UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI

Specializarea TELECOMENZI ŞI ELECTRONICĂ ÎN TRANSPORTURI

Proiect ME/STAD INTRUMENT NUMERIC DE MASURARE
FRECVENȚMETRU NUMERIC

Indrumător: SL.dr.Fiz.Ing.Mihaela Nemţoi

Student: Cînjău Aura Ramona gr. 8314

București

2011/2012

CUPRINS
1. Introducere 1.1 Instrumente de măsură numerice clasice 1.2 Avantaje 1.3 Dezavantaje 1.4 Circuite logice fundamentale utilizate 1.5 Principalii parametri ai circuitelor logice 2. Tema proiectului 3. Schema bloc a instrumentului de masură 3.1 Principiul de functionare 3.2 Masurarea frecvenţelor 3.3 Limite de măsură 4. Schemele electrice parțiale și descrierea acestora 4.1 Decodorul, circuitele de intrare și poarta ȘI 4.2 Numărătorul și bistabilul de semnalizare a depașirii gamei de masură 4.3 Oscilatorul și numărătorul binar 4.4 Circuitul de memorare 4.5 Circuitul de afișare 5. Memoriu tehnic 5.1 Circuite trigger Schmitt 5.1 Circuite trigger Schmitt 5.1.1 Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS 5.1.2 Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional 5.1.3 Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS 5.2 Numărătorul binar –zecimal 5.3 Registru de memorare 5.4 Decodoare 5.5 Dispozitive de afişare numerică 5.5.1Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente 5.5.2 Afisaje cu diode electroluminiscente 5.6 Operatorul ŞI (AND) 5.7 Oscilatorul cu cuarţ 5.8 Erori 6. Calculul economic si nomenclatorul de componente 7. Schema electrică completa a aparatului de masura 8. Realizarea cablajului

- -

2

9. Alimentarea circuitului 10. Bibliografie

1. Introducere
1.1 Instrumente de măsură numerice clasice
Deşi se constată că, în prezent, aparatele de măsură numerice clasice sunt în declin, fiind înlocuite rapid de către cele cu microprocesor, studiul lor prezintă o importanţă deosebită pentru cunoaşterea problematicii ridicate de instrumentaţia numerică modernă, deoarece o parte însemnată a blocurilor ce le compun şi a metodelor de măsură utilizate sunt comune, indiferent de implementarea fizică: clasică (cu logică cablată) sau cu microprocesor (cu logică programată).Pe de altă parte, o mare parte din instrumentaţia de laborator şi industrială aflată în exploatare este de tip clasic, ceea ce oferă un argument în plus acestui studiu. Cu toată diversitatea aparatelor de măsură numerice clasice existente în prezent, acestea pot fi împărţite în două categorii: aparate de tip conometru şi aparate de tip voltmetru. Circuitele integrate ale unui aparat de masura numeric(AMN) lucrează cu semnale analogice, dar toate celelalte blocuri lucrează cu semnale numerice . Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple, însă sunt sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de prelucrare(pierd din precizie după fiecare operaţie deoarece informaţia este grefată pe amplitudine). Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor în timp(SN oferă o mai mare flexibilitate în utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea, transmisia se fac mult mai comod decât în analogic, iar în cursul acestor prelucrări precizia mărimii primare se conservă). CN(circuitele numerice) lucrează pe principiul totul sau nimic(structuri foarte simple în circuitele de bază). Cu CN de bază(porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare, bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de instrumente de masura. CN permit implementarea de funcţii din ce în ce mai complexe pe acelaşi cip(micşorarea gabaritului AM şi reducerea preţului de cost.Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ 1000MHz(frecvenţă de ceas).
- 3

1.2 Avantaje:
IMN pot atinge viteze mult mai mari decât cele analogice deoarece au răspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poartă mărimea de măsurat(x). IMN sunt mai robuste(rezistente la şocuri şi vibraţii). IMN pot funcţiona în orice poziţie. IMN sunt uşor integrabile în sistemele de măsurare-reglare conduse de calculator.

1.3Dezavantaje:
-IMN nu permit sesizarea rapidă a tendinţei de evoluţie a mărimii de măsurat(x) şi nici realizarea de scări neliniare.

1.4 Circuite logice fundamentale utilizate în IMN
-IMN au elemente şi blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau circuite simple numite circuite logice (circuite numerice). -Denumirea unui sistem de numeraţie se face după baza(B) utilizată. -Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat în toate sistemele numerice de calcul. -Pe întreg lanţul de măsură al IMN precum şi pentru comunicaţiile cu echipamente periferice sau calculatoare se utilizează sistemul binar şi numai la ieşire rezultatul trebuie afişat în sistem zecimal. -Realizarea fizică a elementelor ce utilizează sistemul binar are soluţii practice foarte simple. -Algebra booleană atribuie cifrelor 0 şi 1 semnificaţia de fals respectiv adevărat şi în 1938 Shannon o aplică la studiul circuitelor de comutaţie.

1.5 Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:
-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V; Udd(CMOS)=3..15V).
- -

4

- 5 . -Puterea disipată=puterea medie consumată în stările 0 şi 1 logic ale unei singure unităţi logice din capsula respectivă. -Timpii de propagare(timpi de întârziere). -FAN-OUT=numărul de intrări pe care le poate comanda ieşirea circuitului. 3.-Tensiunile de intrare şi ieşire pentru nivelele 0 şi 1 logic. -Impedanţa de intrare(Zi) şi de ieşire(Zo).1 Principiul de funcționare și măsurarea frecvențelor Schema de principiu a unui frecvențmetru numeric conține la bază patru module: . -FAN-IN=încărcarea produsă de intrările circuitului exprimată în unităţi convenţionale. -Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi basculări false sub acţiunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare. Caracterizează răspunsul circuitului la aplicarea unui semnal treaptă de intrare. Tema proiectului Să se proiecteze un frecvenţmetru numeric care să funcționeze până la 10MHz cu o precizie de ± 1Hz.Schema bloc 3. 2.

definind astfel intervalul de masură. și care are o precizie cel puțin egală cu 0. Etalonul de frecvență este un oscilator cu cuarț. Semnalul format este aplicat porții principale P. adaptor de impedanțe și circuit de modificare a nivelului (pentru găsirea intervalului optim de declanșare). -un circuit de poartă(o poarta SI) -un bloc de numărare zecimală si afișare. limitator de tensiune(cu rolul de circuit de protecție).0000000001.. un formator de impulsuri cu Trigger Schmitt). Registrul plasat între numarător și decodor are rolul de a stabiliza indicația aparatului pentru a putea fi citită de către opearator. Baza de timp (BT) are rolul de a crea intervalul de măsură (Tm).0. prescrisă de catre baza de timp legatura cu blocul de afișare este întreruptă. poarta prevazută cu Trigger Schmitt pe intrarea Validare.. plecând de la un oscilator foarte stabil.0000001. care pe a doua intrare (Validare) prime ște un impuls de durată precisă controlată (Tm). în registrul M păstrându-se valoarea măsurată anterior. Astfel se realizează o afișare stabilă fară „clipiri” suparătoare. Circuitul de intrare se bazează. impulsurile provenite din U(f) trec prin poartă către blocul de numarare și afisare. de regulă pe un trigger Schmitt(TS). termostatat cu frcvența f0 între 1. baza de timp comandă inchiderea portii P. De regulă . De regulă se asociază bazei de timp și circuitele secvențatorului care generează operațiilor dintr-un ciclu de măsură. decodorul(D) si afisajul numeric(AN).. Cu ajutorul semnalele de control necesare coordonării . -o bază de timp împreuna cu circuitele de control asociate.. Pe durata măsurării (Tm).- 6 . rolul triggerului fiind de a imbunătății frontul de comandă al impulsului Tm în scopul micșorării erorilor de basculare. transferarea numarului memorat în M către blocul de afișare precum și aducerea în 0 a numărătorului.-un circuit de intrare(uzual. urmat de un divizor de frecvență . pregătind astfel aparatul pentru o nouă secvența de măsurare. din motive de claritate aceste circuite au fost omise din schemă. Formatorul TS este precedat de o serie de circuite de condiționare fară calitați metrologice: atenuator/amplificator(ce are rolul numai de a aduce semnalul la nivelul cerut de TS). cât timp nivelul de pe intrarea Validare este sus . Blocul de numarăre și afișare al frecvențmetrului conține patru componente principale: numaratoul decadic(N).10MHz. care are rolul de a aduce semnalul analogic U(fx) într-o formă copatibilă cu circuitele folosite în partea numerică a echipamentului (uzual TTL/CMOS). După terminarea măsurării.

adică numărul afișat reprezintă frecvența în Hz. în funcție de necesități.circuite de afișare.adică : . modul de calcul al acestor erori este precizat in prospectul aparatului. cât timp poarta P este deschisă.acesteia prin intermediul unui divizor de frecvența decadic(DF). Cel mai mic dintre aceste intervale este perioada T iar numărul de perioade ce au loc într-o secundă reprezintă frecvenţa f=1/T. iar indicii T și Ua se referă la eorile cauzate de abaterile temperaturii și respectiv a tensiunii de alimentare față de valorile de referință. Există două metode de măsurare a frecvenţelor: • Metodele analogice (sunt metode ce se bazează pe compararea cu mărimi cunoscute cum ar fi frecvenţa. generator de semnal.1. fazmetre. rezultă N= . frecvențmetrul numeric poate fi utilizat și pentru măsurarea tensiunilor sau curenților. caracteristica ce il deosebește de periodmetre. se prescrie (manual) timpul de măsură (T=0.etc). prin asocierea sa cu un convertor tensiune –frecventă. În aceste cazuri. Generalităţi Frecvențmetrul numeric este un aparat de masură de tip cronometru care are la bază numararea unor impulsuri necunoscute într-un interval de timp cunoscut. acestea din urmă bazându-se pe numărarea unor impulsuri de frecvența într-un interval de timp necunoscut. De asemenea. Un semnal se numeşte periodic dacă se reproduce identic la intervale de timp egale. sau poate fi inclus într-un aparat cu funcționalități multiple: numărător universal. Unitatea de măsură a frecvenţei este hertzul(Hz). Bistabilul T plasat după K. înscrisă în prospectul frevențmetrului este valabilă numai pentru cazurile în care măsurarea se face în condiții de referință. trec Ultima reprezentând ecuația de funcționare a frecvențmetrului numeric. În intervalul de timp spre numărător N impulsuri de perioadă =N* N= * . De cele mai multe ori. impedanţa. definit ca frecvenţa unui fenomen periodic care are un ciclu/secundă.) . osciloscop numeric. 1 si 10 sec). într-un impuls de durată egala cu a perioadei respective (Tm). oscilatorul furnizează semnal de tact și pentru celelalte module(secvențiator. Ecuația de funcționare . Frecvențmetrul numeric poate fi de tip singular și se utilizează ca aparat de tablou. la eroarea intiala se mai adaugă o eroare suplimentară în care indicele I se referă la eroarea de îmbatrinire. are rolul de a transforma perioada semnalului cules la divizorul de frecvență al bazei de timp.- 7 . etc. Dimensional [f]=[T-1]. Obs: Precizia de bază a etalonului de frecventă. Dacă se selectează =1s.

prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută. când se modifică frecvenţa. să fie citit direct pe aparatul de măsură. metodele de zero. sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice. punţile de curent alternativ. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru realizarea de frecvenţmetre analogice. se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC formate dintr-o bobină şi un condensator. stă la baza realizării frecvenţmetrelor analogice. Având în vedere precizia ridicată care se obţine prin metodele numerice adică de 10-12 faţă de 10-2. aceste metode sunt folosite astăzi aproape în exclusivitate. au: . metodele numerice. sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se determină.• Metode numerice (sunt metode ce se bazează pe numărarea ciclilor într-un interval de timp dat). 3. metodele de comparaţie. 2. Aceste proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării frecvenţmetrelor analogice. Frecvenţmetrele cu citire directă sunt aparate indicatoare cu scara gradată în herţi şi care nu necesită reglaje sau operaţii suplimentare în timpul masurării. metodele directe. 5. Metoda directă. sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor. 3. metodele de rezonanţă. Principiul de funcţionare al acestor frecvenţmetre. 4. comoditatea citirii precum şi diferitele posibilităţi de prelucrare a rezultatului măsurării oferite de tehnica digitală încorporată. se bazează pe modificarea reactanţei unui condensator. sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de circuit (condensator sau bobină). de-aşi modifica reactanţa.- 8 . atunci când se modifică frecvenţa tensiunii care se aplică circuitului.2 Metode de măsură Metodele de măsură se pot clasifica astfel : 1. gama larga de valori măsurabile cu acelaşi aparat. Frecvenţmetre cu condensator serie. Metoda directă Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii.

Această metodă este utilizată la construirea frecvenţmetrelor analogice de rezonanţă.100 KHz precizia de până la 2% Frecvenţmetre cu condensator paralel. au: - domeniul de măsură între 10 KHz... Un frecvenţmetru de rezonanţă are un circuit oscilant LC serie sau paralel. numărarea a N perioade ale semnalului periodic a cărui frecvenţă dorim să-l cunoaştem. utilizându-se proprietăţile selective ale circuitelor LC.- 9 . ca pentru o frecvenţă care depinde de valorile pe care le au capacitatea C şi inductanţa L. Un astfel de circuit are frecvenţa de rezonanţă: Domeniul de utilizare ale acestor frecvenţmetre este cuprins între 100 kHz şi 10 GHz. sau un maxim al tensiunii în cazul circuitului LC paralel. să fie citit direct pe aparatul de măsură. serie sau pararel. frecvenţa este numeric egală cu numărul de perioade N.1…1 %. Aceste circuite au proprietatea. Precizia de măsurare este de ordinul 0.. într-un interval de timp t cunoscut. Cunoscând relaţia care este între timp şi frecvenţă f = 1/T. Metoda stă la baza realizării frecvenţmetrelor numerice. în care inductanţa este fixă.. Metoda numerică Măsurarea numerică a frecvenţei. să aibă un maxim al curentului în cazul circuitului LC serie. Frecvenţmetrele numerice prezintă unele avantaje faţă de cele analogice:  precizie mai mare . este o metodă care constă în.500 KHz Metoda de rezonanţă Metoda de rezonanţă permite măsurarea frevcvenţei. se determină frecvenţa din relaţia: f =N/T Dacă t = 1 s. iar condensatorul este variabil.- domeniul de măsură între 10 Hz. Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii.

Frecvenţa necunoscută fx. se deconectează baza de timp proprie a osciloscopului 2. dacă valorile celor două frecvenţe se află într-un raport exprimat printr-un număr raţional. se aplică semnalul de frecvenţă necunoscută fx.figura Lissajous. la intrarea X a osciloscopului 4. se obţine utilizând relaţia: unde: ny este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă verticală nx este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă orizontală În figura de mai jos se prezinta schema electrică de principiu. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea în care se foloseşte osciloscopul. la plăcile de deflexie pe verticală 3. a cărei formă depinde de raportul frecvenţelor. se aplică tensiunea de frecvență cunoscută fe. figura formată pe ecranul tubului catodic este o curbă închisă . obţinută de la un generator etalon. a duratei de timp a unui impuls măsurarea numărului de impulsuri şi raportul a două frecvenţe.- 10 .  domeniu de măsură mai mare permit măsurarea perioadei unui semnal. motiv pentru care se numeşte metoda osciloscopică sau metoda figurilor Lissajous. constă în compararea frecvenţei de măsurat cu o frecvenţă cunoscută. Principiul metodei este: 1. în partea stângă şi o figură Lissajous în partea dreaptă. Metoda de comparaţie Măsurarea frecvenţei prin metoda de comparaţie. .

Metoda se aplică atunci când raportul dintre nx şi ny este mai mic ca 10 Frecvenţmetru numeric singular se utilizează. caz în care fxmax poate atinge ordinul zecilor de GHz. ca cea din figură. care nu depăşeşte 30.. o poartă ŞI). numărător/temporizator universal (foarte răspândit până la apariţia unor instrumente similare. dar bazate pe microprocesor). Un circuit poartă (de regulă.Când raportul celor două frecvenţe aplicate osciloscopului: fx şi fe un număr raţional.Pentru creşterea limitei fxmax. Frecvenţmetrul numeric poate fi utilizat şi pentru măsurarea tensiunilor sau curenţilor. Raportul numerelor de puncte de intersecţie ale figurii cu cele două drepte. în acest ultim caz. un formator de impulsuri cu trigger Schmitt).500 MHz. pe ecranul osciloscopului se obţine o figură stabilă. situaţie în care fxmax poate atinge 100. După acesta. Practic. O bază de timp împreună cu circuitele de control asociate 3.. se numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă orizontală şi se notează cu nx şi apoi se numără punctele de intersecţie ale figurii cu o dreptă verticală şi se notează cu nz. Un bloc de numărare zecimală şi afişare. este egal cu raportul frecvenţelor tensiunilor aplicate pe plăcile de deflexie.etc. • Utilizarea unui bloc de heterodinare.. se poate alege una din soluţiile următoare: • Utilizarea unui divizor de frecvenţă(tipic 1/10) pe intrare. osciloscop numeric. generator de semnal. este mai economică includerea lui într-un aparat cu funcţionalităţi multiple: frecvenţmetru/ periodmetru. de viteza de lucru a triggerului formator(TS). . de regulă.3 Limite de măsură Limita inferioară (fxmin) este de ordinul zecilor de Hz şi este impusă de către eroare de numărător(ɛN) aşa cum s-a arătat mai inainte. Limita superioară (fxmax) este de ordinul zecilor de MHz şi este hotărâtă în principal.. ca aparat de tablou şi mai rar ca aparat de laborator.50 MHz.11 . deoarece. se caută să se obţină o figură Lissajous stabilă prin modificarea frecvenţei etalon fe. Schema de principiu a unui frecvenţmetru numeric conţine patru module de bază: • • • • Un circuit de intrare (uzual. prin asocierea sa cu un convertor tensiune-frecvenţă.

U2) se numește zona de histerezis. timp de o secunda. Fenomenul se numeste HISTEREZIS iar intervalul (U1. Fenomenul se poate elimina dacă comparația semnalului u(t) nu se face cu o singură tensiune U0 ci cu două.Când u(t) atinge valoarea U1. kЄZ . semnalul u1(t) va prezenta niște tranziții suplimentare alternând rezultatul numărării. Acest lucru se realizează cu un amplificator limitator cu amplificare mare. u1(t)= Dacă u(t) iși păstrează valoarea logică. u1(t) devine 1 logic. u1(t) ramâne în 0 logic . La ieșirea amplificatorului se obține: u(t) . tЄR. În caz general: Măsurarea frecvenței semnalului u(t) se face prin măsurarea tranzițiilor din 0 în 1 sau din 1 în 0 ale semnalului numeric u1(t). Dacă: u1(t)= “1” .u(t) periodic . Pentru: =>u1(t)=1 logic Când u(t) atinge valoarea U2 u1(t)=0 logic și chiar dacă u(t) scade astfel încat U1<u(t)<U2 . Pentru un semnal u(t) perturbat. semnalul u1(t) poate fi privit ca un semnal logic : De obicei se utilizează amplificatoare diferențiale.Masurarea frecvenței prin metoda numerică Pentru a măsura frecvența unui semnal cu circuite digitale este necesar a se construi un semnal dreptunghiular a cărui frecvență să coincidă cu cea a semnalului ce se măsoară. ) Dacă „a” este mare. u(t+kT)=u(t) .- 12 . în funcție de valoarea lui u(t) la momentul anterior. Acest comportament se obține printr-o reacție pozitivă aplicată amplificatorului diferential. ν= u1(t)=a*u(t) Є ( .

Urmează activarea ieşirii ce deschide poarta ŞI-NU. Condensatorul C4 (100nF) multistrat. separă eventuala componenta continuă a semnalului cu frecvența necunoscută. Schemele electrice partțiale și descrierea acestora 4. Primele 5 ieşiri ale sale se activeazâ succesiv( trec in 0 logic). circuitele de intrare si poarta Şi Cuvântul de 3 biţi CBA este decodat de U16(7442= decoder BCD-zecimal). O primă ieşire dă semnalul de reset R.iar tensiunile de Cu cat reacția este mai mare.7V prin joncţiunea BE a tranzistorului care va fi protejat în direct. cele 2 tensiuni de prag U1 și U2 aflandu-se în intervalul 0.u1(t)= Dacă: u1(t)= “0” + = u1(t)= Cum + rezultă că și = De regulă este egal cu 0. Alternanțele pozitive ale semnalului din intrare se regăsesc defazate cu 180º în colectorul tranzistorului ce lucrează în clasa C. deoarece rezistența comparare sunt: se leagă la masă . 4. Se protejează astfel joncţiunea BE a tranzitorului Q1 împotriva polarizarii inverse. Semnalul de ieșire este dreptunghiular și are frecvenţa egală cu cea a semnalului de la intrarea în frecvenţmetru cat timp restul intrarilor porţii Şi-Nu sunt în 1 logic. Rezultă deci la iesire semnalul de ceas CLK pentru numaratorul zecimal. Alternanţele pozitive sunt limitate la +0. Poarta Şi-Nu Trigger Schmitt posedă un histerezis.8-2V. .1 Decodorul. Dioda D1(1N4148dioda rapidă de semnal mic) limitează la -0. LD. după care ciclul se repeată.- 13 . Această ieşire este baza de timp BT.7V tensiunea VBE pe alternanţele negative ale semnalului de intrare. datorită rezistenței foarte mică. cu atât diferența celor două tensiuni este mai mare ceea ce rezultă că histerezisul este mai mare iar imunitatea la zgomot crește. Rezistența R7 limitează curentul la tensiuni mari de intrare. Urmează activarea semnalului de scriere în memorii.

Cei trei bistabili urmatori (B.D numară pană la 10. .Decodorul. Bistabilii A.C.2 Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură Numărătorul zecimal este realizat cu numărătoare zecimale asincrone(7490).QD (QD =MSB). În acest numărător.- 14 .B. cu ceasul pe intrarea A și ieşirile QA. bistabilul A este separat de celelalte și de aceea este necesară conexiunea ieșirii sale Q A cu intrarea B a bistabilului urmator. circuitele de intrare și poarta ȘI 4.D) numară de la 0 la 5.QC. Ieşirea QD a ultimului numărator constituie ceas pentru un bistabil de tip D din circuitul 7474. Iesirea QD are o tranziţie negativă când numarătorul trece din 9 in 0.QB. posedând o reacţie internă pentru evitarea numărării pană la capacitatea maximă. ieşirea unuia constituind intrare de ceas pt urmatorul. Incrementarea se produce pe tranziția negativă a ceasului și ca atare aceste circuite se pot conecta în cascadă.C. Cele 4 numărătoare zecimale numară pană la 9999.

ieşirea Q D a ultimului numărator are o tranziție negativă.cele 4 cifre zecimale fiind codificate BCD.15 . Ieşirea QD poate avea mai multe tranziţii. intrarea D fiind legata la 1 logic. În bistabilul de tip D se înscrie valoarea logică de la intrarea de date D(1 logic) și LED-ul roşu se aprinde. S-a folosit un cristal de cuarţ de ceas ce are frecvenţa de oscilatie de 215=32768Hz. LED-ul ramane aprins. Pe ieşirile B0-B15 este disponibil rezultatul . Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masură 4. În acel moment LED-ul roşu se va stinge. se va activa semnalul de reset R pentru a se șterge conţinutul numărătoarelor și a bistabilului de memorare a depaşirii(se inscrie 0 peste tot).3 Oscilatorul si numărătorul binar Un cristal de cuarţ împreuna cu două inversoare CMOS(U19-A şi U-19B). 2 rezistenţe de reacţie (R5 si R6) si 2 condensatoare ceramice(C2 si C3) alcatuiesc un oscillator pe frecvenţa cristalului. După ce acestea vor fi memorate.La depaşirea capacitaţii maxime de numarare. .

QC.100.Condensatorul C2 de 2. De aceea. O ieşire de circuit CMOS alimentat în 5V nu este capabilă să absoarbă 1. ale numărătorului se obține un cuvant de 3 biți CBA care ia succesiv timp de o secundă valorile 000.QC. primind un semnal de la circuitele CMOS alimentate între 5 și 15V. ieşire QA ). Unul dintre acestea este şi circuitul 4050 ce conţine operatoare buffer. Semnalul dreptunghiular se aplică la intrarea de ceas CK a numărătorului binar asincron de 14 biţi 4020(U20). În această schemă. Operatorul U18-A din circuitul 4050 reproduce acest semnal identic din punct de vedere logic. Acesta este semnalul de tact. La intrarea B este aplicată ieşirea QA ce furnizează un semnal cu frecvenţa 1 HZ. însa alimentate în 5V.6mA daţi de intrarea unui TTL ţinuta în 0 logic. Oscilatorul si numărătorul binar .001. ieşire QD.000. La ieşirile QD.001. toate circuitele sunt alimentate cu 5V.010. La ieşirea Q14 a acestuia există un semnal dreptunghiular cu o frecvenţa de 214 ori mai mică.QB. Ele nu modifică valoarea logică a semnalului. adică de 2Hz.QD fiind MSB). Acest circuit conţine și un numărător până la 5(intrare B.2pF asigură un cuplaj slab al cuarţului pentru ca frecvenţa de oscilaţie să coincidă cu cea proprie a cristalului(oscilaţii “libere”). sunt capabile sa comande o intrare TTL.QD. Un circuit CMOS poate fi alimentat între 3 și 15V iar un circuit TTL numai la 5V +-5%.- 16 .011. au fost construite circuite integrate în tehnologie CMOS special pentru interfaţare cu tehnologia TTL. Semnalul dreptunghiular cu frecvenţa de 2Hz este divizat cu 2 prin divizorul din circuitul integrat 7490(intrare A. El realizează adaptarea dintre circuitul U20 realizat în tehnologie CMOS și circuitul U3(7490) realizat în tehnologie TTL.

Încarcarea se face pe perioada cât LD este în 0 logic. Al patrulea circuit este 74193 folosit ca registru paralel/paralel de 4 biţi.74192: numărător sincron reversibil presetabil binar/zecimal În schemă s-au folosit 3 circuite 7475 care conţin cate 4 bistabile de tip D.4 Circuitul de memorare Pt memorare se pot folosi orice circuite integrare care posedă regiștri de memorie cu posibilitatea de înscriere şi citire a datelor în mod paralel. +5 U 14A B8 U 12A 1 2 R 1 330 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q8 7404 D 4 LE D 7475 U 17A B9 B8 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q9 LD +5 6 1 9 8 2 3 4 5 1 U 13A 7404 7495A M S C C A B C D U 15 O D E E R LK 1 LK 2 Q A Q B Q C Q D 7475 U 18A 1 1 1 1 3 2 1 0 B3 B2 B1 B0 2 B10 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q10 7475 U 24A B8 16 15 1 14 2 3 13 Q4 B11 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 U 19A D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q11 7475 7475 U 25A 2 3 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q5 U 20A B4 B5 13 B12 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q12 7475 7475 U 26A B6 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q6 B13 B8 U 21A 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q13 7475 7475 U 22A U 27A B7 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q7 B14 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q14 7475 7475 U 23A B15 2 3 13 D 1 D 2 E N Q 1 Q 2 Q 1 Q 2 16 15 1 14 Q15 7475 Circuit de memorare . asigurându-se astfel memorarea a 12 biţi. se aprinde cât timp acesta este activ(0 logic). Astfel convin oricare din circuitele TTL: 7475 pentru bistabile de tip D 7495 registru de deplasare serie/paralel și paralel/paralel 74193. Un LED semnalizează valoarea logică a acestui semnal.B15 din ultimul moment în care LD mai era activă.- 17 . Când LD este dezactivat(1 logic) în celulele de memorie se gasesc valorile de pe intrarile B0 .4..

- 18 . Daca RB1=0 și A=B=C=D=0 atunci și numai atunci afişorul se blancheaza. In acest mod se afişeză permanent prin 4 cifre arabe ceea ce se află în circuitele de memorare. Acesta este legat la alimentare prin trei diode cu Si de 1A care limitează curentul prin LED-uri la o valoare sub 20mA. Toţi anozii diodelor dintr-un afişor sunt legaţi împreuna la terminalul “anod comun”. . dacă există cel putin un 1 logic pe intrarile A.C sau D.5 Circuite de afişaj Cifrele codificate BCD sunt transcodate în cod specific de 7 segmente de circuitele specializate 7447. Acest lucru se face prin conectarea în lanţ a ieşirii RBO de la circuitul driver 7447 al unei cifre la intrarea RB1 a circuitului driver al cifrei mai puțin semnificative vecine. Orice valoare ar avea RB1 la un circuit driver. Intrarea RB1 a circuitului cifrei celei mai semnificative se leagă la masă. Prin trecerea judicioasa a ieşirilor în 0(tabelul de mai jos) LED-urile aprinse construiesc cifrele de la 0 la 9. Cifra B0 B1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 B2 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 B3 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 a 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 b 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 c 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 d e 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 f 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 g 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 Dacă exista zerouri nesemnificative acestea se blancheaza(nu se afişeaza). Când apare 0 logic într-o astfel de ieşire(tranzistorul intern este saturat) LED-ul al carui catod este legat la aceasta ieşire se aprinde. iar cea a circuitului cifrei celei mai puțin semnificative se leaga la 15V. Ieşirile circuitului 7447 sunt cu colector în gol.4.B. atunci acel circuit pune RBO pe 1 logic.

Circuite de afişaj 5.- 19 . De asemenea. Caracteristica principală a unui Trigger Schmitt este prezentă fenomenului de histerezis --bascularile au loc la valori diferite ale tensiunii de la intrare ( sensul în care această tensiune variază.1 Circuite trigger Schmitt Trigger Schmitt este un bistabil particular care basculează numai când semnalul de intrare depășește anumite praguri. Se utilizează la convertirea semnalelor periodice în semnale dreptunghiulare sau în impulsuri logice. se utilizează și la refacerea semnalelor dreptunghiulare lente sau distorsionate. Memoriu tehnic 5. și ) în funcție de . particularitate ce permite evitarea basculării false datorate zgomotelor.

însă problema poate fi rezolvată şi cu amplificatoare operaţionale. ceea ce impune ca ambele praguri să fie pozitive. ieşirea triggerului Schmitt trebuie să producă semnale compatibile TTL/CMOS. etc.Triggerul Schmitt este întâlnit la intrarea frecvenţmetrelor numerice precum şi la intrarea multor blocuri ce lucrează cu semnale logice.2 Schema de trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu amplificator operaţional Pentru a face ca tensiunea de ieşire(Uo) în starea JOS să fie zero(UoL=0V).1. cât şi ca circuit de intrare pentru o serie de porţi logice. R2 1k Ur R1 1k Ud + - AO Uo Ui . Un Trigger Schmitt cu tranzistoare. O asemenea particularitate este oferită în mod natural de porţile logice. În cele ce urmează vom prezenta două tipuri de trigger Schmitt: formator de tensiune dreptunghiulară alternativă.1 Triggerul Schmitt ca formator de semnal logic TTL/CMOS În acest caz. nivelul în starea JOS trebuie să fie 0V. 5. O schemă de trigger Schmitt cu alimentare asimetrică folosind montajul inversor este prezentată în figura 1. în plus.1. pentru ca starea JOS a ieşirii să fie la 0V( etajele de ieşire cu tranzistoare bipolare permit obţinerea unui nivel de 1…2V în starea JOS). 5. şi formator de impulsuri (semnale) logice. unde Ur este tensiunea de referinţă menţionată. este necesar ca amplificatorul să fie alimentat simetric (Ucc şi 0). acesta trebuie să fie cu ieşire pe TEC-MOS. cu rol de formator de impulsuri dreptunghiulare a fost deja întâlnit la o schemă de bază de timp pentru osciloscoape. pentru a face ca ambele praguri să fie pozitive. sau la intrarea de tact a unor numărătoare integrate.- 20 . se utilizează atât ca circuit independent. iar cel în starea SUS trebuie să fie apropiat de tensiunea de alimentare. este necesar ca pe intrarea neinversoare să fie aplicată o tensiune de referinţă(Ur). În sfârşit. astfel.

unde R1 şi R2 formează reţeaua de reacţie pozitivă. 1 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO în montaj inversor Din schemă rezultă relaţiile: Up1=Ur+(UoH-Ur)*K Up2=Ur+(UoL-Ur)*K=Ur*(1-K). calculabil cu relaţia: Up1=UDD/2*(1-K) Unde s-a ţinut cont că UoL=0V.21 . Schema de principiu a unui astfel de trigger Schmitt este ilustrată în fig. existentă şi la triggerele prezentate anterior. UoL=0 Uh=Up1-Up2=(UoH-UoL)*K=K*UoH K=R1/(R1+R2) Ur=Up2/(1-K) 5. timp în care Ui’ satisface relaţia: Ui’=Ui-(Ui-UoH)*K . la atingerea pragului de basculare(Ud) a inversorului I1. 2. K=R1/(R1+R2) care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’. care face ca Ui’ să se menţină deasupra tensiunii Ud.3 Schema de trigger Schmitt cu inversoare CMOS Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai simple soluţii realizabile cu porţi logice. ieşirea inversorului I1 se află în 1 logic. constituie pragul superior. Ud=UDD/2.1. În absenţa tensiunii de intrare (Ui). Valoarea tensiunii Ui la care are loc bascularea circuitului. ieşirea triggerului urcă în 1 logic(Uo=UoH). ieşirea lui I2 (deci şi a triggerului) se află în 0 logic(Uo=0v). După aplicarea lui (Ui) tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui’) evoluează după ecuaţia: Ui’=Ui-(Ui-UoL)*K.Fig. Orice evoluţie a intrării Ui. determină ieşirea să rămână tot în 1 logic(Uo=UoH=UDD). şi ca urmare.

din scăderea celor două praguri.- 22 .În momentul în care tensiunea Ui’ redevine egală cu Ud. triggerul basculează din nou. . revenind în starea iniţială(Uo=0V). Valoarea lui Ui la care se produce această rebasculare constituie pragul inferior. triggerele Schmitt se construiesc atât ca dispozitive independente cât mai ales ca etaje de intrare în diverse circuite logice. ce se calculează cu relaţia: Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K) ţinând cont că: UoH=UDD şi Ud=UDD/2 În sfârşit. După cum s-a amintit. 2 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS Simboluri pentru triggerul Schmitt. rezultă tensiunea de histerezis: Uh=K*UDD/(1-K) R2 1k Ui R1 1k Ui' I1 SN7404 1 I2 SN7404 1 1 2 1 2 Uo Fig.

2 Numărătorul binar –zecimal Numărătorul este un circuit logic secvential care realizează funcția aritmetrică cea mai simpla: de incrementare sau decrementare. care să reseteze cel puţin un bistabil. • la apariţia celui de-al zecelea impuls. având 1 logic pe intrări. starea devine 1010 (cifra 10 în cod binar). pregătind decada pentru un nou ciclu de numărare de la 0 la 9 (practic starea 1010 durează extrem de puţin . pe care le vom numi decade de numarare. fiind posibil ca toate bistabilele să poată fi resetate. Q2 si Q0 ajung în starea 1001 (cifra 9 in cod binar). • simultan cu aducerea la zero a celor 4 bistabili (la sfârşitul numărării celor 10 impulsuri). Un asemenea numarator este format din mai multe număratoare de 4 biti. adică este un numărător modulo 10. . el are câteva neajunsuri care fac schema inutilizabilă. Schema unei decade de numărare este prezentata in fig. tranziţia de la 1 la 0 de la ieşirea porţii P constituie şi semnalul de intrare pentru decada următoare (transport către rangurile următoare). numarătoarele utilizate în aparatele de masură numerice trebuie să afișeze numere zecimale. conectate în serie.- 23 . 3. produce la ieşirea Z negat un 0 logic.durata impulsului Z negat. intern codificate binary-zecimal(BCD). e posibil ca ieşirea porţii P să producă un impuls negativ foarte scurt (Z negat=0). El este alcătuit din bistabili și poate număra impulsurile aplicate la intrare. și intra în alcatuirea blocurilor funcționale ale multor echipamente numerice. ceea ce provoacă ştergerea celor 4 bistabili. • poarta P.modul de implementare al numărătorului este doar principal. el constituie o componentă de bază a oricarui tip de aparat de masură numeric. ieșirile Q1. cu deosebirea că ciclul de numărare se opreşte la 10 şi nu la 16. . este mică şi necontrolabilă (ea provine din jocul întârzierilor). Observţii: . . a)Decada de numărare O decadă de numărare este similară cu numărătorul binar de 4 biţi. adică trebuie să fie decadice.5. Din motive legate de operatorul uman.datorită comutării asincrone a bistabilelor. de readucere a numărătorului în starea 0. Limitarea la 10 a numărării se face cu ajutorul unei reacţii convenabile (prin P) în felul următor: • după primele 9 impulsuri aplicate la intrare. dar suficient pentru ştergere).

. 4. . 2 3 1 Znon 1 3 2 Q0 Q1 Q2 Q3 CLEAR U 1A 3 2 J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 2A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 3A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 3 2 1 15 4 U 4A J K C LK C LR PR E Q Q 5 6 C 1 15 4 I Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (a) b)Numărătorul binar-zecimal Se obţine prin înscrierea mai multor decade (unităţi.se decodifică starea p. se aplică un impuls de ştergere (Z negat) tuturor bistabilelor numărătorului. şi în momentul în care aceasta este atinsă.din relatia p<=2^n se deduce numărul de bistabile necesare (n). sute) de tipul celei din fig. zeci. şi apoi să lase numărătorul să evolueze până la starea p-1..bistabilele se conectează în schema unui numărător binar direct. . Se observă că semnalul produs de bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe ieşirea Q3 a decadei unităţilor. constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor. asa cum se arata in fig.descrierea schemei poate sugera o regulă simplă de alcătuire a numărătoarelor modulo p (prin metoda aducerii la zero) .- 24 . 4. N Decada mii Decada Sute Decada Zeci Decad a Unitati Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Numărătorul binar-zecimal cu patru decade .

rezultă că n bistabile pot memora un cuvânt de n biţi. şi totodată deplasează (intârzie) acest interval de timp în afara zonei traziţiilor parazite. care pot provoca basculări false(în cazul decadei din fig. un registru permite stocarea şi regăsirea unei informaţii binare . 3 (b) .- 25 . cauzate de tranziţiile parazite. se utilizează decodoare prevăzute cu circuit de validare.Acesta îngustează timpul de deschidere al porţii ce comandă segmentul respectiv. pe durata tranziţiei stărilor.Concluzii: Numărătoarele binare asincrone sunt simple. evoluţia bistabilelor este incertă.Cu alte cuvinte. perturbând secvenţa de numărare normală). 3 Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare) (b) 5. ci la divizarea frecvenţei. ca urmare. aceste impulsuri parazite pot cauza o aducere falsă la zero a numărătorului. Observaţie: Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afişare. prezintă pericolul apariţiei unor impulsuri parazite la decodare.3 Registru de memorare Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit. Fig. dar au doua neajunsuri: • • nu pot funcţiona la frecvenţă ridicată .De aceea numărătoarele asincrone nu se mai utilizează la numărare. O astfel de structură se numeşte registru (prin analogie cu caietul de scris de tip contabil). Impulsurile parazite apar datorită faptului ca bistabilele numărătorului comută pe rând (de la rangul cel mai puţin semnificativ spre cel mai semnificativ) şi.

Structura unui registru de memorare este paralelă: atât intrările de tact. primul devenind apoi liber să-şi reia activitatea. registrul izolează practic subansamblurile între care este conectat.Datorită faptului că RM este plasat între două blocuri. afişajul nu va pâlpâi în ritmul numărătoarelor (fără RM ultimele cifre pâlpâie. la un aparat de măsură numeric. structură. registrul se mai numeşte şi registru paralel. iar secvenţierea ciclurilor de afişare este vizibilă şi deci obositoare). etc). cât şi cele de forţare asincronă. se conectează în paralel. care reprezintă rezultatul măsurării este afişat o singură dată într-un ciclu de măsurare. se mai utilizează şi denumirea de registru tampon(buffer). Registrul de memorare se poate realiza atât cu bistabile D-latch. şi deci.Un astfel de registru permite stocarea temporară a informaţiei elaborate în subansmablul A. Registrele de memorare (RM) se utilizează. ca urmare. de regulă. oferindu-le o relativă autonomie. deoarece pe palierul activ al semnalului de încărcare. • după structura internă. registrul se mai numeşte şi transparent. Prezenţa registrului de memorare permite ameliorarea performanţelor sistemului A-B. dând senzaţia de instabilitate care deranjează. blocul de prelucrare (numărătorul) poate efectua o nouă secvenţă de măsurare. • creşterea vitezei de lucru: în timp ce blocul final afişează informaţia Nx conţinută în registru. cât şi cu bistabile JK-Master-Slave.În acest caz .În cazul utilizării bistabilelor D-latch.În cazul utilizării bistabilelor comandate pe front. pe o lungime a cuvântului de n biţi ( de regulă. intercalarea unui registru de memorare între numărător. Există mai multe criterii de clasificare a registrelor (destinaţie.Evident. registre serial/paralele (deserializare). condiţie asigurată de către un bloc de comandă. comanda registrului se va face printr-un impuls cât mai scurt. datele de la intrare trec imediat la ieşire.- 26 . pentru a fi ulterior folosită în subansamblul B. 4 sau 8). .reprezentată pe n biţi. Astfel: • după scopul utilizării (destinaţie) se disting: registru de memorare şi registru de deplasare (decalare). şi blocul de afişare aduce următoarele îmbunătăţiri: • stabilizarea cifrelor afişate: numărul Nx. registre paralel/seriale (serializare) şi registre universale. ca interfaţă intre două subansambluri(fig. de exemplu. 5). sau comandate pe front. care furnizează semnale de coordonare adecvate (între care semnalul de încărcare a registrului – Load). e necesar ca aceste trei blocuri să lucreze sincron. pentru ca ansamblul A-RM-B să funcţioneze corect. există registre paralele.

Tabelul de adevăr indică două moduri de funcţionare: • Memorare. care apoi va fi memorată când STB revine la 0. .Dacă în timp cât STB=1.În acest caz ieşirile registrului Qi capată valorile datelor prezente la intrările D. Proiectanţii de sisteme logice utilizează frecvent această proprietate pentru a exploata rapid o informaţie(în timp ce STB=1). datele de la intrările (D i) se modifică.Schema de principiu şi tabelul de adevăr al unui asemenea registru sunt prezentate în fig. când STB=1.În acest caz registrul conservă starea sa anterioară şi este insensibil la datele prezente pe intrările D. datele de ieşire (Qi) se vor modifica şi ele în acelaşi mod (adică ieşirea copiază intrarea. • Transferare.În această situaţie se spune că registrul este transparent. motiv pentru care se mai numeşte şi tampon latch. 6 a. cunoscută proprietate a bistabilelor D-latch).- 27 .principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operaţiilor şi este mult folosit în echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de aşteptare. Fig. când intrarea de comandă STB este în 0 logic. 5 Utilizarea registrelor de memorare a) Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri) Un registru cu comandă memorării pe palier este alcătuit cu bistabile D-latch. c.

c) b) Registre cu comanda pe front Schema de principiu corespunzătoare unui registru de memorare cu comandă pe frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt în fig.D0 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q0 D1 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q1 D2 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q2 D3 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q3 STB OEnon a.- 28 . şi rămâne neschimbată (memorată) atât pe nivelul JOS. 74A C 273 c. al impulsului de ceas. bistabilele componente trebuie să fie declanşate pe front. b. Informaţia de la intrările D 0-7 este încărcată numai în timpul tranziţiei pozitive a impulsului de ceas. Evident. 7. deci acest registru nu prezintă transparenţa. . 1 b. cât şi pe nivelul SUS. OE non 1 0 0 0 STB X 1 1 0 U 4 3 4 7 8 3 4 7 8 1 D D D D D D D D C 0 1 2 3 4 5 6 7 P Q Q Q Q Q Q Q Q M R Di X 0 1 X Qi Z∞ 0 1 Qm 1 1 1 1 1 0 1 2 3 4 5 6 7 2 5 6 9 1 1 1 1 2 5 6 9 Qm stare memorată Z∞ impedanţă ridicată Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieşiri-3 state (a.

sau conversia numerelor dintr-un sistem de numeraţie în altul.În principiu. 3 D0 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q0 D1 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q1 D2 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q2 D3 3 2 3 D C L K Q 1 2 1 Q3 CLK OEnon a. multe registre sunt prevăzute şi cu tampoane cu trei stări.- 29 . şi se caracterizează prin proprietatea de a obţine . CLK X Di X 0 1 Qi Z∞ 0 1 Qm 1 1 1 1 1 U 4 3 4 7 8 3 4 7 8 1 D D D D D D D D C 0 1 2 3 4 5 6 7 P Q Q Q Q Q Q Q Q M R 0 1 2 3 4 5 6 7 2 5 6 9 1 1 1 1 2 5 6 9 0 X 74AC 273 1 b. registrele realizate cu bistabile D fiind cele mai răspândite. aşa cum s-a putut vedea în schemele analizate. sau JK Master-Slave. ce poate fi utilizat în operaţii de selecţie. un decodificator prezintă n intrări şi m ieşiri.4 Decodoare Decodoarele sunt CLC(circuite logice combinaţionale ) care permit transformarea unei anumite combinaţii de cod într-un semnal de comandă corespunzător. Observaţie : Pentru a fi cât mai uşor integrate în diverse scheme (mai ales în cele cu microprocesor).acestea sunt mai ales bistabile D. Qm stare memorată Z∞ impedanţă ridicată Registru paralel cu comandă pe frontul pozitiv cu ieşiri 3-State 5. OE non 1 0 0 0 c.

sau la comanda unor afişaje de tip bargraf. il reprezintă decodoarele special concepute pentru afişaj (de exemplu. cu 7 segmente). sau BCD.15 sunt invalide. corespunzătoare numerelor zecimale 0…9. intrările de validare permit activarea/dezactivarea funcţionării decodorului prin trecerea ieşirilor în starea inactivă. are ca şi precedentul. dar ieşirile sunt destinate comenzii directe a afişajelor cu 7 segmente (fie cu becuri. Un exemplu de decoder binar este SN74138 (decoder binar 1 din 8.- 30 .F. iar m este 10.Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afişajelor cu tuburi indicatoare (unde fiecare cifră are comandă separată). pentru care afişează cifrele hexazecimale A. pentru fiecare combinaţie a variabilelor de intrare. decodoarele menţionate pot fi utilizate şi ca decodoare 1 din 8. în tehnologie TTL) sau 4055/6. sau decodificatoare BCD. corespunzătoare codurilor 0…7. sau de implementare a funcţiilor logice mai complicate. a)Decodorul binar Decodorul binar este destinat operaţiilor de generare a semnalelor de selecţie. folosind doar 8 ieşiri.Un caz special. aceste decodoare primesc la intrare un cod binar. 4 intrări.…. dar unele decodoare sunt capabile să interpreteze şi codurile 10…15. pentru care n este. în tehnologie TTL). Câteva exemple de decodoare BCD . fie cu LED-uri.În multe situaţii. . pentru care m=2n. un număr de intrări de validare şi 2n ieşiri. sau cristale lichide.Acest tip de decoder are n intrări de cod. fie cu cristale lichide).un semnal activ numai la o singură ieşire. B . şi produc semnalele de comandă pentru segmentele afişajului. 4. codurile 10…. cele cu LED-uri. se realizează decodificatoare binare. Exemple de decodoare BCD-zecimal: SN7432. de regulă. b)Decodorul BCD-zecimal Acest decodor are 4 intrări şi 10 ieşiri.în seria CMOS standard nu există decodor binar (ci numai BCD).Corespunzător tipului de cod aplicat la intrare. şi nu produc activarea nici unui semnal de ieşire.Combinaţiile de intrare reprezintă cifrele 0…9.SN74141 c)Decodorul BCD-7 segmente Acest decodor.7 segmente sunt SN7446/7 (decodor cu ieşire directă de atac a afişajelor cu LED-uri.

Consumul este în jur de 2mA. o grilă şi un grup de anozi-segmente .Aplicând o tensiune de 150…170 de V între anod şi unul din catozi apare o descărcare de gaz. caracterizate de o eficienţă luminoasă. însă necesită tensiuni de lucru relative mari şi de aceea nu se mai utilizează în prezent (decât foarte rar).1Afisaje cu tuburi nixie si tuburi fluorescente După tuburile cu filament incandescent. Un alt tip de afişaj. tranzistoarele trebuie să fie capabile să lucreze la tensiuni de colector ridicate.- 31 . destul de răspândit în trecut. Tubul Nixie este alcătuit dintr-un tub de sticlă umplut cu gaz inert (tipic neon) la joasă presiune. care face ca cifra respectivă să devină luminoasă (roşu-portocaliu). din combinare se pot reprezenta cifrele. care primeşte informaţia de la blocul de prelucrare numerică a sistemului de măsură respectiv (în mod normal. deoarece multe din aparatele numerice de laborator mai vechi utilizează acest tip de afişaj. puterea disipată fiind în jurul a 350mW/cifră afişată.5.Fig. dispuşi în planuri paralele în faţa unui anod comun. 8 Utilizarea decodorului la comanda afişajului cu 7 segmente/LED 5. în interiorul căruia se află 10 catozi în formă de cifre (0. dar poate fi diminuat prin multiplexare în timp a comenzii de selecţie a anozilor. tubul Nixie este cel mai vechi afişaj utilizat în aparatură numerică de măsurare. 9 Principiul de afişare cu tuburi Nixie Catozii sunt acoperiţi cu o peliculă de oxizi ce poate emite electroni. variantele moderne utilizează 7 catozi dispuşi în acelaşi plan. tubul este format dintr-un filament de wolfram acoperit cu oxizi. utilizează tuburile fluorescente vidate. Fig.5 Dispozitive de afişare numerică 5.Totuşi el va fi prezentat pe scurt.Datorită acestui dezavantaj. sau verde-albastru.1…9). un numărător).Comanda catozilor se face cu ajutorul unor tranzistoare plasate la ieşirile unui decodor binar-zecimal. având emisia în verde.Este ergonomic şi are schema de comandă relativ simplă. afişajul cu tuburi Nixie a fost practic înlocuit cu alte tipuri de afişaje.

cât şi circuitele de comandă.Varianta cu segmente poate reprezenta un compromis între numărul măsură s-au impus afişajele cu segmente. permite obţinerea unor culori diferite (roşu. sau afişaje numerice (servesc numai la sinteza cifrelor). b) Dioda electroluminiscenta Se ştie că orice joncţiune p-n. acest lucru determină natura interfaţării lor cu partea de comandă a echipamentului numeric.5. 5. după cum vom vedea. dar necesită o logică de decodificare şi comandă mai sofisticată. de caractere diferite afişabile şi complexitatea circuitelor de comandă. sau cu catod comun. cum acestea sunt acoperite cu un material fosforescent. polarizată directă. ca urmare a bombardării cu electroni.Acest tip de afişaj prezintă o serie de avantaje în comparaţie cu cele realizate cu tuburi Nixie sau fluorecente: are gabarit mai mic. etc) pot fi comandate de circuite lucrând la tensiuni joase şi sunt mai fiabile.Lungimea de undă a acestei radiaţii (deci şi culoarea) depinde de materialul joncţiunii. datorită simplităţii sale.În aparatura numerică de măsură s-a impus afişajul numeric cu 7 segmente. există o mare diversitate de afişaje cu LED-uri. În momentul de faţă. afişajele cu LED-uri se contruiesc cu anod comun.În aparatura numerică de . necesare formării caracterelor. mai simple de comandat. în exclusivitate.(care pot sintetiza caracterul de afişat).- 32 .2 Afisaje cu diode electroluminiscente a) Particularităţi Într-un sens mai larg. are loc emisia de radiaţie luminoasă.Catodul încălzit (la circa 700 grade Celsius) emite electroni care sunt acceleraţi de grilă şi sunt dirijaţi spre segmentele selectate ale anodului. ca în cazul primelor tuburi Nixie). aşa cum rezultă din tabelul urmator. afişajul cu diode electroluminiscente presupune atât circuitele de afişare propiu-zise. generarea caracterelor prin sinteză din segmente sau puncte luminoase constituite din LED-uri individuale (şi nu prin selecţie. galben. emite o radiaţie luminoasă datorită energiei de recombinare gol-electron. afişajul cu puncte prezintă cel mai mare număr de posibilităţi. verde.În funcţie de tipul caracterelor de afişat. Din punct de vedere electric. aceste dispozitive pot fi: afişaje alfanumerice (servesc la sinteza cifrelor şi literelor alfabetului). Afişajele cu LED-uri folosesc.

etc). de exemplu. LED-urile pot fi cilindrice. drepunghiulare (pentru afişări de puncte luminoase.Ca formă.10 a). ca în fig. fig.88 μm 0.54 μm Culoare Infraroşu Roşu Verde Galiu-Aluminiu-Arseniu(Ga-Al-As) 0. şi mai ales pentru masurări de lungă durată (control în producţie. este relativ îndepărtată de sensibilitatea maximă a ochiului. o culoare mai confortabilă este cea verde (cu lungimea de undă λ=0. .55 um). 0.Materialul joncţiunii Germaniu(Ge) Galiu-Fosfor(Ga-P) Lungimea de undă 1.. ceea ce impune inserierea unei rezistenţe (R) de limitare a curentului la valoarea nominală (I D=10…15mA. Pentru cifre mari (peste 10.. Alimentarea în curent continuu LED-ul are o caracteristică I D(UD) de forma celei din fig.Există şi LED-uri care au rezistenţa R încorporate în aceeaşi montură cu joncţiunea luminiscentă. virgule.1V. care au particularitatea ca la Ud=2. 10 c).De exemplu. În ultimul timp au apărut LED-uri cu nitrură de galiu (GaN). corespunde UD=2.68um. se obţine R=290Ω. de unde considerând U=+5V.525 μm. pentru ID=10mA. aparate de tablou). 5082-4468(HEWLETT-PACKARD).68 μm În privinţa culorilor se constată ca pentru cifre mici culoarea cea mai folosită este roşul. ce se observă bine pe fondul întunecat al afişajului numeric (cu toate că lungimea de undă a roşului. iar la 4V au culoarea violetă. 0. sau barete (segmente luminoase).- 33 . pătrate.15 mm). cum sunt.4V au culoarea portocalie.10 b (pentru dioda electroluminiscentă CQX51).

la un număr mai mare se recurge la comanda multiplexată. însă prezintă neajunsul unui consum suplimentar de putere pe rezistenţa R: de exemplu.Comanda directă este economică numai la afişaje cu număr mic de cifre (maxim 4 sau 5 cifre). pentru R=300Ω şi ID=10mA rezultă un consum de 210mW/7 LED-uri.Alimentarea în curent continuu este simplă.Comanda (alimentarea) afişoarelor cu 7 segmente se poate face direct sau multipelxat. c)Comanda afişoarelor cu 7 segmente Modulele de afişare cu 7 segmente sunt formate din câte 7 LED-uri rectilinii şi permit afişarea cifrelor de la 0 la 9. unde se prezintă conexiunile pentru modulul de polaritate şi depăşire (±1) precum şi pentru modulul de afişare a cifrelor de la 0 la 9. 11 c). 11 d) .Un circuit de comandă directă pentru un afişor de 3 ½ cifre (1999) este ilustrat fig.- 34 . 11 d) • Comanda directă În acest caz segmentele (diodele) cifrelor ce trebuie afişate se alimentează simultan.Dacă decodorul dispune de o intrare de validare (“blanking”). Fig.Pentru semnalizarea polarităţii (±) şi a depăşirii (cifra 1 şi două virgule) se utilizează module de tipul ilustrat în fig. (cu o tensiune dreptunghiulară). . se poate recurge la reducerea consumului prin alimentarea LED-urilor în impulsuri.Acest dezavantaj poate fi evitat dacă alimentarea se face prin impulsuri.Există şi circuite integrate specializate care pot comanda direct afişajele cu 7 segmente cu LED-uri.

comanda multiplexată devine economică numai la afişajele cu număr mare de cifre (peste 5…6). în care cifrele se alimentează succesiv. fiecare cifră va fi aprinsă şi stinsă de 400/8=50 ori pe secundă.8324. 1V=150mW. . dar costisitor ca număr de componente şi devine neeconomic dacă numărul de cifre este mare (peste 4…5. anozii (sau catozii) comuni ai cifrelor respective sunt comandaţi separat printr-un al doilea decodor (D2).Acest tip de circuit este simplu ca schemă.În acest scop. indiferent de numărul de cifre afişate.Însă circuitul de comandă este mai complicat decât la comanda directă. la al doilea. secvenţiat de un registru de deplasare (sau numărător).• Comanda multiplexată Circuitele din figurile (fig. ca în cazul frecvenţmetrelor şi calculatoarelor de buzunar). consumul se reduce considerabil deoarece.La o asemenea frecvenţă ochiul percepe cele 8 cifre ca şi cum ar fi aprinse simultan. Să presupunem că e vorba de un afişaj cu 8 cifre pe care trebuie înscris numărul 5671. cifra 6 şi tot aşa până la cifra a 8-a (4). consumul este egal cu cel al unui singur modul. întreg sistemul de afişare fiind pilotat de către un generator de tact cu frecvenţa de 100…1000Hz .Pe această cale (multiplexare). 10 şi fig. şi de aceea. ceea ce înseamnă cel mult 7 x 10mA x 2.La primul tact se afişează cifra 5 (celelalte fiind stinse).Dacă frecvenţa de tact este 400 Hz. segmentele cu acelaşi nume ale tuturor cifrelor sunt conectate împreună la ieşirile unui singur decodificator (D1).35 . 11) de mai devreme fac parte celor cu comandă directă (sau simultană). ca şi cum ar fi vorba de o singură cifră.În asemenea situaţii se recurge la comanda multiplexată (serializată) a afişajelor.

c) .12a). 12 (a. în cazul cel mai frecvent se includ decodoarele. logica de multiplexare (dacă e cazul) şi decadele de numărare. 5. b.- 36 . Deci semnalul de ieşire al unei porţi AND cu intrările X şi Y are valoarea X • Y.6 Operatorul ŞI(AND) Funcţia realizată de o poartă AND cu două intrări este numită uneori multiplicare logică sau produs logic şi este simbolizată algebric printr-un punct de multiplicare. Ucc R 2 1k D 1 A P D 2 B 0V 0V Y=A*B 0 b) A 0 0 1 1 c) B 0 1 0 1 Y 0 0 0 1 Fig. există module de afişare cu LED-uri. realizate compact. împreună cu circuitele de comandă. sau interfaţa cu sistemul numeric în care vor fi folosite. cum arată fig.La ora actuală.

mai multe frecvențe fixe-etaloane în trepte sau o frecvență reglabilă într-o bandă largă-sintetizatoare de frecvență. iar perioada semnalului – un submultiplu întreg al secundei pentru a putea servi și ca etalon de timp. Etaloanele de frecvență au la bază un oscilator de înaltă stabilitate(cuarț sau atomic) și pot da o singură frecvență. C iar frecvențele generate pot fi utilizate ‚loco” sau trasmise la distanță.- 37 . producând 0 logic la ieşire (potenţialul punctuşui P cade la o valoare apropiată de 0V).În fig. . deschide dioda corespunzătoare.Aplicarea unui 0 logic pe una din intrări. L. 5. Etaloanele de frecvența ating precizii mult mai mari decât cele de curent. Semnalul de la ieșire la aceste dispozitive de referință este.Se observă că ieţirea (Y) urcă în 1 logic. 12 b). secunda. etaloane propriu-zise.192631770GHz) și care definește timpul atomic. de regulă o tensiune sinusoidală de 1 V.Schema electrică de principiu a acestuia (implementarea cu diode) este prezentată în fig. Sunt cele mai precise etaloane cunoscute pană în prezent și se utilizează pe scară largă în metrologia de laborator cat și în telecomunicații. tensiune sau R. care în SI este definită pe baza rezonatorului atomic cu cesiu(v=9. numai dacă.7 Oscilatorul cu cuarţ Etaloanele de frecvență derivă din etalonul de timp. diodele D1 şi D2 sunt blocate). 12 c) este prezentat tabelul de adevăr pentru acest tip de operator. pe ambele intrări A şi B se aplică simultan 1 logic (în acest caz.

oscilatorul este introdus într-o cutiuța paralelipipedică sau cilindrică (C) din aluminiu sau alamă peste care este înfășurat un fir încalzitor (F) alimentat de la un traductor de temperatură. Traductorul de temperatură este format dintr-un senzor termorezistiv (T) (fir de platină. Oscilatorul cu cuarț este un oscilator la care stabilitatea oscilațiilor este asigurată de un rezonator electromecanic cu cuarț . Consumul de curent în drenă este foarte redus: 30µA. termistor) în contact termic cu incinta C și careia este .38 . Stabilitatea frecvenței acestui oscilator este în jur de 10-4 insuficientă pentru un etalon de frecvență. Frecvența de rezonanță (fr) a placuței este dependentă de grosimea (g) precum și de unghiul de tăiere al acesteia în raport cu axul optic al cristalului primar. C1 împiedică apariția unor oscilații parazite. prin intermediul a două amplificatoare: A1 (amplificator de eroare) și A2 (amplificator de putere). iar R2 produce o reacție negativă necesară îmbunatațirii formei de undă a tensiunii de ieșire. Fr= MHz Schema de oscilator cu cuarț pentru frecvența etalon f0=1 MHz: Rezistența R1 servește la polarizarea automată a grilei TEC-ului. Rezonatorul cu cuarț este realizat sub forma unei placuțe din cuarț (P).7 Descrierea dispozitivului. Prin termostatare. dar poate fi crescută la 10-8 prin termostatare. rotundă sau patrată prevăzută cu electrozi de argint (EA) pe ambele fețe.5.

Urmează activarea semnalului LD de încărcare în memorie a conţinutului numărătorului zecimal. Semnalul ce se activează la următorul tact este baza de timp (BT). Dacă s-ar fi numărat tranziţiile pozitive. în Hz.Poarta ŞI sintetizează semnalul de ceas CK pentru numărătorul zecimal. Numărul respectiv este deci frecvenţa semnalului u1(t).c spre a evita vehicularea de tensiuni parazite în vecinatatea rezonatorului cu cuarț.- 39 . Sistemul de reglare a temperaturii este de tipul cu acțiune continuă. Tranziţia suplimentară se datorează trecerii lui BT în zero. Numărătorul zecimal conţine numărul de tranziţii negative din perioada în care BT=1. procesul continuând. schema are una din următoarele particularităţi: . iar firul încalzitor (F) este alimentat în c. formând împreună un fel de vas Dewar. spre a feri cuarțul de șocuri termice. semnalul BT devine inactiv (0 logic).“carry”). Cât timp BT=1 avem egalitatea CK= u1(t). diferenţa fiind maxim 1. Semnalul de ceas CK rămâne în 0 indiferent de variaţiile lui u(t). iar tensiunea de dezechilibru (semnalul de eroare) comandă prin intermediul amplificatoarelor creșterea sau scăderea curentului din firul F pană când temperatura cilindrului revine la valoarea prescrisă (+700C). Numărătorul binar. prin aceste incrementări successive ajunge la capacitatea maximă. Această perioadă a durat un tact. Acesta constituie tact pentru numărătorul binar. Incinta C este plasată într-o altă incintă C. Pentru măsurarea frecvenţelor mari. De aceea orice frecvenţmetru numeric prezintă o eroare de o unitate la cifra cea mai puţin semnificativă a rezultatului. în funcție de calitatea izolației termice. puntea se dezechilibrează.La următorul tact generat de oscilator. Ieşirea sa este aplicată unui decodificator care işi activează succesiv ieşirile. după care la tactul următor.Numărătorul zecimal incrementează pe tranziţiile negative ale semnalului de ceas CK. Precizia de reglare a temperaturii este foarte bună. termoizolantă. la temperatura de 700C. era posibil să se numere şi tranziţia semnalului BT în 1. Oscilatorul cu cuarţ dă un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 1Hz.5-5W. Primul semnal ce se activează este cel de reset (R ) care şterge conţinutul numărătorul zecimal şi al bistabilului ce memorează dacă în decursul numărării s-a depăşit capacitatea maximă a numărătorului zecimal (dacă acesta a generat transport . pe masură ce numărătorul incrementează. iar stabilitatea frecvenței cu temperatura oscilatorului respectiv (eroarea de fidelitate) devine mai buna ca 10-8 -10-9. Consumul termostatului : 0. Nişte circuite de afişaj vizualizează continuu conţinutul memoriilor. înscrie zero. adică o secundă.conectat în punte Wheatstone. Se activează din nou semnalul de reset R. puntea este în echilibru.Este posibil ca în intervalul în care se face numărarea (BT=1) să fie numărate mai multe tranziţii ale semnalului u1(t). Dacă temperatura lui C scade față de această valoare. alimentată în curent continu (E).

frecvenţmetrul trebuie să aibă cel puţin 8 cifre afişabile..Din acest punct de vedere se poate număra până la un număr mare de tranziţii. deoarece numărul de impulsuri contorizate (N) în intervalul Tm scade. 1MHz. unde εo = Δfo /f o. Cu numărătoare asincrone TTL tip 7490 se pot măsura frecvenţe până la 10-15MHz. Această discuţie s-a referit la precizia nominală a aparatului (ε fx minimă). eroarea aparatului.Însă la micşorarea frecvenţei semnalului de intrare (fx). în care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezintă eroarea de bază a etalonului de frecvenţa (10-6. c)pe traseul frecvenţei necunoscute şi pe cel al bazei de timp se insereaza divizori l:n.10-8).. adică cea mai mică variaţie receptibilă la ieşirea frecvenţmetrului (afişajul cu numere).10 -8 εN =±1/N reprezintă tocmai rezoluţia ceea ce arată că frecvenţmetrul numeric este cel mai precis aparat de măsură. 5.8 Erori Din εfx =Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N. adică ΔN= ±1 şi se datorează faptului că semnalul de intrare si cel al bazei de timp nu sunt sincronizate între ele.De exemplu.. pentru ca εN≤ εo=10-6 . 10ms. εN=1/N care arată că eroarea ε fx este cu atât mai mică cu cât numărul afişat (N) este mai mare. b) numărătorul zecimal are o capacitate mică(4 cifre). însa baza de timp este comutabilă manual sau automat în trepte decadice (1s.a)numărătorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre). pentru a putea pune în valoare înalta precizie a etalonului de frecvenţă trebuie ca numărul de cifre ale afişajului să fie mai mare sau cel puţin egal cu exponentul preciziei etalonului.Pe de alta parte. Dacă εN este de acelaşi ordin cu ε o rezultă că εfx=10-6. dacă etalonul are precizia εo =10 -8 .Rămân valabile consideraţiile referitoare la rapiditatea numărătoarelor specificate mai sus. Observatie: Deoarece ΔN=±1. ultimul impuls de numărat poate să încapă sau nu în intervalul Tm.10 -8 este necesar ca N>= 106…108 . 100μs) pentru a măsura frecvenţe până la 10kHz. Utilizând numărătoare sincrone TTL 74192 se poate ajunge la o frecvenţă măsurată de 20-30MHz.- 40 .Eroarea ΔN este egală cu modificarea cu o unitate a cifrei ultimului rang. eroarea εfx creşte.Pe calea frecvenţei necunoscute divizorul este realizat în tehnologie ECL. Limitarea este însă introdusă de rapiditatea numărătoarelor zecimale şi a porţii ŞI. ε fx = εo + εN. 100kHz. 1 ms. iar εN =ΔN/N este eroarea numărătorului. De la a 6-a zecimală intervine instabilitatea cuarţului şi zecimalele următoare nu mai pot fi luate în considerare. 100ms.. frecvenţa maximă de intrare fiind aproape de 1GHz. situaţie similară cu aceea întâlnită la . şi ca urmare. şi deci. 100MHz.

20% mai mare decât amplitudinea maximă a zgomotului suprapus peste semnalul util şi axarea acesteia pe linia de zero.Pentru evitarea acestei anomalii se lărgeşte corespunzător fereastra triggerului.Semnalul U(fx) este puternic deformat.Evident. deoarece aparatul devine prea lent. cu precizarea că impulsurile părăsite determinate de alegerea necorespunzătoare a ferestrei au un caracter aleator.1… 1%) când fx coboară sub 100Hz. creşte la micşorarea frecvenţei semnalului de măsurat (fx) şi devine exagerat de mare (0. .În practică. rezultatul afişării fiind instabil. se întâlnesc frecvent următoarele asemenea situaţii: .. .- 41 . Eroarea de măsurare a frecvenţei εfx este minimă când numărul afişat (N) este maxim.Soluţia constă în alegerea ferestrei cu cel puţin 10.aparatele de măsură analogice. adică la fiecare perioadă a lui U(f x). sau pe componenta continuă a lui U(f x) însă deschiderea acesteia trebuie sa fie mai mică decât lăţimea minimă a înfăşurătoarei. Deducerea expresiei erorii s-a făcut în ipoteza că triggerul Schmitt (TS) funcţionează corect.Micşorarea în continuare a lui ε N pe seama creşterii lui Tm nu mai este convenabilă.Şi în acest caz este necesar ca fereastra F să fie axată pe linia de zero.Semnalul U(fx) este însoţit de zgomot.. sau pe componenta continuă a lui U(fx). ceea ce duce la o eroare suplimentară importantă: eroarea de trigger.Situaţia este similara cazului precedent. .În acest caz dacă fereastra triggerului formator( TS) este prea îngustă apar mai multe impulsuri într-o perioadă (Tx). acesta dă un singur impuls la ieşire.În caz contrar. fereastra F trebuie sa fie axată pe linia de zero sau pe componenta continuă a semnalului de intrare U(fx).Semnalul U(fx) este modulat în amplitudine. pot apărea situaţii de funcţionare anormală a frecvenţmetrului.

7 12x3 0.2pF 100n F 3 Circuite Inversoare U19-A 4069 U19-B 4069 4. Rezistente 1kΩ 10k 100Ω 330k Ω 820k 2.5 0.- 42 . Bistabil D Tranzistori Tiristor Numarator binar Divizor SN7475 BC107 T1N200 U204020 SN7490 1 1 1 4 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 12 1 1 1 1 0. Condensatori 10nF 1uF 2.5 0.7 0.Calcul economic si nomenclator de componente N r.8 0.6 0.6 2 2 1.80 4 0.6.7 0. 1 0.4 0.Compon ente Pret . 1 2. 1 1. 5 6 7 Cristal cu cuart Poarta Si-Nu Decodor Diode SN7413 7442 1N4148 1N4001 6516 ZP4V3 8 9.5 0.8 0.8 0.5 0.7 0.4 1 5 6 Componente Valoa re Cod Nr. cr t 1.

Registru de deplasare 7495 1 Total 4.6 6 5 1 5.1 3 1 4.- 43 . Schema electrica a aparatului .4 77.5 lei 7. Led-uri Numarator zecimal sincron MDC110 1 7490 3 5 3x0.

Realizarea cablajului .44 .+5 U 14A B8 U 12A U4 U 3A 1 2 14 1 2 3 6 7 C LK A C LK B R 01 R 02 R 91 R 92 7490 +5 U5 14 1 2 3 6 7 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 U 67 4 9 0 7413 +5 14 1 2 3 6 7 U 12 1k 7442 +5 A B C D U7 15 14 13 12 2A 4050 A B R5 820k 10 14 U 6A 2 11 16 1 U3 CLK RST VC C Q1 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 Q9 Q 10 Q 11 Q 12 Q 13 Q 14 9 7 5 4 6 13 12 14 15 1 2 3 +5 7490 2 U8 14 1 2 3 6 7 C LK A C LK B R 01 R 02 R 91 R 92 7490 QA QB QC QD 12 9 8 11 U 1A 1 2 7404 R1 330 U 26A 3 C 14 1 2 3 6 7 C LKA C LKB R R R R 01 02 91 92 QA QB QC QD 12 9 8 11 1 B12 B13 B14 B15 U 2A 7404 2 3 U 25A D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 2 7490 Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7 Y8 Y9 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 QA QB QC QD 12 9 8 11 B8 B9 B10 B11 QA QB QC QD 12 9 8 11 B4 B5 B6 B7 QA QB QC QD 12 9 8 11 B0 B1 1 2 R1 330 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q8 7475 7404 D4 LE D U 17A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 IN C4 R7 1k Q1 B C 107 100n D1 D 1N 4148 7404 B9 B8 Q9 LD +5 6 1 9 8 2 3 4 5 1 U 13A 7404 U 15 MODE SER C LK1 C LK2 A QA B QB C QC D QD 7495A U 24A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 B8 7475 U 18A 13 12 11 10 14 U 11A 2 T 1 2 4 5 U 13A 6 1 B3 B2 B1 B0 2 B10 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q10 5 U1 14 1 C1 1uF 2 3 6 7 C LKA C LKB R 01 R 02 R 91 R 92 7490 QA QB QC QD 12 9 8 11 R2 D2 4069 7 7475 LE D 1 2 3 4 5 6 7 9 10 11 Q4 B11 2 3 13 U 19A D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q11 R4 330k 7475 7475 Q5 U 20A B4 B5 13 B12 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q12 7475 7475 B6 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q6 B13 B8 U 21A 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q13 C2 1n 4069 7 C3 10nF 4020 D 1 +5 LE D 7475 7475 U 22A 16 15 1 14 XTA L Y1 U7A 4069 1 U 27A B7 2 2 3 13 Q7 B14 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q14 7 14 7475 7475 R6 820k U 23A B15 2 3 13 D1 D2 EN Q1 Q2 Q1 Q2 16 15 1 14 Q15 7475 +5 5 3 6 2 1 7 +5 U 11 B I /R B O RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 U7 B I /R B O 5 3 6 2 1 7 RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 +5 U8 B I /R B O 5 3 6 2 1 7 RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 +5 5 3 6 2 1 7 U 10 B I /R B O RBI LT D3 D2 D1 D0 7447 V+ D1 6516 Q2 T1N 200 D3 D 3 ZP 4V3 +5V G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U5 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U3 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U2 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 G F E D C B A 4 14 15 9 10 11 12 13 18 16 13 9 8 6 4 U6 Q Q Q Q Q Q Q A B C D E F G C LK C LR 2 3 D1 D2 D3 MD E 2101 M D E 2101 MD E 2101 MD E 2101 R1 1k Vpc 8.

-cu ajutorul unui fier de călcat. fie prin intermediul unor programe specializare (ORCAD. Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt: -se realizează desenul cablajului imprimat. CIRCUIT MAKER). PROTEL.Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple. considerat pozitiv se copiază cu ajutorul unui copiator pe folia de tip PnP. -acest desen. tăindu-se la dimensiunea necesară şlefuindu-se cu un glasspapier foarte fin. cu mare atenţie se dezlipeşte începând de la colţuri. în vederea curaţirii de oxizi şi grăsimi prin scufundarea acesteia într-o soluţie slabă de acid:HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2. Această tehnologie de realizare a cablajelor se bazează pe o folie de tip special. -se degresează placa de cablaj imprimat.- 45 . Dintre acestea. cele mai utilizate sunt: metoda cu radiaţii UV (utilizată în cazul cablajelor fotorezistive) şi metoda foliei de transfer de tip PnP. fie manual.În mod normal acest timp este dependent de mărimea suprafeţei de transferat. una dintre acestea fiind şi utilizarea foliei de transfer de tip PNP (PRESS and PEEL=apasă şi dezlipeşte). -se pregateşte plăcuţa de cablaj imprimat. se încălzeşte suprafaţa foliei avându-se grijă să existe un contact permanent între fierul de călcat şi folie.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP. aceasta realizându-se prin mişcări circulare ale fierului de călcat. -se are în vedere faptul că toată suprafaţa foliei să fie uniform încălzită. se spală sub un jet de apă iar apoi se usucă -fără să se atingă cu mâna cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP.Se vizualizează desenul transferat pe cablaj. timpul necesar transferării tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este între 60 şi 120 de secunde. Operaţiunea se consideră încheiată când prin folia transparentă se observă perfect traseul desenat: --se lasă să se răcească cablajul şi folia după care.De regulă. realizând pe aceasta desenul negativ (în oglindă) al desenul de cablaj. . se compară cu originalul şi dacă este nevoie se corectează cu ajutorul unui marker traseele întrerupte. Realizarea cablajelor imprimate de serie mică sau unicat poate fi realizată prin diferite metode. reglat la temperatura de 200 pana la 225 de grade Celsius. -după 30 de secunde se scoate.

8 mm. ea intervine atunci când. Alimenatarea circuitului Pentru alimentarea circuitului vom folosi o sursa stabilizata de 5 volti. -după această operaţie placa de cablaj imprimat poate fi utilizată în vederea găuririi ei şi a montării pieselor electronice. se acoperă suprafaţa de cupru cu o soluţie de colofoniu dizolvat în alcool. 9.Timpul de corodare depinde de concentraţia soluţiei de clorură ferică. Sursa este variabila in curent . În capsulă de tip T0220. tensiunea de la ieşirea circuitului integrat devine mai mare decât cea de la intrare. obţinându-se în final copia fidelă în cupru a traseului desenat. se îndepărtează cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus. În acest caz dioda D1 este polarizată direct. se spală sub jet de apă. Această tehnologie este ideală pentru cablaje unicat sau de serie mică de complexitate medie. se usucă. 10.- 46 . --după terminarea corodării se scoate placa de cablaj imprimat din soluţie. de temperatură şi de gradul de agitaţie a acestuia. Mărirea puterii disponibile la ieşire se realizează cu tranzistorul de putere 01' de tip B0912. Dioda D1 nu are rol În functionarea normală a montajului.--se introduce placa de cablaj imprimat într-o soluţie de clorură ferică de o concetraţie adecvată.Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici de 0. din cauza capacităţii electrice mari prezente la ieşire (provenită de la condensatorul de filtraj al aparatului alimentat).Traseele mai fine se pot realiza doar prin alte metode. Bibliografie .În urma reacţiei chimice care are loc: 2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate.

ro .co.microelectronica.1)Masurări electronice(aparate şi sisteme de măsură numerice): Mihai Antoniu.ro/2cadre4.htm 3) hhttp://www. Eduard Antoniu 2)http://mee.htm 5) http://www.uk/4511.didactic.org/datasheet/microelectronica/mmc4510_mmc45 16.pdf 4) http://www.doctronics. Ştefan Poli.datasheetcatalog.- 47 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful