www.referat.

ro

Experimente la chimie
2. VULCANUL CHIMIC 1. Pe o placuţă de azbest se pune o grămăjoară de 10-15g bicromat de amoniu. Dacă în partea de sus a grămăjoarei se înfinge o sârmă de cupru înroşită în foc sau cu un băţ de chibrit aprins într-o margine a grămăjoarei, se porneşte o reacţie de descompunere, iar micul vulcan va degaja căldură, va emana vapori de apă şi flăcări ....... Experimentul se va efectua pe o tavă şi cât mai departe de materiale inflamabile. Ecuaţia reacţiei de descompunere face de prisos orice explicaţie: (NH4)2Cr2O7 = N2  + Cr2O3 + 4H2O + Q 2. Se iau 100g pilitură de fier şi 50g floare de sulf, care se amestecă cu atâta apă încât să se formeze o pastă groasă de consistenţa plastilinei. Grămăjoara, căreia i se dă forma conică a unui vulcan, se pune pe o farfurioară şi se acoperă cu lut şi pietricele, lăsând în vârf un mic orificiu. După 15 min. prin orificiul din vârful vulcanului, va ieşi o cantitate de apă, el începând să erupă, acoperindu-se cu un fum alburiu. Fenomenul care stă la baza experimentului, este reacţia de combinare a fierului cu sulful, când, odată cu formarea sulfurii de fier II, se eliberează o cantitate de energie, suficientă pentru a evapora apa, cel puţin parţial. Fe + S = FeS + Q 3. CRISTALIZARE LA COMANDĂ 1. Încălziţi o lingură de tiosulfat de sodiu într-un pahar, fără să adăugaţi apă. Dacă lichidul obţinut prin încălzire este lăsat netulburat, soluţia se va răci fără să se solidifice. Adăugaţi un mic cristal de tiosulfat sau orice corp străin (chiar o aşchie de brad) şi imediat se solidifică (cristalizează). La încălzire, cristalele de tiosulfat se dizolvă în apa de cristalizare. 2. Încălziţi într-un vas de sticlă apă până aproape de 100 0C şi adăugaţi în ea sulfat de sodiu până la obţinerea unei soluţii suprasaturate. Dacă ve-ţi răci soluţia, sulfatul de sodiu nu va cristaliza. Este însă suficient să aruncaţi în soluţia racită un mic cristal de sulfat de sodiu, şi întreaga masă din vas va cristaliza imediat. 4. CRISTALE GIGANT 1. Pentru a obţine cristale mari procedăm în felul următor: preparăm o soluţie saturată de sulfat de cupru la 35 0C şi o turnăm într-un pahar Berzelius curat. În ziua urmatoare, la baza paharului vom observa numeroase cristale de sulfat de cupru. Alegem

Acest lichid este imflamabil. vom vedea o flacară vie. apoi se înmoaie în amestec de apă şi alcool 95%. Batista se înmoaie în apă. Se mai poate folosi în loc de sulfat de cupru şi dicromat de potasiu. Căldura degajată va fi folosită pentru uscarea batistei. colorată. etc. în soluţia saturată (pregătită din nou) de sulfat de cupru. .pentru culoarea verde: 30 g clorat de potasiu 8 g sulf 12 g carbonat de bariu . Ex. Hârtia se pune pe o sită de azbest. aceasta se va aprinde arzând cu flacără vie. La câteva zile cristalul începe să crească. Putem obţine un cristal de câteva sute de grame. În apropierea sărbătorilor de iarnă jocul strălucitor şi multicolor al focurilor de artificii stârneşte admiraţia oricărui privitor. 5. Ea se aprinde uşor şi arde cu repeziciune. Din pulberile celor trei categorii de substanţe se fac amestecuri cât mai omogene. se stoarce bine.un combustibil (cărbune sau sulf). Va arde alcoolul dar nu batista. FOCURI BENGALE 1. Toate cele trei substanţe trebuie să fie bine uscate şi sub formă de pulberi fine.pentru culoarea roşie: 31 g clorat de potasiu 8 g sulf 11 g clorură de calciu .un oxidant (clorat de potasiu. se ridică puţin de la un colţ şi i se dă foc. 2.CH2 – OH + 3O2 2CO2 + 3H2O + Q 6.un cristal mai mărişor şi-l suspendăm cu ajutorul unei sârme subţiri sau cu un fir de aţă şi a unei baghete din sticlă. de aceea este necesar să folosim un pahar cu diametrul suficient de mare. Din fiecare amestec se iau 1-2 g care vor fi aşezate pe o hârtie de filtru sau sugativă nitrată în prealabil (înmuiată într-o soluţie concentrată de azotat de sodiu sau potasiu şi lăsată să se usuce în aer liber). azotat de potasiu. Orice foc bengal conţine trei categorii de substanţe: . Când îi dăm foc batistei. FOC RECE (BATISTA CARE NU ARDE) O batistă poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără. de reţete: . . o prindem într-un cleşte din lemn.o substanţă care colorează flacăra (specifică pentru fiecare culoare).). Când flacăra atinge grămăjoara. CH3 . dar arde cu o flacără necombustibilă.

Agitaţi eprubeta şi după dizolvarea fosforului.5 g sulfat dublu de aluminiu si potasiu anhidru 1. P4 + 5O2  2P2O5 9. uscându-le între timp. îmbibaţi o hârtie de filtru în soluţia obţinută.6 g sulf 1. procedaţi în felul următor: muiaţi fiecare hârtie de filtru întâi într-o soluţie formată dintr-o lingură de apă caldă la o linguriţă de KClO3 şi apoi de 3-4 ori în soluţiile din sărurile respective. verde din azotat de bariu. CINCI HÂRTII – CINCI CULORI Introduceţi hârtii de filtru în soluţii de diverse săruri şi apoi uscaţi-le. Bagheta a fost introdusă într-un amestec format din două substanţe (permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat) care au provocat aprinderea spirtului de pe fitilul spirtierei. 2KMnO4 + H2SO4(c)  K2SO4+ 2HMnO4 2HMnO4  Mn2O7 + H2O . adăugaţi cu o pensetă o bucată mică de fosfor alb. APRINDEREA HÂRTIEI DIN SENIN 1. Pentru ca să vă reuşească acest experiment. Prindeţi hârtia cu un cleşte şi agitaţi-o în aer.. Executaţi experimentul cu prudenţă în faţa ferestrei deschise sau sub nişă.pentru culoarea galbenă: 3 g clorat de potasiu 1. Într-o capsulă se realizează un amestec de KMnO 4 şi H2SO4 concentrat. Fitilul se va aprinde spontan.5 g de CuCO3 · Cu(OH)2 7. Ele vor arăta la fel după uscare. Culoarea violet apare dintr-o soluţie de azotat de potasiu. Daţi-le foc cu chibritul şi ele vor arde în culori diferite. roşie din azotat de stronţiu. Într-o eprubetă ce conţine 2ml de sulfură de carbon. Se introduce bagheta în amestec şi apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. APRINDERI SPONTANE 1.5 g carbonat de sodiu anhidru . albastru din azotat de cupru.pentru culoarea albastră: 13 g clorat de potasiu 2 g sulf 1. culoarea galbenă din azotat de sodiu. Hârtia se aprinde singură deoarece dizolvantul se evaporă iar fosforul fin divizat se aprinde. 8.

Adaugaţi.Mn2O7  2MnO + 5[O] [O] + O2  O3 Ozonul este un oxidant puternic şi aprinde substanţele inflamabile. Aşchia se aprinde spontan. Amestecul se aprinde arzând cu flacără vie de culoare violet. Se pot adăuga şi pulberi metalice (Mg. Instantaneu conţinutul creuzetului se va aprinde şi va arde cu flacară violetă. Imediat se introduce o aşchie de brad ce are jăratec la unul din capete. FLĂCĂRI ŞI FUM Într-un creuzet se realizează un amestec din părţi egale de zahăr şi KClO3 (1-2g din fiecare). 8KClO3 + C12H22O11 + 4H2SO4 = 4KHSO4 + 4KCl + 4HCl + 10H2O + 12CO2 10. Când cloratul s-a topit. 2-3 picături de acid sulfuric concentrat. aprinde zahărul care arde în oxigenul degajat la descompunerea cloratului de potasiu. cu atenţie. aruncaţi în eprubetă un bob de sulf. Pe lângă faptul ca întreţine viaţa. SCÂNTEI SUB APĂ . folosind o pipetă. Într-un cilindru gradat se introduce un vârf de spatulă de MnO 2. Cu pipeta se adaugă 1-2 picături de H2SO4 concentrat. fiind oxidant puternic. Repetaţi experimentul adăugând o bucată mică de carbune. Se adaugă apă oxigenată. 2. Fixaţi într-un stativ universal o eprubetă ce conţine clorat de potasiu şi încalziţio. fară a vă apropia prea mult de creuzet. 2KClO3  2KCl + 3O2 S + O2 = SO2 C + O2 = CO2 4. Efectul este spectaculos. Fe). Se va aprinde şi va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului. MnO2 + H2O2  Mn(OH)2 + O2 C + O2 = CO2 3. 11. cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreţine arderea. strălucitoare. Aceasta se explică prin faptul că acidul sulfuric concentrat. Amestecaţi într-un creuzet cantităţi egale de zahăr şi de clorat de potasiu. Oxigenul este o substanţă chimică foarte importantă.

se adaugă cca.infectat”. trebuie să fie cât mai aproape de stratul de acid sulfuric. iar în celălalt apa este colorată în roşu. . . Turnăm apoi cu grijă. După câteva secunde se aud pocnituri în eprubetă. Cum s-a întâmplat acest fenomen? În sticlă apa nu era curată. experimentul trebuie făcut cu multă atenţie. iar la limita de separaţie între cele două lichide apar mici scântei luminoase. 5 g KClO 3 şi câteva bobiţe de fosfor alb. Facem apoi întuneric în cameră şi aruncăm în eprubetă câteva cristale de permanganat de potasiu. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă. … ŞI SÂNGELE APĂ S-A FĂCUT … Dintr-o sticlă umpleţi cu apă două pahare. eprubeta se încălzeşte şi s-ar putea ca acidul sulfuric să fie aruncat afară. avea o picătură de hidroxid de sodiu. Dacă cele două lichide se amestecă. de asemenea . Hidroxidul de sodiu format. FOCURI SUB APĂ În aceast experiment încercăm să punem în evidenţă o reacţie de oxidare violentă. cu multă atenţie. Alcoolul trebuie adăugat în aşa fel încât să nu se amestece cu acidul sulfuric. circa 3-4 ml acid sulfuric concentrat. 2Na + 2H2O  2NaOH + H2 2K + 2H2O  2KOH + H2 14. Apa din cristalizor va deveni roşie. vârful pipetei cu care turnăm alcoolul.Focurile sub apă” pot fi prelungite mult timp. Efectul se observă mai bine la întuneric. Într-unul din pahare apa este incoloră. adăugând din nou permanganat de potasiu. Apoi. datorită ozonului care ia naştere prin reacţia dintre acidul sulfuric şi permanganatul de potasiu. fără a uda pereţii eprubetei. Aceasta a format cu fenolftaleina coloraţia roşie. va schimba culoarea fenolftaleinei din incoloră în roşu carmin. fiind o bază tare. Procedăm în felul următor: Fixăm o eprubetă curată de un stativ şi o scufundăm pe jumătate într-un pahar cu apă rece. Unul din pahare era. care se aruncă apoi la canal. Pentru aceasta. FOC PE APĂ SAU … TRANSFORMAREA APEI ÎN … VIN Într-un cristalizor cu apă şi câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică de sodiu (sau potasiu) metalic aşezată pe hârtie de filtru.. Printr-o pâlnie cu gâtul lung înfipt în stratul de KClO 3 se picură H2SO4 concentrat. 12. Pentru realizarea experimentului este necesară o atenţie deosebită în manipularea substanţelor.. în timp ce acidul sulfuric devine verzui. De aceea. ci amestecată cu câteva picături de fenolftaleină în alcool.Într-un vas de sticlă se toarnă 150 ml apă. un strat egal de alcool. cu o pipetă turnăm. După terminarea experimentului conţinutul eprubetei se varsă într-un vas mare cu apă. Se vor observa scântei datorate aprinderii fosforului. 3H2SO4 + 2KMnO4 + C2H5OH = K2SO4 + 2MnSO4 + CH3COOH + 4H2O + O3 13.

Imediat va apare în eprubetă o lumină albastră spectaculoasă.referat. Când se observă degajarea de gaz se aruncă câteva pastile de sulf. Cum se explică acest fenomen? H2SO4 neutralizează NaOH. Dacă nu mai este hidroxid. Veţi observa că jos lichidul se va decolora.Cu acest pahar mai facem un experiment. iar la un moment dat în pahar veţi avea o linie precisă care va separa partea incoloră de jos de cea colorată de sus. dispare şi culoarea roşie dată de fenolftaleină în mediu bazic. LUMINI ÎN EPRUBETĂ Se încălzeşte o eprubetă ce conţine un amestec de MnO2 şi KClO3.ro/ cel mai tare site cu referate . 2KClO3  2KCl + 3O2 S + O2 = SO2 Powered by http://www. 2NaOH + H2SO4  Na2SO4 + 2H2O 15. Foarte atent turnăm pe marginea lui acid sulfuric.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful