ARTERELE INIMII

ARTERA CORONARĂ STÂNGĂ - de pe flancul stg. al aortei ( orif. sinusului valsalva stg) Traiect: – oblic în jos, → stg. între tr. AP şi faţa anterioară a AS; se aşează în seg. ant. al şanţului coronar acoperită de AS şi auriculul stg. – bifurcă în 2 ramuri: o artera interventriculară anterioară o artera atrioventriculară ( circumflexă a inimii) ARTERA INTERVENTRICULARĂ ANTERIOARĂ o ↓ prin şanţul interventricular anterior o atinge marginea dreaptă a inimii la nivelul apicis cordis, apoi sub denumirea de arteră apexiană posterioară ( recurentă posterioară) parcurge şanţul posterior pe faţa diafragmatică. o se distribuie la: – faţa sternocostală VS; – septul interventricular (2/3 ant-sup); – faţa sternocostală VD o ramuri: – ram. VS 5- 6 ( artera diagonală a VS) – ram. VD ( artera infundibulară stângă – irigă ½ stg. a conului AP) – ram. Septale 8-15 vascularizează 2/3 antero-sup a septului interventricular. ARTERA ATRIOVENTRICULARĂ ( CIRCUMFLEXĂ A INIMII) – în seg. ant.al şanţului coronar stg, trece peste faţa pulmonară şi ½ stg. a şanţului coronar post. – în 80% este foarte dezvoltată şi emite artera interventriculară post. ramuri: – ram. descendente ventriculare pentru ; faţa pulmonară a inimii, faţa diafragmatică a VS – artera marginală stângă- irigă faţa pulmonară a VS; m. papilar ant. VS. – ram. ascendente atriale: artera atrială stg. ant. artera marginală stg artera atrială stg post.

1

TERITORIUL ARTEREI CORONARE STÂNGI la nivel ventricular: o faţa sternocostală şi faţa pulmonară a VS o porţiunea stg. a feţei diafragmatice a VS o ½ stg. a conului AP o porţiunea feţei sternocostale dreaptă ( a VD) în vecinătatea şanţului interventricular ant. o vârful septului interventricular o 2/3 ant-sup ale septului interventricular. dintre muşchii papilari: o m. papilar ant. VS o m. papilar VD o m. conului AP la nivelul ţesutului nodal: o fasciculul anterior a ramurii stg. a fas. HISS o în 8% -: nodulul ASCHOFF-TAWARA, tr. fas. HISS o în 31-32% - nodulul sinusal KEITH-FLACK

ARTERA CORONARĂ DREAPTĂ – flancul dr. al aortei (la nivelul sinusului valsalva ant.dr) traiect: o anterior în jos spre dr. segm. ant.dr. a şanţului coronar între AD şi urechiuşa dr., X marginea dr. a inimii şi trece în şanţul coronar post. Merge până la originea şanţului interventricular post. unde se continuă cu artera interventriculară post. (este ramura terminală a coronarei dr.) ramuri colaterale: – descendente ventriculare – ascendente atriale Ramuri descendente ventriculare: o artere ventriculare anterioare 2-3 pe faţa sternocostală a VD o artera infundibulară dreaptă- ½ dr. a infundibulului AP (anastomoză cu artera infundibulară stg. din coronara stg.) o artera marginală dreaptă- artera principală a VD
2

o artera ventriculare posterioare- faţa diafragmatrică VD; există o ramură mai bine dezvoltată ( artera diagonală post.a VD) Ramuri ascendente atriale - destinate AD, auriculului dr: o artera atrială dr. ant. irigă:  auriculul dr.  faţa ant.-sup. AD,  seg. ant. a septului interatrial,  70% nodulul KEIT-FLACK o artera atrială a marginii dr. irigă;  auriculul dr.,  faţa laterală AD (m.pectinaţi) Ramura terminală: Artera interventriculară post. – parcurge şanţul interventricular post. şi se termină înainte de apicis cordis ( anastmoză cu artera apexiană post. din coronara stg) ramuri: - ascendente- artera atrială dr. post. - drepte – irigă faţa diafragmatică a VD - stângi- irigă o porţiune a feţei diafragmatice a VS( în vecinătatea septului) - septale post.- irigă : 1/3 inf. a setului i.v.; 90% nodulul A-T; tr. - fas.HISS; m. papilar post.VS; fas. post. al ram. Stg. a fas. HISS TERITORIUL ARTEREI CORONARE DREPTE: - ½ dr. a conului A.P. - faţa sternocost.VD - 1/3 inf.a septului i.v. fără vârf - m. papilari post. şi septali ai VD - m. papilari post. VS - auriculul dr. - parte a feţei post. a AS - septul interatrial - fas. post. a ram. stg a fas.HISS - tr. fas.HISS - nodulul A-T - nodulul sinusal K-F

3

SISTEMUL CIRCULATOR
- canale tubulare închise care irigă ţesuturile şi prin care circulă un flux continuu lichidian, sânge, respectiv limfă. • Sistemul vascular sanguin – inimă, vasele sanguine – sângele • Sistemul limfatic – noduri limfatice, vase limfatice – limfa

SISTEMUL CIRCULATOR SANGUIN
INIMA, organ musculo – cavitar, propulsează sângele în vase. ARTERELE = vase ce transportă sângele de la inimă spre ţesuturi. VASELE CAPILARE = segmentul de legătură între reţeaua arterială şi venoasă; schimburile dintre sânge şi plasmă (perfuzia tisulară)se desfăşoară în dublu sens VENELE = transportă sângele de la ţesuturi la inimă. Circulaţia mare (sistemică) : VS → aortă → ramificaţiile aortei → reţeaua capilară (schimburile dintre sânge – ţesuturi) → reţeaua venoasă → VCS, VCI → AD Circulaţia mică ( pulmonară, hematoza): VD→ artera pulmonară → plămâni (schimbul gazos) → reţeaua capilară → 4 vene pulmonare → AS

INIMA

4

- organ muscular contractil; 270g, 98 /105mm - mediastinul mijlociu, între cei 2 plămâni, deasupra diafragmei, înapoia sternului, cart. cost; înaintea esofagului infrabronşic, aortei descendente, T4 – T8 - 2/3 la stg. planului median, şocul apexian sp. V ic stg. - piramidă triunghiulară : - faţă anterioară sternocostală - faţă inferioară diafragmatică - faţă stângă pulmonară - margine dreaptă ( VCI→ apicis cordis) - baza ( faţa post. AD,AS) - vârful (VS) - Axul → triplă oblicitate (dinapoi→ înainte; sus → jos; dr.→ stg)

-

şanţuri:  coronar (transv, în pl. orif atrio-ventr)  interventicular ( ant.→post), corespunde septului interv.  interatrial, corespunde septului interatrial.

Configuraţia exterioară: 1. faţa sternocostală:

5

• zona ventriculară – antero inferior, ▲(între şanţ coronar, mg. dr., faţa pulmonară) → VS,VD • zona arterială – emergenţa arterei pulmonare, aortei ( maschează faţa ant. a atriilor, întrerupe şanţul coronar) • zona atrială → faţa anterioară a atriilor, auriculul dr, stg 2. faţa diafragmatică – formă ▲: • inferior → şanţul coronar, • post-superior → faţa inferioară a atriilor (şanţul interatrial) • anterior-stg → zona ventriculară, şanţul interventricular posterior, ¾ aparţin VS ⇒ VD este situat mai anterior ca VS 3. faţa pulmonară – este rotunjită 4. baza inimii → faţa posterioară a AD, AS; şanţul interatrial • AS → orificiile celor 4 vene pulmonare • AD → orificiile VCS, VCI ( şanţul terminal His); orif. Sinusului venos coronarian 5. marginea dreaptă →( VCI→ vârful inimii) , întreruptă de apicis cordis 6. vârful → VS – şocul apexian sp.IV – V i.c stg, medial de linia medioclaviculară

Raporturile inimii:
6

1. faţa sternocostală • recesul costo-mediastinal anterior dr, stg • plămânul dr., stg (marginea anterioară) • plastronul sternocostal( cart. costale III, IV V; MVN intercostale, vasele toracice interne, ) m.pectorali, gl. mamară • „chirurgicală”- puncţii pericardice • investigaţia clinică – percuţie, ascultaţie - aria matităţii absolute (fără interpoziţia marg. pulmonare▲) 2. faţa diafragmatică: • etajul supramezocolic al cav.abdominale ( lob stg. ficat; fundul stomacului) 3. faţa pulmonară: • pleură, plămân stâng, • nervul frenic • vasele pericardofrenice 4. baza inimii: • AS – esofagul infrabronşic, tr. vagal anterior + posterior, aorta descendentă, vena azygos, ductul toracic, T4 – T8 • AD – plămân dr, n. frenic dr, vasele pericardofrenice dr. 5. vârful inimii: • sp.V i.c. stg (şocul apexian) • la copii sp. IV i.c. stg • la bătrâni sp. VI i.c. stg

7

Configuraţia interioară: posterosuperior → atriile anteroinferior → ventriculele Septul inimii: - interatrial, ( din fuzionarea lui septum primum cu secundus) o separă AD, AS o grosimea 1-4mm o subţire în porţiunea centrală (mb. fosei ovale) - atrioventricular, între AD şi VS, o derivat din septum intermedium o 1,5 mm - interventricular, între ventricule o porţiunea membranoasă (postero-superior), 1,5mmderivă s.i.His, septul bulbului arterial o porţiunea musculară (antero-inferioară), 10 -12mm, derivă din s.i.His ATRIUL DREPT - formă cuboidală - peretele anterior:  orif. atrio-ventr → valva tricuspidă „Y” ( cuspizi: septal; antsup; ant-inf) - peretele posterior:  situat între orif. VCS şi VCI  creasta terminalis His (rest din septum spurium) → limita dintre AD derivat din sinusul venos şi artiul primitiv  m. pectinaţi  tubreculul intercav LOWER - peretele superior:  orif. VCS - avalvular - peretele inferior:  orif. VCI – valvula semilunară EUSTACHIO (la făt dirijează sg. spre gaura Botalo)  orif. sinusului venos coronarian – valvula lui THEBESIUS  plica endocardică (banda sinusală) → fasc. ţes. conjtendonul lui TODARO)  între banda sinusală, valvula Thebesius, orf. Atrio-ventr ⇒ ▲lui KOKH cu nodulul atrioventr. ASCHOFF-TAWARA  sinusul subeustachian a lui KEIT

8

- peretele medial:  faţa dreaptă a septului interatrial  fosa ovală – limbul – inelul lui VIEUSSENS( rezultat din acolarea lui septum prim cu secund) - peretele lateral:  m. pectinaţi  orif. pt. urechiuşa dr

ATRIUL STÂNG - formă-cilindru transversal - peretele anterior:  orif. atrio-ventr → valva bicuspidă ( cuspizi: septal; lateral) - peretele posterior:  orif . celor 4 vene pulmonare - peretele superior:  concv, deprimat de vasele mari - peretele inferior:  neted - peretele medial:  faţa stg a septului interatrial  valvula interatrială PARCHAPEE(valvula găurii ovale) –rest din septum prim ce delimitează ostium secundum - peretele lateral:  trabeculat, „cavernos”,  orif. urechiuşei stg

VENTRICULII – caractere generale: - antero-inferior de atrii - VD - mai anterior - Formă piramidală:  baza→ orif. atrio-ventr şi orif arterial( A,P) - Peretele muscular gros ⇒ trabecule cărnoase:
9

 ordinul I = m. papilari ( baza se inseră pe pereţii, vârful → cordaje tendinoase - se inseră pe cuspizi)  ordinul II → se inseră pe pereţi  ordinul III → relief sculptat (1/2 ant – vârful ventriculului) VENRICULUL DREPT - forma – piramidă triunghiulară - Baza:  Orif. AV dr – valva tricuspidă  Orif. AP- valva semilunară (ant; post.dr; post.stg)  Creata supraventriculară HIS( pintele lui VOLF) – pleacă de pe sept – deasupra cuspidului anterior → peretele ant al ventr.  Cornul arterial LUSCHKA-infundibul - Vârf:  Prezintă trabecule de ordin I, II - Perete anterior:  Muşchiul papilar ordin I(cordaje tendinoase → cuspid anterior + septal)  Banda moderatoare Testut ( conţine ramura dreaptă a fasc. His) - Perete medial:  format de faţa dr a septului interventricular  muşchiul papilar a lui LANCISI - Perete inferior:  3 m. papilari scurţi (cordajele tendinoase spre cuspidul posterior şi septal) VENTRICULUL STÂNG - Baza:  Orif. aortic → valve semilunare (post; ant.dr; ant.stg)  Orif. atrioventr → valva mitrală - Vârf:  Trabecule de ordin II, III - Perete septal:  format de faţa stângă a septului interventricular - Perete postero-lateral:  M. papilar superior (anterior) →cordaje ½ sup.stg  M. papilar inferior (posterior) →cordaje ½ inf. dr
10

- focarele de ascultaţie: zgomotele se propagă pe direcţia curentului sanguin; se aud la distanţă de locul de producere • aorta → sp.II ic. drept • pulmonara → sp.II ic. stâng • mitrala → vârful inimii (şocul apexian) • tricuspida → stern cartilajul costal VI

- structura:

• pericard: fibros, seros • miocard – muşchi striat – 5000 capilare / mm2, artere de tip terminal ↔ infarctul miocardic • endocard – căptuşeşte miocardul

ENDOCARD : – tapetează cavit. Inimii, – se continuă cu tunica vaselor – participă la formarea valvelor atrioventr. şi arteriale SCHELETUL FIBROS=inele fibroase în jurul orif. a-v şi arteiale, pe care se dispune miocardul, - separă complet m. atrială de ventric. MIOCARD:
11

- m. striat tip cardiac - m. de tip embrionar (elaborează şi conduce stimulii contractili) ⇒ sitemul cardionector→ 2 porţiuni: • noduli (fascicule) • reţeaua Purkinje (în str.subndocardic ventricular)  nodulul sinusal KEITH-FLACK (AD-VCS)  nodulul atrioventricular ASCHOFF-TAWARA (sept interatrial ∇ Koch)  fascicolul Hiss - iniţial pe faţa dr. a septului interatrial → sept interventricular – porţiunea membranoasă → porţiunea musculară → ramuri:  dr. → muşchiul papilar anterior → reţeaua Purkinje  stg. → traversează septul → reţeaua Purkinje În leziuni ale f. Hiss → bloc atrioventricular complet  reţeaua Purkinje

- inervaţia – nervii cardiaci parasimpatici (X) şi simpatic⇒ plex cardiac  parasimpatic → cardio-inhibitor  simpatic → cardio-accelerator

12

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful