126Lumea omului se creează din 127 energia direcţionată. 144Lumina urmează lumina. căci Dumnezeu este în timp şi în afară de timp. 140Dumnezeu este Cel care vede prin lumina ochilor sufletului tău. puteri care se pot transforma una în alta (45). sau la orice asemănare pe care o dai acelor puteri în mintea ta. 138Aşa ne spune Domnul Dumnezeu: Zeii sunt puterile care există în lume. renunţă la ele. sau ceea ce crezi tu că este asemănare cu zeii-putere. se slăbeşte esenţa fiinţei. 142Noi oamenii suntem alcătuiţi în felul nostru din frumuseţe şi nesfârşire. 139Iar dacă îţi faci chip pictat sau cioplit. Când omul nu mai face diferenţa între propriul suflet şi egoul fals atunci el îşi făureşte iluzii şi vise nedefinite legate de cele văzute şi auzite (42) . Puterea omului se manifestă într-acolo unde se îndreaptă năzuinţa minţii (43). ale minţii şi ale sufletului. 123Să învăţăm să deosebim adevărul 124 137Dumnezeu dă dreptul la viaţă (50). 130Şi astfel va fi ajutat de energiile corpului. 132 . 128La focul sacru se creează o realitate care trezeşte puterea mentalului colectiv al celor care privesc focul (44). căci ele sunt manifestări ale lipsei luminii din sufletul tău (48). 143Intunericul este lipsa luminii. ţine minte că tu nu te închini la pictura sau chipul cioplit. de aceea pentru a întări fiinţa este bine să trăim în prezent (41) . întunericul este dezordine (55). 125Energia curge într-acolo unde o direcţionează atenţia (năzuinţa) care arată calea intenţiei (42). să-şi drămuiască puterea şi abia atunci să-şi îndrepte năzuinţa către ceea ce vrea să realizeze. Gândurile fiinţelor atrag realitatea pe care ele o trăiesc. 145Lumina este ordine. iar natura întreagă este marea operă a Lui Dumnezeu (54). 129Inainte de a acţiona. de iluzie. 120Omul a fost creat pentru a cunoaşte lumina divină şi prin ea el să se ridice la cerul de purpură al Lui Dumnezeu (38). omul creşte în Dumnezeu. El este în existenţă şi în afara existenţei (52). 141Creând în iubire.

Iar când îţi faci temple cu mâinile tale.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 146Tu omule eşti templul viu al Lui Dumnezeu. ele sunt doar trepte ca tu să 182 .

In iubire se află izvorul năzuinţelor celor bune (68). 166Ridicându-te mai presus de lumină şi de întuneric. căci treptele acestea nu formează scări înspre cer ci spre adâncurile întunericului (71). 155Pacea lumii este punerea împreună a păcii din minţile oamenilor (64). 159Singurul lucru care-l poate salva cu adevărat pe om este iubirea. 163Pe treptele suferinţei nu urci ci cobori. ca şi lumina. aşa vei înţelege de pe acele înălţimi de unde a luat fiinţă chiar Domnul Dumnezeu (74). în clipa de acum se poate afla toată eternitatea lumii şi atunci timpul dispare (58). 148Prin conştiinţa trăirii în prezent se pot şterge tiparele curgerii vieţii dintr-un trecut care predispune (57 ) . 169Dacă Dumnezeu ar fi avut ceva de ascuns faţă de om nu i-ar fi dat gândul de a cunoaşte (77). atunci va putea să vadă lumina sufletului şi aşa se va mântui (75). 170Cunoaşterea. 16 1 16 9 17 2 183 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI păşeşti către Dumnezeu şi să aduci iubirea ta ofrandă Lui Dumnezeu cu mânile întinse spre focul sacru (56). 156Şi iertaţi că aşa şi Tatăl Cel din ceruri vă va ierta vouă greşelile (65). care se schimbă clipă de clipă. şi astfel nu i-o poate lua nimeni (66). 168Impărăţia Domnului este înlăuntrul vostru şi ea vi se face cunoscută atunci când omul se cunoaşte pe sine însuşi (76 ). cea mai de preţ. este de natură divină (78). 171Tainele Domnului vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele (79 ). 151Să vă creşteţi copiii în legea strămoşească că numai aşa neamul vostru va dăinui (60). 14 9 15 1 15 4 157 Averea. 165Atât lumina cât şi întunericul sunt eterne şi nemărginite în fiinţarea lor. 152Iubirea zideşte şi înţelepciunea înalţă (61). 161Fii cumpătat în cele ce faci şi temeinic în lucrarea mâinilor tale (70). Năzuieşte la a şti şi cunoaşterea te va face liber (67). 147Omul există cu adevărat doar întrun prezent continuu. 160Să urmezi dreptatea şi să nu mărturiseşti strâmb împotriva nimănui (69 ). 162Drumul suferinţei nu este drumul iubirii. 153Gândurile plăcerilor trăite orientează omul către făgaşul acelor trăiri (62 ) . căci întunericul este lipsa luminii (73). 167Când omul are cunoaşterea de sine. 158Robia minţii se naşte din necunoaştere. 149Experienţa eternităţii depinde de intensitatea trăirii mentale. 164Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri care nu-ţi folosesc şi să dai lucrurile care îţi prisosesc (72). Doar lumina există cu adevărat. 154Popoarele care-şi sacralizează istoria vor dăinui mult timp (63). 150Să nu pofteşti la bunul altuia sau să-ţi însuşeşti orice bun dacă nu ţi se cuvine (59 ) . omul o ţine în inimă în legătura lui cu Dumnezeu.

184 . Din această esenţă divină este creat şi omul (80).STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 172Temelia pe care s-a construit veşnicia este iubirea.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 173Omul se împlineşte prin dragostea creşte să ajungă oameni înţelepţi (90). 186Aduceţi-vă aminte mereu să vă strâmtoare să chemi numele tainic al 175 Domnului care este ZAM. Tot aşa să-ţi înnoieşti şi tu mereu fiinţa şi să te îmbraci noastre şi idolatria. din lumina Lui nesecată şi nemărginită şi 196Oricine poate să cadă în cursul astfel va fi puternic şi înţelept (88). a deschişi şi să-l privească. toate-i sunt cu umplerea cu duhul înţelepciunii. înconjoară (96). ci venerăm viaţa (98). 180Vitalitatea este o realitate a 194Cercetează universul. 179Uită-te la natură cum se armoniile firii noastre (97). 191Din lumina din noi oamenii. 187Şi ţineţi minte că ceea ce spuneţi în prezenţa focului sacru dacic Le spuneţi zeilor. Noi nu ne închinăm la idoli. 177 bucuraţi la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiţi că lumina există în inimile voastre (92). Iar cine putinţă celui care crede (102). cu un nou veşmânt de viaţă (86). 193Nu există legătură între zeităţile reînnoieşte în fiecare an. atunci rodul ei este 197Dacă tu poţi crede. 190Conştiinţa iubirii este veţi fi şi aşa vă veţi păstra sănătoşi şi înţelepciunea care-l apropie pe om de însănătoşi. 174Ia seama că oricând vei fi la mijloc de legătură cu zeii (91). sufletului. Aşa inimile voastre nu vor fi cuprinse niciodată de lanţurile robiei (83). Lui Dumnezeu şi Domnazânei (93 ). are duhul înţelepciunii are totul (89). 198Fiinţele se deosebesc esenţial prin 184Aduceţi copiii voştri la lumina puterea minţilor lor (103). create de toate minţile fiinţelor din acel 182Cel ce-L slujeşte pe Domnul ia spaţiu (100). Dar numai cei care cu adevărat caută lumina vor putea avea marea putere dată de acest nume (82). ea se exprimă şi prin minte şi prin se vede este rezultatul intersecţiei lumilor trup (87). direct în inimi. nu facem doriţi să faceţi pentru vieţile voastre altceva decât să-i descoperim în noi. duce de la voi (84). 185Focul sacru este dat oamenilor ca sa de Dumnezeu (81). Să aprindeţi focuri sacre pe oriunde iubire şi adevăr. 18 8 189Inţelepciunea este marea cale către Dumnezeu şi ea se înfiripă prin speranţă. în (85 ) . ne 178La focul sacru se ard impurităţile modelăm lumea frumoasă care ne care atârnă greu pe sufletul omului. dar cei înţelepţi se pot ridica iarăşi 183Când lumina divină vă va merge prin puterea minţii lor (101). 181Deşi vitalitatea este dată de 195Lumea care se vede şi cea care nu suflet. 176Să nu uitaţi vreodată de focul sacru dacic şi de sufletele străbunilor. Priviţi flăcările şi gândiţi-vă la tot ceea ce 192Acceptând zeii şi zânele. privind gradului de conştientizare a existenţei stelele (99). 188Iubirea vindecă (94). Şi aşa vor 17 9 185 . vieţii. iar duhurile întunericului s-or Dumnezeu (95). focului sacru şi acolo să-şi ţină ochii 199Cât priveşte îngrijirea de sine.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII minţii şi a trupului. trebuie să o dăm în primul rând sufletului şi atunci şi capul şi 186 .

201Fii responsabil de faptele tale (106). aveţi de făcut. care este făcute de cei buni pentru menţinerea legătura ta cu Domnul Dumnezeu (118). căci poate gândi profund şi vorbi există conştiinţă se află şi identitatea acelei conştiinţe (129). 220Tradiţiile străvechi ale înţelepţilor 204Frumuseţea vieţii tale să ţi se arate titani. soarele să trăim. 207 222Omul echilibrat este parte din Fii activ cu sufletul. 213 212Fericirea se trăieşte pe calea vieţii 226Fiinţele conştiente sunt conştiinţa 187 . 223 stare (112). 215Domnul este în voi în primul rând. bine (104). minţii (115). pe chip (109). căci aşa veţi face toată viaţa numai ce vă spun alţii (121). 218Speranţa întinereşte (122). Invaţă să-L cunoşti pe Domnul Cel 208Poartă cu tine spiritul copilăriei şi întreaga viaţă nu te vei simţi bătrân. la fiecare pas.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI restul trupului deopotrivă or s-o ducă rugăciunea vă este împlinită (119). 227Cel care ridică sabia. 229 Dumnezeu îl ajută pe cel îndrăzneţ Pe acel Domn să-L treziţi şi atunci nu la capătul drumului (116). de după ce ai muncit în celelalte zile (117). căci suferinţa omului este desprinderea sa de inima Lui Dumnezeu 203Omul este propriul său stăpân (12 3 ). oamenii cei blajini din vechime. 214Cel puţin o dată la şapte zile să 228Zeii sunt intermediarii ofrandelor aprinzi şi să priveşti focul sacru. (108). suntem fiii şi (128). cu mintea şi cu natură şi aşa va înţelege cel mai bine ce trupul. să iubim. 216Doamne Dumnezeule adu-mi 200Preotul aflat pe Calea Lui soarele Tău în inimă (120). luna să visăm. de sabie va La fiecare şapte zile să te odihneşti muri. 205Zâmbetul pe buze să-ţi vină din trebuie să le transmiteţi urmaşilor (124). ce cerului şi ale pământului (105). pământul inimă (110). 225Aveţi capacitatea de a fi parţial fiicele soarelui şi ai luminii (114). bineţii între oameni (132). Aşa fiinţa îţi va dăinui în bună sunt zeităţile ca puteri ale naturii (126). 210Noi. 202Fă faptele bune cu discernământ şi 219Să nu glorificaţi suferinţa sub nici vei rămâne în lumina spiritului (107). şi cel care oferă sânge zeilor. Zamolxe trebuie să cunoască tainele 217Nu întrebaţi. o formă. 206Priveşte înainte. 221Cerul ne face să căutăm. 211Bărbatul luminează minţile prin zei. neamul dacilor. 22 0 zeilor (130). 209Bătrâneţea înseamnă 224Când vei cunoaşte zeii atunci te renunţarea la vei trezi în plină conştiinţă creatoare năzuinţele vieţii (113). sânge va avea parte (131). căci acolo îţi este Aşa viaţa omului se împlineşte (125). direcţia de mers (111). deoarece acolo unde raţiune. Preaînaltul (127). adică semizei.

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

în bine (133).

230Urmează-ţi perseverent idealul
(134).

188

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

231Chemaţi mereu la focul sacru
reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor suflete încărcate de ordine, armonie, adevăr, dreptate şi iubire de oameni (135). 232Religia noastră hrăneşte viaţa, că noi nu avem zei plăsmuiţi, ci pe cei care au menire în trăirile noastre în frăţie cu natura (136). 233Zideşte-te în credinţă. Încrederea unui singur om mişcă munţii (137). 234A trăi cu scop divin este singurul mod de a vieţui cu adevărat, de a simţi din plin că eşti viu (138). 235Întunericul nu există decât atunci când lumina nu se arată. 236Să luaţi seama că întunericul sufletului nu va exista atunci când voi vă veţi cunoaşte pe voi înşivă (139).
237

243Credeţi în puterea invocaţiei. Deşi
invocaţia este adresată zeilor, scopul ei este de a armoniza sufletul, mintea şi trupul celui care o face şi prin aceasta de a-l însănătoşi şi a-l ţine sănătos pe acel om (146). 244Sunteţi legaţi cu lumea întreagă. Sporiţi-vă puterile cu puterile lumii (14 7 ). 245Armonia naturii şi înţelepciunea omului merg mână în mână (148). 246Cel mântuit este ca cel care se naşte din nou în spirit, deşi trupul în care se găseşte sufletul lui îi este acelaşi (149). 247Iubirea te poate salva de căderile cele mai grele (150). 248Cei care aduc pe oameni la înţelepciune sunt purtătorii luminii Lui Dumnezeu (151). 249Duhul Lui Dumnezeu este Duhul Înţelepciunii care este mai înalt decât Duhul Sfânt. Cine are Duhul Înţelepciunii are şi Duhul Sfânt (152). 250Nu faceţi sacrificii sângeroase, nu oferiţi nimic zeilor, că zeii nu au nevoie de ofrandele voastre, ci doar de credinţa voastră în bine (153). 251Mintea bună coboară în inima cea luminată (154).
24 5

Să lăsaţi lumina divină să intre în

voi şi să vă transforme viaţa, că viaţa fără lumină, credinţă şi demnitate nu merită trăită (140). 238Treptat lumea va fi curăţită şi însănătoşită cu Focul Viu, Focul Vieţii, Focul Lui Zamolxe (141). 239Nu uitaţi că natura, cu toţi zeii şi zânele ei, este sacră, îngrijind-o vă îngrijiţi de voi (142). 240Botezul oamenilor se face cu apă vie, foc sacru şi Duhul Înţelepciunii care este Duhul Lui Dumnezeu (143). 241Marile taine ale vieţii vor fi aflate doar de către cei vrednici de ele (144). 242Ţine-ţi visele vii, că aşa se vor împlini. Optimismul atrage fapta împlinită. Fapta bună face viaţa omului bună (145).

252

Rugăciunea Minţii în Inimă conduce

omul la renaşterea în spirit, la transformare interioară şi la devenirea omului întru fiinţă conştientă de propria-i existenţă (155).
253

Veţi păstra vatra nemuririi dacilor

arieni mereu aprinsă supraveghind aprinderea focurilor sacre la altarele zeilor (156). 254Primul pas către înţelepciune este
189

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

să poţi simţi liniştea, apoi înveţi să asculţi şi să ţii minte lucrurile, iar pe cele bune să le foloseşti. Numai după ce le ai

190

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

pe acestea poţi da din înţelepciunea ta şi altora (157). 255Nu-i copia pe alţii, găseşte-ţi propria ta cale pe care să mergi plin de încredere întru împlinirea vieţii (158). 256De-a pururea să ţineţi minte că noi dacii suntem Poporul Lui Dumnezeu (159). 257Durerea apare ca să te trezească la viaţă, să devii mai conştient de calea pe care să o urmezi. Acceptă această trezire şi vei rămâne treaz (160).
258

267Să păstraţi cultul strămoşilor, să
respingeţi cultul morţilor (170). 268Când faci bine, la alţii, e mai bine ca de asta să nu ştie nimeni, ci doar Domnul. 269Mila faţă de alţii este mâna de ajutor pe care ţi-o întinzi singur pentru când vei avea vreodată nevoie. 270Dar ia seama să nu dai ceva bun celui rău căci răsplata lui pentru tine va veni din răutatea lui (171).

271Pomana este bună, dar jertfa este
rea (172). 272Atât cele bune cât şi cele rele, ale fiinţei noastre întregi, se revarsă din suflet (173). 273Femeile cele bune sunt cele care te fac să uiţi de orice fel de suferinţă (174). 274Cine vrea să fie iubit, să iubească, cine vrea să primească să dăruiască. Aceasta este legea vieţii frumoase (175). 275Dacă vei părăsi iubirea vei uita şi de scopul pentru care trăieşti (176). 276Când omul iese din legea divină umblă rătăcit în întunericul pe care-l întreţine cu faptele întunericului (177). 277Idolii tăi, precum icoane şi statui, sunt faceri de mâini omeneşti şi puterea
278

Învaţă să trăieşti natura ta interioară

şi din linişte îţi va izvorî bucuria fără un motiv anume (161). 259Dacă vei urma mulţimea ajungi pierdut în mulţime. Adevărurile se revelă doar anumitor suflete (162). 260Doar Dumnezeu este adevărata realitate. Scânteia din sufletul nostru face parte din Dumnezeu (163). 261Focul sacru vine de la zei, îngerii veghetori au dat focul sacru oamenilor şi datoria oamenilor este să-l menţină întru ţinerea vieţii în armonie (164). 262În prezenţa focului sacru, oamenii se schimbă în bine. La focul sacru sufletele sunt purificate şi umplute treptat de un duh al înţelepciunii (165). 263Înţelepciunea neamului este zidită în vorbele de duh ale poporului (166). 264Învaţă din greşelile altora ca să nu ţi se întâmple şi ţie la fel (167). 265Caută-i pe înţelepţi şi vei învăţa de la ei cum să fii înţelept (168). 266Cei înţelepţi aleg simplitatea vieţii (169).

lor vine din credinţa ta în ei. 278Focul sacru este viu şi curăţă sufletul, pe când idolii doar încântă privirea (178). 279Prin orice poate omul cădea în viaţă, numai prin iubire nu (179). 280Pe tatăl şi pe mama ta să îi cinsteşti dacă ei urmează lumina Lui Dumnezeu, iar dacă ei se află cu mintea în întuneric să fugi de ei. Aşa îţi va fi bine şi mulţi ani vei trăi (180). 281Ia seama că lucrurile lumii vin şi

191

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

pleacă, trăinicia există doar în sufletele oamenilor (181).

192

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

şi construieşte-ţi arborele genealogic, pentru ca sufletul să nu-ţi rătăcească prin familii străine (182). 283O iubire nerealizată este ca pierderea fiinţei proprii. Este ca şi cum Lai văzut odată pe Dumnezeu şi apoi ţi sau închis toate căile ca să-L poţi zări iarăşi (183).

Cunoaşte-ţi

284Să nu ucizi pe nedrept (184). 285Află omul înţelept după viaţa pe
care o duce. Mulţi pot părea înţelepţi după vorbe, dar proba înţelepciunii este viaţa trăită cu înţelepciune (185). 286Mergi la omul înţelept şi ia sfat bun pentru viaţa ta. Cel înţelept va cunoaşte tulburarea din inima ta (186). 287Să aduci lumina divină în tine şi aşa vei găsi răspunsuri la problemele tale (187). 288Legile Lui Zamolxe se nasc şi renasc din ele însele pentru că sunt legile vieţii (188). 289Să luaţi bine aminte că Legea Domnului este viaţa nu Scriptura, care oricât ar fi ea de bună nu poate să fie mai presus de cuvântul viu. 290Viaţa în lumină este cuvântul viu al Domnului (189). 291Ia seamă să asculţi de bătrânii înţelepţi. Domnul îi răsplăteşte cu lumină şi ei strălucesc puternic înainte de a părăsi viaţa pământească (190). 292Pe toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi şi primit, şi le veţi avea (191).

293În faţa Lui Dumnezeu toţi oamenii
sunt egali. Doar felul lor de a-L înţelege pe Dumnezeu îi desparte (192).

293

294Păstrează-ţi dreptul de a alege şi fii

liber (193). 295Nu-ţi da pământul strămoşesc străinilor că vei ajunge străin în glia străbună. 296Tu, omul Lui Zamolxe, să fii legătura între Cerul Lui Dumnezeu şi Mama pământ (194). 297Iubirea să-ţi fie temelia pe care săţi trăieşti viaţa care să urmeze calea inimii şi să asculte de vocea raţiunii (195). 298Femeia dă iubire inimii, căci poate intui adânc şi vorbi sufletului (196). 299Virtutea înseamnă putere (197). 300Priveşte adânc înăuntrul fiinţei tale şi acolo vei descoperi zeii şi tainele lumii. Iar când priveşti lumea stelelor te vei găsi pe tine (198). 301Hărnicia îţi va face viaţă îmbelşugată şi te vei bucura de rodul braţelor şi minţii tale întru trezirea sufletului din tine (199). 302Ascultă ce-ţi spune natura, urmează calea armoniei naturii (200). 303Bucuria simţurilor este dată de la Dumnezeu pentru oameni. În trezirea simţurilor Îl întâlnim pe Domnul (201). 304Renunţă la tot ce nu-ţi aduce pace şi mulţumire în viaţa. 305Calea suferinţei nu duce la Dumnezeu (202). 306Armonizează-ţi mintea şi apoi poţi pătrunde şi în tainele inimii (203). 307Marile taine se găsesc în sufletul tău şi le vei afla atunci când sufletul ţi se va trezi (204). 308Viaţa omului este ca o grădină, dacă o îngrijeşte este frumoasă ca florile din ea şi grădina dă rod, iar dacă nu este îngrijită cade în paragină (205). 309Spune-ţi EU SUNT în prezenţa focului viu şi aşa poţi intra pe poarta
193

194 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII fiinţării. a cunoaşterii de sine (206).

323 pământurilor pe care locuim. blajinii cei din vechime ancestrală dobândeşte mari puteri (215). că lumina Lui Dumnezeu 321 minţii în armonie. Şi de la noi au plecat toate ale Lui Zamolxe au fost duse în toată lumea de către preoţii şi cavalerii felurile lor de a scrie. Tracia. Păşeşte cu încredere pe pleacă la Zamolxe. 312Să te fereşti de cearta şi de Preoţii zamolxieni devin lumina neamurilor. soarele aduce căldură. 2Zamolxe. 7Adesea Marele Lup Alb le mai 317Ascute-ţi simţurile şi aşa vei simţi amintea preoţilor şi preoteselor rădăcinile că trăieşti în lume (214). 5Şi preotului Rodu i-a rod. ca Sufletul Lui Zamolxe. Şi ziua îţi va fi plină de bucurii şi vei Tainele Marelui Preot. care le vorbesc toate neamurile care ne 322Cele două sute şaisprezece Legi 13 înconjoară. Oare ce motiv avem destăinuit rând pe rând tainele nemuririi. 321Iar frumuseţea nu poate fi pusă sub 12 sufletului ne arată bucuria Lui Dumnezeu obroc. care era Mare Preot. Marile puteri ale preoţilor zamolxieni. 6De 316Lucrul mâinilor tale să-ţi fie atunci aceste taine au fost ştiute de toţi temeinic. devenise lor negre (210). Marele Lup Alb este calea inimii. gâlcevile oamenilor (209). 14Şi Domnul Dumnezeu ne-a binecuvântat cu bogăţiile zamolxieni. nu te lăsa ademenit de ei (211). 11Şi felul în care Domnul ne arată bucuria asta este bine. păsările cânta. 311Calea zeilor e uşoară pentru că Transmiterea Marii Preoţii. binecunoscut în sufletele rumânilor. atât cât au putut înţelege. ploaia aduce la Marea Preoţie. zeu dacă nu laşi să-ţi intre în minte gândurile al vieţii şi al nemuririi. fiii cerului. CAPITOLUL 2 ta. 8De la urieşi noi am care Dumnezeu ne arată bucuria de a trăi moştenit tainele nemuririi. cu adevărat inima Lui Zamolxe.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Şi multe popoare au luat înţelepciune din lumina Lui Dumnezeu cum intră în inima aceste legi. să nu fim fericiţi în viaţa dată nouă de acelea ştiute doar de cei care cunoşteau către Dumnezeu? (212). 9Şi noi le vom 320 păstra cu străjnicie în veac de veac. cărora le spunem tătâni. 315Multe ne sunt date fără efort în şi-a ales cu grijă pe cel care să-l urmeze lume. Frumuseţea minţii omului este vor fi şi alte neamuri care le vor afla. oricine altcineva (213). 313Răutatea oamenilor nu te va atinge 1Şi a mai trecut timpul. Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. Şcolile înţelepciunii din Dacia şi purpură (208). 15Iar dacă 310Dimineaţa când te trezeşti să simţi . Munţii cogaioni şi sufletul ea şi te va duce la armoniile cerului de neamului. 10Dar în trup. 4Marele Lup Alb. Tot de la noi au pornit limbile pe (216)". fiii 319Frumuseţea trupului este felul în lui Novac urieşul. zicându-le: „Noi dacii suntem 318Când omul îşi trezeşte memoria neamului urmaşii urieşilor. Novac uriaşul şi Ler fi mulţumit de ceea ce vei face (207). 3Iar 314Fii neclintit ca stânca atunci când Focul Lui Zamolxe era privit ca pe o întunericul altor oameni te împresoară şi zeitate. împărat. ori că faci pentru tine sau pentru cei care au devenit de-a lungul timpului Mari Preoţi.

ei vor 104 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI urmaşii noştri vor uita acestea.

se adunau lângă Focul Lui Zamolxe. decât omul care plăcea Lui Ler împărat. dar cu adevărat omul care vrea să slujească dreptatea şi adevărul se poate iniţia singur în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. dar a ţinut taină. 32 31 trecând prin probe grele. era să cunoască numele adevărat al împăratului lumii. 30Aşa Îl cunoşteau pe Domnul. Multe se mai spuneau şi despre uriaşul Iorgovan şi despre Ram împărat. cel care trăise odată în cetatea Ramidava. datoria lor fiind să slujească dreptatea şi adevărul. 34Căci moşii cunoşteau tainele nemuririi. un grup de doisprezece bărbaţi şi femei. în tainele spiritului. 20Se povestea despre Novac uriaşul. Şi erau unii oameni care aflaseră aceste taine de la novaci care încă mai trăiau la acele vremuri. Şi nimeni nu putea găsi acel munte. care se întrepătrundea cu lumea asta. cărora le-a spus: „Frăţia aceasta a cavalerilor zamolxieni este tainică. 18Şi de la ei ştiau şi despre Varanha. se afla şi Sufletul Lui Zamolxe. 24În împărăţia Lui Ler. nevăzut. 41Şi mulţi dintre aceşti cavaleri nu se vor cunoaşte nici între ei. Arheul. 23Se mai spunea că Ler împărat era cel mai mare împărat al lumii. iar cei care îl spuneau se întăreau în vlagă. zeul cel vechi Osiris. atunci când L-a chemat pe Zamolxe să se întrupeze. Focul Viu. aşa cum era odată numit pământul Daciei şi pe care ei îl mai numeau şi Vlanha şi Vlaha. 33Rumânii le spuneau moşi celor înţelepţi. lumina Lui Zamolxe va străluci din nou în inimile lor". cavalerii zamolxieni. o frăţie al cărui conducător nevăzut era Cavalerul trac. 28Şi cuvântul acela tainic l-a folosit în gând Crăciun Bătrânul. La acel timp mulţi oameni. într-un munte mare. 39Şi fără ajutorul nimănui va face jurământul la focul viu. tatăl Lui Cei ce făceau parte din aceste frăţii. regii sacri. 38Pornim acum această cale a luminii. stăpân peste 25 neamul oamenilor şi al zeilor. iar ei îşi ziceau vlahi.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI suferi blestemul dacilor. că încă mai trăieşte undeva într-un palat alb pe un munte înalt şi că Novac era încă regele uriaşilor. 27Că regii sacri ai lumii erau neştiuţi oamenilor de rând. 37Tot el a iniţiat primii cavaleri zamolxieni. în bună judecată şi în înţelepciune. Cel născut din El Însuşi. 21Şi se credea că Marele Lup Alb era din 22 spiţa lui Novac. care era într-o peşteră a cerurilor. 21 Zamolxe. bărbaţi şi femei. deşi unii nu erau bătrâni. şi aşa ţineau nestinsă flacăra Spiritului Lui Zamolxe. oamenii dreptăţii". ei nu au nevoie de recunoştinţa şi onorurile nimănui. 36Şi Marele Lup Alb a întemeiat Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. îi văzuse pe îngerii veghetori cei veniţi din alte lumi. 19Se mai spunea că şi Crăciun Bătrânul. Şi treptat s-au înfiripat frăţii tainice de suflet. 26Iar taina adevăraţilor regi ai lumii. 42Că Domnul Dumnezeu şi Marele Cavaler trac vor şti faptele acestor cutezători şi nemuritori. 197 35 . adică Domnului Dumnezeu. care se afla întro altă lume. Zeul Tată al Lui Zamolxe. 40Aşa cavalerii zamolxieni vor dăinui în vecii vecilor. din toate pământurile locuite de neamurile tracilor. 16Iar când îşi vor aminti de toate acestea. au fost iniţiaţi. 29Numele Crăciun era puternic.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 43Atunci Marele Lup Alb le-a spus jurământul cu care cavalerii zamolxieni se legau pe vecie la focul viu. 44Şi toţi cei doisprezece au mărturisit împreună 198 .

preotului Rodu. a invocat prezenţa Lui Dumnezeu. să aduc la lumină oamenii lumii. că lupii i se supuneau. 55Şi toţi marii conducători ai neamului rumânilor. Alb Împărat. Şi acolo Marele Lup marea sală unde. au fost cavaleri zamolxieni la vremea lor. Jur ca în luptă să fiu puternic ca şoimul în zbor. tracii auzeau chemarea lui şi-şi spuneau: „Iar a vorbit cu Zeul Moş. şi pe cel umilit să-l ridic. 71Aşa s-au strâns la Sarmisegetuza Bendisa. ardea continuu focul la vatra Domnazânei. 62Şi mulţi spuneau că l-au văzut cum stătea cu lupii în munţi şi nimic rău nu i se întâmpla. pe Cavalerul trac din Varanha. râmlenilor. tracii sărbătoreau Ziua Lupului înainte de începutul iernii cu vreo trei săptămâni şi ceva înainte de sărbătoarea Crăciunului. al soarelui şi al eroului neînfricat. a Zamolxe. 64Şi poporul îi ziceau Marelui Lup Alb. 56A trecut timpul şi Marele Lup Alb. iar ne cheamă să cunoaştem Inima Lui Zamolxe". ca apele învolburate să răstorn stânca vrăjmaşilor. Jur pe inima Lui Zamolxe. ca vântul năpraznic să nimicesc pe cei răi. pe un cogaion. să ţin vie flacăra iubirii de oameni. neamului meu să-i fiu credincios. . Marele Preot. a Lui Zamolxe şi a Zânei sacră a nemuririi dacilor arieni. Iar Marele Preot 60Atunci preoţii şi preotesele au aflat cum se va transmite în viitor Marea Preoţie Rodu le-a vorbit acolo despre timpurile unui bărbat din neamul tracilor şi al ce vor urma astfel: „Credincioşi ai Lui 199 urmaşilor lor. 67Lupul rămăsese pentru traci un simbol al luminii. 61Apoi Marele Lup Alb s-a retras în munţii cei înalţi să fie mai aproape de cer şi de învăţătorul său Zamolxe. încă de pe vremea Lui Alb. pe asupritor să-l pun în genunchi. 49Focul Viu al Lui Dumnezeu să mă însoţească. luptătorii luminii. 57Într-o zi La o vreme. 68Nimeni n-a aflat vreodată când Marele Lup Alb a plecat în Cerul Lui Zamolxe la Templul Celest al Lui 69Adesea Zamolxe. iar alţii au rămas singuratici necunoscuţi de vreun om de pe pământ. a vrut să lase Marea Preoţie unui bărbat 70 destoinic şi mai tânăr decât el. Rodu. 59Spiritele chemate au coborât în Focul Viu şi aşa Marele Lup Alb a dat sute şi sute de preoţi şi preotese ai 72 slujba de Mare Preot. a un sobor de preoţi şi preotese au aprins venit la Sarmisegetuza cu nevasta lui Iza rugul Lui Zamolxe pe un vârf de munte şi a adunat acolo preoţi şi preotese în 58 înalt. eroii 46 47 48 53 nemuritori. 66Se credea că în noaptea cea de dinainte. Jur pe focul sacru dacic. 50Zău! Zău! Zău!" Apoi toţi cei prezenţi au strigat cu mare putere: „Aho! Aho! Aho!" 52Aşa cavalerii zamolxieni au devenit războinicii sacri. 65De Ziua Lupului se puneau în mişcare lupii. De-a lungul timpului unii dintre ei au cutreierat lumea şi s-au asociat doi câte doi sau în grupuri. 54Faptele lor măreţe sunt cunoscute în Cartea Vie a lui Dumnezeu. să slujesc dreptatea şi adevărul.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Jurământul Cavalerilor Zamolxieni astfel: 45„Jur pe toiagul înţelepciunii Lui Zamolxe. tracilor de pretutindeni. Ziua Naşterii Lui Zamolxe. spiritele oamenilor îşi părăseau trupurile şi făceau hore pe la răspântiile drumurilor jucând cu străjnicie până la cântatul cocoşilor. căci sub semnul lupului se năşteau toţi cutezătorii neamului. În cinstea Marelui Lup Alb.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Zamolxe. copii ai pământului şi ai cerului. păstrători ai 200 .

97Locurile cele mai bune înţelepciunii Lui Zamolxe veţi suferi. 86Şi atunci când Preoţie. primiseră învăţăturile Lui Zamolxe. 81Dacă veţi cădea din lumina neîncepută de la izvoarele râurilor din 96 Lui Zamolxe în răul sacrificiilor atunci care dădeau voinicilor să bea. 78Apoi. 92Şi înţelepciunii". om al 91Ei ştiau ca Marele Lup Alb avusese în el ceva din spiritul Cavalerului Trac. om de-al nostru ajuns zeu prin omenirii va fi cândva distrus de lup şi de 74 şarpe. 83Şi erau pe vârfurile cogaionilor. care mi-a cutezanţa şi înţelepciunea se unesc. bine aţi 73 i i i ~ i ~ i ~ i i •> 201 . iar şarpele puterea sufletului Lui. Alb într-un un alt preot. Alb vă va fi mare păstor până când şi el va invoca trecerea spiritului Marelui Lup Împărat. Eu astăzi voi Aho!" lăsa Marea Preoţie lui Tracian. care apoi s-a se află. 85Lupul este cutezanţa. 95Şi umpleau vase cu apă fi întunecat. lui Tracian. de la multe obiceiuri îşi făcuseră dacii de când vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. Lupul şi vorbele Marelui Preot care a continuat şarpele sunt temelia salvării omenirii. 94Şi se credea în zânele silvane. observau cursul apelor şi poziţia astfel: „Viitorul acestui popor este creat muşchilor de pe trunchiurile copacilor de minţile oamenilor din neamul nostru. la hirotonisire. noi astfel: „De acum este bine să ştiţi cum vor îi purtăm pe stindardul nostru. s-a despărţit de oameni cu urarea cu sănătate. care 90Cu timpul dacii au construit altare şi temple pentru Marele Lup Alb. Şi El a lăsat Marea este înţelepciunea. neamului". 84Că răul lumii. încredinţat-o mie". străveche: „Mergeţi cu bine. 93Unii se închinau la rădăcina unui Marele Preot Rodu a ţinut ritualul de gorun şi invocau spiritul strămoşilor lor trecere. umplut de duhul înţelepciunii. 76Şi aflaţi că spiritul Marelui Lup Alb se 88Şi la plecare Tracian. în prezenţa focului. sacri şi ascultau şuierul vântului din gura care dacă vor fi luminoase tot aşa va fi şi grotelor din munţi şi urmăreau zborul viitorul lor. întunericul 87 75Toţi ascultau cu luare aminte dispare din sufletele oamenilor. iar preotesele dacilor invocau spiritele 79Şi Tracian le-a vorbit oamenilor pădurii. simbolul fi lucrurile pentru vremurile ce vor veni. 82Dacă veţi uita de cuvintele focurile sacre.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII să ţineţi minte că atunci când poporul va fi subjugat de duhurile rele. în prezenţa a cel puţin zece Preot. preoţi şi preotese din neamul nostru. Iar pe înălţimi oamenii se obişnuiseră să aprindă veţi suferi. noul Mare întrupează mereu în Marele Preot care. regele nevăzut al înţelepciunea Lui Zamolxe. 80Iar dacă minţile le vor fi păsărilor şi culoarea cerului de la răsărit întunecate atunci şi viitorul poporului va la apus. 89 în vremurile care vor veni!" Şi oamenii primeşte acest spirit direct de la au strigat din toate puterile: „Aho! Aho! 77 Marele Preot care se retrage. care era protectorul neamului. munţii sacri pământului şi ai înţelepciunii. el se va salva venit! Unii dintre voi L-aţi cunoscut în dacă-şi va aminti de Marele Lup Alb şi de viaţă pe Zamolxe. a crezând că nădejdea mântuirii în păduri Marii Preoţii. Marelui Lup Alb.

99Şi acolo aprindeau focuri sacre şi se întâlneau în spirit cu străbunii neamului.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII care-i ţineau pe oameni apropiaţi de cer. 202 . 98Iar oamenii de la şes îşi ridicau ei munţi sacri din pietre şi din pământ. atât cât puteau să-i facă de înalţi.

pe cât mă vor ajuta puterile şi 9 9 9~ 9 ~ n 203 . hrana le-a fost lumina Lui Dumnezeu. 110Fericiţi sunt cei ce-s cutezători în şcolile zamolxiene făceau un jurământ pentru adevăr. căci ajunseseră să se cunoască pe sine.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 100Şi în timp. practica meşteşugul vindecării printre 112Fericiţi sunt cei curaţi în suflet. 117 daruri de la Dumnezeu. preot zamolxian şi un urmaş al lui Mari. pe Zamolxe. aşa cum fuseseră ele date de Marele Lup Alb. 122Preoţii zamolxieni erau la acea vreme păstrătorii înţelepciunii lumii şi 123 purtătorii puterii zeilor. Fericiţi sunt cei lumină vie neamurilor. că al lor este raiul în cerul de Dumnezeea. că ei vor Dumnezeu. că ei aduc cerul pe pământ. Mai ales printre mulţumiţi. 109Fericiţi sunt Zamolxe a fost folosită de grecii acelor făcătorii de pace. Unii deveniseră iatromanţi cunoscuţi. pe şi adevărul. 119Se credea despre unii că pot fi prezenţi în 120 mai multe locuri deodată. 114Fericiţi sunt cei ce nu se Vesta. 111Fericiţi sunt cei blânzi. s-au pus temelii ale şcolii înţelepciunii Lui Zamolxe. fiica Lui Zamolxe şi al soţului ei Licu. şi-i iau ca martori că voi înţelepciunea lor şi-i vor urma". cea care nu avea margini. 101Acolo se învăţau Decalogul Lui Zamolxe şi Legile Lui Zamolxe. numit şi Marele Lup Alb. din urmă. că greci. Marele Preot îi făcuse profeţii. că ea venea de la lumina Lui care muncesc cu hărnicie. că din spiţa lui va ieşi un mare înţelept al neamului tuturor tracilor şi că acel înţelept va fi trimisul Domnului pe pământ şi El va face o mare lucrare de lumină. că 128Fără acest legământ nimeni nu putea aceia vor moşteni întreg pământul. 129Şi aşa jurau medicii în şcolile 113Fericiţi sunt cei care urmează dreptatea zamolxiene: „Jur pe Dumnezeu. 124Aşa preoţimea zamolxiană a ajuns culege roade îmbelşugate şi în grădina 125 107 cerului de purpură. iar alţii învăţau oamenii cum să simtă duhul Lui Dumnezeu. greci s-au făcut cunoscute învăţăturile Lui 108Fericiţi sunt cei cumpătaţi. Alţii erau prezicători capabili să-şi amintească de vieţile anterioare. că a lor este izbânda cea şi un legământ de credinţă atât la începutul cât şi la terminarea şcolii. a venit în Munţii Haemus de unde Licu se trăgea de baştină. pe toate pământurile locuite de neamurile tracilor. că oamenii vor crede în lumilor. 104Poporul învăţase de la preoţii neamului înţelepciunea în cuvinte simple astfel: 105„Fericiţi sunt cei milostivi. îndeplini. 127Iar cei care învăţau medicina chema. 102La acea vreme Pandu. 126Medicina Lui avea întotdeauna de toate. Ei dădeau din lumina proprie oricăror oameni care vroiau să o primească şi lumina lor nu le scădea. 103Lui Pandu. că fii cerului s-or timpuri. 106Fericiţi sunt aceia 9 115Şi se dusese vestea în lume despre preoţii şi preotesele dacilor şi tracilor. că ei vor Zamolxe Arianul. pe Bendisa şi purpură. 118 vindecătorii. pe toţi zeii şi zânele luminii semeţesc. Şi se ştia că preoţimea dacilor şi tracilor era trează şi 121 nu cădea în patimi lumeşti. Şi Pandu s-a însurat acolo cu Sorana şi a deschis şcoli ale înţelepciunii pentru tracii de acolo. că aceia se vor mântui. 116Se credea despre ei că au mari puteri. Puterile lor erau în slujba binelui oamenilor.

legământul care urmează 130 Învăţăturile medicale le voi împărtăşi tuturor celor care vor şi pot să prindă 204 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI priceperea.

nu voi vorbi despre ea dacă nu-i nici o nevoie să fie destăinuită (4). Şi Marele Preot le-a spus: „Aflaţi că de un timp. 10Omul fusese intenţionat sacrificat chiar pe discul solar al sanctuarului. mă voi bucura pe deplin de viaţă şi de meseria mea. 133 Păstrarea tainei este o datorie a mea şi orice faptă aş vedea. pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea. jurând pe zeii lor. Dar vrăjitorii ucigaşi fugiseră. 135Zău! Zău! Zău! (6)" 136Multe popoare au luat acest legământ şi l-au folosit aşa cum credeau 137 mai bine. pe mai multe pământuri ale noastre. 134Dacă voi respecta acest legământ fără să-l încalc. din Tracia. Îngrijirea bolnavilor se va face spre folosul lor. Dar mai apoi s-a dovedit că acei oameni veniseră cu gânduri rele. 139 16Şi i s-a spus despre acest sacrificiu cronicile vremurilor. 1 2 făceau parte din Sfatul Înţelepţilor. 139Unul dintre ei a fost rege Dromihete. La orice casă aş merge. dar între ei se înţelegeau întrun grai necunoscut dacilor. şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate. 11Preoţii i-au văzut urmele sângelui curs pe piatră. şi voi fi cinstit de oameni. aş auzi şi aş cunoaşte în timp ce îmi fac meseria sau în afară de aceasta. 12Apoi preoţii şi conducătorii militari au aflat că cei trei pelerini şi slujitorii lor fuseseră văzuţi noaptea cum făcuseră Şi CAPITOLUL 3 Lumina păleşte prin jertfe. 14Când preoţii daci au cunoscut cele 138Şi la acele timpuri dacii au avut întâmplate s-au îngrozit. cavaler zamolxian. iar dacă îl voi nesocoti merit să fiu pedepsit şi să am o soartă rea (5). 9Tânărul ucis era fiul lui Aster. Tăbliţele de aur sunt distruse. Într-o zi au sosit la Sarmisegetuza trei oameni cu trei slujitori ai lor. Marelui Preot Râmlean care a 17 cel care l-a învins prin forţă şi venit degrabă la Sarmisegetuza. Voi îndeplini meşteşugul 132 medicinei în dreptate şi adevăr (2). 8Într-o noapte s-a găsit trupul mort al unui gal care venise la Sarmisegetuza să înveţe tainele înţelepciunii şi să devină preot druid. Chemarea lui Pitagora să se întrupeze. 6Iar preoţii de la Sarmisegetuza i-au crezut şi i-au primit cu bucurie dându-le adăpost şi hrană. 3Toţi erau îmbrăcaţi în alb şi spuneau că vin din partea cealaltă a fluviului Istru. Căderea în rău. voi intra spre folosul bolnavilor. 5Şi ziceau acei oameni că sunt slujitori ai Lui Zamolxe şi păstoresc sufletele tracilor care trăiau la sud de fluviul Istru. împrejurimi şi pe câţiva dintre cei care 18 a mai trecut timpul. 15Niciodată acolo regi destoinici despre care s-a scris în pe discul solar n-au fost făcute sacrificii. s-au găsit ucişi pe altarele sacre oameni al căror sânge a fost lăsat să curgă în focul 205 . 4Vorbeau şi limba tracă. Vremuri negre. El i-a înţelepciune pe regele macedonean adunat pe toţi preoţii şi preotesele din Lisimah.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI acest meşteşug al vindecării şi făgăduiesc prin jurământ să respecte 131 ei legile medicale (1). cel care fusese dat la începuturi. Dar traci şi 13 grecii acelor vremuri aveau legământul vrăji. păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă (3). aşa cum se cuvenea unor oaspeţi. rege galilor scordisci.

din alte neamuri. Există oameni răi. 19O mare urgie a căzut peste neamul nostru pentru că nu 20 am fost treji. care ne pizmuiesc pentru că suntem pe calea luminii şi am părăsit-o 206 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sacru.

iar la Sarmisegetuza mai 25 rămăseseră doar câţiva preoţi ai Lui rostogoleşte acum peste noi?" Şi Marele Zamolxe. iar preoţimea să venise să înveţe acele legi. iar regele Aster a fost pedepseşte şi de acum lumina Lui începe 37 să pălească pentru noi". 42 au aflat despre cele întâmplate şi câţiva voi distruge şi eu tăbliţele". căci vroiau să-i ucidă. 38Şi dacii s-au răspândit 24Mai putem oare opri răul care se prin păduri. După ce legi se conduc aceşti oameni?" 40Şi i srugăm Lui Zamolxe". şi a ars până în la Sarmisegetuza". după aceea s-a aflat unde se găseau 29Dar vrăjitorii trecuseră apa Istrului tăbliţele de aur şi regele Aster le-a topit în şi au mers la Aster. care credeau că erau atacaţi. spus că erau Legile Lui Zamolxe scrise 27S-a trimis poruncă ca peste tot să se a pe tăbliţe de aur. 45Dar pe Marele Preot 32 spuneţi! 32Veţi plăti cu capul dacă nu este Râmlean şi pe nevasta lui Sarmisa nu iau 33 găsit. rănit în lupte. a fost arsă până în temelii. păzitorii dreptăţii. Dar Marele Preot le-a 23Şi oamenii au întrebat cu mare trimis vorbă luptătorilor daci să se speranţă: „Marite Preot. Şi nu mult dintre ei au pornit în căutarea ucigaşilor. tatăl tânărului ucis. căci cursese prea mult sânge în 24 locurile sacre. fiul tău a dacice. 35Cum a păşit pe pământul Daciei. dar ceea 39Apoi Aster a văzut locul unde fiul ce s-a întâmplat este prea întunecat ca să poată fi îndreptat cu uşurinţă. care se stea acolo de pază şi în rugăciuni. 30Şi regele gal Aster a temelii marea sală de la Sarmisegetuza.47Apoi 34Cu o oaste mare. adevărat! Vom pleca acolo degrabă şi voi 46Sarmisegetuza. 48Marile sacrilegii făcute de regele gal regele a fost hărţuit tot timpul de rumânii Aster au fost peste măsură de mari. răi. capitala sacerdotală a veţi merge cu mine!" dacilor. regele Aster a regele Aster s-a retras degrabă din Dacia pornit spre Dacia însoţit de oamenii cei trecând fluviul Istru înapoi în Tracia. ce este de făcut? retragă. căci fusese o 49Dar spiritul Cavalerului trac lucra şi 207 . Preot a răspuns: „Vom încerca. 36Dar când regele gal a ajuns la Sarmisegetuza s-a 22 izbit de luptători şi a întâmpinat o dârză intenţiile lor rele. 44Pe cei câţiva preoţi rămaşi ai dacilor i-a zis: „Cerule! Cum aşa? Dacii nu fac 31 sacrificat pe piatra discului solar la sacrificii umane! 31Nu pot crede ce-mi Sarmisegetuza. 21Nu ne mirăm că ucigaşii vrăjitori s-au îmbrăcat în alb ca să ne înşele asupra înţelegere între daci şi galii scordisci să-şi respecte fiecare pământurile. 41Atunci regele Aster a cureţe vetrele pângărite şi să se aprindă zis: „Cum au luat ei viaţa fiului meu. spunându-i: „Mărite rege noi venim din 43Şi Aster a stins focul nemuririi Dacia şi-ţi aducem o veste rea. care stătuse aprins necontenit de fost sacrificat pe piatra discului solar de pe vremea Lui Zamolxe. 22Dumnezeu ne rezistenţă. 26Nu ne lui fusese ucis şi a spus: „Dacă acest rămâne decât să aprindem focurile sacre popor este în stare să facă un aşa rău peste toate pământurile noastre şi să ne înseamnă că legile lor sunt strâmbe. tot aşa le cavalerii zamolxieni. care focurile sacre dacice. foc luând cu el tot aurul. 28Şi credeau a fi bune.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI pe cea a întunericului pe care se află ei.

care vroiseră să distrugă neamul dacilor. au fost aflaţi de cavalerii zamolxieni care i-au ucis chiar acolo în Tracia. 208 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI după un timp vrăjitorii.

69Vom aprinde un mare foc sacru dacic ca să chemăm spiritul lui Pitagora să se întrupeze. ale carpilor. 80Grad şi fiul său Burebista veniseră şi ei. neamul nostru sa prăbuşit într-un gol care se numeşte rătăcire. costobocilor şi rohmanilor din Moldava. 59„Vorbeşte" i-a răspuns Marele Preot. Calea Lui Zamolxe. ale sucilor din Ramania şi ale altor neamuri de traci. oricine doreşte să vadă focul sacru. care vor fi prezenţi. a avut puterea a zece zei. trimis al cerului. 68Eu zic aşa: Ne trebuie un rege puternic şi un Mare Preot. 71Şi Grad a răspuns: „Aşa să ne ajute Dumnezeu Fârtatul". Marele Preot. 76Toate acestea le vom face în timpul verii. dacii se omorau lesne între ei şi căzuseră 53 în patima beţiei. 75Şi în mulţi oameni. Şi peste tot era mare jale în suflete. înainte de Ziua de Sânziene. 78 La timpul potrivit s-a adunat o mare mulţime de oameni deasupra peşterii Lui 79 Zamolxe de la Apolovraci. care treptat pierduseră calea cea dreaptă. 54Dar au trecut anii şi încet încet Sarmisegetuza a început să fie reconstruită din temelii. înainte de noaptea de Sânziene". 65Ştia de mai înainte ce se întâmpla printre daci. au mers la Sarmisegetuza. în triburile apulilor din Hardeal. vor descinde spiritele virtuoase ale străbunilor noştri. Preot: „Aşteptam un semn omule din s-a întristat de câte s-au întâmplat în Dacia. dimineaţa. cu sute de ani în urmă. Şi rogu-te să mă asculţi". 55Era mijlocul primăverii şi căpetenia Grad cu Burebista. pe măsură. 67Cunosc aceste lucruri. 57 Argedava.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 50Dumnezeu. 51Şi Domnul şi-a îndreptat faţa în altă parte şi nu a mai văzut poporul Său asupra căruia căzuse o mare urgie. 81Atunci. 73Vom da sfoară în ţară ca. 70El a fost un om mare. să ţinem aprins focul nemuririi dacice timp de trei zile şi trei nopţi. în cerul Lui de purpură. 58Aş dori să-i spun domniei tale câteva cuvinte despre oamenii neamului nostru. 66Şi a zis Marele Şi Grad a zis: „Închinare Marite acolo. s-a mâhnit de cele ce auzise şi a căzut pe gânduri. Sunt căpetenia Grad şi vin din cetatea Argedava. care să reformeze casta preoţească. 60Şi Grad a continuat: „Află că mulţi dintre râmleni au uitat de zeii neamului. Marele Preot de atunci. 52De atunci multe rele s-au întâmplat. 82La amiază soborul de preoţi şi 209 . 62Ne ducem de râpă Doamne! 63Ce putem face oare ca să oprim această cădere în rău care duce la pieirea neamului nostru?" 64Gruiu. Şi printre ei era şi preotul Cerian cu nevasta lui Ilaria care era însărcinată. 77 Şi Marele Preot a trimis olăcari în toate ţinuturile ca să anunţe hotărârea sa. dar noi îi vom zice 71 Deceneu". 72Atunci Marele Preot a făcut planul: „De mâine vom aranja ca pe locul unde Pitagora a fost incinerat. să vină 74 Preot al dacilor. a fost pregătit Rugul Lui Zamolxe. fiul lui în vârstă de cinci ani. 56De acolo preoţii i-au dus undeva în munţii cei tainici ca să vorbească cu Gruiu. Şi sunt încredinţat că spiritul lui Pitagora va dori să coboare printre noi şi să se încarneze. aşa cum ne-a spus Zeul Zamolxe în vechime. Încarnarea lui se va numi Decezeu. 61Nu mai sunt îngrijite altarele şi oamenii îşi pierd minţile bând vin şi băuturi tari peste măsură.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII preotese au înconjurat rugul sacru şi au făcut invocaţii către Dumnezeu şi Domnazâna. către Zamolxe şi Bendisa şi 210 .

Aprind acum şi aici vatra sacră a nemuririi dacilor arieni ca ea să fie mărturie că ne smerim şi cerem îndurare Domnului Dumnezeu ca să revenim pe calea luminii sufletului". 91Căci vatra focului nemuririi neamului rămăsese încă stinsă de pe timpul distrugerilor regelui gal Aster. 97Şi Domnul. CAPITOLUL 4 Naşterea lui Deceneu. au reconstruit din piatră vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. 96Încet. 6Era un semn că venise pe lume un om al înţelepciunii. 86Preotul Cerian s-a rugat aproape neîncetat alături de nevasta sa Ilaria ca să se întrupeze spiritul lui Pitagora. căruia i-au pus numele Deceneu. Şi mulţi oameni din împrejurimi au venit să vadă focul sacru dacic. Deceneu merge pe urmele Lui Zamolxe. Câţiva dintre preoţii şi preotesele din partea locului au vegheat focul chiar în curtea casei preotului Cerian. pe Calea Iluminării. 92Atunci Marele Preot a spus: „De astăzi Domnului Dumnezeu din ceruri Îi cerem să-Şi îndrepte privirea către noi. 4Nu a trecut mult timp şi Ilaria. tot aşa cum era şi pe vremea străbunului Zamolxe. Deceneu devine Mare Preot. şi aşa să-şi hrănească sufletele cu lumină vie. 8Vom face 211 1Când a ajuns acasă preotul Cerian a . încet. vestitorii nemuririi. ne vom ridica din genunchi. căci am pătimit destul. în lumina Lui de purpură. 83Şi era acolo o mare mulţime de oameni. ne vom lumina sufletele şi neamul nostru îşi va reveni din suferinţa şi pedeapsa în care se află acum". 95Şi vatra focului s-a aprins şi a mai zis Marele Preot: „De astăzi vom face în aşa fel ca acest foc să fie întreţinut şi păzit aprins un foc cu tăciunii aduşi de la focul sacru de la Apolovraci. privea cu bucurie la focul aflat în vatra sacră a nemuririi dacilor arieni şi ştia că în vremurile schimbării la faţă a lumii. 87 Aşa au trecut trei zile şi trei nopţi. Regele Deceneu. 85Şi rând pe rând toţi cei prezenţi se apropiau cu credinţă de foc şi chemau spiritele străbunilor să se îndure de neamul dacilor aflat acum la mare restrişte. Marele Preot Gruiu a pus pe vatra sacră tăciunii aduşi de la rugul de la Apolovraci. nevasta preotului Cerian a născut un băiat. 90Acolo. împreună cu preoţii şi preotesele locului. poporul Lui se vor îmbrăca cu un nou veşmânt de viaţă mult mai luminos decât până atunci. zburând în înaltul cerului. 93 continuu de veghetorii la foc. Calea Lui Zamolxe. 94În liniştea care s-a aşternut. 5Şi în Ziua Naşterii lui Deceneu s-au văzut corbii.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI către toţi zeii şi zânele neamului. Regele Burebista. la Sarmisegetuza. 88 Apoi Marele Preot Gruiu a luat tăciuni aprinşi din focul sacru şi împreună cu câţiva preoţi tineri au mers cu focul viu pe coama munţilor la Sarmisegetuza. 89Şi au ţinut aprins focul dacic până când au ajuns. Deceneu îndreaptă neamul pe calea înţelepciunii. şi cu sute de oameni din popor. 84Apoi preotul Cerian a aprins rugul. 7Marele Preot Gruiu a aflat de naşterea lui Deceneu şi a zis: „Iată că Domnul se îndură de noi şi a trimis mesagerul renaşterii noastre.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII totul ca el să poată lucra în voie. 9Şi Deceneu va fi preot al Zeului Zamolxe". 212 .

Bătrânul Înţelept. părintele neamului nostru.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI potrivită să înţeleagă înţelepciunea strămoşească. păstrau încă vie amintirea vieţii lui 19Nu mult după aceea Deceneu se Pitagora pe acel pământ. Căci preoţii ştiau asta de la sobor de preoţi şi preotese. adevăraţii zei sunt nemuritori. toţi aleşi de Pandu preotul. 32Şi Pandu era un urmaş de investirea lui Deceneu în preoţie şi l-au sânge al Lui Zamolxe. protectorii lui. a ajuns în Egipt urcând apoi pe cursul 22 până în Egiptul de Sus. cel care venise din Dacia noul Mare Preot Dorian. 23Aşa 24 Deceneu a cunoscut multe. Şi într-una din zile Deceneu l-a rugat Nilului 36Şi pe unde a umblat a văzut cu ochii lui pe unul dintre preoţii cei bătrâni. s-a schimbat la faţă şi s-a Ionia. şi aşa a fost învăluit întru-totul de duhul înţelepciunii lui Pitagora. Marele Preot a aranjat ca băiatul să fie învăţat de înţelepţii neamului. Dorian. o fată din ţinuturile care grecii îl numeau Decaineos. 34Şi Deceneu. Un Zamolxe. 11Şi chiar el. îi dădea poveţe lui Deceneu. cunoscute ale acelor vremuri. 23 37 20 213 . pe căsătoreşte cu Mara. să peregrineze în tracilor care păstrau vie credinţa lume. 26Şi Domnul Şi odată Marele Preot i-a spus lui nostru Dumnezeu va fi cu mine aşa cum Deceneu: „Tu copile cu privirea i-a însoţit prin lume pe toţi cavalerii pătrunzătoare să ţii minte cât vei trăi că zamolxieni". Marele Preot vroia să-l trimită pe care trăise pe vremea Lui Zamolxe. iniţiat cavaler zamolxian 18Atunci tânărul 33Din Tracia. a făcut rugăciuni chiar pe locul unde Pitagora locuise în vechime. 21 35De acolo Deceneu a plecat spre arborele vieţii. Zamolxe. la Luxor. 25 Vreau să plec în lume pe urmele Marelui Zeu Zamolxe. Cei 14Cu timpul Deceneu a deprins buna trei au trecut fluviul Istru şi au ajuns în învăţătură şi ştia a vorbi limbile cele mai munţii Haemus la clanul Cogaion. 29Şi Deceneu pe urmele străbunului Zamolxe acolo Deceneu i-a cunoscut pe preoţii de căutare a zeilor. Marele Preot. 12 10Când Deceneu a ajuns la vârsta despre străbunul Zamolxe. cavaleri zamolxieni. pe nume locurile pe unde păşise Zamolxe cu sute Semian. Alb Împărat. Deceneu a mers în preot Deceneu. 24Atunci tânărul preot a spus: „Am aflat lucruri minunate despre omul nemuririi. să-i spună tot ce ştia el Hardealului. Marele Preot. Apoi şi-au unit mâinile Babilon. 15Căci neamurile Marelui Lup Alb. i-a legat pe Deceneu şi pe Mara cu jurământul iubirii pe care ei l-au spus ţinând mâinile pe un trunchi de brad. au făcut în Tracia. neamului. în insula Samos unde oamenii umplut de duhul înţelepciunii. 13Şi răul 27Nu mult timp după aceea Deceneu a vine în minţile oamenilor atunci când zeii nemuritori sunt înlocuiţi cu zeii muritori pornit spre Tracia însoţit fiind de doi 28 plăsmuiţi de minţile rătăcite". după care a trecut prin Iudeea şi deasupra focului sacru dacic. 30Aşa Deceneu a aflat şi de la ei în suflet a lui 16Şi a venit ziua când Deceneu a fost despre reîntoarcerea 31 hirotonisit preot al Lui Zamolxe.

Deceneu a povestit cele trăite de el mergând pe 214 . Şi multe lucruri de înţelepciune a învăţat Deceneu în cursul călătoriei lui.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII de ani în urmă. 38Iar când a revenit în Dacia. însoţit de cei doi cavaleri zamolxieni.

56Aşa Burebista a ajuns unul dintre cei mai puternici regi ai 57 să fie cumpătaţi. 58Marele Preot Deceneu umbla pe pământurilor marelui regat al lui Burebista dându-le rumânilor pilde şi îmbărbătându-i. 215 . 48Odată Marele Preot Deceneu a mers în ţinuturile carpilor din Moldava şi le-a vorbit preoţilor şi mulţimii de acolo astfel: „Rumânii au devenit neputincioşi pentru că au părăsit înţelepciunea străbunilor. iar în est până înspre fluviile Tanais şi Atel. când vom simţi iarăşi sufletele străbunilor. acolo unde trăiau sciţii fraţi buni cu tracii. cele scrise în vechime de către Marele Lup Alb. Legile Belagine. îl avea om de taină. 59Deceneu a topit aurul primit de la regele Burebista şi l-a transformat în plăcuţe pe care a gravat din nou Legile Lui Zamolxe. deşi tânăr. 44Şi aşa i se dusese vestea Marelui Preot Deceneu că tălmăceşte voinţa zeilor şi toţi îl respectau. 60Căci legile fuseseră păstrate în grai de unii preoţi şi de rohmani. 43Iar regele Burebista. că ne arată calea luminii. moşii şi strămoşii noştri de sub brazdă. 41Şi Deceneu i-a prorocit lui Burebista şi l-a sprijinit să fie rege şi să-şi întărească domnia. Că la acea vreme mulţi daci aveau năravul băuturii fără măsură. 54Şi regele Burebista a luat înapoi tot aurul şi l-a dat lui Deceneu. 52 În sudul fluviului Istru se mai aflau 53 încă galii scordisci. 40Era atunci timpul când începuse să se ridice în putere Burebista. iar Legile Belagine au fost iarăşi cunoscute de toate neamurile tracilor. 45Regele Burebista se sfătuia cu Deceneu în tot ce era de făcut mai de seamă în marele lui regat şi Burebista şi l-a asociat pe Deceneu la domnie. 49Dar credinţa în Zamolxe ne va salva. să-i unească pe toţi dacii şi pe alţi traci din triburile învecinate prin blândeţe sau prin forţă. 50Dacă vrem să cunoaştem iarăşi ce este nemurirea să ne lăsăm călăuziţi de lumii. cei care topiseră la Sarmisegetuza tăbliţele de aur pe care fuseseră gravate Legile Lui Zamolxe. ştiind marea înţelepciune a lui Deceneu. 61Aşa a crescut puterea preoţimii. pustnicii cei blajini. atunci treptat se vor deschide cerurile şi pentru noi şi vom putea din nou să avem vieţile fericite". fata unui rohman din ţinuturile carpilor. 39Nu mult după întoarcerea sa în Dacia. 55În anii care au urmat Burebista a reuşit. Legile Blajinilor. 42Deceneu a fost cel care a condus un mare sobor de preoţi şi preotese şi l-au căsătorit pe regele Burebista cu Zânaida. 46Apoi Deceneu şi Burebista au dat poruncă să se taie viţa de vie acolo unde era obiceiul beţiei. la Ceahlău muntele cogaion al carpilor. a trecut Istrul şi a mers la galii scordisci. a primit Marea Preoţie de la Dorian. 51Şi aşa să ştiţi. un cavaler zamolxian care se abţinea de la vin şi în care Marele Preot Deceneu a văzut creşterea neamurilor tuturor tracilor. Şi într-o primăvară regele Burebista. Pământurile regatului lui Burebista se întindeau în vest până spre Vindobona şi spre izvoarele Istrului. cu o armată puternică. chiar în dimineaţa zilei când în văzduh se vedea piramida şi Calea Cerului. Deceneu.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI urmele străbunului Zamolxe. şi-i învăţau pe oameni 47 străbuni. în prezenţa a sute de preoţi şi preotese din neamurile tracilor.

71Iar voi preoţimea. să nu se balada aceasta era o mărturie a credinţei gândească la înşelăciune. Şi tot cântare în versuri a învăţăturilor Lui 2 omul când vinde sau cumpără şi face Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu. Iar dacă sunteţi credincioşi de veacuri a neamului: „P-un picior de străbunului Zamolxe să arătaţi acesta prin plai. 74 focul am încins. Că din zori de zi. Mergând aşa pe calea închinăm. 5La Zamolxe vrem. la 11 pe pământurile strămoşilor lor. pe-o gură de rai. voi să nu uitaţi. regele Burebista a fost răpus. 75Şi să luaţi aminte să nu rai. 79Şi Deceneu i-a iniţiat pe unii preoţi. 80Preoţimea lui Deceneu făcea iniţieri în mistere dacice în peşterile sacre şi pe vârfurile munţilor. strânsu-ne-am în faptele voastre bune. Să nu aşteptaţi să primiţi fără muncă. Iar de o fi noapte. Lumina Lui Dumnezeu revine. în multe taine. 1Incă de pe vremea Lui Zamolxe cei care aveţi cunoaştere despre rămăsese în popor Balada Lui Zamolxe. Cei ce simt că trăiesc. trezire ne dai. 63Şi într-o zi. Deceneu pleacă la Zamolxe. 67Odată regele Deceneu a vorbit preoţimii şi multor oameni adunaţi la Sarmisegetuza astfel: „Aflaţi că o ţară nu se poate îndruma bine fără ca cei care o conduc să fie ei înşişi virtuoşi şi drepţi. cuvinte ne părăsiţi niciodată pământurile neamului spune. acei preoţi care purtau căciulă de blană de miel. pe-o gură de nemurirea. 76Că poporul Meu. să ai Dumnezeu. de înţelepciune. cei apropiaţi care se ajută unii pe alţii. ochiul de Mi-oţi vede. să priviţi De multe ori Deceneu îi strângea pe departe.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII s-au schimbat şi împărăţia romanilor dobândise mare putere. CAPITOLUL 5 Balada Lui Zamolxe. Frumuseţea 70 şi misterul femeii. ci la ce este 3 73 drept. 69Aşa 62Vremurile preoţii şi pe preotesele locurilor pe unde umbla şi le vorbea despre rumâni şi 78 înfrăţirea lor cu natura. şi să nu le daţi vreodată la străini că veţi Zamolxe a privit. să ne dărnicie. 78Aşa Marele Preot Deceneu a întărit credinţa neamului în Munţii Carpaţi sacri. o 72 înţelepciune. se ridică tot poporul la lumină. cogaionii. numindu-i pileaţi. Doamne. acolo de Domn vă rugaţi. 68Şi temelia neamului este familia. căci l0 popoarele în pribegie fie pier fie nu-şi preotul tău. 64Ţara era în mare jale şi preoţimea l-a chemat pe Deceneu să fie rege şi călăuzitor neamului. Şi negoţ. Vorbe de înţelepciune. Tu Stăpâne. pe oriunde s-ar afla. 77 cu voi voi fi. Oriunde găsesc vreodată liniştea până nu se întorc umblaţi. 4Rugul am aprins. la înţelepciunii veţi afla şi ce este puterea Ta. prin uneltirile unor oameni răi. Eu 12 unde au plecat". %Focul s-a-nteţit. 6Doamne ne-om ruga. e un deceneu. atuncea 216 . 66Apoi a fost pace în toate pământurile tracilor. rugul aţâţaţi. să o folosiţi în bine. 65Era nevoie de un om care să fie pildă tuturor şi Adunarea Bătrânilor a hotărât la Sarmisegetuza ca Deceneu să fie rege pe deplin. prin milă şi vale. şi-astfel ne-a grăit: 9-Tu 76 ajunge în bejenie şi veţi pieri. căci de la muncă vine bogăţia. o mulţime mare. 81Iar pe preoţii cei mai buni Marele Preot Deceneu i-a învăţat tainele stelelor.

aminte să luaţi. l3Să mai luaţi aminte. vrerea v-o ascult. l4În codru de umblaţi. 217 . când frunza foşneşte.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII veţi crede. crestele sunt sfinte. la popor de zei. Carpaţii-s temei. că la voi Mă uit.

să se-nveselească. 45Tu să orânduieşti ca trupul meu să fie ars după datină şi să-mi pui cenuşa într-o urnă şi să o îngropi undeva în curtea casei noastre. sus la Dumnezeu. Cel ce vă mângâie. s-aveţi mintea trează. Maimarele Preot şi rege al dacilor. 32La acele vremuri au fost aprinse multe ruguri sacre care-i cinsteau şi pe Marele Lup Alb şi pe Cavalerul trac. 26Atunci şi alţi zei. 37Iar preoţii neamului. Voi oameni frumoşi. voi 24 25 vorbi mereu. ajutor să daţi. 29An de an lumina Lui Dumnezeu revenea în sufletele dacilor. Deceneu i-a spus soţiei sale Mara: „Eu mă voi duce curând la străbunul Zamolxe. din omul frumos. 25Când hora-ţi încinge. 36Multe vii se scoseseră şi patima băuturii a tot scăzut până când aproape a dispărut. Mulţi negustori veneau din sud. e cel mai frumos. temelia neamului. lacrima nu vede. 18Drepţi vă ridicaţi. să-i urmeze. 16Sacru vă e plaiu. să vă apăraţi. 20 să nu-i părăsiţi. 19Pe cei oropsiţi. binecuvântează. C-al zeilor grai. ajunseseră iarăşi pilde de viaţă cinstită şi cumpătată şi poporul îi urma. a 218 . îmbătrânise şi a orânduit datul Marii Preoţii. un om înţelept căsătorit cu preoteasa Cidia şi cu Miruna. sunt nenumărate. 48Atunci. o femeie din neamul sucilor. Viaţa de v-o daţi. din când în când. viaţa-i cu 17 noroc. cântec bucuros. De poporul Meu. nemuritorii. Intr-o zi Deceneu şi-a dat ultima suflare. 49Iar Marele Preot Lucian le-a vorbit oamenilor astfel: „Aflaţi că Deceneu. 44Şi când a venit vremea să meargă la ceruri. să vă amintiţi. Numărul cavalerilor zamolxieni. oamenii vi-s fraţi. 39 23Cel ce-n Mine crede. şi a celor care conduceau poporul. vor avea temei. 23 Negoţul înflorea şi se dusese vestea bogăţiilor Daciei şi a aurului pământului. 42Deceneu. modelele de cutezanţă. pe munte sus. pe-o gură de rai". 41Credinţa în străbunul Zamolxe înviase. se deprinseseră iarăşi cu munca ca de acolo ştiau că vine berechetul. e-n cântul de nai. 40Iar sufletele râmlenilor erau pline de dărnicie şi o arătau în fapte şi vorbe bune. 24 iau suspinul greu. şi să vă iubească. la Apolovraci. sfânt vă este graiu. asta nu uitaţi: Veţi fi înviaţi! 22 întărit familia. 38 34S-a 22Vieţile-n dreptate. s-a adunat mulţime mare de preoţi ai neamului şi au aprins un rug şi după datină au ars corpul lui Deceneu. graiul 28 omenos. iar spiritul de ajutor devenise iarăşi viu aşa cum fusese pe timpul Lui 35Oamenii Zamolxe Arianul. oamenii dreptăţii. p-un picior de plai. adevăr şi dreptate 33 ale neamului. la 20 21 Mine-o să vie. 15 Voi să-l ascultaţi. să aprinzi focul sacru al nemuririi că aşa voi fi şi eu cu voi în duh". s-a înmulţit şi toţi tracii ştiau despre calea luminii faptelor lor. din Tracia şi Grecia. De la sănătatea castei preoţeşti. care fusese Mare Preot un mare număr de ani. să fiţi drăgăstoşi. doina să pornească. inimii de foc. la Mine-o ajunge.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Deceneu vorbeşte. 27 Şi când vă vorbiţi. că drumurile erau bune şi fără lotri. 30Şi aşa mulţi dintre ei se întorceau de la 31 întuneric la lumină. oamenii dobândeau şi ei virtute. şi să vă-nchinaţi. 46Iar pe locul acela. pe Lucian preotul. 43L-a ales.

cogaionii.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII plecat în cerul de purpură la străbunul nostru Zamolxe. 51Şi ştim cum părintele Deceneu ne-a zidit iarăşi în credinţa noastră în Munţii Carpaţi sacri. 52Suntem acum 219 . 50El Deceneu a fost trimisul cerului ca să ne ridice iarăşi ochii spre lumină. că poporul căzuse în întuneric prin uneltirile celor răi.

ele se pot reface 70 ceva nou. 97„Lucrul bine început este pe 74Şi multe alte pilde de înţelepciune jumătate făcut. spunându-le: 59„Moare puţin câte puţin 93Dacii ţineau în inimile lor multe 60 cel ce devine sclavul obişnuinţei.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI din nou un neam cu încredere în dârzenie. 66cel care şi a obiceiului pământului. 80blânda atingere a zorelelor. dădeau preoţii decenei poporului. soaţa Lui Zamolxe. Zău!". pentru înţelepciunea şi cumpătarea lor ca stăpâne ale căminelor. viaţa sa. Zâna Zânelor. căci înţelepciunea nu ascultă muzică. râmlenii cei 72 zilele plângându-şi de milă. soaţa de viaţă a bărbatului. 76Despre femei. 90cruzimea lupului. 61cel ce nu citeşte. In vecii vecilor neamul nostru îl va de soare. 89cuminţenia porumbelului. iar din spiritul lui se adapă acum cu apă vie toată preoţimea noastră care în cinstea lui se mai numeşte şi preoţime decenee. curaj. 64cel ce fuge de dragoste. felul în care ei înţelegeau oftează des. 58Aşa preoţii decenei îi învăţau pe cremenelui. 84privirea îndrăgostită a cerboaicei. 53 Şi Deceneu a fost cel care a redeschis o cale nouă iniţierilor în peşterile noastre sacre. părintele Deceneu. 95Şi se ştia că dacă Legile 69 Lui Zamolxe. 75 98Caută să nu laşi lucrul neterminat. 55El. 62cel ce şi de la Zamolxe. cel ce nu păstrători ai înţelepciunii lumii dată la întreabă de frica să nu se facă de râs. 87 88duritatea avea pe Deceneu în inimi. 70cel ce nu vorbeşte cu oamenii din înţelepciunea poporului. Căci femeia. 56Şi aşa s-a deschis iarăşi calea cea largă a inimii femeile neamului erau preţuite pentru armonia pe care o aduceau familiilor lor. cel ce nu vrea să construiască vor fi vreodată distruse. scrise pe tăbliţele de aur. 71 96Şi iată câteva din vorbele de duh ale pe care nu-i cunoaşte. 83atingerea delicată a florilor. are misterul lunii de pe cer. astfel: 77„Un popor se trezeşte când femeile din neamul acela cunosc lumina Lui 78 Dumnezeu. 81mişcarea tremurândă a 78 82 frunzelor. 68cel ce nu schimbă nimic în înţelepciunea. cel ce vorbe de înţelepciune lăsate din străbuni nu călătoreşte. începuturi de îngerii veghetori în scrierile 73cel ce nu riscă siguranţa pentru cele vechi: nesiguranţă pentru a-şi îndeplini un vis". cel ce-şi petrece neamului rumânilor. 54Ştim că părintele Deceneu a avut suprema funcţie sacerdotală. 94Ele erau o lege a strămoşilor ce nu ajută şi nu se lasă ajutat. preoţii decenei spuneau vorbele lăsate neamului de către Bendisa. legile bunei nu mai are ochii strălucitori. rândunicii. înălţarea zveltă a bradului. 67cel ce firi omeneşti. 85bucuria razei 57 86timiditatea treze. lipsa de teamă faţă de moarte. 79unduirea apelor. moştenite de la străbunul Zamolxe şi păstrate prin viu grai de pustnicii rohmani. 91ardoarea focului 92şi oameni cum să-şi trăiască frumos viaţa şi le arătau de ce să se ferească răceala zăpezii". 63cel ce nu mai simte neamului era zidită în vorbele de duh ale pasiunea. 65cel poporului. hărnicie şi vorbă înţeleaptă. a gravat pe tăbliţele de aur Legile Belagine. mândria păunului. cinste. Iar 220 . fire veselă deschisă şi primitoare.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 99Apele sunt hrana pământului şi vorba bună e hrana sufletului. doar o vorbă are. 221 . 101Tăcerea este impulsul creării lăuntrice. 102Omul de onoare. 100Inţeleptul tace şi face.

chiar lui însuşi i-e vrăjmaş. 127 122Aţa se întinde până se rupe. pietrele rămân. ci în ţesătură. 106Omul harnic. ai parte. nu gura ta. 104Frica ucide mintea. 114Apa stătătoare poate fi înşelătoare. 108In loc de milă să impui respect. dcasele copiilor. 139Ce poţi face singur nu aştepta de 120Un prieten bun nu se găseşte la la alţii. începutul sacului nu doar la sfârşitul lui. 126Omul se leagă de inimă. 140Nu clădi pe nisip. ce-o mai fi o mai veni. 113Apa curge. 110Nu te îmbăta cu apă rece. 112Apa cât de mare vine. 132Cele bune să s-adune. pe Dumnezeu împrumută. că de se va 119Pe calea luminii vei întâlni şi răci în zadar vei munci. 141Ce semeni aceea răsare şi aceea 142Fii fericit şi lumea din jurul tău va 123Economia se face încă de la fi fericită. casa fără bărbat e pustie pe dinafară. apăi om cu om. Pânza bună nu stă în înfloritură. 115Apele mici fac râurile mari. 130Călătorului îi şade bine cu drumul. 117Cine are ochi pizmaşi. de pâine nu duce dor. 134Le este frică de adevăr doar acelora care trăiesc în minciună. 111Lasă să te laude altul. 135Nu strânge lucruri de care nu ai nevoie. cele rele să se spele. 136Ce poţi face astăzi nu lăsa pe mâine. 131Ce-a fost a trecut. 144Ce faci te face. 133 Cine pe săraci ajută. 222 . 143Iubeşte şi vei fi 124Bărbatul după muiere şi copilul după mamă se cunosc. piatra tot în vad rămâne. capăt de drum. şi iarna car. 146Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. 129Bărbatul păzeşte ogorul şi femeia bătătura casei. muncitor. culegi. 121Ia aminte să nu-ţi tai singur creanga de sub picioare. izvoare cu apă vie. 138Bate fierul cât e cald. 109Ai carte. 116Nu pune toate la inimă. iar ura se naşte din frică. 137Omul gospodar îşi face vara sanie 118Aşchia nu sare departe de trunchi. iubit. 107Pe târâie brâu nu poţi să contezi. 128Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru. 105Cel ce adună fir cu fir o să aibă cu grămada. 125Binecuvântarea părinţilor întăreşte 145Munte cu munte se-ntâlneşte.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 103Ia aminte că adesea drumul pe care vrei să-l scurtezi este cel mai lung.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 147Cine adună la tinereţe are şi la bătrâneţe. 223 .

149Prietenul la nevoie se cunoaşte. 224 buni cu tine. atenţie ca să dea rod. în slavă cu smerenie. nu-i cunoşti. 155Omul învăţat poartă întotdeauna la bogăţie cu cumpătare. că pe 165Extazul leagă omul cu Dumnezeu. oamenii din jurul tău. ca să te 162Zâmbeşte oamenilor şi ei îţi vor . 173Deşteptul învaţă din greşeala daca el zâmbeşte oglinda îi intoarce altuia. posteşte până se aminteşte-ţi că ai mulţi prieteni pe care însănătoşeşte. 181Cine mănâncă până se 164Când doreşti ajutorul oamenilor îmbolnăveşte. 167Cum e faţa liniştită a izvorului 185Femeia harnică ţine casa cu fusul. 153Cine nu-i dator e bogat. 156Viaţa omului este ca o oglinda. 179Ascultă şi nu te mânia. 169Ziua bună de dimineaţă se 150Cel ce iubeşte iartă. 151Dragostea este ca o grădină 170Prin muncă şi stăruinţă. zâmbetul. 180E bine să cunoşti ce este binele. îndelungă răbdare. la 154Adevărata avere a omului este bătrâneţe vesel. 166Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi 183Vorba multă. 182Nu da binelui cu piciorul. 168Dumnezeu găseşte o ramură joasă tânără: trebuie îngrijită şi întreţinută cu la dorinţă. 161Bine faci. cine dă lui îşi dă. 158Iubeşte şi ascultă-ţi muzica inimii 176Fii recunoscător oamenilor care-ţi şi a sufletului. bine găseşti. n-a dat 152Dumnezeu este treaz. către toţi cu averea cu el. aşa-i viaţa celui care e cu Cerul zâmbi. vei ajunge 160Omul cu suflet mare e bogat. 172La tinereţe să fii drăgăstos. place. urmă îi duci dorul. 177Răspunsul blând înlătură mânia. 178De eşti bun cu oamenii şi ei vor fi poţi îndrepta.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 148Cine face lui îşi face. îndurare. 175Vorba dulce mult aduce. fac bine. sărăcia omului. la orice întâmplare cu înţelepciunea. împăcat. cunoaşte. 171Cine nu a construit o casă. 163Cine gândeşte bine îşi sădeşte dar şi mai bine este să-l urmezi. trăiri de mulţumire. cel cu suflet mic este sărac. pentru pasărea care nu poate zbura. 174Omul învaţă din greşeala lui doar 157De eşti trist îi vei întrista şi pe atunci când se trezeşte. naştere unui copil şi nu a sădit un pom. a trăit degeaba. curat. 159Ochii sunt poarta către suflet. 184Munca înnobilează pe om.

225 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 186Vulturul nu trăieşte în cuib de vrabie.

vechime. tot mai bine. se va hrăni de-a 189Pomul după roade se cunoaşte. puterea tânărului şi mintea bătrânului. leac. Doamne. 4Pe acel drum merseseră uriaşii. Unirea face puterea. nu oile sau când să scoată stupii la vărat sau să-i pună la iernat. unde mirii se îndestulau ca să pornească 203Adevărata cunoaştere duce la bine căsnicia lor. când 204Treaba nu o faci cu graba. CAPITOLUL 6 Poporul zeilor. tătânii cei din 196Dacă vrei să prosperi un an. omul după fapte. Orânduirea vieţii. 8Se 200Unde-i mintea e şi norocul. la Sarmisegetuza era un drum mitic. sau când se făcea peţitul şi logoditul. iar pururea înţelepciunea urmaşilor tracilor. 195Chipul omului este oglinda sufletului. 206Fie pâinea cât de rea. când e vorba de învăţătură. cade singur în ea. mergea după rânduiala îndătinată. mărţişor. timpuri îngrijeau pomii şi viţa de vie. puterea creşte. 194Greşeala copilului tău să nu o treci cu vederea. 11Şi se ştia când se schimbau anotimpurile. prier. 191Un bătrân înţelept e o comoară nepreţuită. Preoţimea decenee păstorea cu inimă curată poporul. ştiau zilele când se culegeau plantele de 201Norocu-i după cum şi-l face omul. 192Dă-mi. 209Şi din aceste vorbe de înţelepciune 1Şi poporul zeilor s-a aşezat în tihnă făcându-şi din înţelepciunea străbunilor fel de viaţă. datini şi sărbători ale dacilor. Mersul de la peştera Apolovraci. n ţara ta. lăsate din străbuni. 9Se făceau nunţi cu daruri lui. Calea Iluminării. 208Inima omului i se citeşte pe faţă". peştera Lui Zamolxe.noaptea. Anul îl împărţeau în douăsprezece luni după numele lor: gerar. Graiul strămoşesc. soarele zăbovea mai mult pe cer şi când 205Tare-i bine şi frumos. 207Cine sapă groapa altuia. prietenii ţi-i alegi singur. creşte oameni. orânduiau viaţa după natură şi semnele plantează copaci. dar nu-ţi bagă şi-n traistă. obiceiuri. pe care orice preot deceneu o parcurgea. 226 . 198Dacă vrei să prosperi timpului. 188Unde-s mulţi. titanii. 202 şi când ţineau sărbători de aducere a Soarta omului este mereu în mâinile berechetului. Calea Lui Zamolxe. cireşar. 6Aşa ştiau când era aratul şi timp de o viaţă.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 187Nu e omul niciodată bătrân. făurar. semănatul. când să urce sau să coboare 199Gândeşte şi apoi treci la fapte. 193Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu. 190Dumnezeu îţi dă. că se face obicei. Dacă vrei să prosperi zece ani. cultivă 5Iar oamenii îşi măsurau timpul şi-şi 197 cereale. când e omul ziua era egală cu 12 sănătos. Şi tot la anumite invers. florar. cel puţin o dată în viaţa sa. 10Viaţa oamenilor credinţă.

brumărel.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII cuptor. brumar şi undrea. 227 . gustar. răpciune.

Dragobetele. oamenii aprindeau lumina că era ziua ridicării la cer a sufletului străbunului Zamolxe. 27In luna lui făurar era Ziua Ursului. 15Unele erau tinere. a cărei zi era în prima zi din luna 38 lui mărţişor. după Bobotează. 25Şi de cădea bruma pe ele era semn că fata se mărita. 36Şi mai era obiceiul că primăvara când tuna prima dată a ploaie. 33Flăcăii încurau caii şi fetele dormeau peste noapte cu iarbă mare în cosiţe. Şi când focul se mai domolea săreau peste foc şi strigau zeul nemuririi: 228 . flăcăii plesneau seara din bice şi în puterea nopţii strigau fetele nemăritate de Ziua Focului. Şi tot în luna lui mărţişor se sărbătorea şi Ziua Preoteselor Vestale. Zeiţa Mamă. Muma Caloianului 17 şi Muma Pădurii. precum Floriile. iar la Bobotează. se sărbătorea Ziua lui Ion întemeietorul din dinastia împăraţilor Lui Dumnezeu. 31Şi era obiceiul ca lumea să mănânce dimineaţa tare devreme ca să le meargă din plin. Sântilie. ziua când murea Baba Dochia. 24 se postea. 16Apoi de la venirea verii până la venirea toamnei erau Maica Domnului Zamolxe. 23 In ajunul Bobotezii. până la şase ani. când ziua era egală cu noaptea. 39 crească mari. Fetele luau fire de busuioc crescut la fereastră. 30Primăvara se întorceau păsările călătoare. atunci când bărbatul casei aprindea Focul Viu în sobă frecând între ele două lemne uscate. 41La Paşti. Sânpătru. 28Se cinsteau moşii de iarnă în amintirea strămoşilor. 26A doua zi. Moş Indrei. lumea îşi dădea cu aur pe la frunte ca 37 semn de belşug şi de berechet. dacii ţineau Dragobetelui. şi pe cei bătrâni. Sântoader şi Sângiorz. Drăgaicele şi Ielele care se arătau de cum venea primăvara până sosea vara. şi le puneau noaptea sub streaşina casei. 29Apoi ţineau sărbătoarea tinere virgine. preoţii dacilor umblau cu botezul întru curăţia sufletelor şi dezgheţarea apelor. zeiţele neamului. sărbătoarea primăverii. despre care se credea că mureau odată cu mijirea iernii. de Alimori când se dansa şi se cânta în jurul focului. în luna lui mărţişor. Şi era şi Sâmbra Oilor sau Ziua Şarpelui. fetele primeau ca dar mărţişoare. 32De Sântoader lumea se spăla pe cap cu leşie cu iarbă mare. ieşeau mânjii. de-i da de grindă.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 13In ceea ce înfăptuiau. 14Şi la sărbători anume le cinsteau pe zeiţe după cum se aflau. în luna lui gerar. în semn să 21 fiul Dochiei. mieii şi puii păsărilor. la timpul potrivit. 40De Măcinici. oamenii îşi aminteau de sufletele moşilor şi strămoşilor şi mâncau colăcei cu miere şi nucă. 34In luna lui mărţişor. 18Tot aşa dacii îi sărbătoreau pe zeii cei tineri. 22 22Şi lumea petrecea cu moaşele. Iar de toamna până la venirea iernii erau zeiţele mai bătrâne. seama de zâne. Sâmedru. copiii umblau cu sorcova şi le urau oamenilor de bine. Moş Ajun şi Moş Crăciun. 35In această lună era ultima babă şi se strângeau gunoaiele şi li se dădeau foc. de Ziua Mărţişorului. 42Şi petreceau cu mese bogate. Multe se spuneau şi despre Baba Dochia. pe cei mai maturi. mergeau la moaşe. zeul cel tânăr al dragostei. 20Cei. 19Şi iarna. Şi le puneau copiilor pe cap un covrig mare cu o monedă de aur înfiptă-n el şi-i săltau de trei ori în sus. Sânzienele. Moş Nicoară.

după câteva zile era Ziua Cucului.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Alimore! Alimore! 43Apoi. când 229 . Bunavestirea.

anul nou al ciobanilor. urcau pe muntele cel mare al carpilor. se dădeau de pomană vase şi 45Şi la Joimari. sâmbăta. schimbarea la faţă a oamenilor. 60Se rostea cu pioşenie oale. pe 54La Rusalii. copiii se duceau după joarde de răchită. 44Inainte de a auzi dimineaţa la cimitire unde sub lespezi primul cântec de cuci oamenii se stătea cenuşa străbunilor. 50La Florii. 59Atunci se împărţeau bune. De Sângiorz. de unde vedeau umbra cobora duhul înţelepciunii Lui Zamolxe. 61Şi aşa ei roşeau ouă şi se trecea pe sub Crucea Lui ţineau vie credinţa în străbunii neamului Zamolxe. mergeau 122 . 69Mii de oameni porţile fetelor iubite ca să le peţească. şi făceau şi apă de dragoste şi jucau în hora Sânzienelor. formă de cruce a Lui Zamolxe pentru 51Apoi lumea se încingea cu răchită ca să băieţi. piramidei. 68Şi mulţi se strângeau pe munţii verzi de armindeni. acolo lângă se împărţea pomană pentru sufletele crucile morţilor care aveau pe ele făcută străbunilor. fetele adunau flori de sânziene şi făceau din iar duminica o duceau la templu sau la ele coroniţe rotunde pentru fete şi sub vatra dacică unde preotul o binecuvânta. străchini şi Crucea Lui Zamolxe cu floarea vieţii încrustată pe ea. când se făceau nedei. Joia-Mare a Paştilor. Amuţitului Cucului. 57Şi în straie de sărbătoare. în luna lui prier. Ziua Soroacelor. 64De Sânpătru. iar porumb fiert Sânmedru. erau veseli şi cu gânduri ardeau morţii. 62Iar străbunul „Zamolxe a înviat" şi li se răspundea Zamolxe îi veghea din cerul Său de „Adevărat a înviat". şi Calea Cerului care arăta sufletului 55Atunci jucau cetele de căluşari care-i omenesc drumul spre Dumnezeu. vindecau pe mulţi. 46Copiii umblau cu joimărica şi 47 numele celui îngropat şi se spuneau cereau ouă. 49De Paşti se ciocneau ouă semn că oamenii renăşteau purpură. oamenii. trăiseră uriaşii. 63In Ziua de Sânziene. munţii sacri. 48De Paşti oamenii îşi spuneau care dormeau sub grui. oamenii se spălau pe faţă cu roua tot aşa ca şi pe vremea Lui Zamolxe dimineţii şi-şi puneau la porţi ramuri Arianul. când se făceau socotelile după pentru sufletele străbunilor. 72Toamna începea când ziua era egală cu mai ales femeile şi copii. iar tinerii le aşezau la cogaioni. 56Sărbătoarea dura 71Moşii cei mari păzeau fulgerul şi câteva zile şi se făceau târguri de moşi. când vârful Toca. 65Când era secetă în luna lui cuptor în luna lui prier. erau moşii de vară. în luna nu-i doară şalele. se formau turmele şi începea păstoritul care dura până la paparudele umblau din curte-n curte. se dădea pomană 66 brumărel. ustensile pentru gospodărie. 53 Şi tot primăvara în prima zi din luna 67In luna lui gustar era Sărbătoarea lui florar era ziua de arminden când Muntelui. 58Că dacii îşi îmbrăcau curat. la mijlocul verii. când era Ziua din oul cel mare al începuturilor lumilor. Şi oamenii nu lucrau de Sântilie. pe locurile unde în vechime peste neamul întreg. colacii. 70In acea zi apărea uneori cea mai mare sărbătoare a poporului. deschideau poarta dintre vară şi toamnă. se împărţeau mere. mai ales linguri. lui cireşar. învoielile luate la Sângiorz.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI începea cucul să cânte. în luna lui de Sântilie. în luna lui cireşar. Şi la Vinerea-Mare dacii întâmplări din viaţa omului acela. în luna lui cireşar.

femeile tinere şi copiii. sărbătoarea Lui Zamolxe. 84Atunci se mergea cu steaua în amintirea îngerilor veghetori. bărbaţii le aveau la gât şi puneau coroniţe şi pe gâtul animalelor şi pe porţi. Şi era obiceiul ca femeile să poarte pe cap coroniţe din plante de leac. 76Atunci se împărţeau ofrande şi erau invocate spiritele străbunilor să aducă spor şi belşug în casă şi sănătate. leac. cel al bărbaţilor şi cel al femeilor. pe care-i dădeau cetelor de colindători cu capra sau cu ţurca. bărbaţii tineri. 99Pe ştergare se aşezau pâini.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII noaptea. pregăteau vase în care ardea focul sacru dacic. colindeţii. când începea iarna pentru păstori. luna lui Moş Indrei. 90Şi când oamenii se adunau la templu. 98Urma dansul fetelor care purtau pe cap stergare albe. cei veniţi din stele. de familie şi de animale". brezaia. 91Iar bărbaţii stăteau separaţi de femei. Toţi cei prezenţi primeau binecuvântări şi aşa se schimbau luminoşi la faţă. 93Şi făceau promisiuni Lui Zamolxe când bărbaţii spuneau: „In numele Lui Zamolxe vom fi şi mai harnici şi vom apăra hotarul mai bine". preoţimea primea ofrande plante de leac. 94Iar femeile ziceau: „In numele Lui Zamolxe vom avea grijă de casă. sau Cârstovul viilor când se făcea culesul viilor în luna lui răpciune. 75Apoi erau moşii de toamnă. 7 . 79Şi de Crăciun. indrea. 231 . vase cu miere şi fructe. 78Şi se aprindeau multe focuri sacre la temple cinstind cutezanţa lupului şi nemurirea neamului. 80Se credea că atunci se deschideau cerurile şi cei curaţi cu inima îi puteau vedea pe zeii lumii de dincolo. înainte de Sâmedru. aşa cum era obiceiul de pe vremea lui Crăciun. îmbrăcaţi în strai alb. 82După Sărbătoarea Crăciunului urmau douăsprezece zile şi nopţi de voie bună când se credea că firea omului renăştea. cerbul sau cu moşii. Sumedru. era şi Ziua Lupului când dacii îl sărbătoreau pe Marele Lup Alb. 73Şi atunci era Ziua Crucii Lui Zamolxe. cu ursul. copiii umblau cu bolindeţu şi femeile coceau colaci. tatăl Lui Zamolxe. 81Şi se făceau daruri copiilor. 83Cetele de flăcăi colindau cu pluguşorul şi cu sorcova întru înflorirea vieţii omeneşti. uriaşii neamului. în luna lui undrea. cu dungi roşii la capete. în luna lui brumar. 89Preoţii şi preotesele la temple. în luna lui brumărel. crăciunii. 85Şi se credea că aşa se reîntemeia lumea din Dumnezeu Tatăl şi Domnazâna Mama Dumnezeea. făceau jurăminţi apoi grupurile se uneau şi se îmbrăţişau. 77Toamna. părinţii tătânilor. . protectorul neamului. 96Cu toţii ridicau mâinile spre cer. 88Decuseară bărbaţii lăsau la templu unelte de lucru şi arme ca să fie binecuvântate. 7 femeile în vârstă. iar femeile aduceau ustensile de bucătărie tot pentru binecuvântări. 92 Pe rând îngenunchiau în faţa focului sacru bărbaţii în vârstă. 74 86Femeile tinere găteau cu plante de 87 Se credea că de Ziua Crucii se adunau şerpii pentru împerechere prin alunişuri. 97Şi intrau în templu să continue sărbătoarea unde preoţii şi preotesele stăteau separat la masa lor. 100Apoi intrau băieţii mai mici care dăruiau un ban fiecărui bărbat rudă şi fetiţele care dăruiau la femeile rude un lucruşor făcut de mânuţele lor. 95Apoi toţi ieşeau la focul sacru de afară şi făceau două grupuri.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 101 Fetiţele împleteau 232 .

iar în munţii din mijloc era chipul Lui Zamolxe făcut din piatră de către Dumnezeu. 117Iar căsătoria omului era legarea de suflet a bărbatului de femeie şi a femeii de bărbat. spre casele lor. 105Aşa dacii urmau ritualuri şi aşa intrau în curgerea armonioasă a vieţii în ritmurile naturii şi în cele ale corpului. Erau bătrâni care. prin păduri. de la botezul copilului până la moartea bătrânului. Şi despre cei plecaţi la ceruri se credea că sau dus acolo doar pentru un timp. atunci când se pleca pe tărâmul celălalt se făceau sărbători pentru cei adormiţi întru 122 Domnul. era cuprinsă în legile vieţii. Focuri ale nemuririi erau aprinse pe locurile unde se afla cenuşa celor plecaţi pentru a-i chema la întrupare. 120Era obiceiul ca înainte de căsătorie să se facă purificarea corpurilor şi a minţii mirilor. ca apoi ei să vină înapoi pe pământ întru 125 întruparea sufletelor. 111Aşa ei chemau lumina să risipească supărarea şi întunecimile sufleteşti. nume ştiute din moşi-strămoşi. lăcaş al spiritului omenesc. 102Urma masa comună la care fete tinere serveau mâncăruri alese. mai ales bradul. 118Căsătoria se făcea la focul sacru unde cei doi îşi jurau credinţă cu mâinile împreunate deasupra focului. 121La împlinirea vremii omului. zeiţele destinului. soarele care alungă răul. cu gândul la Dumnezeu. pe dealuri şi peste munţi sau ape. pe văi. când ei se spălau în ape limpezi şi priveau cerul nemărginit. 108În ţinuturile carpilor era muntele Rarău. 112Poporul zeilor s-a întărit în frăţie de la inimă la inimă. erau întrebate despre viaţa ce va să vie a pruncului. 106Şi aşa ei se alăturau trăirii vieţii omeneşti în lumină. 119Şi unii miri mai jurau şi cu mâinile puse pe trunchiul unui copac gros şi sănătos. fie în cimitire. unde stăteau la un loc cu urnele celor înrudiţi prin neam. 115Iar acei părinţi care doreau ca pruncii lor să fie născuţi din foc îi treceau prin foc. 113Şi viaţa omului. se . pentru Zamolxe. minţii şi sufletului omenesc. 123 Dar mulţi oameni lăsau cu gură de moarte ca cenuşa trupurilor lor să fie presărată pe glie. bate hora tot pe loc să răsară busuioc". 107Când se mergea la sărbători pe munţii sacri cogaioni se credea că munţii aceia sunt osia lumii şi stâlpi ai cerului. oamenii luau o mână de cenuşă din focul sacru să o împrăştie pe pământurile lor ca să dea rod bun. 103La plecare. 126Şi mulţi se pregăteau temeinic 127 înainte de plecarea lor din lume. 116Zorile. 109Şi se credea că soarele era ochiul Lui Dumnezeu şi mulţi se închinau la răsăritul soarelui cu semnul Lui Zamolxe. Şi după ce i se ardea corpul celui mort cenuşa i se punea în urnele funerare care erau îngropate fie în curţile caselor. 104Spre dimineaţă unii oameni se întorceau şi preoţimea îi stropea cu picături din roua dimineţii. ca ei să fie 124 alături de Dumnezeul din natură. 110La hore oamenii spuneau: „Bate hora din picioare să răsară iarăşi soare. sărind cu copiii în braţe pe deasupra focul sacru dacic. 114Pruncii erau botezaţi în natură sau la templu şi li se dădeau nume cu care părinţii vroiau să-i predestineze.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI ghirlande de flori pe care le puneau pe capul preoţilor şi preoteselor la alegerea lor.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII spovedeau la brad. pomul sacru al Bendisei. şi făceau o gaură la rădăcina 234 .

o astupau cu pământ ca gândurile lor să 140Şi Arian. prioteasă d'atunci. că preoţi pe măsura lor. au ajuns acolo. Iar Marele Preot s-a sfătuit cu ei şi au hotărât să meargă la acei oameni să-i cunoască. Zamolxe şi oameni care trăiau după legile cele ira tari sprinten la minti şî tătânele Crăciun vechi ale Lui Zamolxe şi aveau iştia că va agiunge om mari şî înţăleptu în 138 neamul rumânilor. iar Zamolxe încî nu să născusă irau părinţî cavalerii zamolxieni cutreierau lumea şi Lui. Şi-şi pregăteau astfel drumul către povestiesc dăspre acei omini dân vechimi". 154Şî dă mic copchil. 155Apăi aşe a şî fostu. au să să întrupezi un suflit mari. Moşu cel dântre urieşi. cari să numia 137 care era în puteri. datini şi legende" l-a rugat Simin. lumina din lumea de dincolo. 143Şî dă când moşi-strămoşi. 132 întru nemurirea lor. 151Şî apăi Zamolxe o agiunsu graiul strămoşesc de pe vremea lui preot al Lu' Domniezău. când mumă'sa l'o născutu pă Zamolxe. 147 sărbători ţineau oamenii poporului zeilor Şi Arian a continuat: „Apăi amu. şapte preoţi decenei şi însuşi Marele Preot Simin. 139Atunci preoţii decenei au stat cu 156Când s'o'ntorsu acasă Zamolxe o datu ei la sfat ca să-i asculte pe acei oameni ai lumina Lu' Domniezău neamului şî o făcutu munţilor cum grăiau şi mare le-a fost o casă mari undi să adunau cei înţălepţî şî . apoi uimirea ce au auzit. prisca. Li se dusese vestea în dămult. L'o'nchinatu pă Zamolxe Lu' le-a fost mirarea când au găsit sate întregi Domniezău. tari dămult. a intre în seva bradului şi să se înfăptuiască spus: „D'apăi noi sântem aci în munţ dă în viaţa viitoare odată cu creşterea lui. Iar cei care nu ajungeau la Domniezău îmbla pă pământ cu omini. când'i lumia lumie. 149Şî mers în munţi la Simin. 136Conduşi de călăuze. Marele Preot de Crăciun o ştiutu dăspre Zamolxe cel atunci. Şî Crăciun o rugatu pă Zoda. Şî tatăl Lui. tătânele Crăciun Arheu' şî mumă'sa 148 duceau cu ei lumina poporului zeilor şi o Vetra. 146„Să ne spui şi nouă despre acele 131Multe alte obiceiuri. În dimineaţa ceia. 142Amu iştim multie dân vreamurile dădămult când pă pământ răsărit şi spuneau rugăciuni lăsate din 129 domnia Ler împărat. să chemi ia la focul viu 133Odată. pă timpu când toată lumea că erau oamenii luminii. zăul nostru. nişte preoţi decenei. 145Şî multi să 130 beau. zăul cel mari cari 135 Zamolxe.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI copacului la care îşi spuneau tainele. 150Aşe s'o munţii cei înalţi ai carpilor de la răsărit se născutu Zamolxe dân spiţa dă suflit a lu' găseau oameni care încă mai vorbeau în Ler împărat. Marele Preot. 134Acolo au aflat că undeva pe Bătrânu. unul dintre preoţii lor. 141Şî obiceaiurile nostre 128 Se puneau în genunchi cu faţa spre sânt pă măsură. 144Şî temple aplecau vârfurile la brazi şi făceau păstrăm dă la moşi'strămoşi graiul lor că templu din ei şi aduceau muguri de salcă aşe vorbiau ei şî aşe o vorbitu şî străbunul şi apă vie de izvor şi o Zamolxe. tocmai 153 răsăria soarili. Şi mare Crăciun. o dădeau bucuroşi şi altor neamuri. Iar graiul le era Zamolxe o cutreiratu pân lumie ş'o dăprinsu vechi de când lumea şi ei îl numeau tăt ce ira mai bun dă la omini undi s'o dusu. hălăduieşti pă vârfurile munţâlor şî cari să mai cheamă şî 152 Omniezău.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII acolo mulţî omini o'nvăţatu ce e bini păntru alţî şî or fostu făcuţî 157 acolo mulţî preoţî şî priotese. Şî aşe s'or dăprinsu rumânii cu hărnicia şî 125 236 .

preoţimea a trimis la Dumnezeu dorinţa neamului dacilor ca Spiritul Lui Zamolxe să revină în lume. 4Şi unii gali au fost forţaţi să treacă fluviul Istru la daci. muntelui. 158Apăi Zamolxe o făcutu lejile după cari tot neamul s'o adăpatu cu apă vie păntru suflit. 22 Iar lumea îl va cunoaşte cu numele DOMNUL E CU NOI. apa şi focul îl vor ajuta. şase bărbaţi şi şase femei. CAPITOLUL 7 Dacii şi galii cheamă Spiritul Lui Zamolxe să lumineze lumea. Iar părinţii Lui vor fi o mamă din neamul galilor şi un tată din neamul tracilor". deasupra peşterii de la Apolovraci. s-a adunat la Sarmisegetuza. 15Şi Marele Preot. 13Şi aşa prin invocaţii şi rugăciuni. a venit acolo Simin. Cu puterea de sus El va fi lumina neamurilor 21 şi pruncul Domnului. vestitor de vreme. În altă zi sătenii le povesteau celor veniţi legendele vechi de când lumea despre Ler împărat şi despre regii neştiuţi ai lumii. 5Mulţi ani au trecut şi galii s-au amestecat cu dacii şi au format un singur neam.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI cinstea. să meargă pe vârful 1Şi chemând Spiritul Lui Zamolxe. tot aşa cum fuseseră în vremurile de demult. 9Acolo au ales doisprezece dintre ei. 7Şi au cugetat dacii şi galii că ar fi bine să dea învăţăturile nemuririi întregii lumi. 6Aşa galii au cunoscut şi ei lumina învăţăturilor Lui Zamolxe. au fost iniţiaţi în preoţie. Profeţia revenirii Lui Zamolxe. 10Şi pe culmea acelui munte au aprins focul nemuririi dacice. 11Şi vreme de şapte ani l-au ţinut nestins 12 văzând dacii câtă lumină a Lui Dumnezeu se afla în neamul lor. Dar aşteptau un semn ceresc ca aşa să ştie când să cheme Spiritul Lui Zamolxe. dintre ei. 24Toţi s-au minunat ascultând cu luare aminte vorbele Marelui Preot Simin care 25 a mai zis: „Şi mai aflaţi că pruncul ce va veni este speranţa lumii să nu piară din . cu vitejia şî viaţa cea bunî ominească. Pământul. Şi Iisus va propovădui Iubirea şi Legile pe care noi dacii le ştim de la străbunul Zamolxe. Sute şi sute de preoţi şi preotese au făcut cu rândul veghind focul sacru dacic. 19Şi El va fi 20 Fiul Omului şi Iisus se va numi. împreună cu nevasta sa Andra preoteasa. Şî aşe lumina şî ceriul dân inema omului s'or înmulţâtu în vac dă vac. 159Toţi cei de faţă s-au minunat auzind vorbele preotului Arian şi se gândeau cu credinţă că în acel grai vorbise şi străbunul Zamolxe. a prorocit de faţă cu toată mulţimea. care era atunci Marele Preot. 3Triburile tracilor şi galilor de la sud de fluviul Istru continuau să se războiască între ele. cogaionii. Atunci un sobor. de preoţi şi preotese. Iaşte adăvăru'". astfel: 16„Va veni un timp când Domnul Dumnezeu va trimite pe pământ spiritul unui om care va 17 schimba lumea. se gândeau cu milă de oameni ca ea să fie dată întregii lumi. iar cei cu har. 18El va fi Fiul Lui Omnezeu Cel care locuieşte pe vârfurile înalte ale munţilor sacri. 14Iar când timpul chemărilor lor s-a încheiat. căci prin El Domnul cel Mare va fi printre noi şi Iisus 23 va avea Duhul Lui Dumnezeu. acolo unde Zamolxe fusese incinerat.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII cauza răutăţilor oamenilor şi strâmbătăţii vieţilor lor. 26Vor fi rătăciri şi multă suferinţă până când. după mult timp. oamenii vor înţelege înţelepciunea 238 .

demnitatea.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Trimisului Lui Dumnezeu. dar şi al 239 . 38Primul dintre ei este zeul Zamolxe. Zâna Zânelor. 45Calea Lor apa în Asia Mică unde 31 îndumnezeieşte omul. 44Şi modelul cel galii scordisci. ea este calea bucuriei vieţii. care sunt una. el este şi va fi în veac de veac păzitorul neamului nostru. Domnul întrupare a Lui Zamolxe. adesea pe Zamolxe la focul nemuririi 33 Au trecut anii şi Simin. Şi vă spun să luaţi aminte de-a pururea că noi avem şapte oameni. Iisus va fi omul Înţelepciunii. care în om este ca diamantul vreme unii dintre urmaşii acestor gali au care se slefuieşte neîncetat". 47Preoţii şi au numit Galileea după numele neamului preotesele tuturor tracilor Îl chemau galilor. Marele Preot. Apoi. dacice şi ridicaseră deja altare Lui Iisus. ca modele de urmat. coborât mai către sud ajungând pe 46Şi de la acel timp înainte dacii locurile vecine cu cele ale iudeilor. 32Şi trăiau în speranţa că străbunul Zamolxe acele pământuri. Al cincilea model este aproape de cer. la o sufletului. 34Aşa la Sarmisegetuza se aflau în cerul Lor de purpură în Focul au fost chemaţi preoţi şi preotese din Viu şi în lumina cristalină şi ştiau toate toate pământurile tracilor. dându-i tezvie întemeiaseră statul Galaţia. 30Şi la acel timp se ştia că unii din al judecăţii celei drepte. justiţia cum spunem noi dacii. totuna este cu căii iubirii de oameni. unde galii s-au aşezat. iar ei sunt stăpânii a şapte ceruri. 27Şi cu El Domnul va fi cu noi. 29Iar după întruparea Lui Cavalerul trac cel care ne arată calea Zamolxe va veni un timp când se va virtuţii. cel ce va să vie ca Că Domnul Cel Preaînaltul. întruparea Lui păcii. foarte bătrân şi era gata să treacă marea 48Domnul Dumnezeu şi Dumnezeea preoţie lui Cerion. 43Iar al şaselea model este întrupa şi Cavalerul trac care se va numi părintele Deceneu. 39Al doilea model este zeea Bendisa. om al înţelepciunii şi Decebal". trăitori în Tracia. încununarea iubirii Dumnezău sau Omnezău al străbunilor 42 noştri. cele care vor urma. soaţa Lui Zamolxe. Zăul Cel Mare al munţilor celor Lui Dumnezeu. omul curajului. s. Domnul Zău. străbunul care ne-a arătat calea nemuririi. 28 model este Iisus. 41Al patrulea Zamolxe. 35Era Ziua de Sânziene când Marele Preot Simin le-a vorbit tuturor astfel: „Bun sosit popor de la izvor! 36De-acum vremea s-a scurtat şi mult timp nu mai este până când va sosi pe lume zeul 37 Zamolxe întrupat în om. 40Al treilea model este Marele Lup Alb. trecuseră mai înalt îl aflăm în Dumnezeu şi Domnazână.va veni cândva printre ei. care-l cunoscuse pe Deceneu. ajunsese deşi El încă nu se născuse.

şi pe alţii. şi pe Melchisedec. Tată şi Mamă. fiul Lor. Şi Domnul i-a chemat la El pe îngerii cei mari. mulţi dintre ei vorbeau şi limba greacă. era un bărbat voinic care mânuia cu mare îndemânare arcul şi lancea. 5Doar ei aşa se apropie mai mult de lumina Noastră. păstor de munte şi om cucernic în credinţa Lui Zamolxe. 15Tracia. şi pe Zamolxe cu soţia Lui Bendisa. 12Era vremea împăratului roman Octavianus Augustus. 20 Familia lor urma cu străjnicie Decalogul Lui Zamolxe. Atunci când duhurile voastre îngereşti coboară pe pământ. Sunt încredinţat 24 că te vei întoarce teafăr. 19Tâcu îl crescuse pe fiul său Tiberiu Iuliu în spiritul iubirii Lui Dumnezeu. 6Voi ştiţi ce aveţi de făcut. Cultul străbunilor tracilor. pământul aflat la nord de Grecia. Pandera în Galileea. 13Tiberius. Fecioara Maria. intrase de mai mult timp în sfera de influenţă a Romei. 22 Într-o zi Iuliu i-a spus tatălui său Tâcu: „Vreau să mă angajez în armata romană". Să mergi sănătos băiete. şi chiar şi fără lumină. fiind neîntrecut în luptele cu sabia şi scutul. era binecunoscut în toată Tracia. 21La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera. se afla în limpezimea luminii în cerul de purpură. dar nu era provincie romană.nu uita niciodată Decalogul Lui Zamolxe şi păstrează legile străbunilor noştri! 25Şi aşa 240 . 1 Dumnezeu. şi pe Zaratuştra.CARTEA IUBIRII DE OAMENI sau CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI sau EVANGHELIA DACILOR CAPITOLUL 1 Dumnezeu în cerul de purpură. Legile Lui Zamolxe şi toate învăţăturile moştenite din moşi-strămoşi. sunt şi Eu cu Voi în duh". 4Şi Lea vorbit îngerilor: „Este vremea să le mai amintim oamenilor ce este iubirea. 8Apoi Domnul S-a dus în partea cea palidă a cerurilor unde erau sufletele cu lumină palidă. 14Romanii erau puternicii zilei şi stăpânii unui vast imperiu. eşti bărbat în toată firea. 17Clanul Cogaion. 10Voi ştiţi ce aveţi de făcut". fiul adoptiv al lui Augustus. 11Şi Domnul s-a întors în limpezimea luminii în cerul de purpură să privească cele ce vor urma. 9Şi le-a spus lor: „Este vremea să le mai amintim oamenilor ce nu este iubirea. 18Din clanul Cogaion făcea parte şi Tâcu Pandera. nepotul lui Iulius Cezar. Un singur lucru îţi cer cu străjnicie . anexase regiunile din Balcani. Locuitorii Traciei cunoşteau şi cultura elenă. pe Osiris şi pe Isis. Despre Pandera din Tracia. soţia Lui. aflat în aria Munţilor Haemus. 3Şi se gândise Domnul să mai limpezească apele printre oameni. căruia cei cunoscuţi îi spuneau de obicei Iuliu. 23Tatăl i-a răspuns: „Ai aproape optsprezece ani. şi pe Horus.

Dumniezău şi Zamolxe vor fi mereu 241 .

voastre să fie şi în inima mea. 49Şi a aşa să fie. trăia Maria. 28Şi s-au rugat cu Rugăciunea Domnească: Tatăl Nostru Dumnezeu. alături de un lumină să pot trăi în înţelepciune. 44După instructajul de trei luni 29 Pandera a revenit la Atena unde a fost Mama Noastră Domnazâna.care îi va folosi în Iudeea. 52 roman. Pandera a fost trimis la Ierusalim. în Nazaret. 40Comandantul i-a scris lui o fecioară de şaisprezece ani care locuia Pandera o trimitere către şcoala de peste drum de casa aristocratului Filias. 43Treptat Pandera a observat că limba latină a romanilor se apropia mult de limba lui maternă. pe nume astfel că tânărul trac dorea să slujească în Filias. 26„Voi face precum îmi spui". înţelepţi sunteţi în cer şi perioadă de douăzeci şi cinci de ani. Tiberiu Iuliu Nazaret din Galileea împreună cu doi soldaţi cu care venise din Fenicia. că avem La acel timp. şi-a asigurat Iuliu tatăl. Aşa să fie. 45Dar pe pământ. unde vroia să primit sarcini de lucru în localitatea se înroleze în armată. Comandantul ei a aflat aristocrat. 46Acolo a învăţat repede limba feniciană Voastră să-mi fie ca pâinea de zi cu zi. căci se asemăna cu cea aramaică. apoi te angajăm soldat oameni. traca. Voi care angajat soldat roman cu sâmbrie pe o trăiţi în lumină.Vă arcaş. harul Vostru în fiecare zi. 27Cu o seară înainte de ziua plecării lui Iuliu. Lumina Fenicia. L-a privit pe Pandera din temeau de iudei că ei îi sprijineau pe cap până-n picioare şi a constatat romani. 36Când a sosit la Atena. 39Şi îţi vom zice Pandera. Şi mulţi îl credeau grec pentru că Pandera vorbea limba greacă foarte bine. în 32 unde Pandera a rămas un timp. Pandera a întâlnit şi alţi recruţi veniţi din multe ţinuturi ale imperiului roman. ajutaţi de un preot deceneu. să-mi daţi binecuvântarea Voastră cu la cohorta Sagittariorum. Aristocratul şi familia lui se armata romană. aşa să fie. destui soldaţi cu numele Tiberius şi Iulius". Să-mi dea înţelepciune sufletului care să. vedea pe Pandera în grădină când el se 242 . 51Şi Domnul se afla în limpezimea 38Şi comandantul i-a spus: „Te trimit luminii în cerul de purpură şi privea la la instructaj. 33 mi lumineze cu putere viaţa. 35 48Când Pandera a sosit la Ierusalim. Tată 47Dar. grup de soldaţi din Fenicia. 41Când a sosit la câmpul de instrucţie. aptitudinile lui fizice deosebite. familia şi prietenii au aprins Rugul Lui Zamolxe. zău. Pandera a luat legătura cu garnizoana 50Pandera trebuia să păzească casa unui 37 romană de acolo. de origine greacă. cunoscându-i-se aptitudinile de Dumnezeu şi Mamă Domnazână rogu. ca să mulţumire şi har 34şi focul din inimile slujească în Iudeea.I DE OAMENI CARTEA IUBI 42 cu tine ca să te apere şi să te binecuvânteze". 30Aştept darul înălţării curând a fost transferat de la Atena la o Voastre în mine. al cohortei romane. toţi l-au crezut că era fenician. 31 Vreau să primesc garnizoană romană din oraşul Sidon. 53 instructaj şi Pandera a mers acolo însoţit Aproape în fiecare dimineaţă Maria îl de un soldat roman.

55Dar părinţii mei m-au logodit 243 . Aşa un soţ aş vrea şi eu să-mi trimită Domnul.I DE OAMENI CARTEA IUBI 42 ruga la zeii lui. 54Şi Maria se gândea: „Trebuie să fie un om bun dacă face asta.

67Tânărul a cu un zâmbet şi l-a privit adânc în ochi. 68Şi şi-a zis Pandera în gând: „Mie vrut să ştie mai multe despre fată. în scurt timp după rugăciune. 65Aşa era obiceiul la iudei. 79După rezolvarea treburilor prin care venea în urma lui. Trebuia să meargă cu Pandera când îşi făcea rugăciunile la zeii 75 treburi la comandamentul garnizoanei lui. L-am văzut mereu cum se mult. Şi când s-a apropiat mai mult de ea. 57 69Şi tot drumul. şi ea i-a răspuns descoperit faţa şi i-a zâmbit. dar el ar fi fost curios să vadă ce se era tare încântat. Şi fata observat-o pe fecioara. 56Doamne.CARTEA IUBIRII DE OAMENI cu Iosif. care părea că s-a îmbrăcat cu aceeaşi rochie albă. roman. Şi mai presus de toate este un om atenţia omului care o impresiona aşa de cucernic. 60Ea îi ştia deja obiceiul lui In schimb Maria a fost toată ziua Pandera că. Tânărul s-a oprit şi a salutat-o pe mare i-a fost surpriza când ea şi-a Maria în limba greacă. Pandera s-a tot gândit la l cunosc pe acest om? Poate că mă poate evenimentul dimineţii: „Fetei îi place de ajuta cu ceva? Este din armata romană şi mine. dar chipul. s-a îmbrăcat într-o rochie albă 72 feciorelnică. fata legături între el şi fecioara văzută. Şi şi-a pus un văl pe cap şi pe faţă. Este o fată frumoasă. Maria şi-a dat la o parte vălul ascunde sub acel văl. ca el să-i poată vedea iarăşi 66Când Pandera s-a apropiat de fată. 78 el era hotărât să-şi continue drumul. 62Nu a trecut mult timp şi Pandera şi.garnizoană. să mă vadă". 59Şi după ce el a terminat. gânditoare la întâlnirea ei cu soldatul el va pleca de acasă. crezând în neputinţa unei dimineaţă. că locuia la rude . şi mai am mult timp până să fiu lăsat la vatră". Oare cine or fi ei? Mâine dimineaţă voi ieşi din nou la şi a ieşit la poarta casei. şi chiar aflat că o chema Maria. şi a ieşit la va trece liniştit pe lângă ea şi nu-i va poartă. 76 63Când Pandera a ieşit pe poartă a ea ar fi vrut să dea iar ochii cu el. şi-a aşteaptă pe cineva. de pe faţă. Altfel de ce mi-ar fi arătat chipul?" ei au mare putere aici la noi. 64El ştia prea bine că pus vălul pe cap şi pe faţă. Poate că-l va 70Mai târziu. Ştia că el va pleca curând de acasă şi romane din Nazaret. Şi eu nu vreau să-i fiu soţie. închină la zeii lui. crezut că fata a făcut aceasta către cineva după care a fugit repede în casă. Este iudee. 73Şi-şi spunea: „Este un bărbat 61Maria era hotărâtă să atragă cumva frumos. Aproape că-şi 58A doua zi Maria l-a văzut iarăşi pe scosese din minte cele întâmplate Pandera când îşi făcea rugăciunile de dimineaţa. iar eu sunt soldat roman. până a ajuns la Şi Mariei i-a încolţit în minte un gând al speranţei: „Ce-ar fi ca într-o zi să. Pandera s-a întors acasă. 77Când Pandera a revăzut-o pe Maria putea vede faţa. îmi place foarte mult de ea. când Pandera a revenit îndupleca pe logodnicul meu Iosif să la casa aristocratului Filias. 80Ar fi a constatat că nu era nimeni. Şi a mia zâmbit. nu ştiu cum să scap de asta! Nu văd nici o posibilitate".poartă 74 a făcut apariţia în curtea palatului A doua zi Maria l-a privit din nou pe aristocratului Filias. el şi-a reluat 71 renunţe la mine?" preocupările obişnuite. dar privind înapoi localitate.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI şi că părinţii ei au decedat. 81I s-a mai spus că Maria era logodită cu un om din .

care a murit de mult. nu prea ne băgăm în treburi atunci când este vorba despre obiceiurile voastre religioase. că ea are deja 102In dimineţile care au urmat. Şi Pandera a înţeles că nu poate interveni cu nimic ca să schimbe lucrurile. era fratele Anei. Pandera a mers acasă şi mai târziu a vizitat familia Mariei şi le-a povestit despre toate cele vorbite de el cu Iosif. care desigur că va cere şi dobândă. în cerul de parte din armata romană. împotriva voinţei ei". Poate că-l i ~ 1 1 * îndupleci pe Iosif să renunţe la logodna lui cu Maria?" 94Dar Pandera le-a zis: „Lucrul acesta este greu de făcut. Eşti un om cu putere. Trebuie să aflu chiar de la ea ce doreşte". un bărbat mult mai în vârstă decât Maria. Deşi noi romanii suntem stăpâni aici. un iudeu din casa lui David pe nume Iosif. dar îi place de mine. mi-a promis-o pe fată de când ea era o copilă. iar el patruzeci şi doi de ieşit de multe ori la poarta casei să ani". 91Şi el nea spus că este timpul să i-o trimitem pe Maria să-i fie soţie. Iosif i-a părut un om de treabă. 98Lui Pandera. O să văd ce pot face". 82Pandera îşi spunea: „Nu ştiu ce să mai cred? Fata asta trebuie să se căsătorească cu un iudeu. 100Apoi Ieşua a zis: „Doamne fereştene! Ne găsim într-o situaţie disperată. tatăl Mariei. 101Sub nici o formă nu o putem trimite pe Maria să stea cu Iosif. 83Şi în zilele următoare Pandera i-a cunoscut pe Ieşua şi pe Rut. care 92Pandera a ascultat tăcut cele spuse schimbe câteva vorbe 103 simţea că ţine la ea. 88Cum este obiceiul la noi iudeii. faci 104In limpezimea luminii. 84Intr-o seară Pandera a fost invitat la ei la cină şi Ieşua a aflat despre originea tracă a lui Pandera. . ajuta cumva. Ieşua i-a spus lui Pandera întreaga poveste despre 87 logodna Mariei cu Iosif: „Ioachim. care i-a spus şi el despre legământul logodnei dintre el şi Maria: 96„Tatăl Mariei. cu Pandera. au murit. sora mea. Cu siguranţă că într-o zi Maria va veni să stea cu mine". Iosif i-a plătit tatălui fetei o mare sumă de bani. mama Mariei. Bărbatul. Ieşua. domnule Pandera. 85Ieşua i-a spus: „Noi credeam că toţi soldaţii care păzesc casa aristocratului Filias sunteţi fenicieni. un trac din armata romană. Şi din când în 93 de Ieşua şi nu ştia ce soluţie să-i dea. 89Dar când Maria s-a făcut mai mare ne-a spus că nu-i place deloc de Iosif. Maria a şaisprezece ani. 97Şi Pandera a aflat de la Iosif că era tare bucuros că într-o zi Maria va trebui să vină să stea cu el. 90Ce putem oare să mai facem noi acum? Banii nu-i avem ca să-i dăm înapoi lui Iosif. şi soţia lui Ana. In zilele următoare Pandera l-a cunoscut pe Iosif. 86Şi în timp ce mâncau. Ioachim. 99După întâlnirea lui cu Iosif. Dar i văd că domnia ta eşti din alt neam". Atunci i-am plătit o avere şi m-am logodit cu ea. Şi când familia Mariei l-a mai invitat pe Ieşua i-a mai zis: „Noi ne-am gândit Pandera la ei acasă şi au devenit prieteni domnule Pandera că dumneata ne poţi buni.CARTEA IUBIRII DE OAMENI localitate. rudele la care locuia Maria. Ioachim şi Ana au logodit-o de mică pe Maria cu Iosif.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI purpură. Domnul Dumnezeu privea la ce .

i s-a arătat stând de-a O să trimit degrabă pe cineva s-o aducă dreapta altarului tămâierii. Maria şi Iosif. 14El va avea puterea şi duhul lui Ilie care coboară din cer ca să pregătească poporul pentru venirea Lui Mesia. 19şi a aflat că Elisabeta era gravidă în luna a şasea. tămâieze. era însărcinată şi trebuia să-L nască pe salvatorul neamului iudeilor. fiindcă rugăciunea ţi-a fost el le-a zis: „Preotul Zaharia de la munte. 12 25Atunci Ieşua i-a spus: „Bine. ascultată şi Elisabeta. că ea îi tăinuise aceasta. cel ce stă în 23 faţa Domnului. .CARTEA IUBIRII DE OAMENI fac oamenii pe pământ. 15Eu îngerul Gavriil sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea". 5Oameni drepţi înaintea Domnului. femeia ta. Şi era bucuros când îi vedea împreună pe Maria şi Pandera. al cărui tată era frate cu Ioachim. băutură tare nu va bea căci el se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei sale. Şi noi ne gândeam să o fi el înaintea Domnului. CAPITOLUL 2 Elisabeta şi preotul Zaharia. 18După două săptămâni de zile. Se făcea că fecioara era întruchiparea zeiţei egiptene Isis. 20Chiar în noaptea aceea Elisabeta a visat-o pe Maria. 13Nici vin şi nici 248 1In că nu putea să vorbească. 22Şi Zaharia i-a zis Elisabetei: slujea la templu împreună cu alţi preoţi. Elisabetei îi cam trecuse timpul zămislirii. Zaharia a mers acasă şi a povestit nevestei sale Elisabeta toate câte i s-au întâmplat. de-a lui să meargă la Nazaret şi omul s-a 11Dar îngerul i-a grăit: „Nu te teme. Zaharia. locuia Elisabeta. îngerul. Elisabeta descindea şi ea din Aaron. ruda naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. de slujit la templu. Vine încape îndoială că pruncul nostru este rândul lui Zaharia să intre în templu şi să trimis de Domnul să-I deschidă calea. într-o localitate aflată în aria tribului lui Iuda. Elisabetei. Visul Elisabetei. 4Ei nu aveau copii. Maria De naşterea lui te vei bucura că mare va va pleca cu tine. Elisabeta şi preotul Zaharia umblau fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. „Dacă Mariei i s-a dat de la Domnul 7 8 nostru Adonai ca să-L nască pe Mesia. văzut pe Gavriil. Iar ei au înţeles că ceva deosebit i s-a întâmplat lui Zaharia pe când era acolo la altar. 10Când l-a aici pe Maria". 9Şi Gavriil. Zaharia s-a tulburat tare 24Preotul Zaharia a vorbit cu o rudă şi i-a fost frică. nu Mulţimea stătea afară rugându-se. tatăl Mariei. Dimineaţa Elisabeta i-a spus visul ei lui 6Intr-una din zile preotul Zaharia Zaharia. îţi va vrea să o aduc la ei pe Maria. şi se tot rugau ca El să le deie 21 un copil. nevasta lui". dus. Maria rămâne însărcinată. 16Când Zaharia a ieşit din templu era tare tulburat şi le făcea semne oamenilor 17 ţinutul muntos. întemeietorul tagmei preoţeşti a lui Israel. îngerul Domnului i se arată lui Zaharia. Elisabeta era căsătorită cu preotul Zaharia. pe Mesia. avea trei luceferi pe piept şi umeri. Şi ajungând la casa lui Ieşua şi Rut. Naşterea lui Ioan Botezătorul. care era din ceata preoţească a lui Abia.

249 . dar iată că mâna Domnului ne-a luat-o înainte".CARTEA IUBIRII DE OAMENI trimitem la Elisabeta.

Că ea trebuie să iubească pe cineva. nu ştiau ce să zică. Dar. 46Dar Ieşua le-a zis: „Asta nu se poate. Pe drum se gândea: „Cum să-L nasc eu pe Mesia? Doamne lumineazămă!" 34Când Maria a ajuns acasă. 49Şi a doua zi Ieşua. cel care trebuie să coboare din cer ca să prezis că-L va naşte pe Mesia. ca apoi ea să se logodească cu 47 Pandera. preotul Zaharia le-a spus 250 . 31Maria a fost tulburată de ce a auzit de la Elisabeta. Mâine merg înapoi acasă". Mai întâi că Iosif trebuie să renunţe la logodna lui cu Maria. Ieşua şi Rut au fost miraţi că ea s-a întors aşa curând. cum ai putea tu oare să-L naşti pe Mesia?" 41Dar Rut. 27 calea pentru venirea Lui 26Când Maria a ajuns la Elisabeta şi deschidă 37 Mesia. logodnicul ei. 36Elisabeta este deja însărcinată şi ea va naşte un prunc care va avea duhul lui Ilie. ei au primit-o cu mare bucurie. pe care nu dorea să-l ia de bărbat. Cea pe care neamul nostru o venera pe când poporul lui Israel se afla în Eg3i1pt". pe cine iubeşti tu?" 44Atunci Maria şi-a luat inima în dinţi şi le-a mărturisit: „Domnul îmi este martor şi ştie că dacă este să aleg pe un om după inima mea acela este Pandera. 50După ce toţi au ascultat toate cele spuse de Ieşua.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Zaharia. şi mă frământ. Atunci Maria le-a zis: „Elisabeta şi Zaharia au primit înştiinţare de la Domnul că eu Il voi naşte pe Mesia. pe Mesia. al lui Mesia. soldatul roman pe care voi îl ştiţi". Cum pot eu să-L nasc pe Mesia dacă nu ştiu de bărbat?" Şi Maria a aflat că Elisabeta era însărcinată în luna a şasea şi le-a povestit rudelor ei de-a fir a păr toate câte i s-au întâmplat cu Iosif. Şi mărturisesc că-mi este greu să spun ce ar fi mai bine să facă Maria. 48Va trebui musai să ne sfătuim cu preotul Zaharia şi cu Elisabeta". Pruncul nostru va fi profet al Celui-Preaînalt. zic şi eu aşa. şi că tu eşti întruparea pe pământ a zeiţei egiptene Isis. 40Iar tu Marie. că nu degeaba i s-a 42 32Şi a doua zi Maria a plecat la 33 Nazaret. că altfel nu se poate să se nască un prunc. Rut şi Maria au plecat la munte la Elisabeta şi Zaharia ca să le ceară sfat. logodnicul tău. şi nu găsesc răspuns. care era mai tăcută de felul ei. bine. Apoi Ieşua le-a spus: „Iată cum cred eu: Mesia nu se poate naşte decât dintr-un bărbat şi o femeie care se iubesc din suflet. Să aflăm atunci pe cine iubeşte Maria. 35Şi au întrebat-o ce s-a întâmplat. 28Atunci Elisabeta i-a spus Mariei despre cele petrecute la templu cu 29 38Ieşua şi Rut au căzut pe gânduri şi 39 Zaharia şi despre visul ei: „Bărbatul meu Zaharia era la templu şi tămâia când a primit înştiinţare de la îngerul Gavriil că eu voi naşte un băiat care va avea duhul lui Ilie. 43Ia să ne spui Maria. 30Iar eu am visat că tu-L vei naşte pe izbăvitorul neamului nostru. Şi atunci Maria va şti şi de bărbat. dacă nu-l iubeşti pe Iosif. le-a zis: „Bine. 45Ieşua şi Rut n-au fost surprinşi de spovedania Mariei. şi le-a răspuns: „Cum să nasc eu un prunc de vreme ce nu ştiu de bărbat? Iar de Iosif nici nu vreau să aud. 37Şi mă întreb.

Şi 251 . Că după Legea noastră. ea este deja logodită cu Iosif.CARTEA IUBIRII DE OAMENI tuturor: „Nici pomeneală ca Maria să se logodească cu Pandera.

de pe timpul Zeului Zamolxe". 67Apoi le-a zis: „Eu urmez Legea străbunilor mei. 71 57 nască. 69Dar preotul Zaharia i-a zis: „Noi. 68Şi mai trebuie să ţineţi seama şi de faptul că sunt soldat roman şi nu pot să-mi calc jurământul ca să dezertez din armată şi să-mi fac o familie". Zaharia a vorba de cele sfinte ale Domnului. 54Oricum orice căsătorie dintre o femeie iudee şi un neiudeu nu este valabilă după Legea noastră. pentru că eşti singurul bărbat pe care ea îl iubeşte. Că atunci când este 59Şi tot vorbind ei între ei. Şi credem că dacă ne-ai ajuta la Şi Pandera a fost invitat seara la casa lui asta ar fi atât voinţa zeilor noştri cât şi a Ieşua şi Rut. 58Aşa Elisabeta şi Zaharia l72 au văzut pe Pandera pentru prima oară. care nu spusese nimic până atunci. faţă de Domnul ca Mesia Lui Israel să se 56A doua zi toţi au mers la Nazaret. 51Atunci Elisabeta le-a făcut cunoscut ce credea şi ea: „Să luăm aminte că acest tânăr. domnule Pandera cum are loc căsătoria la voi tracii?" 252 . Aşa Pandera: „Am vrea să ştim şi noi cred eu că este bine". Eu am spus ce aveam de spus!" 66Pandera a căzut pe gânduri şi a chibzuit cu temei cele auzite. le-a zis: „L-am văzut de multe ori cum se roagă la zeii lui şi cred cu toată inima că el este un om bun. Ca eu şi Maria să putem Mariei. Dar avem o datorie despre toate cele ce am vorbit noi". ştiind cât de mult Maria îl iubeşte pe Pandera. un prunc va trebui să mă căsătoresc 61Apoi preotul Zaharia l-a întrebat pe avea cu ea după legea străbunilor mei. nici pe departe. 52Dar Maria. 63La sfârşit. s-a hotărât să lămurească lucrurile: „Iată ce credem noi. Tracii îşi au Legea lor precum noi o avem pe a noastră".CARTEA IUBIRII DE OAMENI precum ştiţi Iosif nu vrea în ruptul capului să rupă logodna lor". El se roagă la alţi zei decât cei ai noştri. deşi la noi El are un alt nume 74 faptul că El va fi născut ca prunc al decât la voi. 60Şi preotul Zaharia i-a 73Atunci Pandera le-a zis răspicat: povestit lui Pandera de-a fir a păr toate „Oameni buni! Şi eu slujesc pe Domnul câte se ştia despre venirea Lui Mesia şi ca şi voi. 64Şi ei folosesc Jurământul Iubirii Sacre pe care noi îl urmăm din vremurile vechi. Maria nu poate să zămislească pe Mesia decât cu domnia ta. căsătoria la traci se face între un bărbat şi o femeie care se iubesc. nu este din neamul nostru. pe nume Pandera. 55Şi Elisabeta le-a mai spus şi ea: „Hai să vorbim atunci cu Pandera şi să 70 aflăm despre zeii lui şi ce crede şi el credinţa şi onoarea. Legea Zeului Zamolxe. nu dorim ca să-ţi încalci Insă Zaharia era neînduplecat: „Nici vorbă să amestecăm zeii lor cu cei ai noştri! Că aşa ne-au spus şi Moise şi patriarhii. cine se aflat multe despre zeii şi zânele la care se mai uită la cele lumeşti?" închina Pandera. 65Atunci Ieşua. chiar dacă este bună după Legea acelui om cu care femeia se mărită". le-a spus şi concluzia: „Prin urmare. Ce deosebire să fie oare între zeii lui Pandera şi cei ai noştri?" 53T 62Şi Pandera le-a povestit cum decurge ritualul căsătoriei la traci. zeilor domniei tale. doar în câteva cuvinte. domnule Pandera.

82Şi Pandera s-a îmbrăcat în cămaşă albă de in. 90Apoi Pandera şi Maria şi-au împreunat mâinile deasupra focului sacru şi au zis: Din foc cu mâinile-mpreună pornim să facem casă bună şi-n viaţă o inimă vom fi tot timpul cât ne vom iubi. cuvânt cu cuvânt. domnul meu. să onorez mereu iubirea ceaduce-n viaţă împlinirea. Jurământul Iubirii Sacre. aşa cum le spusese Pandera că trebuie să facă. 100Şi aşa s-a rugat Maria: „Doamne. Când au ajuns acolo se apropia prânzul. 87Şi au început aşa: De astăzi eu fac legământ. Mama Noastră Domnazâna. 88Şi Maria aşa a făcut. cheia ankh". Şi au mers încet căci Elisabeta era însărcinată. 91Apoi Pandera a sărutat-o tandru pe 92 sacri. în limba tracilor. 81Pandera şi Maria s-au spălat în apă de izvor. în rochie de mireasă. 93Şi Maria i-a petrecut lui Pandera.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 75 Şi preotul Zaharia i-a răspuns: „Asta continuare unul putem face fără nici un fel de problemă. şi totul pe el era alb. Pandera i-a spus: „Eu voi face rugăciuni la zeii mei. aştept pogorârea Duhul Tău Cel Sfânt 253 . pe tot ce-mi e mai drag şi sfânt. 78Era către sfârşitul toamnei şi Pandera le-a spus că se va căsători cu Maria pe vârful muntelui celui mai apropiat de casa Elisabetei şi a lui Zaharia. iar Maria s-a rugat Domnului ei. 85Atunci Pandera a aprins un foc sacru. aşa cum făceau străbunii mei pe când ei se aflau în Egipt. domnule Pandera. 98Şi Pandera şi Maria s-au dus lângă lumina opaiţului şi au făcut rugăciuni în gând. să pregăteşti o astfel de căsătorie după legea străbună pe care o urmează tracii". Şi dimineaţa. 99Pandera a spus rugăciunea Tatăl Nostru Dumnezeu. acolo pe vârful de munte. 95Şi toţi cei prezenţi s-au înveselit şi au mâncat strânşi fiind la focul sacru. 86I-a spus Mariei să urmeze ce-i spune el şi să repete după el. eşti Zâna Iubirii Sacre. 97Şi în noaptea când a cunoscut-o pe Maria. pe după gât. Şi toţi s-au pregătit ca a doua zi să meargă pe vârful de munte. Te rugăm. Primeşte această cheie a nemuririi. făcută din aur. 94Atunci Pandera a ridicat-o în braţe pe Maria şi a sărutat-o din nou şi i-a spus în şoaptă: „Eşti zâna mea. toţi şase au pornit spre vârful de munte. şnurul pe care se afla prinsă cheia ankh. că tracii credeau că munţii sunt 79 după celălalt: M-oi închina Zânei Iubirii să primesc cheia nemuririi şi astfel voi simţi iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea. că noi iudeii nu recunoaştem legăturile de căsătorie în afara Legii noastre. 80La acel timp vremea era mai răcoroasă. Şi ea cu emoţie în glas i-a mărturisit: „Vreau să-ţi fac o surpriză. 96Apoi au coborât la casa lui Zaharia şi Elisabetei unde Pandera a mai stat zece zile. 84Şi amândoi şi-au făcut coroniţe din flori unul altuia şi le-au pus pe cap. 76Şi ochii Domnului văd iubirea în locul 77 regulilor scrise de oameni. 89Apoi Pandera şi Maria şi-au întins braţele cu palmele deschise către focul sacru şi au spus în buze pe Maria. după răsăritul soarelui. iar tu fă la zeii tăi". Zâna Zânelor a străbunilor mei". 83Maria s-a îmbrăcat şi ea în alb.

254 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI peste mine ca să-L pot naşte pe Mesia".

Ea va naşte un Fiu. precum am visat eu. şi ei iau spus să meargă la Nazaret şi să vorbească cu Iosif. aflând vestea. 118Când Iosif a aflat că Maria era însărcinată a vrut să o lase. logodnicul tău". el să-i de la Duhul Sfânt. 104După o lună şi ceva de zile. 123 Şi Zaharia i-a răspuns: „Bun sosit om bun. 109Şi a trecut aşa timpul şi Maria era cu prunc în pântece de aproape trei luni. Dar ei nu i-au spus lui Iosif că Maria era însărcinată. 110Şi ea le-a spus temerile ei preotului Zaharia şi Elisabetei: „Ce-o să mă fac când mă va vedea lumea că am prunc în pântece? Oamenii mă vor omorî cu pietre". 117 Să vedem ce va mai zice acum Iosif. 119Dar un înger al Domnului i s-a arătat în vis grăind: „Iosife. 126Preotul Zaharia a tăcut. Sunt sănătos şi muncesc cu spor la tâmplărie. nu te teme s-o iei pe Maria drept femeia ta. 122Ajuns la casa lui Zaharia. 105In zilele următoare. 108Şi Maria s-a dus din nou la munte să stea cu Elisabeta. Maria şi părinţii ei adoptivi. 121A doua zi preotul Zaharia a trimis pe cineva la Nazaret să-l aducă pe Iosif care. Din camera alăturată au venit Elisabeta şi Maria. logodnicul tău. Vorbim cu Iosif. credea că-l cheamă ca s-o ia pe Maria acasă la el. nu mă pot plânge. fiindcă ceea ce s-a zămislit într-însa este 120 renunţe la logodna lui cu Maria. 116Nu te teme de lume că Zaharia le va spune oamenilor că Domnul s-a coborât peste tine în duh şi aşa ai rămas însărcinată urmând să-L naşti pe Mesia. din neamul lui Iuda. dar Iosif nu s-a lăsat convins să 107 e mort de mult. Il vom chema aici şi se va convinge singur să renunţe la logodna voastră. 103Şi Domnul Dumnezeu era în limpezimea luminii în cerul Lui de purpură şi se uita la oamenii de pe pământ.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 75 101Pandera s-a rugat Lui Dumnezeu ceară înapoi celui care i-a dat. 115Adevăratul tată al copilului tău este Domnul care Şi-a trimis Duhul Său în Pandera. 102Apoi Pandera s-a întors la Ierusalim. aşa că pruncul tău are Duh Sfânt şi va fi Mesia al poporului nostru. Maria ştia că era însărcinată. 125Sunt bucuros că în sfârşit m-aţi chemat şi v-aţi hotărât că este timpul să mi-o daţi pe Maria de nevastă". Iosif a intrat vesel pe uşă şi a spus: „Pace casei acesteia! Şi bineţe de la Domnul". 114Cât despre recuperarea banilor. 112Zaharia este preot şi te va dezlega de legământul făcut cu Iosif. dar Maria a rămas să stea la vara ei Elisabeta. 127 255 . Ce faci? Cum îţi mai merg treburile?" 124Iosif a zis: „Slavă Domnului. Ieşua şi Rut l-au vizitat din nou pe Iosif. căruia tu Ii vei pune numele Ieşua. 105Şi ea s-a sfătuit cu Elisabeta şi cu preotul Zaharia. căci El va mântui pe poporul Său de păcatele lor". 111Atunci Elisabeta i-a zis: „Iată cum vom face. 113Sunt încredinţată că acum Iosif nu se va mai opune aflând că ai prunc cu altcineva. 106Vroiau să clarifice cumva lucrurile. că Ioachim astfel: „Doamne pogoară peste mine Duhul Lui Zamolxe şi dă-mi un fiu care să aibe Duhul Lui".

Să ai un copil cu duh şi har.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Când Iosif a văzut-o pe Elisabeta însărcinată a spus: „Bineţe Elisabetei. 256 . Şi bineţe şi Mariei. logodnica mea".

Cei trei magi de la răsărit. închinare. 130Şi Iosif i-a răspuns: „Să fie într-un ceas bun!". Oamenii vor vedea că umblaţi amândoi şi vor şti că de acum toate lucrurile sunt rezolvate. privea lumea împreună cu toţi îngerii care mai rămăseseră în cer. Elisabeta a născut un prunc pe care l-au numit Ioan. Un înger al Domnului mi-a grăit la fel despre Maria".I DE OAMENI CARTEA IUBI 139 128Atunci Elisabeta l-a întâmpinat la mine. 136Şi spunând acestea Elisabeta credea că l-a pus pe Iosif într-o mare încurcătură. om bun. Iisus la doisprezece ani în templu. Ne întrebam ce mai este cu tine Iosif că nu 129 te-am văzut de mult. Elisabeta şi Maria au cântărit lucrurile. Duhul Lui Zamolxe se pogoară peste Iisus în Iudeea. 137Dar Iosif i-a răspuns: „Ba ferească Domnul! Cum pot eu s-o las pe Maria? Mai ales acum când ştiu că-L va naşte pe Mesia? 138Orice s-ar întâmpla sunt mai hotărât ca oricând s-o iau pe Maria acasă Salvatorului nostru Mesia. 147Şi Domnul. 143Apoi l-au chemat pe Iosif şi preotul Zaharia i-a spus: „Noi ne-am înţeles ca tu şi Maria să plecaţi împreună la Nazaret. 134Când Elisabeta. 131Şi Elisabeta i-a povestit lui Iosif profeţia preotului Zaharia: „Soţul meu Zaharia. pe când slujea în templu la Ierusalim. Iosif şi familia lui în Egipt. Cât despre mine. Şi nu mă voi atinge de ea până va naşte". 257 . 146Şi în ziua a opta l-au tăiat împrejur. Copilul pe care Il va naşte Maria va fi Fiul Domnului. 145Când s-a împlinit vremea. ei au amuţit. tatăl său. 133Iosif a fost copleşit despre cele auzite şi a zis: „Inchinare. Pandera şi pruncul Iisus. a aflat de la îngerul Gavriil că pruncul nostru va fi profet al CeluiPreaînalt. Maria a făcut copilul cu un alt bărbat. Pandera II botează pe Iisus. să-I gătească calea întru conştiinţa mântuirii şi luminarea celor ce şed în întuneric şi în umbra morţii. Că doar ea va fi mama astfel: „Bun sosit la noi. Zaharia şi Maria au aflat despre visul lui Iosif. din cerul Lui de purpură. izbăvitorul neamului nostru. Atunci Zaharia. că el va merge înaintea Lui Mesia. Acum tu Iosif ai motive să renunţi la logodna ta cu Maria". 135 Dar Elisabeta tot vroia să se încredinţeze că Iosif a renunţat la Maria şi i-a spus: „Ştii bine că toţi suntem în mâinile Domnului. preotul Zaharia. Şi află că deja Duhul Domnului s-a coborât în Maria şi ea este însărcinată". închinare! Şi eu am avut un vis asemănător. 142După ce Iosif a ieşit în curte. Pandera în Egipt. 140Vorbele lui Iosif i-au surprins pe toţi. Şi au căzut la învoială ca Maria să meargă acasă la Iosif şi să stea cu el. 141Atunci preotul Zaharia i-a zis lui Iosif: „Uite ce este! Tu ieşi afară în curtea casei până noi vorbim şi ne sfătuim între noi ce-o să fie". 132Iar eu am avut un vis: Se făcea că Maria va naşte pe Mesia. 144Dar tu şi Maria nu vă veţi căsători niciodată că Maria este dată Domnului. ce să zic? Mai am puţin şi voi naşte". s-a umplut de Duh Sfânt şi a profeţit că pruncul va fi profet al Celui-Preaînalt. CAPITOLUL 3 Naşterea Lui Iisus.

că va fi saoşiant. 2Iosif şi Maria au primit înştiinţare de la sora mai mare a Mariei. 22Noi credem că pe aceste meleaguri s-a născut pruncul Mesia. 8Şi Iosif a vorbit cu păstorii care stăteau noaptea pe câmp cu oile. El va avea ceva din duhul zeului nostru Zaratuştra. tămâie şi smirnă. Iosif a plecat la lucru şi a lăsat-o în casă pe Maria cu pruncul. 19Şi păstorii le-au arătat magilor casa unde se afla pruncul. După care au plecat spre ţara lor. 25Intr-o dimineaţă. Maria şi pruncul s-au întors la Nazaret. i-a văzut şi le-a spus: „Nu sunteţi de prin partea locuri.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 1Se apropia sfârşitul verii şi Maria ştia că mai erau puţine zile până ca ea să nască. 9Ei au trimis-o pe Maria a lui Cleopa şi pe alte femei ca s-o moşească pe Maria. De unde veniţi?" 21Unul dintre magi a zis: „Venim de la răsărit. înainte de răsăritul soarelui. 25 258 . zisă a lui Cleopa. şi noaptea târziu. 13Regele Irod Arhelau a aflat despre aceşti oameni şi a crezut că sosise vremea naşterii Mesiei lui Israel. a ieşit Iosif. Iosif a vorbit cu Pandera şi i-a spus toate câte li s-au întâmplat la Betleem. Săl ducem pe băiat în grădină că acolo vreau să-I fac botezul dacic. 24Când Iosif. care a născut un prunc în iesle. care stătea în Betleem. mama Sa. A doua zi au ajuns în Betleem şi au întrebat pe unii oameni dacă auziseră despre naşterea Lui Mesia în Betleem. 5Şi Iosif a plecat cu Maria la Betleem unde au ajuns seara spre asfinţitul soarelui. 15Atunci Irod Arhelau i-a chemat în taină pe magi şi a aflat de la ei despre steaua de la răsărit. Şi i-a trimis pe magi la Betleem să-L caute acolo. 26Şi după puţin timp a venit Pandera care i-a spus Mariei: „Iată curând va răsări soarele. 11Era lună nouă. Şi toţi care auzeau se mirau. păstorii. La acea vreme sosiseră din Persia la Ierusalim trei preoţi magi care umblau întrebând: „Unde este Cel ce S-a născut rege al iudeilor? Noi I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să I ne închinăm". Şi au mas degrabă într-un grajd. 18Dar au dat peste nişte păstori care le-au spus că nevestele lor moşiseră o femeie şi ea a născut un băiat în iesle. 20Când magii au bătut la uşa casei. Pe ea o chema tot Maria. adică salvator al lumii". 4Că se ştia din scripturi că Mesia trebuia să se nască în Betleem. care au spus şi la alţi oameni. Atunci ei s-au plecat în genunchi şi I s-au închinat şi I-au adus daruri: aur. dar nimeni nu ştia nimic. numită Maria a lui Cleopa. 23Iosif i-a chemat pe magi în casă şi ia dus la prunc şi la Maria. 10Nevestele păstorilor au aflat că pruncul este Mesia şi le-au spus şi bărbaţilor lor. 6Dar Maria n-a apucat să tragă la casa sorei ei că trebuia să nască. Şi ea îi trimisese veste sorei ei din Nazaret să vină la Betleem ca să nască acolo. după obiceiul străbunilor mei şi să-I dau un nume". 14Şi a vorbit cu cărturarii poporului care i-au spus că Mesia trebuia să se nască la Betleem în Iudeea. şi Iosif a luat pruncul în braţe şi a mers cu Maria la casa sorei Mariei. 12 16Pe drum magii au tot făcut rugăciuni la zeii lor şi au mers toată noaptea uitându-se mereu la steaua strălucitoare 17 de pe cer.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 27Şi au mers în curtea casei unde pruncul. ca fecioară de-a pururea. 40Pandera venea din când în când la casa lui Iosif ca să-L vadă pe Iisus şi aşa a aflat câte se petrecuseră cu ei când au 41 In noaptea aceea îngerul Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif şi i-a spus să plece cu pruncul şi mama Sa în Egipt. feciorul meu. iar în Iudeea domnea Irod Arhelau. zeilor Osiris. dar cu duhul eşti Fiul Lui Dumnezeu. In taină Maria i-a spus lui Pandera despre duhul. 32Şi Iosif aşa a făcut şi au mers la Abdum în Egiptul de Sus unde se afla marele templu al zeului Osiris. Te numesc Iisus şi Te închin Lui Dumnezeu. 29Când au apărut primele raze de soare Pandera a luat copilul în braţe şi a spus: „Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul. 34Şi preoţii şi preotesele L-au purificat pe prunc cu apă vie şi L-au binecuvântat cu foc sacru şi spiritele 35 33 31 zeilor. atunci a venit peste ea duhul zeiţei Isis care i-a zis: „Ia seama suflet din sufletul meu. că marile suflete călătoresc din trup în trup pentru a lumina omenirea. 30Apoi Pandera şi-a înmuiat degetele mâinii drepte în apă şi a udat cu ele pruncul pe frunte zicând: „Cu apă vie. Şi aşa cum te afli acum cu pruncul în braţe vei fi de-a pururea cunoscută ca Fecioara Maria cu fost în Egipt. 45Acelaşi spirit al zeiţei Isis este şi cel al maicii Lui Zamolxe pe care noi în Dacia o numim Maica Domnului". amândoi fiii lui 38 Irod Idumeul care murise. 46După un timp Pandera a primit înştiinţare. şi-L ţinea pe Iisus în braţe. Mama Sa Maria s-a bucurat tare mult căci ea ştia despre sine că era întruparea zeiţei Isis. domnule 259 . 37 tămâie şi ierburi frumos mirositoare. 44Şi tu Maria ai acel duh al maicii Lui Zamolxe. Tu să aduci înţelepciune lumii". Eşti copil al focului. Şi a pus apă proaspătă într-un vas. 39Şi Domnul Dumnezeu veghea din cerul Lui de purpură cu toţi îngerii rămaşi acolo. La Abdum Iosif a vorbit cu preoţii locului de la templul zeului Osiris şi l-au închinat pe Iisus. Că fecioria cerească este în Pandera a aprins un foc în care a aruncat 28 sufletul femeii nu în trupul ei". 43Noi ştim din Dacia că cine va naşte pruncul care să aibă Duhul Zeului Zamolxe se va numi Maica Domnului. Isis şi Horus. Şi Pandera a vorbit cu Iosif că va veni să-L vadă pe pruncul Iisus înainte de plecare. Şi Iosif s-a intors acasă cu Fecioara Maria şi cu pruncul ca să stea în Nazaretul Galileii. că pruncul Tău are duhul zeului Horus. că sufletul îţi este curat ca lacrima. Cu trupul eşti fiul meu. 48Şi Iosif i-a spus: „Poţi veni oricând la noi. aşa cum i se spunea şi maicii Lui Zamolxe pe care o chema Vetra. Eşti Iisus Fiul Lui Dumnezeu!" Iar după câteva luni Iosif a primit în vis înştiinţare de la îngerul Domnului să meargă înapoi în Galileea unde domnea tetrarhul Irod Antipa. care-i vorbise în templul zeiţei Isis şi care o numise Fecioara Maria. foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe te botez. 36Odată când Maria era în templul zeiţei Isis. de la sutaşul roman că vor 47 pleca în Egipt. 42Atunci Pandera i-a spus: „Aşa te privesc şi eu Maria.

Pandera a mers la casa lui Iosif. 49Cu câteva zile înainte de plecarea sa în Egipt. 260 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI Pandera. Maria este mai tot timpul acasă şi va fi bucuroasă să te vadă".

261 . 52Iar Maria i-a zis: „Aşa să se facă voia Domnului. Am văzut un om cu părul alb şi o barbă mare. ascultându-i şi întrebându-i. 64Când Maria a auzit cele spuse de Iisus a înţeles că era timpul întoarcerii lui Pandera. 61Era către sfârşitul verii în ziua când Iisus împlinise doisprezece ani. după naşterea pruncului. cheia ankh pe care i-o 72 dăduse Maria la căsătoria lor pe vârful de Şi Iisus le-a zis: „Cum se face că Mă munte în Iudeea. 55Şi Pandera ştia câte ceva. El Mi-a vorbit zicând: Iisus. Şi aşa au călătorit ei ziua întreagă. 51Atunci Pandera i-a spus Mariei că va pleca din Nazaret şi a venit să-L vadă pe prunc înainte de a porni către Egipt. 53După plecarea lui Pandera. tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi". unde a cunoscut bine pe preoţii şi preotesele egiptene de acolo. locul unde oamenii venerau pe zeii Osiris. adică cel care se întru cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu. Abdes. 63Apoi a mers acasă şi i-a povestit mamei Sale: „Eram în templu când un duh a venit peste Mine. 69L-au aflat după trei zile în templu. stând în mijlocul învăţătorilor. Şi-şi spunea: „Ce mult îl iubeşte Pandera pe Iisus. 66Iisus implinise deja doisprezece ani la sfârşitul verii. dar Isis. despre aceste locuri. 70 Şi toţi cei ce erau acolo şi-L auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. Pandera a primit însărcinări în localitatea Abdum. iar Iisus mergea mai mult printre rude. Iosif şi Maria mergeau în fiecare an la Ierusalim cu rudele şi cunoscuţii. cu Semnul Lui Zamolxe. Fă Doamne ca el să se întoarcă curând şi teafăr". Mulţi credeau că Pandera avea în el Maria L-a certat: „De ce ne-ai făcut una duhul zeului Osiris. 65Primăvara. 62Şi El a mers la templu ca să se roage şi era în duh când a văzut şi a auzit. 57 71Iosif şi Maria au rămas uimiţi. 68Dar când L-au căutat pe Iisus. Pandera L-a binecuvântat pe Iisus cu semnul crucii. vei fi lumii lumină de înţelepciune. Şi ea a plâns cu lacrimi de dor. de sărbătoarea Paştilor. Isis şi Horus. fiul lui. închină zeiţei Isis la Abdum. Iosif şi Maria au pornit înapoi spre Nazaret. Mergi sănătos. de la Maria care fusese acolo cu Iisus şi Iosif. 54Dar ea nu ştia că vor trece mulţi ani până când Pandera va reveni în Iudeea. fiul lui Pandera. domnul meu". Sunt singură că Iosif este dus cu treburi". 54Când a ajuns în Egiptul de Sus. să pleci de lângă noi? Iată. Şi era adorator cucernic şi credincios al zeiţei 60Vremea a trecut şi Iisus se întărea în trup şi duh. cu trupa de soldaţi romani.I DE OAMENI CARTEA IUBI 50Când a bătut la uşă a ieşit în prag Maria cu pruncul în braţe şi i-a spus: „Bun venit. Maria a rămas un timp tristă. 56Pandera a stat mulţi ani în Abdum. dar pentru asta trebuie să mergi în munţi la rudele tatălui Tău". 58Toţi îl ştiau pe Pandera că purta. Şi i-a spus Mariei că la vremea potrivită Il va lua pe Iisus în Dacia. timpul cu el la gât. tot ca asta. 59Şi oamenii l-au numit căutaţi şi nu ştiaţi unde pot fi? Oare nu pe Pandera. El nu era şi negăsindu-L Iosif şi Maria s-au întors la Ierusalim. Când m-am închinat Lui. 67Şi după zilele Paştilor la Ierusalim.

I DE OAMENI CARTEA IUBI adică aici la templu?" 262 .

Iisus în Egipt pe Pandera i-a răspuns: „Am venit cu urmele Lui Zamolxe. Iisus este un băiat foarte sutaşul roman l-a trimis pe Abdes inteligent. Şi Domnul Dumnezeu se 10Şi Maria a fost tare emoţionată să-l bucura. mi spui ce face fiul nostru Iisus?" 12Atunci Maria i-a povestit: „Iisus S1Intr-o zi pe când se ruga în templul a făcut băiat mare. Şi i-a ieşit în harul Domnului. dar nu a vrut să intre în curte. slavă CAPITOLUL 4 Domnului! Ce faci?" Pandera revine în Iudeea. Şi acolo am aflat numele tainic al Tatălui". latineşte şi greceşte. apoi să-L duci la 13 neamurile tale în Tracia şi în Dacia. Pandera a mers la Nazaret. 8Într-o zi a văzut-o pe Maria trebăluind şi memoriile l-au năpădit. Şi se 77 putea fi folosit. Dar tu săpogoară peste Iisus în Egipt. 76Iar acasă Maria a aflat de la Iisus că El dormise în templu şi un înger al Domnului I s-a arătat şi L-a învăţat numele tainic al Tatălui şi felul cum /\ . El ştie că nu este fiul zeiţei Isis. evreieşte. tatăl Său. trei limbi. la Ierusalim. cum i se spunea de obicei lui învăţăturile iudaice pe care doreşte să le îndrepte cum vrea El. că păstra în inima ei cine este şi încă o mai iubesc pe Maria! Păcat că nu El şi ce aflase ea de când fusese cu El în s-a putut să rămânem împreună". vadă pe Pandera şi i-a spus cu lacrimi: „Domnul meu. Iisus vorbeşte foarte bine să-l cunoască pe Bătrânul Înţelept". Egipt. Şi nu au mai zis nimic. Duhul Lui Zamolxe treburi la pretoriu la Ierusalim. băiatul ei cel mare. 6Şi Pandera se întreba ce-o să urmeze: „Ce va spune oare fiul meu Iisus când mă va cunoaşte acum la doisprezece ani ai Săi?" 7De câteva ori Pandera a trecut prin faţa casei lui Iosif. Şi Maria s-a bucurat când tot gândea Pandera: „Ce mult am iubit-o a auzit asta. 4Şi după ce a rezolvat treburile la pretoriu. era foarte învăţat în legea iudaică. dar cam neascultător în Pandera. v-am spus. bine ai sosit. 5Acolo a aflat câte ceva despre familia lui Iosif: Maria avea şi alţi copii.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 73 T \ 3Trecuse Paştile şi primăvara era în toi când Pandera a sosit la Ierusalim. Şi rabinică. 2Şi tocmai s-a nimerit că cineva 14Şi este învăţat în cele ale scripturii. Pandera a auzit un glas care-i lui Iosif şi de multe ori m-a întrebat spunea: „Să mergi la Nazaret la fiul tău despre Iisus şi să-L aduci aici. 9Într-o zi Pandera a văzut-o pe Maria 78Şi Iisus sporea în înţelepciunea şi în plecând de acasă către târg. 16A intrat de multe Pandera în Egipt. Şi El tine. 75Când Iosif şi Maria au auzit aceasta s-au înspăimântat. care din cerul Lui de întâmpinare Mariei şi i-a zis: „Iată-mă purpură se uita să vadă ce făceau oamenii Maria!" pe pământ. în Iudeea. căci ştiau că cel ce cunoaşte numele tainic al Tatălui avea mare putere. dar trebuia să meargă cu treabă la cohorta noi totuşi am vrea să-L dăm la şcoala 15 Sagittariorum. 74Iisus i-a răspuns: „La templu. „JJar unde ai stat trei zile şi trei nopţi?" I-a spus mama îngrijorată. Iisus.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI ori în dispute cu .

37Noi în Tracia am şi El uimit de vederea tatălui Său. numit şi Marele Lup Alb. când Iosif s-a întors de la lucru. 31Când Maria a ajuns acasă i-a spus lui Iosif toate câte s-au petrecut la 32 întâlnirea lor cu Pandera. Iisus era se trăgea de baştină. iar Domnul în duh. 34Apoi Pandera şi Iisus vor pleca spre Tracia şi mai apoi spre Dacia. un urmaş de-al ei şi al plecat să-l întâlnească pe Pandera. 17După ce a ascultat cele spuse de Maria despre Iisus. 24 35Pandera le-a mai spus: „Neamul Şi a doua zi dimineaţa Maria L-a meu se trage din Mari fiica zeului nostru îmbrăcat frumos pe Iisus şi împreună au Zamolxe. 33În zilele următoare s-au sfătuit cu toţii. tată. Şi 9 . Dar era încă îngrijorată: „Cum să facem cu plecarea Lui Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l iubeşte ca pe fiul lui propriu?" 20Dar Pandera a liniştit-o zicând: „Vom rezolva şi aceasta. Acolo Îţi vei găsi împlinirea în viaţă". Dar Maria era încă îngrijorată de ceea ce va urma şi i-a întrebat: „Ce vom face de acum înainte? Cum vom rezolva lucrurile cu bărbatul meu Iosif?" 30Pandera i-a răspuns: „Lui Iosif îi vom spune totul. Maria i-a povestit cele întâmplate. Pandera este tatăl Lui în trup. primul şi singurul meu bărbat iubit. Vom merge în Dacia străbunilor Tăi. 28Şi Pandera cu Maria au stat să 29 Iosif poţi să-i spui". dar lui 9 9 ~ Pandera I-a zis: „Bun găsit fiule. domnul meu. L-a a venit în Munţii Haemus de unde Licu privit îndelung cu multă iubire. Doamne cât Îţi mulţumesc!" 22Când a ajuns acasă Maria I-a vorbit Lui Iisus despre întoarcerea tatălui Său şi El i-a zis: „Ştiam că tata Mă va căuta. Atunci Iosif ia zis: „Nu mă pot opune. 19Şi i-a mai spus lui Pandera că ea nu era surprinsă de ce-i spusese el. 26Apoi Pandera L-a strâns în braţe pe băiat şi L-a sărutat pe frunte şi Iisus i-a mărturisit cu lacrimi în ochi: „Ce mult team aşteptat. Pandera şi Iisus. Vino să Te îmbrăţişez!". Spune-I băiatului nostru că am venit să-L văd. El este un om bun şi înţelept şi va înţelege". unde El poate să înveţe cu înţelepţii noştri şi să ajungă preot". Acum nu /V 9 9 ştim dacă Îl vor mai primi la şcoala rabinică". 36Pandu. Maria se gândea cu emoţie: „S-a întors Pandera. Vreau să-l cunosc şi eu mamă. Dacă Iisus vrea să meargă cu el atunci noi Îl vom pregăti de drum". Pandera i-a dat de ştire de ce se întorsese el în Iudeea: „Draga mea Maria. 25Când Pandera şi-a văzut fiul. 18Auzind acestea Maria i-a spus lui Pandera despre duhul care de curând coborâse asupra Lui Iisus. Şi ţineţi aceasta în taină de lume. Pe Iisus aş vrea să-L iau cu mine în Egipt şi apoi să-L duc în Tracia şi în Dacia. Ştiam că vei veni să Mă iei şi că nu M-ai părăsit". plănuiască plecarea Lui Iisus. Mai întâi. Du-mă la el cât de curând!" 23Seara.CARTEA IUBIRII DE OAMENI fariseii şi saducheii cei învăţaţi. 27Atunci Pandera I-a mărturisit: „Da fiule. vor merge în Egipt. soţului ei Licu. 21Apoi cei doi au plecat fiecare la treburi. unde Pandera vroia ca El să înveţe tainele preoţilor şi să păşească pe urmele străbunului Zamolxe.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI păstrat cu străjnicie memoria clanului .

Dar acel suflet nou este şi el vechi ca şi sufletele care îl compun. tatăl I-a povestit fiului legende ale tracilor despre şederea Lui Zamolxe în Egipt astfel: 40„Străbunul nostru Zamolxe şi-a purtat paşii pe aceste locuri. Legendele noastre spun că El a fost la piramide. 57Şi tot aşa se întâmplă mereu cu fiinţarea de suflete care toate au pornit de la Domnul ca scântei. Şi ele se întrepătrund şi se multiplică până 267 . 55Şi Pandera a mai întrebat: „Dar ce se întâmplă cu sufletul nou atunci când el merge în lumea cealaltă? Oare părţile de suflete din care este făcut revin la sufletele lor originale?" 56Preoteasa i-a răspuns: „Când sufletul merge în lumea de dincolo. profetul perşilor. 39Când au ajuns la piramide. Zamolxe a fost 41 hirotonisit preot egiptean. La Teba. 38În câteva zile pregătirile au fost gata şi Pandera cu Iisus au pornit către Egipt. 50Noi nu ştim cine poate fi acel om. căci aceasta înseamnă numele Melchisedec". Şi a mai întrebat-o: „Se mai scrie oare şi altceva despre străbunul nostru Zamolxe? Noi ştim că egiptenii din vechime consemnau atent şi despre spiritele care îi călăuzeau pe anumiţi oameni aleşi de Preaînaltul". către Egiptul de Sus. din care ne tragem noi fiule". un om cu numele de Melchisedec. dar şi preot al Lui Zaratuştra. în Egiptul de Jos. coborâse deja în Iisus. dar putem spune că va fi preot în veac şi rege drept. el nu se risipeşte. 46Când Zamolxes a părăsit Egiptul. care a fost Mare Preot şi rege pe vremea lui Abram. că are o identitate proprie. 49Se proroceşte că acel spirit al Lui Melchisedec şi al Lui Zamolxes va coborî în cineva trăitor în aceste timpuri. 44Zamolxes a stat trei ani în Egipt apoi s-a întors pe meleagurile Lui. 54Şi atunci când sufletul nou este format şi se află într-un corp. În Dacia preoţii au obiceiul să cheme spiritele zeilor Egiptului aşa cum au făcut şi străbunii noştri Zamolxe şi Marele Lup Alb. Şi acolo au cunoscut-o pe preoteasa de la templul zeiţei Maat.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Cogaion şi am ţinut mereu legătura cu rudele noastre din Dacia. Pandera şi Iisus au ajuns la Teba. despre care vorbise preoteasa. la Karnak şi în Valea Regilor. 43După câteva zile preoteasa le-a spus: „Istoria noastră a consemnat trecerea pe aici a unui dac pe nume Zamolxes. Şi vroiau să afle de la ea dacă se mai ştia ceva din vechime despre şederea Lui Zamolxe în Egipt. deşi îi este înrudită cu sufletele din care iniţial s-a compus. părintele iudeilor. 48Şi preoteasa le-a spus: „În cronici se mai scrie că Zamolxes era întruparea unui mare profet din vechime. 52Şi a mai întrebat-o pe preoteasă: „Rogu-te să-mi spui cum se face că un suflet care s-a întrupat poate fi făcut din mai multe suflete care au fost odată întrupate şi ele?" 53Preoteasa i-a spus: „La facerea unui suflet nou pot participa mai multe suflete vechi. fiul lui. cu vreo cinci sute de ani înainte. deşi sufletul are miezul lui. 42Mergând pe Valea Nilului. 45El era deja preot al Zeului Dumnezeu din Dacia. 47Pandera i-a mulţumit preotesei pentru cele spuse. el îşi face o bază nouă şi acumulează o experienţă nouă de viaţă". Zeiţa Înţelepciunii la egipteni. la Teba. 51Pandera era încredinţat că duhul. El fusese hirotonisit şi preot al Marelui Zeu Amun".

Şi El a ţinut minte cele trăite atunci şi a mers la Abdum şi i le-a povestit tatălui Său Pandera: „Eram în templul zeiţei Maat atunci când Duhul 72 Lui Zamolxe a pogorât peste mine. 78Şi Pandera a vorbit cu sutaşul de la Abdum să-l lase să plece un timp din armata romană. CAPITOLUL 5 Iisus merge în Tracia. 58Dar drumul existenţei lor este lung pentru că întâlnesc în calea lor şi întunericul care le ia din lumină". Pandera a Au coborât în Delta Nilului şi de la participat şi el la hirotonisirea Lui Iisus şi Alexandria s-au îmbarcat spre Atena în 268 . unde în 1 Iisus avea cincisprezece ani când a vechime Zamolxe fusese şi El iniţiat preot pornit cu tatăl Său Pandera spre Tracia. chiar la templul Luxor din Teba. 68 era tare mândru de feciorul lui. 69La numai cincisprezece ani Iisus a fost investit ca preot al zeului Amun. pe când se afla la templul 71 zeiţei Maat din Teba. Duhul Lui Zamolxe pogoară peste Iisus în Dacia. 76Pe dată Pandera I-a spus: „Este un semn că a venit timpul să pornim spre casă. 62Şi Pandera a fost încredinţat că acolo la Teba era locul cel mai bun pentru ca Iisus să deprindă înţelepciune. Mam ridicat în spirit şi am ajuns până în al nouălea cer unde M-a întâmpinat un om 73 bătrân.I DE OAMENI CARTEA IUBI cresc în lumină aşa de mult încât se întorc înapoi la Domnul. tot aşa cum fac îngerii. şi să vină înapoi după câţiva ani. 70 Într-o zi. Iisus învaţă înţelepciunea Lui Zamolxe cu preoţii decenei şi cu Marele Preot şi devine preot. Iisus a fost răpit în duh. 66El a deprins ştiinţele egiptenilor şi a cunoscut formulele magice prin care se dobândeau mari puteri. În trei ani Iisus a aflat tainele zeilor Egiptului. urmaşul Meu. De la preoţii egipteni Iisus a mai învăţat şi meşteşugul vindecării bolilor şi să facă minuni. dar viziunea Mi-a rămas adânc întipărită în minte". apoi în Dacia la Sarmisegetuza. 59Şi Pandera a mai întrebat: „Oare cine poate să cheme sufletele cele luminoase?" 60Atunci preoteasa i-a zis: „Un om care cunoaşte aceste taine poate chema orice suflet să vină în sufletul lui propriu şi astfel să dobândească o parte din lumina sufletului pe care îl doreşte. 74Şi El Mi-a zis: Iisuse. fiule. ci ele dau doar scântei care se alipesc altor scântei care se află deja în sufletul omului care le-a chemat". 61Dar sufletele invocate nu coboară cu totul în noul corp. 64Şi după ce a făcut toate acestea Pandera s-a întors la Abdum la trupele romane din care făcea parte. 67Iisus ştia deja de la templul din Ierusalim numele secret al Domnului. zeul solar. că-L ştiam dintr-o altă viziune pe care am avut-o în Iudeea. 77Şi acolo în Dacia vei cunoaşte cu adevărat Duhul Lui Zamolxe". află că Duhul Meu se va coborî cu şi mai multă 75 putere în Tine. Apoi El a dispărut şi Miam revenit în simţiri. Eu L-am recunoscut şi M-am închinat Lui. 63Şi a vorbit cu preoteasa de la templul zeiţei Maat ca Iisus să stea la templul ei şi să înveţe religia locului şi să devină preot egiptean. al zeului Amun.

I DE OAMENI CARTEA IUBI Grecia. Apoi de acolo au purces călare către Munţii Haemus în Tracia. 269 .

sora lui Pandera. 29Noi credem că din Marele Preot Iulian. am tot chemat la focul sacru să revină Duhul Lui Zamolxe. 11Preoţii şi preotesele de la Sarmisegetuza Îl aşteptau şi ei. 9Pandera şi Iisus au stat în Tracia până primăvara când s-au pregătit de plecare spre Dacia. fiul său. 5În Tracia. Ce înţelepţi. 15Şi i-a povestit Marelui 30Iisus i-a zis Marelui Preot: „Este un Preot viaţa tânărului Iisus şi i-a mai spus obicei la poporul mamei Mele de a aduce şi despre viziunile Lui Iisus atunci când . 19Noi nu ştim ce va face Iisus în lume. în Egipt. face cu vărsare de sânge se va sfârşi tot 14Într-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la se cu vărsare de sânge. În 27 seara venirii preoţii au aprins un rug sacru prorocul Zaharia. 22 Şi Marele Preot a aranjat ca Iisus să înveţe cu preoţii şi preotesele de la 23Dar Sarmisegetuza. care trăia în munţi. apoi cu Zarates. 16Şi Marele Preot a zis: „Noi. 17Deceneu a prorocit că Spiritul Lui Zamolxe se va întoarce într-un om care va schimba lumea. Dar Zeul nostru Zamolxe a fost 12Pandera şi Iisus au ajuns la prezent la sfinţirea templului din 13 Ierusalim. care este Mare Preot şi zeu în vecii vecilor. 24 Într-o zi Marele Preot I-a povestit Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe: „Se ştie prea bine cum străbunul nostru Zamolxe a învăţat cu înţeleptul Pitagora. se credea că spiritul Lui Zamolxe a coborât într-un om. şi nici cum o s-o îndrepte pe calea luminii. toţi i-au primit cu dragoste şi s-au bucurat să-L vadă pe Iisus despre care ştiau de la Pandera că era fiul său care stătuse în Galileea cu mama Sa. căruia i se spune Bătrânul Înţelept. a zis: „Băiatul să stea un timp cu noi şi să deprindă învăţătura Lui Zamolxe şi să ajungă preot deceneu". la I-a vorbit străbunul Zamolxe în Iudeea şi clanul Cogaion. slujitorii Lui Zamolxe. 6I-a întâlnit şi pe preoţii traci decenei.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 4Când Pandera a ajuns la rudele lui. Acolo Iisus va învăţa cu marii înţelepţi ai neamului nostru". au dorit să-L ia la învăţătură. Iisus urma învăţătura mai ales pe lângă Marele Preot. acel templu nu vor rămâne decât ruine". 10Şi au trecut râul cel sfânt Istru şi au purces către Sarmisegetuza unde rudele îi aşteptau. De acum pe Iisus Îl luăm la învăţătură şi în doi ani de zile va ajunge preot deceneu". retras de lume. preoteasa decenee. 8Dar Pandera i-a răspuns: „Iisus va merge cu mine în Dacia. că aflaseră că Pandera Îl va aduce acolo pe Iisus. care. un mare preot din Babilon şi mai apoi a stat un timp în 25 Egipt. 26Era pe vremea când trăia Sarmisegetuza spre bucuria tuturor. observând aptitudinile deosebite ale tânărului Iisus. dar ştim că va avea putere de la Dumnezeu. Tatăl nostru ceresc. Iisus a cunoscut multe rude din partea tatălui. 7Atena. unde se află Marele Preot. Atunci Zamolxe i-a şi s-au rugat Lui Dumnezeu şi Lui mustrat pe iudei că au adus sacrificii la 28 Zamolxe şi au chemat spiritele străbunilor inaugurarea templului din Ierusalim. nu încape îndoială că tânărul Iisus are scântei din spiritul străbunului nostru Zamolxe. 18După câte mi-ai spus. 20Că noi 21 suntem poporul Lui Dumnezeu. de la plecarea la Zamolxe a Marelui Preot Deceneu.

31Deşi de-a lungul timpului s-a .CARTEA IUBIRII DE OAMENI 31 jertfe.

„Ritmurile naturii sunt o trăire a 58 43Dar este necesar să aflăm despre El pe Domnului. iar când scripturile scrise nu mai urmează viaţa ele devin rătăciri. cine este Dumnezeu şi cum Îl putem noi cunoaşte? La iudei Spiritul Suprem este împărţit în mai multe entităţi. 40Deşi se crede că există o singură Fiinţă Supremă. 32Marele Preot Iulian a mai spus: „Păcat că aceşti oameni. Şi de atunci ne merge bine.CARTEA IUBIRII DE OAMENI văzut că jertfele aduc distrugeri celor care le fac. numirea Ei este neclară şi duce mereu la violenţă. 41 greşim că Dumnezeu este în tot şi în toate. 50Şi să iei aminte că gândurile omului deschid mereu drumul pe care el păşeşte. Înţelepţii neamului se străduiesc de sute de ani să-L definească. Dar sufletul se arată într-un fel în lumea materială care-i este creaţia. 57 42Atunci Marele Preot I-a explicat Şi Marele Preot a răspuns: Lui Iisus: „Dumnezeu. spunem în cuvinte ce am gândit şi apoi înfăptuim". căci de la gând vine cuvântul şi de la cuvânt vine fapta. aflaţi în căutarea cunoaşterii Domnului. 56Iisus a ascultat atent vorbele Marelui Preot Iulian pe care l-a mai întrebat: „Cum poate atunci omul să intre în ritmurile naturii?" . 35Că adevărata scriptură este însăşi viaţa. în mărirea Lui. întinează sufletul omului şi aduc mari pagube şi nenorociri". în care şi viaţa noastră trebuie trăită. 34Noi neamurile tracilor nu mai aducem jertfe zeilor de pe timpul străbunului Zamolxe. 49Şi aşa omul va înţelege puterea gândului. este peste puterea noastră de înţelegere. Şi dacă ei vor continua să mai facă sacrificii de animale nu va mai rămâne nimic din poporul lor. Fără această apartenenţă la natură omul îşi pierde sufletul". 37 Şi odată Iisus l-a întrebat: „Mărite 38 Preot. unde este scris să aducă jertfe". iudeii tot continuă să facă aceasta pentru că urmează scriptura Tora. Este bine ca omul să înţeleagă înţelesul nostru. Şi bine va fi cât timp nu venerăm moartea ci viaţa. 48Iar atunci când omul reuşeşte să-L trezească pe Domnul din el va şti ce să facă în viaţă şi va cunoaşte ce este viaţa omului. Că noi oamenii după ce gândim. 44Putem spune fără să 272 adevărat sufletul este fără timp. 54Minţile noastre şi trupurile noastre sunt tot de suflete create. 51Atunci Iisus l-a mai întrebat pe Marele Preot: „Dar sufletul omului unde sălăşluieşte?" 52 Şi Marele Preot a răspuns: „Cu 53 În Iudeea nu am putut înţelege de ce contradicţiile continuă şi de ce sunt partide religioase care susţin idei diferite ducând mereu la dezbinări". 55Şi cu adevărat sufletul omului este tot aşa de bătrân ca şi timpul care nu are vârstă tot ca şi Dumnezeu". 36De obicei Iisus mergea singur să-l vadă pe Marele Preot care limpezea nedumeririle Sale. 46Iisus a întrebat: „Atunci unde se află locul omului în înţelegerea Lui Dumnezeu?" 47Marele Preot Iulian a zis: „Domnul este atât în exteriorul omului cât şi în interiorul lui. a cuvântului şi a faptei. mai cred că 33 sângele poate spăla de păcate. 39Dar multele lor frământări nu au reuşit să limpezească lucrurile. 45Dar mai cu seamă Îi vedem prezenţa în ritmurile naturii.

Dar dacă omul iese din 273 . viaţa să-i fie condusă de ritmurile naturii.CARTEA IUBIRII DE OAMENI că de când se naşte şi până la moarte.

el poate să-şi trăiască frumos toate clipele vieţii. care plecase în lumea de dincolo. 67Dar sunt unele momente din viaţă pe care omul păşeşte ca pe nişte trepte pentru a se apropia de Dumnezeu". 61Din moş-strămoşi urmăm multe practici care ţin vie conştiinţa sacralităţii vieţii omului. 76Împrejurările în care se naşte un copil sunt legate de vieţile anterioare ale 77 sufletului care se întoarce. Noi oferim această posibilitate pe care omul. 64Odată cu trezirea sufletului omul deschide ochii spre lume şi aşa îşi îndreaptă viaţa pe calea armoniei. moartea. 65Şi în orice moment omul îşi alege singur pasul pe care-l face. 74Preotul Casian. prin ceea ce se cheamă botez. 70 preotesele de acolo despre ritualurile urmate de ei la naştere. 78Şi urmăm metoda tradiţională a botezului cu apă. căsătoria. care rătăcesc în viaţă. 62Şi Iisus a mai întrebat: „Care ar fi aceste practici?" 63Marele Preot a spus mai departe: „În primul rând omului trebuie să i se trezească simţul realităţii. 59Noi preoţii decenei avem trimiterea de a-l îndrepta pe om pe calea cea bună atunci când el se rătăceşte. foc şi Spiritul Lui Zamolxe". fie o refuză. De obicei are loc la răsăritul soarelui. La aceste cuvinte se mai pot adăuga şi alte vorbe 82 Preoţii de la Sarmisegetuza cunosc practicile pe care noi le urmăm în astfel 71 de împrejurări. fie o acceptă. Apoi în prezenţa focului sacru sacerdotul îşi moaie degetele mâinii drepte în apă proaspătă şil udă pe prunc pe frunte zicând: Cu apă vie. sau întrun vas în care se pun ierburi frumos mirositoare. anume: naşterea. 81Când apar primele raze de soare sacerdotul spune: Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul.I DE OAMENI CARTEA IUBI aceste ritmuri el suferă. 73 Lecţiile se ţineau fie în grup. fie individual. Baza practicilor stă în folosirea focului sacru care trezeşte sufletul. cum o numim noi". foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe 83 274 . În zilele ce au urmat Iisus a discutat cu preoţii şi preotesele. 79Preotul Casian a mai explicat: „Botezul se face într-un loc potrivit ales. unul dintre cei care învăţau pe tinerii de la şcoala de la Sarmisegetuza. 69Dar Marele Preot a răspuns pe scurt la întrebările Lui Iisus: „În viaţa omului sunt momente cheie pline de sacralitate. despre subiectele amintite de Marele Preot. 66Iar atunci când omul devine conştient de puterea gândului lui. Trei dintre ele sunt cele mai importante. 68Auzind ultimele sale cuvinte Iisus la întrebat pe Marele Preot: „Care ar fi aceste momente? Cum pot fi ele definite? Care sunt practicile potrivite? Rogu-te săMi spui". 60Oamenii. în corp uman. Cu alte cuvinte el să-şi dea seamă de fiinţarea lumii şi a propriei vieţi. urmând tradiţia şcolii lui Zamolxe înfiinţată cu peste cinci sute de ani înainte. I-a explicat Lui Iisus: 75„Naşterea unui copil înseamnă revenirea sufletului. care dădeau învăţătură la şcoala sacerdotală. 80Dacă pruncul are naş şi naşă ei îl aduc în braţe şi urmează ceea ce le spune preoteasa sau preotul deceneu. vin la preoţii decenei care-i ajută să păşească din nou pe făgaşul armoniei cu natura. 71Să vorbeşti cu preoţii şi potrivite momentului. Noi preoţii avem ritualuri care-l primesc pe copil în lume. Se aprinde un foc sacru într-o vatră. căsătorie şi la moartea oamenilor". adică trezvia.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI te botez. Şi-i dă copilului un nume după vrerea părinţilor şi-l închină la un 275 .

107Dar dacă vrem. la şes. 91Dar Iisus i-a spus: „Cunosc bine acest ritual. Că trupul omului. şi femeile care vor să se însoţească cu mai mulţi bărbaţi o pot face şi ele. la deal. 86Se poate boteza un prunc oriunde în natură. 105În altă zi preotul Casian a vorbit despre ritualurile folosite la moartea unui om. 85Dar momentele cheie sunt folosirea celor două expresii: „Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul" şi „Cu apă vie. la munte. decât pe cel de sine. la mare. 94Atunci preotul Casian I-a zis: „Căsătoria cea mai bună este între un bărbat şi o femeie care se iubesc. şi nici dorul ei de el. 101Dar e bine ca bărbatul şi femeia să doarmă fiecare separat. noi putem să-i chemăm pe oameni. 88Preotul Casian I-a răspuns: „Fireşte. în câmpie şi în pădure. A fost urmat de tata şi de mama când ei s-au căsătorit pe vârful unui munte din Iudeea". 100Că omul nu are stăpânire pe trupul nici unui alt om. 97 Mai rele sunt ascunderea şi minciuna şi prefăcătoria şi înşelăciunea. 98Iisus l-a mai întrebat pe preotul Casian: „Şi cum se petrec aceste căsătorii cu mai multe persoane?" 99Preotul Casian I-a răspuns: „Perechile se căsătoresc fiecare în parte. 92Şi Iisus i-a depănat preotului Casian toate câte ştia despre căsătoria părinţilor Lui. 90Altă dată preotul Casian a vrut să-I explice Lui Iisus cum era făcută căsătoria la daci. Căci Pandera urma obiceiul străbunilor noştri. 106Cei care mor nu-şi pierd sufletul căci el merge la Zamolxe. să se întoarcă pe pământ. 102Că femeia stă mai mult cu copiii ei ca să îi crească. 95Dar sunt oameni care nu vor să se căsătorească. slavă Domnului". foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe te botez". Şi acolo unde se face botezul trebuie aprins focul sacru". 89Dar cel mai bine este ca botezul să fie făcut de către un sacerdot deceneu. 96Şi bărbaţii care vor să se însoţească cu mai multe femei o pot face. iar alţii care vor mai mult decât însoţirea în doi. şi viaţa ne este frumoasă. care se înţeleg ca suratele de bine. Şi I-a zis Lui Iisus: „Noi incinerăm trupurile celor morţi şi uneori le punem ţărâna într-un loc anume în pământ peste care mai apoi aprindem focuri sacre şi chemăm înapoi sufletul mortului să se întrupeze. el o va iubi mereu că dorul lui de ea nu se va ostoi. iar preotul Casian a încuviinţat că totul a fost făcut după Legele Lui Zamolxe. Şi de la început se înţeleg între ei cum vor vieţui. 103Şi dacă bărbatul doarme aparte de femeia lui. ci el trebuie doar să urmeze Legile Lui Zamolxe. că Domnul Dumnezeu nu vrea ca omul să ardă dacă găseşte împlinire aşa. 87Atunci Iisus i-a spus preotului Casian: „Aşa a făcut tata când M-a botezat în Galileea". Orice om poate boteza chiar dacă nu este preot deceneu. că din patimile înfrânate ale omului ies multe rele". sau lângă o apă curgătoare sau într-o apă curgătoare curată. 93Şi Iisus i-a mai spus: „Aş vrea să cunosc mai multe despre obiceiurile tracilor cu privire la căsătorie".I DE OAMENI CARTEA IUBI zeu sau o zână anume. 84Aşa se face ritualul botezului după împrejurările în care are loc. 104Eu am ca soaţe două surori. Preoţii şi preotesele decenee cunosc bine cum să atragă benecuvântările zeilor la botezul unui copil". dacă se poate. 276 . chemând sufletele lor.

este 277 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI atunci când nu mai are suflet în el.

dar le lega de trezirea sufletului. să-Mi spui ce importanţă are cunoaşterea viitorului pentru om?" 112 şi de multe ori iudeii au suferit după ce unii profeţi au spus profeţii strâmbe care au dus poporul în rătăcire. 115Noi învăţăm să devenim fost mereu 125 nemuritori prin înţelegerea nemuririi sufletului nu prin cunoaşterea viitorului. Şi Zamolxe la Marea Preoţie. nu Legile Lui Zamolxe. 124De atunci aşa. omului.I DE OAMENI CARTEA IUBI ca şi ţărâna. Şi tot aşa rezulta şi din cele vorbite de Iisus cu Marele Preot Iulian. 126Şi se profeţii". pe care l-a rugat: „Înţeleptule. 118Şi Iisus a vorbit cu preoţii şi preotesele de la Sarmisegetuza despre profeţi şi profeţii. tot aşa cum Legile Lui Moise sunt Legile 121 „Predicţiile. Şi am auzit multe Zamolxe ne-a învăţat ca să păstrăm aceste astfel de istorii în care profeţii i-au dus în legi sub formă de simboluri puse pe restrişte pe oamenii pentru care ei făceau azimele de pâine. Dar uneori istoria s-a dovedit rea şi distrugătoare şi 116Profeţiile pot rătăci atunci când profeţii sunt rupţi de viaţă. Şi mulţi profeţi au fost omorâţi şi pe drept şi pe nedrept". ai putea să-Mi vorbeşti despre Legile Lui Zamolxe?" 120Şi Marele Preot I-a răspuns: „Legile Lui Zamolxe sunt Legile Lui Dumnezeu. succesorul Lui Lui Dumnezeu şi viaţa ne va fi bună. O primă formă a acestui ne ordonăm existenţa prezentă în mijlocul cod de legi a fost făcută cunoscută dacilor naturii. 119Într-altă zi Iisus se afla sus la munte împreună cu Marele Preot. Şi atunci vom şti că urmăm vrerea de către Marele Lup Alb. 114Nu vrem să 123 ştim ce ne aşteaptă în viitor. nicidecum de un destin fixat al omului şi al neamurilor. pe când Iisus se afla împreună cu Marele Preot. iar ei I-au spus istoria neamului tracilor care credea în profeţii. 110Şi în timp Iisus a mai învăţat cum preoţii decenei conduceau ritualurile de trecere a celor tineri la pubertate. că aşa nu le vom uita cum nu uităm să mâncăm pâinea. El l-a întrebat despre cunoaşterea viitorului astfel: „Rogu-te. dar 278 Atunci Bătrânul Înţelept I-a răspuns: Domnului iudeilor. sunt ţelurile existenţei Legile Frumoase. ne facem bun noi tracii am tot urmat aceste legi care au viitorul. De aceea dacii foloseau incinerarea trupurilor. 111Într-una din zile. aşa cum ne spune Dumnezeu". Noi tracii numim . 108În zilele care au urmat Iisus a asistat la câteva incinerări şi aşa a învăţat ce ritualuri făceau acolo preoţii decenei ca să scape sufletele de suferinţă până ajungeau în lumea cealaltă. Legile Belagine. ci dorim să de înţelepciune. din viaţa cea bună. Bătrânul Înţelept. 109Şi a mai aflat că sufletele din trupurile moarte. cunoaşterea viitorului. 113Noi dorim în primul rând Multe dintre aceste legi sunt vorbele Lui creşterea trezviei în om. întâmpla că oamenii pot distruge 117Atunci Iisus a zis: „Neamul poate plăcile de aur pe care Legile Lui Zamolxe mamei mele crede foarte mult în profeţii sunt gravate cuvânt cu cuvânt. care nu erau incinerate. 122Ele au fost scrise 113 după înălţarea la cer a Lui Zamolxe. se înrăiau şi se transformau în strigoi. scrise pe tăbliţe de aur. la adolescenţă şi la maturitate. Mărite Preot.

ele se pot 279 . Şi chiar dacă nu mai avem plăcile de aur cu Legile Lui Zamolxe.CARTEA IUBIRII DE OAMENI semnele din pâine vor rămâne cât va 127 fi suflare de traci şi de urmaşii lor.

în numele unui zeu bun doar cu numele. care li se atribuie. Nicăieri nu am întâlnit o înţelepciune mai mare. Ar fi mult prea multe de spus ca să le enumăr. după care Marele Preot a revenit şi L-a întrebat pe Iisus: „Ei. 144Sunt şi alţi zei mai mici cărora Li se spun Elohim. Nu încape îndoială de aceasta. Şi El s-a închinat la ele cu semnul Crucii Lui Zamolxe şi a ridicat fiecare plăcuţă de aur în palme şi a atins-o cu fruntea. de sabie va muri. Şi de aceea îi numim cum credem noi mai bine că ar fi. 136Marele Preot I-a răspuns: „Noi credem în Dumnezeu şi ştim că El are toată înţelepciunea din care sorbim şi noi Străbunul nostru Zamolxe ne spunea că cel care ridică sabia. 145Sunt multe violenţe scrise în scriptura iudeilor. Şi aceste legi nu se pot compara în dreptate şi adevăr cu nici unele în lume". precum sunt Legile Lui 138 Moise de pildă. ci doar de credinţa noastră în bine. 139 Şi Marele Preot I-a mai spus Lui Iisus: „Vino să le vezi!" 131Apoi Iisus a fost condus de Marele Preot într-o încăpere săpată în stâncă. 147 şi i-a răspuns: „Mărite Preot. am citit atent toate plăcile. cum este?" 135 Iisus era plin de Duhul Înţelepciunii Dar zeii sunt diferiţi pentru toţi. 132Văzându-I credinţa Marele Preot Ia spus Lui Iisus: „Te las singur ca să le poţi pricepe pe îndelete". Sunt în lume şi alte popoare care au denumiri diferite date zeilor lor şi şi-au făcut legi după care se conduc. 134A trecut aşa un timp bun. În spatele legilor lor este numele unui personaj în care cred ei. 142Să-mi spui acum.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 137 reconstitui din obiceiurile noastre şi din simbolurile pe care le punem pe pâine şi din cele ce ştiu oamenii că era scris pe plăcuţele de aur şi din viziunile unora care primesc mesaje de la zei". Ea cuprinde cele mai profunde legi date omului pe pământ. când Legile Lui Zamolxe au fost din nou gravate pe plăci de aur. 128Şi Iisus a mai întrebat: „Cum putem cunoaşte Legile Lui Zamolxe?" 129Marele Preot I-a răspuns: „Ultima oară Legile Lui Zamolxe au fost reconstituite în vremea Marelui Preot Deceneu. 148Noi nu facem sacrificii sângeroase. nu oferim zeilor nimic. pe care erau scrise Legile Lui Zamolxe şi le-a citit pe toate. că zeii nu au nevoie de ofrandele noastre. şi cel care oferă sânge zeilor. Omului care o citeşte atent i se rupe inima când află despre atâtea omoruri şi dezastre. 141Noi oamenii înţelegem doar frânturi din lumea pe care ne-o prezintă zeii. vor avea parte de violenţă. 130 stropi atâta cât El ne dă. că şi caracteristicile. 149În schimb dăm oamenilor ceea ce vrem să primim din partea zeilor. Şi de atunci le păstrăm cu sfinţenie". de sânge va avea parte. ce zei sunt cei la care se închină poporul iudeu. cel al mamei Tale?" 143Atunci Iisus i-a răspuns: „Zeului Cel mare I se spune Iehova. 146Şi Marele Preot a zis: „Din păcate cei care urmează învăţăturile care preamăresc violenţa. Acolo el I-a arătat Lui Iisus plăcuţele de aur. 133Şi Iisus a luat rând pe rând plăcile de aur. oricât ar spune oamenii că ei sunt aceiaşi şi că doar denumirile lor diferă. deşi ştim că tot oamenii sunt cei care ne dau ceva din ce 280 . sunt altele. zeii numiţi de ei nu sunt aceiaşi. 140Şi atâta timp cât popoarele văd divinul prin ochiul lor propriu.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 137 este bun. 150Dar zeii sunt intermediarii 281 .

CARTEA IUBI I DE OAMENI ofrandelor făcute de cei buni pentru menţinerea bineţii între oameni. 154În altă zi Iisus vorbea cu preotul dacilor: „La noi dacii. 151Că ofranda trebuie să fie bineţe făcută de cei buni altor oameni ca ei să ştie ce este binele şi să facă la fel altora. Cine are Duhul Înţelepciunii are şi Duhul Sfânt. El deja 160Preotul Casian a răspuns: „Duhul Lui Dumnezeu este Duhul Înţelepciunii cunoştea din Iudeea şi Egipt multe 282 . În acea zi. căci omul se află cuprins de la cer a sufletului Lui Zamolxe. tatăl Tău. 163Într-una din zile Iisus asculta o ca neamul iudeilor să cunoască înţelepciunea Lui Dumnezeu şi să-şi lecţie ţinută de preoteasa Miruna care vorbea despre sărbătorile importante ale salveze sufletele. serbăm venirea verii în ziua de Sânziene. neamul iudeilor. Iisus care-l iubea ca pe mama Sa Maria. cea mai a anului este cea a Casian şi-i spunea: „Se ştie că Zeul mare sărbătoare 164 Zamolxe este Fiul Lui Dumnezeu. 152Iisus a ascultat cu mare atenţia vorbele Marelui Preot. Te-a numit pe drept. toate le ştia şi le urma. Şi pe poporul mamei Mele. Te-a botezat în 153 sufletului?" Iisus se gândea ca într-o zi să Legea strămoşească când erai acolo în facă ceva pentru poporul lui Israel. 162Şi preotul Casian i-a răspuns: „Noi ştim că Pandera. Mă Crăciunului. aflată la câteva zile de la începutul iernii. şi toţi ne bucurăm spiritul ca duh al înţelepciunii. găsim în Dumnezeu. s-a născut zeul fii?" nostru Zamolxe. 171 aşa cum era folosit la daci. 167O altă înseamnă că acea persoană este trează în sărbătoare este cea de la începutul duh şi această trezvie vine de la primăverii când ne amintim de ridicarea Dumnezeu. conştiinţei omului este Dumnezeu. află că la botezul Meu. şi iar în tot cursul anului îi cinstim pe atunci când avem starea de trezvie ne strămoşi la sărbători cu veselie şi pomeni. Străbunul nostru Zamolxe avea Duhul Înţelepciunii". atunci când întreb dacă Dumnezeu mai are şi alţi ziua este egală cu noaptea. 165Dar noi numim 155Preotul Casian I-a răspuns: sărbătoarea Crăciun după numele tatălui „Zamolxe a fost primul om dintre daci Lui Zamolxe. tata M-a numit Fiul Lui Dumnezeu". rumânii. 169Multe zile Iisus a învăţat despre 159 Şi Iisus i-a zis preotului Casian: „În sărbătorile străbune ale tracilor. Duhului Domnului I se spune Duhul 170Iisus a cunoscut puterea cuvântului Sfânt". A-i spune când vine Crăciunul care va rămâne aşa cuiva că este Fiul Lui Dumnezeu din veac în veac. Şi-Şi zicea: „Oare poporul mamei Mele poate învăţa vreodată această înţelepciune a care este mai înalt decât Duhul Sfânt. 161Iisus şi-a amintit de botezul făcut Lui de către tatăl Său Pandera şi a zis: „Părinte Casian. care avea obiceiul să căruia oamenii Îi spuneau Fiul Lui împartă daruri oamenilor în ziua când i se Dumnezeu. 166Şi ţinem numit Fiul Lui Dumnezeu dacă-I trăieşte acest obicei şi astăzi. 168Şi mai 158Miezul Duhul Lui Dumnezeu. astfel Fiul Lui Dumnezeu". Şi aşa binele merge din om în om". 156Dar orice om poate fi născuse feciorul Zamolxe. cât va fi lumea. pe Galileea Iudeii.

CARTEA IUBI I DE OAMENI cuvinte care aveau putere. 172Într-o zi 283 .

pe unde mergea toţi Ii spuneau Iisus Fiul Omului. zicem noi". Il numea Domnul Meu. 196Şi aşa îţi spun şi eu draga mea Lilia: Eşti zâna mea. „cel puţin cât un bob de muştar". 176Atunci s-au deschis cerurile şi Iisus a văzut pe Zamolxe şi pe zeii şi zânele Lui în cerul de purpură. 173 Dar trebuie credinţă. 192Că-Şi spunea Iisus: „Bărbatul se împlineşte prin femeie. 174 De atunci Iisus Il invoca zilnic pe Zeul Zamolxe. eşti Zâna Iubirii Sacre. şi în toţi munţii dintre ape. oamenii au deprins să-I spună Iisus Fiul Omului. şi că în vechime Zeului Dumnezeu I se spunea Omnezeu. Un mare sobor de preoţi. Iisus şi Lilia. au mers pe vârful Omu. Şi după ce s-au căsătorit. au preamărit pe Domnul Dumnezeu şi pe străbunul Zamolxe. toţi înveşmântaţi în alb. 199Ca preot al Zeului Zamolxe. Deşi invocaţia este adresată zeilor. 195Iisus i-a spus Liliei: „Părinţii mei. 190In anii ce au urmat. aşa cum se îmbrăcau preoţii dacilor. In seara hirotonisirii s-a aprins 182 un mare foc sacru. 185Tot umblând pe pământurile dacilor. 177 Au trecut doi ani de când Iisus se afla la învăţătură la Sarmisegetuza. 189Pentru credinţa Lui Iisus în Zeul Omu. 183Pandera lipsise de la serviciul militar din armata romană de patru ani. Zâna Zânelor a străbunilor mei". Iisus a mers peste tot în ţinuturile tracilor de la marea cea mare pe văile fluviului sfânt Istru şi mai sus de el până hăt departe la apele Tibiscos şi Tyras. Ii vorbea cu dulceaţă în glas. Şi Dumnezeu era şi El acolo. 194Şi acolo au aprins focul sacru şi s-au rugat Zeului Omnezeu. în Iudeea. 180Atunci a asistat la investitura Lui Iisus şi Marele Preot Iulian care ieşea rar să fie văzut de 181 popor. 198Şi Lilia. scopul ei este de a armoniza sufletul. soaţa Lui Zamolxe. 193Şi amândoi. 184Iisus a rămas în Dacia să-Şi facă datoria de preot. că Lilia era întruparea Bendisei. pe când se ruga la focul sacru. cum făcuse în vechime şi străbunul Său . şi-L încuraja pe Iisus în tot ce făcea. Rugul Lui Zamolxe a fost condus de Iisus Insuşi care-Şi spunea: „De lumina focului sacru are nevoie şi neamul mamei Mele Maria". Zâna Zânelor a străbunilor mei. şi-au spus Jurământul Iubirii Sacre pe un vârf de munte. Duhul Lui Zamolxe a pogorât peste Iisus.CARTEA IUBIRII DE OAMENI preoteasa Simina I-a spus: „Noi credem în puterea invocaţiei. şi femeia prin bărbat". 191într-un loc la munte Iisus a întâlnit-o pe Lilia şi a luat-o de nevastă. 178 împlinise deja optsprezece ani şi într-o 179 zi a fost hirotonisit preot deceneu. 197Iisus a adus-o pe Lilia acasă la Sarmisegetuza şi au stat acolo. Au spus Jurământul Iubirii Sacre şi aşa s-au căsătorit. Şi aşa I-a rămas numele. tata i-a spus mamei: Eşti zâna mea. 188Şi a mai aflat despre credinţa în Zeul Omu că era mai veche decât cea în Zeul Zamolxe. mintea şi trupul celui care o face şi prin aceasta de a-l însănătoşi şi a-l ţine sănătos pe acel om. Iisus a ajuns la vârful de munte Omu. Iisus mergea pe la neamurile tracilor. Iisus a stat un timp acolo şi în fiecare zi făcea un foc sacru pe vârful de munte la altarul zeului şi se ruga. 175Şi într-o seară. eşti Zâna Iubirii Sacre. 186Şi oamenii I-au spus că acolo 187 sălăşluia duhul Zeului Omu. Şi a trebuit să se întoarcă la cohorta Sagittariorum în Iudeea.

pe când . 200Vremea a trecut şi Iisus împlinise treizeci de ani.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Zamolxe. Şi într-o seară.

9Era timpul când Ioan propovăduia chemând oamenii la pocăinţă. Să mergi sănătos şi să te întorci cu bine!" In noaptea aceea Iisus a avut un vis. Şi Iisus i-a vizitat pe esenieni în peşteri. şi să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept. 206Că atâta timp cât femeia este ţinută roabă unor demoni închipuiţi. 5Rând pe rând Iisus S-a întâlnit cu rudele şi prietenii. Şi atâta timp cât oamenii vor şti să cate puterea focului sacru. soţia Lui Zamolxe. 207Dezlegarea femeii din robie este cheia misiunii tale la iudei". CAPITOLUL 6 Iisus revine în Iudeea la vârsta de treizeci de ani. că nu degeabă Ţi se spune Iisus Fiul Omului. a avut o viziune când îngerul Gavriil I-a grăit: „Du-te la neamul mamei Tale Maria să le dai lumină sufletelor!" 201Şi Iisus a vorbit cu preotul Antim. Dar nu stătea cu ei. dar curând vine Cel ce este . 11Şi mulţi se întrebau: „Nu cumva el este 12 Mesia?" Dar Ioan le-a spus: „Eu vă botez cu apă. botezândui pe mulţi în râul Iordan spre 1 Iisus avea treizeci de ani când s-a 10 iertarea păcatelor. După un an de învăţătură a ieşit rabin. Botezul Lui Iisus în Iordan. Calea Lui Zamolxe. L-au recunoscut. Iudeii sunt un popor care are nevoie de lumina Domnului şi de calea cea dreaptă. 6Ioan ştia de visul mamei sale Elisabeta despre el şi despre Iisus. tatăl adoptiv.CARTEA IUBIRII DE OAMENI stătea la focul sacru. Că mai marilor iudeilor le lipseşte lumina sufletului". care era atunci Mare Preot al tuturor tracilor. 4Mama Sa Maria L-a primit cu dragă inimă şi cu multe lacrimi. care conducea gruparea esenienilor. bărbaţii îşi pierd minţile şi se vor omorî între ei mânaţi fiind de duhurile cele rele ale întunericului. 202Apoi Iisus a strâns un sobor de preoţi şi le-a zis celor adunaţi: „A sosit vremea să merg la neamurile mamei Mele. minţile lor vor ieşi din întuneric la lumină". 2Lipsise mulţi ani de acolo şi oamenii care-L ştiau de copil. Iosif. vărul Lui. Ii spunea: „Să iei aminte să dezlegi femeile din lanţurile robiei la demonii zămisliţi de minţile bărbaţilor cuprinşi de întuneric. învăţăturile Lui Iisus. Noi în Dacia te vom aştepta cât va fi lumea lume. 204Ştim că sufletul Tău va fi mereu printre urieşii neamului. 209Şi Zeul Dumnezeu stătea în cerul Lui de purpură şi se îngrijea de Iisus că venise vremea lucrării Domnului. să nu mituiască şi să nu se lase mituiţi. vindecă şi duce dorinţele la Dumnezeu. reîntors în Nazaretul Galileii. unde locuiau în pustiul Iudeii. Ii povăţuia să fie darnici cu cei săraci. 208Apoi Lui Iisus Ia apărut în vis zeiţa Vesta care-I zicea: „Să le spui oamenilor că focul sacru este cel care purifică. preote Iisus. să nu nedreptăţească pe nimeni. Şi Marele Inţelept L-a sfătuit pe Iisus să plece degrabă în Iudeea. Că femeia ţinută în robie naşte demoni. 8Iisus s-a înscris la şcoala rabinică să fie rabin ca să poată învăţa norodul în templu şi în sinagogi. dar cel mai mult L-a impresionat Ioan. Ioan Botezătorul. 203Atunci preotul Gherase i-a răspuns: „Cum doreşti aşa să fie. Profeţiile Lui Iisus şi sfârşitul lumii. murise. Se făcea că Zeiţa Bendisa. şi li s-a alăturat.

foc sacru şi foc". căci este ca născut din nou atunci când înţelege că sufletul lui nu are moarte". şi ei Ii deveneau 15Şi Iisus a venit şi El să fie botezat. 34La . 17Ioan L-a botezat pe Iisus în râul ucenicii Săi. Pe binevoiesc!" acel Domn să-L treziţi şi atunci 18Şi Iisus îi învăţa pe oameni în rugăciunea vă este împlinită. lor este umplerea cu Duhul Inţelepciunii". Şi Iisus îi boteza cu apă vie. zicându-le: „Pui de vipere.CARTEA IUBIRII DE OAMENI din nou în spirit. Dar ei tot nu ascultau. 19Mulţi au rămas sacru este cel care face legătura voastră uimiţi de învăţătura Lui şi se minunau că cu Domnul. eşti Fiul Meu Cel iubit. chiar dacă într-o zi trupul îi va 23 Şi toţi ucenicii ştiau că Iisus când se muri. L-a întrebat: „De ce Doamne Iordan. Şi aşa făceau şi ei. Iisus la focul sacru şi El îi învăţa: „Vedeţi cu foc şi cu Duh Sfânt. să salveze şi să mântuie cu apă spre pocăinţă că iată securea stă la poporul de cuceritori 25 rădăcina pomilor. Acea 31 zicea: „Invăţătura mea mântuie şi este lumină vă va merge direct în inimi. 30Focul templu şi în sinagogi. dar El păstra marile taine doar pentru ucenicii Săi cărora le zicea: „Tainele Mele vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele. Duhul Inţelepciunii. 24Se credea pe atunci că era vremea să vină Mesia lui Israel. ucenici. 13Şi Ioan Botezătorul îi certa pe fariseii şi saducheii care veneau la el. dar nu vroiau să fie botezaţi. 28Şi Simon. Eu botez doar cu voi acest foc? Să luaţi aminte că apă". şi tot pomul care nu sufletele cele rătăcite. zis şi Petru. cu foc şi cu Duh Sfânt". Aşa omul va fi eliberat de moarte în veac. Şi unii au crezut 26 face roadă bună se taie şi se aruncă în că Iisus este Acela şi L-au urmat. care vă va boteza cu apă. Duhul Domnului a Iisus i-a răspuns: „Să nu credeţi că venit deasupra Lui ca un porumbel şi dacă vă rugaţi la Domnul. 31Şi tainică. cine v-a învăţat să fugiţi de mânia ce va să fie? 14Veniţi să vă botez i ~~ i i 1 1 » 21 Şi unii L-au întrebat: „Invăţătorule să 32 ne spui ce este mântuirea şi ce este nemurirea?" 22El le -a zis: „Mântuirea este atunci când omul înţelege că sufletul lui este nemuritor. deşi trupul în care se găseşte sufletul lui îi este acelaşi. întru Tine Domnul este în voi în primul rând. unul dintre plinească prorocirile". mai mare decât mine. fără focul sacru rugăciunile voastre nu 16Dar Iisus i-a spus: „Fă asta ca să se sunt primite pentru că se pierd". El Işi pleacă Iisus a auzit un glas din cer spunând: „Tu urechea să asculte ce-I spuneţi voi. Şi cum a ieşit El din apă iată rugăciunile se pierd fără focul sacru?" 29 cerurile s-au deschis. Oricine va afla înţelesul când toate acestea sunt făcute atunci rodul cuvintelor Mele nu va gusta moartea". Cel mântuit este ca cel care se naşte ruga aprindea focul sacru. 33Mulţi oameni au crezut în El şi Lau urmat. dar Ioan I-a zis: „Cum aşa? Tu vii la mine 27De multe ori ucenicii stăteau cu să te botez? Eu sunt cel ce are trebuinţă să fie botezat de Tine care botezi cu apă. 20Şi El le lumina focului sacru mai uşor. iar apa vă purifică să primiţi ce auzeau le părea ceva nou.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI mulţi Eu le vorbesc în pilde ca ei să 35 priceapă. Şi luaţi aminte că pentru toţi .

42Iisus le-a zis: „Să luaţi aminte că sămânţa e cuvântul 43 Domnului. Adevăr vă spun că această văduvă a dat ştiţi soarta cum vă este. dar cei bogaţi au pus bani de aur. 54Când faci bine. caută să-i ajuţi şi pe alţii. 40Şi altă sămânţă a căzut pe pământul cel bun şi a crescut bine şi a făcut mult rod". 50Şi oamenii l-au mai rugat: „Să ne vorbeşti învăţătorule despre milă". dar apoi când sunt încercaţi se leapădă. 61Şi aşa să aveţi milă unii de alţii ca de voi înşivă".CARTEA IUBIRII DE OAMENI oamenii înţelepciunea înalţă şi iubirea zideşte". 48Şi a văzut-o şi pe o văduvă săracă punând acolo doi bănuţi de aramă. şi cine fură de la alţii. din sărăcia ei. ci doar Domnul. 44Sămânţa căzută pe piatră este în acei care când aud cuvântul Domnului îl primesc cu bucurie şi cred o vreme. deşi aud. 45Iar sămânţa căzută între spini este în cei care aud învăţăturile cele bune. dar sunt amăgiţi de grijile lumii şi de plăcerile vieţii şi sămânţa din ei nu poate rodi. Şi altă sămânţă a căzut în mijlocul spinilor şi crescând împreună cu spinii a fost până la urmă înăbuşită. 64Atunci Iisus a zis: „Dar de ce nu vrei tu să-l vindeci?" . ci se înşeală singur. pe când Iisus era cu ucenicii şi stăteau strânşi în jurul unui foc sacru. 51Atunci Iisus le-a spus: „Cel care are milă de oameni va primi şi el milă de la oameni. că sămânţa din ei nu a prins rădăcină. 52Să nu vă semeţiţi în viaţă că nu 53 a uscat când piatra s-a uscat. 58Mila faţă de alţii este mâna de ajutor pe care ţi-o întinzi singur când vei avea vreodată nevoie. 62Mulţi vedeau că Iisus vindeca şi tămăduia şi se întrebau cu ce putere face aceasta. 36Intr-o zi Iisus le vorbea oamenilor dând pilda semănătorului astfel: „Un semănător a ieşit să semene seminţe. 47Odată Iisus era la templu cu ucenicii Săi. că-şi zice că poate unul dintre ei îi este binefăcătorul. 57Pe rude şi pe prieteni să nu-i lăsaţi la ananghie că ei sunt cei cu care vă trăiţi viaţa dată de la Domnul şi aveţi datorii unii faţă de alţii din alte vieţi trăite împreună. 56Şi atunci cel căruia i s-a făcut bine îi priveşte pe toţi oamenii cu bunătate. 59Şi luaţi aminte că cine dă. 41Apoi toţi L-au rugat să le spune ce însemna parabola aceea. că multe vă stau în casă degeaba. Şi a văzut cum oamenii bogaţi puneau bani de aur în cutia milei. 37Pe când semăna el. 60Nimeni nu poate să înşele pe Domnul. o sămânţă a căzut lângă drum şi a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările. dar s39 mai mult decât toţi. de asta să nu ştie nimeni. dar pot fi bune şi de folos pentru alţii. 63Intr-o zi. nimic bun nu se prinde de ei. 46Dar cea mai bună este sămânţa căzută pe pământ bun şi ea se află în cei care aud cuvântul Domnului şi-l urmează neabătuţi şi viaţa le este roditoare". 38Şi altă sămânţă a căzut pe o piatră umedă şi a răsărit. a venit la ei un om care avea fiul bolnav. Şi Iisus l-a întrebat despre băiat şi omul I-a spus totul. 55Că omul este mai bine să ştie că ajutor i-a venit de la Domnul şi să nu-l cunoască pe omul care i-a făcut bine. la alţii. fiindcă ea a dat tot ce avea. 49Apoi Iisus le-a spus: „O văduvă săracă a pus doi bani de aramă în cutia milei. de la el fură. dar cei bogaţi au dat din prisosul lor". 43Cea căzută lângă drum este în acei oameni care. lui îşi dă. Şi dacă prisoseşti ceva.

iată pe să plătească ochi pentru ochi şi dinte această femeie care a fost prinsă pentru dinte. 83Şi voi toţi ştiţi asta. iar cei90care se pocăiesc a zis: „Credeţi voi oare că această femeie sunt iertaţi de Domnul. Iisus le-a vorbit tuturor despre 87 cu ei o femeie prinsă în adulter. Că femeia săvârşeşte adulter când nu găseşte bucurie în casa ei. 88Dar eu vă spun ca să iertaţi 75 săvârşind adulter. au venit la El fariseii şi cărturarii aducând 74 sufletul ei suferind. să credeţi că le-aţi 70 de făcut". că ele vin de la asuprirea femeii. 71Iar dacă voi nu iertaţi. 80Şi toţi care au auzit au rămas uimiţi de răspunsul Lui că ştiau cu cine femeia săvârşise adulter. Că iertarea este 76Atunci Iisus i-a privit îndelung şi le. Şi copilul ţi se va însănătoşi". 69Pe toate câte cereţi rugându-vă. Să ne spui atunci ce să facem?" după ce au făcut răul. Şi pe când Iisus se afla în templu. 85Şi atunci fariseii şi cărturarii au lăsat femeia să plece.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 65Omul a răspuns: „Eu aş vrea să-l bărbatul adulter atunci vom vedea ce este vindec. Moise prin Lege ne-a greşiţilor voştri care-şi îndreaptă greşelile poruncit ca pe aceste femei să le omorâm lor şi care se smeresc în faţa Domnului 89 cu pietre. şi aşa lumea se umple de suflete întunecate". 67Şi îndată tatăl copilului a zis cu lacrimi în ochi: „Cred Doamne! Ajută necredinţei mele!" 68Atunci Iisus le-a spus ucenicilor: „Să aveţi credinţă în Domnul. un bărbat dintre fruntaşii iudeilor. Iar când staţi şi vă rugaţi. 72Şi Iisus i-a zis omului care avea fiul bolnav: „Mergi acasă şi credinţa ta îţi va arăta ce să faci. 74Şi I -au iertare: „În Lege se scrie că omul trebuie spus Lui Iisus: „Învăţătorule. dar nu pot". dar urmaţi orbeşte nişte legi care vă îndeamnă la pedeapsă şi răzbunare. toate-i sunt cu putinţă celui care crede". 91Altă dată oamenii L-au întrebat pe bărbatul cu care a săvârşit adulter? Unde Iisus: „De ce în Legea noastră se scrie este bărbatul cu care ea a săvârşit 77 despre un creator care este mereu gata să adulter? Legea lui Moise o condamnă se răzbune pe oameni? De ce acest numai pe femeie şi nu zice nimic despre creator a cerut sacrificii ca noi oamenii bărbatul adulter. şi le veţi avea. 84Uitaţi-vă la relele lumii. 86După ieşirea femeii afară din templu. 79Şi când va veni aici 290 .darul Domnului. nici Tatăl Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşelile". 78Dacă voi credeţi că ea să-I arătăm credinţă? Oare această Lege trebuie omorâtă cu pietre atunci să-l mai este bună şi astăzi?" aduceţi aici şi pe bărbatul cu care ea a 92Şi Iisus le-a zis: „Legea este bună săvârşit fapta. iertaţi orice aveţi împotriva cuiva. 66Iisus a spus: „Dacă tu poţi crede. Şi aşa a fost. pentru că şi Tatăl vostru Cel din Ceruri să vă ierte vouă greşelile voastre. Şi dacă Domnul a săvârşit adulter singură? Credeţi voi că iartă atunci să iertaţi şi ea este mai vinovată de moarte decât voi". 81Şi Iisus le-a mai zis: „Şi v-aţi întrebat oare de ce femeia a săvârşit adulter? Toţi vă grăbiţi să daţi cu pietre într-o femeie care cade şi nu vă gândiţi la 82 şi primit. care dacă nu are lumină în suflet naşte demoni.

I DE OAMENI CARTEA IUBI atâta timp cât serveşte poporul să nu piară şi să fie bună înţelegere între 93 oameni. Dar Legea nu mai poate 291 .

Legea de acum trebuie schimbată. Când omul are cunoaşterea de sine. atunci el va vedea lumina sufletului şi aşa se va mântui. 109Şi mai degrabă să căutaţi aducerea luminii decât distrugerea întunericului. că nouă ni se spune că se află în cer?" 114Şi Iisus le-a răspuns: „Dacă împărăţia Domnului ar fi în cer atunci înaintea voastră vor ajunge acolo păsările cerului. 102Şi oamenii mai ziceau: „Înseamnă că Domnul nu este nici bărbat şi nici femeie". Şi atunci veţi înţelege de ce Domnul a făcut. căci aşa îi aduceţi lumină în suflet în loc să-l amărâţi cu greşelile pe care le face. 117Şi mai ziceau: „Dacă împărăţia Domnului este în noi şi nu în ceruri atunci nici iadul nu se află undeva în adâncuri. 100Oamenii L-au întrebat: „Să ne spui Învăţătorule. care oricât ar fi ea de bună nu poate să fie mai presus de cuvântul viu. Şi cine bea din această apă vie nicicând nu va muri". 111În loc să criticaţi pe altul mai bine îi lăudaţi faptele bune. 108Şi luaţi seama că întunericul sufletului nu va exista când voi vă veţi cunoaşte pe voi înşivă. oare sufletul omului. 113Şi unii ziceau: „Dar unde se găseşte atunci împărăţia Domnului. 99Şi când le vorbea despre trup. din sufletele celor de lângă el. 103Iisus le-a zis: „Asta aşa este". 95Şi luaţi bine aminte că Legea Domnului este viaţa nu Scriptura. Că Domnul este şi Tată şi există decât atunci când lumina nu se arată. 112Şi aşa veţi gusta din împărăţia cerurilor care nu este alta decât cea a luminii sufletelor". cu 97 Mamă". atunci veţi vedea faţa cea bună a Domnului. 110Căci dacă omul are lumină atunci întunericul. 104Oamenii au mai întrebat: „Dar atunci noi de ce zicem Domnul Tatăl când am putea spune şi Mama?" 105Şi Iisus le-a zis: „Mare adevăr aţi spus voi acum. Bogat în duh este cel ce ştie aceasta". toate câte a făcut. 115Să luaţi aminte că împărăţia Domnului este înlăuntrul vostru şi ea vi se face cunoscută atunci când omul se cunoaşte pe sine însuşi. Când omul face tocmai invers atunci îşi duce viaţa în suferinţă". 94Şi ca să se împlinească Legea Domnului. Când Legea cea nouă va fi înţeleasă de poporul lui Israel. 98Eu vă aduc Legile Vieţii care sunt ca apa vie. minte şi suflet. 292 . în şeol?". când se naşte el prima dată din Domnul. 116Şi când omul va găsi această împărăţie atunci el va şti că este fiu al Tatălui ceresc. 106Într-altă zi Iisus a fost întrebat: „Să ne spui Învăţătorule. Iisus le zicea: „Trupul să asculte de minte. iar mintea să asculte de sufletul curat.CARTEA IUBIRII DE OAMENI continua aşa cum este acum că vedem că nu-i duce pe oameni la mântuire. Până acum Domnul mai mult v-a certat pentru necredinţă. este de bărbat sau de femeie?" 101Iisus le-a răspuns: „Sufletul când se naşte nu este nici de bărbat nici de femeie. se va duce ca fumul. 96Viaţa este cuvântul viu al Domnului. ci devine de bărbat sau de femeie atunci când are corp de om". de ce se zice că Domnul este lumină? Oare de ce vedem mult rău în jurul nostru? De unde vine acest întuneric? Cum oare putem să scăpăm de răul şi de negura din suflete?" 107 Iisus le-a spus: „Întunericul nu poporul lui Israel.

123Mulţi se minunau când auzeau 135Pe când Iisus se afla cu ucenicii vorbele Lui Iisus. adică tot cerurilor". întunericul sufletelor şi lipsa luminii 134Şi ucenicii luau aminte şi se Domnului". Că iadul este tot în voi dacă sufletele vă sunt întunecate. că ei fuseseră învăţaţi. este întunecat pătimiţi în iad. Să vă draci. pe Iacob şi pe Ioan şi au mers pe va fi un izvor de foc pentru lume şi prin 125 un munte înalt. Şi cât aş vrea ca acest ca soarele. şi avea ale lui Israel".întuneric. şi ei L-au întrebat: care învie din morţi că sufletul le iese la „Învăţătorule. pe fiică cu a cugetului nu a trupului. Şi când un om rău se zice: „Are draci!" Şi nici vă veţi umple de Duhul Iubirii atunci satana nu există ca om aşa cum cred unii. Şi când sunteţi în lumină îi căutaţi să faceţi pace între oameni că treziţi pe îngeri ca să vă vegheze. ei I-au spus: „Noi credem că Tu eşti satana era un om care umbla mereu să-i trimis de către Tatăl la oile cele pierdute ademenească pe toţi la rele. căci învierea aceasta este împac pe fiu cu tatăl său. Să ne spui şi nouă de ce arăţi foc să cureţe sufletele acum. dar atunci fii ai Domnului vă veţi chema căci când sunteţi în întuneric îi sculaţi pe 132 121 pământul va fi stăpânit de cei buni. de arhierei şi de cărturari. 130Odată Iisus se afla pe munte cu ucenicii Săi şi-i învăţa: „Dacă veţi fi 120 prigoniţi pentru dreptate să nu vă temeţi. Ceea ce vă spun Eu vouă Petru. deşi mişcă şi vorbesc. Atunci omul se mama sa. Dar ceilalţi oameni. 136Atunci Iisus le-a zis: „Eu vin coarne şi păr mult pe trup. ca omul să schimbă la faţă pentru că sufletul îi nu-şi ţină răul în inimă". totul va fi al vostru. înţelepţeau în cuget şi în simţire. ei sunt ca morţii". chiar şi împărăţia ci este însumarea tuturor relelor. că ei sunt ca şi născuţi a . 126Atunci Petru. Iacob şi Ioan L-au văzut pe Iisus în lumină şi faţa. te vedem cu faţa strălucind calea Domnului. Şi multe vor arde în lume şi când omul va învăţa I strălucea. că diavolul sau Săi. 119Şi raiul şi iadul sunt în voi.I DE OAMENI CARTEA IUBI doua oară. lumii cu vorbe de la 124Într-o zi Iisus i-a luat cu sine pe pentru toţi oamenii 137 Tatăl ceresc. dar dacă vă 293 118Domnul Iisus le-a spus: „Bine aţi lumină pe chip. Şi mai luaţi că a spune adevărul înseamnă să vă aflaţi aminte că îngerii şi dracii se află tot în voi în lumina Domnului. Că de aceea se spune despre un om fie inimile curate ca roua şi aşa Îl veţi bun: „Este ca un înger!" Iar despre 133 122 putea vedea chiar şi pe Domnul. că atunci când sufletul vă este luminat trăiţi în rai. 131Pe unde umblaţi dormind. se ştie că sunt mulţi oameni grăit voi. pe noră cu soacra ei. Şi acolo au aprins un foc lumina acestui foc lumea se va curăţa de 138 sacru şi se rugau. 127Şi Petru I-a zis: multe vor pieri până 139 „Învăţătorule. 129Şi aşa îi veţi recunoaşte pe cei Săi sub un măslin. străluceşte şi lumina lui se vede pe faţa 141Într-o zi Iisus stătea cu ucenicii omului. dar va trece astfel la chip?" mult timp până atunci. 140Căci Eu am 128Iisus a răspuns: „Aşa este cel care venit să aduc pacea pe pământ ca să-l învie din morţi.

că iată sunt unii care 294 . 142 Alţii îşi pierd calea cea dreaptă de frică să nu fie asupriţi şi omorâţi.CARTEA IUBIRII DE OAMENI care suferă pentru credinţă. 144Noi ce să facem. 143Şi mulţi nu vor să-i ajute pe cei drepţi.

se vor lumina şi ei când vă arătaţi în lumină. Şi noi ştim că Tu eşti acela după câte spui şi câte faci". 156Şi erau şapte fraţi care rând pe rând au murit şi femeia celui dintâi a fost luată rând pe rând de fraţi căci niciunul nu a lăsat urmaşi cu ea. care nu folosesc la nimic dacă trupul. ci ei sunt duhuri libere în ceruri. ca să o arătaţi oamenilor. dar bârna din ochiul tău nu o vezi. Să ne spui acum învăţătorule a căruia dintre fraţi va fi femeia la înviere?" 157 Iisus le-a răspuns: „Voi rătăciţi când spuneţi asta. 164Şi în vechime străbunii voştri îl adorau pe acest zeu pe înălţimi unde ei făceau focuri şi se rugau Lui. Aşa şi voi să grijiţi viaţa cea bună". noi aşteptăm venirea Mesiei Lui Israel. mintea şi sufletul vă sunt bolnave. oamenii vor fugi de voi". 154Intr-una din zile au venit la Iisus saducheii care spuneau că nu este înviere. 151Când vei scoate bârna din ochiul tău atunci vei vedea bine ca să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. Acestea sunt semne ca să vă îndepărtaţi de acolo că Domnul vă împinge să nu staţi în durere. Şi peste tot s-a dus vestea despre înţelepciunea Lui Iisus şi mulţi se întrebau: „Oare a sosit Mesia lui Israel?" Dar ucenicii vroiau să ştie ei mai întâi şi I-au spus: „Invăţătorule. Şi aşa cei. 152Când Iisus le vorbea ucenicilor despre menirea omului pe pământ. Cel care iubeşte rodul să iubească şi pomul care l-a rodit şi să îngrijească de pomul roditor. Că aşa ai ochi de văzut şi sufletul îţi este treaz şi viaţa ţi-o trăieşti în lumină". ci în spirit". le zicea: „Amintiţi-vă că sunteţi trecători prin viaţă şi nu vă daţi sănătatea pentru adunarea bogăţiilor. 159Şi mulţi se minunau de noua învăţătură. care vă văd. ştim că dacă moare fratele cuiva şi-şi va lăsa femeia fără copii. 163Atunci Iisus le-a răspuns: „Omu este un zeu mare care hălăduieşte pe vârfurile cele înalte ale munţilor. Aşa au făcut şi patriarhii şi Moise. Dar mai apoi a muri şi femeia. ştiind că noi umblăm cu Tine?" Şi Iisus le-a zis: „Dacă veţi urma calea cea dreaptă lumea vă va sluji.CARTEA IUBIRII DE OAMENI fug de noi. I-au spus: „Din Legea noastră. 155Şi saducheii ca să-L umilească. pentru că auziseră că Iisus credea în înviere. 147Dar dacă rămâneţi în suferinţă şi asuprire înseamnă că nu ascultaţi de Domnul. 146Să nu vă speriaţi când suferiţi şi sunteţi asupriţi. 166Ucenicii I-au spus atunci: „Nu încape îndoială că dacă Tu eşti Fiul Omului eşti Fiul Tatălui. 165Şi Zeul Omu nu este altul decât Tatăl ceresc că altarele Lui se află numai pe vârfurile cele înalte ale munţilor ca să fie cât mai aproape de cer". dar dacă sunteţi trişti şi obidiţi cărând în spinare crucea suferinţei. care ştim că-L 160 . 162Şi ei L-au rugat: „Să ne spui şi nouă ce înseamnă aceasta". Când oamenii învie din morţi nu se mai însoară şi nu se mai mărită. lăsată de Moise. pe femeia lui să o ia fratele său şi să-i ridice urmaşi. ci să purtaţi crucea luminii. 158 Că morţii nu învie în trup. 161Iisus le-a zis: „Să luaţi aminte că Eu sunt Fiul Omului". dar fariseii credeau în învierea trupului. 150Iisus a văzut că uneori ucenicii se sfădeau între ei şi le zicea: „Ia seama când critici pe alţii că paiul din ochiul fratelui tău îl vezi. 148Voi nu trebuie să duceţi crucea suferinţei.

.CARTEA IUBIRII DE OAMENI va trimite pe Mesia ca să ne izbăvească".

172 Şi uneori când vorbea în templu. Iisus îi critica pe farisei şi pe cărturari zicând: 173„Aceşti învăţători sunt ca paznicii care au încuiat uşile la casa cunoaşterii şi au luat cheile. Şi de aceea ei cred că sfinţenia este necesară pentru salvarea sufletului. 181Sunt mulţi dintre iudei care vor să facă din Mine un om cum şi-au închipuit ei. află că eu vreau să izbăvesc acest popor. Şi Ioan a murit ucis de oamenii lui Irod 183 Idumeul. Lupta mea pentru adevăr nu 297 . dar sunt îndoit de ce spun arhiereii şi alţi bătrâni de la templu. a trimis Lui Iisus Izbăvitorul nostru? Eu nu ştiu ce să mai cred. Aşa au făcut şi cu vărul mea Ioan. Unii vor să te omoare. dar nici ei nu intră. un fruntaş al iudeilor. şi am mari puteri de la Tatăl. 175Mulţi cărturari se opuneau învăţăturilor pe care Iisus Le dădea norodului. Tu le spui că nu eşti Mesia. 170Intr-o zi Iisus se afla într-o sinagogă şi oamenii L-au întrebat: „Eşti Tu oare Fiul Domnului? Nouă să ne spui acum învăţătorule". Nicodim. pe când eu propovăduiesc nemurirea sufletului". Şi-I spuneau Ieşua ben Pandera (Iisus fiul lui Pandera). şi Nicodim I-a zis: „Invăţătorule. dar rogu-Te să-mi spui dacă eşti Tu Mesia Cel aşteptat de iudei. ci va avea lumina vieţii veşnice. dar alţii insistă că eşti. ca mulţi alţii. 168Orice om care este luminat este lumină pentru întreaga lume. ci sunt Fiul Omului. Cel ce-Mi urmează Mie nu va umbla în întuneric. că învăţătura Ta rătăceşte poporul în loc să-l ducă pe calea cea dreaptă". necredincios. Uitaţi-vă la voi cât de rătăciţi sunteţi". că în trup sunt fiul tatălui care m-a zămislit cu mama Mea Maria". dar nu m-am numit niciodată Mesia.CARTEA IUBIRII DE OAMENI sinagogă şi le-a spus: „Eu arăt lumină lumii. alţii vor să moară pentru tine. am văzut că ei tot n-au priceput învăţătura Mea care predică înţelepciunea nu sfinţenia. nici nu lasă pe alţii să intre acolo. Cum oare se vor termina toate astea?" 187Atunci Iisus a răspuns: „Vreau să 177 vorbă că ar dori să-L vadă. dar ei nu l-au crezut. Şi multe altele cred ei în mod greşit. 171 se spun despre Tine şi învăţătura 167Intr-o zi Iisus învăţa poporul în multe 178 Ta. deşi umblu de ceva timp cu ucenicii Mei. 186Şi a mai spus Nicodim: „Unii zic că eşti Mesia. Eu. 185De pildă fiecare ar vrea să fie nemuritor în trup. unii te cred. alţii că nu eşti. 184Iudeii nu pot ieşi uşor din vina păcatului etern care li se predică de veacuri şi veacuri. 169Şi când urmaţi un om luminat aveţi lumină vieţii". preferaţi să scoateţi ochii celui care vi-l arată. Şi au vrut să nu-L mai iubească poporul şi au răspândit vorba că Iisus nu era iudeu întru-totul ci că-L avea ca tată pe Pandera. 179 Iisus le-a răspuns: „Eu sunt Fiul Domnului în spirit nu în trup. Am auzit şi am văzut chiar eu însumi câte minuni faci. Eu aştept împărăţia Domnului. cel care boteza în Iordan. nu pe Iosif. ca să vedeţi adevărul. 182Ioan le-a zis răspicat că nu este Ilie. Judecaţi dacă este bine ce fac ei care se cred sfinţii lui Israel". 180Atunci Iisus i-a răspuns: „Nicodime. cel care trebuie să vină să netezească calea Lui Mesia. Iisus l-a aduc o lumină de speranţă acestui neam chemat. 174Şi Iisus le-a spus fariseilor: „Decât să vă deschideţi ochii. 176Intr-una din zile.

188Acest neam se află 298 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI este terminată.

206Şi aşa cum spune profetul Daniel. Bartolomeu. zeii nu au nevoie de jertfe. 191Crezi tu oare Nicodime că Domnul degeaba a făcut ca neamul iudeu să sufere?" 192Şi de atunci Nicodim I-a devenit ucenic Lui Iisus. 210Cât priveşte lumea. 195Că Domnul nu uită vărsarea de sânge făcută când templul acesta s-a dat în folosinţă pe timpul profetului Zaharia. 207Tot Daniel spune că trebuie să înceteze jertfa. că în vechime profeţii noştri au spus că odată va veni sfârşitul timpului". 189Să nu uităm sclavia din Egipt. 201Mulţi iudei vedeau vremurile tulburi pe care le trăiau şi câtă nedreptate şi răutate era în lume. Levi zis Tadeu. unii admirau pietrele şlefuite şi odoarele. Voi să căutaţi să ştiţi despre în alt corp. 196Şi Zaharia le-a spus să nu se facă ucideri de animale la templu. 190Multe alte dureri îi aşteaptă în viitor dacă ei nu vor părăsi răutăţile în care trăiesc. 198Odată ucenicii vroiau să ştie despre vieţile lor de dinainte. Şi mulţi citesc şi puţini pricep scripturile. oricine va mai construi ceva pe aceste locuri. ea va avea odată un sfârşit ca toate cele lumeşti. pe când Iisus se găsea în templu şi vorbea mulţimii. 194Şi Iisus le-a zis: „Le vedeţi voi pe toate acestea? Adevăr vă grăiesc că acest templu va fi dărâmat şi se va risipi. dar este departe ceasul acela când se vor duce şi pământul şi soarele şi . 209Oamenii. în loc să ucidă animalele de sacrificiu. 208Că jertfa cu sânge nu e bună. sfârşitul lumii rele din voi nu de lumea 199Şi Iisus le-a spus: „In viitor din ce pământească şi cea a stelelor. Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul. dar ei nu au ascultat şi au jertfit o sută de tauri. la acele vremuri „mulţi vor fi aleşi şi înălbiţi şi încercaţi prin foc şi sfinţiţi" şi de asta doar „cei înţelepţi vor avea cunoaşterea". veţi primi această cunoaştere a vieţilor de dinainte". Matei vameşul. mai bine să jertfească în focul sacru relele şi întunericul din ei. Şi de-a pururea.CARTEA IUBIRII DE OAMENI într-o mare rătăcire care le-a adus multă suferinţă. că este vorba de lumea rea pe care au creat-o ei în minţile lor 205 berbeci şi patru sute de miei. risipirea celor zece triburi ale lui Israel de către asirieni. Filip. dar nu umbla cu cei doisprezece care erau Simon zis Petru cu fratele lui Andrei. Ei vor fi cei ale căror suflete se vor apropia de Tatăl ceresc. 204Dar luaţi aminte că sfârşitul lumii este când mintea omului se curăţă de relele pe care le gândeşte. Iacob al lui Alfeu. atunci când vor fi multe suferinţe şi pagube pentru întregul pământ. 193Intr-o zi. că lumea 299 întunecate. 202Intr-o zi câţiva Lau rugat: „Doamne. să ne vorbeşti despre sfârşitul lumii. 203Atunci Iisus le-a zis: „De demult părinţii voştri au crezut în sfârşitul lumii. Toma. că Iisus le spusese că sufletul nemuritor al omului 211 trecea dintr-o viaţă în alta şi locuia mereu stelele. pe care o vedeţi cu ochii. distrugerea templului lui Solomon şi captivitatea babiloniană. Că jertfă sângeroasă nu poate să fie temelie bună". 200Şi voi dacă vă rugaţi la Tatăl şi staţi aproape de focul viu. Iacob al lui Zevedeu cu fratele lui Ioan. şi aşa să se purifice. va avea parte de sânge şi de suferinţă. două sute de 197 în ce mai mulţi oameni îşi vor aminti vieţile pe care le-au trăit înainte.

.CARTEA IUBIRII DE OAMENI din minţile voastre e cea care vă ţine în rătăcire".

că este aidoma fiinţelor ale căror vieţi sunt ca fumul. Ba chiar de câteva ori Pandera a intrat în templu. 224Şi lumina sufletelor va fi aşa de mare că se vor albi toate sufletele care au trăit vreodată pe pământ. ce va veni. Iisus este condamnat la răstignire. Şi multe suflete din întuneric se vor întrupa 221 şi ele. 215Şi părăsind trupul lor de ţărână. 4Intr-o zi Iisus a intrat în templu şi a văzut pe mulţi care vindeau şi cumpărau. 8Atunci s-au folosit de un vicleşug şi l-au chemat pe Iuda Iscarioteanul. 5Arhiereii şi cărturarii au auzit cele întâmplate şi de atunci căutau să-L piardă. Şi din cerul de purpură vor veni pe pământ mulţi îngerii ca să fie lumină 222 celor aflaţi în întuneric. 3Şi se gândea Pandera cu speranţă: „Cu ajutorul Lui Dumnezeu. Pe Muntele Măslinilor. iubire. fiul meu îi va lumina pe aceşti oameni". Pilat şi Irod Îl judecă pe Iisus. Iisus în faţa sanhedrinului. Asta înseamnă că se deschid cerurile şi că oamenii intră într-o împărăţie nouă. Şi la timpul acela. Iisus îi alungă pe vânzătorii din templu. încredere. că Eu voi fi în sufletele lor. şi arhiereii şi cărturarii căutau să-L omoare pe Iisus. 214 sufletele coborâte din 224 întuneric ce nu este iubirea. Pe Iisus Il observa de departe fără să-I spună că venise. Cina cea de Taină. că veţi fi îngeri mari şi veţi avea trupuri. oamenii treziţi vor fi întocmai ca zeii.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 212Altă dată Iisus era doar cu ucenicii luminii ce este iubirea şi vor învăţa de la cei mai apropiaţi şi ei L-au întrebat: „Ce se va întâmpla la acele vremuri de pe urmă?" 213Iisus le-a răspuns: „Când sufletele se vor trezi în oameni. dar eu voi fi doar parte din sufletele voastre în care 222 223 va fi lumina Mea. Fără trezirea sufletului omul nu trăieşte cu adevărat. Pandera sosise . oamenii vor învăţa de la îngerii la Ierusalim. 9Că-şi ziceau ei: „Dacă acest Iuda ţine punga 301 1 Primăvara. Trădarea lui Iuda şi prinderea Lui Iisus. a Azimelor. 7Se apropia sărbătoarea Paştilor. Şi veţi coborî şi voi odată cu îngerii cei mari. Şi le-a răsturnat mesele vânzătorilor şi ia dat afară din templu zicându-le: „Asta-i casă de rugăciune nu peşteră de tâlhari". 6La acel timp erau arhierei Anna şi Caiafa. 217Şi eu voi fi cu voi dacă veţi bate la porţile acestor temple unde veţi gusta din pomul vieţii care este în raiul Domnului aflat în voi". pace. Vicleşugul celor de la templu. 218 Şi ucenicii L-au mai întrebat: „Cum oare vei fi cu noi Doamne în timpurile de pe urmă?" 219Atunci Iisus le-a răspuns: „La acele vremuri Fiul Omului va coborî pe pământ cu multe suflete ale îngerilor 220 luminii. la acele timpuri şi trupurile le vor deveni cu adevărat vii şi minţile lor se vor scutura din adormire. care era din numărul celor doisprezece care-L urmau pe Iisus. îmbrăcat în haine evreieşti. dreaptă judecată şi trezire a sufletului. dar se temeau de popor. CAPITOLUL 7 Pandera vine la Ierusalim. 216Şi toate acestea se întâmplă când omul deschide cu chei potrivite cele şapte temple din el şi găseşte acolo dărnicie. 225Dar va trece mult timp până se vor înfăptui toate acestea". plăcere. şi-L asculta pe Iisus cum le vorbea oamenilor. devreme. Lepădarea lui Petru.

. atunci este iubitor de arginţi".CARTEA IUBIRII DE OAMENI cetei lui Iisus.

trupurile. spusese Iisus. Dar mult timp va 15Petru şi Ioan au făcut precum le trece de la Tatăl Meu până atunci". 23Cel mai mare dintre voi să fie să-I ia apărarea.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Şi Iisus le-a dat învăţătură: „Să luaţi aminte că legea cea nouă este iubirea de vorbă cu arhiereii şi cu leviţii care păzeau la templu. a mulţumit temniţă şi la moarte". mai fi curând printre ei. Şi când veţi sta mănânc Paştile într-o odaie pe care ne-o în împărăţia Mea vor veni odată şi vremurile de pe urmă când veţi judeca va pregăti el acolo". De acum nu voi mai bea apa pe fraţii tăi". Şi dacă veţi 25 Când Eu voi merge la Tatăl Meu vă voi vedea un om ducând un ulcior plin cu apă acesta este semnul cel mai bun. 27 In sinea lui Simon Petru se îndoia de 16La ceasul potrivit Iisus a stat la masă cu apostolii Lui şi le-a spus: „Am cele spuse de Iisus şi se întreba: „Oare dorit foarte mult să mănânc Paştile cu voi cine este Tatăl Său de ne vorbeşte aşa?" 28Iisus îl ştia bine pe Petru că adesea mai înainte ca Eu să pătimesc". cu Domnului". că Domnul prin oameni îşi arată bunătatea. 13Când veţi intra în cetate să vă voi sunt asemenea celui ce slujeşte. a îşi pierdea credinţa şi i-a spus ca să-l mulţumit Domnului. Tine sunt gata să merg oriunde şi-n 18Apoi Iisus a luat pâinea. 14Să vă rândui să veniţi şi voi acolo cu sufletele luaţi după acel om şi la casa în care el va atunci când veţi muri. Iisus căpetenie să fie asemenea celui ce le-a spus lui Petru şi lui Ioan: „Mergeţi în 24 cetate şi ne pregătiţi Paştile ca să slujeşte. Dacă este 12Şi când a venit ziua de Paşti. Iisus a Legea cea Nouă pe care voi să o urmaţi ieşit din casă şi urmat de ucenicii Săi. a 20Aşa ucenicii au aflat că Iisus nu va plecat către Muntele Măslinilor să 21 focul sacru şi acolo să se roage. vieţii cu voi până la venirea împărăţiei 29Atunci Petru a zis: „Doamne. Şi ei vroiau să aprindă 32Când a ajuns le-a zis tuturor să se roage ştie cine va rămâne să conducă grupul lor. 17Apoi Iisus a luat ulciorul cu apă. Domnului şi a frânt-o în bucăţi zicând: 30Şi Iisus i-a spus: „Ţi-o spun eu ţie „Luaţi şi mâncaţi ca să vă întăriţi Petre că astăzi nu va cânta cocoşul până 19 ce tu de trei ori te vei lepăda de Mine. că intra să spuneţi stăpânului acelei case că Mea nu se bea şi nu 26 Eu vreau să vin cu ucenicii Mei să trupuri nu veţi mai avea. 11Lui Iuda i-au dat bani şi s-au oameni. din azima care dă vigoare trupului este 31După ce au terminat cina. 33Dar El s-a îndepărtat ca la o 22 10Iuda s-a dus la templu şi a stat de 303 . seminţiile lui Israel. Chiar dacă Eu stau la masă cu mâncăm. Şi în împărăţia se mănâncă. 19Bând din apa vie şi mâncând cum că nu Mă cunoşti". a băut apă şi le-a întărească: „M-am rugat pentru tine ca să spus ucenicilor: „Luaţi-l şi împărţiţi apa nu-ţi piară credinţa cu care să-i întăreşti vie între voi. uitaţi la oamenii care trec. şi ei. dintre care lipsea Iuda Iscarioteanul. întru pomenirea Mea". Când omul are iubire de oameni învoit ca el să-L dea în mâinile lor într-un poate să săvârşească orice lucru bun în loc unde să nu fie mulţime de oameni ca viaţă. asemenea celui mai mic.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI aruncătură de piatră şi îngenunchind se .

Dar şi a treia oară Petru nu a recunoscut zicând: „Omule. i-a zis: „Mă vinzi tu pe Mine Iudo?" Că 49Când s-a făcut de ziuă au venit la ştia ce făcuse Iuda Iscarioteanul. dar chiar dacă-Mi va fi greu voia Ta să se facă!" 34Şi când s-a întors Iisus la ucenicii Săi i-a găsit adormiţi în jurul focului. 50Şi ei i-au zis: „Spune-ne nouă lui l-a lovit pe o slugă a arhiereului şi i-a dacă eşti tu Mesia?". 40Dar Iisus i-a oprit 51Iisus le-a răspuns: „Ce vă voi spune pe ucenici să lupte şi a luat urechea oricum nu veţi crede. 43De departe Petru 55Iisus le-a răspuns: „Nu eu spun asta. nu ştiu ce spui!" 47Şi atunci a cântat cocoşul. arhiereii. ieşit cu săbii şi ciomege. Dacă vă voi întreba rănitului. căpeteniile templului şi bătrânii ca să-L uitându-se atent la Petru.CARTEA IUBIRII DE OAMENI ruga: „Părinte al Meu de voieşti depărtează această suferinţă de la mine. îi urma. Iată că a sosit ceasul când arătaţi adevărul dobândeşte puterea Domnului. 305 . L-a ieşind afară din curte Petru a plâns cu 37 arătat pe Iisus celor cu care venise. şi acesta era un semn rău. nu au înţeles vorbele templu şi învăţam norodul nu v-aţi întins mâinile asupră-Mi. ci voi!" 44Noaptea. cum că nu Mă cunoşti". nu-l cunosc!" neamul împiedicându-l să dea dajdie Dar un alt om din mulţime i-a zis: „Şi tu cezarului şi zicând că el este Mesia eşti dintre ei!" Petru iar a tăgăduit zicând: Impărat". gura lui am auzit blasfemie!" 46O slujnică l-a recunoscut pe Petru 57Şi arhiereii L-au dus în faţa ca unul dintre cei ce stăteau la foc şi le-a guvernatorului roman Ponţiu Pilat şi Lau zis: „Şi acesta era cu el!" Atunci Petru sa pârât zicându-i: „Acest om ne răzvrăteşte lepădat zicând: „Femeie. „Omule. care însemnau că cel care spune popor. 39Petru cu sabia Iisus. nu sunt!" Mai târziu un altul. Iar El amar. sanhedrin bătrânii poporului care erau 38Iar ucenicii văzând ce avea să se arhierei şi cărturari şi L-au adus acolo pe întâmple au scos săbiile. tăiat urechea dreaptă. că sunteţi sub stăpânirea negurei!" 54„Eşti tu Fiul Domnului nostru?" au 42Şi iudeii L-au prins pe Iisus şi L-au întrebat ei. 35Atunci noaptea a venit o gloată de oameni. le-a zis celorlalţi: „Negreşit şi acesta a fost cu el. la lumina torţelor. Când eram în 53Cei prezenţi. cei care-L aduseseră pe 56Şi adunarea din sanhedrin L-a Iisus. i-a pus-o la loc şi l-a vindecat. dus la casa arhiereului. ceva nu-Mi veţi răspunde şi nici nu Mă 52 41Iisus era mâhnit de cei care veniseră veţi elibera. In fruntea lor se afla Iuda de Mine. 45Pe avem de altă mărturie? Că noi înşine din Iisus Il ţineau deoparte în frig. 52De acum Fiul Omului va să-L prindă şi le-a zis: „Ca la un tâlhar aţi şedea în putere de-a dreapta Tatălui". Iisus a privit spre Petru care şi-a adus aminte de cuvintele Domnului care-i spusese: „Ţi-o spun eu ţie Petre că astăzi nu va cânta 36 cocoşul până ce tu de trei ori te vei lepăda prindă. că vă era frică de Lui Iisus. au aprins focul în mijlocul curţii şi condamnat zicându-I: „Ce trebuinţă mai Petru a venit să se încălzească şi el. că e galileean după grai". 48Şi Iscarioteanul care.

pe 74 care-l vroiau ei. 67Şi I -a pus multe întrebări. Spune-mi ce rău ai făcut?" 59El i-a răspuns: „Este adevărat că Eu sunt Împăratul Iudeilor. le-a zis: „De ce aţi mai venit? Pe omul acesta l-am cercetat deja în faţa voastră şi n-am găsit nici o vină din cele pe care voi le 70 72Pilat tot mai credea că arhiereii şi cărturarii nu şi-au pierdut pe de-a-ntregul 73 simţul dreptăţii. care era tetrarhul Galileii şi se întâmplase să fie şi el atunci la Ierusalim. 79Când Pilat a ieşit şi a întrebat mulţimea pe cine să elibereze. care ştia că Baraba era un criminal şi un răscolnic. 83Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege. 66Irod Antipa s-a bucurat când L-a văzut pe Iisus şi nădăjduia să vadă vreo minune săvârşită de El. dar mama Lui este de aici. ei au strigat să-l elibereze pe Baraba. 68Arhiereii şi cărturarii Îl tot învinuiau. 64Dar ei stăruiau că Iisus întărâta poporul şi era galileean din Nazaret. 61Am mărturisit pentru adevăr că împărăţia Mea este în suflet". şi arhiereii mi te-au adus să te judec. şi după Legea noastră el trebuie să moară pentru că s-a făcut pe sine fiu al Domnului. Nimic rău nu am făcut. 69Când Pilat i-a văzut din nou. că am aflat despre 77 aduceţi împotrivă-i. 78Iudeii vor să-L omoare că El le aduce o învăţătură nouă care să le lumineze minţile". Şi Pilat ştia că cel mai rău dintre întemniţaţi era un om numit Baraba. Şi era atunci obiceiul ca de praznicul iudeilor guvernatorul roman să elibereze un întemniţat. 84Dar nouă nu ne este îngăduit 306 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI 58Atunci Pilat L-a întrebat pe Iisus: „Eşti tu împăratul iudeilor? Iată iudeii. 80Dar Pilat vroia neapărat să-L scape pe Iisus pe care mulţimea îi cerea să-L răstignească. neamul tău. 71Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. Şi i-a întrebat a treia oară: „Dar ce rău a făcut omul acesta? Eu nu am găsit în el nici o vină vrednică de moarte". 76Pe când Pilat şedea în scaunul de judecată. din cele ce auzise că face. 60Nu am slujitori ca să lupte pentru mine. Îl voi condamna la biciuire. 81Mulţimea întărâtată striga şi mai tare: „Să fie răstignit! Să fie răstignit!" 82Pilat le-a zis: „De ce nu-l răstigniţi voi. Dar împărăţia Mea nu este din lumea aceasta şi nu ameninţă nici o altă împărăţie. că eu nici o vină nu găsesc în el". 65Şi Pilat i-a trimis la Irod Antipa. dar Irod Antipa nu L-a găsit vinovat şi ei au mers cu El înapoi la Pilat. Atunci Pilat i-a întrebat: „Pe care vreţi să vi-l eliberez: pe Baraba sau pe Iisus?" 75Atunci mulţimea. dar Iisus nu i-a răspuns nimic. dar apoi îl voi elibera". 62Pilat era cunoscător într-ale filosofiei şi I-a zis: „Ştim noi oare ce este adevărul omule?" 63Atunci Pilat a ieşit afară la iudei şi a zis către arhierei şi către mulţime: „L-am judecat şi nu găsesc nici o vină în omul acesta". Şi văd că nici Irod nu l-a găsit vinovat de vreme ce aţi venit iar la mine. femeia lui a trimis pe cineva la el să-i spună: „Nimic rău să nu-I faci Dreptului Acestuia. şi El a fost născut în Iudeea. El. a cerut sfat de la arhierei şi bătrâni. 77Este un om venit din ţinuturile tracilor.

307 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI să omorâm pe nimeni că suntem sub stăpânirea romană".

că nu vreau să moară. 93A ieşit afară din pretoriu şi L-a adus acolo şi pe Iisus. răstigneşte-l!" 96Pilat le-a zis: „Cum asta? Pe împăratul vostru să-l chemat sutaşul şi câţiva soldaţi romani şi le-a spus în taină: 102„Purtaţi-vă mai blând cu omul ăsta. înmormântarea Lui eu de sângele acestui om drept. Iisus se arată femeilor şi pe voi vă priveşte ce faceţi cu el!" ucenicilor. 106Şi Pilat a vorbit cu Pandera. 108Apoi sutaşul cu ostaşii romani iau luat pe osândiţi să-i ducă să-i răstignească. Şi mulţimea venea după ei. 87Atunci Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să te eliberez sau să te răstignesc?" 88Şi Iisus i-a răspuns: „N-ai avea nici o putere asupră-Mi dacă nu ţi-ar fi fost dat de sus din cer. 107Şi era împăcat în cuget că n-o să încalce vorbele drepte pe care i le trimisese femeia lui despre Iisus ca să nu-i facă nici un rău. 90Când Pilat a auzit acele cuvinte vroia să-L elibereze pe Iisus chiar atunci. şi ia spus planul lui.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 85Şi Pilat a intrat din nou în pretoriu. 104Şi aşteptau ordine de la Pilat când să pornească ca să-i răstignească pe osândiţi. 92Şi Pilat s-a temut de uneltirile iudeilor şi a vrut să scape de orice vină. 99Iar iudeii răspunzându-i au zis: „Nu ne temem că facem o faptă rea. ia-l. 91Dar iudeii l-au prins la strâmtoare şi iau zis: „Dacă-i dai drumul nu eşti de partea cezarului. latineşti şi evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor. 109Domnul Dumnezeu privea din cerul Lui de purpură la zbaterile oamenilor pe pământ şi vedea sufletele luminii şi pe cele ale întunericului trimise 97 în trupuri de oameni ca să înfăptuiască răstignesc?" Arhiereii au răspuns: „Noi nu planul Lui de mântuire. Nimeni să nu afle vreodată ce v-am spus eu acum". 94A şezut pe scaunul de judecată şi le-a zis iudeilor: „Iată pe împăratul vostru care vrea să vă aducă lumină în suflete!" 95Atunci ei au strigat: „Ia-l. De acum Iisus. Sângele lui să cadă asupra noastră şi a copiilor 1Era vinerea Sabatului şi mulţimea a noştri dacă greşim!" pornit cu Iisus şi cu doi făcători de rele 100„Să fie precum ziceţi" a spus Pilat 308 . 103Apoi sutaşul a pus soldaţii să-L străjuiască pe Iisus şi L-au dus la cohortă. avem împărat decât pe cezarul!" 98Şi Pilat luând apă şi-a spălat mâinile CAPITOLUL 8 în faţa mulţimii zicând: „Nevinovat sunt Calvarul răstignirii. despre care ştia că era tatăl Lui Iisus. şi-a amintit de vorbele trimise de nevasta 101Apoi Pilat a mers în pretoriu şi a lui. Şi L-a întrebat pe Iisus: „De unde eşti tu omule?" 86Dar Iisus nu i-a răspuns. 105Soldaţii au pregătit crucile şi Pilat a pus să se scrie pe crucea Lui Iisus cu litere greceşti. Plecarea Lui Iisus din Iudeea. Păcatul mare este al celor care M-au dat în mâna ta". Nu-i puneţi crucea suferinţei în spinare. şi le-a eliberat pe Baraba. 89Dacă mă condamni n-ai nici o vină. Ştii bine că oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului".

un om zdravăn. Când Iisus a mirosit oţetul şi-a plecat capul în jos şi nu a mai mişcat. iudeii nu vroiau să lase trupurile pe cruci sâmbăta. că 309 . Şi s-a zicând: „Tată ceresc. şi dacă i-a mântuit pe alţii. 5Iar Pilat le-a răspuns: „Ce-am scris. Când au ajuns la Iisus sutaşul a vrut să arate mulţimii că Iisus murise şi a evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor. ei nu ştiu ce fac!" 16Şi mulţi îşi băteau joc de El şi le ziceau altora: „Dacă el este Mesia. a prins de ea un burete muiat în oţet şi I l-a dus la gură. Şi Pilat a încuviinţat. 20Şi aşa S-a chinuit Iisus până când sa lăsat înserarea când a strigat: „Tată ceresc. Dacă nu este atunci de ce l-aţi luat să fie răstignit? Ca să nu mai fie o ameninţare pentru cezarul de la Roma. 18Şi Iisus Şi-a pierdut încrederea în Domnul şi a strigat în aramaică: Aba. I-au răstigniţi ca să moară mai repede şi să-i ia legat pe cruci cu funii groase de mâini şi de acolo. 11Şi când au ajuns pe Dealul Căpăţânii 26Şi s-au grăbit şi au mers la Pilat să-l 12 roage să le zdrobescă picioarele la cei i-au răstignit acolo pe condamnaţi. suflete şi i-a iertat pentru faptele lor 29Şi l-a atins pe Iisus la coaste. Maria a lui Cleopa şi Maria Magdalena. 7Şi arhiereii n-au mai ştiut ce să răspundă. 17 Coroana de spini Îl înţepa. 25Fiind vinerea Sabatului. tată. nu? Iar dacă nu este Împăratul Iudeilor. în mâinile Tale Îmi pun duhul!" 21Apoi a cerut apă: „Mi-e sete". alesul Domnului. iartă-le iudeilor. 24 Şi iudeii au crezut că a murit. 4Arhiereii au mers la Pilat şi i-au zis: „Nu scrie că este Împăratul Iudeilor. nu are nimeni de ce să se teamă şi atunci ar trebui eliberat". 8Dar ostaşii romani nu I-au pus Lui Iisus crucea răstignirii în spinare ca să şio ducă singur ca şi ceilalţi osândiţi. am scris! Că doar voi aţi spus că oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului şi că nu aveţi împărat decât pe cezarul. atunci să se mântuie acum şi pe sine însuşi. 9Şi au luat pe un oarecare Simon Cireneul. 2Şi de departe Pandera îi urma. 3Mulţi dintre iudei au citit cele scrise de Ponţiu Pilat pe crucea Lui Iisus. aba. 22Atunci sutaşul a luat o ramură de isop. 10Femeile din Galileea care veneau cu gloata Îl plângeau şi se văicăreau că-L duc la moarte.I DE OAMENI CARTEA IUBI spre Dealul Căpăţânii. ci că el a zis: Eu sunt Împăratul Iudeilor". că pregătise totul 23 dinainte. lama sabahtani? (Tată. 19Lângă crucea Lui Iisus stăteau mama Sa şi sora mamei Sale. Vrem să vedem minunea asta". sângele Îi intra în ochi şi cu greu putea să mai vadă. zis celor mai de aproape: „Dacă n-a murit 15Dar Iisus le cunoştea rătăcire din atunci o să simtă suliţa". latineşti şi cu Iisus. de ce M-ai părăsit?)". de picioare. şi l-au forţat să ducă el crucea în urma Lui Iisus. 6Omul ăsta trebuie să fie numit Împăratul Iudeilor. 14Şi pe crucea Lui era 28 scris cu litere greceşti. 13Pe Iisus L-au pus între cei 27Apoi ostaşii sutaşului au zdrobit doi făcători de rele şi I-au pus pe cap o picioarele celor doi condamnaţi răstigniţi coroană de spini.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI văzut că nu mai mişcă şi sutaşul roman a zis: „A murit! Ce rost are să-i mai zdrobim oasele?" 310 .

39Atunci Pilat i-a spus în taină totul lui Iosif din Arimateea şi i-a poruncit să aibă grijă de Iisus. 51Iosif din Arimateea şi Pandera L-au luat pe Iisus pe targă şi au plecat cu El la 52 răstignirea se terminase.I DE OAMENI CARTEA IUBI 30Se făcuse întuneric de-a binelea şi ostaşii le-au spus oamenilor să plece că 31 47Şi aşa au ajuns la o casă pe care o aranjase Iosif. 34Dar de Iisus nu s-au atins aşa cum le spusese sutaşul să facă. Că nu vroiau ca oamenii lui Iosif să ştie că Iisus era viu. au pus la loc piatra pe mormânt şi au plecat împreună. om bun şi drept. duminică. mama Lui Iisus. şi i-au zis: „Neam adus aminte că amăgitorul acela a 311 . 40Şi l-a trimis pe Iosif cu oamenii lui. a pus giulgiurile pe locul unde stătuse întins şi amândoi s-au îmbrăcat în alb. apoi au plecat. 35Iosif din Arimateea. 49Iisus îşi revenise. 59Apoi Pandera s-a întors singur la mormânt. 32Dar câteva femei din Galileea. plecase că nu mai putuse sta în picioare de durere. cu sutaşul şi câţiva ostaşi cu torţele aprinse. Soldaţii s-au pregătit să ia cu ei trupurile zdrobite ale celor răstigniţi şi să le îngroape undeva. 43Apoi sutaşul şi soldaţii romani au plecat şi ei. Iar Pilat s-a speriat şi a crezut că Iisus murise. 53 Şi de departe erau urmaţi de Maria a pe mort. 64Sâmbăta devreme s-au adunat la Pilat arhiereii şi fariseii. 56Femeile care veniseră cu ei s-au dus să pregătească miresme şi miruri ca să-I ungă corpul aşa cum era obiceiul la iudei. ca să meargă la mormânt. Apoi S-a spălat. 38Sutaşul i-a spus: „Am făcut precum ne-ai spus". şi l-a întrebat în taină dacă a murit. 50Apoi au pregătit un giulgiu şi L-au înfăşurat pe Iisus în el. 62Şi s-au rugat strămoşului Zamolxe. 42Şi era acolo şi Pandera. 60Când a intrat înăuntru L-a văzut pe Iisus că stătea încă întins pe piatră. Şi sutaşul s-a dus la Pilat să-i spună cele întâmplate. 44Iosif din Arimateea împreună cu Pandera L-au dezlegat pe Iisus de pe cruce şi L-au coborât cu grijă. pe Dealul Căpăţânii. Şi ele au aşteptat pentru a doua zi. 45Iosif din Arimateea şi Pandera L-au pus pe Iisus pe targă şi a fost purtat aşa de oamenii lui Iosif. de Maria Magdalena şi de Salomeea. 46Câteva femei din Galileea îi urmau. A chemat sutaşul care asistase la răstignirea Lui Iisus. a dat piatra la o parte şi a aprins un opaiţ. 36Şi adusese cu el o targă din lemn şi doi oameni ca săL ia 37 mormântul pregătit de Iosif. 55Pe Iisus L-au lăsat în mormânt şi au pus o piatră mare la intrarea. 41Când ei au ajuns acolo mulţimea plecase şi mai erau doar câteva femei care stăteau mai departe şi soldaţii care-L vegheau pe Iisus. 61Apoi Iisus S-a ridicat. 33 rămăseseră la priveghi. 48Şi oamenii lui stăteau afară şi pe femei nu le-au lăsat să intre. 57Dar era ziua de Sabat când nu se 58 lucra. 63Apoi după un timp au ieşit. ca şi cum era mort. lui Cleopa. 54Maria. mersese la Pilat şi ceruse trupul Lui Iisus ca să-L înmormânteze. iar Iosif şi Pandera I-au îngrijit rănile.

venind ucenicii lui.CARTEA IUBIRII DE OAMENI spus. încă de pe când era în viaţă. că după trei zile se va scula. 65Te rugăm porunceşte ca mormântul să fie ţinut în pază ca nu cumva. 312 .

88Nu ai aflat cum L-au osândit la moarte arhiereii şi mai-marii noştri şi L-au 89 răstignit? Noi ucenicii Lui nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel. 82Şi iată că-n aceeaşi zi doi dintre apostoli. pe când eram încă în Galileea. 84Şi închinat. Străjerii deja plecaseră să anunţe pe arhierei despre toate cele întâmplate. Aduceţi-vă aminte cum v-am vorbit. Duceţi-vă şi-i vestiţi pe ucenici să meargă în Galileea că eu vin acolo şi ei Mă vor vedea". au pecetluit piatra şi au întărit cu strajă paza mormântului. 81Iar ei. ducându-se astăzi de dimineaţă la 313 . 70Când au intrat înăuntru au aprins lumânări. iată că au văzut doi oameni îmbrăcaţi în alb. au făcut aşa cum au fost învăţaţi răspândind printre iudei cuvintele acestea. dar nu au mai găsit trupul Lui Iisus acolo unde ştiau că era pus. Maria Magdalena. 72Dar pe când mergeau ele să-i vestească. 68Duminică devreme. De se va auzi aceasta la guvernator să nu aveţi grijă că noi îl vom îndupleca să nu vă pedepsească". Şi în timp ce vorbeau pe drum despre toate cele întâmplate şi se tot întrebau între ei. 77Atunci Petru a alergat la mormânt. mergea 73 Iisus. 76Femeile au mers şi au spus apostolilor şi altora. luând arginţii. 74Iisus le-a zis: „Nu vă temeţi! Iisus le-a zis: „Despre ce vorbiţi Bucuraţi-vă! Nu căutaţi un om viu printre mergând?" 85Şi Cleopa i-a zis: „Oare nu ştii morţi. străine ce s-a întâmplat în Ierusalim zilele zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în acestea?" mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie 86El le-a zis: „Spuneţi-Mi". dar nimeni n-a crezut. 75 răstignit. Maria a lui Cleopa şi Salomeea au venit la mormântul Lui Iisus aducând miresmele pe care le pregătiseră. dar El nu va muri. 71Femeile s-au înspăimântat şi au plecat degrabă să spună ucenicilor ce văzuseră. 79Când arhiereii au aflat de la străjeri că Iisus nu mai era în mormânt s-au adunat împreună cu bătrânii şi au ţinut sfat. 67Iar ei. când nu se crăpase încă de ziuă. şi unul dintre ei era Petru privind înăuntru n-a văzut decât giulgiurile. Ele i-au cuprins picioarele şi I sau împreună cu ei. Mergeţi cu ei la mormânt şi păziţi-l cum ştiţi". 69Şi iau rugat pe străjeri să le dea piatra la o parte de pe mormânt. ce ele văzuseră şi auziseră. Dar guvernatorul Pilat ştia tot adevărul. 90Nişte femei de-ale noastre.CARTEA IUBIRII DE OAMENI să-l fure şi să spună poporului că s-a sculat din morţi". Iisus Însuşi apropiinduSe. un profet puternic în faptă şi-n cuvânt înaintea Domnului. Dar ei nu L-au recunoscut că El Îşi schimbase cumva chipul. 66Şi guvernatorul le-a zis: „Vă dau soldaţi de strajă. 78Şi 87 Iar ei I-au povestit: „Cele despre Iisus Nazarineanul. Cleopa şi Luca. plecaseră spre 83 Galileea. 80Le-au dat ostaşilor romani arginţi din belşug zicându-le: „Voi să spuneţi aşa: „Ucenicii lui au venit noaptea şi l-au furat în timp ce noi dormeam". ducându-se. Atunci a crezut că Iisus nu murise. cu tatăl Său Pandera.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI mormânt şi neaflându-I acolo trupul mort. au venit la noi zicând că pe drum la întoarcere au văzut doi îngeri. unul 314 .

unde au văzut spus că L-au văzut pe Iisus. dar ei nu i-au templul zeiţei Artemis. şi a vorbit cu tatăl Său Pandera să meargă să o aducă pe mama Sa Maria şi să o ia cu ei. Iisus Mare Preot şi Înţelepciunii. 91Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa cum şi femeile spuseseră. 315 . În orice intrat în Dacia. i-au strâns în locul ştiut şi le-au apoi prin marele oraş Efes. că nu i-au crezut pe 109Şi Domnul Dumnezeu din cerul cei ce-L văzuseră viu. dar pe El nu L-au văzut". „Mergeţi la ucenici în Galileea şi le dar nu prea au cui". 106Şi Pandera I-a răspuns: „Şi eu cred la fel ca tine fiule. Dar vor încerca să justifice cele rele făcute de ei şi viu". Nu trebuia oare ca Mesia să pătimească şi să învie?" 93Atunci Cleopa a scos o pâine şi i-a invitat să mănânce: „Mâncaţi cu noi oameni buni". 105Pe drum Iisus l-a întrebat pe tatăl Său: „Ce crezi tată? Ce vor face iudeii cu învăţătura pe care Eu le-am dat-o? Ei nau înţeles-o de vreme ce M-au condamnat la moarte". şi mai apoi prin crezut. am poruncit Eu vouă. Marii cărturari din poporul maicii Tale Te-au respins şi au 95Şi Luca a zis: „Domnul nostru. să nu vă Lui Iisus. spuneţi că voi veni la muntele ştiut". oraşul Atena. Lui de purpură Îl privea pe fiul Său Iisus. 100Botezaţi-i pe Revenirea Lui Iisus în Iudeea şi oameni cu apă vie. Cei câţiva iudei care au 96Atunci Iisus le-a dat poruncă: priceput învăţătura Ta o vor propovădui. 107Şi Iisus cu tatăl Său şi cu mama Sa 97Cleopa şi Luca s-au dus degrabă la au trecut prin oraşul Sidon în Fenicia.CARTEA IUBIRII DE OAMENI semăna cu Iisus care le-a spus că era viu. Maria şi Iisus au faceţi întru pomenirea Mea. Lilia. Pandera. 99Şi le-a spus: „Mergeţi şi învăţaţi toate neamurile să păzească toate câte vCAPITOLUL 9 Iisus în Dacia. că sufletul nu cu mare bucurie. ucenici. rudele şi toţi de acolo iau primit temeţi de cei ce ucid trupul. 92Şi El le-a zis: „Sunteţi zăbavnici să credeţi în spusele profeţilor. 98Atunci Iisus a venit în mijlocul lor 108Pe drum tot vorbeau şi se sfătuiau şi i-a dojenit pentru necredinţa şi până când au ajuns în Dacia. cu foc şi cu Duhul întâlnirea cu Pavel. că Eu voi fi cu voi în duh rege drept. 101Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii şi atunci 102 1Când au trecut apa Istrului şi au Duhul Tatălui va grăi întru voi. Atunci Cleopa şi Luca L-au recunoscut. 94După ce Iisus a spus binecuvântări a frânt pâinea şi le-a dat tuturor să mănânce. 104Când Maria a venit au plecat toţi trei către mare de unde ei vroiau să se îmbarce. eşti rămas cu sufletele în întuneric. 3După câteva zile preoţii şi preotesele 103Apoi Iisus s-a despărţit de ucenici vroiau să afle ce a făcut Iisus în Iudeea. cât va fi lumea lume. nu ştim ce va ieşi. soaţa mărturisi în faţa oamenilor. împlinirea profeţiilor. împietrirea inimii lor. când Mă veţi mers direct la Sarmisegetuza. pot să-l ucidă".

8Marele Preot Antim a afla şi el de revenirea Lui Iisus acasă şi L-a chemat să-L vadă. 9Şi Marele Preot I-a zis: „Eu cred aşa: Cu timpul cuvintele de înţelepciune date neamului mamei Tale vor fi răstălmăcite şi vor folosi şi la luminarea minţilor. 29Şi aş vrea să Te întreb: Crezi tu oare că eşti Mesia poporului lui Israel?" 30Şi Iisus a răspuns: „Mult timp am crezut aceasta. 6Mă condamnaseră la moarte. 18Aşa au trecut patru ani. Iisus i-a spus de-a fir a păr cele petrecute în Iudeea.I DE OAMENI CARTEA IUBI 4Şi s-au strâns în jurul unui foc şi Iisus le-a povestit: „Neamul iudeilor este îndărătnic. 16Aşa a cunoscut mulţi sihaştri care trăiau retraşi în munţi. 7Şi Iisus le-a spus toate câte I s-au întâmplat. 15Iisus Şi-a reluat preocupările inimii. 13Pandera. călătorea prin toată Dacia şi prin ţinuturile altor traci de o parte şi de alta a fluviului Istru. iar cei care le mai 25 propovăduiesc sunt prigoniţi. 5Ei nu au vroit să deschidă ochii ca să vadă adevărul. precum că Eu sunt Mesia poporului iudeilor". dar pe care ei au respins-o deocamdată. Şi la acea vreme iudeii înşişi vor gusta din apa vie pe care Tu le-ai dat-o. Arhiereii îi prigoneau pe ucenici pe oriunde se aflau. de Elisabeta şi de Iosif. Iisus şi Lilia locuiau acolo unde stătuse în vechime Zamolxe cu părinţii Lui. Dovada este că până acum s-a mers în direcţia acelor profeţii. dar guvernatorul roman a făcut în aşa fel că să scap cu viaţă". prin peşteri şi în locuri singuratice. 12 mamei Mele Maria. şi prin munţi şi pe pământuri neumblate. Ca preot al Zeului Zamolxe. Maria. Crăciun şi Vetra. dar au vrut să scoată ochii celui care li-l arăta. 26Ce să fac? Cum aş putea 27 17 să îndrept lucrurile? Mă gândesc la profeţiile primite de la arhanghelul Gavriil. 14Grădina maicii Lui Zamolxe era acolo şi Maria o îngrijea şi ştia că grădina se numea Grădina Maicii Domnului. 11Va veni un timp când toate rătăcirile sufletelor vor fi risipite ca 12 Şi ei foloseau Rugăciunea Minţii în Inimă învăţată de pe timpul Zeului Zamolxe: Doamne Dumnezeule adu-mi soarele Tău în inimă. 23Apoi Iisus a mers să vorbească cu Marele Preot Antim căruia i-a spus: „Mărite Preot. 20 20Acolo învăţăturile Lui erau date uitării. 28Atunci Marele Preot Antim a spus: „Profeţiile primite sunt adevărate. unde am stat un timp ca să luminez neamul 24 fumul. 19Din când în când Iisus afla veşti din Iudeea. 10Dar în poporul nostru învăţăturile Tale vor rămâne de-a pururi vii până când se vor trezi la lumină şi alte neamuri. Dar va dura veacuri şi veacuri". Învăţăturile Mele sunt date uitării. Trebuie să mă sfătuiesc cu Marele Preot despre asta". Urmăresc atent ce se mai întâmplă acolo. Puţini mai rămăseseră cei care să le urmeze şi să le răspândească printre 21 iudei. 22Şi-şi zicea Iisus: „Lucrurile nu merg bine în poporul iudeilor. de mama Mea Maria. dar şi la robie. în post şi rugăciune. Dar acum Mă îndoiesc. Cel mai rău este că cele spuse de Mine sunt răstălmăcite. cunoşti foarte bine cele întâmplate când am fost în Iudeea. mai ales că nu sunt deloc semne că poporul lui Israel este salvat în urma 316 .

31Intenţia Mea mărturisită lor a fost să salvez pe toţi oamenii lumii. pornind de la salvarea 317 .I DE OAMENI CARTEA IUBI 31 misiunii Mele printre ei.

41Când pregătirile au fost gata. nu vedea nimic fiind orbit de soare. se apropiau de Damasc. Şi văd că aceasta nu se întâmplă deocamdată. în Munţii Haemus. i s-au înmuiat picioarele şi a căzut la pământ. a deschis ochii. 59Şi fiind în Damasc. a aflat multe despre prigoana arhiereilor împotriva celor care-I urmau învăţătura. că merg pe Calea Lui Iisus. 39 afla acolo pe vreunii. au cunoscut câţiva dintre ucenicii de acolo. 42După o scurtă şedere la rudele tatălui Său Pandera. Iisus a plecat spre Grecia continentală. 36Şi Iisus a zis: „Aşa voi face. îi era foame şi a stat pe o piatră ca să se odihnească. Şi a spus: „Doamne. coborâţi pe pământ. 48Saul era istovit. 32Şi Mă întreb de ce Domnul Dumnezeu a făcut să fie aşa cum a ieşit?". dacă va Iar Saul a răspuns: „Cine eşti tu?" 53Iisus i-a mai zis: „Eu sunt Iisus. 51Şi Iisus i-a zis: „Saule. Cel pe care tu Îl prigoneşti. 56Şi Saul s-a ridicat de la pământ. 40Şi Iisus a luat cu Sine doi rumâni care slujiseră în armata romană şi care vorbeau bine atât limba latină cât şi limba greacă. de ce Mă prigoneşti?" 52 Iisus s-a pregătit de plecare în Iudeea şi înainte de a porni la drum mama Sa Maria L-a binecuvântat. nici n-a băut. 37Va fi ultima Mea încercare de salvare a poporul mamei Mele Maria". Mergi sănătos şi să te întorci cu bine". Când Saul a ridicat capul. 33Marele Preot i-a spus: Noi nu cunoaştem cu limpezime căile Domnului. ce voieşti Tu ca eu să fac?" 55Iisus i-a zis: „Ridică-te. 47Atunci Iisus a pornit şi El pe drumul Damascului. Şi îngeri de am fi. dar. 43Apoi s-a îmbarcat pe un vas comercial şi a ajuns în Fenicia de unde a mers direct în Iudeea. Iisus. Urându-Mă pe Mine este ca şi cum îţi izbeşti piciorul în ţepuşă". 46Şi I sa spus că Saul tocmai primise de la arhierei scrisori către sinagogile din Damasc ca. 38Şi Marele Preot I-a urat: „Să fie cu spor. cu care venise din Dacia. 44Când Iisus a ajuns la Ierusalim. deşi avea ochii deschişi. Iisus şi însoţitorii Lui au trecut Dunărea în Tracia. 58Acolo Saul a zăcut bolnav şi fără vedere trei zile. intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci". atât bărbaţi cât şi femei. Şi mergeau în urma lui Saul. Însoţitorii Lui Iisus l-au luat pe Saul de mână şi l-au dus la Damasc în casa unui ucenic numit Iuda care locuia pe Uliţa Dreaptă. 57 . tot nu le-am şti pe de-a-ntregul. 54Saul tremura şi era înspăimântat că ştia că Iisus murise. Era către amiază şi soarele dogorea puternic şi Iisus cu însoţitorii Lui. Şi eu zic aşa: Cel mai bine este să faci ceva ca să îndrepţi lucrurile. 50Şi atunci l-a izbit lumina soarelui puternic direct în ochi. Şi n-a mâncat. 45Şi a auzit că cel mai rău dintre asupritori era un om numit Saul din Tars. rabin şi fariseu de loc din Cilicia. să-i aducă legaţi la Ierusalim.CARTEA IUBIRII DE OAMENI iudeilor. împreună cu însoţitorii Lui. Ar trebui să mergi în Iudeea". să vadă cine este lângă el. 34Nu trebuie să uităm că este nevoie de timp 35 pentru împlinirea lor. Saule. 49Şi Iisus s-a apropiat de Saul.

62Şi i-a zis lui Anania: „Mergi pe uliţa care se cheamă Uliţa Dreaptă şi caută în casa lui Iuda pe un om din Tars. care era tare bătrân. 65Şi Anania a făcut precum îi spusese Iisus. Un sobor de preoţi decenei. L-au hirotonisit pe Iisus ca Mare 74 Preot şi L-au uns ca rege al dacilor. vei fi rege la noi. ci doar M-au făcut să sufăr. Acest popor nu va avea linişte şi pace până când salvarea le va veni de la urmaşii tracilor". Şi a discutat îndelung cu Marele Preot Antim cele petrecute în timpul şederii Lui în Iudeea. 63Şi a răspuns Anania: „Doamne. Şi şi-a pus mâinile peste Saul. Şi aici are putere de la arhierei să-i lege pe toţi cei ce cheamă numele Tău". 69Într-una din zile Marele Preot Antim. despre bărbatul acesta de la mulţi am auzit câte rele le-a făcut el ucenicilor Tăi în Ierusalim. 76Şi a prorocit şi Şi-a zis: „Aşa cum au spus iudeii că sângele meu să cadă pe ei şi pe urmaşii lor dacă ei greşesc. Iisus s-a reîntors 68 Că ştim că Duhul Lui Zamolxe s-a pogorât în Tine". care a plâns cu lacrimi de fericire. alţii cred că ar fi mai bine să fie spusă tuturor neamurilor". aşa să fie. 78Ei nu şi-au dat seama ce-au făcut şi aşa au 79 în Dacia. 64Iisus i-a zis: „Du-te la el şi vindecă-l şi botează-l. cel primit de la regele persan Darius şi purtat de toţi regii care au domnit la Sarmisegetuza de la Zamolxe 73 72 încoace. 61Şi Iisus l-a binecuvântat pe Anania şi i-a dat puterea Duhului Tămăduirii. 82Şi am aflat şi problemele lor .CARTEA IUBIRII DE OAMENI 60Era printre ei unul cu numele Anania care-L ştia pe Iisus din Galileea şi căruia i-a poruncit să nu spună la nimeni că-L văzuse. Şi 77 în timp se va vedea adevărul. Dar neamul lor nu va pieri pentru că nu M-au ucis. 319 . şi el şi-a recăpătat vederea. 66De atunci Saul a început să propovăduiască iudeilor pe oriunde umbla. 80Au trecut aproape cincisprezece ani de la convertirea lui Pavel pe drumul Damascului. atunci vei fi la noi. I-a spus: „Neam gândit la profeţiile care s-au făcut despre Tine. zis şi Pavel. Şi preotul Antim a pregătit totul pentru ca să transmită Marea Preoţie Lui Iisus. cu numele Saul". Regele Iisus a trimis câţiva oameni în Iudeea ca să afle ce se mai întâmplă acolo cu ucenicii Săi.unii vor ca învăţătura Ta să fie dată numai iudeilor de pretutindeni. Şi dacă nu ai fost rege la ei. De faţă au fost şi Pandera şi mama Sa Maria. 67După întâlnirea lui Saul. 71 pierdut prilejul mântuirii. Iisus şi-a amintit cum iudeii L-au batjocorit cu coroana de spini. veniţi din toate ţinuturile neamurilor tracilor. 81La întoarcere trimişii I-au spus: „Pe când ne aflam la Ierusalim am cunoscut mulţi dintre ucenicii care-Ţi urmează. 70Dacă nu ai fost Mare Preot la iudei. că omul acesta vorbeşte bine câteva limbi". Apoi Anania l-a botezat pe Saul în numele Domnului Iisus. pe drumul Damascului. 75 Şi atunci când I-au pus pe cap coiful regal. pentru că l-am ales ca numele să Mi-l poarte inaintea neamurilor şi a copiilor lui Israel. Şi au adus coiful de aur al Lui Zamolxe.

pe unii dintre ei Iisus îi ştia. 320 . dar pe alţii nu.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 83Şi trimişii Lui Iisus I-au spus câteva nume de ucenici.

Acolo a avut loc o mare neînţelegere între ei care erau împărţiţi în două tabere. Din toate astea nimic nu-i adevărat. Şi după ce s-au săturat au mai strâns şi douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri de pâine şi ce rămăsese din peşti. 87Până la urmă nu s-au înţeles. 86Şi Saul vroia ca învăţătura Ta să fie dată tuturor oamenilor indiferent că sunt iudei sau nu. dar am aflat că Saul Pavel propovăduia neamurilor". că Eu am hrănit o mulţime de cinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti. 99Ce neadevăr! Eu îi cred pe toţi la fel. 88Iisus i-a mai întrebat: „Ce spuneau ei despre Mine şi învăţătura Mea". 92Citind mai departe Iisus a descoperit şi altele zicându-Şi „Iată că scrie aici despre un om demonizat care se zice ca avea în el o legiune de demoni pe care Eu i-am trimis într-o turmă mare de porci care s-au repezit de pe stâncă în mare şi porcii au murit. 96Mă întreb cum au adunat ei cu răbdare fărâmiturile? 97Oamenii ăştia chiar nu judecă cu mintea.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 84Iisus i-a întrebat: „L-aţi întâlnit pe Saul?" 85Şi ei au răspuns: „Pe Saul. Nu-i de mirare că Marcu scrie că unii mă credeau Ioan Botezătorul care s-a sculat din morţi. Marcu scrie că am blestemat smochinul ca în veac să nu aibă rod dacă nu a avut atunci când vroiam să mănânc. Ai Mei Mă respectau şi Eu îi respectam pe ei. alţii ziceau că sunt Ilie. Eu nu Mi-am respins niciodată familia cum pretinde acest Marcu". ca fii ai Domnului. că Eu mai întâi am refuzat să scot un demon. Se scrie că mama. Cum puteam Eu să fac aşa ceva când se ştie că duhurile rele nu pot muri odată cu moartea porcilor?" 93Şi-Şi mai spunea Iisus: „Iudeii s-au rătăcit rău în privinţa Mea. 103Oamenii fără judecată nu se întreabă de ce aş fi spus 321 . 98Iată ce se mai scrie aici. Să ne ferească Dumnezeu de minţile acestor oameni!" 94Iisus era mâhnit de cele ce se întâmplau în Iudeea. şi după ce ei s-au săturat au mai adunat şi şapte coşuri cu fărâmiturile rămase. 100Doamne Dumnezeule cât de rătăciţi au putut ajunge discipolii Mei printre iudei!" 101Pe măsură ce citea Iisus era din ce în ce mai mâhnit: „Iată aici scrie despre un alt episod în care Eu am hrănit patru mii de oameni cu şapte pâini şi câţiva peştişori. şi în oameni neamuri. fraţii şi surorile mele au zis că nu eram în toate minţile. noi am adus câteva scroluri scrise în limba aramaică pe care ucenicii le foloseau şi le dădeau din mână în mână spre citire. 89 Trimişii au răspuns: „Mărite Preot. nu îi împart în oameni iudei. Mare e grădina Ta Doamne! 102Iată şi acest episod cu smochinul care nu avea rod pentru că nu era vremea smochinelor. căci Îmi era foame. 91Şi-şi zicea: „Iată acest scrol făcut de un anume Marcu. l-am văzut la o adunare a ucenicilor. pe motiv că această femei era păgână şi nu era bine să iei pâinea fiilor lui Israel şi s-o arunci câinilor de neamuri. din fiica unei femei care era de neam din Fenicia Siriei. Iată-le!" Şi Iisus a luat scrolurile. pe care să-i numesc câini. iar alţii că eram un profet. 95Şi în zilele următoare Şi-a continuat cercetarea scrolurilor lui Marcu şi a făcut şi alte descoperiri: „Iată ce se mai scrie aici. În următoarele zile El le-a cercetat cu atenţie şi S-a minunat ce a citit acolo.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI aceasta când vremea 322 .

Iisus a pus temelia multor temple şi altare ale zeilor şi a întărit preoţimea decenee chemând femeile la preoţie să slujească pe Zeul Dumnezeu şi pe alţi zei. Atunci neamul iudeilor 323 . Templul Lui Dumnezeu este în suflete nu în facerile de mâna 124 omului. 120Şi au venit câteva sute de preoţi şi preotese cărora Iisus le-a spus că sosise timpul ca El să renunţe la coroana de rege. după zilele de cercetare a scrolurilor din Iudeea. Şi Dumnezeu Îşi zicea: „Aşa este să fie că timpul izbăvirii oamenilor este lung şi dureros. 113Şi mulţi se închinau la crucea înfăţişând trupul mort al Lui Iisus. 109De atunci Iisus a ţinut doar în inima Lui cele aflate despre poporul mamei Sale Maria. care era şi Mare Preot. 121Iisus trecuse de şaptezeci şi cinci de ani când a aflat că templul din Ierusalim fusese dărâmat de către romani. Dar unii oameni deşi au ochi şi urechi ale sufletului ei nu văd şi nu aud. nu în carne şi oase aşa cum cred ei acum. tot aşa cum fariserii şi saducheii îi ţineau pe iudei în chingile minciunii şi ale necunoaşterii. Şi mai mult se gândea la cele ale înţelepciunii decât la cele 118 lumeşti. Iisus a aprins un foc sacru ca să vorbească cu Dumnezeu. corpul mort ia fost incinerat la Sarmisegetuza în Grădina Maicii Domnului. 105Şi-I spunea: „Doamne. 104Apoi. dat de Mine. 106Ele pot fi lanţuri pentru oameni şi o pricină de asuprire a minţii şi de ucidere. Asta până când ei vor învăţa ce este lumina sufletului". 122Şi-şi spunea: „Profeţiile se împlinesc.CARTEA IUBIRII DE OAMENI smochinelor nu venise? Iar Eu nu blestem pe nimeni niciodată. 108Şi Domnul era în cerul Lui de purpură şi privea şi asculta. Şi salvarea iudeilor va veni de la urmaşii tracilor. Mesia Lui Israel nu va veni decât în duh. 119Se apropia vara şi regele Iisus. Şi aşa a făcut. Presupusa Mea moarte pe cruce va aduce multă jale în lume. Mă iartă dacă am greşit! 107Am dorit doar să luminez minţile unor rătăciţi şi împietriţi în inimi. că străbunul Zamolxe a interzis blestemul care este o chemare a forţelor întunericului să facă rău". 110Şi când a venit vremea ca Fecioara Maria să plece la Domnul. 116Dumnezeule Tată. învăţăturile date de Mine poporului mamei Mele au luat o altă cale. Şi pe când era încă în viaţă I s-au înălţat temple zeului Iisus. Templul a fost dărâmat şi nu va mai fi reconstruit 123 vreodată. 114Iisus ştia şi-Şi spunea: „Au înlocuit cuvântul vieţii şi speranţei. căci le este împietrită inima". Şi mereu aprindea câte un foc sacru şi se ruga. cu cel al morţii. 111A trecut timpul. şi la Marea Preoţie. 115Şi au făcut din strădania Mea o suferinţă şi un chin care să adune oamenii în suferinţă şi în chin. 112Numărul celor care urmau calea cea nouă crescuse mai ales pentru că se predica teama de moarte şi venirea sfârşitului lumii. a chemat la Sarmisegetuza preoţimea tracilor de pretutindeni. iartăMă că nu aşa am dorit să iasă!" 117Domnia Lui Iisus ca rege al dacilor a fost dreaptă. al suferinţei şi al fricii. la o adunare în ziua de Sânziene. Iisus a mai aflat ce se întâmplase cu învăţăturile Sale printre oamenii care locuiau în imperiul roman. Doamne Tată.

324 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI va fi iertat de păcate. 125 Şi nu e nevoie ca Domnul să trimită pe un om în trup când El este atotputernic şi poate face totul în duh". că Duhul Meu va coborî în ei şi aşa se vor mântui.

când dacii 146 ţineau Sărbătoarea Primăverii.sosit în lumea veşniciei. pe Zamolxe că venise să-L ia. căci vor veni alţii şi alţii care să o îndrepte mereu". Noi vom scrie vestea cea bună a faptelor Lui şi vom optzeci de ani şi Lilia. Zamolxe. dar drumul lor se va netezi mereu puţin câte puţin. 130Şi a doua zi Iisus Tine se vor apropia de lumina Lui a murit. L-a 137 147 Iisus va rămâne 126Când a venit timpul ca Iisus să se Dumniezău. exact în aceeaşi zi când murise şi Dumnezeu". Iisus Îşi simţea acei oameni care nu L-au înţeles. în imperiul romanilor. Pandera. ştim cu adevărat cine a fost Iisus. plecase respinge scrierile răstălmăcite făcute de 127 deja în lumea cealaltă. 138Când Iisus a mers la neamurile mamei Sale. 144De acum vei fi Apolovraci. Dar Domnul L-a ţinut în viaţă. 150Iar dacă acum ei răstălmăcesc învăţăturile Tale. 135El a trăit de mic copil în ţara mamei Sale în Galileea. la iudei. aşa cum ar face oricare mare înger coborât printre oameni. Te aşteptam I ardă corpul mort deasupra peşterii de la parte a sufletului Meu. 134După ce dacii au ars corpul mort al Lui Iisus la Apolovraci. 149De acum oamenii au o cale de urmat. ca să arătăm oamenilor cum să se înalţe spre lumină prin adevăr. Şi oamenii vor vreo cinci sute de ani înainte cu trupul căuta să Te aducă în sufletele lor şi prin mort al Lui Zamolxe. Şi le-a spus să. vor fi suferinţe şi dureri. soţia Lui şi la tătânele Crăciun şi la maica Vetra. 131Era la câteva zile după ce 145Apoi Iisus a mers la Dumnezeu şi ziua era egală cu noaptea. Şi el a pregătit incinerarea corpului Lui Iisus. 133Marele Preot era Ilarion. Fiul lui Pandera. Aici Iisus a fost preot al Lui Zamolxe. 136Dar tatăl Său. la Bendisa. adică a stat de-a dreapta Tatălui. Aşa să plecarea aproape şi într-o noapte L-a visat ne ajute Dumniezău". 132Era ziua din vechime când credinţă ca să dai o pildă celor de pe sufletul Lui Zamolxe se dusese la pământ despre iubirea Mea pentru Dumnezeu şi Domnazâna. 142Şi sufletul Lui Iisus a plecat spre În ziua următoare Iisus le-a spus cerul de purpură. 148Dar aşa trebuia să fie. Şi vor avea împotmoliri şi ezitări. 139Noi dacii. soţia Lui. zeul nostru care avea un duh al unui om mare din vechime. oamenii au aprins focul sacru pe locul unde fusese incinerat trupul Lui Iisus. Şi Domnul Paştile care era Sărbătoarea Învierea Lui Ia vorbit: „Ai suferit pentru dreapta Zamolxe. 152Mulţi ani după înălţarea la cer a sufletului Lui Iisus. Ilarion le-a vorbit: „L-aţi cunoscut cu toţii pe Iisus. că noi suntem poporul Lui oameni. tot aşa cum se întâmplase cu aici în cerul de purpură. Calea tot va rămâne deschisă. 143Şi când a ajuns în preoţilor decenei să facă pregătirile că El lumea de dincolo. Iisus S-a întâlnit cu 129 străbunul Zamolxe care I-a vorbit: „Bun va pleca curând din lume. 151Şi Iisus avea împărăţia Lui unde primea pe cei care Îi fuseseră credincioşi pe pământ.CARTEA IUBIRII DE OAMENI ducă la străbunul Zamolxe. rumânii. 325 . ca să-i lumineze. Fiul Lui Dumniezău şi Fiul Dachiei. ei L-au respins şi au vrut să-L omoare. Şi mai era acolo Obeliscul Lui Zamolxe. împlinise cu noi în vecii vecilor. Şi uneori Te-ai îndoit şi Ţi-ai pierdut încrederea. 140Duhul Lui141 adus la noi în Dachia.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 153Dar în timp au venit oamenii. care 326 . de la sud de fluviul cel sfânt Istru.

Lui Iisus şi zeilor şi zânelor. priveau pământul care Le era grădina unde creşteau îngerii ce vor veni în raiul ceresc. Iisus din Dacia. 161Şi Domnul Dumnezeu cu îngerii Lui cei mari şi cu toţi îngerii din cerul cel de purpură. şi-L va cunoaşte pe Iisus Cel al bucuriei vieţii.I DE OAMENI CARTEA IUBI vorbeau altfel despre Iisus. Lui Zamolxe. Şi treptat lumea îl va uita pe Iisus cel suferind. 327 . 156Dar tracii păstrau adânc în inimi pe Iisus Fiul Omului. Grădina Maicii Domnului. ci despre Iisus cel însângerat şi omorât pe cruce. 157Va veni odată timpul când urmaşii tracilor vor face ca Domnul Iisus din Dacia să fie cunoscut de întreaga lume ca 158 Domn al Luminii. Focul Vieţii. 159Atunci lumea va fi curăţită şi însănătoşită cu Focul Viu. 155Şi de la ultimul Mare Preot Chesarion încoace. 162Şi se bucurau când vedeau Dacia. lumea n-a prea mai vorbit despre Iisus din Dacia. 160Şi se vor ridica din nou temple Lui Dumnezeu. 154Şi obiceiul aprinderii focului nemuririi pe locul incinerării corpului Lui Iisus a început să se piardă. Focul Lui Zamolxe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful